Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Bana Armânească - Nr42

Bana Armânească - Nr42

Ratings: (0)|Views: 113|Likes:
Published by valer_crushuveanlu

More info:

Published by: valer_crushuveanlu on Jan 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/23/2014

pdf

text

original

 
Alânceashti unâ oarâ tu trei meshiAnlu X, nr. 4 (42) 2005,Bucureshti-România32 di padzinji - 40.000 (4) lei
REVISTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ
 
Adresa di pi Internet:
www. banaarmaneasca.tkE-mail: piceavad@cmb.roPareia:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607
Editor
ù
:
Dumitru
Piceava
TRÂ MULTSÂ ANJI 2006!
ARMÂNEASCÂ
TRÂ MULTSÂ ANJI 2006!
BANABANA
ARMÂNEASCÂ
HÂBARI
Sâmbâtâ 25-li diMartsu 2006,Fundatsia “BanaArmâneascâ” shiFederatsia “Liga aArmânjlorù ditùRomânia” organi-zeadzâ spectacolu:GALA A PRE-MIILORÙ “BANAARMÂNEASC”– 2005 shiFESTIVALUFOLCLORICINTERNATSIONALARMÂNESCU lasala ARCUB, lasâhatea 19.Dupâ Spectacoloaspitslji suntucâlisits larestaurantul Inter-Macedonia la unâSearâ armâneascâ.Vâ ashtiptãmù cuharauâ!
Cântâtoarea Yeanula Yioryi
 
Hãrgiurli
ti tipusirea a alushtuiù
numir
ù
: 3(41), 2005 (1.000 di cumãts),
furâ faptidi cãtrã
editorlu
 
a revistâljei shi di
Armânjlji
Pepa
shi
Coti GIMA.
Efhãristisimù a tutulorù atsilorù tsinâ agiutarâ pânâ tora shi ashtiptãmùshi di aoa shi nclo agiutorù ti furnjiacâ mash ashtsi sh-noi, tu aradha anoastâ, va s-putem
ù
s-lji-agiutãmùArmânjlji.
Abonamentili
s-facù la adresa a Redactsiiljei.Pâhãlu a unui abonamentu ti unùanù easti: Ti yivâsitorlji diRomânia: 190.000 di lei. Tiyivâsitorlji di tu xeani: 20 $ SUA.
Revista“Bana Armâneascâ” futhimiljiusitâ tu anlu 1996 diDumitru PICEAVAEditatâ di Fundatsia”Bana Armâneascâ”
 
2 Nr. 1-2 (39-40), 2005BANA ARMÂNEASCÂ
Adresa a redactsiiljei:Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,Bucuresti. Telefon: 021/6282786 shi0723/609266.“Fundatia Bana Armâneascâ”Cont IBAN:RO37RNCB5017000072800001- BCR, Sucursala Stefan celMare, 32,
sector 2, Bucureshti.
Revista poati s-hibâ yivâsitâshi pi Internet la adresa:www.banaarmaneasca.tkPoshta electromnicâ:E-mail: piceavad@cmb.roPareia di muabeti:banaarmaneasca@yahoogroups.comISSN - 1582-7607
Tu aesti numiri
: 1-2 (39- 40) - 2005
- Mass-media...(T.Piceava)...........2/3- Mulovishti 2005 (V. Dzega).........4- Festivalu a minoritãtsloru...; Poezii(Vanghea M-Steryiu)..............5- “Dzâlili a culturâljei armâneascâ”ndreapti (ahoryea) di ComunitaeaAromânã ditu România shi FundatsiaAndrei Shaguna............................6/7- Armânjlji tu colimatorlu a media.....8- Minoritatea aromânã.....................9- TSimpozionlu di Sofia............10/11- Di la Lenush la rãbushu..............12- Poezii (Spiro Fuchi)...................13- Reflecsion, (A. Kristo); Unâ apandisiali M. Bara...........................14- Manol Bashu..............................15- In memoria Aura Gima...........16/19- Alexandru Bellu..........................20- In memoria Nicu Piha.................21- Problema Vlahiloru..(A.Lazaru)............................................22/25- Nicholas Trifon ....................26/27- Spiro Fuchi...........................27/28- George Vrana............................29- Cânticlu armânescu (V.Gusheva)..30- Mihali Prefti...............................31
Ma
nâinti voiù s-aducù aminti câ pritùMa
ss-media achicâsimù tuti ceareilitehnitsi icâ tuti cãljiurli di informari shiinfluentsari a oaminjlorù.Tuti aesti cearei, aesti cãljiuri diinformari au putearea ta s-alâxeascâ,tu unâ mari misurâ, minduearea aoaminjlorù, cãtrã ghini icâ cãtrã arãu.Ditù mass-media facù parti: Radio,Televizia, cinematograflu, jurnali shi re-visti, C.D-uri, D.V.D-urli, Internetlu etc.La noi Armânjlji, dealungulù aistoriiljei, rolu a mass-media pânâ lacâdearea a comunismolui putemù sâspunemù câ fu multu njicù.Tu cultura a Armânjlorù, ca s-fâtsemù biani cu alti milets, documentilishi mãrtiriili suntu psâni cu tuti câ prilimba armâneascâ s-anyrâpseashti shis-publicâ literaturâ nâinti di anlu 1880.Va s-aducù aminti aoatsi, tu psânizboarâ, ânyrâpserli alù TeodorAnastasie Cavalioti, cari tu anlu 1770tipusea Venetsia prota “
Carti di yivâsiri
” pri limba greacâ, tsi aveatitlulù di “
Protopiria
” sh-cari pri ningâtextili religioasi gârtseshtsâ, avea shiunù vocabularù di 1170 di zboarâ tulimbili greacâ, armâneascâ shiarbinisheascâ.Daniil Moscopoleanlu tsi scoasicartea “
 Nvitsâturâ introducãtoari
”.- Constantin Ucuta tipusea Venetsiatu anlu 1797,
 Noaua Pedagogii.
MASS-MEDIA ARMÂNEASCÂ
- Gheorghe C.tinRoja, tipuseashti Buda,tu anlu 1809, unâ cartidi mari sinferù
 Micamea icâ mãsturiljea a yivâsea-riljei armâneascâ”,
nyrâpsitâ cuyramati latineshtsâ. Mihai Boiagi, pritùtipusearea Viena, tu anlu 1813, acunuscutâljei a lui
Gramaticâmacedovlahâ,
da unù mari agiutorù tidishtiptarea a conshtiintsâljeinatsionalâ la Armânji.Tuti aesti armânù ca dealithea mãrtiriiali unâ apreasâ minari culturalâniavdzâtâ pânâ tu atselù chiro tuBalcanji.Lipseashti s-aspunemu câ minareaculturalâ armâneascâ eara ahurhitânâinti di dishcljidearea tu Machidunii asculiilorù româneshtsâ. Minarea dixanadishtiptari a sumenjljei natsionalâla Armânji s-avea faptâ di multu chiroshi nu putu ta s-hibâ asteasâ nitsi dupâardirea ali Moscopole ditù anlji 1769shi deapoia tu anlu 1788, cându fudicutotalui aspartâ icâ ardirea aliGramustea. Ti aestâ furnjii Armânjlji,dupâ aesti aspârdzeri, s-arâspândirâ priiu puturâ tu lumi shi u loarâ di la capù,di pisti tutù, alumta di tsâneari tru banâa miletiljei a loru, di la Venetsia shiViena, di la Pesta, Timishoara shi ditùalti pãrtsâ, ashi cumù aspunea G.Weigand.
Presa armîneascâ
Ligatù di mass-media shi maxus ditutù tsi easti nyrâpsitù marli istoricNicolae Iorga dzâtsea: “
Câ puteareaa nyrâpseariljei ma cadârâ, mavârtoasâ di shcarpa (pishtireaua,stânca) easti”
.Tu ahurhita a etâljei XX inshirâ trumigdani ma multi bârnuri di poets shiscriitori cari featsirâ ta sâ s-amintâ unâvârtoasâ presâ armâneascâ shi aestanu mash tu Machidunii mea sh-tuRomânia, a curi thimiljiusitori eara,namisa di altsâ, George Murnu, TachePapahagi, Pericle Papahagi, NicolaeBatzaria, C-tin Ucuta, Nushu Tulliu, C.Belimace, G. Ceara, Nida Boga etc.Va s-aducù aminti tora ndauâ direvistili tsi s-avea amintatâ tu atselùchiro: “
Grai bun”, Gazeta Macedoniei”, Desteptarea,
 
BANA ARMÂNEASCÂNr. 1-2 (39-40), 2005 3
“Frãtsia ntru dreptate, “Foaiamacedo-românã”, Ecoul Macedoniei, Calendar armânesc, Aromânul, Almanahul macedo-român, Flambura shi altili.
Aesti suntu mash ndoauâ dipublicatsiili – cu banâ ma lungâ icâma njicâ – tsi si-ncljinarâ a pâstrariljeiniaspartâ a limbâljei shi a adetslorùarmâneshtsâ.Dupâ unâ ahurhitâ di etâ ahâtù diavutâ atselji ditù soni dzãts di anji amileniumlui doi s-pârâstisea oarfânji,ditù punctu di videari a publicatsiiljei.Aestu golù s-duchirâ borgi ta s-luaumplâ ma multsâ Armânji ditù cariva s-adutsemù aminti: ConstantinPapanace, cari nyrâpsi ma multicãrtsâ di analizâ di mari ahândami,ligati di istoria, di catandisea sh-di banaArmânjlorù, cãrtsâ cari furâ scoasi trumgdani di cãtrã fratili a lui CarolPapanace dupâ câdearea acomunismolui di România.Dupâ elù unlu di protslji Armânji caris-arcã tu alumta di pricunushtearea aArmânjlorù cumù sh-ti amintarea dindrepturi ti elji fu Iancu Perifan diParis, cari scoasi ma multsâ anjirevista “Fara armâneascâ”. Dupâpsânù chiro Vasile Barba scoasiFreiburg, ditù anlu 1984, revista“Zborlu a nostru”. Tu Americhii NacuZdru scoasi revista Frândzâ vlahâ”.Nacu Zdru axi estanù 85 di anji di banâiara domnulù Vasile barba axi 87 dianji. Cu aestâ apuhii lâ hãristusimu adoiloru, cumù shi a domnului IancuPerifan, ti tuti cilâstisirli tsi li featsirâsh-ti birichetea tsi u scoasirâ ditumass-media armâneascâ shi lâ urãmùa treilorù “Trâ m ultsâ anji” shi multâ,multâ sânâtati.Dupâ câdearea a comunismolui diRomânia, mass-media ahurhi curevista Deshteptarea, scoasâ ditù anlu1990 di Hristu Cândroveanu cuagiutorù di la Ministerlu a Culturâljeishi a Cultilorù.
 Minduearea armâneascâ
scoasâ diMita Garofil di Custantsa, TiberiusCunia scoati, tutu Cunstantsa,
 Revistadi Literaturâ shi studii aromâne.
Revista
 Armânamea
, scoasâ diMarilena Bara shi Iulian Bara.
Giunamea armâneascâ
scoasâ diLaurentsiu Bujduveanu shi pareiaGiunamea di Custantsa.Va s-adutsemù aninti shi njica revistâ
 Hâbarea armâneascâ
scoasâ cafimesù di Sutsata Culturalâ Armneascâdi Bucureshti ditù anlu 2002.
Revista Bana Armâneascâ
Ahurhindalui cu anlu 1996 mi apufâsiita sâ scotù tru migdani unâ revistâarmâneascâ ti Armânjlji di Româniash-di pisti tutù.Ditù ahurhitâ nâ bâgãmù tu umuti catu padzinjli a revistâljei BanaArmâneascâ s-hibâ ca thimeljiùzuyrâpsearea a catandisiljei aArmânjlorù di România shi ditù alanticraturi ditù Balcanji, ta s-creascâ grailuarmânescu cumù shi conshtiintsanatsionalâ a Armânjlorù di miletiahoryea di alanti milets.Revista s-vru, ditù ahurhitâ, s-hibâ unâcronicâ a prudhipseariljei a limbâljeiarmâneascâ. S-hibâ unâ urminii, unâanãngãsãiri ti Armânji ta sâ-shtinjiseascâ shi sâ-sh creascâ limba,cultura, adetsli, areurli, ta s-bâneadzâtu spiritù armânescu.Anyrâpsitâ tu grailu armânescu,revista sh-pripusi s-apudhixeascâidentitatea ali unâ etnii cari tu aestâ etâcunuscu unù ascurù protsesù dideznatsionalizari shi asimilari.Tu padzinjli a revistâljei BanaArmâneascâ va s-aflats zuyrâpsiti icâscoasi tru migdani problemili di identitatinatsionalâ shi atseali ligati di limbâ shipisti, adets, culturâ, istorii shi politicâ,informatsii tu tsi mâtreashti banaculturalâ shi sotsialâ, masti shi interviuricu personalitãts – cumù shi eseuri,fotoreportaj, plãsãri (creatsii) nali shifârâ uidii, problemi di Rebus etc.Revista Bana Armâneascâ fu shieasti scoasâ cu pâradzlji a editorlui shia niscântorù oaminji cu mari vreari tiArmânami.Va s-adutsemù aminti revistili tsi furâscoasi icâ suntu scoasi tru migdani tuRep. Machidunia: Fenix-lu, scosù diLiga a Armânjlorù ditù Machidunii,
 Armâna Machidonâ
, revista scoasâdi Sutsata a Muljerilorù Armâni ditùMachidunii,
Grailu Armânescu
.scosù di UCAM icâ
 Lutseafirlu
, scosùdi Sutsata a Armânjlorù di Shtip.Tu Vâryârii easi di ma multsâ anjirevista
 Armânlu
, scoasâ di Sutsata aArmânjlorù ditù Vâryârii. Tu Arbinushiiesù revistili
Frãtsia
shi
Fârshirotlu
.
Radio
Tu anlu 1991 s-amintâ prota emisiipri limba armâneascâ la RadioRomânia Internatsional, emisii carieara acâtsatâ shi di Armânjlji diCustantsa ama tora, ti amârtii nu poatita s-hibâ avdzâtâ sh-di Armânjlji ditùRomânia mea mash di Armânjlji dituvâsiliili balcanitsi. Custantsa,ahurhindalui cu anlu 1991, la RadioCustantsa easti unâ emisiuni pri limbaarmâneascâ di giumitati di sâhati tustâmânâ.Tu Rep. Machidunia, ari unâ emisiipri limba armâneascâ la Radio Scopia.Unâ idyea emisii pri limbaarmâneascâ ari shi la Radio Shtip.
Televizia
Prota emisii di televizii pri limbaarmâneascâ fu Scopia, la Televizianatsionalâ ali Rep. Machidunia.Unâ altâ emisii pri limba armâneascâfu ndreaptâ România di cãtrã SutsataGiunamea di Custantsa la unù postuprivatù di televizii tu anlu 2002.Tu anlu 2003, Sutsata CultualâArmâneascâ di Bucureshti ndreapsima multi emisiuni pri limba armânescâtutù la unù postu privatù di televizii(Etno Tv.) 
Cinematograflu
Lipseashti s-adutsemù aminti marilirolù tsi-lù avurâ fratslji Manakia tumass-media armâneascâ shibalcanicâ. S-nu agârshimù câ elji furâprotslji cari adrarâ filmi tu Balcanji. Dila elji nâ armasirâ filmi cumu shi multicaduri cu Armânji.Ti amârtii ama, di la regizorlji anoshtsâ armânji ditu dzâlili a noasti nupara avemu biricheti di la elji.***Tu soni adushù aminti di furnjia ti caris-amintâ “problema a Kutso-Vlahilorù”, ashi cumù aspunea tu unùarticol, Ahile Lazaru. (Vedz padz. 22/ 23)Pritù aestâ mãrtirilji, s-apudixeashticumù nu s-poati ma ghini câ teoriacumù câ Armânjlji suntu unâ cuRomânjlji easti unâ INVENTSII, unâarâdeari, unâ teorii pseftâ, va dzâcâ.Unâ teorii pseftâ ama cari alâxidicutotalui bana shi istoria aArmânjljorù tu atselji 150 di anji ditùsoni shi, cu agiutorlu ali alantâ pseftâteorii cumù câ Armânjlji suntu unâ cuGretslji, lji-adusi tu taxiratea tu cari s-aflâ tora Armânjlji.
Tacu PICEAVA

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->