HIBRIDIZAREA OA

GEOMETRIA
MOLECULELOR

Geometria moleculelor
Stereochimia D structura
tridimensională, spaţială a
moleculelor D unghiuri dintre
legături, distanţe interatomice H

αOOH ROH
• Lungimile legăturilor {R}
ROO
φ
•Unghiuri de valenţă {α} O O

• Unghiuri de torsiune {Φ} ROH αOOH

H

1
 Geometria moleculelor
Geometria ionilor poliatomici
Atomii centrali din molecule sau ioni
poliatomici sunt adesea hibridizaţi – orbitalii
atomici OA ai stratului de valenţă îşi modifică
forma, energia şi orientarea spaţială în
momentul implicării lor în legături covalente B
OAH
B molecula sau ionul poliatomic adoptă o
anumită geometrie, dependentă de:
– numărul şi tipul de OA implicaţi de atomul central
în legături
– numărul e– din aceşti OA
– numărul legăturilor formate de atomul central cu
fiecare atom de care se leagă

HIBRIDIZAREA OA
• Geometria reală a H O
moleculelor este uneori
diferită de geometria H O H
prevăzută din H
configuraţiile electronice
fundamentale ale atomilor
95,84 pm
implicaţi în legături
covalente.
• Unele E (perioada a 2-a)
nu respectă regula
octetului în speciile
chimice: Geometrie Geometrie
– E deficitare în e– – BeCl2, tetraedrică unghiulară
BF3 ... ideală
– E “hipervalente” – PCl5,
SF6 , IF7...

2
 HIBRIDIZAREA OA
• Combinarea Liniară a Orbitalilor Atomici B modificarea
formei OA, a eneregiei şi distribuţiei lor spaţiale B un
număr de Orbitali Atomici Hibrizi = OAH egal cu nr. OA
care s-au combinat, toţi echivalenţi d.p.d.v. al formei şi
energiei – energie intermediară între energiile OA care s-au
combinat
• OAH
– se ocupă cu e– – aceleaşi principii ca la OA puri
– pot conţine 2 e– de legătură
– pot conţine 1e– sau 2e– (dublet) neparticipant la
legătură
• Tipul de hibridizare al atomului central B geometria
moleculei (ion poliatomic)
• OAH – formează numai legături σ, niciodată legături π
B geometria speciei chimice e determinată numai de
legăturile σ

HIBRIDIZAREA sp
Molecula BeCl2 există şi are geometrie liniară
4Be : 1s22s2
0

2p
Energia OA

2s

1s Be în stare fundamentală
pare “incapabil” de a forma
legături

3
 HIBRIDIZAREA sp a Be în
molecula de BeCl2
1e– din OA 2s este
promovat în OA 2p

2p 2p
Energia OA

sp

Energia OA
2s

D
1s 1s

2 OA monoelectronici ai Be (1OA s + 1OA p) se hibridizează

D 2 OAH sp care vor forma 2 legături σ cu 2 atomi de Cl; 2
OA p rămân nehibridizaţi (OA puri) şi vacanţi

HIBRIDIZAREA sp a Be în BeCl2
Hibrid

1 OA s 1 OA p
Reprezentarea de-a lungul
2 OAH sp axei de legătură a celor 2
OAH sp – unghi de 120º

2s2 2p 2 OAH sp
Be
↑↓ ⇒ ↑ ↑

3s2 3p5 Be “apt” pentru formarea

Cl ↑↓ ↑↓ ↑↓ ↑ a 2 leg. σ cu 2 atomi de Cl

e– necuplat al
atomului de Cl 2 OAH ai Be

4
 HIBRIDIZAREA sp2 a Be în
BeCl2
4Be :
0 1s22s2 Be B 2 legături σ

Promovare 1e– din 2s2p

Hibridizare 1OAs + 3OAp

Atom de Be în stare hibridizată

Atom de Be în stare fundamentală 2 OAH sp echivalenţi, monoelectronici

HIBRIDIZAREA sp a N în
molecula de N2
Atomul de 7N în stare Atomul de N în stare
fundamentală: 1s22s22p3 hibridizată sp

2p 2OA p
Energia OA

2 OAH
Energia OA

2s puri
sp

D
1s 1s
1OA s + 1OA p ai fiecărui atom de N se hibridizează
D 2 OAH sp;
Drămân fiecărui atom de N câte 2 OA puri, nehibridizaţi

5
 HIBRIDIZAREA sp a N în
molecula de N2
2s2 2p3
D N N
sp sp p p

Fiecare atom de N formează 2 OAH sp: 1OAH are 1

pereche e– neparticipanţi şi 1 OAH formează 1 legătură σ
cu celălalt atom de N; 2 OA p de la fiecare atom de N
rămân nehibridizaţi (OA puri) şi monoelectronici D vor
forma 2 legături π D unghiul dintre axele celor 2 OAH sp,
respectiv dintre cele 2 legături σ pe care aceştia îi
formează este de 120º.

LEGĂTURA TRIPLĂ (1σ+2π) ÎN

MOLECULA DE N2

Leg. π

6
 HIBRIDIZAREA sp2
Molecula BF3 există şi are geometrie triunghiular
planară B: 1s22s22p1 5

2p
Energia OA

2s

B în stare fundamentală
pare “capabil” de a forma o
singură legătură prin OA 2p
monoelectronic
1s

HIBRIDIZAREA sp2 a B în
molecula de BF3
5B: 1s22s22p1 D 1e– din OA 2s este promovat în OA 2p

2p 2p
Energia OA

Energia OA

2s sp2

1s
1s
3 OA monoelectronici (1OAs + 2OAp) se hibridizează D 3
OAH sp2 care formează 3 legături σ cu 3 atomi de F; 1 OA p
rămâne nehibridizat şi vacant, perpendicular pe planul celor 3
OAH

7
 HIBRIDIZAREA sp3 a B în
BF3
1 OA 2p pur,
Promovare 1e– din 2s2p
nehibridizat
Hibridizare 1OAs + 2OAp

Atom de C în Atom de B
stare în stare
fundamentală hibridizată B B 3 legături σ
3 OAH sp2
6C : 1s 2s 2p
0 2 2 2 Geometrie triunghiular plană
OA 2p pur, nehibridizat, vacant
este perpendicular pe planul
celor 3 legături σ

HIBRIDIZAREA sp2 a B în
molecula de BF3

F
σ
σ Bσ
F F

Reprezentarea celor 3 OAH sp2

coplanari, cu unghi de 120º între axele lor

8
 HIBRIDIZAREA sp3
Molecula CH4 există şi are geometrie tetraedrică
6C: 1s 2s 2p 6C: 1s 2s 2p 6C: 1s 2s 2p
2 2 2 2 1 3 2 1 3

2p 2p
Energia OA

4OA
2s 2s
Hsp3
1e– din OA 2s este
stare fundamentală
promovat în OA 2p

1s 1s
Atomul C în stare fundamentală formează obişnuit 2 legături covalente.
Prin promovarea 1 e– din OA 2s în OA 2p şi hibridizarea celor 4 OA
monoelectronici rezultă 4 OAH sp3 echivalenţi ca formă şi energie,
orientaţi tetraedric în spaţiu D formează 4 legături σ.

HIBRIDIZAREA sp3 a C în
molecula de CH4

1 OA s + 3OA p se hibridizează D 4 OAH sp3

y
z

109.5°
109.5° 4 OAH sp3 bilobari D unghi de 109º5'

9
 HIBRIDIZAREA sp3 a C în CH4
Promovare 1e– din 2s2p
Hibridizare 1OAs + 3OAp

Atom de C în Atom de C în stare

stare fundamentală hibridizată 4 OAH sp3
6C : 1s 2s 2p
0 2 2 2
echivalenţi,
monoelectronici C B 4 legături σ

Geometrie tetraedrică

HIBRIDIZAREA sp3d
Molecula de PCl5 există şi are o geometrie de bipiramidă
trigonală.

15Pstare
fundamentală:
3s 3p 3d
Excitarea atomului P cu
promovarea 1 e– din OA
3s în OA 3d:
Hibridizarea 1OA s +
3 OAp + 1 OA d D 5 OAH sp3d 4 OA puri 3d
vanţi
5 OAH sp3d

10
 HIBRIDIZAREA sp3d a P în PCl5

Atom de P în stare fundamentală Atom de P în stare hibridizată

5 OAH sp3d
15P : 1s 2s 2p 3s 3p
0 2 2 6 2 3

Promovare 1e– din 3s3d

Hibridizare 1OAs + 3OAp 1OAd

1 OAH sp3d
al P

1 OA p al Cl

HIBRIDIZAREA sp3d2
Molecula SF6 există şi are geometrie octaedrică.
16S stare fundamentală: 1s22s22p63s23p4

Excitarea atomului S cu
promovarea a 2 e–, 1 e– 3s 3p 3d
din OA 3s în OA 3d şi 1
e- din OA 3p în OA 3d:

6 OAH sp3d2 3 OA 3d puri

Hibridizarea S:
1OA s + 3 OAp + 2 OA
d D 6 OAH sp3d2

11
 HIBRIDIZAREA sp3d2 a S în SF6

Atom de S în stare fundamentală Atom de S în stare hibridizată

16S : 1s 2s 2p 3s 3p
0 2 2 6 2 4 6 OAH sp3d2
Promovare 2e– din 3s3d şi
3s3d B 1OAs + 3OAp 1OAd 1 OAH sp3d2
B 6 OAH al S

1 OA 2p al F
Geometrie octaedrică

Modelul Respingerii Perechilor de Electroni din

Stratul de Valenţă (RPESV)
Perechile de e– din stratul de valenţă al atomului A –
suprafaţa unei sfere – la distanţe maxim posibile – unirea
punctelor în care acestea se află B poliedre regulate =
geometria moleculei.
Direcţiile spre vârfurile poliedrelor = direcţiile legăturilor
realizate de atomul central A din moleculă cu atomii L.

AL2 – liniară AL3 – triunghiulară

12
 RPESV

AL4 – tetraedrică AL5 – bipiramidă trigonală

AL6 – octaedrică

RPESV
Cl Be Cl BF3 CH4

liniar trigonal planar tetraedric

Bipiramidă trigonală octaedric

PCl5 SF6

13
 AL2
Geometrie liniară
H. sp

N2, CN–, BeX2,

CO, CO2,
N2O HC ≡ CH
180°
A

AL3
Geometrie
triunghiular plană
H. sp2

NO3-, CO32-, BO33-,

BX3-, H2C = CH2,
CH2O, COCl2
120°
A

14
 AL4
Geometrie
tetraedrică
H. sp3
CH4, CCl4, SiF4,
NH4+, BF4-, BH4-;
SO42-, PO43-
H

A
H H
H

AL5
• Geometrie bipiramidă triunghiulară
• H. sp3d – atomul de P în molecula de
PCl5

Legături axiale

Legături ecuatoriale

15
 AL6
Geometrie octaedrică
H. sp3d2 – atomul de S în
molecula de SF6

Carbon – stare fundamentală Carbon – stare excitată

2p
px py pz 2s,p
2s px py pz

1s 1s

4 OA fiecare cu 1 e- B 3 posibilităţi de combinare a celor

4 OA
1 OA s + 3 OA p 4OAH sp3 Toţi OA hibrizi

Rămâne 1OA pur

1 OA s + 2 OA p 3OAHsp2 B formează 1 leg. π
1 OA s + 1 OA p 2OAHsp Rămân 2OA puri
B formează 2 leg.π

16
 Hibridizările sp3, sp2 şi
sp ale atomului de C
E
2p

2(sp3)
2(sp2)
2(sp)

2s

Hibridizare sp3 / Carbon tetragonal

1OAs + 3OAp 4OAH sp3

2p

2s Geometrie tetraedrică
unghiul dintre legături
1s 109°28'
H
H 1s
1s
sp3 sp3

sp3
sp3

1s 1s
H
H

17
Hibridizare sp2 / Carbon trigonal
1OAs + 2OAp 3OAH sp2 1 OA p nehibridizat

2p
px py pz
2s

1s
Cei 3 OAH sp2 sunt 1 OA nehibridizat pt. 1 leg. π
coplanari
OA 2pz (în albastru
şi roşu)
perpendicular pe
planul OAH

cei 3 OAH sp2 pt. 1 leg. σ (gri)

HIBRIDIZAREA sp2 a C

HIBRIDIZARE

18
 Hibridizarea sp2 a C în
molecula de C2H4

Legătura
π

Legătura σ
1 legătură pi (π) între cei 2 atomi de C prin OA pur
nehibridizat D densitate electronică maximă deasupra şi
dedesuptul axei de legătură dintre cei 2 atomi de C, adică
a legăturii σ.

Hibridizarea sp2 a C în
molecula de C2H4

19
 D
1s 2s 2px 2py 2pz sp2 sp2 sp2
Promovare 1e din 2s în 2p
Hibridizare

120o

Geometrie
120o
trigonal
planară

2s + 2px + 2pz
CH2O: Carbon

1s 2s 2px 2py 2pz sp2 sp2 sp2

Hibridizare
120o

e– neparticipanţi Geometrie
120o trigonal
planară

2s + 2px + 2pz
CH2O: Oxigen D 3OAH sp2

20
Hibridizare sp / geometrie liniară
Formarea unei legături triple impune dispoziţia liniară a atomilor care se leagă.
Atomul hibridizat formează cu cei 2 OAH sp 2 leg. σ, iar cu cei 2 OA p puri
formează 2 leg. π.
1OAs + 1OAp 2OAH sp Rămân 2 OA p nehibridizaţi

2p

2s

1s pp

sp
sp

sp
sp
pp

HIBRIDIZAREA sp a C

HIBRIDIZARE

21
Hibridizarea sp a C în acetilenăC2H2

Hibridizarea sp C în molecula
de CO2

Legături σ
C–O legătură
π

legătură
π

22
 1s 2s 2px 2py 2pz sp sp
Hibridizare
Promovare 1 e–
din 2s în 2p

Geometrie
liniară

2s + 2px

HCN: Carbon

23
 1s 2s 2px 2py 2pz sp sp
Hibridizare

Hibridizare

Geometrie
2s + 2px liniară
În molecula de HCN şi atomul de N
este hibridizat sp, la fel ca atomul de C

HIBRIDIZAREA sp3 cu 1 pereche

e– neparticipanţi a N în molecula
NH3

2s 2p 4OAH sp3
N ( q q q s+p+p+p
1 pereche e–
neparticipanţi
Geometrie
piramidă triunghiulară

24
 Hibridizarea sp3 cu 2 Configuraţia electronică a O
per. e– nep. O în H2O
La fel ca atomul de C din CH4,
atomul de O e hibridizat sp3. Din cei 2p,s
4 OAH, 2 OAH sp3 sunt lianţi (Leg.
px py pz
cu OA 1s ai atom H) şi 2 OAH sp3
sunt ”non lianţi” conţinând 2
perechi de e- neparticipanţi. 1s
OAH OAH cu e–
lianţi neparticipanţi

sp3 sp3
s

sp3

sp3

HIBRIDIZAREA sp3: N în NH3 şi O în H2O

3 OAH
1 OAH cu 1 dublet
monoelectronici
e– neparticipant 3 OAH
3 leg. σ
monoelectronici
O

Atom de N în Atom de N în stare hibridizată

stare fundamentală 4 OAH sp3

2 OAH cu 2 dublete 2 OAH

e– neparticipante monoelectronici
2 OAH 2 leg. σ
monoelectronici

Atom de O în Atom de O în stare hibridizată

stare fundamentală 4 OAH sp3

25
 HIBRIDIZARE sp3

N0 OAH lianţi + N0 OAH non lianţi = 4

CH4 vs. NH3

CH4 şi NH3 au 4 OAH sp3 orientaţi tetraedric. OAH sp3 al N

cu 1 pereche e– neparticipanţi ocupă o regiune mai mare în
spaţiu D repulsiile între e– mai mari D unghiul dintre
legături la NH3 mai mic decât la CH4

26
 NH3 vs. H2O

NH3 H2O

Repulsii puternice
între
OAH non lianţi

Repulsii între
OAH non lianţi şi OAH lianţi
107.5° 104.5°

Efectul perechilor de e– neparticipanţi

Repulsii între Repulsii între 3 OA lianţi Repulsii între 2 OA lianţi şi

4 OA lianţi
> şi 1 OA non liant
> 2 OA non lianţi

27
Efectul perechilor de e– neparticipanţi
O pereche de e– neparticipanţi ocupă în spaţiu un volum mai mare decât
o pereche de e– de legătură B repulsii mai puternice determinate de OAH
Cu perechi de e– neparticipanţi B apropierea în spaţiu a OAH de legătură

Fără OAH non lianţi 1 OAH non liant 2 OAH non lianţi

VSEPR
N0 legături N0 per. e–
atom central nep. atom Aranjarea per. e– Geometria
Tip cu L central E atom central moleculei

AL4 4 0 tetraedric tetraedric

piramidă
AL3E 3 1 tetraedric
trigonală

AL2E2 2 2
tetraedric unghiular
O
H H

28
 VSEPR
N0 legături N0 per. e–
atom central nep. atom Aranjarea per. e– Geometria
Tip cu L central E atom central moleculei
bipiramidă bipiramidă
AL5 5 0
trigonală trigonală
bipiramidă tetraedru
AL4E 4 1 distorsionat
trigonală

VSEPR
N0 legături N0 per. e–
atom central nep. atom Aranjarea per. e– Geometria
Tip cu L central E atom central moleculei
bipiramidă bipiramidă
AL5 5 0
trigonală trigonală

AL4E 4 1 bipiramidă tetraedru

trigonală distorsionat
bipiramidă
AB3E2 3 2 Forma T
trigonală
F

F Cl

29
 VSEPR
N0 legături N0 per. e-
atom central nep. atom Aranjarea per. e- Geometria
Tip cu L central E atom central moleculei
bipiramidă bipiramidă
AL5 5 0
trigonală trigonală

AL4E 4 1 bipiramidă tetraedru

trigonală distorsionat
bipiramidă
AL3E2 3 2 Forma T
trigonală

bipiramidă
AL2E3 2 3 liniară
trigonală
I

VSEPR
N0 legături N0 per. e-
atom central nep. atom Aranjarea per. e- Geometria
Tip cu L central E atom central moleculei

AL6 6 0 octaedric octaedric

Piramidă
AL5E 5 1 octaedric
pătrată
F
F F
Br
F F

30
 VSEPR
N0 legături N0 per. e-
atom central nep. atom Aranjarea per. e- Geometria
Tip cu L central E atom central moleculei

AL6 6 0 octaedric octaedric

AL5E 5 1 octaedric Piramidă

pătrată
AL4E2 4 2 octaedric Plan
pătrată
F F
Xe
F F

AL4E: SF4, XeO2F2

H
H

H C
H

L+E=5 Hibridizare = sp3d cu 1 per e– nep.

Geometrie – tetraedru deformat

31
 AL3E2: ClF3, BrF3
formă T

H
H

H C
H
L+E=5 Hibridizare = sp3d cu 2 per. e– nep.
Geometrie – formă T

AL2E3: XeF2
H C
H

H
H

liniară

L+E=5 Hibridizare = sp3d cu 3 per. e– nep.

Geometrie – formă liniară

32
 AL2E3 D I3–

Geometrie liniară pentru anionul triiodură (I3)–

Liniară liniară

AL6: SeF6

L+E=6 Hibridizare = sp3d2.

Geometrie – octaedrică

33
 AL5E: IF5, XeOF4, ClOF4-

piramidă
pătrată

H C
H H

L+E=6 Hibridizare = sp3d2 cu 2 per. e– nep.

Geometrie – piramidă pătrată

AL4E2: XeF4
plan–
pătrată

H C
H H

L+E=6 Hibridizare = sp3d2 cu 2 per. e– nep.

Geometrie – plan–pătrată

34