ASEZAREA ORIZONTULUI LOCAL

-COMUNA SERBANESTI –JUDETUL OLT-

Comuna Serbanesti este situata în partea de est a judetului Olt, pe paralela 44°
19`` latitudine nordica si pe meridianul 24° 42`` longitudine estică. Are o
suprafata totala de 4101 ha, din care: arabil-3606 ha, intravilan- 365 ha si vii- 80
ha. Distanta fata de resedinta de judet este de 30 km, fata de cea mai apropiata
statie CFR de 18 km (Potcoava). Localitatea Serbanesti se afla în Campia
Boianului si se învecineaza cu comunele: Movileni la nord; Icoana, sat Floru la
nord-est; Crampoia sat Buta la sud; Tufeni în partea de est; Schitu-Greci si
Valcele în partea de vest. Comuna este formata din satele: Serbanesti de Jos,
Serbanesti de Sus, Strugurelu (Jarcaleti) si are o întindere de 41 kmˇ. Satul
Serbanesti de Jos se compune din 6 catune: Magura, Linia, Starcu, Ivanesti,
Baboesti si Murgesti.
Comuna este strabatuta de paraul Doroftei, care are o lungime totala de 33 km
si se varsa in Vedea. In trecut, Dorofeiul nu era o apa mai mult secata, asa cum
este astayi, ci era o apa pe care lucrau mori si facaie si în care, la 1907 a fost
aruncat cadavrul lui Ion C. Momiceanu, omorat de catre taranii rasculati contra
mosierilorˇ. Un alt parau care strabate o parte din Serbanesti de Sus este
Rogojina, care izvoraste din padurea cu acelasi nume si se varsa in Dorofei in
crangul satului (la Rapa Mare).
Solurile din cumuna pot fi clasificate astfel:
 aluviuni – în stadiul de solidificare definitiva, care se gasesc in stanga si
dreapta Dorofeiului si pe valea Bungetului, care au un grad de fertilitate
ridicat;
 soluri brune de padure podzolite, cu un grad de fertilitate mai redus, in
functie de grosimea sratului de humus, care variaza între 10-20 cm;
Culoarea solurilor brune de padure este bruna sau brun-galbuie cu nuante
mai închise in orizontul superior. În orizontul superior structura este
glomerurala colturoasa, spre adancime elementele structurale se maresc
treptat si în orizontul B structura devine miciforma sau chiar miciforma
prismatica si trece apoi structura rocii-mame. Orizonturile la solurile
brune de padure sunt mai scurte decat la cele ce s-au format pe
loess.Drenajul intern scazut a dus la stagnarea apei din precipitatii la
suprafata solului dand nastere la soluri podzolite. Pe aceste soluri se
cultiva cereale, plante tehnice, plante furajere, pomi fructiferi, vita de vie.
 soluri brune de padure bogate in humus, cu tendinte cernoziomiceˇ.
Pamantul de padure este bogat în humus si este foarte bun pentru cultura
cerealelor, în anii cu precipitatii suficiente dand recolte bogate. Pentru
acest tip de sol se folosesc ca îngrasamant balegarul paios si
îngrasamintele chimice cu potasiu si azot. Se foloseste asolamentul bienal
si trienal.
 În punctul numit Boianu sunt caracteristice soluri zonale – cernoziom levigat
zlotos care s-a format pe argile si sunt mai slab productive ca cernoziomurile
formate pe loessuri.
În punctele Barbuica si Crangulete, solul este acid, fapt ce a determinat
tratarea lui cu amendamente. Acesta a suferit modificari importante în ultima
perioada de timp îmbunatatindu-si structura si prin administrarea
îngrasamintelor naturale, reusindu-se sa se obtina productii mari la grau si
porumb.
În prezent s-au luat o serie de masuri pentru a imbunatati structura solului.
Acest tip de sol permite sa se cultive gramineele, floarea soarelui , porumbul,
dar si lucerna, trifoiul, fasolea si mazarea. Pe locurile virane cresc: tataneasa,
izma, cicoarea, musetelul, troscotul, volbura, pirul etc.
Animalele care traiesc in acest mediu sunt: iepurele, hârciogul, viezurele,
dihorul, popândaul; iar ca pasari amintim: vrabia, cioara, cucul, potârnichea,
grangurul, pitpalacul, cotofana, gaita etc.
Cea mai mare parte a teritoriului comunei este format din câmpii arabile, dar
exista si dealuri de inaltime medie, care si ele pot fi folosite pentru agricultura.
Cele mai importante dealuri care au fost surprinse pe documentele vremii pe
teritoriul localitatii Serbanesti sunt:
 Branesti sau Braneasa- deal la est de Serbanesti de jos; are directia N-S
paralel cu dealul Vedei; se formeaza intre Valea Branesei si Valea Vedei,
pe o distanta de 6 km si o inaltime de 8-14 mˇ.
 Cojocarul- deal situat la vest de Serbanesti de jos, pe platoul Boianului, in
directia NV si se termina in centrul comunei prin capatul Ivanestilorˇ.
 Ivanesti- deal situat pe teritoriul satului Serbanesti de jos cu directia NV
catre SE. Se naste din Boianu sub numele de Dealul Cojocarilor si la
extremitatea sa de est lânga Doroftei, in centrul comunei, iar numele de
Ivanesti , dupa numele catunului situat pe culmea luiˇ.
 Pojorâta- deal situat in Serbanesti de jos intre vâlcelele Tomoaicei si
Pojorâtei. Capatul sau de est se termina langa Doroftei in centrul comunei
si se numeste Baboiesti, dupa numele catunuluiˇ.
 Renţea- movila situata la est de satul Buta , la 600 m de Serbanesti de jos.
Are o inaltime de 12 m si o circumferinta de baza de 72 m. Realizandu-se
lucrari agricole pe teritoriul lui s-au gasit bucati de olarie veche si groasaˇ.
 Stârcul- vale si deal la N de Serbanesti de jos. Are directia de N-S si e
acoperit cu semanaturi si izlazuri pe o distanta de 4 km . Dealul cu acelasi
nume are un capat care da în Vedea, unde formeaza o rapa mareˇ.
 Tomoaica- deal si vale situate la N-E de Serbanesti de Sus pe directia N-V
S-E cu cca 2 km lungime, pana se confunda cu platoul Boianuˇ.
 Tiganasi- deal si vale din Serbanesti pe directia N-V catre S-E si se pierde
în platoul Boianulˇ.
 Dealul Boghiu este situat pe malul stang al Dorofeoilui, pe directia N-Sˇ.
 Padurile au constituit o zona importanta in aceasta parte a judetului, dar pe
masura ce s-a extins agricultura, suprafata lor s-a redus din ce in ce mai mult.
Cele mai cunoscute paduri erau:
 Benga – padure situata pe teritoriul comunei Movileni pâna la Serbanestˇ.
 Crângulete – padure mai tânara cu o intindere de 120 ha , a fost situata la
NV pe teritoriul comunei Serbanesti de jos si era compusa din cer, tufa,
artar, corn si ulmi
 Padurea Albota avea 318 ha si era situata spre satul Floru, pe partea
dreapta
Catargia era in Serbanesti de sus, pe partea dreapta a soselei de legatura cu
localitatea Greci.
 Rogojina se afla pe partea stânga a drumului de legatura cu Floru
In aceste paduri cresteau diferite specii de stejar : tufa, gorunul, gârnita
amestecat cu artar, tei, carpen, alun, frasin, ulm, lemn câinesc, peri si meri
salbatici.
Vaile cele mai importante ale comunei erau: Valea Tiganiei, Valea Ghenii,
Ceairului, Stârcului, Bârbuica, Odaia, Rogojina, Helesteului, Zăgaselului,
Braneasa, Boghiu.
Clima apartine tipului temperat-continental. Valorile medii anuale ale
temperaturii integistrate in localitate sunt de 10-11 grade C, cele mai ridicate
fiind in lunile iulie si august , iar cele mai scazute in lunile ianuarie si
februarie. Primul inghet este inregistrat la jumatatea lunii octombrie, iar
ultimul la jumatea lui aprilie.
Precipitatiile atmosferice ating cote maxime în luna mai si minime în luna
noiembrie, iar nivelul lor mediu este de 550mm/mp.
Comuna Serbanesti este atinsa de vanturi ca : Austrul si Crivatul. Austrul
este un vant uscat si cald pe timpul verii, iar în perioada iernii este însotit de
geruri si este lipsit de precipitatii. Crivatul este un vant deosebit de puternic,
bate mai ales iarna cu viteze ce depasesc uneori 30-35m/s si determina în
perioada iernii cele mai cumplite viscole.
Bibliografie
]

1 Judetele patriei, Olt-monografie, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980

2 De la Bacea la Titulesti, pagini de istorie, Iancu St. Toma, 1991 manuscris
3 Dictionar geografic al judetului Olt, C. Alessandrescu, I.G. Sfintescu,
Tipografia si Fonderia de litere Thoma Basilescu, Bucuresti, 1895