Ist0ORIs SI AMBIENT MARELE SALON ALB DE LA JORDUL PALATULUI COTROCKNI Odaté cu schimbirile politice produse fm a doua jumitate @ secolului al XIX-lea = regedintele regale din Romania - particu- lare sau de stat ~ au fost clddite dup% moda gi exigenjele unor. regedinje europene. Povestea palatului regal de 1a Cotroceni incepe din 1893, ond se deschidea guvernului un credit de 1.700.000 lel aur pentru widicarea unei regedinte oficiale in folosinja mogtenitorilor Coroa- nei -Perdinand gi Maria, Pentru eceasta s-a apelat le arhitectul frances Paul Gottereau, aga cum in Europa tnoX din veacul al XVIII~le influenjele francese in arhitectura palatelor regele europene erau evidente (de exemplu cele de la Lisabona, Madrid, Bordeaux, Montpellic Lyon, Bruxelles, Viena, Berlin, Copenhage, St.Petersburg). Cat de bine se potrivese pentru Cotroceni cuvintele arhitectului spaniol Herrera : "Simplitate in form%, severitate fn ansamblu gi noblete irk erogant%, maiestuositate firt ostentatic". Ambientul creat la Cotroceni amintea descendenta nobilk a familiei regale, genealogia acesteia. Prin decoratia interioarelor s-a realizat fastul 91 somptuozitatea casei regale din Rominia dupi formule similare etropene. Vom fncepe cu spatiul reprezentativ al regedintei gi anume Marele Salon Alb de la nordul palatului. Acesta era cunoscut gi sub denumivea de Warele Selon de Recep$ii. El a fost modelat ae arhitectu: Grigore Cerchez in stil neo-romanesc, transformind cele 2 inciperi @in perioada Gottereau - salonul de dens gi sufrageria de galt. Istoria politic’ gi-a consemat faptele in acest spatiu. Timpul cu dimensiunile sale s-a condenaat aici. Astfel le 14/27 august 1916 in marele salén s-a desfSgurat Consiliul de Coroank uandu-se decizia iegirii Rominiei din neutralitate gi intrérit in riizboi alituri de Puterile Aliate, pentru infptairea uni thbit nationale, Tot aici, tn martie 1918, s~a semat tratatul de "pace"impus Rominiei de citre Puterile Centrale, tratat nerecunoscut gi neratificat de rege gi Corpurile Leginitoare. Aict gi-au purtet pagii mari politicieni, diplomati gi oameni de cultura : IICBratianu, Micolee Titulescu, Alexandru Avereseu, Dinu Br&tienu, Barbu Stirbei, Take Ionescu, Iuliu Maniu, Nicolee Torga,IG.Duca, George Enescu, Milita Patrageu, Cella Delavrancea, Ivan Mestrovici, Glinther RScder, George Humtington, Rabindranath Tagore, Eduard B Beneg, Henry Berthelot, Joe Boyle gi multi altii. Marele Salon Alb adapostea piese de arti decorativi de exceptie Proprictatea particularé era predominant& fiind evaluat% la 229.751 lei aur, iar cea apar}inand statului era de numai 33.700 lei aur(con- form inventarului din 1930). Inventarul {ntocmit tn 1930 mentiona pentru acest spatiu ‘urmAtoarele piese de mobilier (proprietates partioulart) : - lL masi de lem italien, sculptat 200 x 64 om = 1 masi de lem cu suport de fier 198 x 82 om 1 mask de lean sculptat’ 176 x 72 om 1 masé lean 62 x 45 cn 1 mas% lem seulptats lle x 31 om 1 mas% din lemn ou sertar 80 x 48 om 1 mast din men 140 x 4o om lmas% 228 x 68 om 1 mast octogonal& diametru 145 oa 1 mast Joasi verde, cu plack de marmurd alb& - 2 divanuri meri ou cAte 2 somiere gi 2 saltele 2 2 1 1 x z 1 2 8 divanuri mari cu 1 somiertt dul&pioare italienegti cu ete 1 ugk gi 1 sertar tron din lem sculptat 123 x 46 om tron din lem seulptat aurit gi pictat Sein @in lemn sculptat, dublu, ou metal, 4 sertare serin aurit, incrustat cu iem gi metal pe 1 piedestal Scaum=tron sculptat, aurit cu baldachia canepele tapisate auriu cu 2 perne foteli1 roz-auriu = 12 scaume din lem, soulptate si aurite - 2 ornamente biserizegti din lem aurit Taventarul din 1930 consemeaz# pentru salonul de receptii gi mobilier din mogtenirea Coburg (primitk de regina Maria dup moarteaays mamei S_le, ducesa Maria de Coburg-Gotha). Din mobilierul adus de 1a Coburg amintim divanurile acoperite cu frumoase cuverturi din catifea cu fir dau din brocart roz-auriu, Tot de le Coburg era gt colectia de 43 de vapoare din argint aurit, de mirimi diferite, ce ineanta privirile oaspejilor. Soarta acestor piese d Soarta mobilicrului gi nu numai este controversat : 0 parte @ fost lisat prin testament de citre regina Maria fmiliei sau prietenilor a#i. Destinul acestuia ar putea fi ugor de descifrat Gack testamentul reginei ar fi fost intocmai respectat. Nu intampld- tor regina face o ultimi precizare in testament: "Dect lucrurile pe care Le deserin nu vor putea fi gisite din diferite motive, dorese ea orice al#i muintire si fie dat# pentru inlocuirea obiectulut care Lipsegte." Recompunerea anbientului gi reconstituirea istoriei acestut loc newa impus o cercetare asidu% a documentelor exhivistice dar gi & spatiilor museistice ce detin patrimoniu regal. Astfel astisl Marele Salon este mobilat cu cdteva valoroase piese de arti iberick: 2 mese-consoli din lemn masiv i metal, apertinand artei spaniole, o alta portughest, de aceeagi facturt, un elegant “vargueno" (cabinet eu sertirage gi nige, bogat decorat ou Incrustatii de fildeg gi motive geometrice aplicate pe lemul aurit), precum gi un sobru, dar expresiv cuftr, fonul neogotic, amplasat intre 2 deschideri senicircu- lare, amintegte originea aulici a acestei sili, tot aga cum masa lungi in stil renagtere itelian% are menirea si ne readuci fn memorie sufrageria istoric#. Maree Salon Alb se fnvecineazi gi se continud stilistie ou sufrageria Cotroceni edificati tot de cltre arhitectul Grigore Cerchez. Pe podesta previzuti cu ug cktre exterior, tncadraté cu 2 scaune spaniole fmbricate tn piele, este expus% masa la care vegele ithai a semmat 1a Palatul Elisabeta, la 30 decembrie 1947, abdicares. Sufrageri, regal sau rom@nease%, aga cum o amintesc inventarele, este o imbinare de influenje bizantine 91 celtice prin mesejul simbolistic transmis, In articolele reginei Maria "Casele mele de via" gi "iy different homes" este deseris acest interior gi denumi# “sufrageria Cotroceni*, Dupi gustul Mariel s-a comandat o mask rotund’, sculptaté gi poleité tn aur rogeat gi démumitk de regindon Si es “masi rotund& a regelui Arthur", Oricdnd putea fi mirit& sau micgoratt in functie de numrul oaspetilor dar totdeauna riminea rotund. Inven= tarele vremii amintese ci in jurul acestei mese ‘eran ageszate 24 de soaune poleite in aur, spitarele avind desene bizantine, La capitul ine%perii se afla un bufet iconostas poleit in aur regeat (provenienta era de lao biserick greceascX, dups mirtutia reginei), Mobilierul din lem stucat gf aurit a fost lucrat 1a atelierul lui Bernhard Ludwig din Viena, in spiritul stilului secession, fn primul sfert @l secolului nostra. In acest spajiu Maria aducea amintiri din tara sa, masa rotund% simbolisind sfatul la care druigii se adunau in cereul ce insema perfectimea, contopirea ratiunii cu sentimentul, congtiinta gi dragostea dintre oamenii insuflefiti de aceleagi aspirajii. Nu fntdmplitor le aceast% mask s-au tntdlnit aldturi de familie regal politiciemi, diplomati, hotirand destinele Rominiei. In decembtie 1918 aici sunt primite delogatiile din traneilva- nia, Bucovina gi Basarabia pentru a aduce adeziunea lor le setul Unirt: cu patria mand. Martor al atdtor evenimente gi gazd% a numeroase personeli titi marele salon alb a adiipostit trupurile nednsufletite ale suveranilor RomAniel Intregite, Ferdinand (iulie 1927) gi Maria (dulie 1938), inainte de ultimul lor drum spre necropola de la Curtea de Arges. Istoria in generel gi in particuler cea a Cotrocenilor presupune ni numai eveniment politic oi gi reconstituizea vietii unei societiti intr-un moment dat. Istoria totalx Seeseunt gi mentalitatea unei epoct, un mod de viatt. Reconstituirea patrimoniului palatului Cotroceni inseamn% gi ea adevir istoric, argunentele pentru aducerea diverselor piese de de mobilier, art& decorativi, tablourl, icoane fiind sustinute de nof prin documente care certifick adevirata lor matek.. Diena FOTESCU