Professional Documents
Culture Documents
Proiect de Diploma
BUCURESTI
2006
Proiect de diploma
Cuprins
1
Proiect de diploma
2
Proiect de diploma
Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web) este
HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care
documentele sunt distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi
independenta fata de platforma,structurarea formatarii si legaturile hypertext,fac
din ele un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.
Primele specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost
vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si
schimba intre ei informatie utilizand Internetul. Erau prin urmare necesare cateva
trasaturi : Independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea
documentelor. Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi
afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori
diferite ), lucru vital pentru o audienta atat de variata.
3
Proiect de diploma
HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de
evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseauposobilitatile de a
descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control
asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit
limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic,
Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus
adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau
in conformitate cu principiile generale ale SGML ) astfel incat, prin 1994 limbajul
parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din
Geneva ( Elvetia ) s-a construit un grup ( HTML Working Group ) a carui prima
misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat
in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de
Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata
standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.
Standardul official HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este
afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni
ale specificatiei HTML, printer care si HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML
4
Proiect de diploma
4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi
Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile “extensii” HTML in afara
procesului standard si le-au incorporate in browserele lor. In unele cazuri, cum
ar fi tagul Netscape, aceste extensii au devenit standarde adoptate de autorii de
browsere.
HTML 2.0, elaborate in iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte
toate browserele curente – inclusive cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia
originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente
pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specifica exact cum ar trebui sa arate
acestea.
La momentul aparitiei acestui tutorial,HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja
publicate specificatiile HTML 4.01.
Documente HTML sunt documente in format ASCII si prin urmare pot fi create
cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit
5
Proiect de diploma
6
Proiect de diploma
Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:
-sectiunea de antet <head>…</head> si – corpul documentului <body>…
</body>.
Blocul <body>…</body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica
ceea ce va fi afisat in ferastra browser-ului.
<html>
<head>
</head>
<body>
</body>
7
Proiect de diploma
</html>
Exemplu:
<html>
<head>
<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in pagina mea de Web!
</body>
</html>
Exemplu:
<html>
<head>
8
Proiect de diploma
<title>titlul paginii</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in <br> pagina mea de Web!
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>bloc preformatat</title>
</head>
<body><pre>
Prima linie
A doua linie
A treia linie
</pre></body>
</html>
Printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 numere de culori : aqua,
black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white
si yellow.
9
Proiect de diploma
Prin constuctia “#rrggbb” unde r (red), g(green), sau b(blue) sunt cifre
hexazecimale si pot lua valorile:0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e,
E, f , F; se pot defini astfel 65536 de culori.
Culoarea unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al etichetei
<body>.
Culoarea fondului paginii Web se stabileste cu atributul bgcolor al etichetei
<body>, de exemplu : <body bgcolor=culoare>.
Urmatorul exemplu realizeaza o pagina cu fondul de culoare gri.
<html>
<head>
<title>culoare de fond</title>
</head>
<body bgcolor=gray>
O pagina Web cu fondul GRI!
</body>
</html>
Acest lucru se face prin intermediul atributului text al etichetei <body> dupa
sintaxa <body text=culoare>. In urmatorul exemplu textul are culoarea rosie.
<html>
<head>
<title>culoare textului</title>
</head>
<body text=red>
Un text de culoare rosie.
</body>
10
Proiect de diploma
</html>
2.6 Etichete
O eticheta poate avea mai multe atribute. De exemplu, o eticheta cu trei atribute
arata astfel : <eticheta atribut1 = valoare1 atribut2 = valoare2 atribut3 =
valoare3>. Urmatorul exemplu prezinta o pagina cu fondul de culoare albastra si
textul de culoare galbena.
<html>
<head>
<title>atribute multiple </title></head>
<body bgcolor=blue text=yellow>Fond de culoare albastra si text de culoare
galbena.
</body>
</html>
unde :
numar – poate fi 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau 7; ( 1 pentru fontul cel mai mic si 7 pentru
cel mai mare );
culoare - este o culoare precizata prin nume sau printr-oconstructie RGB;
font – poate fi un font generic ca “serif”, “san serif”, ”cursive”, “monospace”,
“fantasy” sau un font specific instalat pe calculatorul clientului, ca “Times New
Roman”, “Helvetica” sau “Arial”. Se accepta ca valoare si o lista de fonturi
separate prin virgule, de exemplu :
11
Proiect de diploma
Exemplu :
<html>
<head>
<title>Configurarea textului si stabilirea marginii</title>
</head>
<body leftmargin=”100” topmargin=”50”>
Textul are atribute implicite. <br><basefont style=”Arial” color=”blue” size=”6”>
Textul este scris cu fontul “Arial”,culoare albastru si marime 6.</body>
</html>
12
Proiect de diploma
Pentru ca un text sa fie scris cu caractere cursive acesta trebuie inclus intr-un
bloc delimitat de etichetele <i>…</i> ( i vine de la “italic” ).
<html>
<head>
<title>Stiluri pentru blocuri de text</title>
</head>
<body>
<b>Text scris cu caractere ingrosate.</b>
<br>
<big>Text cu caractere marite cu o unitate <big>mai mare<big> si mai mare<big>
si mai mare.</big></big></big></big>
<br>
<small>Textul este scris cu caractere micsorate cu o unitate <small>mai mic.
</small></small>
<br>
<i>Text scris cu caractere italice</i>
<br>
In acesta linie <sup>sus</sup> este superscript iar <sub>jos</sub> este
subscript.<br>
<strike>Aceasta linie este in intregime sectionata de o linie orizontala.</strike>
13
Proiect de diploma
<br>
In acesta linie urmatorul cuvant este <u>subliniat</u>, iar cuvantul <s>strike</s>
sectionat.
</body>
</html>
Aceste stiluri tin cont de semnificatia pe care o are blocul in cadrul imaginii
Web.
Pentru a pune in evidenta ( prin stilul cursiv ) fragmente de text se utilizeaza
etichetele :
<html>
<head>
<title>Blocuri de caractere monospatiale si clipitoare </title>
14
Proiect de diploma
</head>
<body>
Aceasta linie este formata dintr-un text normal.
<br>
Codul functiei f(x,y) este : <code>Function f(x,y) {reurn x+y;}</code>
<br>
Tastati urmatoarea comanda DOS :
<kbd>copy c:\windows\* c:\temp<kbd>
<br>
<tt>Asa scrie un teleprinter</tt>
<br>
Acest cuvant clipeste <blink>Blink</blink>
</body>
</html>
15
Proiect de diploma
3.1 Culori
16
Proiect de diploma
Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi ( stiluri de
caractere ). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile
pe toate calculatoarele utilizatorilor : serif, sans serif, cursive, monospace si
fantasy. Tipul de font necesar poate fi stability prin atributul face al etichetei. Pot fi
introduce mai multe fonturi separate prin virgula.
<html>
<head>
<title>Culoarea si familia fontului</title>
</head>
<body>
Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.
<br>
<font color=”red”>Aceasta linie este rosie.</font>
<br>Aici<font color=”green”>fiecare</font>
<font color=”blue”>cuvant</font>
<font color=”yellow”>are</font>
<font color=”cyan”>alta</font>
<font color=”#3478fa”>culoare.</font>
<br>
<font face=”monospace”>Linie scrisa cu caractere monospatiate.</font>
<br>
<font face=”arial”>Linie scrisa cu caractere arial.</font>
</body>
</html>
17
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>Marimea fontului</title>
</head>
<body>
Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.<br>
<font size=”5”>Fonturi de marime 5.</font><br>
<basefont size=”4”>Fonturi de marime 4.</font><br>
<font size=”-3”>Fonturi de marime 1.</font><br>
<font size=”+2”>Fonturi de marime 6.</font><br>
<font point-size=”30”>Fonturi de marime 30 pt ( numai cu Netscape
Communicator ).</font><br>
<font point-size=”50”>Fonturi de marime 50 pt ( numai cu Netscape
Communcator ).</font>
</body>
</html>
18
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>Grosimea fontului</title>
</head>
<body>
Aceasta linie este scrisa cu caractere normale.<br>
<font weight=”100”>Fonturi cu grosime 100.</font><br>
<font weight=”500”>Fonturi cu grosime 500.</font><br>
<font weight=”900”>Fonturi cu grosime 900.</font>
</body>
</html>
19
Proiect de diploma
Pentru ca un bloc de text sa fie indentat ( marginea din stanga a textului sa fie
deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea paginii ), acesta
trebuie inclus intre etichetele <blockquote>…</blockquote>.
<html>
<head>
<title>Indentarea unui bloc</title>
</head>
<body>
Textul ce urmeaza sa fie indentat: <blockquote> Aceste etichete nu se refera la
particularitatile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea
un bloc de text in cadrul paginii Web. Toate aceste etichete produc automat
trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar. </blockquote>
</body>
</html>
20
Proiect de diploma
Blocul <pre>…</pre> este indicat pentru a insera randuri vide ( spatiu intre
randurile succesive ).
<html>
<head>
<title>Bloc preformatat</title>
</head>
<body>
Orar: <pre>
Ora/Ziua Luni Marti Miercuri
<html>
<head>
<title>xmp si listing</title>
</head>
<body>
Un fisier html standard arata astfel : <xmp> <html>
21
Proiect de diploma
<head>
<title> </title>
</head>
<body>
O pagina Web …
</body>
</html> </xmp> </body>
</html>
Cu ajutorul etichetei paragraf <p> este posibil trecerea la o linie noua si permite :
- inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf ;
- inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste
delimitatorul </p> ( acesta find optional ) ;
- alinierea textului cu ajutorul atributului align, avand valorile posibile “left”,
”center” sau “right”.
<html>
<head>
<title>Blocuri paragraf</title>
</head>
<body>
Prima linie
<p> Linie generata de un paragraf ( implicit paragraful este aliniat la stanga).
<p align=”right”> Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf
aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf
aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta.
22
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>Blocuri de titlu</title>
</head>
<body>
<h1 align=”center”>Titlu de marime 1 aliniat in centru </h1>
<h2 align=”right”>Titlu de marime 2 aliniat la dreapta. </h2>
<h4>Titlu de marime 4 aliniat la stanga (implicit) </h4>
</body>
</html>
23
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>Blocul<div></title>
</head>
<body>
Aceasta linie este o linie normala. Urmatorul bloc este aliniat la dreapta.
<div align=”right”>
O singura linie. O singura linie. O singura linie. O singura linie.<br>
O singura linie. O singura linie. O singura linie. O singura linie.<br>
O singura linie. O singura linie. O singura linie. O singura linie.<br>
</div>
<div align=”center”>
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>
24
Proiect de diploma
Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale. Acest lucru se face cu ajutorul
etichetei <hr>. Pentru a configure o linie orizontala se utilizeaza urmatoarele
attribute ale etichetei <hr> :
25
Proiect de diploma
26
Proiect de diploma
Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului align care poate
lua urmatoarele valori :
“left” - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe partea
dreapta;
“right” - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse pe
partea stanga;
“top” - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea
de sus a textului ce precede imaginea;
“middle” - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza
a textului ce precede imaginea;
“bottom” – aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia
de baza a textului.
Alinieri :
Pe verticala :
<img src=”w3.gif” align=”top”>
La mijloc: <img src=”w3.gif” align=”middle”>
Jos: <img src=”w3.gif” align=”bottom”>Text dupa imagine.
27
Proiect de diploma
O imagine poate fi utilizata pentru a stabili fondul unei pagini Web. In acest scop
se foloseste atributul background al etichetei< body>, avand ca valoare adresa
URL a imaginii.
Imaginea se multiplica pe orizontala si verticala pana umple intregul ecran.
<body background=”w3.gif”>
1
2
3
4
5
6
7
8
9
</body>
28
Proiect de diploma
29
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>tabel_ex1</title>
</head>
<body>
<h1 align=”center”>Un table simplu format din 4 linii si 2 coloane</h1><hr>
<table>
<tr>
<td>cell 11</td>
<td>cell 12</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 21</td>
<td>cell 22</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 31</td>
30
Proiect de diploma
<td>cell 32</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 41</td>
<td>cell 42</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>tabel_ex2</title>
</head>
<body>
<h1 align=center>Un tabel simplu cu chenar</h1><hr>
<table border=”4”>
<tr>
<td>cell 11</td>
<td>cell 12</td>
31
Proiect de diploma
</tr>
<tr>
<td>cell 21</td>
<td>cell 22</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 31</td>
<td>cell 32</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 41</td>
<td>cell 42</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul “align” al etichetei
<table>, cu urmatoarele valori posibile : “left” ( valoare prestabilita), “center” si
“right”. Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul.
Astfel :
daca tabelul este aliniat la stanga ( <table align=”left”> ), atunci
textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi
dispus in partea dreapta a tabelului;
daca tabelul este aliniat la dreapta ( <table align=”right”> ), atunci
textul care urmeaza dupa punctual de inserare al tabelului va fi
dispus in partea stanga a tabelului;
daca tabelul este aliniat pe centru ( <table align=”center”> ), atunci
textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi afisat
pe toata latimea paginii, imediat sub table.
32
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>tabel_ex3</title
</head>
<body>
<h1 align=center>Un table aliniat la dreapta</h1><hr>
Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de
tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text
inainte de tabel. Text inainte de table. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.
Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de
tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text
inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.
Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de
tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text
inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.
<table border align=”right”>
<tr>
<td>cell 11</td>
<td>cell 12</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 21</td>
<td>cell 22</td>
</tr>
</table>
Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa
tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text
dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel.
Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa
tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text
33
Proiect de diploma
dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel.
Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa
tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text
dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel. Text dupa tabel.
</body>
</html>
Distanta dintre tabel si celelalte elemente din pagina Web poate fi stabilita cu
ajutorul atributelor “hspace” si “vspace” al etichetei <table>. Valoarea atributului
“hspace” poate fi orice numar pozitiv, inclusive 0 si reprezinta distant ape
orizontala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.
Valoarea atributului “vspace” poate fi orice numar pozitiv, inclusive 0, si
reprezinta distanta pe verticala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.
Aceste attribute functioneaza numai cu Netscape Communicator.
<html>
<head>
<title>tabel_ex4</title>
</head>
<body>
<h1 align=”center”>Un tabel simplu colorat</h1><hr>
<table border=”3” bgcolor=”green”>
34
Proiect de diploma
<tr>
<td>verde 11</td>
<td bgcolor=”red”>rosu 12</td>
</tr>
<tr bgcolor=”blue”>
<td>albastru 21</td>
<td bgcolor=”yellow”>galben 22</td>
</tr>
<tr bgcolor=”cyan”>
<td>cell 31</td>
<td>cell 32</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 41</td>
<td bgcolor=”white”>cell 42</td>
</tr>
</table></body>
</html>
<html>
<head>
<title>tabel_ex5</title>
</head>
<body>
35
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>tabel_ex6</title>
</head>
<body>
<h1 align=center>Un tabel de celule mari</h1><hr>
<table border cellpadding=”20”>
<tr>
<td>cell 11</td>
<td>cell 12</td>
</tr>
<tr>
36
Proiect de diploma
<td>cell 21</td>
<td>cell 22</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>tabel_ex7</title></head>
<body>
<h1 align=center>Un tabel de 200 pixeli x 50%</h1><hr>
<table border width=”200” height=”50%”>
<tr>
<td>cell 11</td>
<td>cell 12</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 21</td>
<td>cell 22</td>
37
Proiect de diploma
</tr>
</table></body></html>
]<html>
<head>
<title>tabel_ex8</title>
</head>
<body>
<h1 align=center>Un tabel cu titlu</h1>
<table border><caption align=”top”>Masini
<tr>
<td>Mercedes</td>
<td>Citroen</td>
<td>Jaguar</td>
</tr>
38
Proiect de diploma
<tr>
<td>BMW</td>
<td>Volvo</td>
<td>Renault</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
Un tabel poate avea cellule cu semnificatia de cap de tabel. Aceste cellule sunt
introduse de eticheta <th> ( de la “tabel header”= cap de tabel) in loc de <td>.
Toate atributele care pot fi atasate etichetei <td> pot fi desemenea atasate
etichetei <th>. Continutul celulelor definite cu <th> este scris cu caractere aldine
si centrat.
<html>
<head>
<title>tebel_ex9</title>
</head>
<body>
<h1 align=center>Un tabel cu titlu si cap de tabel</h1>
<table border><caption align=”bottom>Preturile masinii
<tr>
<th>Pret</th>
<th>Citroen</th>
<th>Jaguar</th>
<th>BMW</th>
<th>Volvo</th>
</tr>
39
Proiect de diploma
<tr>
<th>In dolari
</th>
<td>5000</td>
<td>100000</td>
<td>50000</td>
<td>80000</td>
</tr>
<tr>
<th>In lei</th>
<td>2000000</td>
<td>2000000000</td>
<td>2000000</td>
<td>16000000</td>
</tr>
</table></body></html>
“left” ( la stanga );
“center” ( centrat - valoare prestabilita );
“right” ( la greapta );
“char” ( alinierea se face fata de un caracter ).
“baseline” ( la baza );
40
Proiect de diploma
“bottom” ( jos );
“middle” ( la mijloc – valoare prestabilita );
“top” ( sus ).
Aceste atribute pot fi atasate atat etichetei <tr> pentru a defini tuturor
elementelor celulelor unui rand, cat si etichetelor <td> si <th> pentru a stabili
alinierea textului intr-o singura celula.
41
Proiect de diploma
Daca un tabel are celule vide, atunci aceste celule vor aparea in tabel fara un
chenar de delimitare. In scopul e a afisa un chenar pentru celule vide se
utilizeaza urmatoarele trucuri :
dupa <td> se pune “ ”;
dupa <td> se pune <br>.
42
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>tabele_ex11</title>
</head>
<body>
<h1 align=center>Un tabel cu cellule vide</h1><hr>
<table border>
<tr>
<td>cell 11</td>
<td>cell 12</td>
<td>cell 13</td>
</tr>
<tr>
<td> </td>
<td></td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
43
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>tabele_ex12</title>
</head>
<body>
<h1 align=center>Atribute “Internet Explorer”</h1><hr>
<table border=”5” background=”…/…/johny.jpg cellspacing=15
bordercolor=”maroon” bordercolordark=”red”>
<tr bgcolor=”yellow”>
<td>cell 11</td>
<td>cell 12</td>
<td>cell 13</td>
</tr>
<tr bgcolor=”yellow”>
<td> </td>
<td></td>
<td></td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
44
Proiect de diploma
Exemplu :
<colgroup span=”3” width=”100”></colgroup>
Intr-un bloc <colgroup>, coloanele pot avea configurari diferite daca se utilizeaza
elemental <col>, care admite atributele :
“span” identifica acea coloana din grup pentru care se face configurarea.
Daca lipseste, atunci coloanele sunt configurate in ordine
“width” determina o latime pentru coloana identificata prin “span”;
“align” determina o aliniere pentru coloana identificata prin “span”;
<html>
<head>
<title>tabel_ex13</title>
</head>
<body>
<h1 align=center>Grupuri de coloane</h1><hr>
<table width=”400” cellspacing=10>
<colgroup> <col width=”100” align=rigth> <col width=”100” align=center> <col
width=”200” align=right> </colgroup>
<tr>
<td valign=top>Text in prima coloana. Text in prima coloana. Text in prima
coloana. Text in prima coloana.
</td>
<td valign=top>Text in coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in
coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in coloana a doua. Text in coloana
a doua.
</td>
45
Proiect de diploma
46
Proiect de diploma
<html>
<head>
<title>tabele_ex14</title>
</head>
<body>
<h1 align=center>Atributele frames si rules</h1>
<table width=”400” frame=box rules=rows cellspacing=10>
<tr>
<td>cell 11</td>
<td>cell 12</td>
<td>cell 13</td>
</tr>
<tr>
<td>cell 21</td>
<td>cell 22</td>
<td>cell 23</td>
</tr>
</table>
</body></html>
47
Proiect de diploma
De exemplu :
<style>
h1{text-align:center; color:red;}
</style>
Toate stilurile care apar in fisier ca fiind de marime 1 vor fi de culoare rosie si
centrate. Daca dorim ca acelasi stil sa fie utilizat de catre mai multe elemente (de
ex. “h1”, “h2” si “p”) atunci se utilizeaza lista acestor elemente, separate prin
virgule :
48
Proiect de diploma
<style>
h1, h2, p{text-align:center; color:red;}
</style>
Aceste stiluri permit definirea unui stil general si folosirea lui oriunde este
necesar. Definim o clasa de stiluri “ac” ( albastru si centrat ) in interiorul blocului
<style>…</style>,aflat la randul lui in blocul <head>…</head> :
<style>
all.ac{text-align:center; color:blue;}
</style>
- “all” aflat in fata clasei de stiluri “ac” indica faptul ca aceasta clasa este
aplicabila tuturor blocurilor de text, atunci cand acest lucru este
necesar. La utilizarea clasei de stiluri in cadrul unui element se
foloseste atributul “class” avand ca valoare numele clasei de stil.
Acesta este un atribut universal, adica este aplicabila tuturor
elementelor.
49
Proiect de diploma
Toate elementele unui document admite un atribut universal numit “id”. Atributul
“id” poate identifica stilul utilizat de un element. Pentru a utilize un stil “identificat”
procedam astfel :
<style>
#rosu {color:red}
</style>
Stilurile in-line sunt definite chiar in eticheta ce initiaza blocul in care dorim sa se
aplice aceste stiluri. Pentru aceasta se utilizeaza atributul universal “style”
( comun practic tuturor etichetelor ce apar intr-un document HTML ). Valoarea
data atributului “style” este tocmai descrierea stilului, cuprinsa nu intre acolade
{…} ci intre ghilimele “…”.
De exemplu :
50
Proiect de diploma
Daca dorim unui anumit style pentru un fragment de text, atunci includem acest
text intr-un bloc cu ajutorul delimitatorilor <span>…</span>, dupa care utilizam
atributul “style” pentru eticheta <span>.
51
Proiect de diploma
CAPITOLUL .VIII.
PaginaPP.html:
<html>
<head></head>
<body background="fuckershit.bmp">
<h1 align="center"><u><b>Walking through Moldavia</b></u></h1>
<div align="left">
<img src="maramures1[1].jpg">
</div>
<div align="center">
<a href="Pagina.html" name="a" id="a">
<img src="RomaniaIndex5[1].jpg">
</div>
</body>
</html>
Pagina.html:
<html>
<head></head>
<frameset cols="70%,*">
<frame src="pag1.html">
<frame src="lacul sarat.html">
</frameset>
52
Proiect de diploma
</html>
Istoric.html:
<html>
<head>
<body background="Lorenzo.bmp">
<h1 align="center">ISTORIC<br><br><font face="Monotype Corsiva">Arta
Romanica</font>
<br>
<br>
</h1>
<img src="Tismana5.jpg" width=400 align="left">
<font face="Arial" size=3>
<i>
<b>
<br>
Pana in secolul al 11-lea Biserica achizitionase multe terenuri provenite mai
ales din donatii si, ca urmare, bogatia ei crescuse enorm. Se spune ca in acesta
perioada Biserica detinea peste un sfert din teritoriul Frantei.
Donatiile provenite de credinciosii care vizitau raclele care contineau
moastele sfintilor au adus Bisericii un venit substantial. Intr-adevar, pelerinajele,
efectuate cu scopul de a vedea relicvele sfinte au devenit atat de frecvente incat
a fost necesara construirea unor cladiri care sa adaposteasca in siguranta
articolele nepretuite si care sa permita expunrea lor cat mai atractiv posibil.
Astfel, Biserica a devenit un patron semnificativ al artelor acelor vremuri,
comandand nu doar lucrari noi de arhitectura ci si alte lucrari de arta, cu teme
predominant religioase – printre care picturi sau icoane. Cea mai mare parte a
lucrarilor de sculptura si de arhitectura realizate in aceasta perioada medievala
timpurie au fost executate intr-un stil care aminteste de Roma antica.
<br>
53
Proiect de diploma
54
Proiect de diploma
55
Proiect de diploma
Picturile din Sf. Savin prezinta, intr-o oarecare masura, un mai bun simt al
miscarii, culori mai blande si fizionomii mai expresive,chiar daca dateaza cam din
aceasi perioada.
<h2><font face="Monotype Corsiva">Manuscrise iluminate</font></h2>
In general, lucrarile mai mici pot fi gasite doar in ilustratiile manuscriselor; si,
din nou, majusculele impodobite sunt des utilizate in lucrarile cu teme religioase.
Intr-adevar, Biblia si Cartile de Ruga
ciuni erau foarte bogat ilustrate, ca act de adanca devotiune din partea
calugarului ce le executa, si ele reflectau adesea vanitatea patronului care era
dispus sa-si etaleze bogatia, comandand lucrari atat de elaborate.
Cel mai renumit manuscris englez din secolul al 12-lea a fost executat in
Winchester si se gaseste astazi la Cathedral Library.
<br>
Originalul acestei superbe Biblii avea doar doua volume, insa continutul
lucrarii a fost redistribuit in patru si a reprezentat rezultatul colaborarii, probabil, a
cel putin sase artisti. Acesti sase artisti au fost numiti : Maestrul Scrierilor
Apocrife, Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite, Maestrul Morganatic si
Maestrul Misterului Gotic.
<h2><font face="Monotype Corsiva">Renasterea sculpturii</font></h2>
Una dintre cele mai mari realizari ale perioadei romanice este renasterea
sculpturii monumentale care nu mai fusese intalnita in Europa dupa prabusirea
Imperiului Roman, cu aproximativ 600 de ani in urma. La fel ca picturile,
sculpturile aveau menirea de a decora bisericile si de a consolida spiritual dar si
de a instrui congregatiile, prezentand subiecte cum ar fi Inaltarea lui Hristos sau
Judecata de Apoi. In piatra, sculptura a luat forma basoreliefurilor fie pe
capitelurile din partea superioara a columnelor, fie in jurul intrarilor.
Siliti sa lucreze forme deseori dificile, in pozitii incomode, sculptorii romantici
au raspuns acestei provocari intr-un mod demn de toata lauda :
<br>
cateva dintre compozitiile cu mare efect dramatic si ingeniozitate uluitoare, erau
plasate in timpan – suprafata semicirculara sau triunghiulara formata intre partea
56
Proiect de diploma
Castele.html (Manastiri):
<html>
<head>
</head>
<body background="066.JPG">
<h1 align="center"><b>Manastiri</b></h1>
<br>
<br>
<table border="6">
57
Proiect de diploma
<tr>
<td bgcolor="red">
<a href="Pangarati.html" name="a" id="a">
<font color="white"><h3>Manastirea Pangarati</h3></font></a>
<img src="Surpatele.jpg" width=70>
</td></tr>
<tr>
<td bgcolor="red">
<a href="Buhalnita.html" name="a" id="a">
<font color="white"><h3>Manastirea Buhalnita</h3></font></a>
<img src="064.jpg" width=70>
</td></tr>
<tr>
<td bgcolor="yellow">
<a href="Manastirea Bistrita.html" name="a" id="a">
<font color="black"><h3>Manastirea Bistrita</h3></font></a>
<img src="Bistrita.jpg" width=70>
</td></tr>
<tr>
<td bgcolor="yellow">
<a href="Secu.html" name="a" id="a">
<font color="black"><h3>Manastirea Secu</h3></font></a>
<img src="Secu.jpg" width="70"><img src="Rasca.jpg" width=70>
</td></tr>
<tr>
<td bgcolor="blue">
<a href="Voda.html" name="a" id="a">
<font color="white"><h3>Manastirea Petru Voda</h3></font></a>
<img src="Rasca.jpg" width=70>
</td></tr>
<tr>
58
Proiect de diploma
<td bgcolor="blue">
<a href="pag1.html" name="a" id="a"><MARQUEE scrollAmount=3><font
color="white"><b><h3>GO BACK !</h3></b></font></MARQUEE></a>
</td></tr>
</table>
</body>
</html>
<html>
<head>
<body bgcolor="red">
<h1 align="center">Marile Manastiri ale Moldovei</h1>
<br>
<i>
În partea de nord-est a tãrii la granita cu tinutul Hertei se întinde Tara de Sus
a Molodovei, regiune istorico-geograficã numitã si Bucovina. Aici sunt urme de
viatã din negurile timpului.
Cãtre evul mediu existau aici asezãri stabile ( Baia 1335, Siret 1340, Rãdãuti
1350) iar în jurul anilor 1360 a luat fiintã statul roman independent Moldova sub
conducerea voievodului Bogdan.
Erau vremuri tulburi mãcinate de controverse interne, inclusiv religioase,
catolicismul incercand sa se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale
tatarilor de la rasarit si de curand ale imperiului otoman de la miazazi.
Printre masurile luate de primii voievozi romani, firesc s-au inscris ridicarea de
fortificatii Siret, Suceava, si de lacasuri ortodoxe Siret, Radauti, Baia, Botosani,
Suceava. Si din acest punct de vedere, stralucitoare s-a dovedit, epoca domnilor
Stefan cel Mare - Petru Rares - Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti 1466-
59
Proiect de diploma
1600 au imbogatit Bucovina cu manastiri fortificate si biserici care-i fac azi faima,
pasrtandu-se nesperat in conditii excelente.
Constructii ale secolului XV si altele din veacul al XVI - lea au primit un
impresionat vesmant de fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a
mitropolitului Grigore Rosca, a boierilor Arbore si Movilestilor, fresca parietala de
mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie
a detaliilor de influenta locala, rafinamentul cromatic, amsaamblu de pictura si
arhitectura de o valoare artistica exceptionla. Puternice nuclee de cultura si
creatie artistica de la inceputul existentei lor, lacasurile Bucovinei isi continua
menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc.
Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor
Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596),
arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale
bisericilor Patrauti, Bailesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta
medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare (arhitectura, port,
datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d'Or)Bucovinei
de catre federatia Intenetionala Juristilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au
determinat inscrierea tezaurului bucovinean in catalogul UNESCO 'Mari
monumente ale lumii'. Ramane vie opera emeritilor creatori in majoritate
necunoscuti, suma credintei, curajului si modestiei lor care configureza geniul.
</i>
<br>
<img src="Horaita.jpg" width=200 align="left">
</body>
</html>
Pangarati.html:
<html>
<head>
<body bgcolor="brown">
60
Proiect de diploma
61
Proiect de diploma
Se pare ca în timpul expeditiei lui Mahomed II din vara anului 1476 si obstea
monahala de la Pângarati a trecut prin momente de grea încercare.
Probabil ca un podgheaz turcesc razletit dupa prada în aceasta parte a dat
foc bisericii, iar calugarii s-au ascuns în munti, trecând apoi în Transilvania unde
au ramas pâna la încetarea razboiului. Nu se stie daca Stefan cel Mare a ajutat la
ridicarea unei noi biserici pe locul celei incendiate, dar schitul a continuat sa
fiinteze din moment ce la 1560 Alexandru Lapusneanu ridica la Pângarati biserica
de piatra.
Numita multa vreme Schitul lui Simion si mai apoi Manastirea lui Amfilohie,
asezarea monahala de la Pângarati va apare pentru prima oara sub denumirea
care a consacrat-o si care a dainuit peste veacuri, într-un document emis de
cancelaria lui Petru Schiopul la 9 iulie 1577. Pornind de
la o mica suprafata de teren atribuita de Alexandru Lapusneanu, Manastirea
Pângarati va ajunge în mai putin de un secol - prin danii si cumparaturi - unul
dintre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistritei, rivalizând prin putere si
bogatie cu toate manastirile învecinate si în primul rand cu Manastirea Bisericani.
Pe la sfârsitul domniei lui Vasile Lupu, Manastirea Pângarati stapânea mai
multe poieni de pe muntele Botosanu si împrejurimile acestuia, sate din ocolul
târgului Piatra, o seliste pe Almasul Mic, precum si întinse suprafete de teren pe
valea Tarcaului, de la varsarea în Bistrita pâna la hotarele Comanestilor. Acestor
proprietati li se adauga numeroase locuri de prisaca, mori, cârciumi si familii de
tigani robi, pomenite în diferite acte de danie si întarire emise de cancelaria
voievodala.
O întreaga serie de scutiri sprivilegii asigurau si acestei obsti calugaresti
puteri depline asupra impresionantei sale avutii, reprezentantii domniei fiind în
imposibilitate sa intervina fara o dispozitie expresa din partea voievodului.
<br>
În acest cadru trebuie subliniat si faptul ca obstea monahala era împuternicita
sa readuca taranii si robii fugiti de pe mosiile manastirii, oriunde acestia ar fi fost
gasiti.
<br>
62
Proiect de diploma
63
Proiect de diploma
64
Proiect de diploma
65
Proiect de diploma
66
Proiect de diploma
Buhalnita.html:
<html>
<head>
<h1 align="center">Manastirea Buhalnita</h1>
<br><br>
<font face="Arial" size=3>
<i>
<b>
<img src="Putna2.jpg" width=350 align="left">
<br>
<u><font color="red">ISTORICUL MANASTIRII</font></u>
<br>
<br>
Trecând de Bicaz, soseaua (DN 15) se desfasoara dintr-o serpentina în
alta si, dupa ce urca pintenul de deasupra "golfului" Potoci, se avânta spre
Buhalnita. Un roi de case acopera terasa mai înalta a Bistritei si coastele din jur,
iar pe fundalul acestui decor mirific se profileaza silueta zvelta si stralucitor de
67
Proiect de diploma
68
Proiect de diploma
Cantacuzini vor provoca un lung sir de procese, începând din 1653 si pâna la
jumatatea secolului XIX.
În anul 1715, în timp ce patriarhul Chir Samuil din Alexandria se afla în
Moldova, voievodul Nicolae Mavrocordat închina Patriarhiei Manastirea Buhalnita
cu tot venitul ei. De la aceasta data începe o grea perioada în existenta obstei
monahale de la Buhalnita, ca o consecinta a practicarii sistemului de arendare a
egumeniei. Conducerea manastirii era încredintata - prin licitatie – aceluia care
oferea un "embatic" anual mai mare. Egumenul Daniil, de exemplu, rânduit în
1814 pe o perioada de 15 ani, se angaja sa plateasca Patriarhiei din Alexandria
un embatic anual de 5.000 lei în primii 3 ani si 7.000 lei în anii urmatori, sa nu
faca nici o datorie care ar putea sa greveze veniturile manastirii si sa lase
Patriarhiei întreaga-i avere.
Dintr-un alt document rezulta ca în 1834,Atanasie Sevastin a oferit
Patriarhiei un venit anual de 25.000 lei pentru a fi confirmat ca egumen al acestei
manastiri.
<br>
Din pacate, în numeroase cazuri, egumenul-arendas nu se ocupa direct de
valorificarea mosiilor manastirii, apelând - pe baza aceluiasi sistem - la o serie de
intermediari dornici sa obtina profituri cât mai mari de pe mosiile arendate. De aici
o serie de abuzuri si încalcari care apasau asupra celor care lucrau efectiv
pamântul, dar care influentau negativ si viata obstiicalugaresti.
Plângerile taranilor si calugarilor nu gaseau nici un ecou nici chiar în fata
domnului tarii, care în fapt nu putea interveni fara mari riscuri în treburile
manastirilor închinate.
<br>
Prin secularizarea din 1863 manastirea este transformata în biserica
parohiala, iar în 1865, în unele chilii începe sa functioneze o scoala primara unde
copiii se familiarizau chiar de la primele lectii cu alfabetul latin. Dupa 1900,
aceasta scoala se va muta într-un nou local, vechile constructii din incinta
manastirii aflându-se într-un avansat stadiu de degradare. Abia în 1958, când
începe stramutarea masiva a satelor din zona lacului de acumulare al
69
Proiect de diploma
70
Proiect de diploma
<br>
Pridvorul de la vest este - fara îndoiala - o constructie ulterioara anului
construirii bisericii. În schimb, usa de la intrare a pastrat chenarul originar de
piatra, decorat cu aceleasi muluri care se întretaie la colturi. În interior, atrage
atentia forma poligonala a naosului si cele doua coloane masive pe care se
sprijina arcadele despartitoare dintre naos si pronaos.
Compartimentarea interiorului este subliniata si prin sistemul de boltire: în
sfert de sfera în pronaos si altar, calota sferica sprijinita pe patru arce îmbinate în
consola, deasupra naosului.
Desi este adusa din Alexandria în 1859, catapeteasma nu impresioneaza
prin calitati artistice deosebite. Mai interesant este decorul zoomorf al stranei
arhieresti, cu motive inspirate din mastile grotesti folosite în teatrul popular de pe
Valea Bistritei. S-au mai pastrat, de asemenea, câteva din cele 25 de strane
sculptate, acoperite cu ornamente extrem de variate, ce confera fiecarei piese
calitatea de unicat.
</b>
</i>
</font>
<br>
<br>
<div align="center">
<a href="Icoane.html" name="a" id="a">
<img src="064.jpg" width=500>
</div>
</head>
<a href="Castele.html" name="a" id="a"><font color="lightslategray" size=4>
<div align="center"><br>BACK</div></font></a><br>
</div>
</body>
</html>
71
Proiect de diploma
Manastirea Bistrita.html:
<html>
<head>
<body bgcolor="Orange">
<h1 align="center">Manastirea Bistrita</h1><br><br>
<div align="right">
<img src="Dintr-un Lemn1.jpg" width=250>
<img src="Bistrita.jpg" width=350>
</div>
<h3 align="left"><u>ISTORICUL MANASTIRII</u></h3>
<br>
<h4>
Între vetrele de credinta ortodoxa si de cultura româneasca ce înnobileaza
trecutul acestei tari, Manastirea Bistrita ocupa un loc deosebit, numarându-se
printre cele mai vechi ctitorii voievodale,
adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a
poporului nostru.
Situata la aproximativ 8 km de limita vestica a orasului Piatra-Neamt, în
comuna Viisoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Manastirea Bistrita a
dainuit timp de peste sase veacuri la adapostul culmilor împadurite care o
înconjoara, înfruntând - ca toate lacasurile noastre de credinta si cultura -
napraznicele încercari ale istoriei.
Dupa traditie, începuturile obstei monahale din Bistrita moldava s-ar situa în
timpul domniei lui Petru I Musat, la asfintit de secol XIV, când s-a ridicat aici o
modesta bisericuta de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul
acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - în 1402 - o frumoasa biserica de piatra, de
peste 30 m lungime, cu pronaos, gropnita, naos si altar, pentru a-i fi loc de
vesnica odihna, lui si familiei sale.
72
Proiect de diploma
73
Proiect de diploma
dinainte pregatit, încheind astfel o domnie lunga si rodnica pusa în slujba întaririi
statului feudal si principalelor institutii ale acestuia.
La sfârsit de veac, în 1498, Stefan cel Mare si-a înscris numele printre ctitorii
de la Bistrita ridicând o impunatoare clopotnita cu paraclis, dupa cum rezulta si
din inscriptia votiva încastrata în peretele sudic al constructiei:
<br>
<i>
Evlaviosul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu
Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit aceasta clopotnita si
biserica aseza într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea
Alba, pentru rugaciunea sa si a Doamnei sale, Maria, si a copiilor lor, în anul 7006
(1498), si tot în anul acela le-a si savârsit, în luna lui septembrie, 13 zile.
</i>
<br>
Sirul marilor ctitorii voievodale de la Bistrita a continuat apoi cu Petru Rares
care, în toamna anului 1538, a trebuit sa paraseasca tara invadata de ienicerii lui
Soliman Magnificul. Abandonat de boieri si lipsit de orice speranta, fiul lui Stefan
cel Mare a gasit loc de popas si adapost la Bistrita, în drumul sau catre Ciceul
transilvan.
<br>
<i>
... Am fugit si am ajuns la Manastirea Bistrita - îsi va aminti voievodul într-un
document de danie din timpul celei de-a doua domnii (1546) - si intrând în
biserica am cazut la pamânt înaintea sfintelor icoane si mult am plâns, asisderea
si egumenul si tot soborul plângea împreuna cu mine, cu fierbinti lacrimi. Si am
dat fagaduinta lui Dumnezeu si Prea Curatei lui Maici ca de ma voi întoarce iarasi
la scaunul meu cu bine si biruitor, atunci din temelii voi înnoi sfânta manastire a
Adormirii Prea Curatei Fecioare... Si mi-am adus aminte de fagaduinta mea si
îndata, trimitând, am reînnoit si din temelie am zidit acest hram, facând împrejur si
zid si l-am înfrumusetat si pe dinauntru si pe dinafara.
</i>
74
Proiect de diploma
<br>
Amploarea lucrarilor realizate de Petru Rares la Bistrita între 1541-1546 nu
poate fi stabilita cu precizie, neavând date certe în aceasta privinta.
Ca atare, unii cercetatori considera ca efortul constructiv al voievodului s-a
rezumat la consolidarea si întregirea bisericii lui Alexandru cel Bun, în timp ce
altii, dimpotriva, îi atribuie o noua biserica ce nu s-a mai pastrat din motive
necunoscute. În sfârsit, nu lipsesc nici cei care afirma ca lucrarile începute de
Petru Rares au fost continuate apoi si terminate de ginerele sau Alexandru
Lapusneanu, înscriindu-se si el printre ctitorii acestui vestit lacas de credinta si
cultura româneasca.
<img src="Bistrita1.jpg" width=300 align="right">
Coroborând stirile existente cu datele oferite de cercetarea arheologica s-a
putut stabili ca Petru Rares a refacut zidul de incinta cu turnul de la intrare, unde
a amenajat un mic paraclis cu hramul Sfântului Nicolae, a refacut casa
domneasca pe care a împodobit-o cu fresca si a extins paraclisul din clopotnita
ridicata de Stefan cel Mare, adaugându-i o nava sustinuta de elegante arce de
zid. Se mai stie ca tot lui Petru Rares i se datoreaza si cladirea de piatra din coltul
sud-vestic al incintei, unde a functionat pâna în secolul al XIX-lea o scoala
domneasca si care gazduieste
astazi muzeul manastirii.
În ceea ce priveste contributia lui Petru Rares la refacerea bisericii mari,
daca vom considera ad literam continutul amintitului document din 1546 în care
mentioneaza ca a "... înnoit din temelie sfânta manastire", înseamna ca acest
edificiu s-a risipit în numai opt ani, în împrejurari care nu s-au mai transmis
posteritatii, ceea ce este greu de presupus. Noi consideram ca Petru Rares
vorbind de "înnoirea manastirii" s-a referit la întregul ansamblu de lucrari
executate aici, deoarece actuala biserica a fost zidita de Alexandru Lapusneanu,
dupa cum rezulta din inscriptia fixata în
peretele sudic, sub o superba stema a Moldovei:
<br>
<i>
75
Proiect de diploma
76
Proiect de diploma
77
Proiect de diploma
78
Proiect de diploma
79
Proiect de diploma
Secu.html:
<html>
<head>
</head>
<h1 align="center"><u>Manastirea Secu</u></h1><br><br>
<img src="Secu.jpg" width="400" align="right">
80
Proiect de diploma
81
Proiect de diploma
Alexandru Lapusneanu l-a înzestrat cu mosiile din hotarul Cetatii Neamt, pe care
apoi alti voievozi le-au întarit si le-au extins.
Spre sfârsitul veacului al XVI-lea, constructiile din jurul Schitului lui Zosim
erau slabite de vreme si chiar biserica zidita de Petru Rares,din cauze
necunoscute, se afla în ruina. Aceasta situatie explica în buna masura de ce în
1602 vechiul lacas a fost abandonat, ridicându-se actuala ctitorie a lui Nestor
Ureche, mare vornic al Tarii de Jos, tatal cunoscutului cronicar Grigore Ureche.
Dupa cum ne informeaza pisania originara aflata în zidul sudic al bisericii (si
ajunsa aici în urma unor adaugiri ulterioare) lucrarile s-au savârsit între 7 iunie si
5 octombrie 1602, deci în numai 4 luni, ceea ce reprezinta - trebuie sa
recunoastem - un record în materie, chiar daca ne raportam la marile constructii
din epoca lui Stefan cel Mare, realizate si ele într-un timp foarte scurt.
<br>
<i>
<font color="blue">
Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savârsirea Sfântului Duh, cu ruga
Preacuratei Maici a Domnului si a Sfântului Înaintemergator Ioan si a tuturor
sfintilor, cu bunavointa dreptcredinciosului Domn al nostru, Io Eremia Moghila
Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii
Moldovei si a celor de Dumnezeu daruiti fii ai sai, Io Constantin Alexandru
Voievozi si a celuilalt frate al sau Io Simion Moghila Voievod si a copiilor lui si cu
binecuvântarea fratelui domniei lor, Preasfintitul chir Gheorghe, Mitropolit al
Sucevei, cu buna râvna si cu adevarata a lui de Dumnezeu daruita agonisita, a
facut acest hram dumnezeiesc întru numele slavitului prooroc Înaintemergator si
Botezator al lui Hristos, Ioan, si a cinstitei lui Taieri a capului, smeritul si mult
gresitul si nevrednicul rob al stapânului Hristos, Nestor Ureche mare vornic al
Tarii de Jos si cneaghina lui, Mitrofana, si copiii lor, Vasile si Grigorie si alti copii
ai lor; Cinstite Sfinte
Înaintemergatorule, pleaca-ti pomenirea catre binecinstitorul Domnului nostru si a
robului lui (Hristos?), Nestor Ureche mare vornic al Tarii
de Jos ... si Neamul lui pentru iertarea în acelasi an, octombrie 5 (1602).
82
Proiect de diploma
</font>
</i>
<br>
Dupa anul 1602, asezamântul monastic de la Secu a continuat sa se
dezvolte în jurul ctitoriei lui Nestor Ureche, ridicându-se noi chilii si
constructii-anexe. Astfel, în anul 1640, în vremea egumenului Ghedeon, s-a
construit în partea de sud-est a incintei Paraclisul "Adormirea Maicii Domnului",
iar sub obladuirea lui Nifon Udrea Trotusanu s-a ridicat în partea de nord-est,
între anii 1758-1763, Biserica "Sf. Nicolae",în amintirea lacasului cu acelasi hram
de la Cetatea Neamt, pe care voievodul Vasile Lupu îl supusese canonic
Manastirii Secu (în 1646),iar Mihail Racovita îl distrusese împreuna cu cetatea,
din ordinul turcilor. Putin mai târziu, între 1775 si 1779, cât a staretit Paisie
Velicicovschi, la Secu s-au construit aproximativ 100 de chilii, pentru a le face loc
tuturor calugarilor pe care marele carturar îi adusese cu sine de la Dragomirna.
<br>
Dupa plecarea lui Paisie Velicicovschi la Manastirea Neamt (15 august
1779), asezamântul monahal de la Secu îsi pierde autonomia canonica,aparând
în documentele vremii, pâna în 1910, ca dependenta de marea lavra a Neamtului
sub denumirea de Manastirea Neamt-Secu.
Dupa greaua încercare din 1691, când si la Secu se stabilesc vremelnic
ostenii regelui polon Ian Sobieski, si dupa pierderile suferite în tot
secolul al XVIII-lea cu prilejul deselor incursiuni ale cetelor pradalnice de tatari,
poloni si austrieci, au urmat tragicele evenimente din vara anului 1821, care au
marcat un adevarat dezastru în istoria acestei stravechi vetre manastiresti.
Documentele vremii ne informeaza ca,pe la mijlocul lunii august 1821, cetele
eteriste urmarite de oastea otomana s-au retras în buna parte si pe Valea Secu,
însumând între 380 si 500 de oameni sub comanda lui Iordache Olimpiotul si a lui
Farmache.
Cei mai multi s-au adapostit direct la Manastirea Secu, altii, sub
comanda lui Gheorghe Calauz, au ramas pe valea pârâului hartuind unitatile lui
Emin Aga si provocându-le grele pierderi. Nevoiti sa se retraga între zidurile
83
Proiect de diploma
manastirii sub presiunea unui dusman mai numeros si mai bine înarmat, eteristii
sunt supusi, în ultimele zile ale lunii august, la un adevarat asediu, în timpul
caruia s-a folosit si artileria. Timp de 14 zile asediatii au reusit sa reziste
furibundelor atacuri otomane, dar pierderile mari si incendiul mistuitor care s-a
declansat în incinta manastirii i-au obligat, în cele din urma, sa intre în tratative cu
Salih Pasa, care conducea întreaga actiune. Amagiti de promisiunile acestuia,
eteristii s-au predat, fiind apoi
macelariti împreuna cu monahii si toti cei care se adapostisera aici.
<br>
Doar capitanul Farmache si 14 oameni ai sai au fost crutati pentru a fi
dusi la Istambul, unde au fost apoi decapitati.
Anii care au urmat distrugerilor si devastarilor din 1821 au fost ani grei, ani
de privatiuni si munca asidua, în timpul carora s-au reparat
zidurile incintei si s-au refacut chiliile cu Paraclisul "Sf. Nicolae".
<br>
În 1832 s-a reconstruit Biserica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"
din cimitirul manastirii, pe locul micului edificiu de lemn ridicat de monahii lui
Zosim, si abia în 1850 se vor încheia lucrarile de restaurare la ctitoria lui Nestor
Ureche, aceasta fiind lungita, zugravita în interior si împodobita cu o noua
catapeteasma.
<br>
Totusi, la sfârsitul veacului trecut, Manastirea Secu va continua sa se
afle într-o situatie precara, fiind serios stânjenita în activitatea sa de
subordonarea canonica fata de Manastirea Neamt. Acest fapt îl determina pe
Mitropolitul Pimen Georgescu sa actioneze întru separarea
celor doua asezaminte: în 1910 s-a procedat la împartirea terenurilor, iar în 1919,
odata cu aprobarea oficiala, s-au întocmit si primele bugete distincte pentru
Manastirea Neamt (cu schiturile Vovidenia si Pocrov) si Manastirea Secu (cu
Sihastria si Sihla în subordine).
Desi în anii urmatori autonomia atât de râvnita a fost din nou pierduta,
fiind pe deplin câstigata abia în 1950, Manastirea Secu s-a afirmat
84
Proiect de diploma
85
Proiect de diploma
pronaos si naos este bine delimitata încaperea gropnitei, unde se afla mormintele
lui Nestor Ureche si sotiei sale Mitrofana, iar într-o nisa exterioara zidului sudic al
bisericii s-a pastrat mormântul vestitului mitropolit-carturar Varlaam Motoc.
În îndelungata sa existenta, biserica principala a Manastirii Secu a suferit
numeroase restaurari, adaugiri si modificari, dar a fost adusa
cât mai aproape de forma sa initiala în urma lucrarilor care au început în anul
1966 si au continuat - cu unele întreruperi - pâna în 1984.
Cu acest prilej s-a renuntat la unele "completari" târzii ce rapeau din
stralucirea monumentului, s-au subliniat limitele edificiului din
1602 si s-a asigurat integrarea armonioasa a acestuia în contextul întregului
ansamblu arhitectural.
<br>
Pictura care împodobeste biserica a fost executata în anii 1849-1850 de
catre zugravul Costache Lifsicar din Filioara, cu cheltuiala ieromonahului
Calistrat, stergându-se astfel urmele devastatorului incendiu din 1821.
Zugraveala este conceputa în stil renascentist,cu puternice influente slavo-
bizantine si cuprinde în desfasurarea ei principalele momente si scene biblice
care caracterizeaza iconografia ortodoxa traditionala.
<br>
Acestora li se adauga, pe peretele vestic al pridvorului mic, portretele votive de o
mare valoare documentara ale lui Nestor si Mitrofana Ureche, precum si cele ale
voievodului Ieremia Movila si sotiei sale Maria.
Deoarece aceasta pictura s-a realizat peste zugraveala originara de la
începutul veacului al XVII-lea, lucrarile de restaurare la care ne-am
referit au facut posibila recuperarea unor fragmente deosebit de pretioase din
fresca anului 1602. Picturile descoperite la mormintele ctitoricesti si deasupra usii
dintre pridvor si pronaos, care sunt mai ample si mai bine conservate, releva nu
numai priceperea mesterilor care le-au realizat, ci si izbitoare asemanari cu cele
ce împodobesc zidurile acelui giuvaer medieval care este Manastirea Sucevita.
Dupa cum am amintit în treacat, la capatul sud-estic al incintei a fost
construit în 1640 Paraclisul "Adormirea Maicii Domnului", de catre
86
Proiect de diploma
87
Proiect de diploma
</html>
Voda.html:
<html>
<head>
<body bgcolor="blue sky">
<h1 align="center"><i><b>Manastirea Petru Voda</b></i></h1>
<img src="Rasca.jpg" width=400>
<br>
<br>
<font face="Arial"><i><b>
<h3 align="left">PREZENTARE</h3>
Urmând drumul national DN 15 B de la Poiana Teiului spre Târgu Neamt,
dupa putin timp un drum se desprinde în stânga, continuând printre brazii înalti
pâna la Manastirea Petru Voda.
Dupa câtiva kilometri, îi afli obârsia pe un platou însorit, pe care se înalta o
biserica alba, strajuita de doua rânduri de chilii. Desi a fost constituita recent
(sfârsitul secolului al XX-lea), manastirea - realizata într-o maniera ce tradeaza
influente ale stilului medieval - a devenit deja loc de pelerinajpentru zeci de mii de
credinciosi.
Dominata de figura impunatoare a staretului Iustin Pîrvu,
<br>
considerat de multi unul dintre cei mai mari duhovnici români în viata, un om care
a dovedit ca un vis poate deveni realitate daca îl înconjuri de credinta si daca îti
doresti cu adevarat împlinirea lui, cocheta manastire de azi era în urma cu doar
câtiva ani un vis nascut în întunericul umed al celulelor comuniste.
<br>
O speranta.
Acum adaposteste aproximativ 60 de calugari, iar turlele ei ce par poleite cu
aur vestesc de la kilometri distanta ca în acele locuri salasluieste un om care si-a
88
Proiect de diploma
89
Proiect de diploma
Iustin Pîrvu s-a nascut pe 10 februarie 1918, în satul Poiana Largului, comuna
Calugareni, judetul Neamt.
<br>
A fost hirotonisit preot la 22 de ani si a participat împreuna cu Divizia 4 Vânatori
de Munte la luptele din cel de-al doilea razboi mondial, ajungând pâna la Don.
Dupa lasarea la vatra, urmeaza seminarul din Roman, absolvindu-l în 1945, an în
care a fost arestat si condamnat politic la 12 ani închisoare, pedeapsa
prelungindu-se pâna în 1964.
Dupa iesirea din închisoare, parintele Iustin a slujit ca monah la Manastirile
Secu si Bistrita. În 1992 a construit Manastirea Petru Voda, pe care a dedicat-o
martirilor din închisorile comuniste.
"Mic copil fiind, cutreieram dealurile astea si visam ca într-o buna zi aici o
sa se construiasca o manastire în care sa slujesc.
<br>
A fost o imagine care m-a ajutat sa trec peste anii de detentie",marturisea, tot la
un moment aniversar, parintele Iustin, amintindu-si de vremurile în care
manastirea Petru Voda era doar un vis
îndraznet.
</b>
</i>
</font>
<br>
<br>
<div align="center">
<img src="Brancoveni1.jpg" width=350>
</div>
</head>
<a href="Castele.html" name="a" id="a"><font color="black"
size=4>PUSH</font></a><br>
</body>
</html>
90
Proiect de diploma
Bibliografie
www.microsoft.com
www.worklance.com
www.w3schools.com
www.google.com
www.Manastiri.ro
www.Referate.ro
Pearsonal Web Sites, Joe Shepter, Editura: Rockport
WEB STYLE GUIDE, By Patrick Lynch and Sarah Horton
Creating Web Sites: The Missing Manual,
by Matthew MacDonald
Suport de curs la Web Design
91