- 1 -CURS 1
Factori care influen
ţ
eaz
ă
concep
ţ
ia construc
ţ
iilor
Orice construc
ţ
ie trebuie s
ă
satisfac
ă
o serie de cerin
ţ
e sintetizate în trei factori esen
ţ
iali, careconcureaz
ă
la concep
ţ
ia, proiectarea
ş
i alc
ă
tuirea lor. Avem astfel:
Factorul om – care impune realizarea unor condi
ţ
ii de confort necesare activit
ăţ
ii omului,de exemplu condi
ţ
ii de: temperatur
ă
, umiditate, iluminare, zgomot, etc. Acestea depind de tipulactivit
ăţ
ii pe care o desf
ăş
oar
ă
omul în construc
ţ
ie.
Factorul activitate omeneasc
ă
– impune alc
ă
tuirea func
ţ
ional
ă
a construc
ţ
iei astfel încât s
ă
satisfac
ă
cerin
ţ
ele impuse de tipul activit
ăţ
ii. Astfel se concepe diferit o construc
ţ
ie de locuit de oconstruc
ţ
ie pentru produc
ţ
ia de automobile sau un depou de locomotive.
Factorul natur
ă
– implic
ă
toate ac
ţ
iunile care rezult
ă
din interac
ţ
iunea construc
ţ
ie – mediureferitoare la: gradul de seismicitate al zonei, intensitatea ac
ţ
iunilor climatice (vânt, z
ă
pad
ă
, ploaie,chiciur
ă
, etc), calitatea terenului de fundare, nivelul apelor freatice, agresivitatea apelor subterane,etc.To
ţ
i ace
ş
ti factori enun
ţ
a
ţ
i s-au constituit de-a lungul timpului în “legi” ale construc
ţ
iilor subform
ă
de: instruc
ţ
iuni tehnice provizorii, instruc
ţ
iuni tehnice, manuale de proiectare, norme de proiectare, normative tehnice, STAS-uri, etc.
Clasificarea construc
ţ
iilor
Construc
ţ
iile se împart în 2 categorii mari: cl
ă
dirile, respectiv construc
ţ
iile inginere
ş
ti.CL
Ă
DIRILE – sunt acele construc
ţ
ii care ad
ă
postesc o activitate omeneasc
ă
, în func
ţ
ie deaceasta având:
Cl
ă
diri civile, care cuprind cl
ă
dirile de locuit, social – culturale, pentru educa
ţ
ie, s
ă
n
ă
tate,etc
Cl
ă
diri industriale, care ad
ă
postesc o activitate omeneasc
ă
de producere sau depozitare aunor bunuri materiale, cum ar fi: fabrici, ateliere, depozite, etc
Cl
ă
diri agro – zootehnice, care ad
ă
postesc produc
ţ
ii animale sau vegetale, depozitareaunor produse agricole, înnobilarea speciilor animale sau vegetale, cum ar fi: sere, solarii, silozuri,cresc
ă
torii de animale, etcCONSTRUC
Ţ
II INGINERE
Ş
TI – sunt construc
ţ
ii cu caracter special, cum ar fi:
C
ă
i de comunica
ţ
ii terestre, poduri, tuneluri, baraje, turnuri radio – TV, etcCl
ă
dirile se mai împart
ş
i sub alte criterii, cum ar fi:a)
Dup
ă
structura de rezisten
ţă
, cl
ă
dirile pot fi:
Cu structur
ă
rigid
ă
, având pere
ţ
i de rezisten
ţă
din c
ă
r
ă
mid
ă
, beton
Cu structur
ă
elastic
ă
având structura vertical
ă
realizat
ă
din cadre de beton armatsau metal
Structuri mixte, având
ş
i pere
ţ
i portan
ţ
i, dar
ş
i cadre
- 2 -
Pereti
Structura rigida
Casa scarilor
Structura elastica
riglestâlpicasa scarilor
Structura mixta
scaradiafragmelifturistâlpirigle
- 3 - b)
Dup
ă
rezisten
ţ
a la foc avem, func
ţ
ie de materialul din care se execut
ă
structuri
ş
i elementenestructurale:
Rezistente ( beton armat )
Semirezistente ( metal )
Semicombustibile ( lemn masiv tratat )
Combustibile ( lemn masiv netratat)
Inflamabile ( lemn de sec
ţ
iune mic
ă
, paie, stuf, polistiren, etc)c)
Dup
ă
materialele din care1 se execut
ă
, avem construc
ţ
ii din: lemn, c
ă
r
ă
mid
ă
, beton armatmonolit sau prefabricat, metal, mixte.d)
Dup
ă
metodele tehnologice de realizare cl
ă
dirile pot fi executate tradi
ţ
ional sau întehnologii moderne.
Elementele componente ale cl
ă
dirilor
Toate construc
ţ
iile de tip cl
ă
dire sunt realizate din 3 categorii de elemente:1)
Elemente structurale, portante, de rezisten
ţă
.În aceast
ă
categorie intr
ă
urm
ă
toarele 4 elemente componente, care definesc structura derezisten
ţă
a cl
ă
dirii:
Funda
ţ
iile – preiau înc
ă
rc
ă
rile de la structura vertical
ă
de rezisten
ţă
ş
i letransmit terenului de fundare. Uzual se realizeaz
ă
din beton simplu sau armat, dar întâlnim
ş
ifunda
ţ
ii din c
ă
r
ă
mid
ă
, lemn, etc.Funda
ţ
iile se pot realiza sub form
ă
de: funda
ţ
ii izolate, continue sub ziduri, radier general subform
ă
de plac
ă
groas
ă
cu sau f
ă
r
ă
îngro
şă
ri, re
ţ
ele de grinzi, pilo
ţ
i, etc. Adâncimea de fundare sestabile
ş
te în func
ţ
ie de: pozi
ţ
ia terenului bun de fundare, adâncimea de înghe
ţ
a zonei, în
ă
l
ţ
imeatotal
ă
a construc
ţ
iei, nivelul apelor freatice, etc.
Structura vertical
ă
de rezisten
ţă
se poate realiza sub forme de: pere
ţ
i portan
ţ
i,cadre sau mixt din lemn, c
ă
r
ă
mid
ă
, beton, metal
ş
i preia înc
ă
rc
ă
rile de la structura orizontal
ă
ş
iacoperi
ş
ş
i le transmite funda
ţ
iilor.
Structura orizontal
ă
de rezisten
ţă
sau plan
ş
eele preiau înc
ă
rc
ă
rile care le revin,verticale
ş
i orizontale, permanente, temporare sau excep
ţ
ionale
ş
i le transmit structurii verticale derezisten
ţă
. Se pot realiza cu sau f
ă
r
ă
grinzi, plane sau curbe, monolit sau prefabricat, din lemn,metal, c
ă
r
ă
mid
ă
sau beton.
Acoperi
ş
ul preia înc
ă
rc
ă
rile din greutatea proprie
ş
i din ac
ţ
iunile dinamice(vânt, z
ă
pad
ă
, ploaie, chiciur
ă
, etc)
ş
i le transmit structurii verticale de rezisten
ţă
. Acoperi
ş
ul se poate realiza sub form
ă
de acoperi
ş
cu pant
ă
denumit
ş
arpant
ă
, sau f
ă
r
ă
pant
ă
, denumit teras
ă
.
acoperis pereti planseufundatii
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
