Consilier editorial CORNEL SIMIONESCU

ERNST GUNTER LEBENDIGE NAHRUNG

22. Auflage 1991

Verlag Ernst Gunter, CH .. 3367 Thoringen (Schweiz) Toate drepturile pentru versiunea romaneasca aparun Editurii Venus

ERNST GUNTER

"

HRANA VIE
o SPERANTA
PENTRU FIECARE
Vcrsiunea in limba romana DOINA BRINDU ~i MIRELA MATEI

EDlTURA

VENGg

1995 1£••

~JlNTA

BUCURESTI

CHISINAu

· Coperta de SERGIU GEORGESCU , Tehnoredactare de GEORGE DORU

4108020000-72 G M-004-94 13-(1993111-199411)

I.S.B.N5-376-01710-9

CARTEA INTM

HRANA VIE
speranta pentru fiecare

INTRODUCERE

..Ell, ca medic, socotesc fundamental ca dietoterapia sa fie ~t sii riimanii temelia tuturor cforturilor fiicllte spre tamdduire." Dr- med. Gerson

Lucrarea de [ala este rodul unor tndclungate studii ~i cercctari In domeniul terapeuticii. Oare de ce alat de multi oameru suferii ~I sunt bolnavi In limp ce ammalele fie 111libertate, fie cele din gradinile zoologrce, a carer hrana nu este constituita
drn alirncnte

nici Iierte. nici modificate printr-un anume proces de fabricare, raman, ca sa spun em asa, eu totul ferite de orice boala ? Autorul, traind rnai mult de .un d<.:ceniu·n America. a preluat ~I a prczentat i de pionierat. referitoare la
0

mai cu scamii realizarile cercetarilor

alimentatie

sanatoasa. efectuate In SUA, '1a care a adiiugatpropriile-; expericnie; experierue [dcutc tnsa numai pe sine insusi. Rezulunul a fast auu de uimitor, tnca a lIotiirtit eii IIU Sf: putca sa-! !ina numai -peutru sine.
Desigur, ciirtile refcritoare la
0

alimentatie sanatoasa nu lipsesc, Lucrarea

noastra are insa ceva deosebit, deoarece .prczinta ceva cu totu1 nou, ~i anume, exact acelc cuncstinte ce au fost, in general. ascunse marelui public. Dorim din, tot sufletul sa deschidem ochii cititorului asupra adevaratei came a majorita\ii sufcrintelor sale pentru a-i fiastfel tntr-adevar ajutor, Ne-am gAndit. totodata, ~i la situatia unui om gray bolnav, Ce nu ar face cl numai sa fie scapat de suferlnta? Abia acum i~i va da seama cat de tntelept ar fi .tost daca tn zilele salebune, cilnd era lnC'd sanatos, s-ar fi interesat de aceasta neprctuita ..hranii vie". Cele spuse fiind succint prezentate. nu se poate pricepe imediat, totul, de la tnceput. mat cu seama dupa 0 prima lecture. De aceea ~i eel siiniitos ~ieel bolnav trcbutc sa studicze, sa citcasca de mai multc or; accasta carte. sii Sf: piitnllldii ..de lntelcsunlc el'~ ca sa fie [crit de slIferin!ele de mal tarziu. Unele adevarurt mai importante au Cost l.. vrdentiate prin raportarea lor la cauzc concrete ERNf:ST GUNThR

SA

INcEPEM

CU CA.TEVA MARTURII ...

Pcntru inceput, iata, pe scurt, cateva dovezi de la fosti bolnavi care, pentru rnsanatosirea lor, au urmat recornandarile terapeutice prezentate in carte, bolnavi pc care autorul nu i-a cunoscut ~i nici nu i-a vazut vrcodata, Originalcle scrisorilor pot fi puse la dispozitia oricarui cititor, adreselc persoanelor de mai jos pot fi si ele veriflcate . •- Dna A O. din K. : .Eram foarte rau bolnava de nervi, de inima ~i de stomac, iar medicii nu rna mai puteau ajuta in nici un fel. Dupa ce am citit cartea dumneavoastra, am Inccput sa pun in practica cele scrise in ea, desi Ia lnceput aveam purine sperante de reusita, Chiar.dupa 0 saptamana am inccput sa dorm mai bine ~i, in prezent, rna simt foarte bine. Sunt mama a patru copii, ~i acum sunt din nou in stare sa rna ocup de ei." . - 01 J. M. din G.: "Am suferit de artroza acuta (intepenirea inchcieturilor). Ma aflam la un pas de 0 operatic I~ nivclul articulatiei coxo-fcmurale (Ia tnchcietura soldului). Incurajat de aflrmatiile unei pers.oane ce avusesc aceeasi boala, m-am hotarat pentru dietoterapie. In fiecare luna rna simteam mai bine ~i astazi sunt sanatos. Acum rna pot din nou incumeta sa urc muntii". - Dl H. S. din B. : "Zl'iceam In sectia de bolnavi incurabili a c1inicii universitare. fmi curgca sange pc gura, din ochi, din nas ~i urechi, cram in pericol sa rna sufoc, atat de 'compacte erau nodozitatile Iimfatice provocate de ccIc 500000 de leucocite. Am parasit spitalul si, in ~ase luni, am fost vindccat de accasta grozava leucemie, mancand doar legume ~i fructe crude." - 01 G. din D. : "... sufeream tot mai rau de reumatism, acum e ca si cum n-am fost niciodata bolnav", . -bna H. K. din A. : ,In cazul hemoragiei uterine ~i a cancerului la piele de -care sufeream a fost 0 cxperienta reusiia utilizarea acestui gen de alimentatie ; acum sunt sanatoasa."

- Dna E. F. diw B. : "Sufcrinta mea s-a amcliorat simtitor" (anrita). .• . • - DI E. W. din Z.: "La 50 de ani m-am imbolnavit decancer intestinal. Diagnosticul mcdicilor a fost de ulcer intestinal avansat, opcraiia trebuia facuta imediat, altfel ar fi fgst prea tarziu. In accasta situaiic am inceput sa studiez carti in care erau prezentate tratamcnte naturiste si astfel m-am hotarat ca, in loc sa Iac opcratia, mai binc sa schimb total alimcntatia. Hemoragia intcstinala s-a diminuat trcptat si, dupa trei luni, a tncetat eu iotul. Hrana datatoarc de sanatatc mi-a priit atat de bine, lncit nu am mai vrut sa rcnunt la ca. De atunci s-au scurs 40 de ani fani ca Sa mai Iiu vreodaia bolnav. Astazi am 91 de ani si nici una din ncplaccrilc batranciii, cum ar fi slabirea vcderiisau orice altccva, nu s-au ivit inca." - Dna C. G. din F. : ..Simt ca am mai multa putere de munca dccat tnaintc, IlU mii mai simt obositii peste zi ~i I1U m-as mal intoarcc la vechea alimcntatie:' - Dna H. M. din A. : ,,'IIi ceca ce privcste afcctiunea intcstinala, ca cstc vindccata ; nu m-am simtit nieiodata' atat de bine inainte, Era Yorba de un ulcer duodenal". - DI M. Z ..•din G.: .Articulatia genunchiului scartaia ... nu putcam face gcnoflcxiuni., astazi rae sapte genoflcxiuni fara sa sc auda scartaitul. Ar fi intcrcsant sa Iac 0 radiografie a piciorului IR zona gcnunchiului ~i apoi sa comparam filmcle." - Dna H. R.. din Z.: ...... somnul meu s-a tmbunatatit . simtitor ..."

Si cu .astfet de marturisiri va veti mai intalni Ia sfarsitul cartii, '. , Dorim s~ oferirn stimatilor nostri cititori posibilitatea de a folosi cura de vindecare ~i prevenire a bolilor • chiar din primele pagini ale cartii, de aceea vom tncepe printr-o expunere amanuntita a etapelor e_i,inso,ita totodata de diferite sugestii ~i de peste 100 de retete "culinare" . Retetele sunt alcatuite pe baza principiului terapeutic aplicat _ medicul grec Hipocrate, considerat de si astazi In cercurile medicale ca unul din cei mai renumit: medici ai tuturor timpurilor, Dictonul lui era :

.Alimentele voastre sa fie medlcamente si medicamentcle voastre sa fie alimente:" In consecinta, el recomanda, atat celor sfmatosi cC:t , , ~i celor bolnavi, fie pentru prevenire, fie pentru vindecare, 0 alimentatie alcatuita dill cruditiiti deosebit d: judicios alese, care aveau sa curete organismul, S{I eliminesurplusul de acizi si sa-i redea [orti; vital«. Secretui acestei metode consta In aceea di 0 curii de vindecare trebuie sa fie tinuta cu strictete timp Indelungat ; dupa experienta noastra de astazi, sase-opt saptamani, iar la CANCER ~i DIABET, 0 jumatate de an sau chiar un an intreg. Medicii din zilele noastre vor sa obtina cat mai ra.pid vindecarea, dar metoda lui Hipocrate are avantajul ca actioneaza sigur si, totodata, chiar de la inceperea curei, boala Illl mai evolueaza. De aceea, orice medic poate.:recomanda metoda lui Hipocrate: ea este inof ens iva, poate fi folosita fiira teama de urmari nocive si rara ca sa vina in conflict cu indicatiile medicinei , , clasice. Alimentele crude hriinesc si vindeca totodata. Deoarece aceste alimente cu puteri vindecatoare au totodata ~i un gust exceptional, sunt tot atat de bune ~i pentru cei sanatosi. Se impusca astfel doi iepuri dintr-un foc : pe de 0 parte, se consuma alimente placute la gust ~i aromate (este necesar, desigur, un scurt timp de adaptare), iar pe de alta parte ne aparii de raceli ~i chiar de alte boli grave. Chiar dupa dOWItrei saptiimani vom sinui C(I am sa/pal de oboseala si, spre surpriza noastra , dispar depozitele de griisimi care IlU sunt necesare. Rezistenta ~i puterea cresc, chiar ill conduit de mWIC(I grea, iar setea generatii de el011 este mull diminuata. Secretul puterii vindeciitoare este ill viata pe care 0 primim prin consumul de cruditati.

10

de ovilz, grau, ill, mei - daca este posibil nedecorticat -, seminte de floarea-soarelui decorticate, hriscii. diferite soiuri de nuci, semitue de dovleac, tot [elul de mirodenii, drojdie de bere, sare de mare, ulei de floarea-soarelui, de miisline sau de ill, toate presate la rece, morcovi si alte zarzavaturi. radiicinoase si verdeturi cOt se poate mai pure biologic': Pentru' macinarea ~i
faramitarea combinatiilor ce alcatuiesc unele feluri de mancare se foloseste' 0 rasnita de cafea de mare tu, ", ratie, La curd se cere neaparat usturoi; chiar si sub
0

Pentru a se putea incepe cura este nevoie de urmatoarele alimente : Cate 112 sau 1 kg semitue (cu putere de germinate]

forma de capsule (Jara miros], dill care se ia regulat,

vor lua cate doua).

tnainte de masii, fie un catel, fie

capsula (bolnavii

Reteta pentru mieul dejun zilnie Dupa cum aminteam mai sus, conform invataturii lui Hipocrate, zarzavaturile noastre au valoarea unor

plante medicinale si plantele noastre medicinale au va-' loarea zarzavaturilor. Fie. aceste plante Ie vom cultiva, le vorn culege ~i Ie vom usea noi in~ine. fie -Ie

frunze de izma piidurii, patlagina, frunza de carciumarea SCI, pelinuii, anason, cimbru, dill care vom pune, III

cumparam de la plafar. Din ele preparam, in fiecare dimineata, amestecul respectiv pentru micul nostru dejun. ill 'acest scop plantele trebuie pulvenzate (ftlcute_ , praf) cu ajutorul unor rasnue de cafea. Plantelenecesare sunt: salvie, boabe de ienupar, ftunzede coacaze,

~--

•Cultivate fan1 adaosuri de tngrasaminte, erbicidc, pesticide, insecticide etc. (n. trad.s.

11

amestecul respectiv, cate 0 parte '" dill fiecare, ~i cate jumatate parte dill: pelin ~i coada soricelului.

Ingredientele pentru 0 persoana : 1-2 Iinguri de praf de plante, 0 lingurita seminte de in faramitate (a se folosi ra~nita amintita), 0 lingura Hirate de grau, 0 Iingura hrisca sau seminte de floarea-soarelui (unele adaosuri trebuie faramitate si puse la muiat de seara , , ca, de ex., graul, mai ales pentru cei rara dinti), apoi un morcov mic (cca 50 g) razuit foarte marunt, 1-2 linguri ceapa, 2 ~nguri ulei de masline, 0 lingura de drojdie de bere. Intregul amestec se freaca bine ~i se condimenteaza cu sare de mare. Pulberea de plante medicinale se poate inlocui cu praf de -mirodenii. In loc de ceapa se poate folosi 0 banana pisata, Cand se alterneaza ~i cu alte retete, pulberea de plante se poate lua In lapte crud, apa calduta cu miere sau Intr-o alta bautura (vezi retetele de bauturi), Celor bolnavi Ie este imperios recomandata inaintea fiecarei mese, iar cei sanatosi sunt sfatuiti s-o foloseasca. Preparatul este Inadin~ uscat pentru ca sa poata fi bine mestecat ~i insalivat (dupii aceea se bea ceva). Cine are prea putin timp dimineata pentru a 0, rnesteca bine, ia 0 parte din pulbere intr-un vas ~i 0) consuma lntr-opauza de Iucru sau Ia masa de pranz,

Retet« pentru micul dejun (varianta)

2 linguri de branza de vaci slaba ~i 1 lingura ulei - foarte bine omogenizate; 1 banana rascoapta, zdrobita: 2 linguri de grau proaspat macinat; vrem sa preparam : 0 lingura, doua etc. (n. trad.). de,

•Cantitate arbltrara, ce variaza in Iunctie de cat de multa pulbcre ;

12

1 ~ de seminte de in macinate ""/ putin sue de portocale sau lamaie, Apoi un fruct sau cateva boabe de strugure sau zmeura si 1-2 linguri de nuci maruntite, , , Masa de pranz Aperitiv : un amestec bogat de diferite soiuri de salate, cu adaasuri de miez de nuca, banane etc. Mancarea principala : 1-3 linguri uruiala de ovaz ~i mei inmuiate in apa, amestecate cu hrean ras, ceapa, mirodenii, drojdie de bere, sare de mare, mustar, ulei de in sau de masline, ori de floarea-soarelui, presate la rece. Se garniseste cu samburi grasi (alune, nuci), peperoni etc. Desert: lapte crud, pepene sau rosii, Uruiala poate fi amestecata ~i'cu mere rase, stafide ~i smantana, eliminand ingredientele picante. . o alta masa de pranz foarte sanaioasa, indicata. indeosebi pentru cei rara dinti, este- preparata din zar, . zavaturi tocate cu mixerul (descrisa in .retete). Amesffcul de legume se tngroast: ell' farttle ~i germeni de grttu. In eaz de balonare se va manca mai putin (vezi cap.
,-

Vindecarea constipatieiy:

Masa de seam, zilnicii Pentru 0 persoana, fulgi de cartofi: uncarto] crud, ell coaja, razuit marunt. Se amesteeii tndata ell 0 ba,..
nanii coapta [oarte bine, pisata dinainte. Se adauga 1-2

mere rase, 0 lingurii ulei, 0 lingura tiirtt/e, 0 lingurd miez de nucd (alune], 0 lillgurilii lamaie, pufillii uruiala de mei. Amestecul se gamiseste cu felii de banane.
13

Desert: "prajituri" ,lara cuptor, dupa retetele noastre speciale sau lapte nefiert (vezi ~i reteta .fulg! uscati"). Alimentatia dumneavoastra, cea oblsnuitii de zi cu zi, pune III libertate, prin descompunerea produselor alimentare til organism, cam pttni! la 80% substatue acide, ill loc de 20%, procent care ar fi adecvat posibilitiuiior de neutralizare prin metabolism, astfel eel acest surplus deville cauza principalii D tuturor bolilor. Apare 0 hiperaciditate constantii, nociva pentru corpul uman. Singura hranii aproape total lipsita de acizi ce poate, til C01l!,ecint«, neutraliza si [avoriza eliminarea acizilor depozitati si a reziduurilor dill artere, dill auricule si creier, este repr~zentatii de zarzavaturile crude (nefierte] (amanunte in cap. Aciditateay. Bolnavii In stare foarte grava trebuie sa fie tratati ~i hraniti cu deosebita grija : referitor la aceasta gasiti, la sfarsitul cartii, instructiuni speciale. Bolnavii cu afeqiuni gastro-intestinale tncep direct tratamentul printr-o curd de sucuri de zarzavaturi proaspete presate, . til nici WI caz conservate, obtinute din doua piirti varzd fi 0 pane cartofi ; se .bea, dIll jumatatetn jwnJtate de ora, cate 0 jumatate de pahar. Eventual se pot face clisme. Medicul american Dr. Gerson, care' a vindecat deja (se poate dovedi) sute de bolnavi de cancer, nu dadea nimic altceva celor grav bolnavi decat 10 pahare de sue de morcovi, pe zl:

HRANA VIE

VINDECAREA .CANCERULUI

0 SPERANTA PENTRU ,

Bolilc de care :mfaii omul, urmarc a civiliuuiei, iau nasterc mai ales prin imermediul alimenuuiei ~'i OI Ji vindccatc lot p numai pc calca unci alimcnuuii corcac. Dr- llP Rusch

crate termic: lipsa toxinelor a rezolvat cazuri de cancer; .bali de inimii, artruii, calculi biliari, diabet, afeqiuni .gastrice si intestinale, bali de piele, cazuri de tubercu~oza, .prostot«; scleroza multiplii si alte bali. Global, rezuluuele ,certi/icii atat posibilitiuiie de prevenire a aparuiei boli/or la oamenii sanatosi, chI si conturarea unor sperarue pen.tnt acei bolnavi ce au josl .ubandonati" de medid..
I

In ultimii ani s-au obtinut mari succese terapeutice folosindu-se 0 alimentaue bazata pe produse neprelu-

Voi prezenta mai jos cazul unui bolnav de cancer (din America) operat, fara nadejde, care mi a facut o deosebita impresie In timpul sedeni rnelede c~tiva ani acolo. DI R.E Cheatham, In varsta de 40 de ani, suferea de un cancer al pielii. Fusese de mai multe operat pe partea anterioara a trunchiului, asa IDcat cicatricea ajunsese de aproape 50 em lungime. Deoarece, in final, medicii nu s-au mai interesat de e1, ~i ajunsesesa zaca asteptandu-si moartea, a parasit.salonul de muribunzi, In Care mai erau inca 15 cancerosi incurabili .- dupa Cum am auzit mai tarziu, nici unul din ei nu a mai ramas In viata cu tot tratamentul aplicat. Absolut intamplator i-a cazut in mana 0 carte des pre post ~ivindecare prin regim alimentar. Dupa cum ne-a re-

on

'15

latat el, a citit ulterior mai multe asemenea lucrari. Dupa un regim de repaos alimentar altern at cu cure de sucuri proaspete ~i cruditati, s-a vindecat. Astazi conduce in Florida un mare sanatoriu, in care tratamentul este bazat pe regim alimentar ~i post. (Marturia sa poate fi obtinuta daca i se scrie, In limba engleza, pe adresa: RJ. Cheatham Changri, La Health Resort Springs 33923, Florida, USA.) alta vindecare a unui caz de cancer, care poate convinge pe orice cititor sincer interesat de actiunea tamaduitoare a cruditatilor, este prezentata de marturia unui medic danez, Dna Dr. Cristine Nolfi, in cartea sa, Experienta mea III alimenuuia ell crudiuqi. Acest medic suferea de un· cancer mamar, iar tumora ajunsese deja de marimea unui ou de gaina, Deoarece, ca medic, era convinsa ca razele ~i operatiile erau doar o solutie de compromis, avand ca efect eel mult 0 amanare a evolutiei bolii, "surogate de tratament", a ales alimentatia de cruditati pentru a se vindeca. Ea scrie urmatoarele : . "A trebuit sa dovedesc cu riscul propriei mele vieti ce poate realiza 0 hrana alcatuitii dill crudittqi III proportie de 100%. III primele doua luni nodulul de la piept nu s-amicsorat, dupa aeeea au aparut insii primele semne de ameliorare. Nodulul s-a micsorat, mi-am recapiitat puterile, refacerea mea era vaditii si mii simteam atdt de bine eum de multi ani nu mai [asesem. cc Dupii tnsanatosirea ei deplina, [osta bolnava a adaugat la regimul siiu naturist 40% fietturi. Spre marea ei uimire, nodulul a reaparut. De data aeeasta a tnceput un regim strict de cruditiui ~i tumora a disparut pentru a-doua oara. Multumita acestei experiente a ajuns Ia convingerea ca cruditatile ar putea tot asa de bine sa vindece orice alta boala, Si-a deschis un sanatoriu na-

16

turist (eu hrana de cruditati), in care toti pacientii erau, tratati cu alimente 100% crude. Nu se mai foloseau delo~ medicamente. Datorita marilor ei succese a devenit cunoscuta in toata Europa. Dam mai jos cateva eitate din lucrarile ei :

otravit. " "... in cazul III care se urmiireste scaderea in greutate (pentru obezi) utilizarea unei alimentatii [armata integral dill crudiuui eliminii obisnuita senzatie de [oame ... " "i1], timpul acestui regim se pot efectua munci fizice grele? Desigur I Mai mult decat in cadrul oriciirui 'al: tip de regim. in general, tn timpul unei alimentatii curat naturale (crude) te simp mai bine ea niciodata. « _ "In limp ce hrana moana (fiarta) impurfica sangele §i totodatii ottiiveste si sliibeste organismul, prilt--cntditafi,deci prill hrqna vie, aeeste otravuri sunt dizolvate ~ eliminate." .Nu se poate vorbi de un compromis atunci cand este vorba de via/a si sanatate. Trebuie sa urmam, deci; singurul drum corect, '~i anume, oallmeniatie formats Cll desavarsire din cruditati." _

le-am consumat fierte, sangele nostru _ este putemic

"... astfel vedem cii prin alimentele noastre pe care

Atat d~ la Dr. Nolfi: Din aceste exemple trebuie sa lntelegem ea 0 hrana, in care alimentele sunt chiar ~i numai mai putin fierte, asa cum. este cazul in regimul vegetarian (fara carne), poate __ impiedica vindecarea, Rezulta, deci, ca in alimentatia cruda _trebuie sri , existe 0 taina a sanatatii, pe care vrem sa 0 descoperim in cele ce urmeaza. Am putea prezenta inca multe alte cazuri de _ vindecari extraordinare prin folosirea doar de cruditati, a~a cii. ar trebui sa ne intrebam de _ aceasta cale ieftina ce ~i simpla, aceasta metoda de vindecare ~i profilaxieeste
_

17

._

fabricate si, ca urmare, nu pol COIlSIIIui 0 ,,{~facere".Daca bolnavii, pnn alimentatia cu cruditati, pOI fi vindecati [iira sii mai dea bani pe medicametue, consuluuii f.a. (de mancat, omul oncum trebuie sii mii1UlnCe),cute ar fi UIteresat SCI popularizeze a atare realitate ? III once caz, nu ar face-o industria chimiai, farmaceutica sau alimentara ! ~imedicii ? Cei mai multi dill ei llU stiu nimic despre imensa valoare de vindecare a cruditiittlor: In ciuda tuturor cunostintelor ~i experienielor '~tiintifice, marea
18

trecuta sub tacere de opinia publica ~i de ce oarnenii sunt in asa hal inselati, pacaliti in aceasta privinta ? , '" , and, acum 50 de ani, s-a descoperit pondereavitaminelor in viata noastra, ~tiinta a facut mare tamtam asuprCl:importantei lor. Au fost cunoscute astfeI ce boli pot surveni ca urmare a distrugerii vitaminelor in alimentele fierte ~i rafinate (faina alba etc.). De ce o asemenea propaganda? Pentru ca era posibil ca vitaminele sa fie preparate industrial ~i sa se poata face astfeI afaceri ! -in anul 1940, cercetatorul american Edward Howell a facut, in acelasi domeniu, 0 ~imai mare descoperire : cercetand substatuele vuale propriu-zise si anume, ENZIMELE, a dovedit ca ele sunt purtatoni vietii din orice organism viu, fiind deci ~i materia vie din alimentele noastre (asta atata timp cat nu sunt distruse prin fierbere) (Journal of the American Association for Medical Physical Research din 15 aprilie 1940). Este uimitor cum de ~tiinta nu a prennt cotespunzator aceasta descoperire extraordinara ~i curn de nu s-a facut nici un fel de "publicitate" in favoarea enzimelor, cum facuse, la vremea lor, pentru vitamine. De ce? Este limpede : enzimele sunt purtiitorii de viat« ce SUIl( giisiri numai in luana nefiarta t Ele IlU pOI fi

tratarea bo!ilo'r incurabile, catsi cele obtinute III tratarea altor bali, dar care Illl au [ost realizate prin me/ode cltimice, sum trecute sub tiicere . . Carti ca Rapoarte referitoare la 50 de cazuri de callcer vindecate, de Dr. Gerson (a carui metoda este bazata pe alimentatia cu cruditiui}, par nici miicar SCI nu fie biigtue In seamii de asa-numita .cercetare a cancerului", careia i-au fast alocate sure de milioane de dolari. _.
Marii medici naturisti, adevarati pionieri in slujba sanatatii, care au avut realizari esentiale pentru omenire, a'u fost urrnariti, hartuiti si co~batuti tara mila de marea majoritate a medicilor ~i a celor din industria chimica, la fel cum s-a procedat ~i cu pionierii agriculturii ecologice (neotravite). Tot ceea ce este III

masa a populatiei a fost lasara, pana acum.Tntr-o totala ignoranta. Ceea ce s-a dovedit neinteresant pentru stiinta si industrie, este insa foarte important pentru noi, care vrem sa fim si sa ramanem sanatosi. Atat succesele In

legatura cu alimenttuia bazatii doar pe crudiuui. este luat III deradere de multi oameni de stiinta sf medicisi chiar til/feral. $i atunci; jzu este de mii'are' cd multi db; ei cad victime acelorasi boli de nutrqie, cum ar fi infaraul miocardic, can cent! si allele, fiind secerati de aceleasi maladii ca ~i pacientii 10l~ fie ca este vorba 'de tnalti legiuitori - care ar fi primii tndreptatiii SCI ia masuri pentru 0 rejorma alimentara -, fie de 'cel dill' uniul cetiuean. Lacomia de bani si dividende sporiteareadesea 0 mai mare pondere dedit interesul peturu: sanatalea oamenilor. a individului si chiar a lor proprie. Aproape toti, de fa eel mai mare lacel mai mic, sunt condamnati sa se zbata trur-o suferint« continua. S-a creat convingerea ca bolile sunt un daial sonii: ill realitate s-ar putea preveni multe maladii si neajunsuti. Se
19

.animate ci imprima, totodata, oricarei fiinte, particu-

remarcii tnsa cu llfllrill/ii C~ 1111 toate suferintele sunt provocate de 0 alimentafie necorespunzatoare, deoarece legile firesti ale naturii pot fi tncalcate si III alt Jel. Dar chiar in aceste cazuri unde este vorba, se pare, de cauze psihice, lipsa de crudiuui are si ea .partea ei de villa, ce favotizeaza aparitia unei anume boli. Din pacate, sub' acoperirea conceptului de .medicin~ naturists". se strecoara de mu1te ori ~i inselatoria. In aceasta privinta dau dreptate medicilor atunci cand atrag atentia asupra practicilor oculte - .BibIia" acestor .rnetode de mantuire" propovaduind constrangeri ~i renuntari deosebit de dure -, acestea fiind, in fond, influentari spirituale ce pot avea urmari negative pentru psihic. Astfel se face ca unele persoane insuficient informate au ajuns, urmand atare practici, in ospicii sau au recurs la sinucidere. Cine doreste lamuriri in aceasta privinta se poate documenta din lucrarile lui Hans Schwendimann. Sa ne intoarcem la enzime. Cesunt ele, de fapt, ~i in ce constau functiile lor? Este yorba de niste fermenti specifici ; ei con tin scanteia vietii si intretin viata vegetativa (de relatie)' in celulele plantelor ~i' anim~lelor-.Exista nenumarate tipuri de enzime; nu numai ca ele sunt caracteristice oricarei specii de plante ~i 'laritatea ei specifica, clad esc organele acesteia ~i le mentin intr-o permanenta activitate. Nu exista nici 0 diviziune celulara, nici 0 crestere sau perpetuare far.a prezenta enzimelor. Acestea sunt administratorii ~i executorii pe care natura i-a pus in orice creatie vie. Ele dirijeaza procesele chimice in fiecare organ al omului, alanimalelor ~i plantelor, ca ~i cum ar putea gandi, Pentru ca sa inteleaga prezentarea ce urmeaza asupra fbrmarl! cancerului, este necesar ca cititoruI sa
20

cunoasca mai bine deosebita importanta a funetiilor enzimelor. Ceea ee ele realizeaza in inte'riorul organismuluinostru constituie cea mai mare minune a lumii vii. In corpul uman exista douatipuri de. enzime. Dintr-o categorie fac parte asa-numitii ferrnenti (enzime endogene). Ei sum secretati de glandele digestive ~i reglementeaza digestia.Celelalte, enzimele propriu-zise, exogene, sum cele care ne intereseaza. Acestea produc in organism aciiunile sus-amintite si, indeosebi, realizeazii metabolismul celular. De aici ne putem da seama de enorma insemniitate a enzimelor pentru sanatatea noastrii. Sum infinit mai importante dedit vitaminele, care exercita mai curand funqia de substatue ajutatoare ale enzimelor si de .curieri" ai acestora. Spre deosebire de [ermetuii digestivi, pe care organismul si-i poate [abrica singur; corpul nostru nu poate produce enzimele eterogene. Dupii cum. aratii ~ljiprefixul "EX", ele trebuie procurate din afatii, printr-o anume , alimentatie, ca si vitaminele. Toate puterile si frumu-. setile pe care enzimele le-ati depus trur-o plantii tftnarii, . gata SCI tncolteasca, trur-o legumiisau tntr-un fruct..ne sunt acum ojerite noua - ele Jib14,constituerui indisolubili ai componentelor alimentatiei de cruditati -.._. ~i var intra intr-un alt ciclu de activitiiti; eel parcurs de celulele propriului nostru corp.· Aceasta randuiala trqeleapta constituie 0 lege a naturii. Patrunderea enzi.melor in celulele noastre si mai apoi legatura ce seformeaza tntre ele poate fi comparatii cu 0 exogamie '--. intrarea tntr-o [amilie prin casatorie. Ele ajung apoi stapane til .casa" ~"ii asigurii existetua !ji tnmubirea ce. lulelor. Acesti operatori vii, am putea spune spiridusi in"·teligenti; aqioneaza ca niste odevarati mecanici, controland toate [unqiile corpului. In glande, de exemphi, eonduc eu indemanare producerea de hormoni,
'21

in ficat functioneaza ca niste chimisti inteligenti, in rinichi ~i glandele pielii, enzimele se ingrijese ca 'sangele sa fie purificat de toxine. Iar exempJe de aceeasi natura pot fi gasite la infinit. . Cu cat alimentatia noastra contine mai multe enzime "proaspete", cu atat mai multe sunt izvoarele de viata ce se revarsa 'in corp ~i din care se pot forma tot mai multe celule tinere. Ceea ce lnseamna un surplus de energie si mai multa rezistenta, 0 crestere a imunitatii impot;iva bolilor. 'inseamnfr frumusete, 0 mai buna Iunctionare a glandelor ~i. ca urmare, 0 mai .buna reglare a greutatii corporaIe, curatirea sangelui si a tesuturilor de tot felul de substante reziduale etc. $i totul contribuie la vindecarea artrite;' (una din bolile ce produc cele mai mari depozitari de saruri), calculilor biIiari, arteroscIerozei, boliIor de inima, a cancerului si a 0 serie intreaga de aIte afectiuni. Oa'ca enzimele pot sa vindece ~i sa' curete (sa elimine toxinele), cu atat mai U~OI pot sa ne fereasca de toate aceste suferinte, mai ales Ia 0 varsta mai inain, tata care, deregutaveste insotita de tot felul de neputinte, mai mari sau mai mici. Cu cat omul este mai tanar, cu atat organismul este mai bogat in enzime. Prin irnbatranire numarul lor scade sl, 0 data cu de scade si puterea de viata. De aici rezulta di indeosebi persoanele mai in var~ta au nevoie de 0 alimentatie bogata 'in enzime. Numai asa vor fi ferite de oboS'e;la si neplacerile batranetii. (rildiuuile celt! mai bogate ill enzime sunt : germenii de

grau - partea germinativa a bobului, laptele crud, galbenusul de ou, zarzavatul [raged, cmbrtonii de seminte - obtiniui prin incoltire si, mai ales, sucurile de zarzavat. Laptele matern din primele zile conrine de
cinci ori rnai multe enzime decat laptele de mai tarziu,

22.

o oranduiala inteleapta, nou-nascutul avand nevoie de o cantitate suplimentara de forta si energie fata _de pruncul ce va deveni. .' , , Alirnentatia vie (cruditatile) eonstituie si eel rnai bun tratament de fnfru~usetare. Se a~eelereaza reinnoirea celulelor, pielea red~vine elastica, iar forrnarea ridurilor se opreste. Apoi se reglemerueazd activitatea glandularti tnlaturandu-se pericolul obezitiuii salt sliibiciunii. Cele mai mici si supcrficiale vase de sange ale corpului sunt curatate de depozite [itnd mai bine irigate. De aici, lnfati~area proaspata, tinereasca, In acelasi fel cruditatile vindeca hipertensiunea, anghina pectorala ~i impiedica infarctul rnioeardie. Cel care [oloseste regimul natural de cruditati traieste 0 tntinerire treptata., ce poate [i echivalata cu 0 micsorare a varstei biologice cu pana La 20 de ani de via/a, chiar si III ceea ce priveste activitatea sexuala. _ . In deserierea noastra am prezentat functia enzirnelor ca peo adevarata minune, ca 0 taina in fata careia ornul trebuie sa-si recunoasca neputinta. Am mai aratat ca aprovizionarea celulelor corpului eu enzirne exogene, din alimente, eonstituie 0 lege a naturii. ~a _ . .ca Iasam pe searna cititorului sa decida dacadistntge:" rea acestor enzime prin fierbere, pasteurizare sau prin alte procedee tntulnite tn industria alimentarii nu reprezinti! 0 ignorare .a legilor naturii, nerespectarealor. Pierderea cea mai importanta, ca urmare a lipsei ellzimelor dill hranii, 0 constituie deprecierea siiturilor minerale, printre care [osforul, calciul, potasiul, fierul. si altele ; astfel, pe de 0 parte, este [avorizatii aparuia oricaror maladii, iar pe de alta parte, se instaleaza Jot [elul de boli perfide, ascunse. Chimistii sustin ca prin fierbere nu se distrug sarurile nutritive. Ei au dreptate, dar eeea ce se pierde sunt enzimele legate organic de
23

saruri, Fcii-c[enzimele corespunziitoare, siirurile nu pot .Ii transformate si asimilate astfel IIlCCl! S(I fie utile, 'ete tiimtuuind lIZ cea mai mare pane [ar« valoarc. depozitundu-se ca reziduuri. Siirurile minerale organice, IlUtritive, se transformii lIZ siiruri minerale anorganice. Estc un adeviir conjirmat .>'j de urmiitorul [ap: : La gradina zoologica din Schaffhausen s-au gasit, Ia craniile de caini si pisici, foarte multi dinti cariati, In timp
ce la craniile animalelor salbatice, 'ca : ~ulpea,' bursucul, jderul nu s-au constatat astfel de problerne deoarece ele nu au fost hranite eu mancare g[ltita. Alimentatia naturam nu genereaza deci carii dentare si, In consecinta, nici rnulte alte boli distrofice ca : artroza, sciatica, dur~rile In articulatiile soidurilor si ale coloanei vertebrale. Oasele cedeaz~ pentru ca sunt demineraIizate, rezultand compresiunea nervilor, Cele mai multe fracturi de oase sunt, de asemenea, urmari ale acestei deficiente.

La ameliorarea dcminerallziirii contribute tuunai laptele nefiert, bogat LIl calciu si cruditioile. Expresia "tin uta defcctuoasa" este gresit folosita, fiind yorba de
o alimentatie

defectuoasa. Dupa cum scria un cotidian elvetian, 0 optime din copiiiinscrisi la 0 scoala din·tr-un oras din EIvetia aveau deviatii ale coloanei vertebrale. Deficienta 'structurii osoa~e se instaleaza de cele mai multe o;i inca din perioada fragedei copilarii (vezi subcap. Alimentatia sllgariior). Cele cateva exernple de afectiuni datorate unei alimentatii deficitare, nesanatoase sunt numai 0 mica parte din bolile consecutive dernineralizarii. Oricare ar fi .situatia, daca nu este cunoscuta ~i indepartata cauza ce a generat aceasta insuficienta, medicatia ~i hidroterapia (baile ) nu prea sunt de mare ajutor. Paralel cu lips a de saruri minerale, evolueaza 1i intoxicarea sangelui ~i a organelor cu reziduuri, ceeace

24

Pare de necrezut, dar eu sustin ca ~i cauza tuturor bolilor infectioaseeste aceeasi: "sedimentele inutile" formate din' cauza unei alimentatii gresite. Se arunca .e -, -_vina pe un germen, pe un agent patogen, sau pe un asa-numit virus. Cauza este ·in realitate tot sedimentarea, fara de care virusul nu poate face niei un "pas" in organism, UIZ corp' curiitat de tot ceea ce nu-i este , folositor, prin intermediul crudiuuilor; nu se tmbolniiveste. Deci meritii de mii de ori miicar sii tnceicam sclzi':nbarea-rcgimului. Gripa constituie ,,0 soiutiede ne-

fie eliminate. lntrucat organele de excretie nu sum capabi/e sii [aca falii unui debit atat de mare de substatue reziduale, ele se depun III mare parte III corp, pricinuind multiple suferinte. Unii acizi, carese acumuleaza til incheieturi ,Iii III muschi se cristalizeaza, consecinja fiind aparuia reumatismului si artritei. Alte substarue nefolositoare se depun III alte regiuni ~i dau nastere la aterosclerozii, hipertensiune arterialii, boli de inimii, calculi biliari, boli de piele si nenumarate alte afectiuni. Cauza principala IlU este [rigu], umezeala salt curentul, care provoaca senzatia de obosealii si: greutate lIZ miscari, ci lipsa de enzime ca urmare a unei alimenuuii deficitare.

genereaza, ca urmare, 0 alta serie de' boli, Alimetuele fierte produc, prin metabolizare, 0 mare cantitate de deseuri .yi acizi care ajung III sange, urmand ca apoi sa

nevoie de vaeeinuri foarte primejdioase ~i daunatoare, atunei cauta sa eunosti hrana naturala ! Copiilorle plac mull cruditatile. Dragostea parintilor s-ar manifesta
25

til cand corpul, pen1111 ca boala prin .insasi natura ei obligii la nemancarc .. este de-a dreptul absurd S{I tncerci, trur-o atare sittuuie, SCI illfiiillgi temperatura pe cale artificiala. Vrei sa-ti feresti copilulde boala, sa nu aiba

voie" la care face apel natura pentru a curtuidin. cand

mai bine daca ei in~i~i ar fi un exemplu bUE, schimbandu-si propriul lor regim de alirnentatie. .Papagalul vecinului nostru nu are voie sa manance alune prajite pentru ca se imbolnaveste", mi-a spus cineva. De ce sa-i lasam pe copiii nostri, de care trebuie sa avem infinit mai multa grija, sa-i iubim mai mult, sa manance alune prajite ? Animalelor din gradina zoologica Ie este interzis sa manance alirnente gatite pentru ca se imbolnavesc. De ce nu Ii se spune acelasi lucru si oarnenilor care se imbolnavesc ? De ce nu li se spune ca milioanele donate pentru lupta Impotriva cancerului ar fi putut fi mai bine folosite daca lumea ar fi lamurita in ceea ce priveste alimentatia ? Desigur, ni se raspunde, dar 0 atare recunoastere ar constitui 0 catastrofa, deoarece marile concerne din industria chirnica, toate fabricile de preparate alimentare si chiar multe spitale ar trebui sa-si inchida portile, Boillavii constituie 0 necesitate vitala pelltnl cei sallato.yi dar, dill plicate, III curand IlU vor mai .Ii oameni siiniitosi. Faptul ca astazi cei mai multi medici sunt de-a dreptul "dependenti" de .chimicale" ne indeamna sa eredem ca pregatirea lor profesionala este indirect irnpusa de industria chimica, Este scandalos ca pana astazi, In Elvetia, instituirea unei catedre naturiste a fost respinsa ~i lmpiedicata permanent de 0 anurnita clasa sociala. Conducerea, reprezentantii poporului sunt aparent tara putere in -aceasta privinta. ~i ce-ar mai putea spune un popor, si-asaincercat de atat de grele suferinte ? . Multi oameni sunt atat de "plini de isedimente' incat deseori bolile ce Ie ameninta direct viata, sau un infarct miocardic Ie pun capat vietii In t1oare~ tineretii, Nu rareori este vorba de oameni ce nu au fost niciodata bolnavi. Sanatatea lor aparenta a jlicllf ca suuatia lor sa fie cu mult mal grava, pentru cii; de-a lungul anilor.

26

sedimentele s-au tot depozitat, eeea ce.pana la 'urmii a dus la deteriorarea totala a organismului. Nu e mai putin adevarat ca ~i lipsa sarurilor rninerale - prin fierberea alimentelor - are 0 parte de vina, alaturi de formarea sedimentelor nocive, in aparitia altor boli. De cele mai multe ori rnedicamentele, razele, injectiile de-a dreptul otravitoare, alte tratamente ~i chiar ~i trans planturile de inima, sunt de prea putin folos, daca nu vrem sa recunoastem adevarata cauza a bolii. 0 inima straina transplantata intr-un corp bolnav, plin de sedimente, va ceda III curand. In mice boala, tntreg corpul sufera. lata deci de ce este 0 mare greseala sa tratiim numai simptomele : ele pot fi comparate cu niste supape ; cand una din ele. va fi tnchisii se vor deschide, automat, altele, pentnt ca .murdaria" trebuie cat de cat eliminata. Se poate tnsii obiecta : cum se face caoamenii care mananca totul fiert reusesc sa supravietuiasca? Asta depinde, dupa cum vom vedea, de.puterea deadaptare a organelor. De fapt, biologii au descoperit ca pentru metabolizarea anumitor alimente sunt necesare enzime ce sunt legate organic de alimentul respectiv. Dar daca enzimelerespective lip,,: sese, corpul stie sa se ajute singur; preluand 0 parte din fermetuii digestivi; maiales cei produsi de pancreas/Din= piicate, ei 1111 pot tnlocui decaf til mica miisura procesul natural. Exista indivizi cu 0 ereditate deosebirde viguroasa : daca vor manca moderat 'si vor da dovadad~ cumpatare In toate pot ajunge Ia ~arstelnaintate §i eu o alimentatie obisnuita. Dar raredri un atare individ este ferit d~ bali ~i de infirmitatile batranetii, ExiSiiio

deosebire esentialii 'Inlre expresiile :,s[iibicilllwa b{Urllne/ii" !fi "i/~fiJ1nitii/iie varstei". Expresia "infinnil(l!i ale b(ltMnqii: este, de fapl,gre..,'Jita deoarece cauza infirmitiuii nu este biuranetea, ci boala. ,

FORMAREA CANCERULUI Exista a corelatie izbitoare intre lipsa de hranii crude si [ormarea cancerului. Absenta cruditatilor deci ~i a
enzimelor influenteaza negativ diviziunea celulelor, care Incepe sa scape de sub control. Iau nastere astfel asa-numitele celule "gresite", a carer inmultire si crestere haotlca genereaz~ excrescente care se constituie in ulcere, cancere, tumori, mioame etc. Fonnarea cancerului este [avorizatii de actiunea unor chimicale si ottiivuri; de exemplu pesticidele, insecticidele, tngrasiimintelc ch im ice, conservantii toxici, medicamentele ~Izimice, clorul si fluorul dill' apa de biiut, nicotina ~i sarea de buciitarie si multe altele. Daca aceste otravuri au puterea sil conserve si sii omoare microbii, ele sunt capabile sa distruga si enzimele, salt eel piqin S{I Ie diminue proprietiitile, in caz cii au piitruns lIZ celule. Dacit numai prin lipsa enzimelor se pot naste celule all arm ale, cu atat mai mult ele se pot forma dacii se infiltreaza ~i toxinele. III atare situatii nu este de mirare ca enzimele pot pier de total coiurolut asupra unora dill celuleie corpului, mai ales III ceea ce priveste mecanismul de diviziune, iar celulele anormale tncep sa se tnmulteasca vertiginos dttnd nastere la tumori canceroase. Exista di.ferite tipuri de cancere. Fiecare tip se prezinta sub forma unei excrescente generate intr-o anume situatie favorizanta, tara sa fie yorba de existenta unui virus cancerigen transmisibil, In celula In care creste procentuI de .deseuri, pentru ca lipsesc enzimele vii care actioneaza si curata, sau unde putinele enzime sunt anihilate si distruse d~ toxine, acolo 'poale apiirea boala si exista 'supozifia ca se poate forma celula canceroasii. Sun tern convinsi de faptul ca boala canceroasa nu este prod usa de un virus special, de aceea putem fi siguri

28

veridicitatii afirmatiilor noastre si anume, populatiile " , , primitive, in care aproape ca nu se cunosteau cancerul si alte boli de nutritie. Asa era cazul tribului Hunza, , " , o comunitate care traieste intr-o vale foarte izolata a , muntilor Himalaia, Acolo nu se ~tie nimic despre fabrici §i. produse alimentare, ingrasaminte artificiale §i chimicale. Laptele, ca §i majoritatea alimentelcr..erau consumate in stare cruda. Din pacate, inacea _vale linistita s-a construit 0 sosea. Asa a iaceput civilizatia! , ." , Zaharul rafinat, sarea de bucatarie . §ialtele asemanatoare si-au facut intrarea in- viata oamenilor , '. §i au inceput sa le submineze sanatatea, , Autorul ar mai indrazni sa afirme ca aparitia co;' piilor anormali ca, de exemplu, a celor nascuti cu sin;.· drom Down (mongolism), are aceeasi cauza ca §.i ivirea cancerului, anume, lipsa de hrana crudiisse.fotmeaza celule germinative imature sau anormale. Pe de alta parte, trebuie sa dam sperante .femeilor sanatoase din punct de vedere organic dar ramase sterile, call0t'· avea totusi copii daca se vor hrani doar cu alimente . crude. Iar viitoare Ie marne care se hranesccu cruditati . .-'. vor avea nasteri usoare .. Nasterile timpurii, imature, putem spune ca sunt excluse.
. .

Dupii experietua noastrii, exista un singur mijloc, enzimele, care nu pot fi produse tntr-o [abrica, chimic; ci numai pe cale biologica. Exista §i dovezi in favoarea

ca nu este molipsitoare, asa cum se Intampla ~n cazul tuturor virozelor. Un antidot ar otravi si mai mult cor, pul bolnav de cancer, de aceea nu s-a gasit §i nici nu se va gasi vreunul! . .
.

En mod uluitor cu cresterea folosirii substatuelor chimice . In agricultura ~i III industria alimentara. Este de dorit sa se introduca ~i sa se stimuleze practicarea uneiagri ..
29

Cresterea numiirului cazurilor de cancer a tinu: pasul

culturi biologice, neotravita (cu ingra~aminte biologice). Deoarece la fieeare patru decese, unul sc datoreste cancerului, iar banii pentru cercetarile oneologice sunt daruiti de populatie, este de .datoria cercetatorilor (care, dupa dlt se pare, sunt toti orientati spre chimie) sa recunoasca. !n sfarsit, meritele enzirnelor si existenta nenurnaratelor ~indecari de cancer prin crudita~i ~i sa publice, in sfarsit, rczultatele obtinute in acest domeniu. Nenumaratele cazuri de \ indecare a cancerului prin alirnentatie cruda, din intrcaga lume, reprezinta 0 realitate ~i nu mai trebuie trecute sub tacere. Din toate cartile deja aparute despre vindecariIe de cancer prin regim alimentar, a~ vrea sa atrag atentia celor care se lndoiesc asupra lucrarii, deja amintita, a doctorului Gerson: Rapoarte asupra a 50 de cazuri de vindecari de cancer. Si acest medic vindedi, in special caneerul, eu regirnde cruditati. Auua limp cat cauza cancerului nil este recunoscutii .yi tndepanaia, nu [olosesc nici operatiile, nici iradierile {dimpotriva, un tesut iradiat este mal greu de vindecat cliiar prin alimenuuia cu cruditiui). Impotriva unor astfel de tratamente de mantuiala oamenii trebuie avertizati. Bolnavii de cancer iradiati constituie WI . exempla de tratamente de mantuiala. Doctorita Nolfi a stitu precis de ce nus-a lasat iradiata salt opera (('I. $i ea tsi argumenteazii riguros atitudinea. De aceea este de datoria conducatorilor nostri sa experimenteze ~i aplicarea metodelor biologice in agricultura. Revista Sanatatea poporului (Elvetia) din aprilie 1971 scria : .Federatia elvetiana ar trebui sa foloseasca macar 0 parte di~ milim~nele. pe care Ie are ~i le cheltuieste In cereetarea agricola (metode toxice), pentru experimentarea biologica". Eu ered ca ~i populatia ar fi de acord eu aceasta propunere. Suma de sase milioane

daca acestea IlU au voie sa poarte indiauia otrava». sau «cultivat biologic»? "

stranse constituie prin ea in~i un semnal privind dorinta poporului de-a scapa de teama cancerului ~i de pericolul pe care 11 constituie. Dupa cate aud, alimentele biologice, anticancerigene, .sunt imediat vandute cand ajung pe piata. . In toamna anului 1968, in spitalul cantonului Aargau au fost consultate mai multe marne. S-a putut face constatarea ca laptele lor continea, in medie, de 11) ori mai multe insecticide decat nivelul admis pe plan international la laptele de vaca pentru adulti, Ziarul Reforma ~i dietii din iunie 1975 scria: ,Jntr-o atare situatie este de neinteles ca forurile sanitare nufac totul 'pentru a stimula 0 agricultura Tara otravuri, Din pacate se intampla chiar contrariul. Dupa «afacerea branzeturilor», reprezentanta elvetiana pentru produse alimentare si-a schimbatatitudinea, in sensul cas-a interzis sa se specifice «ffira insecticide». Cand astazi, _ in mtreaga lume se pune problema apararii consumatorilor, in 61vetia se intampla tocmai contrariul, ~ianuine, consumatorul nu mai poate sti ceeace este cultivat cu chimicale fji ceea ce este .tara. S-a insistat chiar pentru indepartarea specificatiei bio ~i«cultivatbiologic», cu alte cuvinte se face totul pentru tngreuierea aparitiei pe piata a produselor obtinuteprintr-o agricultura care se foloseste de metode agrotehnice biologice: Cum sa poata sistemul deagricultura biologica, in care . lucreaza in mod cinstit peste 700 de familii de. trtrani, sa dovedeasca ea face 0 munca de pionierat, demna de urmat, sci prezinte consumatorilor produsele ob/illute,

<(jara·

31

DIFERITE VINDECARI

Prill alimentatia cu crudiuui si post poate Ji vindecatii orice boola. 0 impresie adanca mi-a facut vindecarea

de catava vreme. Sfaturile mele nu au fost luate in consideratie, ba mai mult, a fost chernat eel mai bun medic din regiune pentru a-I trata. El a lnceput prin a-i face din cand in cand cate 0 injectie, injectii care ulterior au devenit din ce in ce mai dese. I-a recomandat ~i un regim sarac In carne ~i sare, fara interzicerea totala a carnii, dar care nu s-a dovedit a fi eficient, deoarece acceptiunea de "regim sarac in carne" este foarte elastica, Starea bolnavului se inrautatea vazand cu ochii, Se pare ca nici doctorul nu mai credea intr-o vindecare, deoarece, In afara de injectii, nu i-a mai prescris nici un alt tratament. Picioarele tatalui meu se urnflasera a~a de rau, parca erau niste putinele de batut untul si, deoarece n-a mai fost in stare" sa se duca ella doctor, acesta a fost . nevoit sa vina. de dona ori pe zi sa-i facti injectiile.
32

ar necesita, prin post partial, 0 cutiqire temeinica si 0 refacere if ca ar trebui SCI evite alimentatia cu came if sare. Tatal -meu nu avea decat 56 de ani siera bolnav ,

tatalui meu, care suferea foarte rau de edem cardiac ~i astm. La data aceea nu eram inca adept al alimentatiei de cruditati si aveam putine cunostinte si purina experienta in m~toda de vindecare nat~rist'a. Raiiolla, , mentul logic tmi spunea eli organele pacientului nostru

Din cauza retentiei de apa s-a accentuat §i astmul, insuficienta cardio-respiratorie fiind a§a de rea, incat· bolnavul nu dormea nici ziua nici noaptea. Fara a intreba pe medic, am incercat cu ceaiuri de plante, dar nici ele nu i-au putut fi de nici un ajutor ~i'nu i-au adus nici 0 alinare, atata timp stomacul era umplut cu mancaruri care, de la inceput, constituiau cauza bolii, Chiar si otrava injectiilor, in loc sa vindece, ,. , a contribuit la agravarea bolii. Ori de cate ori incercam sa-l conving pe tatal meu sa incerce un alt regim alimentar, imi raspundea : .Doctorul stie mai bine". Atunci mi-am dat seama pentru prima oara cat de atasat este omul de obiceiurile sale culinare, tntr-atat mcat exista indivizi care, tara sa-si dea seama, se si, . nucid prin patima asta de a manoa. Adesea mi se parea ca nu ar putea sa existe chinuri mai grozave decat cele. prin care trecea bietul meu parinte.' Toata noaptea gemea. Cand suferinta si-a atins apogeul §i sfarsitul parea aproape, tatal meu m-a intrebat : ,,~i . cum este, de fapt, regimul de care vorbeai ?"; devenise, in sfar§it, docil ~i dispus sa-mi primeasca sfaturile, De acum inainte nu a mai avut voie sa stea Ia .masa impreuna cu familia, deoarece nu s-ar fi putut abtine de Ia .delicatesele oferite. El nu primea nimic altceva decat cateva linguri de ceapa tocatii tntinsa pe 0 Jelie . de paine cu piqin unt si 0 ceased de ceai diuretic concentrat. Pentnt' tnceput; deocamdata, manoa acelasi fel .~ la toate mesele. FUnd obisnuit cu .0 mancare picantii, ti placeau sandvisurile lui eu ceapa. Daca i s-ar fi permis, ar fi mancat mai multdecat i se oferea. In cursuI a 24 de ore edemele de la picioare disparusera, Chiar incepand din a doua noapte a putut sa se odihneasca, criza cardiaca disparand complet. 0 rana pe care 0

ca.t

33

avea, de doi ani, in pulpa piciorului ~i nu se cicatriza, s-a vindecat in .sapte zile, iar in saptamana urmatoare tatal meu a marsaluit doi kilometri pana in satul eecin. Totul parea 0 minune dupa 0 suferinta asa de grea. Marturisesc ca nu am exagerat cu nimic. Din clipa cand a schimbat regimul, nu a mai facut nici 0 injecne. Din cand in cand ii mai imbogateam lista de bucate, desi mai trebuia inca sa sufere de foarne. Insanatositul trecuse cu toata inima de partea regimului. ' Nu numai bolile grave pot fi vindecate prin regim de cruditati, ci si neplaceri mai mici, care nu sunt so, , cotite boli, ca de pilda durerile de cap, eczema, rasuflarea rau mirositoare, oboseala ~i constipatia, tn cazurile In care -este yorba de unele vicii, cum ar fi cele pentru cafea, tutun sau bautura se recomandii 0 perioada de post total. Exista persoane care afirma ca cruditatile ar putea sa inlocuiasca somnul deficitar. Chiar in ziua urmatoare, dupa 0 noapte "alba", sustin ele, nu se simt obosite si nici nu simt nevoia sa doarrna. , Bolile de nutritie prin excelenta, cum sunt: apendicita, calculii biliari, artrita ~i multe altele se pot, de asemenea, vindeca prin regim, solicitand, totusi, din cauza periclitatii si sensibllitatii lor, un tratament mai urgent. Din acest motiv am adaugat capito Iul : Indicatii deosebite pentru anume bolnavi. Nu trebuie insa sa uitarn ca nimeni nu este, din nastere, .vegetarian, iar regimul de cruditati trebuie sa aiba 0 marja de timp pana cand puterea lui de curatire sa poata actiona. Mai bunii dedit terapia este profilaxia bolilor prin hrana vie. Automat aceasta aduce cu ea un [el de via/a rationale in care soarele, aerul, apa; respiratia corectii, miscarea corporalii ~i dieta, de
34

tipul celei ell crudiuiti, au un rot de seama. Chiar si un regim de crudiuui panial poate genera 0 destul de ;nare putere de rezistenta la!{r de boli. Trebuie insa indepartate, pe cat posibil. urmatoarelepreparate gatite : painea alba ~i interrnediara, prajiturile. folosirea zilnica a carnii (eel mult 0 data sau de doua ori pe saptarnana), ouale fierte, laptele fiert sau pasteurizat, alimentele grase sau fierte In grasirne, zaharul rafinat. slanina, ciocolata, excesul de sare.

CARE ESTE TIPUL DE ALlMENTATIE SPECIFICA OMULUI?

w ,

Deoarece a fost un timp in care oamenii s-au hranit mai mult cu came de vanat, fiarta sau fripta, se putea trage concluzia cii noi am fost creati pentru alimentatia cu came ~i pregatirea ei la [oe este normala. Asfel de conduzii SLUzl tnsa ptqin uuemeiate ~4 de aceea, derutante. De ce animalele salbatice, care traiesc In libertate, 'in general nu se imbolnavesc, lIZ timp ce printre popoarele dsilizate de asuui at 17eu se mai poate afla wz am sanatos ? Care a fost rezultatul experientelor facute In gradinile zoologice, cand s-a inceput alimentarea animalelor salbatice cu hrana fiarta, de frica agentilor patogeni ? Tocmai contrariuI a ceea ce se urmarea, si anume ea animalele s-au imbolnavit ~i au murit. Un~le au devenit chiar incapabile sa se mai reproduca, S..;a trecut din nou la alimentarea animalelorunele fiind deosebit de pretioase, chiar exemplare unice . - cu hrana lor naturala, nefiarta, asa cum erau ele obisnuite in Iibertate. Dupa aceea s-a putut citi In ziare ca pana ~i animalele foarte rare au inceput sa aiba pui. Pentru a obtine raspunsul corect la intrebarea noastra, ne putem ajuta facand 0 serie de comparatii eu ceea ce se tntampla in lumea animala. Ce categorie de animale e mai apropiata de om in ceea ce priveste anatomia §i fizioIogia aparatuIui digestiv ? E vorba, oare, de categoria animalelor de prada, a ierbivorelor, a om- . nivorelor (de ex., poreul) sau .a acelora ce se hranesc
o

36
j

.I

mai ales eu fruete (rnaimutele}? Gorila, de exemplu. nu mananca nici un pie de carne. Maimuta antropoida este singurul animal al carui aparat digestiv este alcatuit si functioneaza intocmai eu eel al omului In. testinul carnivorelor este de cinci ori mai mic decat eel uman, iar maselele lor sunt zimtate, pe rand ale omului sunt tocite, saliva lor este acida, pe cand a omului este alcalina, in interior intestinul lor este neted, pe cand al omului este eutat, limba lor este aspra la pipait, pe rand a omului este neteda, chiar si acidul gas/ric este mult mai .acid"; mai putemic, la animalele de prada. Organele digestive ale omnivorelor se aseamana mai mult eu cele ale animalelor de prada decat eu eele ale oamenilor; ceeace iJlseamna ca un carnivor poate sa mistuie mai usor plante ~i fruete comparativ eu un mancator de vegetale ~i de fruete (vaca, maimuta, omul) atunci cand e pus in situatia sa digere earnea. Deoarece acidul 'clorlzidric al omului esteprea
e.

Sustinatorii teoriei evolutioniste ~i,,:arsparge caput cugetand pentru ee aparatul nostru digestiv .nu 's-a . adaptat treptat la alimentatia pe baza de' carne sau macar de ce nu a ajuns sa fie asemanator cucelal _omnivorelor (porcul). Teoria lor va ramane mereusub semnul intrebarii. Toate acestea nu dovedesc oare ca omul s-a hranit gresit, de aceea este gata sa se imbolniiveasca de orice fel de boala posibila ? Animalele ierbivore IlU au gheare pentru a prinde si sfaiia vanatul. Omul ~i maimiu« sunt singurele animale
37

ceea ce produce putrefaqia ~imirosul urat. Substanjele de putrefactie tree prin peretele intestinului; til sange, # genereaza diverse boli. -

.yi de cinci ori mal lungdecat al animalelor carnivore, camea ramane prea mult timp tn .interiorul acestuia,

slab pentru digestia carnii; iar intestinul saueste ondulat .

~- .' "1

dotate ell maini, ell care sa se poata eli/ara pentru a-si lua fructele dill pom, 0 dovada ca pentru hranirea lor este nevoie III primul rand de fructe. Civilizatia a produs schimbari [undamentale III modul de. via!ii al oamenilor, dar aspectul tubului lor digestiv a ramas acelasi. Si astazi el este fa [el ell eel al maimiqelor antropoide ,0 tn consecint«, si alimentatia omului ar trebui alcatuitii, III pnmul ralid, dill fructe t' lntre acestea ar trebui socotue ~i nucile ~isemiiuele. Maimuta se hraneste ~ieu boabe de plante ~i eu frunze netede, ceea ee ar eorespunde eu salata noastra. Daca gaseste radacini ~i bulbi eomestibili, nu le trece cu vederea, si bineinteles, ca le mananca asa cum i le-a dat natura: Nu ~ nimic despre fiert, sare de bucatarie; zahiir rafinat, despre ottiivurile conservante ! . Referindu-ne fa noi; putem spune deei ca vom [i ell auu mai sanatosi ell cat alimentele noastre vor fi ptuin preparate, mai naturale. In urma aeestei constatari, nu suntem indemnati sa ne amintim una din primele lnvataturi despre :,nutritie" pe care Creatorul a dat-o primei perechi de oameni ~icare este scrisa pe prima fila a Bibliei ? Sla scm: "Iata, v-am dat oriee iarbii care face siimall/ii, once pomi fructiferi care fac poame bune penttu hrana voasttii. c Iar spusele acestea au valoare de lege a naturii, deoarece pentru 0 atare hrana am fost noi ereati. Stint multe sotii tinere care, din dragoste 'peatru sotii lor, cauta sa Ie pregateasca "tot felul de bunatati", ~i cand ne asteptam mai putin, primim trista veste despre moartea cutarei sau cutarei cunostinte, la varsta de 30. 40 sau 50 de ani, de cancer, scleroza multipla, stop cardiac sau alta boala caracteristica societatu noastre civilizate. Jumatate din .avere" a fost datamedicilor, dar toti specialistii Ia un loe n-au mai .' , fost in stare sa Ie prelungeasca viata. 18

experientele noastre, nici un cancer n-a mai evoluat ttl timpul unui atare regim, iar dupa un timp tncepea sa se vindece. De aceea suntem convinsi ca. daca IlU s-ar fi facta operatic, omul s-ar fi putut bucura si astiui delumina ochilor

din anii tineretii, i s-a format _0 tumoare ce apiisa pe nervul optic. $i ln cazul lui s-a spus ca trebuie operat imediat, altfel va fi prefl tarziu. Desi a fast operat, omul este asttizi complet am. Daca, totusi; ar fi existat cineva care sa-l lamureasca, sa-i explice, simplu; eli .IlO; am fost creati pentru un alt lei de alimentatie; eli miicar doua Iuni ar fi trebuit sa tncerce U1l regim hipoacid, 'poate chiar numai sucuri proaspete, ce bine ar fi fost / Dupii

Aceste tinere doamne au avut intentii bune, dar numai din nestiinta, cu totul neintentionat, si-au osandit sotii 'ta '0 moarte sigura,' premature, imbuibandu-i cu toate delicatesele artei lor culinare. tragedie mai mare nici ca se putea iuchipui; s-a· sacrificat totul pentru 0 vindecare care nu a avut loc, durerile ~i chinurile pe care trebuiau sa le suporte bolnavii cresteau, iar suferinta celor din familie a fost mai groaznica cand sotul ~i-~ dat obstescul sfarsit. ~i cand te gandesti ca nu gasim insa niciodata timp, atata vreme cat ne simtim .bine", sa citim macar 0 carte despre cum sa ne mentinern sanatatea ! Din nenumaratele cazuri nenorocite pe care Ie ~tim personal, vrem sa atragem atentia asupra unuia singur care ni se pare edificator. Am cunoscut un om caruia,

PREJUDICIILE FIERBERII ALIMENTELOR

"llatU1islii'~ ci de 0 .vegetarianii". hare cele douii notiuni este 0 mare deosebire. Vegetarienii renutuii, tntr-adevar; la folosirea ciirnii, dar flerb cele mai multe nuincaruri. Chiar daca fierberea se face cu grijii, de exemplu III abur; nu este nici 0 deosebire intre acest sistem de [ierbere si celiilalt : In ambele cazuri- sunt distruse substalzteie cele mai de seam a, enzimele. - "Zalzavaturile fierte In apii sunt cele mai putemic depreciate". Asa scrie un cercetator american, Dr. Garten, in cartea sa, Dureri .yi sufetirue, remarcand, de .pilda, printre altele, ca varza, [iartii tn mod obisnuit, 4f pier de 60% din valoarea initiala. Astfel de realitiui ar trebui sa ne atragii atentia.

De curand a venit cineva la mine sa-mi spuna, cu un aer triumfator, ca, uite, 0 adepta a alimentatiei naturiste, ce locuia langa Berna, ~i avea 40 de ani, a murit de cancer. Dar s-a aflat ca nu era vorba de o

Pe lfmga enzime, prin fierbere sunt distruse, In mare masura, ~i vitaminele. Una din cele mai importante dintre ele, vitamina C, a carei sarcina principala este curatirea sangelui, se pierde total prin fierberea alimentelor maruntite ~i la fierberea laptelui ; In alte aIimente este 'distrusa doar partial In timpul prepararii mancarurilor, Toate sarurile minerale se elimina prin apa de fierbere ~i prin aburi, astfel ca legumele ~i zarzavaturile nu mai contin nimic hranitor In ele. Pro,
,

.(0

Ill! pot Ii valorificate de orga Il ism , depozitandu-sc ea reziduuri. Cu asuel de pierderi enotme, cei mai multi oameni sunt subalimentcui, cliiar avand stomacul plin. A;Wl ca, oric/ui bani cheltuiti pentru hranii, pe mcsele dumneavoastra se gelsesc numai alimente cu valoare IlUtritivti rcdusti. Prill [icrbere sunt dcgradate chiar si amidonul si [ructoza, care isi schimbti total compozitia chimica. I1z acest Jel ele devin 0 reala primejdie pentru oameni, predispunandu-i la obezitate, modificari chimice inexistente In alimentele care 1lll se [ierb, Fructele crude ;UIl! supottate chiar si de diabetici, dar lilt si cele fierte : lata 0 dovadii ceria ca schimbarea suferiu! de zahiir ,yi amidon prin [ierbere este categoric diiunatoare. Fructele nu trebuie fiene salt sterilizate subnici 0 [ormii. C01l-

teinele I~i pierd 2/3 din valoarea lor nutritiva prin tierparte prin distrugere. Totodata, substantele proteice astfel modificate produc mai multe reziduuri si acizi in urma metabolisrnului, Pierderile de calciu, potasiu, fier, magneziu, iod ~i .alte saruri minerale, pricinuite prin fierbere, au fost deja amintite In prirnul capitol. Lipsa de cnzime are ca unnare lapful cil mai mult de 3/4 dill siuurile mineralc importantc dill celu Ide cor-

here, parte prin coagulare,

pului

Cele mai mati prejudicii Ie sujera tnsa grasimile si ulciurile si Ill! numai fa fierbere, ci chiar III timpul procesului de [abricatie, de exemplu, fa obiinerea uleiului prin presarc fa cald. Amanunte In plus yeti gasi 10 capitolul referitor la Bolile de inima. Grasimile animale si veuetale solidificate si uleiul incalzit obliterea, ~ , zil arterele ~i provoaca hipertensiunea arteriala, pe ca nd uleiurile obtinute prin presare Ia rece le cura~a de depuneri.

servarea se rezolvii doar prin congelarea lor.

41

Aroma si gustul picant al fiecarui aliment sunt [oarte prejudiciate prin fierbere, de aceea este neaparat nevoie de un suport artificial, intre care sa rea de buciitiirie ~i zahiitul, ambele [oanc otravitoare (daunatoare], sum cele mai [olosite. Intr-adevar, un ajutor deplorabil pentru un mare fiasco!

S-a observat ca din mancarurile gatite se rnananca de trei-patru ori mai mult. cantitativ, decat din cele crude, pentru ca volumul alimentelor scade mult prin fierbere ; ~i astfel, depunerile ~i cresterea In greutate cu greu mai pot fi evitate. III plus, cheltuielile adiacente generate de alimenuuia fiarui SUIlf mult mai ridicate ) decat costul cruditiuilor. Notele medicilor depasesc de
multe ori, chiar tmpatrit, banii dati pe mancare .. 0 asigurare de boalii care, de Japt, ar fi putut fi evitatii, deville, imperios necesarii .. la toate aceste cheltuieli se mai adauga tntreruperea temporara a lucrului tconcediile de boala} si curele de tratament In statiuni balneoclimaterice. D(lJ~ mai grave decat toate celelalte, si care nu pot fi evaluate In cifre, sunt durerile si chinurile bolnavului; abstraqie [acand de suferituele psilzice si neajunsurile financiare care se instaleaza In unele [amilii. lata cat de multe sacrifica omul doar pentru 0 netnsemnatii pliicere culinara ! De altfel, gustul ar putea fi usor reeducat, pentru cil se stie cii el este 0 obisnuituii. Apropo de satisfaciiile gustative, imi place mal mult alimenuuia mea de astiizi decat mi-a placut cea dill trecut !

Imi amintesc bine de trecerea mea de la vechiJe obiceiuri culinare la alimentatia naturista. Sardelele In , ulei, la cutie, erau la ace a data hrana mea preferata, Cand am inceput sa schimb regimul, mi-am propus ca pe viitor sa-rni cumpar numai cate 0 cutie, numai
42

acel ,,r.:eva bun", la eare trebuie sa renunti, eu greu vei reusi, totdeauna ispita i!i va da ghes .macar sa gusti" ! Dupa un timp mi-am cumparat 0 cutie la doua saptamani ~i apoi tot mai rar. Dupa aproximativ 0 jurnatate de an, nu am mai simtit nevoia de sardele. Am gasit in schimb multe alte alimente delicioase

sambata, ~i niciodata sa nu cumpar doua deodata, ca sa Ie am pentru doua sarnbete : daca ai In casa tocmai

MUNCA GREA SI HRANA CRUDA •

In discutiile asupra alimentatiei cu cruditati mi se spune ades~a: ,,~ vrea sa te vhd cum te-ai descurca daca ar trebui sa muncesti din greu l.;", adica daca as rezistanumai cu hrana din cruditati., ' Ocazional am efectuat si eu munca grea, si chiar si in aceasta situatie hrana cru'da si-a dovedit superioritatea. Nu mai esti clzflluit nici de oboseata si nici de sete. , , Dupa rapoartele pe care Ie avem, candva, In Germania, s-a facut 0 examinare asupra capacitatii de munca a unor muncitori. Unii erau mancatori lmpatimiti de carne, multi erau adepti ai cruditatilor. Cine a rezistat mai mult la "tavii/eatli" ? Dupii calculele [dcute, naturistii. , Exista ~i alte dovezi.: Un dublu campion olimpic la inot pe distante lungi, Roos, din America, medaliat cu aur la Roma ~i Ia Sydney, a publicat 0 carte In care marturiseste, printre altele, ca mesele sale sunt alcatuite 90% din cruditati, cu retinerea de la orice fel de preparate din carne. El atribuie rezistenta sa neobisnuita cruditatilor si, adauga mai departe, in lucrar~a amintita ca,' In concursuri, nu-si foloseste niciodata intreaga sa putere de rezistenta de la inceput, pe cand ceilalti, aproape de final, sunt istoviti si cedeaza. ,,
·f

44

ill general, carnea este considerate un aliment datator de fon«. in realitate, este doar un mijloc de a biciui; de a stimula artificial, asemenea cafelei. Este neinterneiata cornparatia cu e.fectul pe care it are carnea asupra animalelor de prada, deoarece acestea devoreaza carnea cruda cu piele ~i par, iar organismul lor a fost creat ~i adaptat exact pentru acest fel de alimentatie. in afara de asta, carne a fiarta , contine numai 0 fractiune din valoarea nutritiva a celei , , , crude. Dupa cum am vazut mai sus, proteina ~i pierde, . prin [ierbere, 2/3 dill valoare sau poate ji complet distrusii. Chiar si fiend dill came deville anorganic si; prin aceasta, nefolosibil. ill ceea ce priveste vitaminele, putem spune cii ele aproape IlU mai exista. ill plus, nici UIZ all aliment nu tncarcii si IlU acidifiaza mai mull sangele decat camea, ceea ce [avorizeaza si mai mult aparqia bolilor. Doua doamne, cunostinte apropiate ale autorului, au facut 0 cura de slabire mancand, un timp, numai carne ~i salata, Experienta a reusit, Au tinut acest regim pentru a-si pastra linia sup la, considerand carnea un aliment cu valoare nutritiva mare. Nu dupa mult timp au murit amandoua de 0 boala de piele. Personal, consider ca utilizarea carnii [iene este 0 hrana unilaterala, de valoare redusii. Este 0 tragedie ca medicii recomanda camea §i sugarilor. Se poate replica faptul ca unii iubitori de carne ating varste inaintate. Intotdeauna exista exceptii, si-apoi, un rol de seama 11are curnpatarea, Pentru a produce un kilogram de carne este nevoie de 10 kg de cere ale. Dar sernintele de cereale sunt de 10 ori mai valoroase SI mult mai sanatoase, Pro,
4S ,

.,
I

blerna alimentara

a ornenirii

ar putea

fi astfel lesne

rezolvata.
Cele mai multe mancaruri fierte contin tot atata , sare cat contine 0 hrana speciala care se foloseste astazi in ingrijirea animalelor pentru Ingrasarea lor.

Consumul de sare trezeste 'in ele () senzatie anormalii de [oame si 0 sete permanenta. Ambcle cer S{I fie satisjiicute si due fa crestere ponderalii. VIZ all dezavanta] af sarii dill mitncare, atunci cand este vorba mal ales de persoane ce presteazii 0 muncii [izicii grea este cii, dill cauza ei, se acumuleaza multii apa 'ill COlP, care, la eel mai mic efort, incepe sa fie eliminata tmpreunii

cu sarea.

Vegetarianul naturist este scutit de aceasta neplacereo Acum lntelegem de ce acei muncitori vegetarieninaturisti au rezistat de doua ori mai mult la corvezi decat ceilalti. Intelegem §i de ce -hrana cruda inlatura oboseala. Ce avantaje eriorme s-ar crea armatei daca soldatii nostri ar fi dispusi sa incerce acest fel de alimentatie ! Ne gandim _' in caz de razboi _ la simplificarea tuturor celor necesare aprovizionarii ~i la faptul ca lipsa trupelor de rezerva n-ar mai fi 0 problema. N-ar fi oare de-a dreptul fantastic, pentru orice antreprenor, ca ficcare dintre muncitorii lui Si"l aiba 0 astfel de cartulie ? ,

DEVALORIZAREA

LAPTELUI PRIN PASTEURIZARE

alimentele i~i pierd, mai mult sau -mai putin, din valoarea lor intrinseca, ceea ce poate aduce prejudicii sanatatii, a~a cum a dovedit-o un experiment publicat in numarul din iunie al revistei Mime si materie, din Oxford (Anglia) : ' "In Scotia, la 0 scoala agricola, s-au facut niste experiente, pentru a putea urrnari ce efect are asupra viteilor hranirea lor cuIapte pasteurizat ~i cu lapte crud. Opt vitei au primit, inca din prima zi de viata; lapte pasteurizat, iar alti opt, lapte crud. Doi din "prr-. rna grupa au murit din pnma luna. Lnul dintre vitei a fost scutit de continuarea probei pentru a ramane In viata. AI patrulea vitel a murit la doua zile dupa incheierea perioadei de proba, in timp ce ceilalti au putut fi salvati, dandu-Ii-se ulterior lapte nefiert. Viteii grupei a doua, care au primit toti lapte nedegradat, au ramas toti In perfecta stare fizica." SCdmarea'sli1llitii{ii, organul Asociatiei Kneipp, din sudul Germaniei, scria In numarul 2 din 1972: "Doi oameni ~e ~tiinta ~merica!1i, Potenger ~i Simonsen, au expenmentat alimentana cu lapte pasteurizat la pisici. Cercetarile s-au extms peste mai mult

Pasteurizarea a [ost introdusa de Louis Pasteur, sa[rancez, .yi consta lIZ tncalzirea alimentelor pallii fa 8(JOC pcntru a distruge bacteriile. Dar, prin aceasta ~i
vant

, ,
'I

47

de trei generatii de pisici. Cele hranite eu lapte crud s-au dezvoltat normal. La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principala, s-a instalat un rahitism gray care, In eele din urma, a dus la moartea lor. La toate pisicile care nu au primit lapte crud, inca din prima generatie au avut loe avorturi. Animalele au suferit rnodificari de comportament, devenind agresive, zgariind ~i muscand, La 53% din animale, glanda tiroida era slab dezvoltata. In generatia a treia, animalele erau aproape degenerate." Dupa cum rezultii dill toate experientele de mal sus, laptele tsi pier de puterea sa datatoare de saniuate ~i calitiuile nutritive de lndatii ce este incalzit salt [iert.

bolilor, care misuna pretutindeni,

Cunoscutul biolog canadian H. Tobe, scrie In cartea sa, Enzimele, caramizile vietii ca, prin incalzire ~i pasteurizare, prin procesele de fabricatie ~i chimizare ale alimentelor, toate enzimele de importanta vitala pentru noi sunt distruse. ' Ca urmare, elementele principale ale laptelui, in special calciul, fierul ~i fosforul, nu mai pot fi decat in mica masura asimilate, metabolizate, de corpul nostru. Tot ceea ce ramane devine 0 aglomerare de deseuri ce constituie un depozit de sange, Germenii incarcat de reziduurile produselor pasteurizate, un teren propice pentru dezvoltare. Astfel se nasc bolile. Pasteurizarile actioneaza astfel oarecum tmpotriva
gasesc, in sangele

tocmai a scopului pentru care sun! utilizate.

Un cercetator englez, Z. H. Oliver, confirm a aceste adevaruri in cartea sa, Probele remediilor : "De ee 0 ramurii uscata este atacata de viermi sf bacterii si ntc una sanatoasa, care este plinii de sue .;i viata ? P~ntru . ca bacteriile au fost create tocmai pentru a inlatura
48

deseurile acumulate si astfel au un rol deosebit de important in natura. bar, iata ca. de tndata ee giisese un depozit de deseuri III sfillge si atacii tesutul celular; noi Ie tnvinuim eli tie-au provoeat fuferin!e desi nu ele sunt vinovate de declansarea bolii. " In aceasta privinu; sunt de acord multi medici. Pentru a dovedi III mod cert un atare [apt, pro.f. Emerich a tnghitit 0 .fiola tntreagii eli bactetii de

holerd, care nu' i-au [iicut, bineinteles, nici lin rau.

I.

mama foarte grijulie fata de copilul sau a considerat ca odrasla ei nu mai poate bea decat lapte crud, de la 0 anumita vaca, apartinand unui prieten apropiat, sperand ca se poate increde in onestitatea lui. Dupa un timp, s-a descoperit ea vaca respectiva suferea de tuberculoza, boala fiind intr-o faza foarte avansata de evolutie. , Copilul probabil ea mghitise miIioane de germeni de tuberculoza. Dar i-au daunat ? Nieideeum! Band lapte crud ~i folosind ~i alte cruditati, aveao constitutie foarte robusta, astfel incat baeteriile nu au gasit un teren favorabil, prielnie, pentru dezvoltare, Z. H. Oliver a mai adaugat ca .Japtele, 0 capodopera dietetica", daca este pasteurizat devine ,,0 u~a deschisa .pentru boli ~i moarte". _ Dr. Evelyn, de la London Hospital, a publicat in ziarul Asistetua socia Iii, 47, 1934, rezultatele -unor studii .facute asupra aparitiei si evolutiei cariilor dentare la eopiii din diferite orfelinate. El deseoperit ca laptele crud constituie 0 aparare activa impotriva bolilor, care sunt atat de raspandite. Experientele facute asupra a 750 de baieti au .scos la iveala, dupa. trei-patru ani, rezultate uimitoare. La 0 grupa de 58 de cop ii, carora Ii s-a dat regulat lapte crud, dupa acelasi interval de timp nu a mai aparut niei un eaz de carie

49

pasteunzat s-au tmbolniivu til scurf limp de scorbut (!ipsa vuaminei C), rahuism (lipsii de ca/ciu), tulburan digestive si alte boli. Experietuele au demonstrat ca laptele pasteunzat, III loc sa apere de tuberculoza, a favorizat-o.
Intr-un camin de copii din Anglia, 14 copii dintr-o grupa experimentala mai mare -, care au fost alimentati un timp, reguIat, numai eu lapte pasteurizat, s-au imbolnavit de tuberculoza, in timp ce intr-o alta -grupa experimentala.vhranita eu Iapte crud, numai un singur baiat s-a imbolnavit de aceasta boala.

dentara. Alte experiente, cu alte grupe, au dat aceleasi rezultate. Arnold de Viers, un cercetator american, consemneaza In cartea sa, Elixuul vietii, tot feIuI de experiente efectuate In Anglia si America, unele in universitati, altele in spitale. Copiii ciirora li s-a dat exclusiv /aptl!

experientele, a~a tncat tate inventate.

Arnold de Viers descrie eu lux de amiinunte toate

IlU

poate

fi vorba de niste rezul-

Toate aceste dovezi arata ea atat laptele pasteurizat catsi fierberea sunt filra sens. Nu numai ca sanatatea oamenilor este prejudiciata, dar prin devalorizarea alimentelor se pierd milioane. Am locuit cativa ani in Florida - SUA. Am fost pus in situatia, l~ un moment dat, sa trebuiasca sa fac rost de lapte crud pentru niste eopii bolnavi ai unor vecini, dar oricat m-arn zbatut, mi-a fost imposibil. Nici taranii nu puteau sa-mi Yanda, pentru ca legile interziceau comercializarea laptelui ca atare. Nestiinta celor multi a permis unor profitori sa voteze 0 astfel de lege. Singurul avantaj al pasteurizarii consta III faptul ca, til acest fel, laptele poate fi pastrat mal mult ttmp

50

sittansportat fara a se altera. Consumatorului nu-i aduce nici Ull [olos, ci doar pagube incalculabile. Sii 1111 uitiim ,cli laptele coiuine mai mult calciu decal orice all aliment, iar 90% dill oameni sufera de lipsa de calciu.
Multe boli, chiar ~i artroza, afectiunile coloanei vertebrale, ale articulatiilor si cele de cord, ca si fracturile , , , sunt consecinte ale lipsei de calciu. Pentru asigurarea cantitatii de ca1ciu necesara organismului trebuie sa bel!1 zilnic putin lapte crud. In multe regiuni ale Germaniei nu se mai gaseste deloc lapte crud. In Elvetia lucrurile stau ceva mai bine, dar ~i aici laptarii "dispar" unul cate unul. Daca oamenilor nu li se spune adevarul curat, in curand vom ramane si noi fara lapte crud. Chiar si acum se , , foloseste mai mult lapte pasteurizat, desi este mai scump. Nu se stie cC1prin pasteurizare calitiuite lui sunt

depreciate, [apt ce constiiuie 0 cauza a bolilor. Nu se stie cii 0 curd cu .lapte crud poate vindeca boll grele; chiar si pentru potolirea setei este mult mal bun ~\-jmai ieftin decat orice alta biiutura gazoasii tndulcita. Cine vrea sa se hraneascii iejtin ~i totusi [oarte sanatos, foloseste mult lapte crud.

Iaurtul i~i pierde ~i el 0 parte din valoare prio fierbere (enzirne, proteine, vitamine, calciu) : In plus. acidul puternic din iaurt rapeste corpului calciul. Din contra, laptele nefiert, eel mai bun furnizor de calciu. are proprietati bazice in proportie de 80O/C ~i neutralizeaza, asemenea zarzavaturilor. toxinele acide daunatoare din organism. De aceea vindeca bolile. Nici un dusrnan al laptelui nefiert nu po ate tagadui acest adevar. Laptele prius, cat nu s-a acrit ~i este folosit ell masura, este inofensiv. Doar bolnavii de reumatism trebuie sa-I evite,

trebui sa-i multumeasca ! Frica de imbolnavire este asa ,. , de mare, 'illcat, cu toate avantajele laptelui crud, ea are ca~tig de cauza. Iar cei ce alarmeaza impotriva asa-ziselor riscuri ale utiliziirii laptelui nefiert, 0 fac pentru beneficiul lor, inducand In eroare oamenii. Dacii se atrage atetuia impotriva consumarii laptelui nefiert, sau daca acesta este interzis, cu' atat mai mult ar trebui sa fie interzis automobilul, care provoaca IlU numai un numiir mare de accidente, schilozi # invalizi; ci chiar .yi multi moni. Laptele nefiert aqioneaza ca un purificator; de aceea este foarte igienic. Bacteriile straine care s-ar putea dez-· volta sunt inofensive .yi nu-i altereaza calitatile, pentru ca laptele IlU se strica, nici nu putrezeste, ci numai se acreste. Aceasta se datoreaza [ermentului lactic. Deci, IlU trebuie sii vii temeti sa-l beti dacii JUt mai este proaspat, laptele aqioneaza totusi ca purificator si IlU pier de nimic dill capacitatea sa de a tntretine saniitatea. Laptele nefiert nu se mentine pur numai pe sine, ci el cura!a intestinele de resturile florei bacteriene de putrefaqie .yi de alti agenti patogeni, III limp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeste. El este mort si nu mai are nici 0 putere de curatire .yi de vindecare. Se mai spune ea sis-

Toate sunt bnne, ar obiecta cineva, daca nu ar exista ~i riseuri ! Care rise? 0 data eu exemplele prezentate, am vazut ca perieolele sunt mai mari ~i mai multe in cazul laptelui pasteurizat decat la eel nefiert. in Bulgaria ~i in alte state rasaritene, laptele crud si eel prins eonstituie alimente de baza si nimeni nu , , se gandeste la vreun rise. Daca multi oameni dill aceste fari traiesc si peste 100 de ani, doar laptelui crud ar

temul de muls este neigienie. Cei care spun asta nu stiu ea 2/3 din Iapte este muls mecanic si in curand , ,
52

intreaga cantitate de lapte va fi mulsa astfel, metoda ce se practica in America de multi ani. Nu s-a observat, de pilda, ca laptele neimbuteliat este filtrat in laptarii ? Eu ered ca afirmatia di ar fi neigienie este un pretext al adversarilor laptelui crud. ill plus, nici prin pasteurizare el IlU deville .mai curat"; dimpotrivii, agetuii curateniei; enzimele si acidul lactic, sunt distrusi, ast]el ca IlU mai poate Ii vorba de igietui. Eu personal consum zilnie lapte crud. De ee? Pentru ca este alimentul eel mai bun ~i agreabil, eel mai bun la gust, eel mai u~orA digerat, relativ eel mai ieftin de si eel mai valoros. In familia noastra, desertul este, adesea, '0 cana eu lapte nefiert. Fetita mea, care are sapte ani, inca din primele saptamani de viata a . mancat lapte de vaca nefiert, diluat corespunzator, Pana in prezent nu a facut niei una din bolile copilariei si s-a dezvoltat minunat. , Dorim sa protestam energie lmpotriva unei afirmatii neinterneiate aparuta intr-o lucrare a lui Holtzer Sommers, anume ca, din cauza consumarii laptelui nefiert, copiii ar face afte (aftoza), s-ar imbolnavi .de pojar, varsat de vant, scarlatina etc. Propriul meu copil este un exemplu ca to ate acestea nu sunt decat nascociri. Faptele dovedesc tocmai contrariul : laptele crud vindecii, pentru C{I .Imobilizeaza" acizii. In plus, pentru convalescerui este alimentul eel mai usor digerabil . . Fara temei este si teoria lui Sommers, conformcareia ornul adult nu ar mai putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau ca acesta, de indata ee vine in contact eu aerul, nu ar mai fi nici pur, nici crud! Chiar numai faptul ca, in tarile balcanice, oamenii a carer hrana de baza 0 constituie laptele crud ajung la varste mult mai inaintate decat este media
53

de viata, face sa cada teo ria lui Sommers. A respinge lapte!e pe motive etice este cu totul altceva. Dar de ce sa-i contesti calitatile ? Este de dorit sa n~ unirn glasurile intru sustinerea ~i salvarea laptelui crud! Fara ajutorul acelora ai caror "ochi s-au deschis" ~ifara 0 propaganda serioasa impotriva actiunilor aproape imperceptibile, dar sisternatice, pentru denigrarea alimentatiei cu lapte crud, in curand poporul nostru nu va mai putea curnpara lapte proaspat. Ceea ce s-a intamplat in Florida este un semnal de alarrna. Acolo, unii tarani au fost urrnariti de autoritati, deoarece au 'existat medici rauvoitori care i-au facut pe nedrept raspunzatori pentru diversele boli contactate de copiii ai caror parinti cumpara de la ei lapte proaspat, Tot astfel de greutati vor avea de intampinat ~i oamenii nostri (elvetienii) peste cativa ani, daca nu se incepe chiar de pe aeum o contraactiune. De pilda, vanzarea de branza proaspata ~l unt taranesc fiind deja interzisa, un taran din cantonul Neuentorg a avut de suferit, asemenea fermieriloramericani, pentru ea a vandut branza dulce, deoareee statutul confederatiei privitor la lapte interziee taranilor sa-~i vanda laptele ~i produsele lactate persoanelor partieulare; politia a facut 0 descindere Ia el acasa, cu mai multe masini, si i-a confiscat to ate proviziile. Acest taran i~i' cultiva pamantul rar.a ingrasaminte chimice ~i fara pesticide (aceasta s-a intamplat in 1970).

DE CE, AZI, OAMENII TRAIES~ MAl MULT?

Desi pare rea ca strarnosii nostri s-ar fi hranit mult mai s~n[ltos este destul de' raspandita, dat fiind faptul ca de atunci ~i pana in zilele noastre media de varsta a crescut, se considera cii sistemul de nutritie actual este perfect echilibrat, iar arta culinara foarte sofisticata nu ar exercita nici 0 influenta negativa asupra sanatatii. Cineva a fost chiar de parere ca industria chimica si cea farmaceutica ar contribui substantial ca oamenii 'sa ajunga la 0 varsta inaintata. Vrem sa urmarim pana unde ~i in ce masura cele de mai sus corespund adevarului. Bste categoric ca acum 50-100 de ani stramosii nostri fierbeau totul, cu exceptio 1l11Orfructe care nici nu erau considerate alimente. Atunci fierberea era considerata 0 adevarata "pre- , digestie", ca pregateste alimentele pentru absorbtia ~i asimilarea lor in organism, deci, cu cat se folosea mai intens, cu atat era mai bine pentru om. Cand, cu vreo suta de ani in urma, Louis Pasteur a inventat pasteurizarea ca mijloc de protejare a sanatatii impotriva agentilor patogeni, spaima fata de microorganismele generatoare de boli s-a raspandit inintreaga lume, spaima care mai persista ~i azi. Prin ziare, carti, manuale de gastronomie ~i tratatele de dietetica a numerosi medici, s-a trambitat ca totul trebuie sa fie fiert ~i 'pasteurizat. Dar dura ce Dr. Bircher a descoperit,

acuin cateva decenii, asa-numitele cereale Bircher; si a dovcdit valoarea ridicaia a salatelor ;\.j [ntctelor c';LCle, "lIU71!(mdu-le" la rangul de Iiranii, ptecum mitslinclc, s-a creat un nou curent de opinic care viza un all mod de
viaui, mai Selll{IIOS. 'in tineretea mea, acum so de ani, la rnasa noastra " eea de toate zilele, se manca numai mancare gatita sau coapta, 0 hrana care, In mare' masura, era devalorizata. Erarn oprit sa beau lapte crud, desi aveam propriiIe noastre vaci, care erau foarte sanatoase. In schimb, laptele fiert, painea proaspata ~i zaharul rafinat erau utilizate din belsug, Conform conceptiilor aceIor timpuri se pare ca eram foarte bine hr[mit.· ~i totusi, cand rna cautai eram riicit, aveam febra si am , , trecut prin toate boIiIe copilariei, pe care le-arn facut in forme destul de grave. lar, in' plus, inca de la varsta de sase ani am avut prima intalnire eu dentistul. Mai tarziu, in ciuda deseIor controale, miiselele mi se cariau mereu. La varsta de 16 ani a trebuit sa-rni pun ochelari. La scoalii eram foarte emotiv si uituc, ambele fiind semne viidite ale unor nervi sliibui.
,

Laptele si cerealele cousin [oarte mull fosfor 'ii calciu, care se stie -ca SUIl! deosebit de importante pentru me-

tabolismul cclulei uervoase. Raportat la cantitiitile de lapte ~ipaine pe eare le-arn mancat in copilarie, muselele si sistemuI meu nervos ar fi trebuit sa fie deosebit de sanatoase ~i rezistente. Dimpotriva, attt! dantura c{II In eeea ce priveste aspectul exterior eram mare ~i puternic, totusidesele melc imbolnaviri dovedeau subalimenuuia. Astazi, dupa ee mi s-au deschis ochii, sustin ea daca a~ fi respeetat 0 ali menta tie corecta, a~ fi fost scutit de toate necazurile si boIiIe amintite, de ,
56

,IIi nervil mei se aflau intr-a stare de sliibiciune avansatii.

dintii artificiali, de ochelari ~i de multe alte neplaceri. Sunt convins ca a~ fi fost un copil mai putin plapand si as fi putut fi un elev mai bun. Tin sa mentionez. ca ,, , -, tetita mea, care a fost hranita de mica (din saptamana a treia) cu cruditati, nu a plans aproape deloc ca sugar. Trista poveste a copilariei mele s-a repetat In cazurile a mii de copii ~i se mai repeta ~i azi. Tot atat de multi sunt ~i copiii care au murit de timpuriu din cauza greselilor de alimentatie, Se spune ca acum 100 de. ani fiecare al treilea copil murea pana la varsta de ~ase ani. Pot spune ca bolnavii care se sting incet, prin ospicii sauprin institutiile asernanatoare, nu ar fi ajuns in aceasta situatie daca ar fi primit suficienta hrana vie. Ereduatea poale avea si ea un rol, totusi, III majo-

ritatea cazurilor; cauza bolii trebuie ciiutatii III subali-

mentatia sistemului nervos. Unnarea este ca si eel mai usor dezeclzilibru psihic poate genera catastroje. Este de

se verifice practic [aptul eii bolnavii se tnvioreaza de tndata ce primesc hranii cruda. Obisnuitul regim cu carne fiarta nu este In nici un caz eel adecvat unor astfel de boInavi: deseori, in majoritatea cazurilor, tocmai aceasta hrana a generat boaIa. La ridicarea mediei de varsta au contribuit multe. ell 50 de ani in urrna s-a ajuns la concIuzia ca sunt absolut necesare un regim de viata ~i 0 alimentatie mai sanatoase. S-au format asociatii si institute favo,, rabile unei atari reforme conceptuale. S-a publicat Iiteraturii despre tratamentuI naturist ~i alimentatia pe baza de cruditati. Foarte eficace au fost conferinteIe , ,.

dorit ca, in primul rand In astfeI de institute, ospicii ~i spitale, sa se recunoasca neajunsurile alimentatiei fierte ~i sa 'se urmareasca indreptarea ei, Trebuie sa

57

si cursurile organizate de aceste societati. Chiar si unii , , , medici si-au schimbat opiniile. Practicarea sporturilor, 0 igiena individuala mai buna, generalizarea instalatiilor de baie amenajate In aproape fiecare casa ~i multe altele au contribuit ~i ele la prelungirea medici de viata, Multurnita ehirurgiei moderne. a ingrijirii mai bune a bolnavilor, unora dintre ei Ii s-a putut preIungi viata eu cativa ani. Izbitor este declinul mortalitatii copiilor, pentru ca astazi multe boli specifiee copilariei sunt tratate cum trebuie si, In loc sa li se dea sugarilor lapte fiert, arnestecat cu ceai de musetel alaturi de fainuri fierte, Ii se dau mai ales lapte praf nefiert, banane ~i alte fructe crude. Din pacate fainurile mai joaca inca un rol de seama In alimentatia lor.

Industria [armaceuticii a ajutat ti ea la prelungirea vietii omului, prill faptul ca medicamentele amelioreazii bolile - dar nu le vindeca. Cum s-ar zice, bolnavul Illl moare, dar nici siinatos nu este. Dupa cum s-a mai spus, se incearcii, de [apt, doar vindecarea simptomelor si IlU a organismului uman III totalitate. Inplus, in cele
mai multe cazuri, medicamentele au, de cele mai multe ori, efecte secundare nocive. Daca 0 boala dis pare dupa tratament, ea fie apare mai tarziu, fie dupa vindecarea ei aparenta se manifesta alte boli. Initial tre-

buie tndepartata cauza maladiei, altfel IlU are rost nici un tratament. Indiferent daca natura afectiunii este de ordin psihic sau de all ordin, tntr-o atare situatie s-a ajuns printr-o alimentatie gresita, caci datoritii ei si-au gClsilmicrobii un teren mai .usor" de atacat.

Metodele de azi pentru vindecarea bolilor pot fi ilustrate prin urmatoarea comparatie : un om sta intr-un vas cu apa ; apa poate patrunde in vas printr-un of i-

58

duurile cu care' se incarcii, in permanetuii, organlsmul bolnav, prin alimenttuia necorespunzatoare ~i medicamentele toxicc, pentru ca, palla fa urmii, bolnavul sa "se inece" III ele. Fiirasul este imaginea modului III care poate ajuta medicina si chirurgia modemii.
Cu 0 suta de ani in urma nu se dispunea nici macar de "fara( ca sa scoata apa, de aceea se murea mai rapid. Astazi boala este doar taraganata, pentru ca nu este inlaturata cauza; de aici, multe spitale ~i... 0 medie de viata mai lunga l Multi oameni IlU pot sa creadii ca exista 0 curii a~azisa minune (regim-minune}, fara ca ea sa fie cunoscuta ~i sa patrunda in cele mai diverse medii sociale. Regimul minune exista, este verificat, dar nu .poate sa patrunda din doua motive: Primul - ·cei mai multi medici inlatura din capul locului. .Jeftinatatea" hranei de cruditati este prea putin "interesanta" pentru ei. Din acest motiv, niciodata nu vor putea iesi biruitoare meritele acestei alimentatii. AI doilea motiv este generat chiar de cel bolnav, caci el, fine mai mult la "placerile bunii" dedit la siiniitatea sa, pentru ca IlU stie ca si alimentatia de cruditafi poate procura satisfactii gustative. Nu se gandeste nimeni ca 0 suferinta ce treneaza ani de zile poate, ca ~rmare a unei alirnentatiigresite, precede de cele mar multe ori moartea. Am intrebat 0 data un medic de ce nu-si trateaza pacientii In mod natural, pornind de la cauza bolii. El

ciu; cel din apa, In loc sa tnchida oficiul prin care patrunde apa, se lupta sa 0 scoata cu un tara~ : 0 munca de Sis if; cu totul istovit de puteri, se mai poate mentine deasupra apei un timp, dar pana la urrna se Inea~a. Apa reprezintii toatii .murdiiria", deseurilc, rezi-

59

mi-a raspuns ca pacientuI vrea sa "ada 0 rcactie rapida, altfeI alearga Ia un alt medic. Nu am avut imsa impresia ca era un nestiutor it1 ceea ce priveste v.indecarea prin terapie naturista, In universitatile noasnre se preda in exclusivitate chimioterapia ~i farmaco.eirapia, de aceea, astazi, utilizarea medicarnentelor este mai mu!t decat una din practicile medicale, este s.ingura aplicata, eeea ce este egal eu 0 crima fata de om. Ce poate S(I insemne prelungirea vietii flira siiuiitaue ?

ZAHARUL ALB, RAFINAT

La orice aliment neatins de mana omeneasca, partile lui componente alcatuiesc 0 structura perfect arrnonizata, fapt deosebit de important, indeosebi in digestie, metabolizarea unui element fiind conditionata intotdeauna de prezenta unuia sau a multor altor elemente. ~a este cazul, de exemplu, la grau. Tartuele sunt indispensabile pentru transformarea amidonului ce se giise~te in interiorul graului (fiiina alba). Tiirtnele cotuin, printre altele, complexul de vitamine B si calciul, de nelipsit In rnetabolismul amidonului si zaharului. Daca aceste substarue nu existii ill alimettte, organismul nostru este fonat sa le dea dill resursele proprii si astfel individul tncepe sa slabeasca; apare 0 .scurgere" prin care echilibrul normal dill .bugetul corpului" este dereglat. De aceea, legile naturii cer ca alimentele sa fie utilizate neaparat nemodificate nici de ciildurii, nicide rafinare, nici de decojire, sa fie lasate a~a cum sunt ele, in tntregul lor. Toate aceste deziderate sunt tncalcate

indeosebi la prepararea zaharului rafinat. Dupa rafinare, zaharul nu mai are decat un singur element, carbonul. Cele 20-30 de elemente pe care le contine trestia sau sfecla de zahar au fost distruse. Corpul este

nevoit sa-si procure toate aceste elemente din el, dill rezervele lui proprii, si astfel, de [apt, te pierde peniru cii Ie consume. De tndata ce zahiirul ajunge tn circuitul sangvin, incepe sa provoace neoranduiala. Deoarece,

61

{(Irel .'Iii stea III intestin. trece repede III S(lllge. cantitatea de zahiir creste, pentru 0 perioada scunii de limp, anormal, ceea ce genereazii un surplus de energie, asa tncat dispare oboseala. Ar fi minunat daca ar rarnane asa,
dar In raport cu marimea cantatii de zahar, urmeaza lndata reactia adversa, de recul : dupa fiecare metabolizare a zaharului, consumul din rezervele organismului genereaza 0 ~i mai mare oboseala ~i somnolenta, iar la 0 cantitate mare de zahar, apare chiar arneteala. Natura tnsa nu lasa nesanctionata nici 0 biciuire , artificiala nepermisa, La un examen al glicemiei, irnediat dupa ingerarea unei cantitati mari de zahar, observarn ca glandele pancreatice, fiind intens stimulate. secreta prea multa insulina, ceea ce duce, implicit. la o reducere a zaharului din sange sub nivelul mediu adrnis. de unde si instalarea starii de mare oboseala. Ce este de facut 'j Purina ciocolata sau 0 bauturii dulce este mereu la i'ndem~na. asa lncat 0 luarn de la Ince. put. Cu 0 tlgarfl sau 0 ceasca de cafea se ajunge In aceeasi situane. Ficatul este stimulat SI tnrmte rezervele de zahar (glicogen) In sange, Organismul uman porta 0 vreme si [ace .fa{{! tuturor acestor .sacaieli': mai mult sau mal ptqin grave dar. la un moment dat, natura

respectis. [iecare sistem, aparat. {eSUI III parte -

su-

se tiizbuni; crunt pentru tot ceca ce s-a [acut tmpotriva ei.

Consumul de zahar In cantitati mari da senzatia de satietate dat fiind numarul mare de calorii pe care acesta le conpne, Dar enzimele, fermentii, mlneralele ? Zaharul alb, rafinat, nu mal are mel una din substantele enumerate. deci nu aduce In organism nici macar un singur .ajutor" pentru digestie, astfel incat face mai mult rau decat bine sanatatii. Corpul este Iipstt de unele din celt' rna! irnportante clemente. pe care arum este oblrgut sa le sustraga din hruna nece

sara glandelor, nervilor ~i sangelui, lata ee suferuue .yi ee ajeqiuni sunt [avorizate de consumul -de zahiir ; sciiderea voituei, a memoriei, impoteiua, afectiunile dell{are, artroza, 'nevroze!e, nebunia si chiar sinuciderea. in .~rar~il, ahiirul poate genera orice boola. z Personal sustin ca zahiirul este chiar mai nociv decat alcoolul ill ceea ce oriveste siiniitatea. Este de neconceput faptul di guvernantii ii acorda un regim preferential si 11tot ieftinesc in loc sa-i ridice pretul. Primul pas' ar trebui sa urmareasca lamurirea oamenilor asupra nocivitatii lui ~i a daunelor ce le aduce sanatatii, De ce nu scot un cuvant medicii despre 0 atare realitate ~i de ce spun atat de putin dentistii despre pericolul du1ciurilor? Exista cercetari care afirma .ca infarctul miocardic este rezultatul consumului indelungat al zaharului (zahar in orice forma artificiala), painii albe (chiar ~i intermediare) ~i a cocariilor, care prin digestie se transforma in zahar. Chiar ~i fructele fierte sunt nesanatoase,

PA.INEA ALBA SI pAINEA NEAGRA •

Alimentatia soldatilor romani consta din simple graunte de grau. Fiecare soldat primea ratia sa de grflunie, pe care 0 purta in buzunar. I~ timpul marsurilor nesfarsite, aces tea erau mestecate incet si temeinic. Daca lncepea lupta, soldatul era in pennanenta, aprovizionat cu acest fel de .Iirana", iar iscusinta si rezistenta armatelor romane era considerata " '" , de neintrecut. In afara de apa se pare ca nu mai primea nimic demn de amintit, cad ar fi fast consemnat de scriitorii romani. Cuvantul "aprovizionat" avea 0 sernnificatie foarte simpla, "res [rumentaria" - problema cerealelor. Din scrierilor acelor timpuri putem constata eli boabele de grew constituiau 0 hranii deplinii, ell alte cuvinte se putea triii numai ell ele. Din acest aliment minune ail se obtine 0 faina alba ~ise coace paine. Se crede oare ca astfel s-a imbunatatit darul desavarsit al naturii? Sa vedem ce valoarernai are. ' : Toate substatuele nutruive din griuuuele de grttu. se aflii In tiirtlfe si In germeni. Interiorul din care sescoate faina de grau coniine, sa zicem asa, numai amidon. E adevarat ca se obtine 0 coca foarte buna, dar in ceea ce priveste hrana,' corpul este jefuit ~i inselat, sangele se acidifiaza, organele se incarca de reziduuri mucoase ~i sedimente. Nu este de mirare ca agentii patogeni se pot atat de usor instala !
64

De cele mai multe ori faina alba este facuta "si , mai alba". Cu aceasta ocazie se folosesc substante toxice, se adauga conservante care 0 fac ~i mai otravito are. Iar cand aluatulse pune la copt,. caldura distruge ~i ultimele substante nutritive, produsul numindu-se "paine alba", un aliment privilegiat pentru om, In contrast cu mratele ~i germenii de cereale care, in majoritatea cazurilor, sunt folosite ca hrana pentru vite. Cine cumpara cu regularitate paine alba ~i prajituri din faina alba, sa adauge, ICl pretul lor, ~i cheltuieliIe pentru dentist ~i medic. Intr-adevar, 0 paine scumpa ~i 0 placere scumpa sunt, de fapt, 0 adevarata inselaciune. 'Painea alba este socotita chiar un aliment in mod deosebit indicat persoanelor bolnave ~i maiin varsta, chiar ~i sub forma de pesmet, pentru ca ar fi mai usor de digerat. In azile ~i spitale este de asemenea mult folosita paine a semialba, painea tadineasca ~i alte aluaturi la fel de daunatoare. Un morar mi-a spus ca

til puinea intermediatii [araneasca

paine ftlrli nici 0 valoare alimentara ~iell ce este mai sanatos dau porcilor. Se .afirma ca nimie nu este mai

urmii de tlirc1!esau germeni. Taranii

nu se gaseste nici
IlU

stiu ca mananca

presus de inteligenta umana, ~i totusi, iata ea ei fae bolii, in adevaratul sens al cuvintelor, casa ~i hrana din propriul lor corp! Iar noi trebuie sa Iuarn de bun faptul ea lacomia de castig a profitorilor si lipsa de , , informare a oamenilor din partea guvernantilor favorizeaea 0 asemenea situatie ? Acum cativa ani, elvetienii au fost chernati sa voteze pentru scumpirea painii negre ~iieftinirea celei albe. Ca urmare. painea integraUi a fost scoasa din competitie. ~i asta numai pentru ca faina alba are' 0 limita de valabilitate mai mare,
.
.,

65

iar cei interesati au facut favoarea ei. III vitamine,

publieitate indracita in

mativ 30 de siiruri minerale riipite, pentru cli toate substantele "de tmbogiuire" sunt sintetice sf anorganice, lipsite de enzime si ~iafli, afa cii nu pot asimilate de

mult solicitata (eu patru zerouri)- Iaina alba ~i intermediara, este sarcina morarului sa extraga din faina toate tanltele ~i germenii eu vitarnine eu tot. Unii brutari au stiut ca lipsa tiirtuei si a germenilor conduce la o depreciere a calitiuii [ainii si au cerut morarilor sa adauge viiamine artificiale .yi unele min eraIe. A.ya a aparut asa-numita paine "imboglifita". Sutui foarte atriigiitor dar, dill plicate, fiiina secatuita de tot cotuinutul ei natural IZU mai poate Ii imbuniitiuitii, chiar dacn s-ar adauga toate cele aproxi-

Este cunoscut [aptul ca cerealelc sunt [oarte bogate III special III vitaminii B, indispensabila intretinerii sistemului nervos. Pentru a produce ace a

siinatoasii decat painea albii, dar IlU poate Ii socotita 0 hranii totalii pentru cii, prin coacere, se pierd cnzimele .. ea face parte dill categoria mancarurilor giitite. Sujerinzii de reumatism si anrite ar trebui SCI 0 evite cu totul, ea !ii oamenii cotpolnui. in antichitate, de pildii, iudeii fabricau singuri painea integralii sanatoasa, tntinzand aluatul si tnciilzindu-l la soare. De ee n-ar gasi ~i brutarii nostri 0 idee similara de obtinere a painii ? Dar , ,

organele noastre. Faptele sunt confirmate de cercetariIe facute in timpul celui de al II-lea razboi mondial, de americani, asupra rnarinarilor bolnavi de scorbut care nu au putut fi vindeeati sau feriti de aceasta boala prin adaosuri de vitarnine artificiale; ei nurnai prin alimente continand vitaminele respective. Painea neagrii salt integralii este intr-adeviir mai

Ii

66

arterelor. Calculii biliari se [ormeazii III special din co lestero I.

vor trebui sa gaseasca 0 solutie atunci cand va fi solicitata de consurnatori. Dad! ne gandim di se mananca in proportie de 80% paine alba, ne dam searna ca sarcina principala, imediata, a organelor noastre sanitate este sa informeze populatia asupra realitatii, Dura cum am mai amintit, painea alba este calea unui viitor infarct cardiac, a calculi lor biliari, pentru ca hidrocarbonatele excedentare se transforrna In grasimi, ~i prin aceasta In colesterol, ce se depune pe peretii

SAREA DE BUCATARIE

"VOl sunteti sarea parnantului'": dupa cum sarea condimenteaza mancarurile, asa sa fie si crestinii un condiment printre oameni ! Daca in- Bib'lie sa~ea este folosita ca in exemplul de mai sus, acest lucru nu are nici 0 legatura cu intrebarea daca ea este sanatoasa sau nu. Din exemplul biblicputern trage eel mult concluzia ~a 0 mancare tara gust poate fi condimentata cu sare. III acel limp cand s-a scris Biblia se cunostea probabil numai sarea de mare. Intre sarea de bucatiirie si sarea de mare exista 0 mare deosebire. Sarea marina se compune dill aproximativ 100 elemente, sarea de bucatarie numai dill douii. Unul dill de, clorul, este 0 otravii a ce/rui concentratie, in sarea de buciitarie, este a~m de mare, tncat ell un pahar de solutie concentrata de sare cineva tsi poate lua via/a. Cine IlU a auzit ca bolnavilor li se prescrie regim /iirli sare salt siirac in sare ? Daca sarea este diiunatoare pentru bolnavi, 101 a;m este ~'Iipentru un om siiniitos, deoarece medicina 0 interzice tocmal pentru ca a pricinuit boala sau a contribuit la aparitia ei. Sarea de bucatarie este anorganica, adica nu este de provenienta vegetala sau animals. Nu coniine deci enztme.

Plantele au [ost des/ill ate sa ia substatuele anorganice dill pam/tnt si sii Ie transforme tn substante organice, de
68

aceea ele constituie halta intermediara penttu hrana noastra.

Tot asa de putin cat se poate alimenta omul sau animalul cu praf de piatra sau de fier, sau de sticla, tot . atat de put in suntem lnzestrati ~i noi pentru a digera si a asimila sarea de bucatarie, Dovada concreta este ca 0 eliminarn [arii ca structura ei chimica sa fie prea mull schimbatii daca, bineinteles, IlU s-a .fixat . ilegal" tn corp, constituind mai tarziu cauza unei boli. Dupa cum azotatul de calciu ~i superfosfatul sunt otravuri pentru noi, pentru organismul nostru, tot asa este ~isarea de bucatarie. S-a constatat ca omul poate asimila urme infime de substante anorganice, de exemplu dintr-o lingurita de sare, 0 milionime de gram; restul, deci aproape totul, rnurdiireste sttngele .yi organele ~i astfel stimuleaza boala salt aparuia ei ! Infima capacitate de asimilare a sarurilor rriinerale de catre organele noastre 0 datorarn proceselor biochimice, iar .pentru asimilarea sarii de bucatarie ar fi necesare milioane de astfel de . reactii. Ce ocol pentru vindecare cand, de fapt, tn ali-

mentcle crude ne stau la dispozitie toate sarurile nutriiive

se giiseste suficientii , tn allmentele crude. Dovada ne-o prezinta maimiqa care, fara sare, traieste fara sa faca toate bolile ee-l macinii pe am. lar daca ar fi avut nevoie de sare, cu siguranta. eli IlU ar ]i fost de cea dill mille, pcntru scoaterea ciireia se sapa fa 200 m adancime, . ci i-ar fi [ost mult mai usor s-o obtint; dill ioate [ructele pe care Ie mananca. Stim ca provoaca sete. Lichidul este tiecesar pentru a a dilua ~ipentru a-i diminua toxicitatea (este un corp strain), ceea ce atrage dupii sine urmari grave, testuurile se uzeaza, la fel ~i peretii
69

omul are nevoie (el nu are nevoie de sare de bucatdrie)

(fiziologice, chiar sub ronnel organica]. Sarea de 'Care

arterelor. Vasele qi micsoreaza lumenul ;li genereaiii cresterea tensiunii. Soliuta de sare se fixeaza partied in peretii celulelor ce alcdtuiesc [esutuiile. Greuiafea corpului creste si pielea capiitii 0 illfii{i~arespongioasa, belnava. Amatorii de multii sare sunt chinuiu adesea de sete }i foame. Din cele 15,20 grame de ~are care se ingereaza obisnuit prin alimente, rinichii saniitosi nu pot elimina decat cinci-sapte grame, de aceea cei ce miitutnci! foarte siirat transpuii anormal si suporta greu ciildura. Corpului ti este cu neputuua sa elimine ill totalitate sarea. Restul se depune peste tot In organism, impreunii cu 0 serie de altt acizi; ceea ce produce toate bolile posibile si. tndeosebi, ateroscleroza. Sarea poate distruge vuaminele ;li enzimele, motiv pentru care este cancerigenii. . Dr. Dahl, de la Institutul de Cercetari Medicale din
Brookhaven, a facut 0 experientii pe sobolani. 35 de . .'. ' femele de sobolani au fost hrarnte, timp de un an) cu alimente bogate in safe. Toate au fiiau hipertensiune. Ilimirea medicului a fost tnsa mai mare cand, dupii

postul total. In America, probabil si in alte Uiri, soldatilor, cafe transpira mult, pe Ifmga ~J alimentatie bogatain sare , Ii se dau si tanlete de Safe. Pnn aceasta se urmiireste inlocuireasarii pierdute prin transpiratie. Fste 0 practica de 0 absurditate flagranta, ce incalca toate legile firesti ale naturii si constituie 0 adevarata crima, Se

terminarea experietuelor, la cele mai multe, tensiunea 1111 mai scadea. Rezultii C(I pentru vindecare se cere mat mult decat un regim jara sare ; poate ajuta numai 0 alimenuuie de crudiuui, bogaui tn enzime .sau, pO{[fe,

uila' cii organismul IlU eliminii niciodatii, ptin transpiratie, sarurile organice necesare, ci numai reziduurlle.
70

de ce un soldat, indopat eu carne, paine intermediara si sare, se prabuseste dinpicioare, cand nu te astepti. ~aceti, va rog, comparatia eu alimentatia soldatilor ro- .' , " mam. Dupa cum relateaza dr. Waerland fn carte a sa, Sarea diiuneaza siiniU(I!il: dupa razboi, un soldat bolnav, aproape pe moarte, supraincarcat de sare, a venit la un medic naturist care '1';:C! prescris 0 cura de pOSI.Avea VOlesa bea numai apli In a doua siiplamana de post inca mat' elimtna <uici grame de sare prin urind. De unde venea ea, de vreme ce de mult ttmp IlU mat primea sare ? Dui acest exemplu vedem cum otrdvurile sefixea ui in organism ;'ii provoaca lot felul de suferuue. Llneon siirurile se cristalizeaza si genereaza reumatism :'ii armte. Folosirea sarii in exees in alimentatia rnultor oameni a generat 0 practica asemanatoare alimentatia animalelor : indoparea viteilor ell nutteturi amestecate ell tot felul de saruri anorganice neasimilabile, tin fel de ingrasaminte chimice. ell ajutorul apei care se strange ca urmare a tndoparii cu sare a [estuurilor, animalele cresc repede in greutate, ea sii nu spunem cii .se umflii" ell apii si ottiivuri. La ceea ce in mod natural se ajungea

Faptul eli sarea este eliminatii reprezinta 0 dovadii eli, pentru corpul nostru, ea reprezintii 0 otrava ce trebuie data afara din corp, fiind nefolosibila. Sa nu ne mire

in

intr-un an, se realizeazii acum in trei luni. Este limpede cii aceasta came se va "strange" ill cratitii cttnd 0 vom fierbe ! ' . Mulli oameni se ingrasi: fa fel, consumand alimente [oarte slim/eo Nici "nutretul concentrat" nu-i lipseste omului, fiind reprezentat de paine ~ialuaturi. Desigur ca vuelul arfi trebuit sa se tmbolnaveasca curand din cauza acestei alimentatii si S(I moara, dar 1111 a 'mai apucat pentru C(I a fost' tiiiat. Dar in ceea ee-l priveste
11

pe om, situatia nu se prezinta asa. Unii incearca sa slabeasca mancand rnulta carne, dar nu stiu ca prin aceasta "murdaresc" si mai mult organismul si contri .. , , buie direct la imbolnavire. Se poate spune ca sarea, data este folosita in masura in care este ceruta de arta culinara de azi, favorizeaza orice boala. Chiar si vindecarea riinilor este , tntarziata. Problema siirii poate fi soltuionatii numai orientandu-ne spre un regim de cruditiiti. Sarea este lot atat de sttiiinii pentru corpul nostru ca si medicamentele chimice. Organismul uman este 0 parte integranta a naturii. Cum 1111 se poate tmbina adeviirul cu minciuna, tot a~a nici organele noastre nu se pOI asocia cu. substatuele otravitoare. Ele lUI se tmpacii. Corpul nostru nu-si are originea nici intr-o [abricii chimica, nici intr-un munte de sare, nici tn oala de gatit. Numai natura il poate vindeca si hrani ell adevarat. Cu greu poate fi gasit un preparat chimic farmaceutic care sa nu aiba efecte secundare adverse, ce depasesc cu mult foloasele lui aparente. Acelasi adevar este valabil ~ipentru sarea anorganica,

DE CE "NU", ·BAUTURILOR FIERBINTI?

Se crede di pentru a produce energie ~i caldura mancarurile si bauturile trebuie sa fie consumate fierbinti. Astiizi ~ ujuns ceva firesc SCI se socoteasca anormalul drept [olositor ~i sanatos ! Sau fierbinte, salt de la glzeafa ! Numai sa nu fie a~a cum le-a oferit natura. Mancarurile fierbinti ~i, in special bautura, slabesc, dauneaza sau .distrug mucoasele. In plus, asemenea fumatului si bauturilor alcoolice, ele diminua sensibilitatea nat~raIa gustativa, a~a tncat mancarurile ce nu sunt puternic condimentate ~i sarate par a fi fade la gust. Dispare ~i placerea de a manoa fructe sau afte alimente crude valoroase, ba chiar se instaureaza un fel de repuisie fata de ele pentru ca nu mai au ,,,nici un gust" ! Si astfel fiecare Iucru impotriva firii, fiecare anomalie, atrage dupa sine 0 alta - totul 'in dezavantajul sanatatii noastre. Biiuturile fierbinti exciui nervii ~i biciuie inima, o[erindu-le numai pe moment caldura si energie. Aportul de caldura este de-a dreptul netnsemnat. Cruditiuile confera, dimpotriva, 0 energie stabila penn an entii, fara .« diiuna Cll nimic sistemului nervos. Am [OSlO data invitat la un ceai. Ne-a fost servit atat de fierbinte, tncat nu {lin anti curajul nici miicar sa-l gust. III schimb, vecinul meu l-a dat pe gtll dusca, parc-ar f~ [ost apii rece. Mi-am zis cii, probabil, cent! gurii, esofagul si stomaculacestui individ emu captusite cu un [el de talpa, tncat suporta

o asemenea opiirealii. Oare mai devreme salt mai tttrziu nu se va riizbuna natura pentru 0 asemenea .brutalizare" a mucoaselor ? E de la sine tnteles cd si regimul naturist penni! e .racoruoare", In timpul verii salt ceva "caldur, iama. Felurile de mancare ce IlU trebuie indelung mestecate este recomandabil sa fie ptuin tnciilzite, chiar daca este varii. Ele se pot COIlS11ma, dupa preferuue, ell ptuine semirue de floarea-soarelui, tnmuiate III prealabil, deci ell eeva ce trebuie mestecat. Astfel este tnlesnitii imbibarea lor cu salivii. Se poate tnuimpla, de multe ori, mat" ales cand de-abia s-a tnceput regimul de cruditiiti, sa ne abatem de la regulile lui naturiste, dar aceste ceptii nu trebtue sa devtnii 0 obisnuuuii.

ex-

'CANTITATEA DE A(IZI DIN CORP

cauza bOUI:apoi natura va lucra in [avoareastabiliziirii

vindecarea realdse obtine numai daea a fast tnlaturatii

Reumatismul si artrita sunt unele din ceIe rnai free. vente boli ale vremurilor actuale , Au devernt 0 adevarata plaga pentru omenire. Produsele farmaceutice , chimice, sunt de putin ajutor ~i, in general, favorizeaza declansarea altar boli. Si III acest caz

definitive a stiirii de siinatatc,

este de asa natura incttt miireste cantitatea d_e.ae~~idill stl1.zge,lo~te orgG11~lede..eXG~4ie, ill special rinichii, nu mat sunt lIZ stare sa faea [ala Oil orabII proceselor de eliminate a totceea ce este tau pentru organism. Instalarea unet hiperacidiuui constante sallg-l7!lle genereazii numeroase boli. Acidul uric repreziiuii cea mai mare parte dill surplusul de acizi; acestui surplus i se adauga ~i alte subsuuue ' straine de constiuuia normalii a organismului, cum este sarea de bucatarie, diverse toxine, otravuri s.a. Toate se depoziteaza "i/egal" III lot corpul, formeazareziduuri, .xiopuri" de mucoziuiti, calcifiaza tesuturi, acoperii cu grasimi peretii arterelor sau aile organe, unii acizi se depun sub forma de cristaIe, III anicuiatii si muschi.
lloas(nl

rea

meroase (majoritatea) bali, mai ales a celor de rirnch) ~i de piele, consta in cresterea aciditatii sangelui. Sangele nostru este compus, in mod normal, din 20% acizr si 80% substante alcaline sau baze-Da It tnCIIlCG-

Cauza reumatismului si a artritei, ca si a altor nu-

75

Intreaga actlvitate fiziologicii normalii a tuturor otganelor este ingreuiatii. Astfel ca nu este de mirare ca apar durerile articulare, ca se instaleaza ateroscleroza, ca rinichii nu mai functioneaza normal, ca ranile nu se vindeca, ca apar calculi biliari sau renali, ca se formeaza tumori, ca oboseala ~i durerile de cap devin niste .oaspeti nepoftiti dar permanenti", Una din eele mai mali consecitue ale hiperacidiuuii este lipsa calciului, deoareee el trebuie [olosit pentru neutralizarea surplusului de acizi si este ast]el sustras dill oase, dinti etc. Apar, ea urmare, boli de nervi, ajeqiuni dentare, sciatica, suferinte la nivelul coloanei vertebrale. Se produe ell usurinta fracturi ;'1.a. La acestea se adauga impregnarea generala a tesuturilor cu reziduuri si mucozitati, care favorizeaza instalarea maladiilor i~fectioase. ' Stirn ca hrana pe care 0 mancam ajunge in celulele corpului datorita arderilor produse in timpul metabolismului. Din tntregul proces chimic rezulta acizi ~i baze, a carer cantitate trebuie sa corespunda, pe cat posibil, procentajului normal existent in sange (amintit mai sus), astfel incat sa nu apara un dezechilibru in reactia acido-bazica din sange. . Dintre to ate alimentele, laptele este singurul aliment III care, dupii metabolizarea lui, raportul "acidbaza « corespunde tntocmai celui din sange, deoareee laptele va [i, pentru mai multii vreme, unicul .fe! de muncare" al sugarilor. Din unele alimente rezulta, dupa metabolism, numai acizi, din altele numai baze, iar altele se transforma in ambele categorii de substante. De aceea este foarte important sa stim, exact, ce rezulta din fiecare dement. ca sa ne putem ghida in stabilirea regimului.

76

Exista cercetari pe baza carora s-au intocmit tabele privind raportul acido-bazic din alimente. Cu ajutorul acestora ~i a experientei proprii Ie putem c1asifica in felul urrnator ~ Ca alimente care dau 100% acizi se socotesc: carnea, grasimea animala, grasirnea vegetal a (uleiuri ~i margarihe), painea alba, intermediara, cozonacul, rahatul, zaharul rafinat, sarea de bucatarie, multe fructe acre, reventul (rubarba), toate dulciurile preparate din zahar, ciocolata. Referitor la reactia acida a fructelor, nu toti cercetatorii sunt de aceeasi parere. Cele care se transforrna 100% In baze sunt toate soiurile de zarzavaturi, toate verdeturile, ceapa, carto ... fii, castanele com estib ile, liirtl/ele de grall, germenii de grau ; exceptie fae pastaile de leguminoase. Toate celelalte alimente oscileaza intre cele doua tipuri de componente, iar laptele, deoarece corespunde procentajului existent In sallge, este socotit neutru. Tot aproape neutre sunt socotite unele fructe ca bananele [oarte bine coapte, pepenii, rosiile, merele foarte coapte, nu cele acre. Pentru reumatici trebuie foarte multa precautie in alegerea mancarurilor, Cerealele dau 60% baze, dar, prin fierbere, valorile bazice scad simtitor. , Nu trebuie sii jim tnsa sclavii tabelelor. Hipocrate habar n-avea de cotuinutul In calorii sau raportul acido-bazic din alimente, chiar daca stia sa trateze foarte bine un diabetic. Daca, In mod exceptional, ni se ofera mancaruri din prima grupa (acide), putem sa mancam dar moderat, pentru cli organele noastre nu pot face fa/ii surplusului de' acid; astfel tncat sa-i neutralizeze sau sa-i elimine. Bolnavii tnsa: care ar vrea sii se tnsanatoseasca, ar face- bine sa IlU se atingii de atare alimente .
. 77

Mare atentie la tabelele care socotesc toate fructele , bazice. Pe cand locuiam in sudul Floridei, aveam in jurul casei 0 gradina cu tot felul de fructe tropicale ; pe baza unor asfel de tabele am tnceput sa consum ~ fructe acre, 11Uli ales grape-fruits. Duuii au inceput sa-mi coda ~ am faciu fi un reumatism la umar. Nu relqeam sa tnteleg ce se tnutmplii ~ 1Zl1 mai conteneam tntrebandu-ma cum se poate tntampla asa ceva, cand ai 0 alimentatie de cruditiui 100%~?Dupa .ce am revenit III Elvetia, unde nu cresc asemenea jructe, si n-am mai mancat aproape deloe, durerile reumatice mi-au disparut [oarte curand. Duuii nu mi i-am mai putut salva. De abia acum mi-am dat seama cat de tnselatoare erau acele tabele. , Pe bolnavii de reumatism, de sciatica, de atroze, cu afectiuni osoase, dentare, artolice, Ii sfatuiesc sa mentina pe cat posibil alimentatia bazica amintita mai sus. Se adauga eel mult lapte prins, deoarece contine mult calciu. Apa de zarzavat ~i de tarate (vezi retetele) sunt in mod deosebit recomandate. Pe cine U va interesa cu adevarat insanatosirea, va renutua la tot ceea ce este fiert. Din pacate, se constata ca mai toti oamenii sunt tributari hiperaciditatii. Deoarece procentajul din sange nu are voie sa se schimbe, surplusul de acid care nu poate fi eliminat se depoziteaza in corp. AstfeI, se apreciaza cii 95% din populatie (este vorba de Elvetia - n.~l.) sufera de acest rau care provoaca toate bolile - hiperaciditatea - ~i de lipsa
substantelor bazice. Cea mai buna dovada
0

reprezinta

cei 98% de indivizi cu afectiuni dentare, ~i asta pentru ca hiperaciditatea lnseamna mai ales lipsa de baze, iar dintre elemai ales cele formate cu calciu, Exista, intradevar, posibilitatea de a fi feriti de carii dentare, daca
78

de injeqii si medicamente. . "Da~a inedicul ar prescrie 0 schimbare de regim, ar fi altceva, dar ceea ce scrie un fanatic nu are nici o autoritate. De fapt, ~i medicul aeesta mananca la fel ea noi.: se imbolnaveste din cand in cand si moare in eele din urma de infa~et miocardic sau de 0 alta boala, prin urmare sa fii bolnav este 0 situatie cat se 'poate de normala tntr-o viata de om. Literatura despre cru. ditati nu rna intereseaza deloc", Cam asa a vorbit si tatiil trupesc al ee1uice scrie aceasta carte, atunci cand era bolnav. Dar cand a vazut moartea eu ochii, ,~i-a schimbat gandurile. Vrei sa ajungisi tu in aceasta stare, stirnate cititor? Nu s-ar putea sa fie prea tarziu cand, in sfarsit, .vei crede"? Din fericire mai exista ~i medici demni de juramantul lui Hipocrate, care cerceteaza boala cu de-amanuntul. Sa netntoarcern la discutia noastra asupra aeizilor. Ei sustrag corpului nostru calciul ~i alte minerale bazice, pentru cii numai astfel pot fi neutralizati. Existii 0 pul79

Muui s-ar putea tnsii salva, si-ar putea veni singuri III ajutor III acest Jel. Mie personal mi-ar parea [oarte primejdios S(I ttiiiesc cu alimenuuia obisnuiui si tot [elul

alimentatia este corecta, adica bazica. Ce este valabil , pentru cariile dentare, este valabil pentru toate celelalte boli enumerate. Majoritatii oamenilor Ii se pare ca este imposibil sa-si schimbe felul de alimentatie, fiind vorba numai de 'cruditati. Se pare ca mai c~rand accepta durerile de dinti, injectiile si suferintele. Cel mult, cand boInavul se 'apropi~ de 'moarte ~idurerile devin insuportabile, cand nici un medic si nici un medicament nu-l mai poate ajuta. il ajunge disperarea, ~i binevoieste sa ia aminte la acest regim alimentar.

here de substatue minerale neutre, foarte gustoa'sa,. BaSill, dill care se poate amesteca cate 0 lingurilii .lll mancare, a~a cum puneam inainte sareu ; sau existii preparate pe baza de fier sau calciu; pe de alta parte, toate aceste substatue le giisim tnlegumele si verdeturile crude, III grau, III merele si bananele foarte bine coapte. Toate bolile de stomac si intestine au, III tratamentul lor clasic, tot [elul de m~dicame1lfe pe bazii de pulberi alcaline. Metuionam ca si sucurile de legume ~i ceapii ajutii fa neutralizarea acizilor. Cu ajutorul unor atari masuri de precaiqie millime pot fi evitate durerile de dinii; fracturile si tot felul de distrofii. Pentru a preintampina formarea surplusului de acizi ~i mentinerea unui procent de 80% baze nu sunt suficiente doar astfeI de masuri, Pentru a mentine dintii sanatosi este , , , recomandabil ca, dupa ce mancam fructe uscate sau du1ciuri, care strica dintii ~i, in general dupa mese, sii se mestece UIZ praf de baze.-pentru a tmpiedica fermentatiile acide dintre dinti. Si gingiile sunt bine curatate ~i' intretinute cu aceste pulberi, Se poate scapa de aparitia cariilor si daca se mananca zilnic doar un mar , , foarte bine copt, dulce, nu acrisor, pe care il mestecam bine de tot in gura, Iaurtul si rosiile sunt cam acide. Ar fi mai bine sa va opriti ia radacinoase, cum sunt sfecla rosie ~i morcovul. Din ele se vor pregati mancaruri foarte gustoase.

APROVIZIONAREA CU CRUDITATI

Exista parerea ca 0 alimentatie cu cruditati ar consta numai din fructe si salate si nu ar fi recomandata din cauza stropirilor dese cu tot felul de substante toxice. Alimentatia cu cruditati este asa de variata si , " , are atatea posibilitati de preparare, tncat ~i oraseanul poate beneficia de ea. Pe langa zarzavaturi ~i fructe, exists nenumarate preparate din cereale care constituie mancarea principala, apoi semituele uleioase, nuci, niiut, branza de vaca din lapte nefiert. Referitor la procurarea zarzavaturilor indicate vom reveni. Cine nu este ferieitul posesor al unei gradini dar care vrea sa se aprovizioneze singur eu salata in timpul iernii, sa foloseasca metoda prepararii germenilor de seminte. Se pun semintelesau samburii, eu rapiditate ~i putere mare de germinare, in apa, sa se umfle ~i se asaza pe 0 farfurie mare, lntinsa, unele langa altele sau daea nu se poate astfeI, unele peste altele.casa nu se evapore apa repede se pune deasupra 0 farfurie de acelasi format. Pentru 0 cantitate mai mare, se asaza mai multe astfeI de pereehi de farfurii, unele peste altele. Deoareee semintele nu trebuie sa pluteasca, surplusul de apa se lasa sa se scurga printre farfurii. Daca semintele dezvolta (este ~i in functie de temperatura) in doua-trei zile, embrioni de paoa la trei em, se descopera farfuriile ~i se lasa putin la geam pentru ca sa inverzeasca putin ~i plantutele sa se imbogateasca in vitamine.
I I
I ,

81

pregatite si

Unii embrioni (eei de grau) trebuie lasati mai muIt sa creasca ~i de la ei se folosese numai tijele. Altii pot fi recoltati de indata ee ating lungimea de un em ~i se valorifica impreuna eu semintele. De obicei se toacii si se preparii tmpreunii cu alte salate salt [ructe. Pot fi

Si mai simpla este metoda urrnatoare : se irnprastie

Cll

tnixerul.

sernintele pe 0 panza groasa, umeda, intinsa pe 0 planseta tare. Trebuie tinutii umeda tot timpul si, la ineeput, dupa imprejurari, sa fie acoperita planseta. ill China $i Japonia metoda este cunoscutii de'mult.

Chinezii platueazii, special III acest scop, fasole verde care tncolteste deja dupii cttteva ore. Se poate procura si la noi, dar este gresit IlUmi1{1 soia. Pentru tncoltire se preteaza eel mai mult niisturelul de griidbul, lucema. mustarul, soia, maziirea sf cerealele.

Cine I~i poate face timp, poate planta salata ~i mirodenii in ladite ce trebuie asezate in "gradina de iarna" - tntr-o incapere lncalzita sau Ia fereastra, intr-o camera expusa la lumina. Laditele se acopera la exterior cu folie de plastic ~i se umplu eu cernoziom (parnant negru). In timp ce zarzavaturile de bucatarie sunt rezistente, de la salata trebuie sa fie mereu refacute rasadurile ~i trecute in alte Iadite. Se poate sernana ~i grau. Cand firele ajung la cinci-sapte em lungime, pot fi recoltate. Se taie cate put in din ele ~i se folosesc fie tocate marunt, ca salata, fie ca adaosun, amestecate cu mixerul. Nefaramitate sunt prea tari. Aprovizionarea ell fructe nestropite ell erbicide. insecticide, pesticide nu este 0 problema. In prezent livezile mai mici, in general, nu se prea stropese. Pentru a fi siguri ca este yorba de fructe "curate" ele se cumpara dela tarani care Ie cultiva dupa metoda biologics.

82

INGREDIENTELE NECESARE LA PREPARAREA REGIMULUI DE CRUDITATI ,

Proteinele S-a constatat ca natunstu au nevoie de mult mai putine proteine dedit cei' ce mananca combinat, deoarece 2/3 din proteine devin, prin fierbere, nedigerabile sau sunt distruse coagulandu-se. Carnea, de exemplu, contine 25% proteine dar, dupa fierbere, doar 9% mai sunt utilizabile. Ovazul crud, cu 15 %. proteine, pe ofera deci mai multe proteine decat carne a fiarta. In afara de proteine, carnea fiarta nu are alta valoare nutritiva, pe cand

oviizul §i samburii (miejii) uleiosi (alune, nuci; seminte de floarea-soarelui) (25% proteine] sunt alimente complete cu ajutorul carora, alaturi de fructe ~i salate, ne putem alimenta pe duratii lunga, complet ~i sanatos. Dintre toate soiurile de cereale, ovazul; cu 15% proteine, este eel mai bogat. Alti furnizori de proteine mal bogafi decat camea fiartii suru : soia, nautul; arahidele crude, semintele uleioase, nucile, ouale crude, embrionli , de cereale, laptele crud, laptele acru ~. branza de vaci {nefiattii}; celelalie Jeluri de branzeturi se tncalzesc la preparare.
Deoarece soia cruda nu are gust placut.el poate fi modifieat fie prin metoda germinarii; fie prin cornbinarea ei eu aite ingrediente, In salate sau alte feluri de preparate preluerate eu mixerul. Fasolea verde, ne-

coapta,

IZU

poate fi consumata ca atare, este otravitoare:

Semintele •

sa

fie crude!

Indiferent despre ce fel de semitue este vorba valoarea lor poate fi testata prin puterea de germinate. Cine cumpara grtill de fa [arani sa se intereseze daca nu a [ost recoltat cu comb ina, pentru cii III acest caz a fost uscat, de cefe mai multe ori, cu aer cafd. TOI atat de multe dificultiui vom tntampina si la cumpiirarea ovazului crud. Din asa-numitul mei auriu se indeparteaza industrial gustul arnarui. Desi aceastii lucrare se face fa 0 temperatura destul de scazutii, nu mai poate fi socotit crud. ill' comert se giiseste numai mel decorticat. Prin decorticare, la fel ea la ovaz, embrionul poate fi sfaramat sau eliminat. Daca nu se poate obtine mei auriu nedecortieat, este de preferat eel care se foloseste la "hrana papagalilor ~i a unor animale pentru blana. Invelisul este asa de moale, lncat dupa faramitarea lui intr-un mixer sau cuo rasnita de cafe a, nu mal rarnane nici urma din el. Pe lang~ ;'i!iciu, meiul coiuine mult magneziu ~ipotasiu. Acestea sunt elemente bazice foarte importante. Ar fi de dorit ca miicar 0 data pe zi sa mancaii doua-trei linguri de mei (vezi reteta "Fufgi de mei"). In ceea ce priveste orezul, sa se cumpere numai orez ce poate Inca sa incolteasca, deoarece eel gIasat este ,destul de devitalizat; dovada certa este ca, In Orient, unde se consuma numai acest sortiment, a produs boala beri-beri (avitaminoza B). De aceea este de
preferat

Semintele de floarea-soarelui si de susan sunt unele din alime~tele preferate ale naturistilor, Semintele de dovleac neprajite sunt grozave la "rontait" ~i foarte sanatoase.
84

sa

mancati

orez obisnuit,

Fulgii ~i germenii

(nu embrionii

!)

Din pacate nu se pot fabrica fulgi' cruzi de cereale. Chiar si fulgii de ovaz si de mei sunt tinuti In abur In mome~tul fabricarii. Pe~tru comparatie, 'se po ate remarca ce deosebire este intre gustul fulgilor de fabrica ~i al acelorasi graunte pisate In casa. Germenii de gral_;!, cruzi, proaspeti, reprezinta alimentul eel MAl J30GAT IN ENZIME, eel mai valoros ~i mai ieftin, Au valoare nutritiva mai mare chiar decat nucile si sernintele uleioase. Din pacate germenii de grau ~i de' orez destinati cornertului sunt distrusi de caldura, asa lncat rancezesc repede. , , Faina de grail integrala, cruda

Dupa cercetarile mele, faina de grau integrala de Steinmetz si cea de Graham este cruda sinaturala. , , Uleiul cu valoare nutritiva integrala

Uleiul trebuie sa fie obtinut prin presare la rece ~i lasat asa, in starea lui naturala, fara sa mai fie supus nici unui alt proces industrial. Obisnuit este v(_?rba de uleiul de floarea-soarelui, de masline ~i de in deoarece, dupa cercetarile me1e, alte sorturi de ulei nu pot fi preparatela rece. Grasimile vegetale ~i margarinele sunt incalzite la ternperaturi mario Gasiti ~i margarine modificate, care sunt sanatoase. Lamaile si otetul natural • •

,
,
i

Folosite in masura midi sunt, ca si mierea, 0 doetorie ; utilizate eu regularitate ~i in cantita]] mari eondue la hiperaciditate.

85

Praf de verdeturi - completare la salate si ca inlocuitor de condimente •

. ~ieste bine sa se prepare din patrunjel uscat ~i nastureI de gradina ; se rnai pot adauga ~i alte verdeturi ca. urzici, papadie ~i plante medicinale. Atunci cand s-au uscat cornplet ~I'tulpinile ~i frunzele ~isunt aspre la pipait se pot pulvenza. Mirodenii ~i plante medicinale Noi facem deosebire intre mirodeniile proaspete ~i cele uscate , Dacli este posibil, vorn consuma rnereu din cele proaspete , Am cunoscut 0 doamna din America a carei mandne era 0 gradinita cu plante-mirodenii. A aranjat-o frumos, nelipsind din ea nici cateva soiuri de plante medicinale. Pe fiecare din aceste plante - as spune "iubirile" ei - Ie cunostea si dupa denumirea stiintifica. Nu este oare un stimulent ~ipentru cititorii nostn sa-si realizeze ~i ei.o astfel de gradi nita ? Cine a fost curios sa stie care sunt proprietatile medicinale ale acestor plante va acorda cu pla cere 0 parte din timpul sau Iiber realizarii unei atari gradinite , Cele mat" multe sunt rezistente fa frig si nu cer multii munca. Pemru usurinta culiivarii; ce!e rezistente val' fi plantate separat de c~lelalte. 0 gradi1lifa III mr'niaturii de plante pentru mirodenii se poate realiza ~'iiIII ladue, Amanunte Yeti gasi in carte a noastra Siiniitatetinereie-frumusete -'150 de retete de cruditiiti. Semintele de plante medicinale ~i mirodenii se gasesc in magazinele de seminte. Unii gradinari dis pun
86

Praful de verdeturi este recomanda t pentru iarna

chiar si de rasaduri. Exista carti de plante medicinale ~i mirodenii care pot fi de folas incepatorilor. in continuare, dam 0 lista a celor mai folositoare plante-mirodenii : Telina - sunt doua feluri de telina, de la ambele se pot usca frunzele pentru iarna. Au un gust foarte bun si sunt foarte sanatoase. , Patrunjelul - este una din mirodeniile cele mai bune si mai sanatoase. Sa se foloseasca mai mult triturat mixerul si sa nu lipseasca din salate. Sii se usuce mult pentru iarnii. ;. Arpagicul lverde) este sail atos ~'iipentru rinichi ,'it pentru glande. . Hasmatuchi seamana cu -patrunjelul, dilueaza sangeie, <uratindu-l de reziduuri, ca si usturoiul, si nu trebuie trerut eu vederea. ' , Peperoni - cunoscut ~i sub denumirea de piper verde, are rnste fructe man, goale pe dinauntru, aromate. . Mara tu I - impiedica balonarile si stimuleaza .. .." , digestia. Se folosesc frunzulitele subnn, care se pot usca. Proaspat, este Joarte bogat til vuamuia C. Anasonul - are proprietatile asemanatoare ell cele ale mararului, Se folosestecu succes in salata de ridichi. Semintele se folosescla ceai contra balonarilor . .' st contra tuset, , . Nasturelul - din care se seamana la fiecare a treia saptamana 0 alta brazda, pentru a ave a permanent frunze fragede. Se foloseste atat ca adaos la orice fel ~e mancare, cat ~i ca salata. Se poate usca ~i pentru iarna. Curlifa sangele, Maghiranul si cimbrul - se potrivesc la orice fel de salate. Sunt foarte aromate, curiitii Joarte bine

ell

sttngele si stimuleaza

Este UIZ usor stimulator al nervi/or. , Tarhonul - uscat, se poate gasi in orice bucatarie, este foarte sanatos. Rosmarinul - sa fie folosit cu economie. Are proprietati asernanatoare eu usturoiul si este foarte siiniitos, chiar si III eeai. Ca multe altele, se poate gasi
~i sub forma de pulbere. Salvia - este 0 planta medicinala cu efecte terapeutice multiple si se [oloseste mai mult ea ceai, dar III can-

activitatea glandelor. Sub forma de praf este indispensabil. Chimenul - are insusiri asernanatoare eu ale anasonului, la fel ~i eeaiul pregatit din el. In salate era mai bine sa fie utilizat ca pulbere. Busuiocul - are 0 mare putere de condimentare.

tilli{i mici poate fl adaugati; ;'ii III preparatele noastre. Menta - se foloseste mai mult ca ceai, dar lastarii

aeeeasi miisura, un medicament si u;z cOlldil/zellf excelent. Sernintele se folosese sub forrria de praf. Consumarea III fiecare zi a unei lingurqe de mustar ajutli digestiei.
Pelinul -

tineri se pot folosi ~i drept condiment. Limba mielului - este mai putin cunoscuta ea mirodenie dar, pentru ca este foarte buna pentru tratarea bolilor de vezica, de riniehi, impotriva retentiei urinare, a bronsitelor, frunzele sau tlorile proaspat culese se pot utiliza In preparatele facute eu mixerul sau in salate. Se inmulteste singura prin caderea semintelor, Mustarul - atat frunzele cat si semintele sunt, III

este ceaiul amar pentru stimularea acti-

regimul de cruditati se intrebuinteaza doar In cantitati mici, de preferat in amestecurile de mixer.

viuitii vezicii biliare, a stomacului si a ill testinelor, dar se foloseste si in amestecuri de ~eaiuri. Ca adaos la ,,

88

se utilizeaza, de obicei sub forma de ,ceai pentru nervi, rinichi ~iglande. Nu trebuie insa sa lipseasca din nici un preparat de mixer. Ridichea - se foloseste ca salata sau ca adaos la salata. Are 0 mare puterede fluidificare a mucozitatilor

Roinua -

cailor respiratorii, se recomandii pentru topirea calculilor biliari; tmpotriva reumatismului ~i a bolilor de ficat. Se

seamana la fiecare trei saptamani cateva seminte, ca sa avem mereu la dispozitie ridichi tinere. Hreanul - are aceleasi insusiri ca si ridichile, dar efectul lui este ceva mai puternic. ' Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarna, Se maruntesc cu un tocator de lemn, deasupra unei site. In afa;a de aceste mirodenii obtinute din plante autohtone, care se pot ~i cumpara, se mai gasesc in comert, si altele, exotice, dintre care recomandam : , Praf de Cuny - un amestec de plante origin are din India, destul de intens aromat. Paprica - pentru salate ~i sosuri de salate. Coriandru - se foloseste mai ales pentru prajituri ~icruditati ~i pentru preparate din fructe. Vanilla - se foloseste mai ales pentru preparate dulci. Daca, pe langa acestea, mai saditi ~i un numar de plante medicinale ce cresc sub forma de arbori, arbusti sau tufe, atunci puteti avea 0 gradina adevarata. Dar nu este neaparat necesar. Exista, de asemenea, multe alte plante care, conform determinatoarelor botanice farmaceutice, sunt recunoscute drept plante medicinaIe. Spre marea mea mirare, am descoperit ca se gasesc, In gradinile noastre tar5.ne~ti, vreo 20 de astfel oe plante. Cine ar fi crezut ca scanteiuta, spanacul silbatic, urzica si multe altele, toate buruieni aproape
89

de nedezradacinat, sunt plante vindecatoare, eii frunzele multor tufe eu boabe au mare putere de vindecare ? Toate se pot orandui frumos in gradina de plante, potrivit seopului urmarit. Daca intr-un po It plantam cativa nuci, vom avea frunze de nuc. In alt Ioc se planteaza un mesteacan, un tei ~i cateva tufe. Pnn acumulare ~l schimb de plante, gradina se largeste de la an la an. -Bolnavii vor prefera acele plante care sunt In casa noastra se serveste, intotdeauna, la pranz, un preparat de mixer. bainte de masa cmeva culege din gradina, intr un cosulet, tot felul de frunzulite ~I flori care, impreuna cu alte radacinoase, frunze de sa lata si zarzavaturr ofera 0 rnasii intantoare si aromata. D~ abia arum tnieleg ce gl/Ildea Hipocrate cttnd 5pU Ilea: .Plantele noastre medtcuiale WI constitute alimentete noastre". ill acest preparat sunt cupnnse, probabil, celc mai multe siiruri mtnerale, care ne dau puterea de vinaecarc, vitamin ele, cnzimele. Cum 5(1 nu fii siuuitos ell 0 astfel de alimenuuie ? Ce bolnav sii nu se vutdece ?

recomandate pentru suferiiua lor.

Din pacate, numai putini oameni au posibilitatea sa-~i faca 0 gradina de verdeturi, Sa fie ei atunci pagubifl din punet de vedere al sanatatii '? In niei un caz, pentru ca toate aceste plante medicinale ~i'"rnirodenii se pot procura din comer], sub forma de pulberi. Daca ne gandim cat de man sunt cheltuielile pe care Ie facem cu mancarurile si preparatele de came, putem sacrifica ctuiva biuuui pentru 0 astfel de alimenuuie. Mai ales eli este vorba de investirea unui capital pentru siiniitate.

siinatoasa.

~5i variat fiind,

Pot

sa SpUIl eii este 0 mancare ell gust aeosebu de pliiau

totodatii,
;')i

eea mai ieftuu! ;')i eea mai

90

Sarea in calitate de condiment Pentru naturisti, sarea intra prea putin in discutie. Recomandam sarea de mare ~I sarea de plante. Gel gray bolnavi, reumatieii, bolnavii de rinichi trebuie sa o evite chiar ~i J?e aceasta, pe cat este posibiI, deoarece contine mal mult de jumatate sare de bucatane. Drojdia alimentara Deoarece drojdia de bere nu este cruda, naturistuI o foloseste numai ca si condiment. Oricum, poate fi recunoscuta drept eel rnai bogat izvor de vitamina B. Nu trebuie folosita mai mult de 0 lingura pe zi, de persoana. Zahar, miere, smochine Zahatul alb nu trebuie sa se gaseasca in casa, nici chiar pentru musafiri. Dar poate fi folosit zaharul cafeniu, nerafinat, din trestie de zahar, mierea, sucul . concentrat de pere ~i de mere, agar-agarul ~'l altele asemanatoare. Zaharma este mai daunatoare decat zaharul alb rafina 1. Prin zahar, in retele noastre, se intelege numai unul dintre cele amintite ca admise.· ,

Zahiirul sub once forma, ca ~i mult apreciata miere; provoaca acizi. Mierea coniine relativ putine din substantele minerale bazice care suntfoatte necesare pentru metabolizarea zaharului. De aceea trebuie sa fie jolositii cu economie, eel mult 0 linguriJii 0 data pe zi. Diluatii tn mancaruri ~i bauiuri este mai putin diiundtoare pentru dirui: Ca medicament, til cantitati mid; este sanatoasa. , ,

Marmelada preparata eu zahar rafinat este interzisa, Yom folosi retetele noastre de marrnelada. Smochinele, curmalele etc. miiresc si ele acidltatea, dar cantitatea de substatue minerale pe care 0 cotuin este atat de ridicata, tncat sum recomandate. ell greu mai putem glisi un all aliment, po ale cu excepiia laptelui, care SCI aibii mai mull calciu decat smochin ele. Dupii consumarea fructelor dulci, uscate, SCI se curete bine din! ii. Saliva omului corect hranit este a{(1t de bazica incat, practic, inlocuieste peritua. Prin amestecarea de pulbere din substante minerale bazice in alimente sanatatea dintilor poate 'fi deosebit de bine asigurata, La zaharul cafeniu se mai poate adauga 0 linguri~a de lactoza, deoarece ajuta digestia ~i actioneaza in intestin impotriva putrefactiei.

Lapte, branza proaspata

Laptele crud, proaspat este o~.rlelicatesa". Din eI se prepara ~i branza proaspiita. In acestscop, laptele trebuie sa se lase Ia prins la temperatura de 25°C, timp de 24 de ore. La cateva ore dupa ce ,s-a prins, Incepe sa se decanteze. Substanta grasa. se face branza, zeruI care se separa este acru. Pentru a Ie desparti, se toarna totul intr-un tifon si se lasa cateva ore sa 'sescurga. Branza es.te gata. Aproape 101 acidul a riimas til zer. 0 linguru« de zer este suficienta pentru a se prinde all lapte proaspiit. Deoarece acest zer este destul de acru, IlU trebuie SCI se consume tnainte de a i se adauga () substantii minerala pentru neutralizare.

92

Amestecuri de urluiala (crupe) * uscata sau inmuiata Urluiala din grau exista totdeauna in intreprinderile de morarit ~i se preteaza foarte bine sa fie inmuiata. Daca se urmareste obtinerea unui amestec de fulgi naturali, facuti in casa, din tot felul de cereale, la ea se adauga urluiala de serninte de in, mei, orez ~i orice alte feluri de serninte oleaginoase, toate trebuind sa fie foarte bine faramitate eu mixerul sau cu 0 rasnita de eafea. Crupele uscate trebuie sa fie foarte fin~, deoarece nu se inmoaie, Pentru obtinerea lor se folosese rnai ales seminte de ill, mei, izrisCil, oviiz. susan. Amestecul respectiv I;'ebuie sii existe permanent III casa noastra pentru a-I putea prepara pe loc, rapid, 011 de elite OIi avem nevoie. Adaosuri : ulei, lapte, drojdie de bere, mirodenii, purina ceapa ~i sare de mare. Unora Ie plac ~i stafidele in amestec. Daca, in afara de stafide ~i ceapa tocata, cineva vrea sa aiba ceva mai tare de mestecat, poate adauga cateva semiiue _ floarea-soarelui sau de pin de coconar ; daca vrem ca preparatul sii fie dulce, se poate [olosi 0 lingurita CLl miere, lactoza, !OGl1epiqina drojdie de bere si cateva cubulete de mere. Crupele lnmuiate sunt preparate din serninte macinate mai mare, cu adaos de nuci, hrisca ~i serninte de f1oarea-soarelui. Peste amestee se adauga atata apa cat sa cuprinda totulfara sa fie terci. Cei fiira dinti vor trebui sa dea prin masina ~i semintele uleioase. La aceasta se mai adauga ~i germeni de grau ~i tarate . •Orice reI de boabe ~ de grau, de porumb, de secara etc. .,-,

macinate (sau rasnite) mare (n. trad.).

93

Painea
Deoarece naturistii [olosesc cerealele mal ales sub [orma de amestec de urluiala, painea joaca pentru ei

un rolmai piuin insemnat. Pentru sandvisuri sau pentru gustarea de la ore Ie 10.00 este ideala painea coapHi la soare. Orice paine industriala este total devitalizata si cu un mare continut de acizi. Ell zimele,
Ceapa ~i usturoiul

proteinele si 'amidollul sunt dislruse complet.

Este [oarte bine sa consumiim zilnic 0 jumatate de ceapa si doi-trei ciuei de usturoi. Dacii la inceput aveti senzatia de balonare si rl'igcll{ides (s-au format gaze ill stomac si intestin], trebuie restrans consumul de proteine si lIZ locul lor se bea UIZ pahar cu apii. Balonarile si gazele sunt indicatii cCI, III general, se manunca prea multo Atunci cand existii tulburiiri de digestie este pre]erabil SCI se miinance mai ptqin Ji mai des. Ceapa cruda este [oatte siuioasa, a§a ca mesele de cruditiui ce cotuin o proportie mare de ceapa IlU trebuie SCI fie prea dese. Aceleasi recomandiiri sUIZI valabile si pentru usturoi. Boabele de ienupiir, salata verde, laptele crud atenueaza tntr-o oarecare miisutii mirosul nepliicut al gurii. Eu [olosesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. 0 cantitate mai mare de usturoi ne ajuta sa dormim bine §i profund ; CUrll/a §i regenereazii sangele, are efecte terapeutice multiple, si, impreuna cu ceapa, reprezintii unuldin cele mai sanatoase alimente. 0 cunostinta, fir varsta de 100 de ani, care a mancat toata viata .~·i alimente flerte si crudiuui, dar totdeauna III calltiiciti' mid, a .fost lntrebat asupra tainei varstei -sale tnaintate. El a

riispuns : usturoiul.

94

Faptul ca usturoiul apara deinfectii vi-l poate confirma . ~i urmatoarea tntamplare pe care am trait-o chiar eu: cand, in anul 1920, in timpul unei ierni napraznice, a bantuit, in cele mai multe regiuni ale tarii, 0 molima ce a facut ravagii printre vite, mi s-a intamplat ceva ce nu am mai putut uita. Eram inca elev de scoala, Instinctiv am dat fuga la farmacie, iar droghistul m-a trimis la zarzavagiu ~i am curnparat tot usturoiul ee-l avea de vanzare. Sa fi fost un cos plin. In fiecare zi puneam din el in nutret. Molima a ajuns ~i in satul nostru. La toti veciaii din stanga ~i din dreapta casei noastre, febra aftoasa omora vitele pe capete, numai vacile noastre nu s-au imbolnavit, sinuurelc din tot satul. Pentru cititorii nostri naturisti dam ~ll 111.0ttO: "Miint'iIlcii ptqin !ji nu ldl~ llstllroil:l". Din pacate, se intampla ca oamenii sa nu-l prea manance din cauza mirosului. Pentru a sciipa de el, usturoiul se piseazii si se inmoaie III ulei (este valabil si pentru ceapa]. Ce adaosuri nu se potrivesc? Dupa decenii de alimenta tie necorespunzatoare, este dar ca unele organisme reactioneaza prompt, uneori chiar violent, la schimbarea de regim. Deoarece attu [icatul cat !ji glandele digestive sunt stabile, anumite jructe, de pilda, d_gcii'sunt consumate impreund cu zarzavaturi crude, pot provoca [ermentatii. Se tntampla mai ales daca este vorba de fructe dulci, cum sunt strugurii; ciresele, perele, caisele, piersicile, prunele, smochinele, curmalele si portocalele, III limp ce merele, bananele, lamaile, ananasul $i toate .fructele de piidure sunt bine suportate tmpreuna Cll zarzavaturile. Aparuia fermen-

tatiilor se poate evita daca 'mfJ/lcarea este mestecata bine, tncet, temeinic, si daca IlU se miinancii mult deodata. Dupii cum am' mai amintit, se recomandii mese mici ~i dese. Este uimitor cat de rapid revine la normal aciditatea sucului gastric dupii acest tel de alimentatie si cum sunt stimulate glandele digestive. Existii persoane foarte sensibile III ceea ce priveste toleranta far[1 de alimente care VOl' trebui sa miinance fructele sau zarzavaturile separat. Dar sa nu exageram, caci nu exista 0 regula universal valabila niei In aceasta privinta. Salatele, de pildii, se pot [olosi singure ca aperitiv dar si ele trebuie mestecate foarte bine.
Mixerul ~i aparatul de facut sucuri

Mixerul este indispensabil pentru masa naturistului. mai ales persoanele In varsta, ce au proteza dentara. Este masina de gatit a naturistului. Cei gray bolnavi, ea ~i persoanele eu afectiuni gastrice sau intestinale, mai au nevoie ~i de storcator pentru fructe sau legume. 0 curd de sue dill varza creati! po ale vindeca ulcerul III zece zile. Dar si natunstilor sallato.'fi le place sucul de zarzavaturi.' • ,

II folosese

Naturistul

~i Iaptele

Pentru lamurire, inca un cuvant despre proteina animala, Renuruiim cu totut la alimentatia ell carne, pentru eli provoacii aciditate, Dar nu la lapte des: este de origine animala, deoarece proteinele pe care Ie coniine sunt substante eu cea mai complete structura : el trebuie baut nefiert sau nepasteunzat. Totodata, laptele are 0 mai mare cantitate de substaiue bazice,

tncat curatii corpul de acizii daunatori si, asemenea zar, , zavaturilor crude si tiirateior, vindecii multe boll. , , Referitor la retetele care urrneaza • Slimatele cititoare sunt rugate sa nu considere retetele "litera de evanghelie" ; ele pot sa Ie combine ~i sa Ie imbunatateasca dupa propria lor placere. 0 cititoare ne scrie : "Ceea ce-mi place indeosebi fa alimenttuia cruda este CCI permite 0 deosebuii variatie, i/i stimuleazii [antezia ca SCI tncerci tot felul de reiete noi si ne ofera 0 varietate atat de mare de combinatii, cum nici nu mi-as Ii tnchipuit vreodataca ar Ii [ost posibila la un atare regim." problema 0 constituie germenii de' grau, Daca sunt foarte proaspat pregatiti, au un gust dulce, minunat, care se schimba insa rapid chiar la 0 temperatura norrnala. De aceea, trebuie sii ne procuram 0 cantitate mai mare si SCI 0 f[1lem la [rigider, graul pastrandu-si puterea de germinare intacta, germenii avand aceea~i valoare nutritiva ; cruzi, ei reprezinta 0 hrana ce mareste rezistenta ~i vigoarea organismului. Preparatele care trebuie mancate uscate, pentru a putea fi mestecate U~OT, se omogenizeaza bine cu lingurita ~i se sfaramti. De exemplu, daca vrem sa adaugam miere, preparatul se amesteca mai tntai: daca in loe de stafide vrem S(I [olosim alte ~i alte [ructe ,llscate, ele trebuie maruntite. Daca este Yorba de mai multe feluri de mancare la masa, sa nu fie aduse toate 0 data, ci unul dupa altul. De preferat sa' se inceapa eu salate sau amestecuri de mixer. Preparatele gata de servit sa fie intotdeauna frumos garnisite. .

RETETE SI PLAN DE MENIU ~ ,

Pentru a putea folosi toate retetele din aceasta carte, trebuie neaparat sa fie citit capitolul Adaosuri. Cateva lamuriri
Lg. = Iingura, Lgt, = lingurita,

Faina = faina integrala de graham. Fulgi = sunt numite astfel oricare din cruditatile obisnuite regimului naturist care se taie marunt sau se zdrobesc ori se macina mare, dupa ce au fost in prealabil inmuiate ; deci nu este vorba de fulgii preparati industrial, desi, in prezent, exista in comer! astfeI de .amestecuri de fulgi preparati natural, dar care sunt foarte scumpe. . Ou = totdeauna crud, de preferat doar galbenusul. Sare = este vorba doar de sarea de mare sau sarea vegetala, Uruiala (crupe) = amestecuri de diferite cereale macinate mare, plus mei, Uruiala moale = amestec de crupe Inmuiate. Zahar = lactoza sau zahar nerafinat.

98

RETETE CLASICE • Retetii de oviiz 4 19. de uruiala de ovaz, 1 19. erupe de susan sau de migdale, 2 19. ulei, 1- 19. de miere sau de zahar, 1 19t. de anason sau de ehimion ~i mieji de floarea- . soarelui cruzi, Re{etii de uruiala moale (muiata)
Uruiala dulce

4 19. uruiala, 2 19. ulei sau smantana, 2 19. stafide, 1 19. banana zdrobita sau un mar ras, 1 19t. miere sau zahar, putina ceapa, 1 19t. sue de lamaie, 1 19t. drojdie. Se amesteca totul bine ~i se presara nuci sau migdale date priri masina. Sa se puna mai putin grau, pentru cii este greu de mestecat, iar porumbul trebuie dat prin masina de toeat.

Uruialii picanta
6 19. uruiala rnuiata, 1 lg. drojdie de bere, 1 19. verdeturi, rnirodenii. 1 19. ulei, 2- ~ 19. ceapa, usturoi, sare, mustar sau hrean ras si boia. • •
Uruiala cu bfcillzii de vaci

3 19. uruiala, 3 19. branza de vaci, 2 19. germeni de grau (se pot inlocui eu tarate de grau ~i de ovaz) , 1 Ig. ulei, 1 Ig. drojdie de bere, sare, ceapa, mirodenii. Altfel de uruiala moale 2 19. uruiala, lou, 2 19. germeni de grau, 2/ 19. uruiala de in, 1 Ig. hrisca, JIg. pulbere verde, 1 19. drojdie de bere, 2 19. ulei, sare, ceapa, mustar,
99

Retete cu liidue , ,
Preparat uscat de liir(lfe

2 lg, tarate, 1 19. mieji de floarea-soarelui, 2 Ig. migdaJe sau nuei taiate marunt, 1 Ig. seminte de in pisate, 1 19. stafide putin inmuiate, 1 19. drojdie de bere, 1 19. ulei, 1 19t. sue de lamaie, scortisoara, 1 Ig. uruiala de ovaz, miere. Amesteeul trebuie sa fie foarte bine mestecat In gura. Tiire/!e picante 2 lg. tarate, 2 19. uruiala de ovaz, 2 19. seminte de susan zdrobite, 1 19. de seminte deeojite de floareasoarelui, 1 Ig. pulbere verde sau verdeturi, 2 19. ulei, 2 19.ceapa, 1 19. drojdie de bere, sare, mirodenii, hrean, usturoi, hrisca. , Retete cu germeni de grau Germeni de grau cu banane _ Sa se puna putin grau, pentru ca este greu de mestecat, iar porumbuI trebuie dat prin masina de tocat. o banana zdrobita sau un mar ras, 2 19. germeni de grau, 1 lgt. Iamaie, 1 Ig. stafide, scortisoara, Lamaia se amesteca irnediat cu banana. Dupa plac, seadauga inca 1 Ig. hrisca, puIbere minerals, un ou.. 1 Ig. chimen. Germeni de grau cu rosii . .3 Ig. germeni, lIg. seminte de in macinate, 1 rosie maruntita, 1 Ig. ulei, 1 Ig. drojdie de bere, ceapa, sare,
mirodenii, eventual
putin sue, larnaie

~i smantana,

Germeni picanti

5 Ig. germeni, 1 19. serninte de in macinate, 1 19. puIbere de plante medicinaIe sau verdeata, 1 Ig. droj100

die de bere, 1 19. ulei, 3 19. lapte, 1 19. ceapa rasa ~i usturoi, sare. Amestecul se aranjeaza ~i se orneaza cu patrunjel sau arpagic verde. Se amesteca germenii cu lapte crud sau aeru, sau ell branza de vaci la care am adaugat sue de portocale, , , P utin ulei si miere. Retete ell branzii de vaci , 3 19. de branza de vaci, 2.,.5 morcovi potriviti, de preferat din soiul carote, rasi marunt, 1 19. germeni de grau, 1 19. ulei, 1 19. drojdie de bere, 2 19. ceapa, sare, mirodenii, 1 19t. ell sue de lamaie, pulbere minerala, Se garnise~te' ell felii de morcov, -' ulei, 1 rosie marunjita, 1 19. serninte decojite de floarea-soarelui sau nuci taiate marunt, purina ridiche §i ceapa, sare §i mirodenii. Se garniseste cu nuci sau alune. . 3 19. branza proaspata, 1 19. ulei, 3 19~germeni de grau, 1 banana zdrobita, 1 19t. de sue de Iamfiie, 1 19. stafide, miere, pulbere minerala, Se garniseste eu felii
de-banana, Branza de vaci cu moreovi

Germeni degrau dulci

Branza de vaei eu rosii 2 19. de. branza, fIg. de

Branzii de vaci eu ballaile

Branza de vaci cu ceapa 3 19. branza proaspata, 3 19. ceapa, 2 19. germeni de grau, 1 19. seminte de in pisate marunt, 2 Ig. ulei,
101