Central and Eastern European Online Library I J Confiscarea lui Dumnezeu si mecanismul inevitabilitatii istorice «The appropriation of God and the mechanism of historical necessity» by Emanuel COPILAS Source Sphere of Politics (Sfera Politici), issue: 135 / 2009, pages: 92-103, on www.ceeol,com. The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service eBooks Post-Communist Lithuania. Culture in Transition 8y Heimutas Sabasevicius, Antanas Andrijauskas, Aimantas Samalavicius, ‘Skaldra Trilupaityté. et al. Kultiros, Filosofijos ir Meno ingtituta’ Vilnius. 2006. {in English) of the complex ai taking place ignf VERSION ADDS NO WATERMARK om < rint-drweComunicarea politica Confiscarea lui Dumnezeu si mecanismul inevitabilitatii istorice © comparatie intre mitologia legionara si cea a comunismului romanesc* m EMANUEL COPILAS . tat Garda de Fier, cat si This study aims to offer a Ames Comunist, au re- comparative image between the rezentat pentru Romania two Romanian political extremes, secolului XX cele mai dure incerc&ri poli- legionarism and communism, tice. Chiar daca au esuat, atractia legio- and, most of al, to identify narismului, dar mai ales atractia si influ similar myths embedded in their enta politica a comunismului continua s8 imaginaries, myths created or fie prezente in actuala societate romana, enforced in order to manipulate cea ce ar putea face ca acest test al de- and constrain the Romanian ‘mocratiei pe care il sustinem in prezent, society during the largest part of desi promovabil, sé nu fie in mod necesar the XX-th century. Focusing the siunul reusit. religious, social, historical and Paginile care urmeaza vor incerca political dimensions that the two 8 contureze o analiza comparativa a extreme movements share, my imaginarului legionar, respectiv a celui paper intends to prove, despite comunist. In prima sectiune a lucrari the so-called animosity between sunt evidentiate pe rand legaturile din- them, their common ideological tre ortodoxie si legionarism, dimensiu- root. The first part of this article nile sociale gi politice ale legionarismu- will be centered on the lui, si nu in ultimul rand ambiguitatile mythology of the Legionnaire ideologice care il caracterizeaz’. Ur- Movement and on the religious meazé apoi problematica raportului elements identifiable within the dintre religie si marxism, dupa care mi Marxist ideology, while the axez pe imaginarul istoric al comunis second part will analyze the mului romanesc, dihotomizat in doua ‘metamorphosis of the myths of etape: cea ,ortedoxa", Romanian communism, the 48, sicea ,devianta”, ‘manipulative techniques of the si pe distorsionar Boe ee meee S Cee areas jatareses MMM GSP orare aitposony SAS boa ROPEAY Sul pens Opi aes REIL RED ON ‘The Iron Guard, Romanian communism, Ideology, mythology, manipulation pel itor socal DISS NO 92gia comunista asupra mentaluluicolectv. ina patra sectiune, studiul este centralizat Be tehnicie si instrumentele manipulative legionare, respectiv comuiste, si pe simi- laritatile proeminente existente intre cele dows. in fina, indistinctia regimurilor to- talitare intre public i privat ofera o noua perspectiva acupra capacitatilor acestora de a altera discernamantul, vointa si insasi esente fiintei umane Imaginarul legionar si componentele acestuia Garda de Fier, expresia politica a Legiunii Arhanghelului Mihail, denomi- natiuni care au ajuns ulterior s8 semnifice acelagi lucru’ - s-a dorit, inainte de a fi (© migcare politica sau sociala, o reinnoire spirituala. Mesajul ei, avand un anumit suport teologic, era orientat spre redescoperirea autenticelor valori crestine in scopul crearii unui om nou", menit sa salveze tara si s8 o reincadreze pe coor- donatele spirituale $i istorice pe care legionarii le descoperisera in trecutul nati- onal. Mitologia legionara a insemnat in mare masura o recuperare a mitologiei nationale din 2 doua jumatate a secolului XIX si inceputul secolului XX, concomi- tent cu exacerbarea antisemitismului si anticomunismului prezente in cadrul fe- nomenului nationalist dar si accentuarea ortodoxiei ca dimensiune constitutiva a noi migcari. Se detaseaza astfel un prim mit, cel al ,omului nou", intalnit din abundenta si in interiorul comunismului, Alte elemente importante ale imaginarului legionar sunt biserica, ,,fundamentalismul ortodox”, jertfa de sine, actiunea sociala valoriza- ta in termeni morali, onoarea, lupta si moartea ca purificare spirituala2. Nu lipsesc proiectiile mistice asupra legendarilor voievozi romani, ale céror imagini sunt recu- perate si folosite ca actuale modele atat de catre legionari, cat si, ulterior, de comu- nigti. Horia Sima vorbea la sfarsitul anului 1940 de ,,revolutia” legionara, termen ‘imprumutat din vocabularul politic al comunismului, Unul dintre cele mai importante mituri construite de Garda de Fier este figura Cépitanului insusi; mitologia legionara il transforma pe Codreanu in succesorul di- rect al lui Isus, afirmand ca acesta ,s-a intrupat pentru a schimba omul insusi, pentru a-| spiritualiza, a-|elibera ct mai mult de lanturile materiei. De la Isus Cristos si pana la Capitanul, nimeni nu a nazuit o astfel de prefacere. Capitanul a fost un continua- tor nemijlocit al crucificatului de pe Golgota."* Mitul Cépitanului se contura intr-o societate siraca, dezamagita si tot mai revoltata. Mai ales tinerii au vazut in el figura eroului providential care le va rezolva toate problemele, Codreanu alimentandu-le activ resentimentele sociale (Intretine- rea si amplificarea urii irationale impotriva populatiei de rit iudaid), impreuna cu posibilitatea imediata a rezolvarii lor. ,.Mitul cel nou, ca orice mit, nu crestea din calitatile reale ale persoanei adorate, ci din necesitatile psihologiei cole i ardoarea ei, imagina calitatj inexistente pentru a crea un obiect al adorarigci al spe- 1 Armin Heinen (1999), Legiunea ,Arhanghelul Mihail”. 0 contributie la pf international, Bucuresti: Humanitas a 2 Adan orglese (2000), Oreopto Princes perspective. Cl Naga ERD) prince . ly 2a hires tatae mous. Concepts legona’s feta de moet pies scant & sitll tnd pele ein oslo UR BROS TERED “O) de mara gi save destinuul shu Al cantacuio, fn loners sh 7 zt fos Puen, apud. 2. Omen (996), Ani trecech. Criiireacts ron AES ARRON Editura Fundatiei Culturale Romane, p. 352. 1 aBuna Vestres, 8 notembrie Todo, apud. Lucan Boj Tonineosc,Bucatet: Wumanits,p.328- sara Politics 2, WA cara & Z tint-dtwerantei de salvare. (..) Psihologia colectiva, devenita psihoza, i bute absolute.” Cultul personalitatii este o dimensiune constitutiva pentru extremismul poli- tic, indiferent daca acesta apartine dreptei sau stangii. Legionarismul, dar si comu- rismul romanesc, |-au uzitat din pli investmanta cu atri- Ortodoxie si le Ritualurile ortodoxe aveau o pondere importants in Legiune acestea find inde- plinite cu ocazia tuturor actiunilor majore ale acesteia, Acuzat de inadecvarea actiuni- lorviolente, caracteristice migcari, la invatatura biserici si doctrina crestina, Codreanu afirma , linia biserici” ca pe un un ideal inaccesibil legionarilor, dar spre care acestia tind: ,Facem o mare deosebire intre linia pe care mergem noi gi linia Bisericii Crestine. Linia Biserici este cu mii de metri deasupra noastra, Ea atinge perfectiunea si subli- mul. Nu putem cobori aceasts linie pentru a explica faptele noastre.”* Puternicul caracter religios evidentiazé Legiunea ca o migcare aparte in con- textul fascismelor de tip european, in care este riscant si deseori inadecvat integrata Amprenta religioasa, constitutiva pentru ideologia legionara, a captivat numerosi membri ai clerului ortodox, pentru care dimensiunea politica a miscari era situata in plan secundar. .Limbajul politic” subintins de componenta religioasa, impreuna cu :simbolismul exterior” pe care Codreanu si adeptii si il asau s8 transpara, bazat pe “Tun limbaj mistic al «mantuirii» politice”2, pe procesiunile legionare in care simbolu- Tile crestine erau in prim-plan si pe eschatologismul legionar, prin care noua socie- tate a ,omului nou”, purificata si moralizata, urmau 8 apara - se numara printre motivele principale care au alimentat simpatiile clerului fata de migcare.* Ibus gi invatatura crestina sunt agezati de publicistica legionaré pe un fundal belicos - al suferintei si luptei pentru adevar si dreptate - pentru a justifica manifes- tarile electorale violente si comportamentul reprobabil des intalnit la adeptii Garzit Cu toate acestea, celebra expresie ,.Dati Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumne- zeu ce este a lui Dumnezeu” (Luca, XX, 25) emblematicd pentru spiritualitatea crestin ortodox@, este suficienta pentru a confirma puternica distindlie operata de crestinismului risaritean intre sfera social si cea spirituald, spre deosebire de cato- licism sau protestantism, ceea ce invalideaza tentativele legionare de disculpare @ violentelor si crimelor comise prin apelul la religiozitate. De altfel, Miguel de Una- muno este convins c& ,... (sus) le-a aratat (discipolilor) ca Buna Vestire pe care 0 aducea el nu avea nimicin comun cu chestiunile economico-sociale sau nationale, cu democratia sau cu demagogia internationals, ori cu nationalismul.”5 La fel ca apostolii crestini, dar din alte motive, membrii elitei legionare jurau sa se disocieze de ,toate placerile acestei lumi, pentru a-si putea pastra puritatea spirituala si, nu in ultimul rand, independenta materiala, deoarece ,...bogg pe pamént sunt fortamente factori de disolutie a moralitatii si ing traieste in spiritual saraciei, nu poate sa fie revolutionar, eS [=.REGISTERED 9) inanit 30. VERSION apud.Z. Omea, Op. cit, p. 376. 2. Corneliu Zelea Codreanu (1993), Legiunes pentru supravi Editura Fundatiei Buna Vestte,p. 129, 13 Mirel Banics (2007), Biserica ortodoxd roman stat is 4 lbidem, pp. 145-50. 5 Miguel de Unamuno (1993), Agonia Crestnismului a 8 Paul Guiraud (1998), Codreonu si Garda de Fer, Bucur 94Vocabularul politic al legionarismului cuprinde , pe langa .revolutie”, si alti ‘termeni folositi frecvent de stanga comunista, cum ar fi cel din citatul de mai sus, uburghezie”. Reprezentantii acestei categorii erau dezavuti atat de comunisti, ct $i de legionari, pornind insa de la premise diferite: primii le imputau legaturile stranse cu capitalismul international si ostilitatea fata de migcarea muncitoreasca, in timp ce ultimii dispretuiau comoditatea, laxitatea morala si lipsa de curaj necesare pentru transfomarea revolutionara a societatii romanesti Dimensiunea sociala si politica a legionarismului Din punct de vedere social, Legiunea Arhanghelului Mihail era bazata pe prima- tul actiunii; doctrina legionara urmarea transformarea faptic’ si restructurarea etic’ a ‘omului, respectiv a natiunii romane, pornind in primul rand de la actiuni concrete, nu de la retorici ,politicianiste”, cu care nu se rezolva nimic. ,Ai totdeauna dreptate atunci cand vorbesti(...); dar nu serveste la nimic s8 ai dreptate; nu faci nimic dac& ai numai dreptate. Numai tacerea este climatul actiunii. Vorba este sterila si iluzorie.”* ‘Astfel, programul social al legionarilor era axat pe implicarea si ajutorul acor- dat societatilor rurale defavorizate-ostil .vorbelor goale” ale politicienilor imorali incapabili, si pe romanism ~ ostil afluxuiui de elemente straine, distrugatoare prin parazitism sau prin pervertirea ,ethosului” romanesc. Destinul trebuia fortat sa de- 18 partas la formarea ,omului nou”, care urma s@ stea la baza ,starii biologice a Roméniei legionare”; pentru reugita acestui deziderat, mai devreme sau mai tarziu, profetiile Capitanului trebuiau ,acceptate integral”, de unde reiese, aparent subsu- mat spiritualitatii ortodoxe, caracterul autoritar al Garzii de Fier, potentat de refu- zul constant al oricarui tip de critica si autocritica Ascensiunea fascismului in Europa era privita in mare masura ca 0 victorie a crezurilor pentru care legionarii luptau?, motivandu-i sa initieze noi campanii de in- doctrinare, respectiv prozelitism. Nu trebuie uitat insa faptul ca fascismul si nazismul au aparut urmarind ,revizuirea tratatelor de pace incheiate dupa primul razboi mondial"s, ceea ce nu sta la baza emergentei legionarismului, deoarece insigi ,Ro- mania Mare" a aparut ca urmare a acestor tratate Codreanu nu ezita sé-si declare solidaritatea cu Hitler si partidul acestuia, desi intre ideologia legionara si cea national socialista existau diferente sernificati- ve, nazistii fiind rasist si anticrestini, pe cand legionarii erau doar nationalisti, con- siderandu-se totodata profund religiosi. Ceea ce-i unea de fapt pe cei doi lideri era antisemitismul visceral, acesta contand mai mult decat pretinsul interes acordat ameliorarii situatiei sociale si economice din propriile tari. De fapt, atat Codreanu, cat i Hitler manifestau o repulsie bolnavicioass, chiar patologica® fata de evrei, cea 7 Termenul desemnes2a, in imaginarul legionar, marea majoritate a clasel politcegomsn, venalé,arvista lags, corupts lincapabil de solutionarea concrets i eficier Care se confruntd societatea romaneascs, 2 Comneliu Zelea Codreanu, apud. Paul Guiraud, Op. ct. p. 42. 3 Florin Maller (1993), Politica externa a migcirilegionare: ideo fotalitarismului, ne, pp3240. 4. Dragos Zamfirescu (1997), Legiunea Arhanghelului Mibail & Editura Encilopedies,p. 47 SE ee SEREGISTERED See eon a eerste 2, WA caress & sara Politics Z tint-dtwece face improbabila orice supozitie legaté numai de ignoranta sau prejudecatile acestora referitor la populatia de rit iudaic. O pozitie foarte insolita referitoare la relatia initiala dintre legionarism si nazism apare in lucrarea Cranii de lemn a unui nume de referinta a panteonului legionar, lon Mota, care, in 1936, isi manifesta os- tilitatea in raport cu tendintele expansioniste ale celui de al Treilea Reich. ,Pandeste © primejdie hitlerista la granitele tarii noastre? Nimeni n-o va putea intampina cu mai mult elan si cu o mai mare zdrobitoare forta decat o Romanie legionara.”" ‘Mota a murit un an mai tarziu in razboiul civil din Spania, iar astfel de percep- ii legionare asupra nazismului, marginale si in 1936, au disparut pe masura ce al Treilea Reich a devenit tot mai amenintator pentru democratiile occidentale, conco- mitent cu sperantele Legiunii de a ajunge la guvernare in Romania si de ao include in Axa Roma-Berlin-Tokyo, Revenind la obsesesia inovatoare a legionarismului in raport cu caracteristici- le morale gi spirituale ale noului om ~a c&rui aparitie iminenta nu ezita sa 0 anunte sis8 0 revendice-, aflém cd acestea erau identice cu trasaturile ,omului nou” de tip comunist. ,Omul nou de tip fascist sau comunist este prezentat ca find dotat cu 0 psihologie proprie, o etica si o moralé nou’, modelata si modelabila ideologic, vor- bitor al unui nou limbaj."” Lupta legionara avea ca premisa crearea contextului spi- ritual in care ,omul nou” urma sa se nasca: ,.Vom crea un mediu sufletesc, un mediu moral in care’sa se nascé si din care sé se hranesca omul erou."” Un alt mit comun atat comunismului, dar si legionarismului este mitul revolu- tiei, interpretata ca o consecinta a aparitiei noii moralitati si a noului om care va Femodela total societatea postrevolutionaré. Revolutia este un mit traditional al stangii, dar poate fi regasit si in interiorul migcarilor fasciste, ceea ce contribuie la omogenizarea ideologiilor totalitare, fie ele de dreapta sau de stanga. in cadrul Utopiei legionare, ca $i in cazul celei comuniste, traiectoria politicé a noului tip uman este identica: aparitia ,omului nou”, revolutia si infaptuirea societatii sale. ,Atitu- dinea generatiei noi este eminamente programatica. Ea porneste de la cunoasterea vietii prin fapte, nu prin idei. Direct deci, nu indirect."* Se observa inca o similitidine a legionarismului cu comunismul, si anume ca- racterul antiintelectualist, care valorizeaza actiunea in detrimentul ideil, ultima fi- ind vazuta ca o modalitate de cunoastere indirect, deci, inferioara. O diferents importanta intre cele doua extreme politice rezida in orientarea lor temporal dorinta de progres material si de disociere in raport cu trecutul a comunismului, in opozitie cu cultul traditiei si mistica originilor avansata de legionar despre sine, nevola fanaticd de a prolecta ordinea mult dorth In exterior ca gi eauzd a dezordini din interior, ete. Dup Maisonneuve, ,teoreticienil extreme drepte au reconstituito ierathie 2 structurilor sociale, administrative, culturale gi palitice pornind de la pimantul straburilor gi de a pantecul matern." Astfel,autorul avanseazd ideea une’ ,piramide rasturnate”, ca modalitate de Structurate a subcongtientului unui extremist de dreapta: in varfl piramigelinversa mantul stramogese apoicorpul mame, legat organic de acest pamant, dupa 1 lon I. Meta (1936), Cranii de Jemn, Sibiu: Editura Totul Zamfirescu, Op. cit, . 45 2 Lavinia Betea (2001), Psihologie Politics, asi: Polirom, 3 Corneliu Zelea Codreanu, Op. cit, p. 58 4 Nicolae Rogu (1937), ,Omaghul tinereti, Orientéri In ved Pp. 363-364, VERSION sr er O NO 2, WATERMARK & & 96 < rint-dviNgDificultatile incadrarii ideologice ale legionarismului Legionarismul prezinta numeroase ambivalente ideologice cdnd se incearcd circumscrierea sa in tipare politologice clasice. Ne putem intreba ,prin ce anume legionarismul apartine dreptei. In primul rand prin nationalism, apoi prin elitism, prin mesianism, prin apelul la credinta crestina, prin simtul ierarhiei si al autoritatii, prin opozitia tranganta la bolgevism, prin apelul la moral, prin cultul fata de tradi- tie si rolul conducatorului. $8 vedem, mai departe, prin ceea ce nu este el de dreap- ta: prin anticapitalism, antiindividualism, antiliberalism, antidemocratism si colecti- vism, Este, totodata, antimodern, extremist, xenofob, spiritualist si militant." Reiese din acest citat dificultatea circumscrierit ideologice @ legionarismului, deoarece are caracteristic care il plaseaza atat la dreapta, si la stanga spectrului politic. De fapt, instrumentul politologic poate deveni impropriu la un moment analiza migcari, care avea mai mult implicati sociale si educationale, dorindu-se, in primul rand, ,0 scoal& de caractere”. Alte caracteristici importante ale legionaria- ‘mului sunt antiliberalismul si antidemocretia, intélnite constant si in cadrul teoriilor sipracticilor comuniste. Dispretul si ostiltatea afigate in raport cu democratia, per- ceputa ca si fragila, corupta, incompetenta, lag, reactionara — in cazul comunismu- lui-, pe scurt, un obstacol masiv in calea restructurarii revolutionare a societati -re- prezinta poate cea mai importanta trésatura comuna ale celor dou’ extreme politice romanesti Colectivismul este de asemenea un reper ideologic pentru ambele migcéri, individul autonom si individualizarea fiind percepute ca modalitati de destabilizare a corpului social. Maniera holist in care legionarii si comunistii receptau societatea {i conferea acesteia 0 consistent’ organics si o forta revolutionara; orice manifestare de independenta ameninta coeziunea societatii si forta revolutionara a acestela, chiar mai mult, insasi programul ideologic care aspira s3 o subintinda. De aceea le- gionarismul si comunismul reclama 0 adeziune pasionala, care se multiplica usor intr-un mediu gregar, dar intampina 0 puternica opozitie intr-un context social ba- zat pe diversitate si autonomic individual’. Cele mai importante figuri mitice din panteonul legionar sunt cele ale zeului dac Zamolxis, impreuna cu a poetului Eminescu, principalul ideolog nationalist de la care se revendica legionarismul ca doctrina. Reiese de aici si apetenta pentru pag nism a Legiunii, fapt care o aseaza fara echivoc pe acelagi palier ideologic cu natio- nal-socialismul; totusi, dupa cum am avut ocazia s8 constatam, exista si disjunct majore intre legionarism si nazism. ‘Am identificat pana acum numeroase elemente conceptuale care stau atat la baza legionarismului, dar sia comunismului. Aseménarea este potentata side faptul ca legionarismul nu are un evident caracter de extrema dreapta, fondul sau miti, si in special, valorizarea actiunii in detrimertul ideii, comportand de asemenea simila- ritati consistente cu teoriile marxiste aga cum erau ele reflectate in comu ménesc; pornind de la acest& premisa, putem intelege din alta opti tie politica din Legiune in PCR, in ani ce au urmat celui de al »D ws Subsidia, de eclectisnul ipsa de cocrenta leclogics alg P ide adapta Diltatea doctrine! sale la once curent politic revolution MMe de stange saude WSS dreapta REGISTERED ON eateries anagem oie ae ce STS SE SES SO 2, WA cares & sara Politics Z tint-dtwe