Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
MODERNISMUL IN FILOZOFIE SI ARHITECTURA

MODERNISMUL IN FILOZOFIE SI ARHITECTURA

Ratings: (0)|Views: 143 |Likes:
Published by Cristina Lungu

More info:

Published by: Cristina Lungu on Jan 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/30/2012

pdf

text

original

 
LUNGU CRISTINAGRUPA 13 A
MODERNISMUL IN FILOZOFIE SI ARHITECTURA
Gandireamodernapropriu-zisa a inceput in secolul al XVII-lea,preluandinitiativelegandiriistiintificesifilozofice a Renasterii.Ea a pornit de altfel, dintr-unmotivfoartesimplu: nevoiauneigandirihotarate care sa se rupa de aceleramasite dinepocamedievalace au reusitsasupravietuiascaprocesuluirenascentist,strecurandu-sepana in pragulepociimoderne.Acest sentiment de confruntare cu ramasitele medieval s-a manifestat in mod deosebit la ceidoimariintemeietoriaigandirii modern:Bacon siDescartes.Problema care sta de la inceput in fata ganditorilormoderniesteaceea de a-lpunepeom in legatura cu natura, cunoastereaacesteiarezultandinr-un mijloc de adoboritoatebariereleceiseridica in cale in viata.Astfel, raionalismul modernpresupunecraiunea se afladoarînomiînmanifestariile sale, eventual înnaturînconjurtoare din care omul face parte ipe care o înelege cu ajutorultiiei,care a gsitnumitorulcomunîntreraiuneaomuluiiceea a lumii, precum a spussi Kant:Natura se agita, numaiomulface.Deasemenea,teoreticianularhitecturiimoderne, LeCorbusier, se referee la naturaca un agent pentruregenerareamorala a omenirii,capabilasareaprindavalorileumanitarepierdute in societateaindustrializata: Omulesteun produs al naturii.El a fostcreattinandseama de legilenaturii.Daca el estedestul deconstient de acestelegi, daca se supuneacestorasiisiarmonizeazaviata cu fluxulperpetuual naturii, atuncivaobtinesenzatiaconstienta a armoniei, care ii va fi benefica.Ganditorul al caruiprincipii au stat la bazaacestuirationalism,este Descartes(princlebrulsaucitat : cogito ergo sum < cugetdeci exist> ), acaruifilozofieinvitaomulsa-sicauteraspunsurileinlauntrulproprieifiinte. De aici, se potsustragecatevaideiaplicabileconceptelorarhitecturalemoderne careatingprinconstructialorformele curate care sunt consideratesingureleadevaruriuniversale la care sepoateajungepringandirelogica.Cunoscutfiindfaptulca in de-alungultimpuluifilosofiasiarhitecturaevolueazaincontestabilimpreuna,putemspunecaodata cu aceasta forma de simplificare a gandiriipe care rationalismulmodern l-a constituit, arhitecturasi-a dezvoltatpropriile sale forme de exprimare inacord cu nouagandire.
 
Astfelrationalismul in arhitecturaesteregasit in diverse forme, functie de spatiulcultural in care se dezvolta: in Franta, prin Le Corbusier regasimrationalismul formal, inGermania, prin Walter Gropius siscoala Bauhaus esterationalismul didactic, in Americaprin Frank Lloyd Wright esterationalismul organic, etc.Insarationalismulsigeometrianusuntfixe.Acesteasuntproduse ale unuianumespatiugeografic, istoric, culturalsichiarfilozofic, acesteapierzandu-sivaloaresichiarfiindinterpretatediferitdacaar fitranspuse in altearii.Le Corbusier estedeopotrivateoretician de arhitectura cat siarhitect, iar de-alungulcarierei sale, acesta a emismaimulteteoriipe care le-a introdus in celebrele salecarti care astaziconstituie bibliaarhitecturiimoderne. La randulsau, Corbusieresteelevullui Peter Brehens care aredreptfilozofiesacucereascalumeamecanicistaprinputereaformeiartisticesi aordiniiestetice. Acesteaspecte se regasescsi la Mies van de Rohe caredeasemeneaesteinvatacelullui Peter Brehens. Totusi Corbusier esteprin opera sa, celcare a reusitsapuna in luminavolumele, sacreeze o unitate delocuittipizatasisagandeasca un intregsistem de standarde de locuit generate denevoileoamenilor.Pentru a reveniasupraaspectelorpe care rationalismul le prezinta in arhitectura,meritamentionatsiarticolullui Adolf Loos Ornament sicrima in careacestacondamnafolosireaornamentuluisiindeamnacatrenoicautariformale caresaraspundaunornevoi rationale de locuit in primul rand. In plansecundacestaafirmacaeliminareadecoratieieste o forma de simplificare a arhitecturiicare insa nu-i stirbestefrumusetea. El adaugacapoateaceastaestefrumuseteanoiiarhitecturi sicatrebuieprofitat de aceasta forma desimplificareprindinamizareaformelorsivolumelorsiprinutilizareauneinoiesteticibazataperational sieficient.Modernismul in arhitecturaainceputin jurulanului 1900. Pana in 1940acesteinfluentemoderne s-au consilidatsi au devenitmaimult un stil international care adominatmodul de proiectaresiconstruite a cladirilortimp de cateva decade in secolul alXIX-lea, catevadintrecaracteristicileacestuiafiind: respingereastiluriloristoricecasursa aformeiarhitecturale; adoptateaprincipiului conform caruiamaterialelesifunctiatrebuiesadetermine
 
rezultatul;respingereaelementelorornamentale;simplificareaformeiprineliminareadetaliilorlipsite de importanta;fiecarecladiretrebuiasaaiba o structuraclara, bine definita.Arhitecturamoderna a fostpropulsata deasemeneasideevolutiatehnologicasistiintifica, prindisponibilitateaunorserii de materiale deconstructienoi:sticla (utilizatacelmai des in fatade), otelul (utilizat in scheletul exterior),betonulsifierul (utilizate in planseurisi in interior).De asemenea,planurileeraufunctionalesilogice, cladirearaspunzand cat mai directposibilnevoilorutilizatorilor.Din perspectivainfluentelorpe care rationalismul le are in arhitectura, existapartiale sale care pot fi considerate pozitive cum ar fiasigurareaunorconditiioptimestandardizate de locuirepe tot globul,insaexistasinumeroaseaspecte care privesclaturasanegativa.De exemplu,planullui Corbusier pentru un oras cu 3 milioane de locuitorisi alorasuluiconceput de la zero, Chandigarhreprezintapentruarhitectiicontemporanisipentrucriticii de specialitate o utopieintrucatnu esteposibilcastrandardizareasigloalizareasameargapanaintr-acoloincatsadirijezemodul de viata al oamenilor. Acest tip de gandire paresaneglijezepersonalitateasiculturaindividului, supunandu-l uneiegalitati cu altisemenide-aisai, fapt care contravinepoatesiunornorme morale. Rationalismulpropune un tip deconstrangere care limiteazaproiectul de arhitecturasiiltransformaintr-un actpurmecanic, functionalist, departe de o frumuseteestetica, precumspuneasi Cicero:Autoritateacelor care predauesteadesea un obstacolpentrucei care vorsainvete.Repetabilitateaunorelementeaduce la o suprasaturaresichiar la epuizarealorstilistica.In concluzie, desirationalismul are in esentasaintentiibune, careproclamaordineasigeometriaspatiului, ideeacaspatiilesa fie conceputedinspre interiorspre exterior ( careporneste din filozofialui Descartes de a cautaraspunsurile ininteriorulfiintei) esteuna care duce la limitareaexpresieiformale.Bibliografie:
 Le Corbusier,³La Ville radieuse´, 1935

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Arhimania Ro added this note
interesant

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->