Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Comentarii P100-Cap 4

Comentarii P100-Cap 4

Ratings: (0)|Views: 53|Likes:
Published by gabi1982

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: gabi1982 on Jan 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/05/2012

pdf

text

original

 
 C4 - 1
4 PREVEDERI GENERALE DE AMPLASARE
I DE ALC
TUIRE ACONSTRUC
IILOR4.1 Generalit

iC4.1
P100-1:2004 este complet armonizat, conceptual
i formal, cu codulEuropean EN 1998-1. Acest cod preia elementele de baz
ale normeieuropene, dar men
ine o serie de prevederi de detaliu din normele române
tianterioare, care în opinia elaboratorilor
i-au dovedit valabilitatea
i utilitatea înpractica proiect
rii seismice.Codul preia modelele, metodele de calcul, terminologia, simbolurile,structurarea pe capitole din EN, astfel încât coresponden
a dintre cele dou
 coduri sa fie asigurat
de la sine.În mod firesc, ar fi fost necesar
elaborarea întregului pachet de coduristructurale armonizate cu cele europene, cum sunt cele care trateaz
ac
iunile
i siguran
a realizat
prin proiectare, proiectarea structurilor din beton, o
el,lemn la înc
rc
ri neseismice etc., întrucât codul de proiectare seismic
sebazeaz
direct pe modelele
i metodele din celelate coduri.Aplicarea codului de proiectare seismic
P100-1:2004 de c
tre ingineriiproiectan
i neacomoda
i înc
cu semnifica
iile caracteristicilor de calcul dinnormele europene
i cu simbolurile utilizate în aceste documente presupunecunoa
terea rela
iilor dintre m
rimile utilizate în cele dou
norme, european
 
iromâneasc
, precum
i echivalen
a nota
iilor.Anexa 1 la prezentul volum de comentarii prezint
aceast
coresponden

.
4.3 Condi
ii privind amplasarea construc
iilorC4.3
Realizarea unui sistem de fundare robust, în m
sur
s
realizeze controlat
i avantajos transferul înc
rc
rilor de diferite naturi la teren, este influen
atdecisiv de caracteristicile mecanice ale acestuia
i de condi
iile hidrologice peamplasament.Din acest motiv alegerea amplasamentelor, atunci când acestea nu suntimpuse, mai ales la construc
ii importante sau de mari dimensiuni, trebuiefacut
cu toat
aten
ia. Cu prioritate trebuie evitate amplasamentele cu risc delunecare, surpare, lichefiere în caz de cutremur etc. În acest scop un rolimportant revine cercetarii geotehnice
i, eventual cercet
rii geologiei tehnicepe amplasament.Trebuie subliniat
i faptul c
realizarea unor sisteme de fundare sigure peamplasamente nefavorabile presupune eforturi materiale
i costurisuplimentare, care pot scumpi substan
ial lucrarea în ansamblul ei.
4.4 Alc
tuirea de ansamblu a construc
iilor4.4.1 Aspecte de baz
ale concep
iei de proiectareC4.4.1
În aceasta sec
iune sunt identificate principiile esen
iale pentru oalc
tuire corecta a construc
iilor din zonele cu seismicitate semnificativ
.Respectarea acestor principii permite o comportare favorabil
, dar
i controlulsigur al raspunsului seismic al structurii, chiar cu mijloace de calcul mai simple.
 
 C4 - 2
C4.4.1.1
De
i apare de domeniul eviden
ei, condi
ia traseului sigur, direct
iscurt al înc
rc
rilor pân
la terenul de fundare nu a fost prevazut
în modexplicit în normele de proiectare pân
la jumatatea anilor ‘90 din secolul trecut.Orice verig
absent
sau slab
pe acest traseu - de exemplu, lipsa conect
rii între plan
ee
i pere
i sau o înn
dire prin petrecere prea scurt
- poate duce laruperi locale sau generalizate. Orice lungire, cu ocoli
uri, a acestui traseuproduce eforturi mai mari
i, ca urmare, costuri mai mari.
C4.4.1.2
Redundan
a este o caracteristica foarte necesar
structurilor seismice.Aceasta permite ca, atunci când un element se plastific
sau se rupe local, for
alateral
s
fie distribuit
la alte elemente ale sistemului pentru a preveni orupere progresiv
.
C4.4.1.3
Calitatea r
spunsului seismic al structurii este influen
at
esen
ial deconfigura
ia ordonat
sau nu a acesteia. Din acest punct de vedere simetria pedou
direc
ii în plan a cladirii, dar
i a structurii înse
i, reprezint
condi
ia ceamai important
. Asimetriile induc oscila
ii de torsiune
i concentr
ri de eforturi lacol
urile intrânde.De asemenea, discontinuit

ile pe vertical
ale structurii, a
a cum s-a ar
tat
ila C4.4.1.1, produc devieri ale traseului înc
rc
rilor, dar
i modific
ri bru
te alerigidit

ii
i rezisten
ei laterale la anumite niveluri. Atunci când asemeneacaracteristici de neregularitate sunt inevitabile, la proiectarea structural
trebuies
se
in
cont de caracteristicile de vibra
ie deosebite care intervin, decaracterul special al transferului de for
e
i concentarile de eforturi în zonele deschimbare brusc
a unor caracteristici structurale.Câteva situa
ii de alc
tuire neregulat
, în plan sau în eleva
ie, sunt prezentate în fig. 4.1
i 4.2.În orice caz, inginerul structurist trebuie s
manifeste preocupare pentruob
inerea unei structuri regulate, înc
din primele faze de proiectare, îndiscu
iile cu proiectantul func
iunii, arhitectul. Rezolvarea ini
ial
corect
astructurii poate economisi timp
i bani, f
r
s
afecteze semnificativ func
iuneasau aspectul cladirii.
C4.4.1.4
Direc
ia de ac
iune a seismului este aleatoare, ap
rând eforturi petoate direc
iile. Din acest motiv, structura trebuie s
aib
o rigiditate suficient
înorice direc
ie. Aceasta se poate realiza, mai simplu, prin asigurarea rigidit

iinecesare pe dou
direc
ii ortogonale în plan.Ast
zi este recunoscut pretutindeni faptul c
parametrul esen
ial încaracterizarea r
spunsului seismic, atât în satisfacerea exigen
elor de siguran

 a vie
ii, cât
i a celor de limitare a degrad
rilor, este deplasarea lateral
.Din acest motiv, asigurarea prin proiectare a unei rigidit

i laterale suficienteeste primordial
în proiectarea seismic
. Aceast
condi
ie este în modparticular important
pentru zonele aflate în Câmpia Român
, ca urmare acerin
elor mari de deplasare specifice, impuse de cutremurele vrâncene înaceast
regiune.
C4.4.1.5
R
spunsul seismic al construc
iilor cu vibra
ii de torsiune majore esteunul nefavorabil, cu sporuri semnificative ale deplas
rilor laterale, cu efectelenegative aferente asupra st
rii de degradare a elementelor structurale
inestructurale. Pe de alt
parte, gradul de încredere în rezultatele calculului
 
 C4 - 3
structural, cu alte cuvinte controlul r
spunsului seismic prin calcul, este mult maimic decât în cazul unor structuri simetrice.Prin dispunerea adecvat
a elementelor structurale verticale, în primul rând aelementelor cu rigiditate mare, pere
ii
i cadrele contravântuite, trebuie redusela maximum excentricit

ile maselor în raport cu centrul rigidit

ilor
i, cu cel alrezisten
elor laterale.Optimizarea r
spunsului seismic din acest punct de vedere este maxim
atuncicând cuplarea modurilor de torsiune cu cele de transla
ie este practic eliminat
 sau redus
substan
ial.Chiar
i în cazul structurilor simetrice spa
iale apar oscila
ii de torsiuneaccidentale. Controlul acestora poate fi realizat prin dispunerea periferic
 (pentru realizarea bra
ului cuplului) a unor elemente de contravântuire curigiditate suficient
la deplas
ri laterale.Num
rul minim specificat (2 x 2) asigur
cu o probabilitate mare ca m
car opereche de contravântuiri s
lucreze în domeniul “elastic”.
C4.4.1.6
În structurile supuse ac
iunii for
elor laterale seismice plan
eele au rolesen
ial pentru asigurarea unui r
spuns seismic favorabil.Realizarea plan
eelor ca diafragme orizontale foarte rigide
i rezistente pentrufor
e în planul lor permite
i un control sigur al r
spunsului seismic a
teptat, prinmetode de calcul adecvate (vezi fig. 4.3).Plan
eele dintre zone structurale cu rigidit

i
i rezisten
e foarte diferite, cam
rime
i distribu
ie în plan, pot fi supuse unor for
e foarte mari. Acesta estecazul, de multe ori, al plan
eelor de transfer dintre infrastructur
 
isuprastructur
. Preluarea eforturilor corespunz
toare func
iei de diafragm
 orizontal
presupune prevederea în plan
eu a unor arm
turi cu rol de conectori,colectori, tiran
i, dimensionate adecvat (vezi 4.4.4).
C4.4.1.7
Funda
iile trebuie s
realizeze transferul eforturilor dezvoltate la bazastructurii, realizat
din beton armat sau din o
el, la terenul de fundare, constituitdintr-un material mult mai slab, lipsit de rezisten

la întindere
i cu o rezisten

 la compresiune de sute sau mii de ori mai mic
decât a materialului dinsuprastructur
. În cazul structurilor solicitate seismic, for
ele ce trebuietransmise la teren corespund mecanismului structural de disipare de energie,care implic
plastificarea la baz
a elementelor structurale verticale.Aceast
func
ie a funda
iilor presupune dezvoltarea substan
ial
în plan, înraport cu dimensiunile elementelor suprastructurii
i dimensiuni consistentepentru preluarea eforturilor rezultate din acest rol.Exist
mai multe moduri de rezolvare a funda
iilor, care se înscriu între dou
 limite (fig. C.2):- o variant
limit
o constituie cea în care fiecare din elementele verticaleapar
inând structurii cap
t
propria funda
ie. Fundarea poate fi direct
, de tipmasiv ca în cazul peretelui din fig. C4.1a, atunci când suprafa
a de fundarepoate fi dezvoltat
cât este necesar
i echilibrul poate fi realizat numai prinpresiuni pe talpa funda
iei, sau de adâncime, prin pilo
i, chesoane etc., cândrezisten
a terenului oblig
la aceast
solu
ie, dac
suprafa
a de rezemare estelimitat
 
i echilibrarea for
elor la nivelul t
lpii face necesar
dezvoltarea unorfor
e de întindere (fig. C4.1b).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->