Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
revista Tineri Plus

revista Tineri Plus

Ratings: (0)|Views: 208|Likes:
Published by Iagar

More info:

Published by: Iagar on Jan 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2013

pdf

text

original

 
TINEri PLUS
revistă de cultură şi creaţie literară a tinerei generaţii
CAHUL • nr. 2 •ianuarie 2010
E M I N E S C U
Lumea încă îşi înalţă pământeştile zidiri,Lacul codrilor albastru îşi mai scrie soarta-n unde…Ne e dor de Eminescu ca de primele iubiri,Luminoase, jucăuşe, trecătoare, dar profunde…Ţin şi astăzi păpuşarii aţele în mâna lor,Prezentând, pe-aceeaşi scenă, drama veşnic neschimbată,Noi, actori fără de voie, mai avem un singur dor –Ne e dor de Eminescu, ca de mamă şi de tată…Într-un veac al depărtării de izvor născutu-ne-am,Când se-aprind tot mai puţine stele care nu mai pier…Ne e dor de Eminescu precum frunzelor de ram,Precum teiului de oare şi pădurilor de cer…
Petru BOTEZATU Imagine: Sorin Bălaşa - “Eminescu” (fragment)
 
Din cuprins:
Petru Botezatu:
Voronin, Lupu
şi limba în care a scris Eminescu;
Maria-Daniela Pănăzan:
Re
-
 găsirea inţei: sacrul în lirica luiGrigore Vieru;
Sergiu Panţâr
: Paşii profetului;Vârsta de er şi de aur;
Gabriela Tonigar:
Traduceri;
Kasiana Vitan:
Temniţa – loc de puricare şi întâlnire cu Hristos;
Diana Vicol
: Poezii.
După rezistenţele pe care le-a întâmpinat în timpul  scurtei şi chinuitei lui vieţi,opera lui Mihai Eminescu s-a impus fulgerător, nea- mului întreg, iar nu numai  păturei culte.Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate şi atâta fer- voare cu care neamul româ- nesc s-a regăsit în opera lui Eminescu.
 Mircea ELIADE 
 
Voronin, Lupu şi limba în care a scrisEminescu
revistă de cultură şi creaţie literară a tinerei generaţii 
  E  D  I  T O  R  I A  L
Petru
BOTEZATU
S
unt tot mai impresionat de uşurinţa cu care unii politicieni de la noiabordează, cu aere de experţi, diverse subiecte de discuţie, uneoridin domenii absolut paralele, care nu au nici în clin, nici în mânecă unele cualtele şi, mai ales, cu pregătirea anumitor oameni politici. Pe 15 ianuarie, cândtoţi românii sărbătoreau aniversarea marelui Eminescu, iar politicienii de laChişinău depuneau (unii chiar de ochii lumii) ori la bustul Luceafărului depe Aleea Clasicilor, jurnaliştii („impertinenţi”, ca întotdeauna) l-au întrebat peVladimir Voronin în ce limbă îl sărbătoreşte pe poet. Ex-preşedintele comunistal Republicii Moldova a răspuns, cu certitudinea şi erudiţia care îl caracterizeazăatunci când dezbate probleme identitare, că îl omagiază pe Eminescu în limba în care acesta şi-a scris proza, adică în limba moldovenească. E adevărat căprozatorul Eminescu e tot atât de genial ca şi poetul Eminescu, dar nu cred căla acest aspect s-a referit Voronin. Se pare că vârful de lance al comunismuluiautohton nu prea face distincţie între anumite noţiuni elementare de teorieliterară. Poate că nici nu are nevoie de ele. Important e să-şi dea cu părereaşi să promoveze, cu toată puterea unui general de miliţie sovietică, tezelemoldovenismului primitiv inventat de predecesorii săi bolşevici. Eu îl înţeleg şichiar îl compătimesc pe Voronin. El, dincolo de ideologia de partid, are nevoiepersonal de limba moldovenească, idiomul care este expresia perfectă a struţo-cămilei lingvistice în care se face auzit liderul PCRM. Altfel, Voronin va , poate,unicul şef de stat care nu cunoaşte bine nicio limbă vorbită pe glob. Pentru căVladimir Voronin, deşi se înţelegea fără intermediar, când, pe parcursul celordouă mandate de preşedinte al ţării, trebuia să se discute cu omologul săuromân, a recunoscut, într-un interviu, că nu cunoaşte româna la perfecţie. Lucrucu care nu putem să nu cădem de acord. Pe de altă parte, poate  uşor de sesizatfaptul că Voronin nu este un cunoscător deinvidiat al limbii ruse. În asemenea condiţii,repet, nu-i rămâne decât o singură alternativă:limba moldovenească, cea care i se potriveşte cao mănuşă.Aceeaşi întrebare i-au pus-o jurnaliştii şi luiMarian Lupu, preşedintele Parlamentului şi,interimar, al ţării. Numai că acesta, suferind deo exibilitate conjuncturală cronică a coloaneivertebrale a demnităţii de neam, s-a eschivat dela răspuns, cerându-le reprezentanţilor mass-media, cu accentul său dâmboviţean, să nu arhipolitizeze „orice, pe simplulmotiv că avem o situaţie când o jumate din populaţia noastră gândeşte într-unfel, iar altă jumătate gândeşte în alt fel”. Pe mine, domnule Marian Lupu, cacetăţean de rând, care v-am delegat puterea, e şi prin reprezentanţii altei forţepolitice pe care i-am votat, mă interesează în ce fel gândeşte preşedintele ţării în care trăiesc despre acele „orice”-uri care se cheamă Limba Română şi MihaiEminescu şi care înseamnă, de fapt, tot ce avem noi mai curat şi mai înălţător.Cred că aceste evaziuni nu fac faţă unei personalităţi de calibrul şi înălţimea(politică) a lui Marian Lupu.
TINEri PLUS
Eu îl înţeleg şi chiar îl compătimesc peVoronin. El, dincolo de ideologia de partid,are nevoie personal de limba moldovenească,idiomul care este expresia perfectă a struţo-cămilei lingvistice în care se face auzit liderulPCRM. Altfel, Voronin va , poate, uniculşef de stat care nu cunoaşte bine nicio limbăvorbită pe glob.
TINEri PLUS
 Nr. 1 • 2010
2
 
TINEri PLUS
revistă de cultură şi creaţie literară a tinerei generaţii 
 V I E R E A N A
Poezia este o formă de rugăciune pentru oricine înţelegecă relaţia lui cu semenii şi cu Dumnezeu este o relaţie deiubire. Chiar dacă respectă anumite norme, poezia „seîmplineşte ca artă prin canoane formale, dar ea rămâne, înfundamentele ei, inspiraţie, cu izvoare în acea stare poetică pură, care se învecinează cu rugăciunea”
1
.Aşa cum spunea şi Mircea Eliade, omul contemporannu poate face abstracţie de existenţa permanentă a lui
homo religiosus
, omul profan ind un urmaş al acestuia,el neputându-şi anula propria istorie şi istoria strămoşilor săi religioşi. Existenţa omului se bazează pe iniţiere şi pe credinţă, iar criza omului contemporan este chiar denatură religioasă, pentru că omul de astăzi nu se confundăcu sacrul, precum în alte răstimpuri şi perioade istorice,deşi lumea omului este întemeiată pe experienţa sacrului.Acest fapt, evidenţiat de cunoscutul istoric al religiilor, seresimte acut în literatura română a secolului trecut, maiales la sfârşitul perioadei.În literatura română, putem constata că există „douătipuri majore şi evidente de poezie religioasă:
o poezie
religioasă manifestă
(cu trimitere directă la învăţăturacreştină şi biblică) şi
o poezie religioasă imanentă
în care„reverberaţia sacrului” vine dintr-o viziune creştină asupraexistenţei umane.”
2
. Fără nici o îndoială, „pe lângă
 poeţi prin excelenţă religioşi
, după expresia lui D. Stăniloae,cum ar  Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Radu Gyr,[...] există în opera unor poeţi
o religiozitate difuză 
,[deoarece] poezie religioasă nu înseamnă numai acele
1
Ernest Bernea,
Trilogie losocă. Adevăr şi cunoaştere. În că 
-
utarea unei deniţii a omului. Cultura ca idee şi formă,
EdituraDacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 43
2
Ion Buzaşi,
Un eseu monograc despre poezia religioasă ro
-
mânească 
, Prefaţă la volumul Maria-Daniela Pănăzan,
Poezia
religioasă românească. Eseu monograc
, Editura Reîntregirea,Alba Iulia, 2006, p. 13
creaţii lirice care au un titlu explicit religios şi o inspiraţie biblică, ci şi acele care exprimă o trăire creştină.”
3
Aceeaşi părere reiese clar şi din următoarea apreciere: „suntdouă categorii de poeţi: unii care caută sistematic temelereligioase şi construiesc mici parabole cu înţeles mistic şialţii care, fără a folosi voit motive religioase, ating printr-ometazică profundă şi originală starea de religiozitate în poem. Deosebirile nu sunt atât de mari pe cât le prezinteu, există un spaţiu în care poeţii din cele două categoriise întâlnesc.”
4
 
Într-un asemenea spaţiu se situează, diacronic şiaxiologic, şi poetul Grigore Vieru. Poezia lui este onesfârşită metaforă a Fiinţei care se caută şi se regăseşteîntr-o imagine sau alta, e a Mamei, e a Patriei, e aIubirii. Experienţa sacrului se supraordonează celei asuetului însetat de marea întâlnire cu Cel ce este Iubire.Poetica lui Grigore Vieru îşi revendică sacralitatea din aceatrăire existenţială profundă care macină Fiinţa de adevăr şi cunoaştere absolute. Dacă ar  să încadrăm poezia luiGrigore Vieru în clasicarea mai sus amintită, am spune căversurile sale se integrează în poetica religioasă imanentă,cu toate că orul creştin se resimte în pagini de autenticătrăire umano-poetică.Despre religiozitatea liricii sale a vorbit şi acad. ZoeDumitrescu-Buşulenga, care a evidenţiat clar toposurilesacre ale operei: „Unitatea interioară a poeziei lui GrigoreVieru se menţine datorită substratului religios revelat prinomniprezenţa forţei maternităţii, care adună în ea, ca într-un centru al sacralităţii, satul, copilăria, casa părintească,iubita, izvorul, lacrima, ploaia. Dacă „duminica“ este ceacare pivotează timpul sacru, atunci „ludicul“ marchează,din acelaşi punct de vedere, spaţiul, iar cântecul şi magia,la rândul lor, contribuie la desfăşurarea universului liricvierean sub semnul liturgicului spre care e orientatălupta cu singurătatea, cu înstrăinarea şi ieşirea dintr-untimp a-religios, a-ciclic al totalitarismului, al neamuluisău adunat în versurile poetului basarabeanca într-o icoană: „O, neamule, tu,/ adunatgrămăjoară,/ ai putea să încapi/ într-o singură
3 Ion Buzaşi,
 Poezia religioasă românească 
,
 Argument,
EdituraDacia, Cluj-Napoca, 2003, p. 54 Eugen Simion,
Poezia religioasă,
în
 Fragmente critice
, Vol. I,
Scriitura taciturnă şi scriitura publică 
, Editura « Grai şi suet – Cultura naţională », Bucureşti, 1998, p. 135
REGĂSIREA FIINŢEI: SACRULÎN LIRICA LUI GRIGORE VIERU
Motto:
“În ceasornicul lui Dumnezeu
 Locuieşte o privighetoare” 
(Grigore Vieru)
Maria-Daniela PĂNĂZAN,
Blaj, ROMÂNIA 
TINEri PLUS
 Nr. 1 • 2010
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->