1

LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Lichidarea societatii comerciale ca urmare a dizolvarii

O societate comerciala dispare ca entitate economica, sociala si juridica odata cu dizolvarea si

lichidarea ei.
Lichidarea unei sociatati comerciale consta dintr-un “ansamblu de operatii care, dupa dizolvarea
societatii, au ca obiect realizarea elementelor de activ (transformarea activului in bani) si plata creditorilor, in
vederea partajului activului net ramas intre asociati”.
Dupa cum rezulta din aceasta definitie, lichidarea este precedata de dizolvarea societatii comerciale.
Desi legiuitorul nu face precizari exprese privind definirea dizolvarii si a lichidarii unei societati comerciale,
intre cei doi termeni exista o anumita diferentiere. Aceasta se refera la statutul juridic al societatii comerciale.
In cazul dizolvarii, calitatea de persoana juridica a societatii comerciale se mentine (subzista) numai pentru o
anumita perioada, in vederea lichidarii, pe cand lichidarea marcheaza disparitia definitiva a persoanei juridice.
Cauzele dizolvarii sunt multiple:unele sunt comune tuturor societatilor comerciale, altele sunt
specifice doar pentru o anumita forma de societate comerciala.
Astfel, au ca efect dizolvarea societatii si dau dreptul fiecarui asociat sa ceara dizolvarea acesteia,
urmatoarele cauze:
- expirarea termenului stabilit pentru durata societatii;
- realizarea sau imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii;
- decizia asociatilor (hotararea adunarii generale);
- lichidarea judiciara (falimentul);
- daca pierderea atinge jumatate din marimea capitalului social sau daca micsorarea capitalului s-a
facut sub minimul legal, fara ca asociatii sa decida completarea lui;
- reducerea numarului actionarilor sub cinci, in cazul sociatatilor pe actiuni, daca au trecut mai
mult de sase luni de la reducerea lui si nu au fost completari;
- alte cauze specifice fiecarei forme de societate comerciala.
Hotararea de dizolvare apartine asociatilor sau este luata de justitie. Aceasta are ca efect interdictia
de a efectua operatii comerciale noi, altele decat cele destinate lichidarii. Societatea fiind dizolvata,
„administratorii trebuie sa inceapa Procedura de lichidare...”
Totusi, desi dizolvarea precede lichidarea, nu totdeauna o societate dizolvata este lichidata. Este
cazul modificarii societatii (de exemplu: schimbarea obiectului de activitate,fuziunea cu o alta societate etc.),
cand aceasta va supravietui cu o alta configuratie decat cea initiala.
Toate documentele emise de societatea aflata in lichidare trebuie sa poarte o mentiune despre starea
societatii (sa arate ca este in lichidare). Patrimoniul social apartine, in continuare, societatii, ca subiect de
drept distinct.
Dupa aprobarea hotararii de lichidare, adunarea asociatilor procedeaza la numirea lichidatorilor si la
stabilirea competentelor acestora pentru realizarea lichidarii. In cazul cand lichidatorii nu au putut fi numiti
prin hotararea adunarii asociatilor, numirea acestora se face de catre instanta judecatoreasca, la cererea
oricaruia dintre administratori sau asociati.
Lichidatorii sunt persoane insarcinate cu executarea operatiilor de lichidare a societatii comerciale.
Poate avea calitatea de lichidator orice asociat, asociat comanditar, administrator sau o alta persoana straina
de societate.
Activitatea lichidatorilor este controlata de cenzori, iar la societatile in care nu exista cenzori,
controlul se exercita de catre asociati.
Alaturi de puterile conferite de catre asociati, lichidatorii mai au si alte competente, stipulate expres
de lege (Lg.31/1990):
- sa dea in judecata si sa fie actionati, in interesul lichidarii;
- sa execute si sa termine operatiile de comert referitoare la lichidare (pentru operatiile comerciale
noi, intreprinse de lichidatori si care nu servesc lichidarii, acestia raspund personal si solidar de
executarea lor);
- sa vanda, prin licitatie publica, imobile si orice avere mobiliara a societatii (este interzisa
vanzarea bunurilor in bloc);
- sa faca tranzactii care servesc lichidarii;
- sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, chiar in caz de falimental debitorului, eliberand
chitanta;
- sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte
acte de comert necesare lichidarii.
 2

Dupa intrarea lichidatorilor in functiune, acestia procedeaza, impreuna cu administratorii societatii,

la efectuarea unui inventar si intocmirea unui bilant de lichidare care „sa constate situatia exacta a activului si
pasivului societatii si sa le semneze”. Acest bilant prezinta situatia patrimoniului inainte de realizarea
activelur si plata datoriilor.
Dizolvarea societatii comerciale, desi conserva personalitatea juridica, are drept consecinta
intreruperea activitatii economice normale a intreprinderii (din intentie sau din obligatie). Sub aspect contabil,
aceasta semnifica abandonul principiului ontinuitatii activitatii si intocmirea documentelor contabile de
sinteza in valori lichidative (valori de lichidare).
Valoarea de lichidare poate fi definitiva ca valoarea care se obtine din vanzarea fortata a
intreprinderii, intr-un termen limitat. Valoarea de lichidare este, de regula, mai scazuta decat valoarea de piata
(actuala). Astfel, bunurile care, in conditii normale (continuitatea activitatii), au o valoare actuala (de piata),
in cazul lichidarii intreprinderii, valoarea acestora suporta o reducere sensibila, deoarece pot sa nu aiba
aceeasi utilitate pentru cel care le achizitioneaza sau datorita faptului ca vanzarea lor antreneaza anumite
cheltuieli. La acestea se adauga si psihologia vanzarii fortate, intr-un anumit termen.
Abandonul principiului continuitatii exploatarii antreneaza incidente asupra actiunii celorlalte
principii contabile, evaluarii activelor si pasivelor si prezentarii informatiei contabile. Astfel, renuntarea la
ipoteza continuitatii activitatii atrage anularea integrala a principiilor permanentei metodelor si independentei
exercitiilor si o aplicare partiala a principiului prudentei.
Starea de necontinuitate a exploatarii, deci de lichidare certa, implica evaluarea in valori lichidative,
chiar daca sunt numai estimate sau aproximate, deoarece numai ele pot oferi o imagine fidela asupra situatiei
financiare, patrimoniului si rezultatului intreprinderii. Intr-un astfel de caz, activul bilantier este evaluat in
valori de realizare (lichidare), iar in pasiv se vor constata si toate datoriile generate de incetarea activitatii.
Sub aspectul prezentarii informatiei contabile, anexa trebuie sa mentioneze principiile si metodele
retinute pentru valuarea in conditii de lichidaresi sa explice motivele abandonarii anumitor principii generale
si influenta acestui abandon asupra prezentarii si evaluarii conturilor anuale.
Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, altfel spus, eo raspund pentru gestiunea
operatiilor legate de lichidarea societatii. Prin lege, ei sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul
societatii cat si registrele si alte documente care li s-au incredintat de catre administratori.
Operatiile efectuate de lichidatori sunt inregistrate, in ordine cronologica, intr-un registru jurnal al
operatiilor de lichidare.
In situatia cand operatiile de lichidare se prelungesc peste durata exercitiului financiar, lichidatorii
sunt obligati sa intocmeasca bilantul anual.
Trebuie remarcat faptul ca lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilorce li s-ar
cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societiatii. Daca lichidatorii constata, pe baza bilantilui de
lichidare, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil, acestia trebuie
sa ceara, sumele necesare de la asociatii care raspund nelimitat sau de la cei care nu au efectuat integral
varsamintele, dupa caz.
Dupa efectuarea operatiilor de lichidare (realizarea activeor, adica vanzarea si incasarea lor si plata
datoriilor), lichidatorii trebuie sa intocmeasca un bilant final de lichidare si un proiect de repartizare a
activului net intre asociati, care se aduc la cunostinta asociatilor.
Bilantul final de lichidare reflecta marimea activelor si pasivelor societatii, in urma opratiilor de
lichidare (realizarea activelor si plata datoriilor). El constata eventualul activ net al soccetatii, in situatia in
care valoarea activelor realizate este excedentara datoriilor care au fost angajate de societatea comerciala
supusa lichidarii.
Activul net obtinut din lichidare serveste pentru rambursarea aporturilor asociatilor la capitalul
social. Daca lichidarea se soldeaza cu un castig din lichidare, acesta trebuie repartizat intre asociati,
proprtional cu participarea la capitalul social.
In baza proiectului de repartizare aprobat, asociatii incaseaza sumele de bani care li se cuvin din
activul net, in schimbul unei chitante de primire.
Dupa aprobarea bilantului final de lichidare si repartizarea activului net intre asociati, lichidatorii
sunt eliberati, altfel spus, are loc descarcarea gestiunii si ridicarea mandatului lor.
In materie de fiscalitate, lichidatorii au obligatia de a calcula su varsa catre buget impozitele, taxele
si contributiile care cad in sarcina societatii comerciale supuse lichidarii.
Daca din operatiile de lichidare rezulta un profir, acesta va fi taxat cu impozitul pe profir, iar
dividendele obtinute de actionari sau asociati, vor suporta impozitul pe dividende.
Radierea societatii comerciale din Registrul comertului, ca urmare a lichidarii, nu se face decat in
momentul cand lichidatorii au prezentat dovada platii integrale a obligatiilor fiscale.
In plan juridic, lichidarea nu elibereaza pe asociati si nu impiedica declararea starii de faliment a
societatii comerciale.
 3

Lichidarea juridica a societatii comerciale

Societatea comerciala, care nu mai poate face fata datoriilor sale exigibile, poate cere tribunalului
lichidarea sa judiciara (falimentul).
Legiuitorul roman instituie o faza prealabila lichidarii judiciare, si anume, reorganizarea societatii
comerciale, in scopul asigurarii redresarii financiare a societatii aflate in dificultate. Daca nu se urmeaza
procedura de reorganizare, se trece la lichidarea judiciara a societatii insolvabile (debitorul).
Din punct de vedere juridic, lichidarea judiciara nu beneficiaza de acelasi tratament ca si in cazul
lichidarii patrimoniului, in urma unei situatii de dizolvare.
Lichidare ajudiciara se realizeaza in baza aprobarii tribunalului si ridica dreptul debitorului de a
administra si dispune de bunurile din patrimoniul sau.
Pentru efectuarea operatiilor de lichidare judiciara, tribunalul dsemneaza un judecator-sindic si, dupa
caz, administratorul sau lichidatorul.
In cazul lichidarii judiciare, lichidatorul poate fi desemnat de tribunal, la propunerea judecatorului
sindic, cu conditia ca acesta „lichidator recunoscut, autorizat de catre organismul profesioanl ”.
Lichidarea judiciara cuprinde mai multe etape. Primele masuri se refera la:
 sigilarea bunurilor care fac parte din averea societãtii comerciale; în timpul actiunii de
sigilare judecãtorul sindic, sau dupã caz, lichidatorul va lua mãsurile necesare pentru
conservarea bunurilor;
 stabilirea masei pasive, prin intocmirea unui tabel care sa cuprinda toate obligatiile
debitorului.
 inventarierea si evaluarea bunurilor din patrimoniul societãtii, conform prevederilor Legii
contabilitãtii nr. 82/1991
 întocmirea bilantului de incepere a a lichidarii
 vânzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii
Efectuarea lichidarii propriu-zise include urmatoarele etape

 vânzarea bunurilor importante din averea debitorului ( ternuri fabrici, instalatii etc.), cat mai
avantajos si cat mai repede ,cu acordul prealabil al creditorilor;
 depunere la banca , in contul averii beditorului , a sumelor din vânzarea bunurilor

 distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii ,potrivit planului de distribuire intre creditori, in
ordinea prevazuta de lege

Inchiderea lichidarii.

 întocmirea si aprobarea raportului final;

 întocmirea bilatului de terminare a lichidarii.
Dacã lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sã
întcmeascã bilantul contabil anual si sã-1 depunã 1a directia generalã a finantelor publice si controlului
financiar de stat la termenele stabilite de Ministerul Pinantelor.