Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
12Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cruciada Ortodoxa din Romania

Cruciada Ortodoxa din Romania

Ratings: (0)|Views: 866|Likes:
Published by Muresanu Cristian

More info:

Published by: Muresanu Cristian on Jan 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/22/2013

pdf

text

original

 
CRUCIADA ORTODOX
Ă
DIN ROMÂNIA
Dup
ă
Revolu
ţ
ia din Decembrie1989, to
ţ
i românii au devenit bruscanticomuni
ş
ti, chiar 
ş
i activi
ş
tii de partid
ş
i membrii securit
ăţ
ii, dintrecare mul
ţ
i s-au transformat subit înoameni de afaceri (capitali
ş
ti) prosperi.Pe de alt
ă
parte, marea majoritate aromânilor, inclusiv ateii convin
ş
i
ş
ideclara
ţ
i, au devenit buni cre
ş
tini(ortodoc
ş
i), unii chiar habotnici.Pe acest fundal mioritic, pres
ă
ratcu mult oportunism
ş
i ipocrizie, dar care a beneficiat
ş
i de terenul uneitradi
ţ
ii cre
ş
tine notabile, s-a ini
ţ
iattreptat o rena
ş
tere a credin
ţ
eireligioase, care a dobîndit, la unmoment dat, caracteristicile uneiveritabile cruciade ortodoxe.Componenta magico-mistico-folcloric
ă
, mult mai popular 
ă
, seadreseaz
ă
mai ales unor mase mai pu
ţ
in instruite
ş
i informate. Ea începes
ă
se contureze tot mai pregnantîncepînd cu anul 1992. Principalii s
ă
iactori sunt pseudoparapsihologi,vindec
ă
tori, astrologi
ş
i, ceva maitîrziu, vr 
ă
 jitoare.Pseudoparapsihologii promoveaz
ă
un paranormal de media, pres
ă
rat cu elemente magice
ş
i oculte, într-oabordare spiritist
ă
, specific
ă
secolului 19. Reviste de genul „Dracula” sau „Lumea misterelor” prezint
ă
frecventfenomene absolut neverosimile în interpret
ă
ri fanteziste. Ele încearc
ă
s
ă
ne conving
ă
c
ă
tr 
ă
im într-o lume predominant paranormal
ă
, în care paranormalul nu reprezint
ă
o excep
ţ
ie, ci mai degrab
ă
o regul
ă
în via
ţ
a noastr 
ă
.Horoscoapele zilnice sau s
ă
 pt
ă
mînale abund
ă
în media scris
ă
 
ş
i audio-vizual
ă
, devenind pentru numero
ş
icet
ăţ
eni onorabili mai mult decît o simpl
ă
curiozitate
ş
i trezind un interes notabil pentru astrologie.
Ţ
ig
ă
ncile de pestr 
ă
zi
ş
i de prin parcuri, care ghiceau odinioar 
ă
viitorul pentru o sum
ă
modic
ă
, se declar 
ă
acum vr 
ă
 jitoare puternice
ş
i cer sume importante pentru a interveni în destinul celor ce le solicit
ă
cu disperare ajutorul.Momentul care marcheaz
ă
primul succes r 
ă
sun
ă
tor al ofensivei ortodoxe este adoptarea de c
ă
tre Parlament aLegii înv
ăţă
mîntului nr. 84 din 24.07.1995. Articolul 9, punctul 1 are urm
ă
torul con
ţ
inut: „Planurile înv
ăţă
mîntului primar, gimnazial, liceal
ş
i profesional includ religia ca disciplin
ă
 
ş
colar 
ă
. În înv
ăţă
mîntul primar religia estedisciplin
ă
obligatorie, în înv
ăţă
mîntul gimnazial este op
ţ
ional
ă
, iar în înv
ăţă
mîntul liceal
ş
i profesional estefacultativ
ă
. Elevul, cu acordul p
ă
rintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia
ş
i confesiunea.” Noua lege consfin
ţ
e
ş
te astfel adresa Ministerului Înv
ăţă
mîntului nr. 38078 din 20.09.1994, care prevedea c
ă
religiaeste obiect de studiu în
ş
coli, în conformitate cu planul de înv
ăţă
mînt. Aceste reglement
ă
ri pun piatra de temelie aîndoctrin
ă
rii religioase pe termen lung a cet
ăţ
enilor români. De
ş
i înv
ăţă
mîntul religios
ş
colar este unul confesional,elevii putînd opta pentru ore de religie specifice uneia dintre cele 18 culte recunoscute oficial de c
ă
tre MinisterulCultelor (ast
ă
zi, Secretariatul de stat pentru culte din cadrul Ministerului Culturii
ş
i Cultelor), el va favoriza mai alescultul majoritar ortodox, care vede o ocazie bun
ă
pentru propagand
ă
 
ş
i chiar prozelitism.Unii preo
ţ
i se roag
ă
chiar pentru s
ă
n
ă
tatea anumitor politicieni
ş
i ofer 
ă
sfaturi electorale mirenilor.Preo
ţ
i
ş
i chiar înal
ţ
i prela
ţ
i ai BOR încep s
ă
frecventeze posturile de televiziune, pentru a se pronun
ţ
a asupraunor probleme la care se pricep
ş
i la care nu se pricep, particip
ă
la mai toate festivit
ăţ
ile publice, binecuvînteaz
ă
 
ş
isfin
ţ
esc noi construc
ţ
ii, indiferent de destina
ţ
ia lor etc. La insisten
ţ
ele prela
ţ
ilor ortodoc
ş
i, asociate cu p
ă
rerile principalilor lideri ai societ
ăţ
ii civile
ş
i emisiuni ale mediei audio-vizulae, românii încep s
ă
cread
ă
tot mai mult c
ă
 bunul cel mai de pre
ţ
bun al neamului, care define
ş
te îns
ăş
i esen
ţ
a fiin
ţ
ei noastre spirituale, a fost, este
ş
i trebuie s
ă
ă
mîn
ă
credin
ţ
a ortodox
ă
.Etapa a treia (2002-2006) este fundamental ortodox
ă
, îmbr 
ă
cînd pe alocuri caracteristicile unei veritabilecruciade. Atitudinea BOR 
ş
i a principalilor s
ă
i sus
ţ
in
ă
tori devine tot mai autocrat
ă
, fundamentalist
ă
 
ş
i integrist
ă
.Recens
ă
mîntul din 2002 conduce la rezultate similare cu cel din 1992, cu un procentaj de 99.8 % cet
ăţ
eni ceapar 
ţ
in unui cult religios, dintre care 86.7 % sunt ortodoc
ş
i. Num
ă
rul ateilor declara
ţ
i reprezint
ă
mai pu
ţ
in de 0.05%. BOR se consider 
ă
o biseric
ă
triumf 
ă
toare, cu peste 18.8 milioane credincio
ş
i din totalul celor 21.7 milioanelocuitori ai
ţă
rii. Ea sus
ţ
ine c
ă
are misiunea
ş
i. mai mult chiar, obliga
ţ
ia de a conduce spre mîntuire întreg neamulromânesc (într-o completare mali
ţ
ioas
ă
, cu sau f 
ă
ă
voia lui).Sondajele arat
ă
c
ă
, pentru români, biserica r 
ă
mîne cea mai credibil
ă
institu
ţ
ie a statului, avînd o cot
ă
deîncredere de 86.02 % (în 2005)
ş
i 85 % (în 2006). Potrivit unor sociologi, astfel de valori medievale eviden
ţ
iaz
ă
mai
 
degrab
ă
gradul ridicat de s
ă
ă
cie al popula
ţ
iei, care determin
ă
 
ş
i un deficit de modernitate. În aceea
ş
i ordine de idei,num
ă
rul pelerinilor care vin la Catedrala Mitroplitan
ă
din Ia
ş
i, în perioada Hramului Cuvioasei Parascheva (14.10),a
ş
teptînd timp de 12 – 24 ore pentru a se închina în fa
ţ
a moa
ş
telor Sfintei, se cifreaz
ă
anual la circa 1 milion.Prela
ţ
i ortodoc
ş
i
ş
i teologi încep s
ă
ridice tot mai mult glasul în media, criticînd în stînga
ş
i în dreapta,asemenea unor instan
ţ
e publice, într-un limbaj vetust
ş
i în termeni greu de imaginat într-un stat laic european altimpurilor noastre. Înalte fe
ţ
e biserice
ş
ti fac la posturile de televiziune afirma
ţ
ii incredibile, potrivit c
ă
rora ortodoxiaar fi superioar 
ă
altor confesiuni sau c
ă
un om nu poate fi bun dac
ă
nu e cre
ş
tin, fiindc
ă
bun
ă
tatea ar implicaobligatoriu
ş
i iubirea fa
ţă
de Isus Hristos! Pe lîng
ă
acestea, noile vedete în sutan
ă
ale posturilor de televiziune prezint
ă
tot mai des mirenilor pove
ş
ti infantile cu Diavolul, Necuratul, Satana sau Antihristul, du
ş
manul universalomniprezent.Între timp, în
ş
coli, continu
ă
cu succes îndoctrinarea religioas
ă
a elevilor, c
ă
rora li se prezint
ă
imaginea uneilumi revr 
ă
 jite. Lec
ţ
iile de religie se ocup
ă
îns
ă
prea pu
ţ
in de aspectele morale, în general, respectiv de problemeleactuale ale tinerilor, în particular. Pe de alt
ă
parte, unii profesori de religie ortodox
ă
sunt acuza
ţ
i c
ă
denigreaz
ă
alteconfesiuni, îi amenin
ţă
pe elevi cu Diavolul în timpul orelor 
ş
i critic
ă
unele afirma
ţ
ii indiscutabile ale
ş
tiin
ţ
ei. S
ă
lilede clas
ă
 
ş
i coridoarele din majoritatea
ş
colilor devin pline de simboluri religioase, cruci, crucifixuri
ş
i mai alesicoane ortodoxe, multe realizate chiar de c
ă
tre elevi, care cred c
ă
acestea îi vor ajuta s
ă
ia note mai mari! Anul
ş
colar se deschide pretutindeni cu rug
ă
ciunea „Tat
ă
l nostru”, pe alocuri se oficiaz
ă
 
ş
i slujba de Te Deum iar în unele
ş
coliexist
ă
capele, unde elevii se roag
ă
înainte de începerea orelor.Programa curricular 
ă
consider 
ă
c
ă
orele de religie ar contribui la o dezvoltare mai armonioas
ă
a personalit
ăţ
iielevului
ş
i la o mai bun
ă
promovare a valorilor morale. În realitate îns
ă
, elevii
ş
i absolven
ţ
ii care au urmat ore dereligie nu sunt mai buni, mai civiliza
ţ
i
ş
i mai morali decît predecesorii lor, ci dimpotriv
ă
.În ace
ş
ti ani, România nu este doar cea mai credincioas
ă
 
ţ
ar 
ă
din Europa, ci
ş
i
ţ
ara european
ă
în care statul
ş
ispa
ţ
iul public au cele mai sc
ă
zute grade de laicitate. Se ridic
ă
desigur urm
ă
toarele întreb
ă
ri: Cum a fost
ş
i cum esteînc
ă
posibil
ă
o astfel de ofensiv
ă
ortodox
ă
, care îmbrac
ă
uneori caracteristicile unei cruciade, cu elemente isterice,într-o
ţ
ar 
ă
european
ă
de la începutul secolului 21? Cum se poate ca intelectualitatea român
ă
 
ş
i liderii ei s
ă
nu ia oatitudine deschis
ă
împotriva unui asemenea derapaj anacronic, ba mai mult s
ă
îl sus
ţ
in
ă
adesea?
ă
spunsul pare destul de simplu. La peste 60 ani de la dispari
ţ
ia filosofului cre
ş
tin Nae Ionescu (1890-1940),umbra sa continu
ă
s
ă
pluteasc
ă
deasupra României. Principalele idei ale cruciadei fundamentaliste ortodoxe, promovate de reprezentan
ţ
i ai BOR, teologi, lideri ai intelectualit
ăţ
i sau formatori de opinie din media, fuseser 
ă
enun
ţ
ate
ş
i sus
ţ
inute în urm
ă
cu decenii de c
ă
tre Nae Ionescu.Pe de alt
ă
parte, credin
ţ
a nu pare s
ă
le fi adus românilor mai mult
ă
fericire. Astfel, de
ş
i un sondaj Gallup din2003 a ar 
ă
tat c
ă
românii sunt, împreun
ă
cu americanii, cel mai credincios popor din lumea occidental
ă
cre
ş
tin
ă
, oalt
ă
statistic
ă
interna
ţ
ional
ă
din 2003 men
ţ
ioneaz
ă
faptul c
ă
românii se consider 
ă
cei mai neferici
ţ
i cet
ăţ
eni ai lumii,dup
ă
mexicani.În acela
ş
i timp, declinul moral al societ
ăţ
ii, în care corup
ţ
ia, necinstea, lipsa de scrupule, l
ă
comia
ş
i egoismulîn rîndul celor ce se declar 
ă
tot mai credincio
ş
i au devenit însp
ă
imînt
ă
toare, al
ă
turi de cota înalt
ă
de emigrare
ş
inum
ă
rul ridicat al celor ce î
ş
i caut
ă
locuri de munc
ă
mai bine pl
ă
tite pe alte meleaguri, ridic
ă
semne serioase deîntrebare asupra succesului real al rena
ş
terii religioase ortodoxe a neamului românesc.În aceast
ă
etap
ă
, continu
ă
declinul mi
ş
c
ă
rii spirituale, îndeosebi din punct de vedere numeric. Componentaspiritual
ă
se „autoexileaz
ă
” formal sau practic.Mul
ţ
i români, unii apar 
ţ
inînd elitelor intelectuale, consider 
ă
în continuare c
ă
ceea ce ne define
ş
te cel mai bineca
ş
i neam este credin
ţ
a ortodox
ă
. Într-un exces de cvasimisionarism ortodox, ei afirm
ă
mult prea des faptul c
ă
 bunul cel mai de pre
ţ
pe care îl puteam oferi Europei ar fi credin
ţ
a ortodox
ă
.Criticile la adresa pred
ă
rii religiei în
ş
coli
ş
i obligativit
ăţ
ii orelor de religie devin tot mai numeroase. Cu ocaziadezbaterilor din septembrie 2007 asupra proiectului noii Legi a Înv
ăţă
mîntului, sindicatele din înv
ăţă
mînt au ceruteliminarea obligativit
ăţ
ii orelor de religie, solicitînd ca ele s
ă
devin
ă
op
ţ
ionale.„Scandalul icoanelor”, declan
ş
at în august 2006 de c
ă
tre Emil Moise, profesor de filosofie din Buz
ă
u, iaamploare
ş
i angajeaz
ă
sus
ţ
in
ă
tori
ş
i mai ales adversari ai solicit
ă
rilor sale. Emil Moise ceruse Consiliului Na
ţ
ional pentru Combaterea Discrimin
ă
rii (CNCD) s
ă
dispun
ă
„anularea situa
ţ
iei discriminatorii create prin prezen
ţ
aobstinant
ă
a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile
ş
i s
ă
lile de clas
ă
, în afara orelor de religie“, acuzînd„institu
ţ
iile de înv
ăţă
mînt din România c
ă
accept
ă
tacit înc
ă
lcarea drepturilor omului în
ş
colile publice”. CNCD a
ă
spuns pozitiv acestei cereri, solicitînd Ministerului Educa
ţ
iei, Cercet
ă
rii
ş
i Tineretului (MECT) s
ă
reglementeze prezen
ţ
a simbolurilor religioase în
ş
coli.Consecin
ţ
ele directe ale orelor de religie asupra elevilor constituie o problem
ă
important
ă
, care va trebuianalizat
ă
cu aten
ţ
ie din mai multe puncte de vedere
ş
i, mai ales, sine ira et studio. Profesorul de psihologie MirceaMiclea, fost ministru al Educa
ţ
iei, consider 
ă
c
ă
efectele sunt în mare parte negative, afirmînd urm
ă
toarele: „Modulîn care s-a predat religia îi însp
ă
imînt
ă
pe elevi. Am facut terapie
ş
i eu
ş
i al
ţ
i colegi de-ai mei cu elevi care erautraumatiza
ţ
i c
ă
vine diavolul“.În concluzie, se poate afirma c
ă
orele de religie, în felul în care se predau ele ast
ă
zi în
ş
colile din România,submineaz
ă
demersul
ş
tiin
ţ
ific, modul de gîndire
ş
tiin
ţ
ific, cuno
ş
tin
ţ
ele
ş
tiin
ţ
ifice
ş
i viziunea
ş
tiin
ţ
ific
ă
asupra lumii.Ele propun elevilor ca alternativ
ă
o lume (re)vr 
ă
 jit
ă
, încremenit
ă
în tiparele crea
ţ
iei, asem
ă
n
ă
toare cu viziuneamedieval
ă
asupra naturii
ş
i existen
ţ
ei. Acest fapt poate afecta formarea unor concep
ţ
ii
ş
tiin
ţ
ifice corecte
ş
idezvoltarea unui mod de gîndire
ş
tiin
ţ
ific adecvat la elevii care, dup
ă
absolvire, inten
ţ
ioneaz
ă
s
ă
urmeze o facultatede
ş
tiin
ţ
e ale naturii.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->