_ SINTEZE LYCEUM

ION COTEANU

GRAMA TICA DE BAZA A LIMBII ROMANE

l2!:1

r11

EDITURA

Bucuresti.

ALBATROS

1982

prima editie in format electronic Editie ingrijita de dl. E.E. Bibliotescu e_Bibliotescu@yahoo.com • Romania. 14 aprilie 2006

docs.torrents.ro

(paginli go alii}

SUMAR

Introducere
Propozit ii si fr aze 2 Fi-Iur-ile propc zit.nlor 3 Partile 5 Genul 7 Cawl de vorbire la substanti'/e.... la substantivr, .......•. .. . _ .....••... In fraza _ _.,... •. _ .... _ ..• .....•
H

7
•... ••.• _•. _.,.• , .•.. ,.,' ,' ,..•.• ,., ._ _ ,. .. ... _.
M , •• , •• , •

11 15 20 25 30 40 54 75 SO

4 Subst an tiv ul 6 Nurnfir u! la subst.ant ive ................•... 8 Propozitii care au rol de substantiv 9 Adjectivul 10 N u mcralul 11 Articolul 12 Pronumele 13 Pronurnele .. , . , .....•. personal _

101 107
, , •. , . , . ,.. ,. ,_ _ _____ .. .. .. .. _ , , . . .

122 124 !40

158

14 Celelalte feluri de prollume 15 Ver hul 16 'lranzitivitatea 17 ,Iod"l, persoana, timpul

166
__ .• _ -.. _., . , .

176
185 208

18 Indicativul 19 Conjunctivul 20 Conditionalul 21 Irnpcrativul 22 Infinitivul ~ optativul _ , _ __ .. , ., •.. .

211 214

217

23 Gerunziul

222 5

24 Participiul 25 Supinul 26 Conjugarea 28 Adverbul 29 Prepoziti« 30 Conjunctia 31 _ ._ .... _.. _. __ . _.. _.. _. _.. _.. _.. _.. _ ._. . .. . ._ _ .. _ _.. _ _ .. _ ._ _ _._. _ . .. . .... _ .:. . . . . _ 27 Verbu! ca predicat

225 227 229 248 252 262 271 276 simpla ~i propozij ia dezvoltata ~i piirtile secundare , , ._ ._ ._ ._ _. 278

r u tor j ceria

32 Propozitia

33 Piirtile prlncipale 34 Structura 36 Topica 38 Principalele Indice de

ale propozttici general" a frazei contragerea , _ 35 Transformarea,

281
302 329

~ expansiunea " indirecta , , _ ., . . . . , ,_,

340 35S 366 413

37 Vorbirea directa-vorbirea flguri de sttl materii

,.........................

INTRODUCERE

Ce este In fond

gramatlca

cu cd" din/it" joe;:ii copiMrqti i,wii!ate pe de ross, 0 gl'l.lmaticii folositii mcreu, ori de cUe ori vorbim sau scriem, ascultam sau cuim spusele aliora. Ea seamiifui cu wn mecanism, bunaoara eli eel de ceasornice, dinhe care uncle arata, cum stim, orele si minuiele, altcle si numarul zilei din luna, altcz'e chiar lutia a1!ului. Orele ~i'mimdele sint indicate de un mccanism, pC1ttru ziua 11Inii si IU1la amtlui e neooie de £1tCa tutul salt mai mlttte mecanisme 'angrcnatc intr-ttn tot cu eel din,tii. Tot astfel, cine vorbe!jle despre lacrur! simple, se [olosesie de 0 gramatieii asemds niitoare cu. mecam'sFnul ceasornicelor care aratii orelc si minutele. Cine oorbrsic dcsprc ~tiinta, ana, litfraturii Saft 'tehniea are neooie de 0 gramatica mai dezvollata. De aceea ne trelmie 0 gramalidi mai bogata ~i mai 1tttantatii dedt cea deprinsa farli studiu.

Cind spuncm orice lucru, cit de simplu, petn/clesul eelorlalli, puneln tn miscare 1m lIumar de r<'gtlli, farii de care mt am in stare Sit legllm nici doua cuuinte tntre ele, Regulile acestea, de care de multc ori nici nu. ne dam seama, formeaza itt mintea noastrii 0 g ram at i c nil nllmaideC£t iiwiijata In ~coala; ci deprinsii de la piirilltl:, odata C1t primele cuvinte, cu jocttrile;

Ii

a,

Ce este 0 regula. gramaticala? o rcgul« g'i'(lntaticala esie 0 formula simplii de lipuZ "dacii ... aiunci" pe care 0 auem toti in minte ~i 0 PtlllC1lt in practietl aproapc in mod automat. Daca am spus, de exempht, se audc, a/unci se aude poate fi combinat ell difcritc ct{vinte, cum siut bine, aici, aproape, acum etc. safe ctern sin!! ca, daca, cum etc., dar tilt cu eu, noi, voi etc. Tot asifel, data am SPftS cal, ~i apoi t.orbim desPre unul singur, ace/a nu poate fi declt cal.

in sfir$it, dacd urern sa spuncm ca 0 persoana tace, putem s-o facem indicind numele persoanei, adaugind un. el sau ea, dupa cum este vorba de un birba! sa« de o f emeie, salt pur $i simpl« lara aceste speci.jiceri (tace). Dupa cum se uede, uncle reguli au dowl sau mai mulie so/tt!ii, in limp ce aliele au. una singura (cal-cai). ~i unele Iii celelalte nu sint dccit raporturile cuprinse in [ormele cuointelor $i in gruparile de etwinte, in propozi(ii $i fraze. Cite rapor/ZlTi shu atttea reguli auem, dar ele nu cresc la 1'njinit, pentru cd, de exemplu, cc se intimpla en tace, se poate tntt111pla $i cu petrece, ramine. vede etc. Ce reprczinta
0

aude, bate, cere, drege, expunc,

geIlle, icnestc, jcleste, merge,

gramatica de baza?

Dacd luam $i compariim gramaiidle din min/ea celor ce stiu romdneste, in toate intilnim un. numdr de reguli nedeosebite prin nimic il~tre ele, oridt de inva!aJi $i de talentali sint cei ce le tntrcbuinJeaza. Ele constituie tmpreuna gramatica de b a z a. Regutilc din gramatica de baza an caractcr general. Ele se supmpun adesea cu reguli particulare, care trebuie sa Jie de asemenca luaie in seam a, caci deri~'a din cele dintii.
Gramatica uzulul

Gramaiica de baza ca $1 oricare dintrc gramaticile derivate din ea pot Ji descrise In diverse [cluri, dar modalitiifile mai importante sin! ttrmatoarele doud] a) sa se lnJaji$eze schema, adiea sa se enumere 11!forma generali; ~i abstracta toate regulile acelei gramaiici i b) sa S6 t1tJa!i~eze uzul, adica aplica/We concrete ale regu» lilor din scl/ema §i posibilita/ile folosirii lor. U'zul este sMns legat de j tt n c t iiI e 1ndePlinite de Cltv/nte ~i de gl'upuri de cuointe. Flmcfiife, la rindul lor, sint inc/use intr-ult fel salt alttel in Cltv/nte $i tIt gruptlrile de cuvinte de diverse marimi cu care trebuie sa se potriveasca perJect. Dai fiind ca din momenud C£nd 0 gramatica esie p1tsa tn miscare, toaie par/ile ei servesc la consiruirea de propozi/ii,fraze, grupari de [rase etc., ea futtc/ionea.za ca 1m apara: mental a cilrui

existel1/ii se Justifica ~i se explicli prin rezultafele expri11late.

Gramatica normei culte (gramatica normativaj Din unele reguli gramaticale rczulta doua sau mai multe solli/ii. De obicei, una dintre acestea este mai des folosiid de comunitaiea de limbii di1t carefacem parte. Cind coincide $i cu imaginea pe care comuniiatea si-a faclit-o despre cele mai reli§ile forme de exprimare, atunci acea soluiie esie declaraiii obligatorie §i devine nor m a pentm aspeciul cultivat al limbii. Solufia adoptata se poate sa nu fie la un moment dat $i cea l1{ai raspindita, dar sa corespunda din alte ptmcte de uedere cu ceea ce se considerii ca este necesar pentrzt buna exprimare. Solu/iile gramaucale ridicate la acest rang formeasd U1t corp de norme pentru limba c1tlia, 1t1tmitii $i literarii. Sistemul lor consiituie gramatica normativa a limoii. Fiind rezultatui 'Unci lungi selecjii, ea seroeste ca model, ciici se intemeiaza pc 'Uzttl cult al linzbii # pmnite totodata dezcoltarea ordonatd II

acestuia.

Diversele tipuri de gramatici si scoala Studiul gramatieii in ~coala coincide CIt cerin!ele 1t1ul gra1natici intemeiate pc norma mllii, sarcina profesorului de limoa romanafiind de a face pc eleo sa dispullii - in Cltlto$til1{a de cauzd - de un regisiru variat Iji nuaniat de reguli prin a cdror aplicare sa ajlmga in Umpul eel mai scurt, $i potrivit ell sitlla/iile in care el se poate afla, la cea mai [nina organizare a vOl'oirii Iji scrierit, iay pri1t aeeasta sa S6 exprime elegant !ji precis. Exista in acest scop tehniel pedagogicc, dar oricare dintre ele risca sa se piarda i-n amammte lipsite deimportanta daca 1111 slnt £1ttcmeiate pe cualuarea eft mid exadd a gl'amaiicii de care dispune cineva la data la care se incepe educarea ror« birii $i serierU. Studiul gramalicii in Ijeoala mt irebuie impo'i'ifl'at CIt toate subtilitatile oferite de un curen» lingvistic sail aloul, scopul tnv!i/arii ncfiind teoria gramatiealii ~i nici terminologiile, adesea foarte complicate, cl limba romana ca obiect prin care gindi1'ea se poate perfecfiona ~i exprima info1'1llelc ccle mal eficace. Aplicarea .principiilor expuse aid se face in cartea de fata dupa 1m plan care 1I1t corespunde toidcauna Cit tradiiia. Dind prioritate u.zul1d, afu fast obUga!i sa cercetdn» ~i mod III in care stmctuyile limbii ronuine raspttnd fune/iilor emlll/tI,

rilor $i am iuc.irca; sii conduceni expunerea IIOas/ra in a$a feZ ineil sa [acem pc ciiitor compore salt alciituiasca el insu~i constructiile despre care »orbim.sa« pe care i le sugeriim.

sa

sa

A lit putea rezuma pundltt nosiru de vulere in afirmajia am privit funcJia ca 1m element carc-$i subordoneaza structura sau, aUfel SPIlS, ca siructura irebuie sa se afie in seroiciul f unctiei. Discutarea amiilllm!itii a raporturilor dintrc [uuctie ~i siruciurii nu 1:ntra £nsa in cadrul expuncrii noastre. Indifcrcnt til ce concluzic s-ar ajlfnge,lli s-a p'lrut mai aoantajos pcntru studiul limbii romiiru: tn stadiul actual al cunosiiutclor sa ins·istam aswpra rolului dominator al [unctiei, 'socotind ca in felul acesia nc plasiim mai aproape tie ceca cc tic-am o[,ifjnuit sa tl1lm/m in ultimcle dccenii .culiieorea limbii romane'!.
ca, in cartea de fa/ii,

Capitolul 1 PROPOZITII ~I FRAZE

Dc obicei, oamenii vorbesc folosind grupuri de cuvinte, nu cuvinte izolate, Sa privim cu atentie citeva asemenea grupuri: (1) (2) (3) (4) (5) (A) Am pe masa ... Lcnea coo. Vasile si-a pastrat... Dati-mi... Baictii au parcurs ... (B) Am pe masa un vas de florl, Lenea e cucoana mare. Vasile si-a pastrat calmul. Dati-mi un kilogram de mere. Baietii au parcurs pc jos un drum foarte lung.

Grupurile din coloana (A) nu au inteles clar, pe ctnd cele din coloana (B) au. Acestea din urma sint pro p 0 zit i i. Sii luam acum in discutie seria de propozitii subliniate din exernplele de mai jos care fac parte din dialoguri curente I (1) - Cind plecati?

- Miine.

(2) -

-- Da.

Ma cunoasteji?

(3) - Cine lipseste? (5) -

-- Ionescu. (4) - Alo I

- Nul - Dar caleudare? - Nicil

-

Da! Cine e la telefon? Aveti sticle de Iampa?

- Farmacic I

Atunci ... ce magazin

casta?

11

in care au fost rostite, insemnind, de fapt: (1) Miine (plecarn). (2) Da, (va cunosc]. (3) Ionescu (lipseste]. (4) Ale! (rna auzitij]. (5) Nu (avem sticlc de lampa l}, Dar calendare (aveti)? Nici (calendars nu avem)! (Magazinul asta este) farmacie l

Cuvintele: miine, da, Ionescu, ala, nu, dar calendare, nicl, armacic sint tot propozitii, fiindca au Inteles clar in situatiile '

propozitie

= un

singur

prcdicat,

Cuvintele care ne dau de stire ca 0 persoana, 0 fiintli. sau un lucru [ac ceva, slnt pre d i cat e. Sii Iuam acum propozitia Lenea e cucoand mare. Grupul de cuvinte e cttcoana (mare) arata c e est e le1IC,1. Daca am fi spus Lenea este ru~inoasa, este r1t~inoasa ar fi aratat cum est e lenea. Cuvintele sau grupurile de euvinte care aratli. ce este sau ctlm este ceva sau cincva stnt tot predicate, atunci dnd esfe (era, a fast, va fi etc.) se exprima sau se subintelege. Sa vedem, in sfirsit, propozitia Am pe masa un vas de flori. Din ca aflam ca [eu, eel care vorbesc) am pe mas« eeva. Grupul de cuvinte am pe masa contine predicatul am. Lucrul, persoana, fiinta etc. des pre care predicatul spune eeva pot sa nu mtreprinda nici 0 actiune in propozitie, ci sa fie, sa siea, sa doarma, sa aiM ceva etc. In gramatica se spune, totusi, ca. ele fac ceva. Dar nu numai in gramatica, In vorbirea de toate zilele, la 0 intrebare ca Ce face tata F, se poate raspunde: uSta in pat", sau "Are de lucru", sau "Este In concediu" etc. Prin urmare, predicatul este cuvintul sau grupul de cuvinte care arata ce face, ce este sau cum este lucrul, persoana, fiinta la care se refera propozltia.

Sa cercetam mai de aproape propozitia Vasile si-« paslrat calmul. Ea ne spune ca pcrsoana numita Vasile a facut ceva (~i-a pastrat calmul).

12

tn limba romana,
§i

propozi/ie

arc toidcauna

ltn

prcdicat

numai unul, chiar atunci cind e1 este numai gindit. Aceasta regula sc respecta ~i in cazuri ca: Fata m~)$lIlui era frumoasd, harnica si inteleapta; cuvintele era frumoasd, harnicd $i in/cleapta formeaza un singur predicat, fiindca se refera impreuna la fata (mo$ului), aratind cum era ea.
Regula amintita Iunctioncaza si atunci clnd predicatul este numai gindit; ca in: c« ce treburi pe la noi? Dad predicatul ar fi fost ~i rostit, propozitia ar fi fost: Cu ce treburi aJi venit (sau vii, sau vcniti) pe la noi?

Un predicat

+ mai

multe subiecte = 0 singura propozitie.

Lucrul, persoana, fiinta, ideea etc. despre care predicatu1 spune di fac ceva, ca sint ceva sau cincva ori ca sint Intr-un anumit fel se numesc sub i e c t e. Fala (mo$ului) din propozitia de mai sus cste un grup de cuvinte care contine subiectul [aia. I11tr-o propozitie ca N-are acum limp de plimbare, subiectul despre care predicatul are spune ceva, este 0 persoana (el sau ea ), dar ea nu este numita, o propozitie nu poate sa aiba decit un predicat si numai unul, dar mai multe subiecte; de exemplu: Gaina. rata domcstica, curcanul ~i bibilica au pierdtt! depriuderea de a zbura. Conditia este ca predicatul spuna ccva despre to ate subiectele la care sc refera, luate Imprenna.

sa

Douii sau mai multc luam urmatoarele

predicate constructii: trece.

fraza.

Sa

(1) Ciinii latra,

caravana

(2) Culegeti flori ~i daruiti-le (3) S-ar scalda baiatul,

din toata inima.

dar se teme dl e prea rece apa.

tn fiecare dintrc constructiile (1) - (3) sint dona sau trei predicate, deci doua sau trei propozitii, dar unite fntr-un tot prin intelesul lor. Acestui "tot'! Ii spunem f r a z ii. 13

-Pro po zit i a este un grup de cuviute sau un ------------------------------------cuvint eli intelcs clar, avind un singur predicat (exprimat ori gindit).

Definitia frazei t
F r a z a este un grup de cuvinte cu Inteles clar, avind eel putin doua predicate (exprimate ori gindite). '

Capitolul 2 FELURILE PROPOZITIILOR DupA

2.1 FELURILE PROPOZITIILOR INTELESlJL LOR

cursul tipurile foarte Sa

Numarul de propozitii formate de fiecare dintre noi in

vietii este atit de mare. incit nu poate fi socotit, insa in care aceste propozitii intra ca in niste tipare sint putine. comparam intre ele propozitiile de mai jost Blanari?

(1) Pamintul se invirteste in jurul soarelui, (3) Deschide usa!

(2) Unde este strada (4) Ce frumos apus de soare! (5) Sa mai astepte, oare? Propozitia (1) se numeste as e r t iva. La fel ca ea stilt sute si mii de propozitii din diversele domenii ale vietii. De exemplu: Tuberculoza se vindeca astazi definitiv. Tepii unor cactu§i s£nt frunee modificate. Petrolul se distileaza in rafi1tarii. Apa coniine sarnri minerale ~i microorganisme. Ceasornicul soard timpul. Toamna se 1lumiirii bobocil. Nimcnl nu-~i cunoaste sfir#tul. Mama face pliicinte. etc. Propozitia (2) se numeste in t e r 0 gat i v i'l.. La fel ca ea sint toate propozitiile prin care se intreabii ceva: Ati cit# cartea aceasta? Cine a scris-o? Nu mi-ai gasit siiloul pc undeoa? Ce doriji? lncotro? Propozitia (3) se numeste imp era t i v ii. Ea poate fi: a) imp era t i v apr 0 p r i u - z i s ii, care exprimii un ordin, 0 porunca : Lasii pisica in pace I Biigati-vii minjile i,l cap! Stali pc lac! Nu misca ! b) h 0 r tat i v ii, care exprima un indemn, 0 rugiiminte: (Hai) sa mergem la strand ] Pojti!i la masa I Sii ne apucifm de lucru I Spune-ne, bUllico, a poveste I

ma-

15

Propozitia care exprima 0 dorinta ~e numeste 0 p t 3 t i v a: Af minca ceua dulce! N-ai vrea Iu acum, pe cdldura asia,
Hn

sirop de la gheafii? -' elui-m-as

codrului I

Propozitia (4) este ex c I a mat iva. Ea indica 0 stare sufleteasca de admiratie, de incintare, de repulsie, 0 suferinta, o compasiune etc.: (Plii,) frumos calel! Ce miros i11lbiitiUor! (UI,) ce ealdura! Teribila imhulzealal (Vai,) ce rita doare caput! Propoz itia (5) este dub ita t i v a, cxprimind sovaiala, De cele mai muIte ori, ea cuprinde 0 negatie : Sii pIece, sa nu pIece ... ; Sa Ii intrat, sa 111£ Ii intra: ... ; Sii spuna, sa/lit spuna ... ; etc., dar si (fara negatia nu }: Sii piece, sa ramina ...; sa Ii intrat, sa Ii a~tePtat etc. Aceste propozitii pot fi afirmative sau negative:

z it i e i

felul

p r o p o-

a f i r m a t iva:
Trenul a plecat la timp. Arghezi?

n e g a t i v a:
Trenul nu a plecat la timp.

ASERTIVA;

INTEROGATIVA: Ati citit pe IMPERATIVA:

a. proprht-zisa

N -ati citit pe Arghezi? Nu deschideti usa] Nu ne spune povesteal

N-a~ plcca dupa-

Deschideti up!
Spune-ne tea! poves-

h. hortatiud ; OPTATIvA:

A~ pleca dupaamiaza,

amiaza.

EXCLAMATIvA: Cit a mai suferit, saracul l

cul!*

Cit n-a suferit, sara-

o propozitie poate sa fie exprimata numai prin subiect ca in cazul: (- Cine Iipseste P) - Ionescu l : numai prin predicat, de exemplu: (- Unde este Ionescu?) - Lips'~$te!
mativa

2.2 FELURILE TURA LOR

PROPOZITIILOR

DUPA STRUC-

Uneori, exclamativa afirmativa,

negativa

are acelasi inteles cu excla-

16

sau, numa1 pnntr-o parte care nu este nici subiect, nici predieat: (- Cind va tntoarcetij) - Marti! Ea poate ~ fie insii exprirnata atit prin subiect cit si prin predicate Calul [ug». Vine ioamna sau poate sa contina si alte parti: Calul acesia Juge ca siigeata. In curtnd vine toamna cenu~ie. Subiectul si predicatul sint .numitc parti p r inc i p a I e, iar propozitia alcatuita numai din ele, propozitie s imp I ii. Ond este fermata din subiect si predicat, ~i amlndoua sint exprimate, ea este 0 propozitie simpla si com p l e t a. iar dnd ii Iipseste una dintre ccle doua parti, ea este simpla. dar incompleta sau eli p tie a. Propozitia eu subiectul si predicatul exprimate, dar 9i cu alte parti, care se numesc see u n dar c. este 0 propozitie de z v 0 I tat a. Daca are numai parti secundare, ea este socotita - de asemcnca - propozitic dezvoltata, desi nu are uneori decit un singur cuvint : de exemplu: - !vI arti. In aceste conditii, ea este 0 propozitie dezvoltata si, in acelasi

timp, cliptica,

2.3 FELURILE

Functia generalii a unei propozitii consta din legaturile ei cu alta propozitie. Sa luam urmatoarele exemple:
(I) Toarnna se numara bobocii. (2) Tara piere ~i baba se piaptana. (3) Ciinele care latra nu musca, (4) Tinarul bate incet la u~a.. Asteapta in snr~i t, zgomot de pasi. aude, in sfirsit, zgomot de pasi, linistit. Se aude,

LOR

PROPOZITIILOR

DUP,\ FUNCTIA

(5) Tinarul bate incet la U9a. si asteapta linistit pina se

Propozitia (I) nu este legata de alta propozitie, nu depinde de alta ~i niei IlU face pe alta sa depindii de ea. Ea este in d epen den t a, de sine statatoare. Propozitiilc din fraza (2) nu mai pot fi considerate independente. Desi nu depind una de cealalta, ele sint insa as 0cia t e intr-o frazji eu ajutorul unei conjunctii. In fraza (3), propozitia care latrii nu mll$cii depinde de substantivul dinele. Ea estc 0 propozitie de pen den t a.

!7

tn Iraza (4) avem 0 Insirare de propozit ii independente in ordinea desfa~urfui.i evenimentelor, pc cind in Iraza (5), ultimele dona propozitii au fost schimbate in de pendente. Prin urmare, propozitiile sc impart dupa functia lor generalii atit in fraza, cit si in afara frazei, in: a) independente, b) dependente, c) asociate, Propoaitiile se rna! pot impart! ~ dupa tipul de fraza din care fac parte. Exista doua tipuri de fraza: fraza fermata din doua san mai multe propozitii asociate ca (2). carora li se spune in aceasta situatie propozitii coo r don ate, iar frazci astfel alcatuite, fraza formata prin coordonarc, Celalalt tip de fraza (3) si (5) contine in mod obligatoriu una sau mai multe propozitii dependente. care se numesc ~ sub 0 r don ate, jar frazei ell una sau mai mnlte subordonate i se spune fraza fermata prin subordonare, Intr-o asemenea frazii, propozitiile subordonate depind de 0 propozitie oarecare - nurnita reg e n t tn fraza:

a.

Nu mai siia ce sa faca propozitia ce sa faca depinde de nu mai Fia care este regenta

ei-

o propozitie rogenta poate Sa fie ea lnsa~i subordonata alteia, ca in exemplul urrnator : Nil mai $tia ce faca sa-l tmpace.

sa

Nu mai siia este regent a propozitiei imediat urmatoare : ce sa faca. Aceasta, la rindul ei, desi subordonata, estc
regenta celei care vine imediat dupa ea: sa-l imp ace, singura care ramine numai subordonata in fraza luata in discutie, Alta Impartire a propozitiilor dupa functiile lor in {raza se bazeaza pe ideea unele au rolul principal, ~i acestora Ii se spune p r inc i pal e, iar altele au rol secundar, ~i acestora Ii se spune Sec u n dar e. In fraza:

ca

Nu ma·i ~ia ce sa faca propozitia

sa-l lmpace

..

nu mai §tia este principala (si regenta}; ce sa [aoi este secundard (si regenta), iar sa-/ impace este tot secundard (dar nu ~i regenta) .

18

Irnpartirca in principale ;;i secundare nu tine seama de celelalte functii ale propozitiilor, ci se adauga la de. De accea, 0 principala poate sa fie ~i rcgenta, 0 secundara poate sa fie regenta, dar si subordonata, o principala nu poate sa fie insa subordonala $i nici inoers. Prin urmare, cind intr-o fraza fermata prin subordonare gasim propozitii care nu sint subordonate in nici un fel altora, stim cii ele sint principale.

Capitolu! 3 PARTILE DE VORBIRE

in vorbire si ln scris se folosesc mii de cuvinte diferite. Privindu-le mai de aproape. observam ca. desi sint foarte diferite, ele au totusi si asemanari. Unele sint nume de lucruri, de Iiinte, de insusiri, allele de actiuni, unele sint numai cuvinte de leg iiturii , uncle stau totdeauna numai intr-o anumita pozi'[ie fata de celelalte, altele i~i schimba locul. Unele au multe forme. altele numai una. Pornind de la astfel de asemanari, ele pot sa fie grupate in clase si, In loc de mii de cuvinte, vom avea numai citeva clase cu una sau mai multe trasaturi comunc. Acestor clasc Ii s-a dat numcle de p ii r tid e v 0 r b ire. Cistigul realizat prin gruparea cuvintelor In parti de vorbire consta in faptul ca ceea ce se intimpla cu un mcmbru al unei clase, se lntimpla in principiu ell toti membrii ei. Cuvintelc limbii romflne sc grupcaza in 10 clase sau parti de vorbirc:

1. Clasa suJJstantiveior
2. Clasa adjecti,'Clor 3. Clasa numcralclor 4. Clasa pronumelor 5. Clasa articolelor 6. Clasa cerbelor

7. Clasa adverbelor 8. Clasa prepoz{fiilor 9. Clasa canjtn!cfiilor 10. Clasa interjec/ii/or

san sall san san san sau san san sau sau
!O

substantivul adjectivul numcralul pl'oHumele

articolui

verbul adl'crbul prepozt'fia conjtmcfia interjcc/ia.

3.1 Clasa SUBST ANTIVELOR cuprinde cuvinte care dcnumesc lucruri, fiinte, persoane, insusiri. colectivitati, evenimente etc. Pentru a stabili daca un cuvint este snbstantiv, se pun Intrebarile : - Ce este acesta sau aceasta] - Cine este aces/a sau aceasta? Raspunsul obtinut este obligatoriu un substantiv.

3.2 Clasa AD JECTIVELOR cuprinde cuvinte care insotesc substantivele si adauga ceva la intelesul acestora. Adjectivele raspund la'trei intrebari: a. Cum este ... (substantivul)? Cum este apa? (Este) rece (sau calda sau !impede sau adi-nea etc.). La intrebarea de mai sus nu raspund insa toate adjcctivele. Astfel, in grupul aceastd carte. aceasiii este adjectiv, dar nu raspunde la "Cum este cartea?", ci Ia intrebarea: b. Care.: (substantivul)? Care carte? Aeeas/a, aceeai asia, aia, cealalid (carte) etc. Nici la intrebarea b nu raspund toate celelalte adjective. De exemplu, in grupul zahiir mutt avem un adjectiv, pc multo El nu poate fi obtinut ca raspuns la intrebarea b, ci la a treia intrcbare: c. Cit. citii, citi, cite.•. (substantivul)? Cit zahar? Mult, pu/in. G/i insi? Mtttli, pUlini, nenumarafl etc. (Raspunsul nu trebuie sa fie insa un numar precis!). 3.3 Clasa NUMERALELOR este formata din cuvinte care exprima un numar precis: unu, una, 0, doi, dtnui, trei, (0) sut«, 0 suta douazeci $i cinci, (0) mie, [un} milion, (doua) miliarde etc., primul, al doilea, a doua, al (0) sutelea, a (0) suta etc., (0) miime, (0) cincime etc. Numeralul raspunde la una din intrebarile: cit, etta, cili, cite puse unui substantiv: Cit dintr-un intreg? Trel pi'iJrimi. A cineca parte. C£!i (substantivul)? Ci!i insi? Patru I ~i la intrebiirile: At citelea (substantivul)? A cit« (substantivul)? De cite ori? Ctti, cite]

• Not

Numeralul seamana foarte bine cu adjectivuL De aceea, in gramaticile unor limbi striiinc, el este numit 21

a.

adjediv «l calltitii{ii sau cantitaiir. in limba rornana, numeralul nu poate fi indus printre adjective, pcntru di 0 parte din el se comport a ca substantivele (~i uncle numerale sint, de fapt, substantive}, cornpara, de ex. un grup de ruvinte ca 0 grJmada de carli ~i douazeci de cor/t, 3.4 Clasa PRONUMELOR este fermata din cuvinte eare au rolul de a tine locul substantivului: eu, tu, el etc., meu, td«, salt etc., acesta, accasta etc., cine, oricinc, ce, cineca, reva etc. Unele pronume nu fac Intr-adevar dedt pnil Iocul substantivului, altelc indica ~i ceva in plus. Acesta, de exemplu, tine locul unui nurne de obiect sau de persoana ~i in acelasi

sa

timp arata cil obiectul sau persoana se vorbitor, acela tine locul unei persoane aflate de par t e de vorbitor, cine, ce obiect, fiinte, persoanc nee uno 5 cut
nedefinite de vorbitor etc.

afla apr

sau al unui lucru etc. tin locul unui e sau intentionat

ape de

3.5 Clasa ARTICOLELOR. Articolul este uneori un cuvint, alteori, nu. Cind spunem, de exemplu: Astii~i este 0 zi [rumoasd, punem tnaintea lui zi cuvintul 0, dar nu pentru ca sa numaram zilele, ci pentru a arata cii una dintre ele, cea de astazi, este frumoasa. Cuvintul 0 este articol, Tot astfel, in A fost odala un mo§ ~i-o baM, 1m ~i 0 sint articole, dici eu ele nu incepem sa numaram si nici sji. aratam ca este verba despre mosul sau baba cu nr. I. C1 dcspre un mO$ oarecare ~i 0 oabii oarccare. Sa comparam acum cuvintul creion dintr-o propozitie ca N-am creio« (am numai Pix) cu acelasi substantiv din Creionul accsta esie bine ascufit. Creion nu are articol, crcionul tnsa are. Arricolul lui este -I, dar -I nu este un cuvint. 3.6 Clasa VERBELOR cuprinde cuvinte care arata diversele obiecte (lucruri, fiin]e, persoane etc.) [ac ceva: sini, se misc«, gindesc, maninca, dorm, muncesc, leneuesc, se cearta etc. Pentru a vedea daca un cuvint este verb. punem intrebarea: Ce face? la substantiv sau la pronumc, iar dnd nu avem aceasta posibilitate, punem intrebarea; Ce se intimplii (aid,

ca

22

fuJgera, se inlunecii, dar si ca

etc.

acolo etc.)?, la care putem primi raspunsuri

Sf

ca: ardc, plaua, face (wrlitenie), se munccste

'!;.7 Clasa ADVERBELOR. Adverbul este un insotitor al verbuiui, la Intelesul caruia adauga ceva : (citcste} muli, (zboara) sus, (merge) agalc. in general, el indica Imprcjurarile in care se petrece lucrarea verbulni. Unele adverbe s-au specializat ca auxiliarc ale adjectivelor si alter adverbe: mal frumos, [carte frumoasa. mai bine, tare bine etc. 3.8 Clasa PREPOZITIILOR. Prcpozitiilc sint cuvinte care lcaga substantivele si pronumele de verbc, substautivele intre cle, dar nu si verbele intre ele; de exemplu : merge (verb) spre casa (substantiv}, alunccd pc sine (substantiv}, vorbcJte (verb) ell el (pronume), eel despre care se Z'oJ'be~te. eas de c m£l1a, c?ilimarii cu cernculd, struguri din de etc. Prepozitia sta totdeauna inaintea substantivului sau cuvintelor pc care le leaga. 3.9 Clasa CONJUNCTIILOR. Conjunctiile
slut enadverbe, [adnd.

vinte care leaga intre ele propozitii, verbe, adjective, substantive: . Nu bell, nici nu nulnlncii. Vaztnd BUll sau rdu. 0 [at-i 9i un bMat. etc.

*i

3.10 Clasa INTERJECTIILOR. Interjcctiile slnt strigate, tipete, suspinuri, mormaieli, zgomote reproduse cu ajutorul sunctelor articulate: ah I, of I, vai /, Mis I, cea / ptrruu« l, lim / Mr~t l, please l, trosc / etc. Ele sint cuvinte numai in masura in care slut formate din sunete vorbite,

3.11 pARTI DE VORBIRE FLEXIBILE $1 pART! DE VORBIRE NEFLEXIBILE

Primcle 7 parti de vorbirc din tabloul nostru an calitatea de a se modifica in cursul vorbirii dupa anurnite reguli. Accasta calitate se numeste f l e xi u n e, iar cuvintele care o au sint I I e x i b i 1e. Celelalte 3 parti de vorbire (prepozitia,

23

conjunctia si interjectia] n e f l e x i b i I e.

nu au aceasta calitate.

Ele sint

3.12 NUMELE $1 VERBUL Primele 5 piirti de vorbire din acelasi tablou au muIte reguli de flexiune comune, deosebite de cele ale verbului. Din aceasta cauza, e1e mai sint numite de uncle gramatici ~i n ume. Se ajunge astfel la doua categorii marl care se deosebese prin flexiunea lor: n u mel e ~i v e r b u 1. Dupa alte gramatici, pronumele ar trebui distins de restuI partilor de vorbire flexibile, care s-ar iIllparti in n u m e, pro n u m e si v e r b . • Not 1i. tmpartirea cuvintelor in modul aratat are avantajul de a sublinia asemanarile ~i deosebirile de flexiune dintre nume ~i verb sau dintre nume, pronume ~i verb. Ea da nastere, Insa, si la unele confuziL Adverbul, de exemplu, desi are reguIi de flexiune asemlinatoare cu ale adjectivului, nu poate fi euprins nici in eategoria numelui, nici in aceea a pronumelui si eu atit mai putin in a verbului,

Capitolul 4 SUBSTANTIVUL

Substantivul este numele a ceva san al cuiva : alamii Bucuresii, (cas, cal, curaj. I01~, munc«, AI aria, repcti!ie, riu., student, varza, zel etc. De obicei, cl cste un singur cuvint. Exista insa ~i substancompuse din doua, trei san mai rnulte cuvinte, ea: apii tare. Bucuresiii Noi, floarea soarelui, gura leulu«, VaZea Largii, sarc de Zarlliie, Boliniinul din Vale, nu-ma-uita etc. tive 4.1 ECHIV ALENTELE SUBSTANTIVULUI

tn propcxit ii si in Irazc, ~i alte cuvinte, grupuri de cuvinte san chiar propozirii intregi indeplinesc adesea rolul de substantiv. Ele sint echivalentele substantivului. tn aceasta situatie pot fie:

sa

1. Pronumele

: Ea studiaza medicina. (Ea = 0 porsoana feminina: Ana, Maria etc.) Te-a cautat cincra, (Cineca = 0 persoana), Ce ti-am povestit; ramine intre noi. (ee = povestea: noi = persoancle in cauza). Lenesul mai mnlt alcarga. (Lene~1Il = omul eel lcncs). A luat doi zece la latina. (Zcce = nota zece). Scriem trei pe cinci. (Trei = cifra trei; cinci = cifra cinci). A grc$i cstc omcneste, (Faptul de a gresi). Fotogra [iaiul interzis! (Faptul de a fotografia). Iesirea prin u~a a dona! {Iesirea = locul de iesire].

2.. Adjectivul:
3. Numeralul:

4.

Verbul:

25

5. Adverbul:

Agale este inversullui repede. (A gale = adverbul agale; repcd~ = adverbul "rcpcde"). Mai este un cuvint de comparatie. (J1fai = adverbul "mai").
At din Hal doilea" este articol, (AI = articolul "al").

6. Articolul: 7. Prepozitia:

(Pe = prepozitia "pe"). Deasupra se foloseste si ca adverb. (Deasupra = prepozitia "deasnpra'').1

Cu dacd si dar, nu fad mare isprava (Dacii = faptuJ de a spune "daci"; = Iaptul' de a opune "dar").

Pe este frecvent in romaneste.

S. Conjunctia:

am'

9. Interjectia:

Cinta un liiutar versuri.

mai mult in of uri dccit in

10. 0 propoaitie lutreaga : Ce fic 11lt-{i place, altuia nn face. Pl5.cerca era sii se gas«ascii 0 sol1t/ie COI/venabilii pentru toatd lMmea. Nu mai stia incatro merge. I~idadea seama CIt due are de-a face. 11. Un citat
I

"Ni~le riii $i nisi» [amen]" este din Scrisoarca. Ill. "Opera descMsi;:':' este 0 formula a pocticii rnoderne .

• Not ii. Cu exceptia pronumelui care indeplille~te in mod obisnuit fnnctiile substantivului, fiind un inlocuitor al acesttria, celeialte parti de vorbire au rol de substantiv In mod mai mult ori mai putin accidental. Se vede de altminteri cii echivalentele substantivului de la 3, 5, 6, 9, 8 ~i 11 slnt un Iel de cit ate, care no sc pot dezvolta declt cu ajutorul unui substantiv propriu-zis (citra .,trei"; adverlJut sau clIvintul "agale" etc.},

4.2 FELURILE

DE SUBST ANTIv"E

Dupa continutul lor general, substantivele se pot grupa in patru catcgorii: 1) eomune ; 2) propril; 3) abstracte; 4) co-

leetlve,

Primul numeste orice asczare omencasca de 0 anumita marime ~i en 0' administratie corcspunzatoare. AI doilea, Timisoara, numeste 0 asezarc precisa din sud-vestul Romas niei, cu un specific propriu, Oras este numele pentru notiunea corespunzatoare, 'indiferent de cum arata cutare oras: pOO urmarc, 0 denumire g e n e ric ii, pc cind Timi§oara este denumirea unui eras par tic u 1a r. Substantivul comun este, asadar, numele pe care-I dam oricarui obiect dintr-o multime sau dintr-o clasa de obiecte de vacelasi fel. Substantival (sau numele) ,proprl&l este numele unui obiect (lucru, fiinta) particular.

4.2.1 Substantive comune si substantive propriJ Sa luam In discutic doua substantive: ora~ ~i Timi$oara.

N u me

c o m u n e s i invcrs

pr

pr i i f

los i tee

a s'u

b s tan

tiv e

Sa luarn in discutie pozitii:

substantivele

din urmatoarele

pro.

(1) Odiseea este una din marne opere liter are ale antichit1itii. , (2) Caliitoria a fost 0 adevarata odisec, (3) Nu mai fumcaza Carpati, nici Buccgi, niei Snagoo, nici un fel de tigari. In (2) ~i (3) numcle proprii Odiseea, Carpali, Bucegi, Snago» nu mai sint - ca substantivul Odiscca din (1) - nume proprii in adevarata acceptiune a cuvintului. caci Ii se atribuie rolul de substantive comune. Dimpotriva, In propozitiile de mai jos, unele nume au fost transformate din comune In proprii: (1) Satul din vale se numeste Isooarele. (5) Pe baiat n cheama j\Iielu. Ca l zuoarele si Mielu sint multe substantive cornune devenite nume de locuri sau de persoane'; de ex.: Berbecaru, Curelaru, Dulgheru, nntinele,Econamll, Geambasu, Miitiisari Morant, Olaru, Papa, Piscul, Rotaru, ~erbui Temetie., V drzaru. etc.
j

!7

Prin urmare, intre substantivele comune i;'i cele proprii se fac numeroase treceri, cu deosebire de la cele cornune la cele proprii. Odata cu aceste treceri. substantivele cornune i~i schimba comport area gramaticala, cad spunem, ,k ex.: haina lui Curelaru, dar haina curelaruiu«.

4.2.2 Substantive

abstracte

plict-iseala, sanatate, ura, boierie, robie, tiralo~il', pliicere. ratacire, irai, veglze etc.; c) nume de actiuni: apiirare, comportare, fuga, tnrauiatire, rdcire, r!illicire, mers, pUns, adiipal, cusut etc.
Substantivele abstracte se deosebesc de celclalte categorii de substantive prin faptul di denumesc obiecte care, tie obicei, nu se numara. Ctnd de la un substantiv abstract avcm totusi plural. acesta capata de muIte ori tnteles concret. Sa se compare, buniitate Cl1 buniitiifi, prostiecu prostii, viclenie cu viclenii etc. Formarea Suhstantivele substantivclor abstracte tris-

Substantivele abstracte sint: a) nume de insusiri, calitati, defecte: agerime, bundtate, fiitiirnicie, [rumuse]e, lene, miirinimie, nerozie. prostie, rduiaie, urijenie, uanitate, mclenie etc.: b) nurne de stari, de situatii: amor/eala, bucurie, f ericire,

abstracte se formeaza de la: a) adjective: ager - agcrime, bun - buniita/e, trist teic, ucsel - oeselie, urit - uritenie etc.:

b) verbe: amor/i - amor/calli,

cutezan{ii, celebra Not

birui - biruinJii, cuteza diiruire, strznge stri11Surii, triii - triiire, oeghea - veghe etc .
celebrare, ddrui ii. Foarte multe substantive abstracto nu .sint dedt

anumite forme ale verbului: apiirare (apara), comportare [coniporia), diiruire (diirui) Jericire (Je.rici), mers (merge), pUns (pUnge) etc. 4.2.3 Substalltive colectioe

Denumirilc de totalitati sau de grupuri de obiecte (lucruri, fiinte, persoane) sint substantive colective ca : ceaid, ci'1lriti, grup, grupa, stol, turmii etc.; argiilime, argirttitrie, ciitlfrime,

majoritatc, minoritaie, multimc, muncitorimc, omcnire, bradet, cuconei, f iiget, tineret, atulIi$, 1n!iriicini~, porumbi$te etc. 28

Formarea

subst an

iv e l o r

c o l e c live

Substantivele colective se formeaza de la: a) adjective: mult - mHlfime. pri-st - /,1'(.stime; b) alte substantive: argint -:- argintari«. papa - popime, alun. - alunis, bl'adbrddet, pcrumb - porumbiste etc . • Not ii. Dupacum se vede. stabilirea felurilor de substantive dupa continutul lor general prupusii aid nu a urmiirit realizarea unei simetrii. ~Ibstractcle nu au fost puse in optzitic eu concretele. nici colectioele eu indicidualele pentru bunul motiv ca 0 asernenea simetrie nu prezinta interes gramatical. Nu am recurs nici la termenul apelalive pentru substantive1e comune, desi el este frecvent utilizat in studiile de onomastica, un de este pus in opozitie ell numele proprii.

CapitQlul

f)

GENUL

LA

SUBSTANTIVE

Genul este 0 caracteristicg sau 0 categoric g ram a t Ie a 1 a a substantivelor, adjectivclor, pronumelor, articolelor ~i numeralelor. La substantiv, el se recunoaste asezind Inaintea acestuia una din perechile de cuvinte :

(I) acest - ace~ti (2) aceasta - aceste

(3) acesi - aceste Substantivelc

sau sau sau

un 0UII -

dol doua doua (J) se numesc

masculine. nine.

care primesc

perechea

Substantivele

care primesc perechca (2) se numesc femi-

Substantivelc care primesc pcrcchea (3) se numcsc neutre, tntre catcgoria gramaticala a gellului si sexul Iiintelor nu este 0 legatura obligatorie (de la substantiv la substantiv). o asemenea legatura exista in romaneste, dar tntre toralitatea substantivelor nume de Iiinte si primele dona gcnuri, cad orice nume de fiinta trcbuie sa fie de genul masculin sau feminin, indiferent daca acosta corcspunde san nu cu sexul : gazda. salttinelii ~ical j Ii sint feminine. desi denumesc san pot denumi barbati: canalie este fcminin. chiar dad se refera la un barbat; 1!atcljlca!a poate fi feminin (0) sau masculin (un) dupa sexul persoanei careia Ii este atribuit etc. Inversul nu este insa adevarat. Un nume de lucru poate sa fie masculin, feminin sau neutru, dar printre neutre figureaza foarte purine nume de fiinte,

30

Prin urmare : ~\lASCULINUL + FEMININUL contin NUME DE FllNTE ~i NU;\!E DE OBIECTE (nelnsufletite).

- afara citcva substantive Ii KEl'TRUL contine OBIECTE de(neinsufletite). NUME DE

numai

GENULUI DUPA TERMI-. NATIILE SUBSTANTI"lJLUI Genlll se poate recunoaste ~i dupii uncle terminatii, AsHe! sint feminine: II) subst antivele terminate in -ii, -ea, -iii ~j -i, de ex.: basma para perdea ciulama albastrea nuia dambla catea raia haimana cismea zi • Not a: in -I exista un singur cuvint , zi; cclclalte substantive, put inc la numar, terminate in -I sint masculine; do ex.: colibri, san neutre: potpuri, taxi ; terminate in -a (eu exceptia lui papa, popit, tat«, vlCidicii, vodii si a unor nume proprii terminate In -lea; de cxcmplu, A uricd ] ; c) substantivelc terminate in -are, -ere, -lre ~i -ire provenita din verbc: apllrare, cdder», trecerc, iubirc, coborire etc.; d) substantive terminate in -atate, -etate, -itate: bun dtaie, earietate, celebritate etc.; e) substantivelc terminate in -iune (eu exceptia lui /rlcillne, riipciune 9i pcrciunc }: uatiunc, pensiune, spurciiciune. urtciune etc.) : f) substantivelc terminate In -Ie (eu exceptia lui biidie, tataie ~i a nurnelor lunilor anului care au accasta terminatic) : agie doctorie palarie stihie baic economic ragiilie trestie berarie fringhie salcie unghie bestie magazie stinghie vrabie etc
b) substantivelc

5.1 RECVNOASTEREA

31

g) substantivele terminate in -0, -Ii, -eu ~i -u sint n e u t r e: radio apropo birou ecou ou atu recto domin6 cadou ferodou panou tabu verso sevro carou manton tricou zero depou metrou etc. Exceptie ; flamingo, mamou - nume de pii.siiri exotices care sint masculine. Sint masculine: h) substantivele terminate in -giu: boiangiu lcfegiu tinichigiu camionagiu parlagiu tutungiu geamgiu rec1amagiu etc. 5.1.1 Tabloul genurilor
Ferninin

dupa

terminatil :
Nelltru

Masculin

Nr.

Terrninatia

neinsufletit

, fl t·t neln- I fJ t j .• t msu e 1 suflerit nsu eti Ill' nSJllle.i

1. 2.

s,
6.

3. 4.

-ca

-a
-e

-a

-ia

+ + +
+ + +

I-[tat'
-ere {-!re -ire
-etate -itate -are

+ + + +
(+)

(+) +

7.

8. -iune 9. -ie 10. -i 11. -i 12. -0 13. -6 14. -u 15. 16. -ou 17. -glu 18. consoana

+ + +
(+)

+
+
(+)

+ +

(+) + + (+) + (+) +

-u

+
aratA situatiile

+ + + + + +

Legenda:

(+)

exceptionale,

32

• Not Din acest tablou rezulta eli substantivele in -e pot fi de oricc gen, ceea ce este exact; masculincle ~i neutrele in -e nu fac tmpreuna de 40-50 de substantive, in timp ce femininele terminatie sint peste citeva mii. 5.2 GENUL DUpA INTELESUL AL SUBSTANTIVELOR GENERAL feminine,

a.

terminate nurnai ca. mai mult cu acceasi

a. N umele zilelor saptarninii

terminatie,

sint

indiferent

de

b. Nuruele lunilor anului sint masculine, indiferent de termiuatie, deci ~i cele in -ie, ca ianuarie, [ebruarie etc. c. Numcle litcrelor slut masculine: un a, doi a; un be, doi be: un tc, doi lc etc. d. Numele cifrclor Slut masculine: un trei, doi irei etc. c. Cele mai multo numc de arbori, plante, flori san legume terminate in -I, -u sau con soan sint masculine:

ardei liimii scai lei

cedru coriandru jugastru leandru

alun brad bujor cactus

cais cires ciulin fag

leustean mac morcov porumb etc.

Ramin, totusi, in afara: griu, in, mei, orez, oudz, pelin ~i judi vreo citeva. Uncle, ca grin, oviiz, sint neutre; altele, ca orez, pelin, ill, desi greu de controlat, se mcadreaza tot intre ncutre. /. Cele mai multe nume de ocupatii barbatesti sint masculine. Exceptii fac: agll, calia, caliiuzii, capuchehaie, gazda. Salltiuclii etc., care sint feminine. 5.3 SUBSTANTIVE DIFERITE SAU pATE PENTRU CELE DOUA SEXE DIFEREN-

In multe situatii este necesar ca substantivele arate prin genullor gramatical sexul fiintelor. Acest lucru se face sau eu doua cuvinte diferite sau formind un feminin de la masculinul corespunzator.

sa

33

5.3.1 1IIasculinul ~i[cmininu! cxprima!: de dMta substantive di Jeri! c

masculin Ieminin masculin Ierninin

trintor

armasar

berbec bou cal ccrb dine cotoi motan

iapa
oaie

albina

vaca iapa caprioara

pisica pisica scroafa vaca

tatea

tap vier baiat barbat bib-bat frate ginere om tata un chi

mo~

pore
taut

capra scroafa fata femeie nevasta sora nodi baM fcmeie mama matu~ii

5.3.2 Feminine

formate

de la masculine

-ca, -oaica,

-eass, -toare. Sint formate eu sufixul Ii:

masculin feminin

Femininele se formeaza de la masculine eu ajutorul unor Silfixe. Sufixele eel mai des utilizate in acest seop sint :

-ita,

-a,

masculin

ferninin

absolvent bunic bursier contabil cuseru elev

contabila
cuscra eleva

absolventa bunica bursicra

nas nepot socru

ncpoata activist Ii
chimistii violonist Ii soacra

na~a

chimist violonist

activist

Sufixul se adauga pentru nume de Iocuitori, terminate

-a

a forma femininul si la unele la masculin in -ez. olandeza poloneza etc.

albanez albaneza olandez bcrlinez berlineza polonez Fac exceptio: chinezoaic«, jran!uzoaicii,

englezoaicii.

34

J;1

s u fix ul -cil se folosest« pcntru a forma feminine de masculinele terminate in -an care denurnesc pc lccuitorii unci tari, ai unui oras, ai unei provincii, ai unui sat etc.
americanca armeancii bilnateanca c1ujeancii egipteanca fcniciand
rraman

Dc ex .:

american
armean

iraniancii
italianca

biinatean
clujcan

cgiptean fcnician

italian 01'ii7can siitean taran

vikcan Icmininul

ora~canci satcanca tiiranca dkcanca

de la llllek ~,'rpoaica tigroaica t]f>;oaica zllIl'oaica nume

S u fix u I -oaica formcaza de animale masculine:

cerb iepure
leu

lup

cerhoalei icpuroaicii Il'oaica Iupoalca

~arpt'
tigru urs

zmeu
terminate

etc.

si de la nume de locuitori ~It snfix, de ex.:

in consoani,

rar .. nil au

arab buJgar
cch

araboalei bulgaroaica cchoaica

grecoalca

sas tatar
sirb

grec rus

rusoaica

ture ungur

sasoaiea tiitiiroaiea sirboaicii turcoalci ungmoaici

etc.

Tot cu acest sufix se formcaza ~i fcminincle de la masculincle terminate in -giu: niahula giu-mahalagioaica, !Ut1f1tgi1'''' iutungioaicd, sufixul bad canar easier

en -ita se formeaza feminine in special de la nume de pasari si de la nurne de profesiuni sau ocupatii masculine j
biicitii casierita doctoriti hangitii

cii.narlta

paun
postar

paunl1i
po~taritii strungaritii sudoriti ~oUiriti

doctor hangiu

strungar sudor ~olar

35

etc.

Cu sufixul -easll sc forrneaza feminine care au, dupa situatie, fie Intelesul de "so tie a celui indicat de substantival masculin", fie Intelesul de "cea care face 0 lucrare": ban bliinar bucatar circiumar colonel baneasa bliinareasa croitor diacon croitoreasa diaroneasa laptareasa

bucatareasa
circiumareasa coloneleasa

laptar
preot vornic

prcoteasa
vorniceasa

Cu sutixul-toare, feminin de la -tor, se formeaza substantive cu intclesul general de "cea care face 0 lunare": ascultii tor

calator
ingrijitor J:nvatator

ascultiitnare ciiliitoare ingrijitoare inyatatoare

lucrator muncitor tesator vinzator

lucrateare muncitoare tesiitoare vinzatoare

etc.

o caracteristica a aeestor ca toate pot fi ~i adjective.

5.3.3 JIasculi1te formate

ultimo substantive

estc Iaptul

de til f cuiininr

Uncle masculine se Iormeaza de la feminine ell ajutorul sufixelor -an si -01 (acesta din urrna fiind percchea lui -oaie): ciocirlic-ciodrlan, curca-cunan, gisca-giscan, barzii-btirzoi~ broasca-broecei, cioara-cioroi, vulpe-vulpoi etc. 5.3.4 Sufixele insirate mai sus nu sc ataseazii insa Ia orice fel de substantive. Multe substantive n'u pot forma un feminin sau un masculin deosebit. De excmplu: albairos, bison, bursuc, caras, crocodil, dinosaur, crete, [urnic«, inorog, lastun, piligoi, prepelifii, privighetoarc, ris, siiclete, ~oim, stiuca, uliu, veveritii, oiezure etc. Uncle gramatici numesc eplce~e substantiv~lc care, desi denumese fiinte, nu fac distinctie intre sexe prin genul gramatieal. 5.4 SUBSTANTIVE CU DOUA. GENURI

Exista ~i substantive cu doua genuri. lata citeva dintre cele cu acelasi inteles la doua genuri grarnaticale; brretdbcrete (feminin) fata dc berei-berctc (neutru). acumula.oracumulaioarc (neutru). acumulaior-acumulatori (masculin}, bobbobi (maseulin), boabi'i-boabe (feminin). 36

$i cu infclcsuri

5.4.1 Substantit'e

cu doua f!.e1turi eli fCl'itc

mai des utilizate
neutrll

Unniitoarele substantive diferentiat pe genuri:

m a s c u lr n

au intelesul

cap-capi "conducator"
corn-corni "nume de arbore"

corp" cap-capuri

cap-capete .r-xtremitate
"promontoriu"

a unui

pe capul animalelor cornute", corn-coruuri "piini~oara sau produs de patiscrie in forma de scmilunii".

corn-coaruc "concrcsccntii

Lolt-colti .xlinte canin'

colt-cottar; "ung1wrul unci incapcri, virful unui (cutic, lalla, rablou obiect etc.)", cot-conic "indoitura cxterioara a bratului 0111ene5C". cot-coturi ' "indoitura in forma de unghi a unci [evi, a unui burlan": .meandra a unui curs apa, sau a unui lac, a unci balt i".

cot-cop "vcchc masura de

Iungime"

de

dijuzor-dijuzori "persoana care difuzeaza publicatii (period ice)".

dljllzor-dlluzoart' "parte dintr-un aparat de difuzare a vorbirii prin radio".

element-elcmeuti

"unul din clement-clemente "corp chimic", partile producatoare de "individ ca parte a unci electricitate dintr-o bacolectivitati", tcrie sau dintr-un generator electric", muc-mucuri "vlrful de sfoara al unei Iuminari": "rama~iti'i de Iuminare sau de tigara", ochi-ochiuri .ou intreg prajit in tigaie"; "nod al unei impletituri"; "portiunea dintre noduri a unei plase",

m,uc-muci "scurgere mucoasa

din nas",

oclti-oclii "organul vederii",

37

m a s c u lin

neutru

pas-pil$i .spatiul

calcat cu 0 pas-pasllri singura miscare a picioate". relor",

"treditoare

in rnun-

ris-ri;:i ,,linx". ris-risele .faptul segment-segrltcnji "piesa care scgment-scgmcnte

fragmenteaza un spatiu de miscare dintr-un mecanism", masurat ritmul",

de

a ride".

"fragment, parte sau portiune dintr-un intreg",

limp-limpi "unit ate de tintp-timpuri .vreme".

iraneisior-tranzistori ,,€'lemen- tranzistor-trasizistoar e "aparate electroniee eu 1'01 de te de radio-receptio eu tranlampi de radio", zistori".

5,5 GENUL NUMELOR PROPRII DE PERSOANA Numcle proprii de persoana, mai ales pre n u mel e, sint bineintcles mai totdeauna de genul masculin sau feminin, avind aceleasi terminatii ea si numele comune : ClaudiuClaudia, Gtlbricl-Gabricla, Teodor-Teodora etc, In urrnatoarele situatii, genul gramatical nu corcspunde insii eu terminatia: . a) la prcnume de barbati ea: Badea Horia Iercmia Luca b) la prenumele Aurica Costica Dobrica Fiinidi c) la prcnumcle Biiditii Dumitrita Nichita Oprea Stoica Toma de barbati derivate Florid;' Jenicii Georgicii Jenicii de barbati Cheorghita Ionita 38 derivate Mitritii Ilie Macarie Teodosie etc, cu sufixul fcminin Marinica Nidi. Petricii Vasilica Tomita Tudorita

-iea:

etc,

en suf ixul ferninin

-ita:
etc.

Nitii .

d)

la prenumc de femci derivate

eu sufixe masculine: Lenu» etc.

C&rillel,

Dorine], Floriccl, Irincl, Mimicel,

Uncle prenume servesc atit pentru barbati cit ~I pentnr fernei. De ex.: Doriucl, Dosi, Clivi, Gigi, Rene etc. Ccnul Ior gramatical (rnasculin ori feminin) nu se descopera dedt dad se stie carer persoane sint atribuite aceste nume, • Not ii. Prenumcle din eategoriile b ~i c servesc de multe ori ca baza pentru forrnarea de noi feminine prin transs formarea tcnninatici -i in -a: Aurica Ionic a Gheorghita Ionita Dobrica Nica etc. Fanica Dumitrita Tudorita

5.6 GENUL

PERSONAL

Datorita faptului ca masculincle si feminincle care denumesc persoane (nume comune sau nume proprii) au uncle deosebiri fat de substantivele masculine si feminine care dCl1U111CSC obiecte s-a considerat cii ele ar trebui incadrate intr-un gcn gramatical 'subordonat atit masculinului cit ~i femininului, de fapt categorici de substantive care dcnumesc fiintc, Acr-stui subgen care nu cxista in mod independent i s-a dat numele de gen personal. E1 s-ar caracteriza prin : 1) gcnitiv-dativ cu articolul lui la numele proprii de persoane masculine: [11t£ Andrei, lui Constantin, lui Dumitru etc.; 2) vocativul in -ule la uncle nume de animale folosite pentru persoane: bOltlc!miigarulc ! dabitocule l etc.: 3) intrcbuintarca prcpozitiei pe la acuzativ atit pcntru substantive ca cele dc sub 1), cit si pcntru substantive ca cdc de sub 2) - pentru acestca din urma. numai cind sint asimilate cu nurnclc de persoana. De exemplu: A inti/II it pe dobitocul de ... 4) lntrcbuintarca prepozitici de, precedata de al (aide) inaintca numelor proprii de persoana: aJde Vasile, aJde [OIlCSC!! san, singura, in constructii ca dobitocul de X, pros/ltl de Ion, dcsieplul de ispracnic, isle/ul de copa etc. Trasaturile -de mai sus Se explicit insa suficient de bine prin dcclinarc, in general. De aceea, genu! personal nu constituie - dupa parerea noastra - 0 subcategorie gramaticala a masculinului si femininului substantivelor care denumesc persoane sau fiinte privite ca persoane.

Capitolul 6 NUMARUL LA SUBSTANTIVE

Intre formele urrnatoare ale aceluiasi substantiv : arlaarte, fUltZ-fete, buretc-bureti, 1Jtlll{imc-tnlll{imi, ctinr-ciini, dulap-dulapuri, sat-sate etc. deosebirca se datoreaza faptului cii prima forma indica un singur obiect san 0 singura totalitate de obiecte. iar a doua, mai muIte obiecte sal! mai multe totalitati. Formelc luate de substantiv pentru a ariita cind este Yorba desprc un singur obiect sau 0 singurii totalitate ~i cind estc yorba dcsprc mai multe rcprezinta categoria gramaticala a nurnarulo]. Ea estc alcatuita in limb a romana din singular si din plural. In calitate de categoric gramaticala. numarul este conditional pc de 0 parte de gen, pc de alta parte de el Insus]. pluralul fiincl dependent de singular, iar uneori invers.

6.1 DESINENTELE

DE NUMAR

Pluralul sc formeaza de la singular cu ajutorul desinen[eler, Singularul, fiind in relatie cu pluralul, are ~i el desinente. Astfol, substantivele mas cui inc au la singular desincntele:

-e:

burctc, casiravete, [rate,

gincre

etc.:
etc. ca:

-u: btlicfa11dru, bou, codru, ministr«

Masculinele care se termina

in consoana

boboc, corrig, sac, panto], rotar, suedes, tdt ar, d!et etc. ca si ccle care sc termina in -i: ardei, baboi, ochi, pijigoi nu au 0 desinenta cxprimata. 40

Se presupune ins3. ca ea exista. de desinenta zero. Fe min

De aceea, ea poarta desinenteler

numele

in e 1 e au Ia singular

-ea

-i: zi.

albin-i, bunioi, cearii, dUllga, eleva, vCi'eri!a etc.: -es carte, directoare, ming«, baie, [emeie etc.; -Ii: badaoa, ciulama, mucaea, saca etc.: dar ~i (si in forma -ill): acadea, canapea, siea, vi/ea, mlial raia etc.;

-i:

N e u t rei e au la singular aceleasi desinente ca si mase culinelc: spate,roi, regisiru, radolf, dulap, accident etc. • Not Intre terminatii si desinente sint foarte marl deosebiri. Cea mai importanta consta in faptul eli terminatia estc partca finala a oricdru; cuvint. scoasa de noi in cvidenta dupa necesitati,· pc cind dcsinenta apare nurnai la cuciniele flesibile. Terminatiile nu au funcrii, pe dnd dcsincntcle au totdcauna, Astfcl, putcm spline c1i un cuvint ca substantivul neutru burghiu are tcrminatia -iu, dar desinenta lui este numai -11,' putem spune cil. un masculin ca bursuc se terrnina in consoanii, dar desinenta lui este zero; in sfirsit, putcm spune ca miiturii se termina in -lira, dar desinenta acestui ferninin este numai -ii. Terminatiilc cuvintelor se schimba adesea sub influenta desinentelor ~i invers. De aceea este necesar folosim atit termenul desinen!a, cit si pc eel de terminafie.

a.

sa

Pentru plural, limba rornana are trci desinente principals ~i trei secundare. Desinentele principale sint :

-e: -I:

albine, fete. sate, cuie etc. car/i. biii, covrigi, siudii etc.; -uri: certuri, dulaplwi, roiuri etc. Dcsinentcle sccundare care apar numai pentrn feminine sint:

-(a)Je: baclanalc, mucaoalc, sarmale etc; -(e)le: caramele, stele, nuiele etc.; -ler zile .
• Not a. Dupa cum se vede, singularul are S deslnente (imprenna cu desinenta zero), pe cind pluralul are numa! 41

6, dintre care 3 secundarc. Acestea din urma sint de fapt variante ale uncia singun-, a lui -le, in Ionnele -(a)1e ~i .(e)le. Pcntru a forma plnralul, trebuie ca cell' 8 desinente de singular fie inlocuite de cele 3 desincntc principale si de cdc 3 secundare. Cum acestea din urma sint condi[ionate in mod dar de singular, ramine ca celelaltc 6 desincntc de singular fie inlocuitc ru desinen telc principale ale pluralului, care sint numai 3.

sa

sa

6.2 FOlUIAREA

PLlTRALULUI

6.2.1 Pluralul masvulinrlor Toate masculincle formcaza pluralul ell dcsincnta -f~ indifcrent de dcsincnta de singular; deci: a ) celo terminate la singular in -e, -i san -u inlocuiesc pe -e, .j sau -u ell -1: brusture bmTte dille custode frate miiriicine pinicc tulare hllhai b) cole terminate boiangiu c3IlJi 'l!agiu
i

brusturi buret i ciini custozi frati maracini purici tutori buhai boiangii call1io~~gii g'_'amgll

raloi

Ifllnii

scai tei ccdru leu ministru socru tigrn in -Ii: lefegiu muftiu vizitiu
0

lamii ratoi scai

tei

cedri lei nriJl~i'tri

SOCfl

tigri
Idegii muft ii

etc.

in -fu fac pluraiul

gt,'amglU

vizitii

etc.

c) cdc terminate in consoana fac pluralul d('~im'n1('i -i dnpii consoana, pe care ,'e! ( c!zliI: de ex. {in ordinca consoanei corb corbi crap drac draci pas brad brazi biceps sfinx mag print m~gi cal cal 11111lZ

monah

monahi

nerv

prin adaugarea modifica daca finale); crapi pasi bicepsi sfincsi printi minji

nervi

general bizon

bizoni

gencrali

bonz

etc.

bonzi

d) Mnsculinele terminate

in -it: papa, POPii, tata, vliidica fac, de asemenea, pluralul in -I: papi, popl, tali, t'liid1:c4 (i'odanu are pural). e) An plural ncrcgulat: om-oamcni ; 0 forma arhaica a lui tatd - ftUini si una analogica a luijrate - jrc'itini, cap-capete, oaspe-aaspe{i, sord-surori, nord-nurori,

6.2.2 PLVRALUL

FEMININELOR

Femininele i~i formeaza pluralul ru doua desincntc principale: -e ~i -I, mai rar .cu -url, ~i eli desincntele secundaro

-ale, -ele, -le,

Desinentele nele terminate

secundare in vocala

se folosesc numai pentru accentuata, adica:

femini-

a) femininele in -Ii fae pluralul in -ale: aba abale saca sacale basma basmale sofa sofale raia raialc tarla tarlale Fac exceptio: nuia-nuiele si ~iI, ell pI. !iat. b) cdc in acadea cafea d'itea cure a c) sinjurul zite, d) Desinenta

de.

-ea

fac pluralul acadele cafele caieIe curele terminat

in -ele: patliigca turturea vergca zorea

piitliigele turturele vergele zorele etc. in

feminin

in -I, zi, face pluralul

-les

-url apare la pluralul unor feminine ca: ceartal cearii, [aooare, liP sa. onoare, stamba. vreme, ~i la 0 parte dintre cele care denumesc materii: jainur( saruri. e) Femininele en singularul in -e care denumesc obJede nelnsutletlte si notiuni abstracte formeazji pluralul cu -11 altitudine -i padure -i cange cangi percche -i Iurne rugaciune -i -i mare marl tigiiri tigara -i misiune urbe -i nadejde ~i vale vai etc.

43

J)

Femininele terminate in -le precedate de pluralul in -II: anemii bacterii bestii constelatii eeonomii granulatie magazie unghie palarle vrabie

consoana fac granulatii magazii unghii paIarii vrabii etc.

anemie bacterie bestie constela tie economic

g) Femininele terminate in -le precedat de vocala fac pluralul

intr-un singur -I: baie cheie femeie foaie

hili chei femei foi

gaie odaie

gai sctntei tigai etc.

odai

tigaie

scinteie

Fac exceptii de la aceasta regula numai femininele eu sufixul -oaie, indiferent de la ce substantiv sint derivate. De ex.: cuiitoaie, scdwnoaie, ladoaie, tiilpoaie etc., al caror plural este tot in -oale, II) Majoritatea femininelor care denumesc fiinte si au la singular terminatia -a sau -e fac pluralul in -e: baM babe fata fete soacra soacrc chimistii chimiste moldoveancii moldovence oraseanca ora~ence rusoaica rusoaice suedeze suedezii bulgaroaica leoaica caniirita Iiiptareasd doctorita bobinatoare inva Fito are tesatoare bulgaroaice leoaice dinarite Iaptar~se doctorite bobimtoare invaP.toare tesatoare etc.

Sint exceptii, avind pluralul in -I, feminine ea: bunica bunici pisica pisicl mamicii mamici vaca vaci matu~a matu~i muiere muieri nurca nurci vulpe vulpi etc. Sint, de asemenea, exceptil: nora ~i sora, aI caror plural este neregulat: nurori si surori; mama, muma au ~i un plural neregulat, rar, mam£ni, mumini, alaturi de eel obisnuit: mam~, mume,

44

l) Majoritatea
singular

femininclor care dcnumesc luerurl ~i au Ia terminatia -ea sau -gil fac pluralul in -I: armonici fabrici duminici hak.i lunci munci creanga fraga punga strunga targa varga crengi fragi pungi strungi tiirgi vergi etc.

biiltoilcii-M!toacc, biirdacd-bdrdacc, rastoacae riisloace, ora-ore, virtoapii-vfrtoape etc. j) 0 serie de feminine diminutive terminate in -iea au pluralul in -ele (uneori
all

armonica fabrica duminica haldt lunea munca Far exceptie:

si

Ull

singular in -ea) : pictricicii ramurica scinduricii scrisorica turturica

bombonica bucatica ciubojica miirgicii rnaturicii

bombonele bucatclo ciubotelc margele ma turele

pietIcele ramurele scindurele scrisorelc turturcle

ctc.

evitat.

Substantivul rindunic-i are pluralul nor nal rindunclc ; uncori, iusa, ~i rlndunici - dar acosta din urmii trcbuie

6.3.2 Plltraiut ncutrclor Neutrele dispun de trei desinente de plural: -e, -I si -url, care se distribuie in linii mad dupa cum urmeaza: a) Neutrele care se termina la singular in -e Iac pluralul tot in -e: nume-nuine, prcllumc-prenwme, pintccc-pintece etc. b) Ncutrelc

din terminatiile -ar, -er, -or, -sor, -tor - indiferent daca

substantivele in cauza sint formate Iac pl uralul in -e: in Iimba romfmji

care denumcsc

instrumente

si au la singular

una

dict ionar fcrrnoar minutar sp:'ilar .voc» bular frigider

-e -e
-e

-e -e
=e

MUitor cruci-ator ascensor rnalaxor motor tractor

brtbUoare crucisat »are asccnsoare malaxc.are motoarc tractoare etc,

45

'J

~(·utrde terminate Ia singular in -ent, -ment au pluralul in -e ;iar cdc in -mlnt fac pluralul in -minte:

accent curent moment

prorcnt incident

-e
-e

-e -e
-e

acoin paniarnent departamcnt

-c -e

talent

-e

eveniment instrument asezamint zacamint

-e

-e

asezaminte zacaminte etc.

ncutrc
-C

Face cxccptie : pamilli eu pI. piimintllri.

d) }J:lIt'a majorirate a substantivelor singular in -aj fac pluralul ill -e: abat aj
bag-aj

terminate

la

-e

dcmaraj griJaj
III arc

-e -e

-C

aj

pavaj Sint cxceprii:

-e -e

persona] roporra] sondaj tonaj tricotaj

voltaj

-e -e -e
-B

-e

in -r, dar ~i in -uri. e) Noutrele cu singularul in nr-a. in -e:

caput gcamat ladl t striga t capete gernete

nicn.ij-menajuri:

fuscla]

care are pluralul

-at ;;i -et

bocet cornet

fac pluralul, de ascme-e -e

-e
-e

fosnet

tipiit

tipete

zbierat

zbierete

sunct trii,nct urlet

-e -e -e -e

etc.

I)

exceptia substantivului lucru - pI. lucruri: harometru -e membru-e cadavru -e registru-e cadru -e semestru-e centru -e tcatru -e filtru -e tim bru -e C) Ncutrele terminate in -Ism fac pluralul in -e: chimism .-e liberalism-c ennetism -e reumatism-e fariseism.e truism -e

Ncutrcle terminate Ia singular in -u preccdat de un ?;mp de doua consoanc. a doua fiind or, fac pluralul in -c, cu

II) Majoritatea

pluralul in acvariu concediu consiliu crematoriu criteriu

neutrelor terminate la singular In -Iu fao -Ji: acvarii deceniu deceniJ concedii gimnaziu gimnazil consilii indiciu Indicii crernatorii spatiu spatii criterii teritoriu teritoril

Sint exceptii: bttrghiu - pl. burgMe (burgkittri): c'hlplu - pl. chipie (cltipiuri J; sicriu - pl. sicrie; demitt - pI. demiur«: interviu - pl. interviuri; pariu - pI. pariurii pustiu - pI. pustiuri; sasi« - pl. ?asiuri ~.a.~ i) Neutrele cu terminatiile -0, -6, -eu, -6 fac pluralul in -urh radio radiouri ecou ecouri zero zerouri metrou metrouri apropo apropouri resou resouri birou biro uri sacou sacouri cargou cargouri tricou tricouri atu atuuri etc. Face cxceptie OU, cu pI. oua. • Not ii. Atu arc ~i un plural vechi, astazi neintrebuintat: aiale. j) Neutrele terminate la singular In -u precedat de un grup de doua consoane, a doua fiind 1, fac pluralul in -urlt ansamblu ansambluri maslu masluri cenaclu cenaeluri soelu sooluri cielu cicluri sufIu sufluri diblu dibluri titlu titluri etc. Fac cxceptie: exempiu pl. exemple J templ« - pL temple. k) Ncutrele provenite dintr-un supin fac pluralul in -urlr croncanit
cules filfiit avut -uri -uri

-uri

miorlait

plins

-uri -uri

-uri

dres

-uri
-uri

n~iit -uri -uri grohait -uri etc. Fac exceptie neutrele din aceasta categorie cind se afla. in expresii ca: din auzite, pe alese.pe furaie, din pomcnite etc.

rapiit ras schelalait

pufait

-uri
-uri

47

• Not a. Toate neutrele din categoria k) se recunosc Ia plural prin accent, care sUi totdeauna pe silaba dinaintea lui -url, In felul acesta, dresuri, de ex., nu poate fi dedt pluralul de la drcs, pe dnd dresuri este pluralul fcrnininului dresura. 1) Cele mai multe neutre monosilabice fac pluralul arc -uri -uri salt lac . toe bal -uri mat -uri eer t-uri -un true must suri nas dar -uri toi foc suri nud vad "uri suri -uri fus pat zar ;.uri git -uri port zid -uri rit -uri lac Numarul de exceptii este tnsa important; in -url: -uri -uri -uri -uri -uri -uri -uri etc,

act-acte, bici-bice, gas-gaze, grad-grade, lenm-lemne, os·oase, rod-made, semn-semne etc. Substantivul cap are pluralul neregulat: capete, dar

de ex.: ac-ace,

(;ap "promontoriu" .. are pluralul cap uri . • Not a. Modalitatile de formare a pluralulni neutrelor nu sint epuizate prin descrierea de mai sus. AstfeI, pluralul unui substantiv neutru terminat in consoanii san in -I ~i neincadrat in categoriilc enumerate nu poate fi deter" minat prin rcguli fonnale: atlas, de ex., scamana foarte bine eu popas, dar primul are pluralul ailase, pe dud al doilea, popasuri,' temei si coudei seamana si ele foarte multo dar au pluralul: temeiuri si, respectiv, condeie, Cu toate acestea, regulile stabilite mai sus restring in mod simtitor numarul neutrelor al caror plural trebuie inV'atat de la caz la eaz.
6.2.4 Pluralul substantivelor compuse

Din punctul de vedere al raportului dintre singular ~ plural, substantivele eompuse alcatuiesc 5 categorii: a) compuse ca auiocamion, boigros, codobatura care au pluralul ca ~i cum ar fi substantive simple: autocamioane, botgro~i;
codobaturi ; b) compuse ca Fat Frumos, burete balos, ardei gras etc. care fae pluralul la ambii termeni: !e/i frumo~i, bureli biilo#. ardei gra~i etc. ~ 48

eu ajutorul prirnului substantiv din compus: hoi de balta, crini de piidure, ~erpi de easa, vipere cu corn, uagoane cisterna etc; d) eompuse ca brinca ursului, ceapa ciorii, ciuboiica cuculul, [loarca soarelui, osul iepurclui care nu au plural; e) compuse ca papa-lapte, pierde-vara. zgfriie-brinza, duca-sepe-pus/ii. du-tc-uino etc.. care. de asemenea, nu au plural. Ele sint fragmente de propozitii sau de fraze utilizate ca substantive compuse. Pentru a arata totusi cii un compus din eategoria d) sau e) estc intrcbuintat eu tnteles de plural se folosesc determinative; de ex.: aceste ciuboJ ica cucttlui. unii papa-lapte, unii gurii-casca etc. 6.2.5 Substantive cu doua forme de plural Uncle substantive au doua forme de plural. iar altele par sa aiba ehiar mai multe. Pentru a hotari cite forme de plural tin de un substantiv, pornim mai tntti de la faptul ea genul gramatical este mai putcrnic decit numarul in relatia gen-numar. Aceasta Inscamna di at unci cind intilnim 0 forma oarecare de singular, de exemplu cap, si diverse forme de plural cum sint : capi, capete, cap uri, trebuie sa ne intrebam daca acestea din urma apartin aceluiasi gen gramatical. Dad. raspunsul este negativ, concluzia nu poate Sa fie decit ca sint mai multe euvinte care, intimplator, au aceeasi forma la singular, adica, in cazul de rnai inainte : un cuvint masculin: un cuvint neutru:

6) compuse ca bou de balta, crin de plidure, ~arpe de casil, vipcYlI CIt corn. vagon cisterna etc. care fac pluralul numai

cap-capete

cap-capt

inteles eu celelalte doua, cad el lnscamna ..promon toriu'; este un cuvint deosebit si de cap-capi si de cap-capete. Dupa cum se vede, am aplicat unul dupa altul eriteriile predominarri genului asupra numarului ~i Intelesului. Sa luam in discutie inca un exemplu, pe cot. Acesta are fonnele : cot-coti / cot-coate / cot-coturi, Prima pereche de forme constituie substantivul mascuIin cot-coji (de pinza}: a doua ~i a treia pereche constituie substantivul neutru cot. cu pluralul coate (pentru partea exterioara a

AI treilea cap, eel eu pluralul capuri, se integreaza ca ~i cap-capete in genul neutru, dar neavind nici 0 legatura de

49

fncheicturii bratului) si cu al doilea plural, coiul'i (pentru indoitura unui burlan, a unci ted sau a unui tub.) Legatura de intclcs dintre coaie si coturi fiind foarte limpcdc, cdc doua plurale apartin aceluiasi ncutru, Avem deci dona cuvinte cot: unuI masculin si altul neutru, uItimul cu dona plurale, Procedind in modul aratat mai sus, constatam cii in limb« romana nu vam g{tsi niciadala mai mult de daul! plurale pentTlt ac~la§i suostantit,.
ell doua plurale av£nd acelasi itl/eles Dintre cele doua forme de plural de mai jos, una este curenta, a dona este considerata arhaica, regionala sau poc-, ticii:

6.2.6 Feminine

p ri m a
singular

dOlla

forma de plural

aripa boala coada

coala

aripi
boli cozi

datina lampa rana roatil strada ~coala talpa vioara vreme

coli datini lampi rani roti strazi

scoli

aripe boale coade coale datine lampe rane roate stradc

scoale

tiUpi
viori

vremuri

talpe vioare vremi

tn schimb, la feminine cum sint copertii, craoatd, limon.add, 'nghe{ata, salata, laranca, /iganca, uti/a, se considera literare fonncle de plural: craoate, limonade, ingheJate, salaie, !arance, l1.gance ~i utile. iar cele in -i, neliterare. Aceeasi este si situatia unor feminine ca rlndunicii. al caror plurals este in -ele; dar, uneori, se tolereaza ~irlndunici.

Cil dona plurale care ale acelasi i1!Jeles La ncutre, pluralelc dub1e sint rna! numeroasc, 111special la care pot primi fie desinenta -e, fie desinvnta -uri. lata numai citeva exemple din cele mai des intilnite :

(i,.2.7 IVeube

cere

singular

plural recomandabd

bici blestem ghem mormint rod

vis

ol.icci chibrit simbol

bice blesterne ghcrne morminte roade vise obicciuri chibrituri simboluri

biciuri Dk:;temuIi ghcmuri lllfJt"mlntHri roduri visuri obiceie chibrite simboale de mat la mas-

• Not ii. In terminologia tehnica se manifesta multa vrcmc tendinta de a trcce uncle neutre culin, de ex.: gClla~iori,indic(ltoTi, numitori, segmenti, timpi etc. 6.2.8 F cminim CII doua forme cu ill [clcsur! dcosebite band (1-&"11 de h<wda-bt'lIzi blll1idi-bltmi de plu1al

robinefl.

"ccatrl, grup de persoane asociate diverse scopuri, de obicei rele" "fi~ii, panglici" "sdnduri
u

en

blana-blClnul'i data-date
date-d !lli 6.2.9 Neutre

"pici de auimale cu parul pastrat"

"zi. luna, an (anumite)"

.ori" In: mai mulie dil/i.

C1I>

si tn!elesuri
ciubuc-ciubuce ci'lto.Uc -ciubucuri
COYIl-coante

dcoscbiie :

doua forme

de pttlfal

corn-cornuri

.rrrnamente arhitectonice" "baqi~uri, capatul narghilelei" "excrcscente cornoasc pc capul unor animale" .produse de patiserie, piinisoare in forma de semiluna'

51

cot-coat»
co! -cotlfy{

divan-diz'al1e divan diz!alluri ghiveci-ghivece ghit'cci-ghiveciuri minut-minuturi

mO/-l1w{uri minui-min life

moi-moate

"partile din afara ale Incheieturii dintre brat si antebrat" "indoiturile unor tevi, tuburi, burlane intoarse in diverse unghiuri« ; "me andre ale unui riu, lac etc'." "mobile de dormit, de odihnit" .consfatuiri, consilii, sfaturi voevodale" "oala de parnint pentru flori" .fel de mincare" ,,~aize('ilJlea unei ore" .mincare pregatita la minut in restam-ante" "sl11ccuri de par. virfuri, fIori ale anumitor plante" "bigudiuri (pcntru par)" etc.

6.2.10 Substantive numai ('11 ferm,r de plural. CUeva substantive: bale, cilti, icrc nu au singular. Alte citeva si-au fiicut un singular, dar forma Iiterara este cea de plural: ocheiari (singular nou: ochelar), ptlllialoni (singular nou: pantaiml), foarfcci (singular nou : [oarfccii ), 6.2.11 Substantive numai cu forma de singular. Mult mal multe substantive nu au in mod obisnuit plural. Iata citeva dintre de: argi1~t, aur, brinzil. bumbac, ciJUpa, cosiior, jliina, [ier, fin, lonNI. gri~, iarba, in. malai, niiere, piper. sare, scor[isoar«, sundtoare, tutun, todd etc. Cind de la uncle dintrc de se formeaza totusi un plural; acesta are un Inteles particular. fie de "obiecte sau bucati de ... ", fie "soiuri, feluri de ... ": de ex.: ape alarnuri au-inti dlJlcduri fia: <. fi'ii,uri ie rl.t.ri mal iiuri ovcze } ovazuri porumburi "rinri, haiti. lacuri": "rindlJri, cantitati de apa folosite la spalat : etatit 11~doua ape" "instrumente muzicale de alama" ..monede de argint, bani': ..feluri de dulceata" ..bucati, obiecte de fier" "fcluri de f,iin;t" "fel de fel de plante icrboase (de leac)" "soiuri de malai" .Januri "lalluri sail soiuri de ovaz san soiuri de porumb"

saruri stambur] tutunuri verdeturi

"diverse feluri de sare chimicas "diverse feluri de stambas "soiuri de tutun" "diverse feluri de zarzavata

tn aceeasi categorie intra ~i trei plurale formate !n mod analogic din necesitatea de a exprima 0 idee asemanatoare eu aceea din exempIe1ede mai sus: hrtnzeturi (brinza), Uneturi (llna), p£meturi (pinz1!.) probabil, dupa cofeturi, ~re. turi, Ijerheturi. Ca regula generala, se poate spune ca orice plural de la WI nume de materie nu arata ca laceIeialtesubstantive "mai multe exemplare" sau .rnai multe colectivitati", ci .feluri, soiuri, bucati, cantitati" din materia indicata prin singular.

(apitolul 7
CAZUL LA SUBSTANTIVE

Darn luam in discutie propozitiile : (1) Culoarea acestei ll~i este alba. (2) Inchideti aceasta u~ii. (3) Am inchis-c. observam di substantival lI~li ~i pronumele 0 se afla in anumite legiitnri en celelaltc cuvinte din prcpozitie si au formele adaptate in consccinta. Raporturilc stabilitc de substantive intre ele si cu celclalte parti de vorbire, ca si raporturile dintre adjective, numerale, articol, pronnme si restul cuvintelor din propozitie poarta numele de cazuri si constituie impreuna 0 categorie gramaticala, Aceste raporturi, desi sint numeroase si diverse. se grupcazil dupa trasaturile lor generale cele mai semnificative. Drept urmare, limba romana are numai cinci cazuri care exprima orice Jegatura posibila intre substantive, 1nlre substantive, adjective, numerale, articole, pronume si celelalte euvinte din propozljic, Aceste eazuri sint : nomlnatlvuI, acuzatlvul, genitivul, datlvul, voeaflvul. Ele se forrneaza cu ajutorul desinentelor de caz. Dintre ele, cele rnai slabe legaturi en propozitia in care IIgnreaza le are vocativul, el nefiind utilizat decit pcntru chemari ~i invocari, 7.1 CAZUL NOlIUNATIV Cazul nominativ la substantive este insa~i situatia in care se aCla substantivul ca n U 111 e.
54

In aceasta calitate, el intra in urmatoarele relatii eu restul propozitiei: . 1. Este sub i e c t u 1 propozitici: Au inflorit circsii ! Vrelnt'a s-a incalzit. Este si 5 ubi e eta 1 U 11 U i v e r b la 0 forma care co~stitnic numai in mod exceptional un predicat ca in: Sosind ~i orrspcfii. ne-am asezat Ia masa, 2. Este par ted in t r - u n pre die at alcatuit din verbul a Ii sau un echivalcnt al lui in asa-numitul prcdicat
nominal.

3. Fste juxtapus, adica in apozilie, pc Hnga alt substantiv: Vasile, gornistul, mergca in frunte. Hangitci A nell/a ii pliiceau povestile, Subscmnatul, Jon 10'11. vii rog sii binevoiti., . • No t·a. Substantivul in apozitie poate sa -stea ~i in alt caz, de ex.: Fiului tau, lui Dumitru, ii merge bine,
7.2 CAZUL ACUZATIV

Acuzat ivul este cazul substantivului eu functie de obicct direct sau cu alte functii exprimate eu ajutorul unci prqJDzitii, dad! accasta I1n cere genitivul sau dativul. Prin obiect direct se intclege situatia inversa subiectului, Astfel, pc cind subiectul arata cine sau ce actioneaza in plOpozitie sau suporta actiunea unui verb Ia pasiv, obiectul direct arata cine sau ce complctcaza ori primeste actiunea UI111iverb; de ex.:

subiect obiect direet Laptele este biiut de pisica, sublect subiect

t

Pisica bca lapte, i i

EI daruieste bomboane, i t

obiect direct

Bomboanele sint daruitc de e1.

sublect

• Not fi. tn transformarile de felul celor de mai sus. dupa ce obiectul direct devine subiect, fostul subiect capata. clnd este mentinut, functia de complement de agent. 7.2.1 Obiectul direct CIt prepozitia pe Desi ca obiect direct substantivele nu sint preceuate de prepozitie, totusi, in limba romana, une1e au nevoie in aceasta situatie de prepozitia pe; de ex. I Am intilliit pe Ionel. Pe colegul tau il cunose de multo Constructia nurnitd si acuzatlvul cu pe se foloseste cind obiectul direct este:

1)

UII

nume propriu de persoanat (A intifnit) pe 1011 sau pe Alexandru, pe Costache etc.: pe Bogdan«

2) un nume propriu de persoana, scriitor, om de 9tiinta. om politic etc. [ntrebuintat in locul operei lui (scrise) : (Cite~te) pe Sadoieanu, (stud1:azii) Dartcin, pe Newlon etc.j pe V. Conta, pe

3) un nume propriu de persoana precedat de denumirea profesiunii, activitatii obisnuite san de titlul acelei persoane; de ex.: (A chemat) pe doctorul Dumitr1t, pe medicul Constantin, Ionescu, pc locotencnud Cornel. pe electriciamtl Florea. pe mccanicul Sandu, pe tovara~1l1 Stamate etc.:

pe profesoml

4) ua nume propriu de animal:

(A lovit masina)

pe [oiana,

pe Bubico, pe Grivei etc.]

5) un nume de rudenie:
(A tntrebat) pe mama. pc lata, pe [rate-tdu, pe sora-sa. pe noru-sa, pe 0 sora a lui. pe 0 cmnnata a ta, pe un flar de~al nostril, etc.] 56

6) un pronumc care tine locul unui nume din categoria celor de mai sus: Tc (cau!a) pe tine, (it cauiii] pe ct, [ne cautii) pe not, (va canla) pe d1t1ltJ1.Catoastl'a,(0 cauiii} pe aceasia, pe aceea: {cleoui ) pe care l'i-l presint, (a l'am!) pe cineca, {n-a t'iizut) pe nimwi, (a strigat) pe eai'eva etc. ca si Inaintc de eel, eea etc. urmate de adjectiv: (apara) pe eel mic, (rrispZiitc$te) pe eea cuminte etc . • Not ii. Pronumele relativ se construieste cu pe chiar ~i atunci cind tine locul numelui unui obiect : Ceasul pe care l-afi repara! merge perfect. 0 comunice. 7) un nurne comun de persoana insotit de un adjectiv pronominal: CUIlOSi' pe acest om. Mai conta pe C£/iva prieteni din copiliirie, 8) un nume comun de persoana asezat inaintea verbului de rare depiudc: Pe copil tl udrea, pe bafrin it respccta.
Aceas!a csie ideea pe care »oia sa Pe soldaii

Pe calld;'dalii· n-o viizuse PllUi acum,

ii

incartiruise

binc.

Pe este fa c ul tat i v cind obiectul direct reprezinta : 1) un nume cornun de persoana, articulat eu articolul 118ho· tarit (sau insotit de ureun, oreo}: (A chemai ) (pe) 0 doctori/a, (pe) un electrician, (pe) un liiciitll$, (pe) 1m mecanic, (pc) 0 manichillristii, (Pf) 0 textilislii, (Pc) un ~'tl1z!itoretc . • Not
sus este rnai bine

multe din cazurile de fclul celor de mai sii se intrebuinteze prepozitia. Sa se compare, de ex.:
a) A chemat tin bolnav la e1. 0) A chemat pe un bolnav la el,

a. tn

Din a) se poate Intelegc sau cii "un bolnav a chemat pe cincva la el" sau cit .cineva a chemat la el pe bolnav", pc cind din b) reiese limpede ca bolnavul este eel chemat, obiectul direct al propozltiei,
57

2)

un nume eOITIun

de persoana, ncarticulat la plural:

(Va inritu) (pc') bmcf£ciari. colegi, colege, doctori, doetarile, [arinacisti, [annacisie, electricieni, oft/ai, profcsvri ~i projesoarc, ji1rani ~itiiml1ce, 'i!uiwllori etc, • Not ii. Intre constructia eu pc si cea fira pe existii Insii 0 midi deosebire. Cind avem 0 propozitie ca: Va clicma pc oen,"/ic:iari (la disCIt!ic), obiectul direct construit cu pe exprima idcea de categoric: "pc toti cei care au calitatea de beneficiari", in timp ce intr-o propozitie fara pe, ca: Vii cheni« beneficiari (la discutie), obiectul direct inscamna: ,,(ni~te) pcrsoane din categoria bcncficiarilor". Deosebirca dintre constructia cu prcpoz itia pc ~i cca fiira aparc ~i mai dar dud numelc com un de pcrsoana este insofit de un adjcctiv, de cx.: Va chcma h:n,,/ida1'l' pricl'plltz' (la discutic), pentru ciiaceastii posibilitate nu are pcrechc decit intr-o constructie ell pe, III care obiectul direct trebuie determinat : <1" «x: Va chcuia pe bcncficiurii priceplt!i (la 0 discuiic), 3) un nume comun de Iiinta care nu cstc persoana:

Vuipea a pile/flit corbul (sau un CD1'b, ace! corb), dar si Vltlpea a pi'iciilil pe corb (san pe un. corb, pe ace! corb}, dar ~i Nit dC5tcpla ursnl cin d doarmc .
• Not Dupii cum se vede, aici se aplica si regula de la 1), in sonsul ca ohicctul direct trebuie detcrminat (ell ari icol nchotarit, ell articol hotarit san ell alt deterrninativ).

a.

4) un nume de cifra san de litera:

Scriu 2 si tin 3, fat a de: Scriu pe 2 5i fin pe 3. Scric ~, lilt s! Scrie pe $, nit pe s. 7.2.2 Obieciul direct cu prepozitia Ia

A baut la apa, de s-a saturat apa"), Strlca la caiete, cu gram ada caiete").

Adesca, in vorbirea populara, ideca de cantitate mare se exprima printr-un substantiv precedat de prepozitia la constructie care este obiect direct:

("A haut foarte 111ult11 ("Stridi foarte multe

5R

riJie

7.2.3 Alte IUltctii ale substantivului

£11 acuzau»

lara prepo-

sa

Un substantiv in cazul acuzativ fara prepozitie mai poate fie: 1. Obiectul direct (intern) al unor verbe; de ex.: a visa un vis; a dormi un somn; (calul) a alergat (toate) alergiirile (cursele] de trap etc.

2. Apozitia altui substantiv

in acuzativ: pridenttl

A primit cu dragoste

pe Gheorghe,

vostru,
sau de mod a

3. 0 completare cu inteles de timp, de spatiu unui verb; de ex.: A locuit doua veri la tara. Apa are trei metri in adincime. Urnbla zilnic pc jos cilz:va kilomdrl.

7.2.4 Subs'an!ivul in acuzaii» eu prepozi!ie

Substantivul 1) cchivalentul in acuzativ cu prepozitie unui adjectiv: poate

sa fie

ambalaj de liiriie bercta de mariner brinza de Moldova anna cu repetifie bard cts motor 2) echivalentul genitivului:

soare Cit dinti carne in sue propriu cer lara soare tutun lara 11icoti11a sac Jiirii lund etc.

alegeri de deputafi primarie de sector pierderi de obiecie semnarea de traiate tratative de pace etc. In situatiile I si 2, el este atributal celuilalt 3) echivalentul unui adverb indicind:
t im p u

substantiv.

10 c u l m o d u l. s i c a n t it a t e a asocierea

Au sosit de a luna. { S-au sculat in zori. Au fost la girla. { Vor merge in tabara. Umbla cu capul pc sus. { Beau ceaiul cu pu.{in zahdr. S-a dus cu copilul 1a doctor. { Dumitru a iesit Cl{ soacra-sa. 59

In aceasta situatie, el este un circumstantial. Substantivul in acuzativ eu prepozitie mai poate exprima 4) obiectul indirect, 5) complementul de agent (care arata cine actioncaza subiectului) : a~upra

A fast atacat
Era
0

de lupi, carte cit ita de ioaui lumea.

7.3 (AZUL GENITIV

(azul prin care sul.siantivul, arata posesiunca, apartenenta ~i in general raportul de atribuire dintre doua substantiv« este genitivul. Tainl Eloirei era bolnav. Fratr-le lui Ilie are mnlt de lucru. Sc anzca trilul pricighctorilor, S-au ascuns cu totii in fundul grddinii. 7.3.1 Formarea genitivului a. Genitiuul /iiHi arl icol. Masculinele si neutrelnu au forma proprie de genitiv cind sint ncarticulate. Astfel: Acellac stralucca in soare. Acusaii»: Vcdem un am asteptind. A masurat acel lac. A~teptarea acestui am. Adincimea acelui lac Geniti»: o cunostea. Genitivul este asadar indicat de acesiui, aceltti. Femininele au insa forma de genitiv: Nominaiio: o vulpe umbla dupa vinat. Aceasta strada se numeste Galati. Acuzaliv: Un vinator umbla dupa o luati pe aceasta siradd. vttlpe. ~Ii¥arile acelei vulpi erau Numele aeestei Genitiv: foarte vioaie, strazi este Galati. Controlul [ormelor de genitival /emil1imlor • Not Forma noarticulata de genitiv a substantivelor feminine este identica, in genere, cu forma lor de plural (exeeptind pe eel in -uri }, Acest fapt are mare importanta practica, pentru cii pune in lumina. forma corecta a genitivului feminin atit la singular cit ~i la plural. Nomiuaiio : Un am asteapta trenul,

a.

60

Pcntru control, folosim urmatorul triunghi: nominath"\7

singular

nominativ
plura

singular plural
adic,i, in mod concret : (aceasta)

genitiv

casa~ fala ~ (acestei) case

(acestor)

(accstc)

case

"~I.

fete
(aceste) u~i

(aceasta]

""p<'

u~ii ~

'\J
u~i ~

vulpi

(acestei)

(acestor) vuJpi
[aceasta) vlnatoare (aceste] "'"".,'

(acestei) viniitori (arestor) (at i'ast[l) stca ~ sa ca

\j_
61

(acestc)

stele

sa ca "

(acestei)

stele [arestor) sacale

b. Genitivul cu artieol

La masculine si neutre

Articolul de g0niti\· la masculine ~i neutre este -lui la singular ~i -Ior la plural. EI se uneste cu substantivul, dar la nurncle proprii masculine. lui se a;;aza inaintea numelui ~i nu se uncste eu acesta:
G e nit i 'r singular

plural

--~---.---.----.--111

-------neutre

plural

--------biirbatului calului arddului c<,<jrului

c u Ii

11

barbatilor cailor ardeilor ccdrilor

arcului bagajului condeiului pariului lui Barbu,

arcurilor bagajelor condeielor pariurilor lui Costici, lui

----------_--------Nume proprii: lzd Andrei, Effillll>, Illi Ihe etc .

• Not ii. La numele proprii masculine terminate ca Luca, Tonia, genitivul arc atit forma asteptata inaintc, cit ;;i formele Luciii, Tomii,

in -a ell lui

La f emini1te
1a plural, unit ell forma de genitiv rezultata
de control, adidi:
Genitiv Singular plural singular
-plural

Articolul de genitiv a1 femininclor

este -11a singular, -lor din triunghiul

casei fetei

caselor

vlnatorji valorii ste1ei sacalei

vinatorilor valorilor stclelor

u~ii
vulpi]

fetelor u~ilor
vulpiIor

sacalelor

62

Numele proprii feminine terminate in -a fae genitinll in -ei: Elrnci, Ioanei, Morici, Paraschivei, Seoastitei. Tudori!ei etc. Cck. terminate in -ca, -ga au gcniti\-ui in -cd«, -gd»: Anica Aurica Domnica Anicai Auridii Domnicai Iulica
Viorica

Iulicai
Vioricai

Olga

Olgai

etc.

c. Genitivul III/or feminine jara plural si al celor indcclinobile F cminincle fara plural i~i formeaza gcnitivul prin analogie sau pc baza principiului identificarii cit rnai u~oarc a substantivului anal in acest caz. Astfel, un nume propriu ca Ialomiia are genirivul I aiomitri; Prahora - Prahovci, Slatina - Slatinei etc. dupa substantivele cu singularul in -a. Dtmare, insa, are genilivul Duniirii prin asemanare cu femininele terminate in -e ~i eu pluralul in -I. In schirnb. feminine ca ceartd, [anoarc, lipsa, onoare care au plural in -uri - i~i forrncaza genitival singular in -6, pr-ntru ca forma lor in acest eaz sa nu difere prca mult de norninativul singular. ffidndu-le grCl! de recunoscut. deci: ccrtci, jUl!OIITCi, lipsei, onoarei. La Icl se procedeaza ~i ell [oame, geniliv: [oamci ; lene, genitiv: lenei; eu [iere, micre [la genitiv): f icrei, micrei. Femininele nume comunc ca tanti sau nume proprii ea Fiji, Lili, Mimi, Rene, Tili etc. nu pot face genitivul decit cu articolul lui Inainte, desi sint feminine. 7.3.2 Func!iile genilil1ului Principala functie a genitlvului este aceea de atribut:

Aiunsesc la capatul puterilor. Lirnbile ceasului aratau ora trei fix. Ghearele risului sint puternice. E ziua mamei, AtributuI in genitiv poate aiM el insu~i urmatoarele tntelEsuri: 1) 'gcnitiv sub i e c t i v, dud arata cine face lucrarea (aftiunea) exprirnata de celalalt substantiv, daca acesta denumeste 0 lucrare : de ex.: A profirat de teama

sa

lto/ilor (unde ho/ilor = care/se temeauj ;

63

hotHI

Ii placea comportarea

care/are

echipel (unde echipei

0

comport are buna}:

echipa/

2) genitivul aut 0 r u 1u i, cind indica pc autorul unci carti, al unci inventii, descoperiri etc.; de ex.: Poeziile lui M. Eminesm. Celulele lui MalpigM. Gramofonul lui Edison. Versurile lui Arghezi. Trompa lui Eusiache. Lampa lui Tcclu etc. 3) genitivul 0 b i e c t i v, cind exprima un obiect gramancal ca inl Lupta pentru nationalizarea indusiriei (adica "pcnhll ca (ei) sa nationalizeze industria"); Se pregatea anuntarea unor noi hotiiriri; (adicii "se pregatea (ca cineva) sa anunte noile hotariri"): 4) genitivul a p 0 zit i v, cind substantivul indeplinestc roluI unei apozitii ca in: Cetatea Bramtlui fala de Cetatea Bran Cetatea Ncam!,ullti Republica Fran!ei n Republica Franta Statul Germaniei StatuI Gormania Regatul Olandei " Regatul Olanda Tara Moldooel etc. !i) genitivul care indica locul unde se afla sau de unde provine o fiinta, un lucru etc. si pe care l-am putea numi 1 0 c at i v; de ex.: Valca Jlorii (= unde a fost sau esteo moara) Calea l'obilof (=_pe unde se crede eli au mers robii) Vadul oilor (= pe unde tree oile 0 apa sau unde sint adapate de obicei) catelul pamtnttllut (= din pamtnt) usa camarii (= de la intrarea in camara) etc. '1.4 CAZUL DATIV Dativul este cazur care arata in avantajul sau in dezavantajul, in favoarea sau in dauna cui se petrece ori, pur ;;isimplu, .atre cine sau catre ce este orientata actiunea unui verb: Iezilor le ardea de joadi..
Butoiului i-au sarit dona cercuri,

Sa dca Vioriciii

bursa.

Substantivelc ~i pronumelc In daliv au rolul de obiect al verbului. Cum el difera de obiectul direct, i s-a spus in d ir e c t. Dcci, dativul este cazul 0 b icc t u 1 u i i nd i-

re c t.
• Not
Sf

Dcnumirile de obied direct ~ide allied indirect explica prin aceea cit in unele propozitii apar dona ebiccte ca in Sii dca {Vio1"iciU (un obiect] I 0 bu:rsa (at doilea obiect). Primului is-a spus obicct indited nu numai pentru cil. celuilalt is-a spus direct, ci si pcntru cii se construieste de multe ori cu prepozitii.

a.

7.4.1 Formarea dath:lIlui Substantivele i~i formeaza dativul in acelasi mod ca genltivul, Prin urmare. ~i triunghiul de control descris ia gcnitiv se aplica intru totul la dativ. De asemcnca, sint valabile

aid~i cclc spuse la exceptiile femininelor (yo p 63).

7.4.2 Cnm sc dcoscbc~e daiit'ul de gcnitiv

Pentru a face aceasta deosebire, pornim de la faptul

dativul

depinde de un verb, nu de alt substantiv ca gcnilivuL Exista insa ~i 0 proba praetidi. foarte utila, Sa luiim pcntru discutarea ei urmatoarclc cxemple : Am dat 0 carte vecinului, S-a deschis accst drum biciclistilor.

ea

vecinulni, iar insiruirea acest drum biciclisido«, datival bscicU~tilor. Vcci111tlui ~i bic-icH~!ilor nu pot Ii in gcnitiv, pentra d. orice genitiv care se refcra la Ull substantiv determinat prin WI, 0, accsi, acel, oricare etc. trebnie sa aiba inainte unul din termenii seriei al, a, al, ale.
Decil

tlL'iiruirea

de cuvinte

carte vecimtlul

cuprinde

dativul

D a t iv o carte vecinului un dictionar vecinului o carte vccinci orice dictionare vecinei acest drum biciclistilor drumul aeesta biciclistilor ni~te pantofi copiilor

etc.

acest druin al biciclistiler drumul acesta al bicicli'*tilor niste pantofi ai copiilor

G en i t i " o carte a vecinului un dictionar al.vc~inultd o carte a vecmer orice diction are ate vecinel

65

7.4.3 A~a-1tlH1~it!tt dati» CIt prcpozifia la Ideea de dativ este exprimata in anumitc sit uatii 91 printr-un substantiv precedat de prcpozitia la, de ex.: De la lume adunate si iara~i la lume date. Dii binete la irccdiori. l~ideschidea casa numai la prieteni. Asemenea constructii se lntrebuinteaza mai ales dnd substantivul nu poatc sa primeasca articolul fie pentru cii trebuie sa ramina ncdcterminat, fie pentru cii se afla intr-un gtup de cuvinte care nu perrnite utilizarea articolului la dativ, de ex.: Dedica vcrsuri la toata lumen.
7.4.4 Dativul dupa allltlllite adjective si adoerbe

Adjective ca [olositor, 11C [olosiior, t!ecesar, uiil, inulil, Piigubitor, similar, trebuincios; adverbe ca aidoma, asemenea, aliifurea, conform, potriz'it etc. sint adesea urrnate de dativ: folositor omului, util activitiiFi, nccesar scroiciului, aidoma gtndului (san), asemenea [ratilor (lui) etc. Dativul ccrut de adjective ca eele enumerate poate sa fie transform at intr-un acuzativ cu pentr«, ori de cite ori
este nevoie de 0 cxprimare mai concretizata: folositor pentrn om, util peutnc acticit ate, iar eel cerut de adverbe printr-un aruzativ precedat de CIt: aidoma Cit gillditl (sau), asemenea cu frafii (lui).

7.4.5 Daiivul lnrudirit Uncle nume de rudenie au posibilitatoa sii exprime idcea de inrudire prin dativ; de ex.: (era) nepot lui nea Tache; (venca) var sord-sii, matu~a verisoar i-mii etc. 7.4.6 Dali<'ul locatio constructia a se asierne drumului, dativul drumullli echivalent cu la drum - estc un circumstantial de lee numit daflv lecativ, El aparc de obicei cu verbul dil; cxprcsia de mai sus; de ex.: a sc asterne cimpului.

tn

'7.5 CAZUL VOeAn\/:

~;J rareori

cstc cazul prin care pcrsoanelc, uneori fiintole un lucru, slut chemate, invocate sau prin care li se atrage atentia: - Du-te, biiie!«, la joadi! Vocativul

66

- Hai, Ioane, la cosit! - Fetita, jeNta, ia iesi la portita! - Lasa-ma, domnule, in pace! 7.5.1 Formarca ~'ocati'i'lillli Vocativul estc un caz mult deosebit de cclclalte, nu numai pentru ca nu are lcgaturi sintactice propriu-zise cu cclelalte cuvinte din propozi tie , ci ~i pentru cit este iridircat de afectivitatea intcrlocutorilor. El se formeazii cu desinentele -e la masculin singular asezata, uneori, dupa forma articulata - ~i cu -0 Ia uncle feminine singular. Pe linga aceste desinente se mai folosesc ~i cele de nominativ, fie numai ele, fie paralel cu celelalte . • Not a, In descricrea care urmcaza, daca Ia 0 categoric sau alta de vocative nu se fac mentiuni particulate, aceasta inseamna ca forma propusa cste singura astcptata sau singura litcrara.

a, VocatiouiIa masculine singular Cu desincnta -e se forrncaza vocativul 1) masculine

nominali» argat capitan doctor firtat nepot taran terminate in cansoana:

singular

de 1a

barbat

oocaiio -e -e -e
-e

nominativ Avram
Anton Bogdan Constantin Ion Marin Roman

-e

jupin

-e nepoate
"e

Antoane "e -e Ioane

vocativ -e

Paraschiv

-c -e
-e

var vere Tudor "e dar masculinele terminate la nominativ in -e au vocativul tot in -e: [rate / Gheorghe! 1.) masculine terminate In -u preccdat de un, grup de consoane: baietandru -e Alexandru-e cumatru cumetre Dumitru -e cuscru"C Petru -e Fac exceptio socru - pcntru care, vezi -ule, Cu desinenta -e dupa articol (-ute) se formeazd vocativul singular de la

61

1) masculine terminate flacau -ule dcrbcdcu lachcu ku 2) masculine, Barbu

Dinu Doru mincau -ule -ule -ule

III

-au, -eu, -iu,

zmeu fiu Puiu
mahalagiu reclamagiu

-OU:

-We
nurne -ule -ule -ule

-ule -ule -ule -ule -ule

etc] in -u:

proprii de persoana, Nelu Sandu Ionescu

terminate

-ole
-ule

-ule

etc.;

3) masculinelc, nume de agent terminate in

-sor, -tor:
p!tguba~ pungas diJarct drume]

-a~,-et, -1st, -Of,

-ule

coda~

-ule

-ule -ule -ule

-ole

invlt,tlltor
muncitor idealist

dresor sondor

-ule

etc.

-ole

-ule -ule

Ll Icl fac ~ masculinele diminutive in -a~: biUe!a§ttle, copilasulc, care au insa ~i 0 forma egalii. eu nominativulj de asemenca 4) maseulinele provenite dia adjective I amarit -ule mucos -ule becisnic -uIe prost -ule cirn -ule coco~at -ule frumos -ule rau -ule idiot -ule suparacios -ule etc.

~) multo dintre tari, ai unui arbanas bavarez canadian francez

danez

masculinele care denumesc pc locuitorii nne! oras, provincii, sat etc.: .ule -ule neamt -ule elandea -ule -ule polonea -ule -ule sirb -ule -ule turc eta. 'u1e

cu exceptii ca romdn-romdlle, oltean-olte1te, IIwldovean-mol· dooene etc. 6) citeva nume de rudenie: bunic-bunicule. na~-na~ltle, ttnchl'Unchi:uk, socm-socrule - al carer vocativ in -ule se explica ~i Frin necesitatea de a se evita confuziile, did un vocatlv

68

tn -e le-ar fi fiicut sa semene prea mult eu ferninincle corespunzatoarc la plural: bunici, nasc, soacre. Diminus tivele lor urrneaza aceeas! regula: buuicuiule, l1a~l:cuJe. unchesule, socruiule - 1a care se adauga taicufule, ca dublet al vocativuhri tdicufa j 7) substantivul

om: omule I b. F cminin c singular

Maroa majoritate a fcmininclor au vocativul singular ca nominativul: mama! [emcic ! matlf~a, latii ! 11a$a ! vcri~oarif!

etc.

Acelasi lucru se intlmpla si la numelc proprii, afaca de numele proprii In -a care au tendinta de a-si forma U11 vocativ ill wi: A ua-And ! Domnica-Domnicii I Dumi!l'a-Dumitra! Ileana-Ilcand ! Ioana-Ioanii l etc. Numele proprii in -ia au acecasi tcndinta. dar cum in romineste -i care urmeaza dupa -i devine we,avem : A2Il'clia-A urelie! Cornclia-Cornelie l Maria-Marie! etc . • Not ii. Proccdeul estc impiedicat insa in marc masura de existenta numclor proprii masculine terminate in ,.ica si -it Ii, caci nn vocativ format in morlul ararat de la Al;l'ica sau de la Vasilica s-ar confunda en masculinele A Ilricii, Vilsilica etc. Citeva feminine primesc la vocativ desincnta 0: sord-soro ! si la uncle nume proprii ca Ilcllula-Ilcnu!o! LCIlJ/II-Lo/ufo! Moria-M aria! etc. dar accstea din urma mai ales in vorl.irea rogionala . Cu acecasi dcsinenta se Iormeaza vocativul peiorativ de la popi$: popa !
c. Vocaiit'ul

plnral

Ca vocativ plural apare fie forma de nominativ plural fara articol, fie 0 forma eu articolul de dativ -tor. Acesta din urma cste obligatoric numai la substantivele provenite din adjective: a11l«r1lilor! cirnilor ! ncnorociiilor / Icricitilor ! etc.; amaritelor! 'drne!or! nenorocitelor I jcricitclor! i.a celclalte substantive, vocativul plural are aceea-i forma ell nominativul plural. Citeva au ~i un vocativ in -lor; de ex.: Iratilor! surorilor I [etelor I mamclor ! dar ell un caractcr familiar evident.

69

d. Forme duble de iocati» Uncle substantive alt inteles, de cx.: d omn au doua

forme de vocariv,

ficcare in trecut

cu

• sora

doamne!

(numai pentru

pentru Dumnezeu, domnitorul tarii);

~i

domnulc!
•I

(pentru persoane).
(pentru (pentru
0

sora. sora!

sora de caritate); numcle de rudenic).

In principlu, cind de la acelasi substantiv avem doua fop me de vocativ, cea mai apropiata de nominativul ncarticulat estc ~i cca mai apropiata de semnificatia gcncrali a vocativului, iar forma cea mai departata arc si sens special, deci mai indcpartat (mingiictor san peiorativ). Sii se compare din acest punet de vcdcre vocativele : uominaiio
b5iat copil

tocatio 1
lxiietc! copile l ciobanc l macclarc ! ostcne ! tarane! fatal fato I ddcrniin at

uocativ 2 baiatule !
copilulc l ciobanule !

cioban
macclar ostean tara11 fata e. Vocatirul

macelarule !
osteanule ! tiiranu1e!

trci posibilitati

Cind subst.antivul cste .insoj it de unul dintre adjcctivele calificative drag, iubit, onorabil, scumb, siinutt ctc., exista

de cxprimare a vocativului :
IlU

I) adject ivul ~i substantivul Draga Iubite (-;'i) Onorabile (~5) Scumpc (-a) Stimate (-rt)

au articol :

arnicc, doctore, baiete, frate, ncne, nepoate vcrc, barbate, tovarase etc.

mama,

fiicii, sora, nepoata,

nevasta, sotie. 70

etc. ;

2) adjectivul apare Ia vocativ fara articol, iar substantivul masculin la vocativ eu articol: Draga, Iubite (-ii) Onorabile (-a) Scumpe (-il) Stiniate . (-a) etc.j

dom~ule, fiule, finule, nasule, } unchiule socrule,

I

3) adjectivul apare Ia vocativ nearticulat, iar substantivul, articulat sau nu: Iubite Scumpe Onorabilc Stimate etc. • Not

ascuHtttor(u!e), _ci~itor(ule), domn(ule), lllvatator(ule).

sa primeasca

a. Cu

dragii, substantivele din aceasta serie trebuie

articolul.

4) Cind substantivul estc insotit de un adjectiv poseslv, vocativul estc la fcl ca nominativul: Dragul meu Iubitul meu Onorabilul meu Seumpul meu Stimatul meu (nostru) amic, baiat, ncpot, var, barbat, tovanis, dornn, fiu, nas, unchi, socru,
ascultator, cititor,

invatiitor etc.

7.5.2 Folosirca vocativullll Dupii cum sc vede, vocativul arc prin natura lui 0 pozitie apartc [ntrc cclclalte cazuri. De aceca, (eu exceptia termenilor generali ca : (omra~e, tovara~ii,domnulc, doamlla ctc.), cl nuse intrebuinteazii decit ca mijloc familiar de adresare sau ca mijloc de invocare, 71

Pentra adresarea obisnuira, se foloseste una din formulele: invatator prof~sor director doctor locotcnent secretar etc. invatatoare profesoara directoare doctorita locotenent secretar etc.

domlluk cetatene

tovaraso

tovarasa doamn'a cetatcanii

'76. DECLlNAREA Totalitatea formelor pe cart: Ie poate avea un substantiv se numeste dec lin a r c. 7.6.1 Dcclinarca jarli articol Masculincle si neutrele au 0 singura forma pentru prhnele patrn cazuri la singular ~itot 0 singura forma pentru aceleasi cazuri la plural. Al cincilca caz, vocativul, se formeaza cind este posibil, cum s-a aratat mai sus. Femininele au doua forme de singular: una pcntru nominativ ~i acuzativ, a doua pentru genitiv ~i dativ, dar numal una pcntru cele patru cazuri la plural. Yom avea asadar la masculine $i neuiret singular plural bal cap bid cicIu chipiu premiu actori cobai codri cuscri dornni oamenl balurl capeto bice dclurf chipie premil

N.
A.

actor cobai codru cuscru domn om

cuscre

Avram Badea Dan Gheorghe Ion Florid Dinu Avrame Badeo Dane Gheorghe Ioane Floridi Dinule

G.
D.

V.

oamenl

etc.

72

la singular N.A. (as3. fata. sora vulpe femeie stea

feminine: plural case fete surori vulpi femei stele

Ana Maria Gheorghita

G.D. V.

ambitie case, fete, surori vulpi, femei, stele ambitii sore, Ami, Marie, Cheorghito
CII

case, fete, surori,

ambitii

vuIpi, femei, stele ambitii

7.6.2 Declinarea

artico; M asculine ~i neutr«

s i n gu l a r

plural
actorii codrii cuscrii
cuscrilor actorilor cobailor codrilor cuscrilor arcurilor bicelor balurilor prcmiilor cobaii arcurile bicele balurile premiile

N.A.

actorul cobaiul codrul prcmiul adorului cobaiului codrului cuscrului

balul cuscrul

arcul biciul

V.
G.D.

cuscrule arcului biciului balului premiului

Feminine cu artico;
singular plural

N.A.
V. G.D.

casa fata
u~a

sora
femeia steaua

casele
fetele usile

surorile

stelele

femcile

la fel ca nomlnativul easel surorii

fetei usii femeii stele! Ia fel ca nominativul

caselor
fetelor usilor

surorilor
femeilor stclelor

V.

(sau: fetelor, femeilor, stelelor],

'13

7.6.3 Declinarea masculinelor C1Ij01'ma jcmil1illa Substantivele masculine papa, poP/i, tatii, vllidica au la forma nearticulata aceeasi dcclinarc ca masculinele, deci: singular plural N.A.G.D. papa, pepi, tata, vladica papi, popi, tati, vliidici V. la fel ca nominativul, dar si popo!

Ia singular ~i pc a masculinelor Ia plural:

singular N.A.V. papa, papa, Lata, \'liidica G.D. papei, popii, tatei, vlildicii

La forma articulata, ele urmeaza declinarea femininelor plural papii, popii, tatii, vladicii papilor, popilor, tajilor, vlidicilor

Masculinul tatii are si forma articulata. falal, care se declina ca orice masculin, folosindu-se insa mai ales dnd este urmata de un determinativ sau de un calificativ, adica: N.A. tatal tau, tatal vitreg, G.D. tatalui tau, tatalui vitrcg,

Capitolul PROPOZITII

CARE AU ROL DE SUBSTANTIV IN FRAZA

Rolul substantivului in propozitie l-am stabilit cu prilejul discutarii eazurilor. In fraza, el poate sa. fie echivalat de o intreaga propozitie, de ex.: (1) Cine sap

a groapa

aliuia, cade insusi in ea. nu este numai ce uedem noi cu ochil.

(2) Lumea materiala

Propozitia cine sapa groapa aliuia este un echivalent pentru un substantiv pc care nu-l avcrn exact eu acest tnteles in limb a romana, dar ni-l putcm irnagina. El ar trebui sa lnsemne "sapator de groapa", dar sa contina ~i ideea de timp. A doua propozitie ce vedem not cu ochii joadi acelasi rol ~iam putea s-o echivalam eu viz i b i 1 u I, dar aeest substantiv inseamna "ceea ce poate fi vazut", pe cind propozitia noastra arata ~i altceva. De aid rezulta ea propozitiilc echivalentc eu un subs tantiv au rostul de a dezvolta si a prcciza 0 idee, nuantind astfel gindirca. 8.1 PROPOZITIA-SUBIECT Sa luam in discutie SAU SUBIECTIvA patru fraze:

urmatoarele

(1) Cine sap,i groapa aliuia, cade insusi in ea. (2) E foarte important ce-mi spui. (3) E bine, e chiar neeesar sa studiezi la orice v·frstii. (4) Se zvonca ca v-aJi schimbai profesilmea.
Propozitiile subliniate sint subieete. Pentru ca 0 propozitie sa fie subiect, estc neccsar sa nu existe subiect in regenta ei, nici exprimat, nici subinteles. Conditia aceasta se aplicii.

75

~i atunci cincl un subicct este posibil din punet de vedere logic, dar nu apare in fapt, de ex.: (5) Ti s-a parut ca s-a SliP dra', In propozitia rcgenta ji s-a Pam! exist a 0 persoana interesata til, dar ti care o sugereaza nu este subiect, fiindca nu persoana a II-a face ceva; dad ar face, ar trebui sa avem 0 constructie ca ai plifcl'm (I{ sau (\~!ide pllY/'re ca. Fapt ul ca in Ii s-a !'(Irut nu este nici un subicct se poate controla ~i punind in locul lui !i pc 11Ii: mi s-a p{{mt cii, pc if i s-a pamt ea sau pc vi i vi s-a parul ea etc. Sc vede dar ca predieatul s-a fand nu se schimba. La Icl sc petrec Iucrurile ~i intr-o rcgcnta ca cca din fraza: (6) I s-a ccrut de doctor sii umblc mai mull pc jos. Propozitia subliniata este tot 0 subiectiva, desi in regenta ei cuvintelc de doctor spun de la cine vine cercrca. Dar, lasind la 0 parte faptul di de doctor cste un complement de agent exprimat prin acuzativ en prepozitie. dadi inlocuim pe dr doctor cu pluralul, prcdicatul nu se schimba: I s-a cemt
ie doctori

sa ...

8.1.1 Tipllrilc de Sltbhdh'f tIl limba rom£l11.a sinl trei tipuri de subicctivc: 1. Cdc care incep cu ee, orice, ceea ce, Cine, orieine, eel (acela) care, cea (aceea) care; de ex.: Ce urea cl, au se poatc face. Cine n.tl muncesie, nu manincd. Ceca ce )~lii, Sf ~tie. Nu totdeauna arc dreptate eel care lipa mai tar», Acesta este tipul eel mai dar. El poate fi controlat prill tnlocuirea subicctivei cu unul din pronumclc ceca, cineca, De Capt, cl nu este decit dezvoltarea unui subicct ca eeL'a sau cinev« dupa schema: I.:biedul '''.. { CE,VA } transformat iJl subordonata CINEV A, SUBIECTlVA.
=

2. Se considera subiective ~i subordonatele legate de expresii ca : este sau e + adevarat, bine, elar, corect, frumos, formidabil, grozav, groaznic, important, Iimpede, monstruos, minunat, oribil, posibil, imposibU, cu puUnta, ell neputinta, tau, remarcabll, splendid, rizibil, util, inutit, urit, verosimfl etc.

76

D~ci: s u b ie c t iv a

[rumos

E(ste)

ii siii acest lucru, sa ~iilig'l litti~tit. tmde ai fost? dacd imi spld. de~i nit crczi, ckiar dacd te-lIdoie$!i. ca mdca» acum sa
f

sub icc t i vii .~l! af let, [i ea cl sa Ii ccuit, ce-mi sPlli? E(ste) d;l<'iipric:,pi ~{ 'u, »crosimil and crczi, etc.

miirfuris9!i.

etc.

Acesta este al doilea tip. El poate fi cuprins In schema: E(ste) B1NE. FRTJl\IOS etc, + (EVA transfonnat subordonata = SUBIECTIVk
3. De asemenea, in

legate de expresii ca: se afirma, se ana, se aude, se cere, se crede, se cuvine, se lntelege, se pretinde, se spune, se 8ustine, se vede, se zice etc., de ex.:

se considerii subicctive si subordonate1e

doarme. daeli ?fie. Se vede (se »edea, s-a vazlIt, unde s·int carlile. se va oedea etc.) cind tlljlorcsc salc1I11U. lncotro bate vlntul. cine s-a Sllpal'at. cit ai lucrat, Acesta este tipul al treilea. Elpoate Ii cuprins inschema: Se AFIRMA. AUDE etc. + CEVA transfonnat subordonata = SUBIECTIVA. in

ea

s u b ic c t i v a

8.2 PROPOZITIA-PREDICAT

sa luam

SAU PREDICATIVA
doua excmple :

In discujie urmatoarele

(1) Tatal lui era pi-etor. (2) Tatal lui era ceca ce dorise el i1!su~.

77

Propozitia (1) confine substantival pielor ca parte a predicatului nominal. Accst substantiv a fost dezvoltat in fraza (2) 'in propozitia ceca ce dorise cl insll~i, care este 0 pre die at i v ii.

Predicativele slut de doua fduri. Unele, ca cea de fatii. reprezinta dezvoltarea posibila a unui substantiv: altele sint deavoltari posibilc ale adjectivelor din predicatul nominal. (Pcntru acestea, discutia se face la adjectiv, vezi p. 99.) Propozitia predicativa cu rol de substantiv se cuprinde In schema:

(Subiectul transfonnat

+ ESTE) +

CEYA san CINEVA in subordonata = PREDICATlVA. SAD COM~

8.3 PROPOZITIA-OBIECT, OBIECnVA PLETlVA. Sa luam In discutie frazc1c: (1) Costel a lnvatat sa inoate. (2) Au aflat ca v-a/i intors. (3) Raspundcti cui u{ solicu«. (4) Vii gtnditi se1 calatoriti cu «vi01l1l1?

Celc patru fraze de mai SUs con tin cite 0 propozitie obiectiva. Fiecare corespunde unui obiect gramatical: primcle doua unui oblect direct; celelalte doua, nnui obJect indirect. Propozitia care dezvolta un obiect direct sau indirect exprimat printr-un substantiv sau printr-un echivalent al substantivului se nurneste 0 b icc t i v a sau com pIe t i v 11 - directii san indirecta. Propoziriile obicctive se construiesc la fel ca ~i subiectivele cu diverse conjunctii ~i cu pronume relative sau nehotaritc. Astfel: Costel a illvatat ce i-a Placut mal mult sau ... (a hwiitat) cit i s-a cerut sau ... (a inva.tat) orice i s-a propHs etc. Singura conditie pcntru ca 0 propozitie sii fie obiectiva este ca ca sa rcprezintc illtr-adevar un obiect al verbului, !?i nu altceva. De ex.: III Costel a tnvatat [iiudcd i s-a cerut, propozitia care tnccpc cuf1:ilttica nu estc un obiect al verbului '!Iva/a. Ea nu poatc fi deci obiectiva sau completiva, 78

a.3.1 Glim se deoselJC$le ooieC/illa diredd de cea llldirecla Pentru a face dcosebirca, cste nccesar sa se vada daca propozitia obiectiva corespunde unui obicct direct sau unuia indirect. Astfel, in: Raspundeti cui '<'it solicila completiva este indirecta, pentnt dl obiectul eorespunzator poate sa fie 1t1lUi solicitant, deci un dativ in: Raspundeti la ce va £ntrcaba dumncalui, obiectiva la ce va 11Itrcabadumnealui este tot indircctii, did ar fi corespuns unui obiect indirect eu prcpozitic: la ceua (Ia inircbare ), Aceasta difercnticre estc cu atit mai utila, eu cit Intr-o iraza pot sa apara ambele propozitii, de ex.: Raspundcti cui v~ £I~trea~a,ca problema esie rezolva!ii. . . . . . . . . . . .. indirecta directa ... Schema propoziriei obiective directe este: [Subi Subicct

prc( 1') icat

{ CINEVA CEV A}

trans f ormat

in subordonata iar a celei indirccte :

= OBI ECTIVA

DIRECT.~.

(Subicct

+ predicat) +

in subordonata 8.4 PROPOZITIA

= OI3IECTIVA

CDIVA prep. CEVA

transformat

prell. CINEVA INDIRECT;". DE AGENT

COlUPLETIVA

tntr-o propozitie ca: (I) Prirnul avion romanesc a Iost construit de Alire! Vlaic1t avem complementul de agent de Alire! Vlaicu. EI poate sa fie dezvoltat intr-o propozitie cornpletiva de agent in fraze ea: (2) Primul avion romanesc a fest construit de cine ~lim In concluzie, propozitiile care pot sa aibii Iunctii echivalente eu substantivul sint : 1. subiectivele, 4. obiectivele indirecte, 2. unele predicative, 5. completivele de agent. 3. obiectivcle directe,
CIt

totii.

79

Capitolul 9
ADJECTIVUL

9.1 FELURILE DE ADJECTIVE Caracteristica de baza a adjectivului este faptul di el se refedi la substantiv, precizindu-l prin adaugarea unei indicatii suplimcntare de inteles. Aceasta indicatle priveste fie mtelesul propriu-zis al substantivului ca nume, fie situarea fata de eel care vorbeste a obiectelor denumite, fie cnnoasterea sau cantitatea lor. Sa vedem citeva exemple ; (1) Pe margine a drumului cresc plopi inalti. (2) Copacii acesiia tin umbra. (3) Orice plugar deosebcste grin} de neghind. (4) A fiknt fatii la toaic inccrcarile. In exemplul (I), inalf{ este un adjectiv care arata 0 cal ita t e ; in exempluJ. (2), adjectivul ace$tia precizeaza numai faptul ea vorbitorul considera copacfi ca aflindu-se a. pro ape; in exemplul (3) adjectivul orice arata di plugar nu este unul anume, iar adjectivul toate din exemplul (4) ara til ea t,1cc1'carilc stut luate in totalitatea lor. Adjectivele care exprima calitdtile sau defectele, aItfe! spus, Insusirile sau proprietatile obiectelor, fiintelor, persoanelor etc. sint adjective cal i f i cat i v e. Adjectivele care aduc altfel de prccizari sint adjective de t e r m ina t i v c. Adjcctivul calificativ descrie partial obiectele, fiintele etc.: eel detcrminativ Ic circuntscric, Adjective simple iji adjective compuse Pe llnga adjectivele ca ilC1'U, alb, b1m, cald, dulce, e1ZOfm, [ircsc, greu, harnie. ieJU-n, mindru, ncgr« etc., exista, aUt prin .. tre calificative cit ~i printre determinative, adjective compuse

ca al6astr-u-deschls; cuminle, cmnsecade, gallJen-vcrzttl, francoenglez, negru-eorb, romano-bulgar, roz-alb, oricine; n{clmt etc,

0.1.1 Adjectivete
Adjeetivele

determiltalivc
sint 1

determinative

meu, tau, sau, nosiru, eostr«, lor, mea, ta, sa, 11Oastra, 'lioastra lor etc.; 2) demonstrative I aceasia, asia, acest, acela, acel, aceea, «Cell,
I

t) posesive

4) interogative: care, ce, cine " 6) nehotaritc: [iecare, orlcare, orice, unit, 1til~!eetc. Pentru eomportarea lor, vezi cap.

3) relative: care, cet

aiare, accla~ii aceea~ etc.

Pronume.

9.1.2 Adjective C1/ a termillafie Cit douii termina/if

~i adJect-it'c
0

Unele adjective ealificative au, la singular, altele, doua terminatii pentru toate genurilc •

termlnatle,

• Not a, Potrivit eu aceasta constatare, in gramaticile limbii romane s-au grupat adjectivele calificative dupa tcrminatiile norninativului singular, dar tn acest fel sint puse tn aceeasi clasa adjective eu structuri 9i comportari diferite. De exemplu, moale este un adjectiv eu 0 singura terminatie, dar la genitiv singular, feminin, el este mot: (acestei) blii1ti mol ca ~ila plural. pe cind precoce. adjectiv tot cu 0 singurii terrninatie la singular, are genitiv-dativul 1a fel ea nominativul: (acestei) mama precoce. De aceea, am recurs Ia 0 solutio mai apropiata de rcalitate stabilind tipurile de mai jos. adjectivele terminate in "ocala accentuata ca bordo, gri. grena, maro, toate nume de eulori: citeva terminate in consoana ca be}. bleumarin, crcm, 1/wV, YOZ, vemil s.a. tot nume de culori: unul terminat in -ce;/erice. 9.1.3 Adjective Sint invariabile

invariabile

9.1.4 Adjective

oariabile de UpuJ lui mare

Adjectivele variabile de tipul lui mare se caractcrizeazd prin trei trasaturi: II) la nominativ singular au 0 singudi forma pcntru toate genurile;

8t

1;) la norninativ plural au de asemenea 0 singura forma deoses Lila de cca de singular pentru toate genurile; c} la Ieminin singular, genitiv-dativ, au insa 0 forma identic! ell cca de la plural, comportindu-se exact ca subst intivele feminine. citcva excmple I masculin N. sing.: baiat mare Laie\i mari ~. p~.: G. SlI1g.: unci) lata jemillin casa mare case mad case mad cisei mar; neutru picior mare picioare marl

Ca mare se comportil si: pepene dulce piine dulce dulce pcpeni dl/lei piini dulei iulie rece apa rece reee cartofi reel ape reel razii It"mp<,de Hmpede oehi limpcde raze limpezi ochi limpczi cozonac moalc pi ele mo ale moale cozonaci lIwi pici mol tare carbune tare tigara tare carbuni tad tigari tari mugure verde fusta verde verde muguri uerzi fuste nerzi

mar dulce mere dulci iaurt rece iaurturi reel geam limpcde geamuri limpezl ou moale oua moi foe tare focuri tart fruet verde fruete vcrzi

9.!.J Ad [eciive uariabile de lipltl dibace Adjectivele variabile de tipul lui dlbace se caracteriaeaza prin urmatoarele doua trasaturi: a) la singular au 0 singura forma pentru toatc genurile; 1;) la plural au forma. proprie in -I numai pentru masculin. D.:ci: singular: plural: masculin barbat dibacl barbati dihaci fcminin. min a dibace miini dibace neutr« scmn dibace semne dibace neam airoce neamuri atroce
soi eficace

Ca dibace se comportii ~i: afroce om airoce priviri airoce oameni atroci priviri airoce efieace cleste eficace solutie eficace c_le~ti ejicaci solutii eficace

soiuri eficace

feroce locvace precoce propice

tigru feraee tigri [croci ins locoace insi locoaci copil prccace copii precoci factor propice

fiintii [eroce

persplcace clev per-

factori propici
elevi per-

fiinte fcrace persoana locuace pcrsoane locvacc atitudine precoce atitudini precocc ora propicc

spicace

ore propice fata per-

robace sagace tenace

om robace oameni rabaei

spicae!

iudivid tenace eolcga tenace gind lcnace indivizi tenaci colege tenace ginduri tenace ~i adjectivele de tipul dibace au flexiune incomplcta,

savant sagacc savanti sagaci

fete perspicace fcmcie robace femei robace mintc sagace minti sagace

spicace

studii propice persona] perspicace personaje perspieace gcniu robace genii robacc personaj sagace pcrsonajc sagace

animal feroee animale feroce dobitoc locuace dobitoace locoace gest prccoce gesturi p"ceace stu diu pl'Opice

9.1.6 Adject£<Je C1I [lcsiunc completa Acestc adjective sint difercntiatc dupd gen ~i numjlr, Masculinelc si neutrele au ca ~i substantivele corespunziizoare o forma de singular si una de plural pentru toate cazurile gramaticale, iar femininele dona forme de singular ~i una de tntrc masculine ~i neutre, de 0 parte, ~ifeminine, de alta, exista relatii de flexiune, forma de feminin derivind din cea de masculin. Astfel slut: alb. aiM; rdu, rea etc. 9.2 FORlIAREA FDIININULUI
feminine din eea a masculinelor, astfcl: Forma adjectivelor plural, de ascmcnea pentru toate cazurile.

LA ADJECTIVE
completa derivll

eu flexiune

Masculincle (~i neuirclc] au terminatiilc: alb falnic vested livresc satesc

consoanl (ta.ra -sor, -tor)

Fem-inil1.cle sc fonneaza -I

cu ajutorul

lui:

ros

alba falnica vesteda livrcsca sateasca. roasa

83

..u (precedat de un grup de consoane)

celebru
dublu
"U

albastru

(prccedat de 0 vocala, dar DU de un i) moliu

liiliu

dubla -(i)e
liillie

albastra celebra

moliie erbacee sebacce

erbaceu sebaceu auriu cafeniu cadimizht durduliu liliachiu salciu -I [precedat de 0 consoana) vechi .1 (preccdat de 0 vocala) galbui rotofei vioi -ser, -tor, -ZOf producruor deversor Urmatoarele fac excep#e riiu cu femininul rea greu "grea
DOU

-Iu

aune eafenie didimizie durdulie liliachie

salcie

-Ie

veche

-e

-Ie

galhuie Iotofcie vioaie

ascultiitor

-seare, -teare, -zoare ascultiitoare

produditoare deversoare
amortizoa18
I

amortizor

rosu rosie Toate adjectivele diminutive in -el au doul!. forme de feminin, una frecventa in -iea, a doua (mai rar utilizatlh

"noua

in -ea:

buniccl eu feminincle bunicica, bunicea caklicel " ciildicieii; caldicea .. frurnusica, frumusea frumusel maricel • maricica, rnaricea mititel ;0 mititica, mititea
AI

84

• Not a. De fapt , dupa cum se vede din e semplcle de mal sus, adject ivelc feminine se formeaza co -I ~i cu --e. Varianta -ie este ccruta de un -i precedent. ell exccptia lui /iUfu, -moliu si a celor ell feminiuul format in mod
neregulat. .

9.3 FOR:\IAREA PLURALCLU[ 9.3.1 .illasculincle # ncutrel« 1. Masculinele ~i neutrele terminate in consoani, in -I :;ii ln -u fac pluralul in -i: albi darnici vinetl grotesti vioi apti fuduli arsi verzui albastrl vestezi copti noi aprinsi ocgri etc. 2. Cele terminate in-iu fac pluralul in -ii: aurii maslini! argintii 'iorii salcii liliachii durdulii ccnusii Rosu se comportji ro~ii, ea un arljcct iv in -iu , mind pluralul

9.3.2 Feminlncie 1. Fernininele terminate ill -a (a{ara de cdc in -e(a)sci fae pluralul in -es alba-albe arsa-arse dcasii-dcse tnalta-tnalte aprlnsa-aprinse coapta-coapte frumoasa-frumoase apta-apte Ialnic-falnice fudula-fudule rara-rare rotunda-rotunde scunda-scunde stupid-stupide vinaUi-vil1cte albastra-albastre
hl'gi; lllngii i seaca (alune) sed f larga - (rochii] (scinduri) hl1lgi: nOlla - (carti) noi. 2. Femininele terminate in -easc a, -esca fac pluralul in

Fac execp/ie

-e~ti:

soIntii Mbu;!{ comedii Imrlc.$fJ fapte grote~tt case orii~enqtj

clntece 1'it(jt~!I marfuri romiinefll mindlri tiirallcstf vorbe p~siire~ti

65

ii substantivele eu acecasi terrninatie:

bUniddi}. bunicea bunicole

3. Adjectivele terminate in

-lea

fac pluralul in -ele,

ca

ochesica } ochcsele . ochcsea put~n(t)idi } putin(t)ele putinea scurticicii} scurticca seur ti 1 lee e

caldieidi } caldicele caldicca frumu,~icii } frumusele frumusea maricica maricea } ruiiriccle

tinerica } timereie 1 tinerea

usurica } usurele , usurea etc. 4. Adjcctivelc rea ~i grea fae pluralul: rele ~igrele. 5. Adjectivele terminate in -ee, -soare si -teare au pluralul la fel ca singularul: glanda sebacee glande sebacee fata ascultdioare, fete ascultiitoare gura decersoare guri deoersoare uzina producidoare uzine produciitoare perna amortizoare perne amortizoare Veche arepluralul vecM. 6. Adjectivele terminate in -ule fae pluralul in -ul: pasare gi'Ubliie piisari giUbui apa »ereuie ape verzui 7. Adjectivele terminate in -le fae pluralul in -Ii: stca ar gintie stele argintii raza aurie raze aurii ' privire grijulie priviri grijulii bautura siilcie bauturi siilcit fala rosie feje r6~ii mititiCii} miu e 1 itit e mititea 9.4 LOCUL ADJECTIVULUI FAT1\ DE SUBSTANTIV 1. Adjcctivul calificativ st5..in mod obisnuit d u P Ii. substantivul sau: arbore fructifer, boala ascunsii, hrana rece, efeet hint fiiealor de. 86

Numai adjcctivul biet stii totdeauna

ina i n tea

sub-

stantivului sau, 2.. Unele adjective calificative pot sa fie insa asezate ~i ina i n tea substantivului lor, dadi li sc subliniaza importanta san li sc dii 0 semnificatie aparte (cxpresiva, pocticd) : alba ba trinete, slabii consolare! istea/d fata! terilnla caldura ! etc. In aceastii pozitie s-au fixat bun, bUilli in formulc de salut : bun ramas l bUilii ziua l blwa seara! etc. si drag. dragii in for, mule de adresare ca dragii mama, dragi prieteni etc .

• Not ii. Din pozitia proclitica a adjectivului decurg uneori schimbari de intcles, daca. acelasi adjectiv poate sa apara si dupa substantiv, de ex.: in siirmanu! copil, adjectivul inseamnii "bietul" (copil), pc cind in (copilul) sdrman, el Inseamnii "sarac, lipsit de mijloace de trai", Nou inaiutea substantivului poate sa insemne adesea "aUul, alta, inca unul, inca una", de ex. olloua (povestire), pc cind dupa Inseamna "care nu estc vechi, recent'ir (0 povestire) 1WIIII. 9.4.1 Locul a dotUi sau mal millie adjrct£vc calijicali<'e Dona sau mai multe adjective calificative se a~za de cegula tot dupasubstantiv, ultimul adjectiv fiind legat adesea de ec1clalte printr-o conjunctiet un nue verde, biitrin o persoana voinicii !ii impuJUI!oare un lemn lung, in·covoiat un prietcn bun, vesel, t'ioi si indatoritor
lnainte de substantivul la care se refera, dar numai daca existd

Scria de doua sau mai multe calificative se poate plasa ~l

Intentia de a le sublinia intelesul. Dintr-o scrie de doua sau rnai multe calificative, unul, mai rar doua, se pot aseza tnainte, iar restul dupa substam

tiv, de ex.'

un mare edificiu, £1tiJl(, alb, [rumos un tinar ii viteaz ostas romdn

~i striilucit(}f

8'l

• Not 11. Alegerca adjectivului sau a adjectivelor care se plaseaza inaintea substantivului nu este reglementata gramatical, Mai des se intilnesc in accasta pozitie adjective
ca:

bi'itrin drag frumos grcu

bun

important original mare mic mult nou

profund putin remarcabil tinar

• No tii. Nu se a~a7.ii inaiute decit rareori, mal ales tn poezte. adjectivele provenite din participii (llaitie rupee; nu iuvers}, multc numc de culori ~i numele care arata provenienta localii (un amic hiica1tan) etc., intre aItele ~i fiillJdi acestca din urma devin substantive tn pozitia amim ita.
gIJ Locul ad.jectieelo« dcterminatlt»

Adjcctivele determinative se impart din punctul de vedere al locului pe care 11pot avea fata de substantiv in trei categorih e ) Determinative C1l lac [ix inaintea substantivului, cal

acest acel acea

acelasl

} cal, strugurc, baleen, toe etc.

. prietcnd, gheata, institutie, placere etc. cal, strugure, baleen, toe etc, ~rictenii, gheata, institutie, placere etc. cal, strugure, bakon, toe etc. prietcna, gheata, institujie, placere etc. timp cai, struguri, scolari, tineri etc. prictene, ghcte, volume, ceasuri etc. prietena, We et c.

aceasta }

aeeeasl alt alta

cltiva

diva

cfteva

fiecare oricare
oriee

,,1. 't~""

ni~te

unB

unele

cai, prietene, ghete, volume etc. cai, prieteni, morcovh pepeni etc. prietene, ghete, volume, ceasuri eto.

88

b) Determinative en loc fix aceasta, aeeea, de ex.:

calul, strugurele, balconul,

dupa
tocul

substantiv:

acesta, aceta,

acesta
acela

. ena, g lea a, institutia . c tc. { aceasta . . prlCtIt aceea

c] Determinative care pot

substantiv:

sa

aparii at£t tltainte cit

# dupa

intreg, muntele intreg, £Illregul mnnte, intreg satul, illtregul

tot
•

sat, intreaga seara ('tC'1 tot muntele, muntele tot, tot satul, satul tot, toata seam, seara toahl etc.

Not a. Adjectivele posesive se plascazii de preferinta dupa substantiv, dar in limbajul poetic sau numai cxpresiv este pennisa ~i asezarea lor inainte, de ex.: ale noastre dcagi drapele, 9.5 CmIPARATIA

Pentru a arata In ce maslira un object are calitatea exprimata de adjectivul calificativ, acesta se allii sau trece la un grad de comparatie, Sa luam urmatoarele exemple: (1) Dumnealui doreste 0 Iimonada rece. ~2) Dumnealui doreste 0 limonada mairece {decit aceasta], (3) Dumncalui doreste limonada cea mai rece (pe care Q aveti) (4) Dumnealui doreste 0 Iimonada foarte rece. Calitatea de rece a obiectului este inniti~ata in trei grade; la po zit i v (I), la c 0 111 par a t i v (2) ~i la s u per 1a t iv (3 si 4). Comparatia constituie un sistem ~ este totodata 0 categorle gramaticala. 9.5.1 Gradul poz{tlv Cea mai mare parte a adjectivelor in forma lor simpIa stnt Ia gradul pozitiv: acru, amar, "un, cald, dislins, elegant, Jm. grijuliu, liam!c, idiot, limpede etc. 89

Citeva sint ea tn/des la comparativ san superlativ (pentru acestea, vezi p.92). 9.5.2 Gradul com parati» Grad111comparativ cuprinde 0 varictate de nuante care permit stabilirea a trci subdiviziuni: un comparativ numit de .superioritate, unul nnmit de egalitale ~i al treilea, de infcrioriteie, Bautura aceasta este mai amarii dccit fierea avem un comparativ de sup e rio r ita t e. Anghinarca este la [cl de {[mara ca (~i) fierea Anghinarea estc tot atit de amara ca (~i) fierea Anghinarca este tot a~a de amal'll ca (~i) fierea avem un comparativ de ega lit ate, iar in: Coaja de nucii estc mai pu/in (san 1I111lt 11lai PH/ill) amarii decit fierea avern un comparativ de i n fer i 0 r ita t e. Comparativul de to ate categoriile se formeaza eu ajutorul adverbclor mai.i. {dccil } ~i al grupnrilor de cuvinte care f unctioneaza ca un adverb: la fci de, tat (asa ) alit de ... (ca), mai "utin ... {tlccit}, mull niai pufi1l ... (dccit). 9.5.3 Gradul superlativ Intre urmatoarcle dona superlative: Cel mai [rumos PMC din Capitula este Cismigiul ~l; Cismiginl este un pare [carte /I'U1I10S din Capilala, deosebirea consta III faptul di parcului Cismigiu i sc atribuie in primul cxcmplu 0 calitate la gradul superlativ in functie de aceeasi calitate a cclorlaltc pare uri din Capitala, pe cind in al doilca, lucrul acesta se face fara refcrirc la alte parcuri, Cel mai /1'7l11lOS cste un supcrlativ prin care 5e pune In relatic obicetul astfcl caracterizat en alto obiecte privite din acelasi punct de vedere, El este U1! superlativ de relatie sau relatil'. Foarte /1'1I1110S cste un superlativ care nn rnai rezulta dintr-o operatic ca cea de mai sus. EI este un supcrlaUv absohu, Superlativul absolut-tip sc construieste cn adverbul foarte urmat de adiectiv. Exista 1ns;1a scrie de advcrbe care indeplinesc acelasi rol in vorbirca culta curcnta san In limbajul popular, de ex.: prca, grcu, tare, (bu«, [rumos, miudr« etc.). e'ttmordinar de (bun, frumos, mindru etc.), formidabi: de ....
Astfcl, In:

In:

90

nemaiausit de ... , nemaipomeni« de ... , nespns de.... teribil de ..• etc. ~i chiar un substantiv intrcbuintat ca un adverb: joe de (Erajoe de ttiiuios; era iuinios Joe).

9.3 A Compllra.tivul de egaliiate prcscurtat

Sa privim cu atentie urmatoarcle propozitii: (I) Era usoara ca un fuIg. (2) Cara sad grei ca plumbul. (3) Era ca un fuIg de usoara, (4) Cara sad ca plumbul de grei. din care lipsese Toate contin 0 comparatie de egalitate 'nsLi adverbcle astcptatc, adica (1) si (2):

(I) Era

la feI de asadc tot a~a (atit) de

usoarii ca (~i) un {ulg,

(2) Ora sad

I tot

la

asa de

Icl de a~a

(aUt) de

grci ca (~i) p'umbul.

In (3) ~i (4) s-a produs 0 in v e r sa rca clementclor comparatici: al doilea element trecind pc primul loc ;;i primind inaintc pe dr.', adica: (3) Era ca (~i) lin fulg

la fcl asa tot a~a (aUt) I lafd

de tl~oara.

(4) Gira

sad

ca (~i) plumbul

I asa a~a (atit ) tot

de grd.

Situatia tn care adjectival, desi esto la cornparativul de cgalitate (indicat prin ea), nu mai primeste pe la fel, tot Il~ai tot alit i1 putem numi cornparativ de cgalitatc prescurtat. 9.5.5 Superlatimtl ascuns Sa urmarirn adjectivele din urmatoarele cxemple r

(I) De harnic, nu-l intrece nimcni. (2) De lene« ce era. nici bucatura la guru nu si-o ducca. 91

Ambele exprimd. dar adverbele obisnuite, un superlaEl rezulta din combinarea unui comparativ de egalitate cu un predicat negativ ~i poate fi analizat astiel: (1) (AUt) de kamic (cste ea nimcni altul, deci) nu-l intrcc • • imelli. (2) (AUt) delcnes cc era (de neinchipuit. did) nici buciilura ... Superlativul ascuns face parte totdeauna dintr-o cornparatic cu un Iapt ncgativ.

tfv absolut.

rara

9.6 ADJECTIVE

CARE

NU SE COl\[PARli.

Multe adjective nu au grade de comparatic, de cx.: (plan) c{n,cinal. (industrie) extracli:'ii, (terrnen) final, (papilc) gustative, (simt) olJacfiv etc. Dupd cum se vede. estc verba de adjective din domeniul tehnicii ~i al stiintoi. Atarii de ele, sint 9i in limbajul cult general adjective adnrl un injeles care nu pcrmite comparatia. latii pc cdc mal frecvcnte ;

absot«t
capita)

comptet depUn enorm esentlal fundamental inferior maxim minim optim prim principal tarisim
perfect defillitlv } desivi~U

"care nu se poate compara, f!ira egal" "de cea mai marc importanta, foarte important, cit se poate de important" "cit se poate de plin, plin pina la ultima picatura, pina la ultima bucata. pina la uItimul loc'

.complct'
"adus 5a,U ajuns la capat, la ultima fortna, la ultimul termon, Ia sfirsit" "cit se poate de mare" "care priveste esenta unui Iucru" "de bazii, de temelie" "aflat dedesubt din punet de vedere icrarhic" "cel mai marc, foarte mare, cit se poate de mare" "eel mai rnic, foarte mic, cit se poate de mic" "cel mai bun, foarte bun, cit se poate de bun" "desavir~it, definitiv"

"eel dintii" "primul dintr-o serie prin importanta" "eel mai rar, foarte rar, deosebit de rar"

92

secundar sublim substantial superior suprem

ultim

"al doilea dintr-o serie prin importanta" "aflat pe treapta cea mai Inalta a frumosulul, a moralei etc." "care face parte din insilfi substanta lucrurilor" "aflat din punct de vedere ierarhic deasupra, mai sus'~ "celmai de sus, foarte sus, cit se poate de sus" "cel din urma, foarte in urma, cit se poate de in urma, dupa care nu mai urmeaza altul'

9.7 COJ\IPARATIA

LA UNELE

SUBSTANTIVE

Uncle substantive pot avea grade de comparatie, de ex.e (I) Tinarul acesta este mal artist decit credcti, (2) Un prozator bun este mal poet dedt un poet slab. (3) Ti-a fost mai prieten decit multi altii, (4) E?tifoarte copil, daca crezi tot ce ti se spune.
Conditia pe care trebuie s-o indeplineasdi un substantlv ca sa primeasca un grad de comparatie este de a avea in continutul Iui ideea unci insusiri, de ex. i artist, Mrbat, eetatean, copil, derbedeu, escroc, femeie, lichea, mo!? prieten etc. Intr-o situatie asemanatoare sint ~i unele nume de animal.' folosite injurios la adresa oamenilor, ca bou, ciine, pore, vaca etc. (X este mai pore decit V).

9.8 FALSA COi\1PARATIE sa luam in discutie urmatoarclc exemplet (1) Mal tali oamenii viseaza, (2) Ce aflase era mai nimic, (3) Venise mai mort de oboseala. Adjectivele tot, nimic ~i mort fae parte din categorla celor care nu pot avea grade de comparatie, Cu toate acestea, propozitii ca cdc de mai sus intilnim in mod eurent. Adjectivele amintite nu sint 1n5a la comparativul de superioritate in nici una dintre eele trci propozitii, cum pare Ia prima vedere, cad mai to!i (oamenii) din (1) tnseamna de rapt aproape tali (oamenii), mai nimic din (2) inseamna aproape nimic iar mat mort din (3), aproape mort. Ceca ce induce in eroare este obisnuinta

93

noastra de a lua pc mal in astfel de situatii ca adverb de comparatie. Dar adverbul mai are si alte intelesuri. Unul dintre ele este ~i eel de aproape pe care il intilnim ~iin constructii ca mai, mai sa lIit te obseru de ati{a lume, 9.9 FORMAREA ADJECTIVELOR Exista un numar de adjective de bazii. numite ~i p r h mar e si un numar foarte marc de adjective formate prin derivare de la substantive, de la verbc si de la alte adjective cu ajutorul sufixelor : -aI, -ar, -as, -at, -hll, -ese, -e1 (-iiret), -ist, -Ill, -os, -tor, -ul, Aici luam ill discutie numai pe cdc Iors mate de la substantive ~i verbe, Adjective formate din substantive substa1itivlIl adjectivtll substaniiuul adjccti!:ul C.F.R. -ceferist vamal varna zeflernca zcflemist fugar (priviri fuga. fugare) aramiu bucluc buclucas arama caramiziu narav naravas carii.midii mijlociu buzii buzat mijloc apos cer ceresc 'apii. fricos lume lumesc frica Adjective formate din verbe ad.jccthru] 11crlml locui locuibil iubi iubet, iubarc] certa certaret sari saritor va.tiimator \'amma etc. La accstea se adaugii multimea de participii folosite ca adjectiv, de ex.: aMtttt, ars, copt, fermentat, fermccat, Iwtlirit; initial, tnti'il'lt, liinturif, nuincit, onorai, ncsocotit, piiciilit. rciras, siiriicit, lcrfcli), umbla: etc, 9.10 DECLINAREA LA ADJECTIYELE CALIFICATIVE Adjectivcle calificative se dcclina numai clnd inso'esc substantivele Ia care se refcra, indiferent daca se ana linga. acestea sau sint desparjitc de elc printr-un cuvint sau prin

94

mai multe cuvinte, de obicci, printr-un determinativ. In functle de pozitia fata de substantiv, avem urmatoarele posibilitati: 1. Adjectivul calificativ sUi imediat dupi substantiv, tipul: om bun sau omul butt, casa mare sau casa mare, bat lung, batul lung etc. 2. Adjeclivul calificativ sta dupa un determinativ, asezat el insusi dupa substantiv, tipul: ernul acesta bun, omul eel bun, poetul meu preferat, fa:a aceea pallda, mina aceasta mica, exercitiul tau zilnic etc. 3. Adjectivul calificativ sta imediat inainte de substantiv, tipul: bun om, bunul om, trumuasa fata, frumoasa fata, albastru eer, albastrul cer etc, 4. Adjectivul calificativ urmat de un determinaliv 5ta impreuna eu acosta inainte de substantiv, tipul: cuneseutut nostru scriitor, vechea noastra prietenle, frumosul tau vis etc. 5. Adjectivul calificativ precedat de un determinativ sUi. impreuna eu aeesta inainte de substantiv, tipul: al vostru drag parinte, a ta iubita mama, al nostru scump pamint, acest mare scrlitor, acea frumoasa fata etc. 6. Un adjectiv calificativ stii imediat inalnte ~i altul irnediat dupa substantiv; tipul: tinar savant roman, noua ramura industrialii, important moment ~tiintifjc, marele savant elujean, noua ramura lndustrlala, imporlauta convorbire politi ca. La toatc tipurile eu adjectivele calificative masculine ~1 neutre plasate dupa substantiv, acestea nu-si modified forma de caz gramatical in cursul dcclinarii (dar au singular ~iplural). La toate tipurile eu adjectivele calificative plasate imcdiat tnalnte de substantiv, acestca se declina eu ajutorul articolului, La tipul 5, adjectivul califieativ l~i schimba forma numai dad este precedat de an u mit e determinative ca acosta (vezi.96). La tipul 6, arnbclc adjective l~i schimba forma cind sint feminine. La tipurilc eu adjectivul articulat asezat inaintca substantivului, cazurile gramaticale sint indicate de articol care nu aparc ~i la substantiv.

95

9.10.1 Declinarc« UPt/lui 11 sitlg1~lar;I(ira articol om bun N.A. (acest) om bun G.D. [acestul] V. om bun! N.A. Mt lung G.D. (aeestui) bat lung

om bun, omul bun

singula"i cu arlicol omul bun omului bun Latullung biitului lung

v.
V,

N.A.

G.D.

rUral acesti] oarneni bunl aeestor) oameni buni oameni buni I singular ~accasta) aeestei) casa mare case mari

plural oamenii bunl oamenilcr bun! plural casele marl caselor marl

N.A.
G.D.

v.

9.10.2 Declinarea tip~tlu{ 2/ poetul meu preferat

N.A.
G.D. V. N.A.
G.D.

singular poetul meu preferat poetului meu preferat exercitiul tau zilnic exercitiului tau zilnia fata cea palida fetei cele palide

poetii mei preferati

plural

poetilor mei prcfcra« exercitiile tale zilnice exercitiilor tale zilnice fetele cele palkie tetelor cele (celor) palide

V. N.A.
G.D. V.

9.10.3 Declinarea tipulut 3/

N.A. G.D. V.
N.A.

singular

(aeest) bun prieten (acestui) bun prieten (acest) albastru eer (acestui) albastru cer (aceasta) frumoasa fata (acestei) frumoase fete

lara afticol

fata

frumoasa fam; frumoasa

V. N.A.

G.D.

bunul prieten bunului prieten bunule prieten! albastrul eer albastrului eel frumoasa fata frumoasei fete

singular cu articol

G.D.

VJ

plural iiira arlirol N.A. (acesti} buni prictenf G.D. (aces lor) buni prieteni

V. V.

plm al C1t ilrfiwl bunii prictcni bunilor prietcni albastrclc ceruri albastrelor cerun frumoasele fete frumoaselor fete

N.A. (aceste) albastre ceruri G.D. (acestor) albastre ceruri 1\'..'\. (acesic) frumoase fete G.n. (acestor) frumoase fete

V.

9.10.4 Declinarca tip1llul 4! minunatul tau vis singular plural KA. cunoscutulnostru scriitor cunoscutii nostrl scriitori G.n. cunoscutului nostru scriitor cunoscutilor nostri >-erii,. tori V. N. A. minunatul tau vis rninunatele tale ,isuri C.D. minunatului tau vis minunatelor tale visuri N.A. vechca noastra prietenie G. U. vechii noastre prietenii 9.10.) N.A.

v.

V.

vcchilc noastre prietenli vechilor noastre prietenii

[J"

linarea lipul1l! .J! al vostru drag parinte plural (acesti] ai vostri dragi pl. rinti (accstor) ai vostri d[~ piirinti (accsti). mari scriitori (accstor) mad scriitori Grell' iudrazuete idei acelor indraznc]e ide]

v.

singular (acest) al vostru drag parinte G.D. (accstui) al vostru drag parintc

N .A. (acesl) mare scriitor G.D. (acestui) marc scriltor

V. V.

N.A. acea indrazneata idea G,D. acelei indrib:nefe idei

97

N.A. oricarc spumos val G.D. oricarui SPUlllOS val

V.

oricare spumoase valurl oricaror spumoase v aluri

fJ.70.o Declinarea tipului 6, tinarut savant romin singular plural N.A. (acest) tinar savant roman (acesti) tineri savanti romani G.D. (acestui) tinar savant (acestor) tincri savanti roman rornani V. tinere savant roman! tineri savantl romanil N.A. tlnarul savant roman tinerii savanti romani tinerilor savanti romanl G.D. tillarului savant roman

V.

N.A. (acest) :emarcabil

economic

studiu

(aceste) remarcabile
cconornice

studii

G.D. (acestui) remarcabil studiu (1cestor) remareabile studii economic economice V. N.A. remarcabilul studiu eeono- remarcabilele studii economic nomice G.D. remareabilului studiu eco- rernarcabilelor studii economic nomice

V.

N.A. [aceasta) nona ramura industriala G.D. (acestei) noi ramuri industriale

V.
V.

(aceste) noi ramuri industriale (acestor) noi ramuri indus. triale

nolle ramuri. industriale

N.A. noua ramura industriala G.D. noii ramuri industriale

noilor ramuri industriale

s.u

ECHIVALENTELE

ADJECTIVULUI

1. In propozi!ie Adjectivul poate fi echivalat intr-o propozltic de un grup de cuvinte, de ex.: (I) Aeesta este lanka fara fridi. (2) Au alergat pe un drum CIt bolovmtl. (3) Ii vorbea mereu de dragostea lui de fiu.

98

(4) Sc vedc 0 zare de joe. Grupurile de cuvinte care. fara a Ii propozitii, au inteles de adjectiv se numese 10 cut i un i (adica ex pre s i i) adjectivale, Locutiunile adjcctivale sint atributele substantivului la care se refera. Ele au rolul de a nuanta exprirnarea, mai ales atunci cind nu exista un adjectiv care sa redea cu aceeasi precizie ideea din locutiuni. Astfel, Ionicd jara jricii ar putea sa apara si sub forma Ionicd eel cura jos sau Ionicii eel indriiznc] sau Tonica £ndrii::ne{ul; dar Iocutiunea jara jrica pune altfe1 in lumina curajul lui Ionica. Alteori este preferata Iocutiunea, fiindca un adjectiv nu se mai in uz : dragostea lui de jilt, de cx., ar putea sa se exprime ~i prin dragosiea lui jiiascii, dar adjectival jiesc tnsemnlnd "de fiu" nu se mai intrebuinteaza astazi aproape deloe. In sfirsit. unele locutiuni adjectivale nici nu au corespondent un adjectiv, de ex.: par de culoarca abanosului (un adjectiv de la «banos nu exista]. 2. 1 n f r a z a In fraza adjectivul poate sa fie echivalat printr-o propozitie. Sa luarn in discutie frazcle : (1) Ideea voastra este asa cum mi-am £nclzipllit. (2) Gaina care ciriie scam, dimineata n-are ou. In (I), propozitia subliniata este 0 predicativa ; in (2), ea este 0 atributiva. A$a cum mi-am inckipuit din (I) joaca acelasi rol ca un adjectiv, de ex., ca banii, frmnoasii, limpede, e_xcclentii, proastii, rea, ciudatiieic. In (2), care C£r£ie este un atribut al substantivului giiina, care se poate exprima ~i el

ana

Ia nevoie printr-un

adjectiv: cirii/-oare.

9.12, PROPOZITIA PREDICA TIV A CU ROL DE ADJECTIV Sa Iuam urmatoarele exemple: (1) Padurca era cum 0 uisaseni cu. (2) Satul nu mai era {asa ) cum it ~tia din copilarie. 3) Sa fie oare colegii lui chiar a;;a c1m~Uinjii/i$a acest om! 4) Ora este cit dorifi dUlnnea'Uoastra! n cele patru fraze avem cite 0 propozitic pre d i c at i vii care corcspunde unui adjectiv sau ideii de adjectiv, potrivit eu urmatoarea schema gencralii:

etc. etc.

El (aceasta] este Ea (aceasta) era

CU~lVA sau CIT dezvoltate tntr-o propozitie.

99

9.13 PROPOZITIA ATH.l.BUTl vA. CD IWL DE AD. JECTIV Intr-o propozitie, adjcctivul este de cde IIJai multe orl atribut al nnui substantiv: ~i-a Gumpttrat un ceils de~teptator. VIi' recomand pc omul acesta. Daca adjectivul atribut sau un echivak-nt al lui din eadrul propozitiei este transforrnat intr-o propozitie, aceasta din unnii este 0 a t rib uti V ii. de ex.: (1) Si-a cumparat un ceas care sa-l dt'5icpte dimlneaja devreme. (2) Vii recomand pe ornul despre care v-an« vorbit. (3) Nu mai intilnise 0 fiiula. care sa-l lmpresi01Mze alita. P'r o p o z i t i i a t r i b u t i v e c a l i f i c a t ive ~i pro p 0 zit i i a t rib uti vee x p 1 i c a t i ve Propozitiile atributive sint dupa intelesul Icr de baza de doua fcluri: cal i fie a t i v e si ex p l i cat i ve. Astfel, in fraza: Gaina care dyNe seara, dimineata nu are OU, propozitia care cirtie seara este cal i f i cat i v ii, pentru ca ca arata ca nu orice gaina nu are ou dimineata, ci numai aceea care cirlie seara. Precizarea adusa de propozitia atributiva calificativa este !!trins legata de lntelesul intregii fraze, In cxemplele anterioare (1-3), toate atributivele sint calificativc, lata ~i citeva atributive e x p l i cat i V e: (4) Omul, care esie un animal social, i~i procura cele necesare vietii prin munca, (5) Cartea, care uprczi1tta rezultatul unc; acth'itc7tt colecuoe, a devenit astaz! Ull bun al tuturora, (6) De ceas, care indica timpul. este greu sa te lipsestl, Dupa cum se vede, atributivele explicative aduc ~i ele 0 specific are. dar ea nu este strict necesara, Frazele (4-6) nu §i-ar schimba intelesul daca n-ar avea atributive, fiindca acestea nu fac dccit sa atraga atentia asupra unui lucru III general cunoscut. De aceea, ele se pun intre virgule.