Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ordoliberalism ISP

Ordoliberalism ISP

Ratings: (0)|Views: 95 |Likes:
Published by Mihail Neamtu

More info:

Published by: Mihail Neamtu on Feb 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2011

pdf

text

original

 
ANUL XVII • NR. 304 • 5  2010
Ordoliberalism şieconomie socialăde piaţă în România
Institutul de Studii Populare
În aparență, un pariu cu miză preponderentteoretică, în realitate, cu consecințe practiceimportante: este posibilă preluarea unui modeleconomic și social de succes într-o țară cu oexperiență istorică total diferită, cu o mentalitatediferită – dacă nu chiar diametral opusă - și caresunt condițiile de posibilitate pentru o asemeneaîncercare?Iată întrebările pe care și le-au pus, la început dedrum, cu emoție, cu scepticism, dar și cusentimentul unei urgențe presante, membrii unuigrup de lucru reunit sub semnul dialogului, pentru adeni condițiile în care ar putea  transferat înRomânia modelul german al economiei sociale depiață. Sub egida
Fundației „Konrad Adenauer“
și a
Institutului de Studii Populare
, în acest grup s-auregăsit profesioniști din cele mai diverse domenii:economiști, rește, dar și istorici, sociologi,politologi, ziariști, juriști, lologi animați de speranțacă printr-o dezbatere neîngrădită de prejudecățisectare vor putea contribui la elaborarea unui proiectsocietal pentru viitorul României. Din capul locului,eram cu toții conștienți că un model societal nupoate  mutat ca atare dintr-o țară în alta, dintr-oepocă în alta. Și atunci, o primă întrebare care s-aridicat a fost: cine suntem noi, de fapt? Ce înseamnăastăzi a  român? Aici dialogul a fost marcat deconsiderațiile lui Max Weber privitoare la naștereacapitalismului din spiritul protestant, dar și deeterna opoziție din cultura română dintretradiționaliști și sincroniști. În acest punct, dialogulnostru s-ar  putut împotmoli, dar am realizat căde-a lungul istoriei sale de peste 60 de ani însușiconceptul de economie socială de piață a cunoscutinterpretări diferite și aplicații practice variate, astfelîncât se poate vorbi astăzi de o economie socială depiață rigidă, opusă unei economii sociale de piațăexibile. Decisiv este, în acest context, ce ponderedobândește în aplicarea modelului atributul
socială 
.Așadar, nu este atât de important cine suntem, ci cevrem să devenim. Dincolo de aceste considerente deetnopsihologie, rămâne certitudinea că principiileeconomiei sociale de piață se pot constitui într-uncadru adecvat, vericat istoric, pentru îmbinareacreșterii economice cu echitatea socială.Economia socială de piață, democrația și statul dedrept constituie un tot indisolubil. Deciențeledintr-un sector se repercutează cu rapiditate încelelalte. Așa se explică de ce sarcina asumată degrupul de lucru, autointitulat
Ordoliberalism și economia socială de piață 
, este atât de complexă:chiar dacă punem între paranteze veșnica discuțiedespre specicul național, nu vom putea faceabstracție de celelalte două componente ale moduluiîn care s-a congurat societatea după cădereacomunismului. Participanții la acest grup de lucru vatrebui să caute, nu spun să găsească, răspunsurile lao serie de întrebări dicile.Ce este economia socială de piață?Ce fel de economie socială de piață ne dorim pentruRomânia?Cum poate  transferat acest model?Cine sunt actorii principali pentru un asemeneatransfer?Şi chiar dacă nu vor găsi răspunsurile la toate acesteîntrebări, cei implicați în căutarea lor vor deveni eiînșiși agenți ai schimbării.Notă: Grupul de lucru este o organizație deschisă,bazată pe voluntariat. Cei care doresc să participe laactivitățile grupului sunt bineveniți.
THOMAS KLEININGER
,director executiv
ISP 
 
5 octombrie 2010 // nr. 304 // 22 PLUS

Principii directoare
pentru bunăstare, echitate socialăşi activitate economică durabilă
considerare a principiilor buneiguvernanţe. Elementele regularizatoare şisupravegherea consecventă asigurăcontrolul respectării normelor şisancţionarea comportamentelorabnormale. Toate acestea nu reprezintădoar un scop în sine. Regularizarea esteadecvată şi corectă, pentru castimulentele din economia concurenţialăsă e astfel congurate încât acţiuneadescentralizată din mediul concurenţial săconducă la rezultatele necesare, de ordinsocio-politic.
2. Proprietate şi ocupare
O structură economică ecientă şiorientată spre durabilitate trebuie să sebazeze pe proprietatea particulară,aceasta ind ordinea care asigurăcondiţiile, pentru ca drepturile dedispoziţie asupra bunurilor să e înmâinile întreprinderilor şi gospodăriilorparticulare. Existenţa proprietăţiiparticulare este hotărâtoare pentruobţinerea de câştiguri prin muncă şireprezintă baza pentru un patronatinovativ. Numai ordinea economicăbazată pe proprietatea particulară asigurăocuparea în mod durabil. Numai aşaexistă răspundere proprie şi iniţiativăproprie. Fără acestea ar  de neimaginatgestionarea ecientă a propriuluipotenţial, a propriei educaţii, inovaţii,creşteri şi prosperităţi. Proprietateaparticulară este specică unei ordiniconcurenţiale în care un număr mare derme mici şi mjilocii răspund cuproprietatea personală pentru activitatealor. Proprietatea constituie şi o obligaţiesocială, folosirea sa trebuind să serveascăbinelui public, indcă, în acest fel, seasigură o acţiune moderată, durabilă aîntreprinzătorului, cât şi protecţia faţă detendinţa de a obţine proturi unilateraleşi pe termen scurt.
3. Concurenţa ca bază
Ordinea concurenţială mondială bazată peformarea liberă a preţurilor optimizeazăalocarea de resurse limitate. Concurenţafuncţională este motorul activităţiieconomice durabile. Concurenţapromovează ecienţa şi progresul,întăreşte acţiunea responsabilă şiîmpiedică apariţia unor forţe de piaţăunilaterale. Ordinea concurenţialăpresupune ca, la nivel naţional şiinternaţional, să existe pieţe deschise,precum şi un control al statului şi alcomunităţii de state asupra forţei pieţei şia concentrărilor. Concurenţa se bazeazăpe principiul performanţei şi al egalităţiide şanse.
4. Aplicarea principiului resposabilităţii
antreprenoriale
Concurenţa liberă impune aplicareaprincipiului responsabilităţiiantreprenoriale, aşa încât concurenţabazată pe performanţă să e în strânsălegătură cu răspunderea celor careacţionează. Perspectiva protuluiDepăşirea crizei nanciare şi economicemondiale necesită existenţa unor reguliinternaţionale. Economia socială de piaţăpoate să ofere cadrul necesar, având învedere că este un model de ordine,vericat la nivel naţional. Prin
Tratatul dela Lisabona 
, statele
Uniunii Europene
seobligă să acţioneze în direcţia unei
„economii sociale de piaţă cu grad ridicat de competitivitate“
. Instituţiile
Uniunii Europene
, în special
Parlamentul European 
, au dovedit, mai ales în lunilecare au trecut, că ţin cont de aceastămisiune. Acum trebuie ca aceste principiisă e valabile şi în plan internaţional.Aspectele relevante în acest context aufost incluse în liniile directoare,prezentate mai jos, de către reprezentanţide vârf ai mediului politic şi ştiinţic din
Uniunea Europeană 
.
Preambul
Interdependenţa economică şi politicăsporită a condus, în multe ţări ale lumii,la mai multă creştere şi concurenţă, laîmbunătăţirea şanselor de pregătire, laconsolidarea infrastructurii sociale şi lareducerea pauperităţii. Cu toate acestea,pacea, libertatea şi dreptatea continuă săe ameninţate. Distribuţia neechitabilă aprosperităţii contribuie la creştereatensiunilor politice şi sociale. Crizananciară şi economică actuală poate depăşită numai cu ajutorul unor reguliinternaţionale, aplicabile pieţelornanciare. În acest scop, este necesară osusţinere comună a economiei durabile.Avem nevoie de consens internaţional,pentru a asigura bunăstarea, echitateasocială şi activitatea economică durabilăîn baza unor principii şi valori comune.Iar efectele pozitive ale globalizării trebuieca, nici în perioade de criză, să nu epericlitate de protecţionism naţional sauregional. Orientarea spre interesulgeneral, legitimitatea democratică şiinviolabilitatea demnităţii umaneconstituie fundamentul unui astfel deconsens, cu particularităţile culturale şisociale proprii.
Principii directoare
Solidaritatea şi subsidiaritatea suntprincipiile directoare. Solidaritatea estecea care asigură condiţiile pentru caeconomia de piaţă să se relegitimeze,orientându-se în funcţie de interesulgeneral. Iar subsidiaritatea creează şigarantează spaţiul pentru responsabilitateşi iniţiativă proprie.
1. Ordinea-cadru - statul de drept
Fundamentul acţiunii economice ecienteşi durabile îl reprezintă un sistem dedrept funcţional, sigur, care beneciazăde legitimitate democratică. Sunt createastfel premisele pentru o economieperformantă, pentru o administraţie astatului ecientă şi orientată sprecetăţean, precum şi pentru luarea înstimulează competiţia. Iar răspundereapersonală în cazul pierderilor limiteazăacţiunea iresponsabilă şi excesiv deriscantă.
5. Stabilitatea condiţiilor-cadrueconomice
Ordinea economiei de piaţă necesită opolitică economică pe termen lung şistabilitate macroeconomică maximă. Înspecial pentru pieţele nanciare naţionaleşi internaţionale trebuie să e întruniteaceste condiţii. Investiţiile şi deciziile deconsum pe termen lung presupunexistenţa încrederii într-o anumităordine-cadru stabilă. În acest context,trebuie respinse măsurile protecţioniste,precum şi politica monetară orientatăspre obiective naţionale economice şi decreştere, care sunt gândite pe termenscurt.
6. Bunuri publice puse la dispoziţie destat
În economia de piaţă, statul este celchemat să asigure punerea la dispoziţie debunuri publice, dacă piaţa nu poate acestlucru sau o face într-o măsurăinsucientă. Statul trebuie să se impliceîn asigurarea unei infrastructuriperformante, a unor şanse esenţialepentru educaţie, precum şi a asistenţeimedicale cuprinzătoare. Efortul statuluiva  cu atât mai mare, cu cât existăindigenţă socială, însă intervenţiileacestuia ar trebui să e limitate.
7. Solidaritate şi securitate socială
Creşterea economică favorizeazăcombaterea pauperităţii. Economia depiaţă nu poate împiedica apariţiadiferenţelor de venit şi a dezavantajăriiunor părţi ale populaţiei. Din acestemotive, în economia de piaţă suntnecesare sisteme de securitate socială cularg impact şi conforme pieţei,mecanisme de compensare regională şi unsistem de control orientat spreperformanţă, aşa încât să poată asigurată pacea socială, iar pături largi alepopulaţiei să aibă o participarecorespunzătoare la dezvoltarea economicăşi socială.
8. Compatibilitatea stimulentelor
Pentru nanţarea obligaţiilor statului îneconomia de piaţă, este necesar un sistemscal stimulator. Taxele nu trebuie să eatât de mari încât să reducă stimulentelepentru performanţă sau să conducă ladistorsiuni prin efectuarea de alocări.
9. Durabilitate
Orice ordine economică trebuie să poată măsurată în funcţie de rezultatele sale,obţinute pe termen lung. Din punct devedere ecologic, social şi scal,durabilitatea este unul dintre cele maiimportante criterii ale succesului, precumşi expresia echităţii dintre generaţii. Oordine de drept bazată pe responsabilitateşi răspundere contribuie la consolidareadurabilităţii. Practicarea unei politiciactive în direcţia protecţiei climeiconstituie o obligaţie economică şi moralăîn scopul asigurării fundamentuluinatural pentru viaţă al generaţiilorviitoare.
10. Politica pieţelor deschise
Acţiunile izolate, naţionale nu constituieun remediu în perioade de criză,dimpotrivă: ele pot agrava efectelemondiale ale crizei economice. De aceea,este hotărâtor să existe o politicăcoordonată a pieţelor libere şi să erespectate regulile corecte ale jocului.Împotriva protecţionismului şi anaţionalismului economic trebuiecontinuată întărirea instituţiilorinternaţionale relevante.
Premise pentru succesul unei ordinieconomice globale în spiritul economieide piaţă, cu orientare socială
O economie deschisă şi globală are nevoiede un cadru internaţional. Trebuie ca şi lanivel internaţional să e aplicateprincipiile şi regulile care s-au dovediteciente la nivel naţional şi european încadrul unei ordini economice şi avalorilor, orientată spre o economie depiaţă socială. Aceste principii asigurălegătura dintre libertate şiresponsabilitate în folosul tuturor,trebuind să e îmbunătăţite în special îndomeniul pieţelor nanciare şi întărite încomerţul internaţional. Sunt necesareextinderea legitimităţii, a capacităţii defuncţionare, a cooperării aprofundatedintre instituţiile internaţionale, precumşi crearea de foruri de cooperareintegratoare. Baza pentru toate acestea oreprezintă un sistem de drept autentic şio ordine democratică orientată spresubsidiaritate. Competiţia politică şiparticiparea politică în rândul naţiunilorpromovează dezvoltarea economică şistabilitatea ordinii sociale şi economiceinternaţionale. Numai într-o astfel deordine poate  asigurată informareanecesară prin mass-media independenteşi prin asociaţii. Ca să putem avea„prosperitate pentru toţi“ este nevoie deconsens şi de susţinerea actorilor politici,economici şi sociali, pentru asigurareaechilibrului intereselor la nivel naţional şiinternaţional.
Prof. dr.
HANS-GERT PÖTTERING
Preşedintele
Parlamentului European 
JOSEPH DAUL
Preşedintele grupului PPE
 în
 
Parlamentul European 
Dr.
WILFRIED MARTENS
Preşedintele Partidului Popular
European (PPE)Prof. Dr.
BERNHARD VOGEL
Fost prim-ministru de land,preşedintele
 
Fundaţiei „Konrad Adenauer“ 
Prof. dr.
CEES P. VEERMAN
Preşedintele
 
Institutului Ştiinţifc al CDA
, Olanda
 
22 PLUS // nr. 304 // 5 octombrie 2010

Economia socială de piață –un model de consens
dezvolta oportunităţile de consum, se potmotiva furnizorii în a realiza inovaţii şi apromova avansul tehnologic, se poaterealiza distribuţia veniturilor şi proturilorîn funcţie de realizările individuale. Înacelaşi timp, aceleaşi mecanismeîmpiedică acumularea excesivă de puterepe piaţă. Crearea unui cadru pentrucompetiţia corectă şi ecientă esteresponsabilitatea statului, care trebuietotodată să stimuleze, prin măsurispecice, indivizii în acţiunile lorindependente şi să sprijine iniţiativaprivată. Instituţiile statului nu au voie săe prea insistente şi să intervină grav înactivitatea economică a indivizilor. Deaceea este important să nu se aloce preamultă responsabilitate către instituţiilestatului. Prin natura lui, statul îşi asumăun rol de colector de impozite şi taxe, carepun o sarcină pe economie şi societate.Această sarcină cade în primul rând asupramuncii şi limitează, în consecinţă,libertatea ecăruia de a dispune deveniturile proprii după dorinţă.Ideea economiei sociale de piaţă a fostelaborată de către un faimos politiciangerman, membru al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi cancelar federal între1963 şi 1966, Ludwig Erhard. Acesta era unreprezentant de vază al şcolii economice
ordoliberale
– un liberalism economiccare acorda un rol-cheie statului însocietate. Principiul fundamental al
ordoliberalismului 
este protecţia tuturoractorilor de pe piaţă, atât în calitate defurnizori, cât şi în calitate de beneciari.Coinventator al conceptului a fost colegullui Erhard, Müller Armack, aat din 1952în poziţia de şef al Direcţiei generalepentru politici economice fundamentaledin
Mininsterul Economiei 
, care a xatpentru prima dată în scris termenul deStabilitatea economică, politică şi socialăreprezintă condiţia iniţială pentrucreşterea economică şi pentru dezvoltareaunei naţiuni. Distribuţia inegală şineechitabilă a bunurilor constituie unfactor de sporire a tensiunilor sociale. Ocale de rezolvare a problemelor de acest feleste urmărirea consensului în sferasocialului, a economicului, a politicului.Acest efort cere însă din partea societăţiiun angajament explicit şi o activitateeconomică sustenabilă.Vitalitatea oricărei ordini sociale şi politicese bazează pe activitatea economică anaţiunii. Modelul economic socialist şi-adovedit incapacitatea de a se susţine pe operioadă îndelungată. Sistemul capitalistpur este, la rândul lui, departe de a  unmodel de succes. Numai luând înconsiderare diferenţele dintre categoriilesociale şi nevoile diferite acestora,gândindu-ne la binele comun, lalegitimitatea diplomatică şi lainviolabilitatea demnităţii umane, putempune bazele unui consens în societate, caresă urmărească pacea, stabilitatea şiprosperitatea atât în interiorul societăţii,cât şi în relaţiile acesteia cu societăţilevecine şi putem vorbi de o dezvoltareeconomică globală. Un asemenea model deconsens a fost deja găsit şi se numeşte
„economia socială de piaţă“
.Economia socială de piaţă se distinge casistem economic atât de socialism, cât şide
laissez-faire
-ul capitalist. Spredeosebire de acesta din urmă, economiasocială de piaţă combină interesulîntreprinderilor private cu reglementărilestatului în economie, într-o încercare de ainstitui libera competiţie, un grad mare deocupare a forţei de muncă, adică şomajredus, un standard ridicat al vieţii şicondiţii de muncă corespunzătoare. Într-oeconomie socială de piaţă, negocierilecolective se poartă adeseori la nivelnaţional, între organizaţiile patronale şiconfederaţiile sindicale. (...)Noi, germanii, suntem mândri deeconomia noastră, susținută de principiileeconomiei sociale de piaţă. Sistemuldezvoltat după cel de-al doilea războimondial în Germania de Vest include atât odimensiune materială, cât şi una socială.Politica economică germană s-a bazat peconceptul de economie socială de piaţă.Ideea centrală era păstrarea mecanismelorpieţei libere, fără a afecta însă sectorulsocial, cu scopul de a asigura echitateasocială şi de a ne asigura că ecare cetăţeangerman va benecia de pe urma creşteriieconomice şi a sporirii avuţiei naţionale.Piaţa germană funcţionează dupăprincipiul
„echilibrului dintre cerere şi ofertă“
. Acest echilibru determinăpreţurile produselor şi serviciilor. Pentru aasigura o funcţionare ecace a celor douăconstante, cererea şi oferta, este importantsă impunem acele reguli care garanteazălibera competiţie şi împiedică abuzul deputere pe piaţă. În felul acesta, şi prinintermediul mecanismelor de piaţă, se pot
„economie socială de piaţă“
, descriindu-lca un fenomen, o manifestare a economieide piaţă, care este dirijată cu intenţia de asatisface priorităţile sociale.Germania era, în urma regimului nazist, oţară în căutarea democraţiei, libertăţii şi justiţiei în toate sferele sociale. Doream săavem o economie liberă de intervenţiastatului şi ieşită de sub dominaţia acestuia.Singurul rol pe care ni-l doream pentrustat era acela de protector al mediuluicompetiţional în faţa tendinţelormonopoliste şi oligarhice, inclusiv depropria putere. Termenul de
„social“
 
dorea să arate că Germania de Vest îşidorea o economie naţională nu doar îninteresul celor bogaţi şi puternici, ci şi sprefolosul muncitorilor şi al celorlaltecategorii sociale mai slabe, care poate nuar  capabile să facă faţă cerinţelor decompetitivitate ale economiei de piaţă.Termenul
„social“
a fost ales în defavoareacelui de
„socialist“
pentru a distingesistemul propriu de acela în care statul îşipăstra dreptul de a interveni şi de aconduce economia.În spatele principiilor economiei sociale depiaţă stă un mai vechi concept german, de
ordine
, în baza căruia o economie, osocietate, o politică ar trebui să estructurată, dar nu dictatorială. Fondatoriieconomiei sociale de piaţă au insistat pefaptul că a gândi în termeni de
ordine
esteesenţial pentru dezvoltare şi progres. Înafara termenului de
ordine
, LudwigErhard foloseşte şi conceptual combinat de
„dreptul la ordine“
, pentru a sublinia căordinea ar trebui să ţină de libera alegere aecăruia şi să nu e impusă nimănui prinniciun mijloc.De-a lungul timpului, termenul de
„social“
din economia socială de piaţă aînceput să capete un destin propriu. Aadus economia Germaniei de Vest către unfoarte dezvoltat sistem providenţial, celmai scump şi mai de succes din lume. Maimult, guvernul federal şi landurilecomponente au trecut la compensareairegularităţilor din ciclurile economice şi aschimbărilor din structura producţieimondiale, prin protejarea şi sprijinireaactivă a unor ramuri economice. Guvernuldevenea un instrument de conservare aunor industrii, pierzându-şi rolul dearbitru. Începând cu anii ’70, statul a jucatun rol din ce în ce mai important îneconomie. Încercările cancelarului HelmutKohl de a reduce implicarea statului înviaţa economică, în anii ’80, nu au avutîntotdeauna succes, el ind nevoit să seconcentreze mai degrabă pe provocărileapărute odată cu reunicarea germană. Încondiţiile anilor ’90, statul a trebuit să-şiasume o poziţie mai puterincă îneconomie.După deniţa proprie, economia germanăeste atât conservatoare, cât şi dinamică.Este conservatoare în sensul în care sebazează parţial pe tradiţiile germane,însemnând că noi, germanii, acordăm oanumită importanţă rolului jucat de stat îneconomie, că ne supunem regulilor şi căsuntem prudenţi atunci când e vorba săfacem o investiţie sau să ne asumămanumite riscuri antreprenoriale. Economiagermană este însă dinamică, în sensul încare este orientată către creştere şi cătredezvoltare durabilă, chiar dacă aceastădezvoltare ar putea  mai lentă şi modestă,nu rapidă şi spectaculoasă. Încercăm săcombinăm economia de piaţă cu un sistemsocial de bunăstare.Termenul de
„economie socială de piaţă“
 
nu a fost niciodată folosit în legile germaneca model economic, pentru că nu avem în
Constituţie
un capitol separat care săprivească economia. Totuşi, elementelecentrale ale conceptului, precumlibertatea de asociere, libertateacontractelor, libertatea alegerii profesiei şia locului de muncă, ancorate în
Constituţie
, formează bazele economieisociale de piaţă şi exclud extremeleprecum planicarea centralizată îneconomie sau capitalismul nereglementat.În mai 1990,
Tratatul cu privire la uniunea monetară, economică şi socială 
 
între Republica Federală Germania şi fostaRepublică Democrată Germană creeazăcadrul legal în care economia socială depiaţă devine ordinea economică aGermaniei unicate. (...)
NORBERT BECKMANN-DIERKES,
referent al Departamentului Europa Centrală șide Est al Direcției Generale pentru CooperareInternaţională a
Fundației „Konrad Adenauer“ 
.
Ocialul
KAS 
a fost prezent la sfârșitul luniiaprilie în România la întâlnirea constitutivă a
grupului de lucru
KAS-ISP 
 
„Economie socială de piață și ordoliberalism“ 
. Textul de față
reproduce ample pasaje din cuvântul
introductiv rostit atunci de către domnul
Norbert Beckmann-Dierkes.
Discuţia despre modelul economiei sociale de piaţă ocupă un loc foarte important în losoa  politică a 
Fundaţiei Konrad Adenauer
.
Economia socială de piaţă se distinge ca sistem economic atât de socialism, cât şi de laissez-faire-ul capitalist. Spre deosebire de acesta din urmă, economia socială de piaţă combină interesul întreprinderilor  private cu reglementările statului în economie, într-o încercare de a institui libera competiţie.

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
AxxA liked this
AxxA liked this
Radu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->