Professional Documents
Culture Documents
2
Aceasta simte bucuria si durerea copacilor care il inconjoara si nu mai poate sa treaca mai departe ca un
mim fara sa se gindeasca la ranile pe care i le poate provoca naturii. Copacii sint niste acumulatorii vii,
unici ai energiei cosmice, pe care o impart cu omul vindecindu-i ranile lasate de succesele civilizatiei
contemporane.
Comunicarea cu un copac poate indrepta sanatatea, dar ii poate si dauna. Vom lua ca exemplu foarte
popularele plimbari prin padure primavara. In acele momente, biocimpul copacilor este foarte intens.
Adesea, oamenii care se intorc de la plimbare nu sint plini de viata, proaspeti, ci dimpotriva obositi, cu
dureri de cap. Acest lucru nu este uimitor.
Energia mai multor copaci poate influenta negativ
In padure, cu energia omului reactioneaza in acelasi timp diferiti copaci, care alimenteaza energia lui sau
o paralizeaza. Acest cocteil de energie poate influenta negativ starea psihica a omului. Copacii nu sint
indiferenti la influenta energetica in relatia dintre ei. In orase se pot vedea adesea un plop si un
mesteacan saditi unul linga altul. Uitati-va la ei si vei vedea ca pe partea in care plopul se intilneste cu
mesteacanul lipsesc ramurile. Acestea sint ca niste miini suferinde intinse in lateral, in partea opusa
plopului, pentru ca energia acestuia paralizeaza energia mesteacanului.
In timpul plimbarii ar trebui ca de citeva ori, la fiecare 5-10 minute, sa va rezemati cu spatele de copacul
dumneavoastra.
Capacitatea copacului de a da energie si a omului de a o primi se schimba in timp. Gasirea propriului
copac din multime, determinarea perioadei de timp potrivite pentru comunicarea cu el se pot face numai
prin niste experimente foarte atente.
Proprietatile terapeutice ale pieptenelui din lemn
Nu toti cercetatorii proprietatilor terapeutice ale copacilor considera ca boala poate fi vindecata numai
de o planta vie. Unii folosesc cu succes si parti separate din plante. Academicianul rus Boris Dodonov a
prelucrat o metoda de tratament al bolilor cu ajutorul aplicarii pe diferite portiuni ale corpului a aschiilor
subtiri din mesteacan si plop tremurator.
Medicul moscovit Dmitri Dorogov a inceput sa foloseasca pentru tratament piepteni din lemn. In
timpurile stravechi, pieptenii nu erau decit din lemn. Pieptanatul zilnic dimineata si umezirea parului cu
apa era un ritual de purificare si innoire a caracterului.
In reprezentarile mitologice parul leaga sufletul omului de cealalta lume. Pentru ca parul este legat direct
de suflet, mai mult decit orice alta parte a corpului da informatii despre noi. De aceea, a actiona asupra
parului era egal cu a actiona asupra omului. Pieptenele facut din lemn si care poarta in sine un curent de
energie cosmica este un instrument care uneste biocimpul omului si al copacului.
Specialistii considera ca proprietatile terapeutice ale pieptenelui depind de tipul de lemn din care este
facut. De aceea, daca omul este lipsit de sustinere, de echilibru, trebuie sa aleaga un copac care are un
exces de energie – plop, pin, nuc. Daca va simtiti obosit, adresati-va pentru ajutor copacilor care va
umplu de energie – stejar, artar, mesteacan.
Arbori pentru sanatate
Stim ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul acestora. Acest tratament
este util in diverse boli, dar pina in prezent nu s-a stiut ca fiecare arbore are un bioritm al sau – cu ore de
repaus si ore de maxima activitate biologica. Aceste perioade de maximum sint cele in care arborii ne
aduc un folos maxim din punctul de vedere al efectelor terapeutice.
Unii arbori ne atrag, altii sint neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. Fiecare dintre noi isi
poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti si care il va ajuta.
Este necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii energie pozitiva, altii energie negativa. Spre
exemplu, energia pozitiva este proprie mesteacanului, stejarului, pinului, catanului, artarului, teiului,
frasinului, salciei. Acesti arbori ne alimenteaza cu energia lor vitala, dind sanatate organismului uman.
Arborii cu energie negativa sint plopul, plopul tremurator, bradul, platanul, malinul, arinul. Acesti arbori
absorb energia din corpul omului si, o data cu ea, extrag si durerea, eliminind din organism energia
daunatoare.
Perioadele de activitate a arborilor
Mesteacanul.
Intre orele 2.00 si 3.00 (ora Bucurestiului), mesteacanul se afla in perioada de pauza. Perioada activa
este cuprinsa intre orele 4.00 si 8.00 (valoare maxima – in restul timpului nu se obtine efectul maxim).
3
Energia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. Persoana apasata de stres se lipeste de scoarta
mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul, linistea sufleteasca revine.
Stejarul
La toate ca intertitlul numele copacului!
Este in repaus intre orele 14.00 si 16.00. Perioada cea mai activa este intre orele 21.00 si 3.00 dimineata.
Energia stejarului este puternica, atotstapinitoare. De stejar nu te poti apropia oricum. Cei ce sint iritati,
plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In prima etapa este nevoie de energia unui
plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa aceea, ne putem apropia si
de stejar, pentru a beneficia de aportul energiei sale.
Pinul
La fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). Energia pinului este puternica. El
este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihico-emotional de la persoana afectata.
Artarul
Perioada de repaus a acestui arbore este intre orele 3.00 si 4.00, iar cea de activitate intre orele 6.00 si
9.00. Energia artarului este moale, relaxanta si aduce intr-o stare de armonie invelisul energetic (aura) al
omului. De asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar.
Frasinul
Are o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine cimpul energetic uman si redreseaza si psihicul.
In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizindu-se o concentrare puternica a
atentiei. Frasinul inregistreaza un maxim al activitatii intre orele 10.00 si 12.00. Acest arbore se
recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.
Castanul (salbatic)
Este activ intre orele 12.00 si 14.00, perioada de pauza fiind intre 6.00 si 7.00. Energia castanului
elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului cu acest arbore poate duce la halucinatii.
Teiul
Acest arbore se afla in repaus intre 5.00 si 6.00, fiind activ intre orele 1.00 si 5.00. Energia teiului este
de factura moale, blinda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si pace. In China teiul este
numit (si nu degeaba) copacul uitarii.
Salcia
Repausul salciei este intre 1.00 si 2.00, iar activitatea intre 17.00 si 20.00. Energia salciei este moale,
calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia ei. In preajma salciei
trece senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de durerile de cap si sa readuca
armonia in intregul organism.
Plopul
Pauza este intre orele 3.00 si 4.00, iar activitatea intre 14.00 si 17.00. Energia este uniforma, moderata,
mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia psihicului. Daca imbratisam plopul
pentru citeva minute, scapam de oboseala. Dar nu este bine sa exageram, caci se produce un retur al
energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.
Plopul tremurator
Acest arbore se odihneste intre 1.00 si 2.00 noaptea si este activ intre orele 13.00 si 16.00. Creste in zone
umede. Plopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in
apropierea acestui arbore mai mult de 10 minute. In general, oamenii se resimt intr-o padure de plopi
tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi, raminerea un scurt interval de timp linga un
asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de
energie daunatoare. In doar 10 minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de
masele, doar lipind ramurica de obraz. De fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de durerile
de cap si crizele cardiace.
Arinul
Creste, de asemenea, in zonele umede. Ramine in repaus intre orele 0.30 si 3.00. In rest este in
permanenta activ. Energia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest copac. Dar,
daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara.
Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in reumatism este
bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin.
De retinut
4
Pentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna copacii cei
mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de calitate (si
a unei zone bioenergetic corespunzatoare).
In numarul trecut al revistei am vorbit despre drumul pe care trebuie sa-l parcurgem ca sa ne intoarcem in
sanul adevaratei naturi: o natura personalizata, simtita cu sufletul, o prezenta cu care se poate comunica. Nu e
usor, dar nici greu. Important e sa vrem. Sa dorim cu adevarat sa ne identificam cu natura, sa credem in puterea
ei tamaduitoare, fara spaima ca spectacolul pe care il oferim e ridicol. Terapia padurii incepe in clipa cand
prejudecatile sunt lasate deoparte, cand gandurile obsesive sunt alungate, cand suntem gata sa ne imprietenim
cu o floare sau un copac. Cum se face am invatat: activandu-ne simturile pe care ni le-a daruit Dumnezeu:
pipaitul, mirosul, auzul... Tacand si simtind, redescoperindu-ne intimitatea pierduta, in timp ce mirosim o floare
sau imbratisam un copac. Daca ne-am alege doar cu atat, si tot ar fi ceva extraordinar: redescoperirea sinelui
nostru atat de instrainat, descoperirea a ceea ce este viu in el si in noi; harta pierduta a stiintei de a comunica fara
nici un fel de cuvinte, ci doar prin simturi si prin emotii, prin bucuria nemarginita de a face parte din randuiala lui
Dumnezeu.
Dar padurea ne daruieste cu mult mai mult. Cine traieste in preajma ei stie bine ca, prin efluviile de energie, ea
influenteaza starea de spirit, alina sau da speranta, usureaza durerile sufletesti si trupesti. Fiecare copac in parte
ofera asistenta afectiva si, prin ea, vindecare. Fiecare membru al padurii este un recipient urias de energie, care
se transforma in ajutor. Cu o conditie: sa stim sa comunicam cu el. Daca apreciati ca va aflati in stadiul acesta, ca
v-ati insusit „lectia” predata in numarul trecut al revistei, privind „indragostirea” de un copac, atunci initierea care
urmeaza va va fi de folos. Sigur, nu toti copacii raspund asteptarilor noastre, nu au toti compatibilitati cu
experienta umana, dar majoritatea lor ne pot oferi un ajutor decisiv.
MESTEACANUL
Numara in jur de 40 de specii ce pot fi recunoscute dupa culoarea alba a scoartei, foarte fina la pipait, si dupa
forma usoara si vaporoasa a frunzisului. Gratia cu care crengile se imbina intre ele confera siluetei sale o suplete
delicata si blanda. Frunzele lui freamata intruna pe vant iar iarna, ramurile se misca la cea mai mica adiere. Sub
finetea de matase a scoartei sale, mesteacanul ascunde, insa, un lemn dur si solid.
Cand te asezi la radacina unui mesteacan, patrunzi intr-o atmosfera blanda, ocrotitoare, care iti da sentimentul ca
te eliberezi de poveri. Un indemn sa credem ca viata nu e facuta doar din lupta, ci ca poate fi adesea placuta si
armonioasa.
Calitatile mesteacanului
Calitatea lui dominanta este blandetea, care ne ajuta sa depasim starile de soc.
emotionale - de la neplacerea produsa de o veste proasta si pana la suferinta produsa de pierderea unui
apropiat.
Blandetea mesteacanului ne ajuta, de asemenea, sa ne impacam cu noi insine si cu ceilalti, lasand sa
izvorasca iubirea si bunatatea.
Eliberarea tensiunilor
Durerile de umeri, de maxilare sau de stomac sunt adesea efectul tensiunii in care traim. Blandetea
mesteacanului produce o usurare a consecintelor provocate de stresul cotidian.
Reconcilierea masculin-feminin
5
Societatea in care traim incurajeaza, in principal, calitatile masculine de lupta si vointa, in timp ce energiile
feminine sunt devalorizate. Mesteacanul ne ajuta sa reconciliem aceste doua aspecte, prezente in fiecare din noi,
ajutandu-ne sa devenim creativi.
Eliminarea emotiilor
Anumite emotii, precum frica, spaima, furia, ii depasesc adesea pe cei care le cad victime si care isi pierd
controlul. Mesteacanul ne ajuta sa facem pace cu noi insine si sa ne acceptam asa cum suntem.
Numeroase probleme ginecologice rezulta din experiente neplacute, precum avortul, sarcina extrauterina,
menstre dureroase etc. Prezenta mesteacanului le ajuta pe femeile chinuite de urme si amintiri neplacute sa-si
accepte zona in cauza de pe o noua treapta de intelegere.
Acceptarea schimbarilor
O operatie sau un accident poate sa provoace modificari corporale definitive. Mesteacanul ne ajuta sa ne
acceptam noua stare fizica asa cum este.
Depasirea egocentrismului
Mesteacanul ne ajuta, de asemenea, sa ne depasim egocentrismul exacerbat, instaurand in locul ramas liber
eul interior.
FAGUL
Este un arbore impozant, al carui trunchi drept, in forma de coloana puternica, atinge adesea o inaltime de 30-
45 de metri. Creste cu mare vigoare si este foarte rezistent. Degaja o forta impregnata de seninatate, de
incredere si de stabilitate. Radacinile sale - raspandite, dar nu prea adanci - par sa nu aiba nevoie sa se agate de
pamant, pentru ca stabilitatea fagului rezida in propria lui forta. Fagul nu este invadat niciodata, nici de iedera, nici
de vasc. Sub el nu veti vedea crescand buruieni sau tufisuri. Serenitatea si forta pe care le degaja ii dezarmeaza
pe invadatori. In schimb, acest arbore creste foarte usor alaturi de alte specii, care nu-l impiedica sa arate ceea
ce este. Impresia aceasta de incredere si siguranta de sine exprimate de fag se regaseste si in soiul lemnului sau,
solid si dur, foarte greu de lucrat. Constient de valoarea sa, fagul ne invata sa fim la fel de puternici ca el, sa ne
gasim forta interioara care sa ne ajute sa infruntam fiecare situatie critica din viata, cu siguranta si calm.
Insusirile fagului
Viata noastra cotidiana e hartuita de spaime: spaima de boala, spaima de somaj, spaima de moarte, de a-i
pierde pe cei iubiti, spaima ca suntem pacaliti si mintiti. Suntem prizonierii unui cerc vicios, in care spaimele pe
care le resimtim ne fac vulnerabili, ceea ce sporeste si mai mult frica. Toate acestea au un efect devastator
asupra echilibrului nostru fizic si mental. Increderea in sine simbolizata de fag ne elibereaza de spaime si ne
degaja spatiul interior, pentru a lasa sa infloreasca alte calitati.
Lipsa increderii in sine duce automat la indoiala de sine si de capacitatile noastre, dar si indoiala fata de
sinceritatea celorlalti. Lipsa de incredere in altul este reflexul indoielilor noastre. Calitatile fagului ne vor ajuta sa
ne regasim aceasta incredere si calmul mental necesar pentru a lua o decizie, pentru a ne forma o opinie, pentru
a actiona fara sa ezitam.
Depasirea timiditatii
Timiditatea ne impiedica sa fim noi insine. Fagul ne ajuta sa ne vedem intr-o lumina mai buna si sa ne
castigam increderea in noi.
Slabiciunea unor anumite parti ale corpului poate sa fie provocata de impresia de vulnerabilitate pe care o
avem despre noi. Medicina chineza recunoaste impactul fricii asupra rinichilor. Toate simptomele de slabiciune
fizica vor gasi o ameliorare in contact cu energia benefica a fagului.
BRADUL
Are peste 50 de specii si este unul dintre cei mai mari copaci din Europa. Poate sa atinga 50-60 de metri.
Prezinta o dezvoltare simetrica, in jurul unui trunchi vertical. Creste repede, mai ales spre inaltime, si nu are
corola rotunda, ci varf. Circulatia sevei e foarte fluida, principiul care o face sa urce porneste din sol spre trunchi,
care se ridica in sulita. Cresterea se desfasoara intre pamant, unde i se afla radacina, si cerul in care se dezvolta.
Este o legatura magica, prin care energiile joase se intalnesc cu cele inalte.
Veritabil pod intre pamant si cer, bradul are adesea trunchiul golas. Padurile in care creste sunt intunecate,
esential pentru el este sa lege cerul de pamant. Datorita fortei sale energetice, in nordul Europei, bradul a fost
considerat arborele nasterii, acel moment privilegiat care leaga existenta pamanteana cu cea celesta. Calitatea
energetica a bradului este expresia fluiditatii care leaga spiritualul cu materialul, spiritul cu materia.
Calitatile bradului
Calitatea dominanta a bradului este fluiditatea. El ajuta sa ne eliberam de blocajele cauzate de proasta
circulatie a energiei sau fluidelor prin corpul fizic.
Faciliteaza respiratia
Plamanii nostri sunt niste saci care se umplu de aer si se golesc. Felul in care respiram evidentiaza
manifestari ale unor disfunctii ascunse.
Respiratia doar cu partea superioara a pieptului arata o preponderenta a mentalului si dificultatea de a trai
profund experienta vietii.
O respiratie fortata este marca dorintei de control, urmare a unui egocentrism prea puternic, spaima de a lasa
viata sa-si urmeze cursul firesc.
In toate cazurile, energia bradului ajuta in doua privinte: ajuta respiratia sa se elibereze si regularizeaza circulatia
fluidelor in corp.
Stapanirea emotiilor
Emotiile puternice au o incidenta directa asupra respiratiei. Bradul ajuta eficient sa ne regasim respiratia
profunda si diminueaza ravagiile provocate de emotiile nestapanite.
7
Eliberarea blocajelor
Blocajele fizice - senzatia de greutate in picioare sau dificultati intestinale - pot sa fie pricinuite de energii
incetinite sau stagnante. Fluiditatea bradului ajuta la restabilirea unei circulatii regulate.
O precizare la final
Cei mai multi dintre cititorii acestor pagini (inclusiv materialul publicat nesemnat in numarul trecut al revistei)
vor fi surprinsi sa afle ca autoarea lor este o persoana fara vreo legatura aparenta cu rubricile de Sanatate si
Forma Maxima. Legatura, totusi, exista. In calitate de veche si mare adoratoare a naturii, inca din anii copilariei
petrecuti prin padurile si muntii Brasovului, am practicat si practic intensiv prietenia cu copacii si florile, cu
rezultate adeseori excelente pentru moralul si sufletul meu. Instigata de primavara, m-am gandit ca o experienta
pozitiva merita sa fie impartasita acum, cand anotimpul se schimba si, odata cu el, umorile si starea noastra de
spirit. In concluzie, ce n-am indraznit sa fac in numarul trecut al revistei fac acum: imi pun semnatura la capatul
acestor sfaturi „de bine”, pe care vi le daruiesc cu iubire, in speranta ca va vor fi si dvs. de ajutor. Sigur: ele nu
substituie medicul, dar va vor oferi ceea ce nu va ofera nici un doctor din lume - fericirea nemarginita de a va
redescoperi prin natura, bucuria de a vorbi cu florile si copacii, fara nici un cuvant.
(In partea „practica” a textului am folosit informatii din literatura de specialitate germana - Sven Richter, „Der
Geist in den Baumen spricht” („Spiritul copacilor vorbeste”) - si din bogata presa dedicata acestui subiect.)
Rasina de pin se recolteaza prin desprinderea cu cutitul de pe arbore, ea fiind intalnita in
toate taieturile scoartei (pentru arbore, rasina joaca rolul de antiseptic si cicatrizant). Ea poate
fi consumata ca atare sau, pentru a proteja dantura (substantele din rasina ataca smaltul
dintilor), poate fi preparata cu alcool. Plamadeala de rasina se obtine foarte simplu: intr-un
pahar cu alcool alimentar de minim 80¡ (altfel rasina nu se dizolva), se adauga 3-4 linguri de
rasina de pin, amestecand foarte bine, asa incat sa se dizolve perfect. Dupa ce s-a dizolvat
foarte bine, se mai lasa 24 de ore ca sa se decanteze, dupa care se filtreaza si se trage in
sticlute mici, inchise la culoare.
8
Siropul de pin
De pe ramurile de pin proaspat culese (de cateva ore, pentru a nu avea timp uleiul
aromatic sa se evaporeze), se rup numai acele, care se zdrobesc apoi pe o planseta de lemn,
cat mai bine, cu ajutorul unui tocator. Apoi, intr-un borcan de sticla cu capac si cu gura larga,
se pune un strat gros de un deget de miere, dupa care se adauga un strat subtire si uniform de
ace de pin apoi un nou strat de miere s.a.m.d. In final, deasupra ultimului strat de ace de pin
se pune un strat gros de 2-3 degete de miere, dupa care se inchide borcanul ermetic, cu
capacul. Se lasa acest amestec in camara 2-4 saptamani, apoi se filtreaza, rezultand un sirop
parfumat si cu efecte tamaduitoare deosebite. Siropul se face si primavara, din muguri, dar cel
din ace culese in luna ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are efectele
tamaduitoare cele mai puternice in bolile respiratorii si in unele boli endocrine.
Se pun 2-3 maini de ramuri tinere de pin cu tot cu ace, tocate bine, in jumatate de caldare de apa si
se lasa sa macereze de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Dupa filtrare, maceratul se lasa deoparte,
iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in inca 3-4 litri de apa, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In
final, se amesteca decoctul astfel obtinut cu maceratul la rece filtrat anterior. Preparatul obtinut se toarna
in apa de baie. O baie cu extract de cetini de pin dureaza 15-20 de minute, iar apa trebuie incalzita
progresiv, asa incat prin porii pielii sa fie absorbite cat mai multe substante active.
Alifia de rasina de pin
Alifia de rasina de pin se obtine in casa, cu unt si cu ceara de albine. Se pune un pachet de unt
(trebuie sa fie cat mai gras) intr-o oala si se fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu-se spuma din
cand in cand. Dupa 15-20 de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar
untul ramane limpede. Atunci se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe
fund) intr-o alta oala curata, in care se adauga si un bob de ceara de albine, de marimea unei alune (se
gaseste in piata la apicultori), si se amesteca bine. Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este
omogen, se adauga 2-3 linguri de rasina de pin. In Ardeal si Bucovina, femeile mestere mai puneau in
compozitie si putina tamaie curata (vreo 2-3 bobite), care-i dadeau unsorii o aroma si o putere
tamaduitoare aparte. Dupa ce se amesteca bine componentele, alifia se pune intr-un borcan sa se
raceasca si se va pastra la rece.
BOLI CARE SE VINDECA PRIN TRATAMENT CU PIN
Tuse, tuse iritativa, brosnita, astm, pneumonii (ca adjuvant) - se iau zilnic 3-4 linguri de sirop de
ace de pin. Preparatul se inghite nediluat, incet, lasandu-l sa alunece pe gat. Suplimentar se fac bai cu
cetini de pin sau masaj cu un unguent (poate fi luat din comert) in care s-au adaugat cateva picaturi de
ulei de pin si aceeasi cantitate de menta (ambele uleiuri se gasesc la Plafar).
Traheita, traheobronsita, tuse uscata, iritativa - se face gargara cu o lingurita de plamadeala de
rasina in alcool, diluata in jumatate de pahar de apa. La 10 minute dupa gargara, este foarte bine sa se
inghita lent o lingurita de miere lichida sau, si mai bine, o lingurita de sirop de ace obtinut in miere.
Infectii reno-urinare grave, care nu raspund la alte forme de tratament, cistita cu sangerari, hematurie
(urina in sange) - o jumatate sau o lingura de plamadeala de rasina de pin in alcool se dizolva intr-o
jumatate de cana de apa si se bea imediat, pe stomacul gol. Acest remediu limpezeste urina, cicatrizeaza
traiectul reno-urinar si alina durerea. Plamadeala de rasina de pin in alcool, combinata cu tinctura de
ienupar si administrata dupa aceeasi metoda, este un elixir infailibil in toate cazurile de nefrita, cistita si
uretrita. Se iau trei doze pe zi, in cazul bolilor cronice, si pana la sase doze, in cazul celor acute.
Hipofunctie a glandelor cortico-suprarenale, impotenta si sterilitate masculina - se consuma 4-8
linguri de sirop de pin pe zi, pe stomacul gol. Efectele apar in timp (minimum 2 luni), dar sunt foarte
stabile. Dupa bolile care provoaca sterilitate secundara este foarte important sa se faca o cura cu acest
9
sirop cu efecte foarte puternice asupra gonadelor. De asemenea, problemele care pot aparea din cauza
disfunctiilor glandelor suprarenale: eczeme si boli de piele, boli autoimune, uscari ale mucoaselor, este
recomandata cura cu sirop de ace de pin.
Bulimie (tendinta de a manca necontrolat) - atunci cand apare reflexul necontrolat de a manca, se
mesteca 3-4 ace de pin verzi. De asemenea, inainte de masa, este indicat sa se mestece ace de pin, pentru
a reduce astfel spontan cantitatea de hrana consumata. Seva acelor de pin are efecte miraculoase in
reglarea apetitului.
Raceli frecvente, cistite recidivante, sistem imunitar slabit - se consuma de trei ori pe zi cate 2
lingurite de sirop de ace de pin, preparat cu miere.
UTILIZARI EXTERNE
Rani, rani infectate - se aplica plamadeala de pin in alcool cu un tampon de vata.
Preparatul se pune din abundenta, astfel incat sa formeze o crusta pe locul afectat.
Cicatrizarea si vindecarea sunt rapide si nu lasa urme. In cazul ranilor adanci sau facute cu
obiecte foarte murdare, se face o curatare foarte buna cu un tampon de vata inmuiat in
tinctura, inainte de a lasa rana sa se cicatrizeze, sub actiunea rasinii de pin.
Astenie, convalescenta, dureri musculare - se fac bai generale cu extract de cetini de
pin, dupa care se fac si frictionari usoare cu alifie de rasina de pin pe talpi, pe genunchi (in
scobitura aflata la doua degete si jumatate sub rotula), pe umeri.
Reumatism - se fac bai fierbinti cu cetini locurilor dureroase (baia dureaza 20 de minute),
dupa care se ung cu rasina. Atunci cand este frig afara sau cand vremea este umeda, se fac
doua aplicatii cu alifie de rasina pe zi, pe articulatiile dureroase.
Hemoroizi - se aplica pe locul afectat, de doua ori pe zi, alifia de rasina, al carei mod de
preparare a fost descris mai sus. Cu alifia ceva mai tare (se pune mai multa ceara) se fac mici
supozitoare cu rol cicatrizant si antiinflamator.
Paraziti ai pielii (scabie) - se pune o mana de scoarta de pin tocata marunt intr-un litru de
apa si se fierbe la foc mic, adaugand apa din cand in cand, vreme de 3-4 ore, pana cand
ramane pe fundul vasului o pasta uniforma, usor lipicioasa. Cu aceasta pasta se ung zonele
afectate. In prealabil, este bine sa se faca o pensulare cu plamadeala de rasina de pin in
alcool.
Psoriazis - se ung zonele afectate, alternativ, cu alifie de rasina de pin si cu pasta din
scoarta de pin, al carei mod de preparare a fost descris anterior.
10
nevoie sa razuim trunchiul, pentru a nu-l rani in plus si pentru a nu lua si bucati de scoarta, care ulterior ne vor
deranja in procesul prepararii. Rasina se poate depozita in pungi de plastic, dar nu mai mult de cateva zile,
deoarece le va dizolva, sau in cutii metalice, in cazul in care vrem sa o tinem o perioada mai lunga de timp
(termenul sau de valabilitate este de 3-4 ani).
Tinctura
Se obtine foarte simplu, amestecand un pahar (200 ml) de alcool alimentar tare, de 80-90 de grade, cu 3-4
linguri de rasina. Amestecul se pune intr-un borcan care se va inchide ermetic si se lasa minimum 3 zile intr-un
loc caldut, agitandu-l periodic, asa incat rasina sa se dizolve cat mai bine. Apoi preparatul se filtreaza, iar tinctura
rezultata se depoziteaza in sticlute care vor fi inchise si ele ermetic. Tinctura de rasina de brad este un remediu
cicatrizant, antiinfectios si antiinflamator comparabil cu propolisul, dar mult mai bine tolerat de catre organism.
Unguentul
Se prepara din sapte linguri de untura, o lingura de rasina de brad cat mai curata si cate o lingurita de miere
zaharisita si de ceara de albine (ambele le gasim in piete, la apicultori). Mai intai se pune intr-un vas la foc mic
untura si se lasa pana devine lichida, dupa care se adauga rasina si ceara, care se lasa si ele sa se dizolve
complet, dupa care se ia vasul de pe foc, se adauga mierea si se lasa sa se raceasca. Cat mai este cald,
unguentul se toarna intr-un borcan, care va fi inchis si lasat in frigider, unde se poate pastra pana la trei luni.
Uleiul cu rasina
Intr-o oala cu apa clocotita, tinuta pe foc mic, se pune un vas cu 100 ml (jumatate de pahar) de ulei de
masline, care se lasa sa se incalzeasca. Dupa ce uleiul a devenit fierbinte, se pune o lingura de rasina si se
amesteca bine pana se dizolva complet, dupa care se filtreaza, se lasa sa se raceasca si se pune intr-o sticla
care va fi inchisa ermetic. Cu acest ulei se fac frictionari pentru combaterea afectiunilor respiratorii si se aplica pe
arsuri de gravitate mica si pe contuzii, pentru o vindecare rapida.
Cistitele, cistitele cu hemoragie, infectiile renale - se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita de tinctura de rasina de
brad, dizolvata in jumatate de pahar de apa. Preparatul se administreaza pe stomacul gol, in cure de minimum 14
zile, avand efecte antiinfectioase, cicatrizante si regenerative epiteliale foarte puternice. De asemenea, rasina de
brad (si intr-o masura si mai mare cea de pin) are efecte de stimulare a diurezei si a activitatii rinichilor similare
tincturii de ienupar, dar fara actiunea iritativa a acesteia.
Tusea - se ia de 3-4 ori pe zi cate o lingurita de tinctura de rasina, amestecata cu o lingura de miere lichida.
Este un excelent calmant, dezinfectant si stimulent imunitar pentru zona gatului.
Tabagismul - se administreaza, o data la patru ore, o jumatate de lingurita de tinctura de rasina de brad,
amestecata cu o lingurita de miere de salcam. Acest preparat decongestioneaza arborele bronsic de secretii si,
se pare, reduce dorinta de a fuma, fiind de ajutor celor care vor sa renunte la acest viciu extrem de periculos
pentru sanatate.
Balonare si colici abdominale care apar in contact cu frigul - se administreaza inainte de a iesi din casa
o lingurita de tinctura pusa pe o bucatica de paine uscata.
Infectii intestinale, colita de fermentatie - vreme de trei saptamani se administreaza inainte de fiecare
masa o bucatica de paine uscata, pe care s-a pus o lingurita de tinctura de rasina. Se iau minimum trei doze pe
zi.
Rasina in tratamente externe
Racelile de tot felul - se face un masaj al intregului corp, insistandu-se asupra zonei toracice, cu ulei de
rasina preparat dupa metoda de mai sus. Este un remediu popular, care se foloseste atat pentru prevenirea
imbolnavirilor, cat si pentru vindecarea rapida.
Amigdalita - se face gargara cu doua lingurite de tinctura de rasina dizolvata in putina apa. Aceasta
procedura are un efect antimicrobian si stimulent imunitar rapid, fiind recomandata si in faringita, traheita, faringo-
amigdalita etc.
Negii - o bucatica de rasina se pune pe locul afectat si se acopera cu un plasture care sa o fixeze. Rasina
11
se tine 24 de ore, dupa care se schimba, tratamentul facandu-se 7 zile la rand.
Ranile - se cicatrizeaza mult mai repede si fara urme, daca se trateaza cu tinctura de rasina. Aceasta se
aplica folosind un tampon de vata, cu care se inmoaie locul afectat, curatat bine in prealabil.
Arsurile - atunci cand sunt de gravitate mica, se trateaza cu unguentul de rasina, a carui reteta am
prezentat-o anterior. Arsurile de gravitate mai mare se trateaza intr-o prima faza cu tinctura de rasina, pentru a
preveni infectia, dupa mai multe zile folosindu-se unguentul.
Eczemele infectioase uscate - se trateaza cu comprese cu tinctura de rasina, care se tin vreme de un
sfert de ora, pentru a inmuia tegumentele, dupa care se lasa sa se usuce, iar deasupra se pune o pelicula de ulei
de rasina. Acelasi tratament se aplica in cazul contuziilor (vanatailor), efecte mai bune obtinandu-se prin utilizarea
unguentului in locul uleiului.
Precautii si contraindicatii
La anumite persoane, rasina poate provoca reactii alergice, atat administrata intern, cat si in contact cu
pielea. Din acest motiv, inainte de a incepe un tratament cu acest produs, este necesar sa facem un test,
administrand intern sau aplicand pe piele cateva picaturi de tinctura si vazand care este reactia. Daca apar
senzatii neplacute de iritatie, inflamatie, daca se declanseaza catar respirator sau apare inrosirea pielii, nu va fi
facut tratament cu rasina. Rasina dizolva substanta din care este alcatuita dantura, motiv pentru care nu se
administreaza pe cale bucala decat sub forma de tinctura.
ILIE TUDOR
_____________________________
5 maini de cetini de brad maruntite (ace cu crengute cu tot) se pun la macerat in doi litri de apa, la
temperatura camerei, vreme de opt-zece ore (de dimineata pana dupa-amiaza). Dupa trecerea acestui interval de
timp, preparatul se strecoara, maceratul rezultat punandu-se deoparte, in timp ce planta ramasa se pune in alti
doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza. In final, se combina
cele doua preparate (maceratul si infuzia racita) si se vor pune in apa de baie, care va fi la o temperatura de 38-
39 de grade Celsius. Baia dureaza 20-30 de minute, dupa care pacientul se va usca putin prin tamponare cu
prosopul si va ramane sa se odihneasca, la loc foarte calduros, vreme de o jumatate de ora. Iata cateva
recomandari ale acestei bai:
Artrita, poliartrita reumatoida - se fac de 2-3 ori pe saptamana aceste bai cat mai fierbinti, care au efecte
12
foarte puternice, mai ales in perioadele reci ale anului.
Prevenirea racelilor si gripelor - se fac de 1-2 ori pe saptamana bai cu cetini de brad. Uleiurile volatile
degajate din acele de brad au efecte exceptionale asupra intregului aparat respirator, fiind un excelent mijloc
profilactic, dar si pentru tratarea in faza incipienta a gripei si guturaiului.
Oboseala fizica si psihica - se fac bai calde cu cetini de brad, la sfarsitul zilei. Medicul Bach (fondatorul
terapiei florale) spunea despre cetinile de brad ca sunt un excelent tonic psihic, util in starile de oboseala,
epuizare, dar si impotriva... descurajarii, auto-condamnarii si deznadejdii.
SALCAMUL
Renastere si reinnoire
Orasenii nascuti la tara spun ca primavara, in luna mai, simt mireasma salcamilor infloriti venind spre ei, din
locurile copilariei. Poate exista o declaratie de iubire mai frumoasa, mai tandra, pentru un copac? Sa stai pe o
sosea de asfalt si sa simti inflorind salcamii... Iata ca amintirile din anii copilariei nu sunt doar jocuri si pozne, ci si
stari sufletesti, legate de prezenta naturii. Urme puternice, de care avem nevoie ca sa ne regasim. Sprijin
sufletesc, fara de care nu putem vorbi despre sanatate...
Explozii florale, colorate in auriu, alb si roz - salcamii simbolizeaza in traditia populara reinnoirea, renasterea
pe care ultima luna a primaverii o dezleaga in natura si in noi. Luna mai, luna in care se izvodesc florile si
sperantele omenesti.
Virtuti tamaduitoare
Sprijin pentru schimbari
Salcamul este arborele tutelar al schimbarilor, al lucrurilor care le urmeaza stagnarilor. Viata ne impinge tot
timpul catre schimbare si adaptare, fie prin imprejurari importante - nasterea, schimbarea varstelor, fie prin decizii
banale pe care le luam in fiecare zi. Salcamul ne ajuta sa ne asumam provocarile, mici sau mari, cu care ne
confruntam.
schimbari biologice: primul mare eveniment al vietii, care ne face sa trecem din starea de crisalida in
fluture, este nasterea. Urmeaza apoi pubertatea, una din marile noastre metamorfoze, prin care luam cunostinta
ca nu mai suntem ca inainte, ca ne-am despartit de copilarie, ca viata nu este un simplu joc. Pentru femei, sarcina
este o alta etapa biologica importanta, plina de transformari, tot astfel cum incetarea fertilitatii reprezinta o
revolutie, adesea greu de indurat. Fiecare din aceste imprejurari lasa asupra noastra urme de lumina sau umbra,
peceti care vor hotari in mare masura gustul dulce sau amar al vietii. Sunteti traumatizati de schimbarile
biologice? Va temeti de modificarile organice pe care nu le puteti controla? Salcamul va este la indemana.
Frumusetea exploziilor sale florale din luna mai dovedeste ca innoirile nu sunt pandite doar de pericole, ci si de
mari impliniri. Asezati-va sub corola stralucitoare si parfumata a unui salcam si veti privi cu liniste si incredere
spre viitor.
evenimentele vietii de zi cu zi: intre marile etape biologice ale vietii, se insereaza evenimente minore,
care ne obliga sa ne adaptam prin schimbare. Legate de scoala, de ucenicia intr-o profesie, de relatiile cu cei
printre care traim, fiecare din ele necesita un efort de intelegere si de autodepasire. Usor de infaptuit cateodata,
alteori de-a dreptul insurmontabile, si in cazul lor, salcamul este un bun ascultator si tamaduitor. Nu ezitati sa va
ascundeti sub cupola lui, din care picura culori si arome - schimbarile vor parea jocuri copilaresti.
un nou start dupa o schimbare: dupa orice schimbare in viata profesionala, calitatile salcamului va vor
ajuta sa porniti mai departe „cu toate panzele sus”.
convalescenta: revenirea energiilor interioare, dupa o incercare dureroasa sau o boala, aduce cu sine o
serie intreaga de schimbari - o noua stare interioara, noi calitati psihice. In toate astea, exista o stare tranzitorie
importanta: convalescenta. Dupa boala, teama de a sti daca ne vom regasi locul pe care il aveam inainte in
familie, la scoala, la birou, ne indeamna sa ne grabim. Uneori, dorinta de a uita cat mai repede incercarea prin
care am trecut ne face sa ne precipitam in manejul vietii. Totusi, pentru ca vindecarea sa fie totala, e foarte
important sa ne dam timp pentru a integra experienta produsa de boala. Or, intelesul de innoire si renastere al
salcamului, forta lui de a o lua de la capat atat de spectaculos, cu atatea miliarde de flori, sunt un indemn sa
13
credem ca vom putea sa ne reluam existenta de unde am lasat-o, inainte de a ne imbolnavi.
durerea despartirii de cineva drag: salcamul ofera suport moral si ajutor sufletesc persoanelor care trec
printr-o perioada de suferinta, in urma pierderii cuiva drag si apropiat.
NUCUL
Independenta si responsabilitate
Cand creste de la sine, nucul nu rasare niciodata in padure sau alaturi de alti copaci. E pururea singur si
suveran, intr-un mijloc de camp, intr-un ochi de gradina sau pe marginea unui drum. Independenta lui seamana
cu aceea a zeilor: cine ii incalca teritoriul moare. De aici si credinta, confirmata cateodata, ca nu e bine sa dormi
sub un nuc. Adevarul este ca nucul emite o energie coplesitoare, pe care o emana din trunchi si din ramuri, din
frunzele sale care au un miros ce nu poate fi comparat cu nimic. Fructul lui, nuca, verde si amara pe dinafara,
este dulce pe dinauntru, iar miezul ei are forma de creier: organul care ii permite omului sa se diferentieze de
grup, pentru a-si castiga autonomia.
Virtuti tamaduitoare
Nucul este copacul care ne incurajeaza sa ne urmam ritmul propriu de viata si necesitatile intime, pentru a ne
dezvolta simtul independentei si al responsabilitatii. Adevarata independenta provine din interior, din clipa in care
ne confruntam intr-o maniera responsabila cu ceea ce suntem cu adevarat. Aceasta capacitate de a sti cine
suntem si ce putem ne deschide portile libertatii interioare. De acolo si pana la asumarea destinului e doar un
pas.
schimbarea perspectivei asupra muncii: pentru majoritatea oamenilor, munca este o cazna pe care
trebuie s-o suporte pentru a-si putea satisface nevoile materiale. Nucul ne ajuta sa intelegem relatia aceasta pe
un plan mai larg. La ce foloseste munca pe care o fac? Imi e de folos numai mie sau si celorlalti? Din moment ce
sunt platit, inseamna ca sunt de folos. Sap un drum? Drumul acesta va fi o sosea pe care oamenii vor fi bucurosi
sa calatoreasca mai repede spre telul lor. Conduc o intreprindere? De munca mea depind zeci de oameni, iar lor
le este de folos. Ocupatiile noastre profesionale sunt expresia participarii la mersul inainte al lumii. Din
perspectiva aceasta, munca are un inteles mai demn si mai nobil decat acela ca aduce o bucata de paine, ne da
un rost. Ei bine, nici un alt arbore, precum nucul, nu ne poate ajuta sa ne eliberam energiile necesare pentru a ne
schimba perspectiva asupra muncii si pentru a fi pregatiti in fata schimbarilor.
asumarea emotiilor: emotiile care ne paraziteaza, adesea, relatiile cu ceilalti oameni printre care traim
provin, de multe ori, din situatii care se repeta invariabil. Emotii la examene (desi am mai dat), emotii in fata
sefului (desi am mai vorbit cu el, nu o data), emotii in fata unei relatii sentimentale (desi nu suntem prima oara
indragostiti). Independenta inseamna sa ne asumam constient aceste emotii si la fiecare noua imprejurare sa ne
amintim ca le-am depasit inainte: e ceva trecator, vasazica! Nucul, copacul cel mandru si autonom, ne va ajuta sa
ne asumam responsabilitatea unor evenimente, in ciuda emotiilor pe care le platim drept tribut.
motivare: imbogatiti si intariti prin calitatile energetice ale nucului, ne vom imbogati spatiul interior, iar
relatiile noastre cu ceilalti vor progresa. Schimbarile nu vor veni cu brutalitatea unui cutremur de pamant, ci vom
aborda realitatea cu un nou elan.
discernerea realitatii de iluzie: contactul cu nucul ne ajuta sa regasim urma realitatii. El se va dovedi util
atunci cand suntem nedecisi, cand viata ni se pare confuza. Distanta pe care o vom lua fata de evenimente,
adesea inconstient, nu e usoara. Iesirea din ceata se face greu. Chiar si fizic, efortul de distantare fata de
evenimente se traduce prin accidente ale sistemului respirator sau cardiac, precum si probleme de ordin psihic. In
toate astea, nucul ne poate fi de mare ajutor.
Alti copaci
Forta padurii, in credintele celtilor
Daca inima va este indurerata, daca va simtiti cuprinsi de indoieli in legatura cu raspunsul la sentimentele dvs.,
cautati refugiu langa castan. Cu ramurile lui incarcate de flori, nu seamana acest copac cu o catedrala uriasa, in
care ard sute de lumanari? Exact ca intr-o biserica, langa castan va regasiti linistea, va recastigati increderea
14
pierduta. Energia castanului vindeca ranile sufletului, reda respectul de sine si da incredere in viitor. Atingeti-i
trunchiul cu palmele si primiti-i curentul de energie. Veti fi alinati de toate suferintele sufletesti.
Cand intalniti in cale un tei, intalniti dragostea curata. Teiul limpezeste sentimentele, imblanzeste inimile
razvratite, picura in suflet iubire. Nu degeaba asteapta poetii sa fie ingropati in rauri de flori de tei.
Terapia padurii
Un leac de primavara:
SCOARTA DE SALCIE
In fiecare an, primavara vine altfel. Uneori vine grabita, alteori pare extrem de nehotarata,
cateodata intarzie nepermis de mult, dar de fiecare data produce aceeasi explozie de viata si de bucurie.
Anul acesta, zana florilor s-a grabit din cale afara, asa incat primele plante au inceput sa-si scoata capul
la soare, inainte ca iarna calendaristica sa se fi terminat. Pentru cine merge sa asculte si sa priveasca
padurea, trezirea ei la viata este precum mersul sovaielnic si prudent al unui copil care invata sa faca
primii sai pasi. Oricat ar fi de inalti si puternici, copacii se tem sa-si lase mugurii frunzelor sa
plesneasca, de teama gerurilor tarzii. Din clipa in care seva arborilor se pune insa in miscare, padurea
intra in sarbatoare. Palcurile de brazi si pini emana un parfum proaspat si inviorator, crengile
mestecenilor si aninilor devin adevarate robinete cu seva vindecatoare, intreaga suflare a padurii respira,
o respiratie pe care numai cei apropiati de natura o pot auzi. Din momentul punerii in miscare a sevei,
copacii devin adevarate farmacii: mugurii, scoarta si mladitele lor au proprietati vindecatoare cu totul
exceptionale. In primaverile anilor trecuti, v-am vorbit pe larg despre calitatile mugurilor si mladitelor
(adevarate uzine de hormoni naturali si substante detoxifiante), anul acesta va vom vorbi despre un alt
medicament al padurii - scoarta arborilor. Aceasta constituie un adevarat invelis de protectie al
copacilor, care ii apara nu numai de intemperii, ci si de toti nepoftitii, de la insecte la virusi si bacterii ori
ciuperci parazite. Obiceiul anumitor animale de a manca scoarta nu are drept cauza intotdeauna foamea,
ci adeseori este o forma de autotratament, pe care salbaticiunile o fac instinctiv, mai ales iarna si
primavara. Dar sa vedem ce taine ascunde scoarta uneia din speciile de copaci cele mai folosite in
terapie - salcia.
SALCIA
(Salix alba, Salix fragilis, Salix caprea)
La noi in tara exista mai mult de zece specii de salcie, de la cea pletoasa, care creste pe
margini de apa, la cea de nisipuri, care nu atinge mai mult de jumatate de metru inaltime.
Avand o putere de adaptare exceptionala, salciile pot fi intalnite de la malul marii si pana
aproape de crestele inalte ale muntilor, unde se lupta cu iarna lunga si vanturile nemiloase.
Este una dintre cele mai rezistente specii de arbori de la noi si fireste ca la un asemenea
potential biologic si substantele vindecatoare secretate de ea sunt pe masura. De fapt, salciei
ii datoram cel mai folosit medicament din lume, aspirina, care a fost pentru prima oara extrasa
din scoarta sa de catre un chimist german, acum mai bine de un secol. Spre deosebire insa de
15
aspirina sintetica comercializata in farmacii, salcia nu are nici un fel de efecte secundare
neplacute, ci din contra - este un remediu foarte echilibrat si care poate fi folosit pe perioade
lungi de timp.
Inainte ca in satele noastre sa ajunga pilulele miraculoase ale industriei chimice, salcia era un
medicament de uz curent in medicina populara romaneasca. In satele de munte din Apuseni, ea era
folosita contra durerilor reumatice si a durerilor de cap. In Oltenia, era un leac traditional pentru guturai
si gripa, in timp ce in Moldova se tratau cu ea toate bolile care produceau febra sau hemoragie, inclusiv
tuberculoza si dizenteria. Fasiile albe de scoarta de salcie erau atarnate primavara in tocul usii, ca semn
al sfarsitului iernii, dar si pentru a alunga guturaiul si febra fanului de la cei din casa. Un alt obicei era ca
in fiecare primavara, in postul Pastelui, sa fie trecuti la o cura cu fiertura de salcie flacaii si fetele, “ca sa
nu se goneasca inainte de timp”, adica pentru a le tempera activitatea hormonala si a face procesul de
maturizare, sexuala mai ales, firesc si gradat.
Cum culegem scoarta de salcie
Acest aspect este deosebit de important, din doua motive: pentru a proteja arborii de distrugere si
pentru ca scoarta culeasa sa aiba cu adevarat proprietati terapeutice. In piata, veti vedea multi
“culegatori de plante”, unii cu autorizatie frumos afisata pe taraba, care au scoarta de salcie culeasa
direct de pe tulpina copacului - complet gresit! Scoarta de pe tulpina copacului este veche de cativa zeci
de ani si trecerea timpului a facut-o sa se transforme practic in ceva complet lipsit de proprietati
terapeutice, aproape anorganic. Nici animalele nu mananca aceasta scoarta. In terapie, se foloseste
numai scoarta de pe ramurile de 2-3 ani, adica mai groase de 1 cm si mai subtiri de 5 cm. Aceste
ramurele se desprind de pe copac si se cojesc cu ajutorul unui cutit. Doar in perioada de la pornirea sevei
in arbore si pana la aparitia primelor frunze se poate desprinde scoarta cu usurinta, dupa aceea ea
“pietrificandu-se” si devenind practic imposibil de desprins.
Cum preparam si cum administram scoarta de salcie
Dupa culegere, coaja de salcie se taie marunt, in bucati de maximum 3 cm lungime, pentru ca apoi
sa fie usor de macinat, si se pune la uscat. Uscarea se face in strat de grosime medie (2-4 cm), intr-un loc
curat si bine aerisit. In aer liber nu se lasa mai mult de 1-2 saptamani, pentru ca altfel se pierd multe
substante vindecatoare, sensibile la actiunea aerului si a umiditatii, precum si la variatiile de
temperatura. Ne dam seama de faptul ca procesul de uscare este finalizat, indoind fasiile de coaja de
salcie: daca sunt elastice, atunci mai trebuie lasate la uscat, daca au devenit casante si se rup prin
indoire, atunci uscarea s-a terminat. Coaja de salcie se pastreaza in pungi, la loc uscat si curat. Pentru a
putea fi administrata sau preparata, coaja de salcie va fi macinata, operatiune care se face mai greu in
piua, necesitand de regula o rasnita electrica pentru cafea. Exista doua forme principale de utilizare a
salciei: pulberea si decoctul combinat.
Pulberea de coaja de salcie
Coaja de salcie se macina fin, cu rasnita de cafea; daca mai raman bucati nemacinate, se face o
cernere. In principiu, doza la adulti este de o lingurita de trei ori pe zi. Pulberea se tine sub limba timp de
10-15 minute, apoi se inghite cu putina apa. La copiii intre 2 si 12 ani, doza se injumatateste, iar la copiii
sub 2 ani, se reduce la o treime. In bolile febrile, cu manifestari acute, se ia jumatate de lingurita de
pulbere de coaja de salcie din 2 in 2 ore.
Decoctul combinat de coaja de salcie (reteta pentru 1 litru)
La o cana de apa calduta (40¡C) se pun 2 linguri de coaja de salcie macinata cu rasnita
electrica de cafea. Se lasa 8-10 ore la macerat, dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa
filtrare se fierbe in inca 1/2 l de apa, vreme de 5 minute, dupa care se lasa la racit si se
filtreaza. In final, se combina cele doua macerate, iar preparatul obtinut se pune intr-o sticla cu
dop, care se pastreaza la rece (in frigider, la 4¡C).
16
Important: pentru bai si aplicatii externe, se face un decoct mult mai concentrat - 4-6 linguri de
scoarta de salcie, pentru obtinerea unui litru de preparat.
Baile si compresele cu extract de coaja de salcie
Se prepara dupa metoda de mai sus un decoct de salcie (6 linguri de planta la 1 l de apa). Cu acest
preparat se spala ranile purulente, se pun comprese (dar nu mai mult de 1/2 ora) pe ranile in curs de
vindecare. Acelasi fel de decoct se foloseste si la comprese pentru hemoroizi ori pentru spalaturi
vaginale (in caz de leucoree). Pentru bai, se foloseste un decoct ceva mai slab - 4 linguri la 1 l de apa -,
care se toarna in cada de baie, pentru baile generale, sau intr-un lighean, pentru baile locale.
Cateva din bolile care se vindeca cu preparate din scoarta de salcie
- Reumatismul, reumatismul cronic, spondilita anchilozanta - In perioadele de criza, se
bea de 3 ori pe zi cate o 1/2 pahar de decoct de scoarta de salcie, obtinut dupa reteta de mai
sus. Compusii din scoarta de salcie au efect analgezic si antiinflamator pentru articulatii. Un
tratament dureaza minumum 21 de zile si poate fi prelungit pana la 2-3 luni. Aceeasi cura este
buna si pentru prevenirea tromboflebitei si a accidentului vascular cerebral (salicilatii au efect
antitrombonic), precum si pentru prevenirea... cancerului si a altor boli tumorale (aceasta este
concluzia unor studii clinice si de laborator de ultima ora, facute cu compusii salicilici din salcie
si plop).
- Rinita cronica si acuta - Se ia cate 1/2 lingurita de pulbere de salcie de 4 ori pe zi.
Tratamentul se face pana simptomele suparatoare dispar. O eficienta mai mare se obtine prin
combinarea acestui tratament cu inhalatii cu uleiuri aromatice, cum ar fi cele de menta si
cimbru, mai ales.
- Guturaiul, gripa si simptomele asociate (febra, dureri musculare, ameteala) - In cazurile
usoare, se face acelasi tratament ca si la rinita. In cazurile mai grave, se ia din 2 in 2 ore
decoct combinat de salcie, cate 2-3 linguri. Acest preparat este foarte usor de asimilat si are
efecte rapide (de regula, el produce o sudoratie intensa, insotita apoi de o senzatie placuta de
relaxare si de reducerea febrei si a durerii).
Despre eficienta acestui tratament cu salcie m-am convins personal, atunci cand am
facut un acces puternic de febra, asociat cu ameteala si dureri de cap, in timp ce eram plecat
in expeditie dupa plante medicinale. Aflandu-ma in mijlocul padurii, singurul leac la indemana
era coaja de salcie, culeasa direct de la sursa, de pe unul din arbustii dimprejur. Marturisesc
ca in starea fizica si psihica in care ma aflam din cauza bolii, nu mi-am pus prea mare nadejde
in acest remediu, pe care-l cunosteam doar din punct de vedere teoretic. Asa ca am desprins
cateva coji si le-am mestecat, fara prea mare convingere. Efectul a fost insa imediat - in cateva
minute am transpirat destul de tare, durerea de cap si de muschi s-a redus, o stare placuta de
claritate si usurinta m-a invadat. In ziua cu pricina, nu am mai mancat nimic, ci doar am
mestecat cate o cojita de salcie, iar simptomele neplacute au disparut, ca si cum nici nu ar fi
existat vreodata.
- Dureri si sangerari menstruale puternice - Se bea decoctul combinat de salcie -
maximum 2-3 pahare pe zi. Taninurile din salcie vor opri hemoragia, in timp ce salicilatii vor
reduce congestia, vor elimina durerile si vor reduce starea de nervozitate.
- Tulburari hormonale la pubertate, hiperexcitabilitate sexuala - Mai ales in postul
Pastelui, persoanele cu asemenea probleme erau puse sa manance multa salata, laptuca,
seminte de bostan si zarzavaturi. Apoi, in fiecare zi, la rasaritul si la asfintitul soarelui, li se
dadea o cana mare cu fiertura de coaja de salcie (adica decoctul combinat prezentat mai sus).
Cura dura 6 saptamani, dupa care pacientul era trimis sa se impartaseasca si sa se
spovedeasca la preot. Se spunea ca salcia este special sortita sa ajute omul sa nu mai cada in
pacat si sa-si tamaduiasca sufletul de ispite. Acest tratament era facut de feciori inainte de a
17
pleca in munte cu oile, ca sa-i fereasca de iele, iar pe tinerele fete, ca sa le fereasca de
zburatori.
- Diaree si tuberculoza cu hemoptizie (adjuvant) - Se bea de 3 ori pe zi decoct combinat
de salcie, cate 1 pahar. Tratamentul se face maximum 2 saptamani.
ILIE TUDOR
UTILIZARI EXTERNE
- Afte bucale, infectii la nivelul gurii si al gingiilor - Se fac clatiri ale gurii cu decoctul pentru uz
extern prezentat mai sus, de 3 ori pe zi, cu cel putin o ora inainte de masa.
- Leucoree, afectiuni inflamatorii la nivelul organelor genitale - Se fac zilnic (in cazurile acute) si o
data la 3 zile (in cazurile mai usoare) irigatii cu extract pentru uz extern. Se face pe timpul tratamentului
si o cura interna cu salcie - 1 lingurita de pulbere, de 3 ori pe zi.
Rezultate exceptionale se obtin in pruritul vulvar (mancarime in zona organelor genitale la femei,
simptom specific afectiunilor infectioase, dar si anumitor tulburari de menopauza), daca in extractul de
salcie adaugam si 1/2 lingurita de menta.
- Hemoroizi, rani grave in curs de vindecare (pentru o refacere mai rapida a tesuturilor si pentru
reducerea sangerarilor), rani purulente - Se aplica pe locul afectat, de 2 ori pe zi, comprese cu decoct
concentrat de salcie.
- Pentru a opri lactatia si a recapata tonusul normal al sanilor - Se pun comprese cu decoct de salcie
pe sani, minimum cate 1-2 ore pe zi. Tratamentul se face 2-4 saptamani.
- Contra transpiratiei excesive si a mirosului urat al picioarelor - Se fac bai de picioare cu decoct
de salcie, vreme de minimum 30 de minute pe zi. Se adauga din cand in cand apa fierbinte in lighean,
pentru ca tesuturile sa se inmoaie, iar principiile active sa patrunda in profunzime. Pentru ca problemele
sa nu revina, se clatesc sosetele si se curata bine pe interior incaltamintea cu solutie de acid boric (se
gaseste in farmacii).
In cosmetica
Compresele cu decoct de salcie, folosite seara vreme de 15 minute, inchid porii, reduc
congestia si inflamatia, fac pielea mai putin sensibila la praf si la alergeni. Sunt recomandate
pentru tenul cu pori dilatati, seboreic ori iritativ.
Zborul lor de fluturi varatici, purtand pe aripi cea mai suava mireasma din lume, este un leac de
dragoste caruia nu-i scapa vreun muritor. Conectati-va cat mai des la curentul de energie al teiului, iar
sufletul dvs. va intra in armonie cu mintea. O iubire „gandita” e mult mai puternica decat simpla betie a
simturilor. Incredintati-i teiului sperantele dvs., si el va va stimula intuitia, ajutandu-va sa le discerneti
doar pe acelea care au sorti de a se implini. Cand afara este destul de cald, culcati-va pe spate, in iarba,
cu ochii pierduti in ramurile puternice ale teiului si cu talpile goale sprijinite de trunchiul lui. Asa se
vindecau de arsurile dragostei vechii celti.
18