-CLAUDIU VOD!

~TEFAN VOD!

OBIECTE MICI... ,SATISFAC'fIl MARl

CLAUDIU

VODA

e,

STEFAN •

vooA

.OBIECTE MICI... SATISFACTII MARl

~
.

E D I 'T U R A ALB

A T R 0 88

B U CUR Ei;) TIc

00

199 1

Ilustrejta copertei: IORGOS-ILIOPOLOS Desene:~TEFAN VODl

CIT EVA PRECIZA RI

LA INCEPUT

Lucrarea=se adreseazii iuiuror -ciiitoA It aspect, La tel de important iji tot~ rilor -~ dar indeosebi celor tineri, cnO!1aia acantajos din punct de cedere ecospirit practiesi economic,' care posedii nomic, il con stiiuie modijicarea iji repauri anumit grad de indeminare in minuirqrea obiectelor prin operatii relatio simrea unor scule simple, obisnuite. Ea ple ce pot fi executute in gospodiiria tncearcii sii propunii 0 oariata -suiui de personalii. De pildii : transformarea unor constructii, siaturi si ret etc (din care vechi garderobe iji butete in biblioteci mounele culese iji adaptate) reicriioare la polipinclucrari de intrctinere, tnirumusetare. cu- dernes i comode sau tn etaiere r 'J raienie, igienizare, realizarea de mobitionale ; ori uncle fotolii Cll tapiieria lier iji obiecte p entru joe iji agrement de u.zatii, bazate pe arcuri, iarbd de marc timp libel' etc. Dar, mai ales, inccarcii uscatii, pineii de sac, impletiturigreoaie sa recomande un nou mod - intcresam de stori etc. pot ciipiita lesne un aspect iji modern, de a pri»i structura casci de naa dacii li se monieaza -placi' de sezut locuit si a relatiilor dintre om si obiectele rig ide $i perne tapitate compuse din cn care el se 'inconJ·oara. . ' burete gros de material plasticintrodus: In epoca noastrii; dna durata rela-iiitr_p fata din stofii de mobila s.a.m.d. tiilor tlintre om si lucruri s-a redus llq A test aspect=este urmiirit aiei de noi, numai datoritii -modei, ci, indeosebi, perjeciioniirilor tehnico-stiintijice si.spomulte din lucrdrile prop use putind [i ririi continue a gradului de confort in executate czz moieriale of late la indemirui, locuinie, s-ou impus tot mai rr:ult strucadesea recuperabile ; turile temporare bazate pc [olosirea moduChiar daca aceasta lucrore nu aduce lelor. Acestea permit nu doar a modifica, 0. coleciie de idei originale; ea cautii sa-# dupa gust, fonnele unora din obiectele giiseascii valoarea in eiicienta lucriirilor ce ne if1,conjoara zilnic, ci ijide a le prop use, ciici "raloarea unci ciirti" nu spori eficienta in [unciie de" neooi sau __ ~~~~ ,La pre(ul ~i, "ci la utilitaiea ~i, imprejuriiri temporare; De pildii, un - la miscarea de Ida pc carep produce In patpoate fi dimensionat, lesne iji comod. mintea unui om" (Gr. M oisil ). Speriim pentru una sau dona persoanc, ori ast- ca [iecare eititor vagaei in. filele acestea Tel incit in timpul zilci sii tie canapea sau cite ceoa caresii-i fi.e util $i sa-l indemne jotoliu; iar noaptea siisero easca pentru a traduce aceastii uiilitate in practicii. dormit confortabil; 0 biblioteca modulatd Fireste, t antezia creatoore a constructe'potue lua u:;o"r[orma iji iniiliimea pererilor=amatori oa cputea imbogiiii n!ult telui Ungii care este asezatii iii, totodaui, sag simplifica propunerile noastre. parti din structura ei deoin, dupii dorintii, etajere, noptiere, mese joase etc. AU TORII

Capitolul 1

LUCRARI DINHIRTIE·SI
:rnateriale, unelte' §i utila] pentru lucrari . eu hlrtie ~i carton

!I

CARr-rON'
-,

clasoare

colorata .. si metaliz ata, care .sevinde fie sub forrn'a Hirtia si cartonul sint materialele , de coli.Tie in caiete cu file de diferite eels mai la lndemtna, putin costisitoaculori. Hlrtia metaliz ata este adesea reE}iJesne de Iolosit pentru a realiza gumata pe spate. Ele stnt necesare ohiecte ~i lucsari utile,interesante, pentru a lucra colaje decorative, legafrumoase. Nu doar copii i, ci ~i decor-a- _ torie de carti, tncadrurLde desene ~i torii, scenogralii, arhitectii, artistii plas- fetografii (in vederea tnrarnarii lor) tici, .. folosese eu succes hirtia si cartenul pentru lucrari ' cu scop practic s,i etc. De.asemenea, hirtie de tapet foarte bunapentru a lucra, de pilda, coperte estetic. Ele sint, Iireste; ~i la dispolb' zitia constructorilor amatori. de programe, a uine, caiete, ci:irti, ," clasoare, Ielicitari etc. lata, pe scurt,~sorturile de "materie • Htrtie ... creponatii (se vinde in prima" pe, care e recomandabil sa vi le . suluri de diferite culori), de folos penprocurati, daca intentionati sa lucrati ,.'tru lucrari decorative: flori artif'imai des ell aceste materiale: '. Hirtie de ziare ~i reoiste oechi, ne- ciale, papusi, jucarii ~i lanturi pence'sJlre pentru a obtine pasta de hirtie _tru pomul de Craciun etc. Iolosita .la mulaje (cunoscute ~i sub • Hirtie de calc, necesara pentru a tehnica numita "papiermache"), ca.su- reproduce desene, a c1esena in tus (de port intermediar .la tapetarea peretipilda, supracoperte), a lucra unele lor, pentru a realiza colajeetc. tipuri de abajururi etc. _ • Hirtie de ambalaj, careeste rezis'., Cartoane subtiri, fine, lueioase (de tenta ~i ieftina, Peate fi Iolosita pentru tip carte de vizita) ~i mate, de diferite a Iucra sabloano (necesare Ia zugraveli, culori, Cartoane de grosime medie §i obtinerea de piese in mai multe exem- mucaoa, .bune pentru a Iucra, intre piaredin placaj, scindura, pal, piele altele, coperte, cutii, ciasoare... De sintetica etc.), la imitatii provizorii de esemenea, carton ondulat (riglat, reculambriuri pe pereti (in locul placajului perat de launele ambalaje de mohilier sau materialelor plastice) pentru a stu-. ~i aparato casnice). dia §i stabiIi inaltimea, diferite com• Unelte $i utilaje.Urmariti in binatii de, forme, efectul de ansamIigura 1.1. cele ce va sint necesare, in blu etc. general, pentru lucreri , Ia nivel de • Hirtie alba de desen, de dif@rite constructor arnator, astfel: 1 = un clacalitati, C11 numeroase ...ntrebuintari t SOl' simplu ~i 'mobil, din material lem(paspartuuri pentru Iotografii ' si 'de- nos, pentru pastrat -la . tndemina ~i sene, rame simple, file de albums ~i usor de_manipulat hirtie ~i carton;

htrtie cretaui. • Htrtie lucioasii

filatelice ...),

De -asemenea,

_ ..dE LUCRARI DIN BIn'"

«1,1 ".TON '" CA'"

Fig,. 1.1

OBIECTE MICI ••• SATISFA9l'I1

lHARI

2 = alt model de clasor, stabil ~i cu ssrtare din material lemnos ~i carton pr~sat, pe fa~a caruia puteti 'Iixa o Ioarfeca (3) pentru taiat hirtie (eventual de tipul celei folosite de fotografi) si rigia E de fixare a hirtiei; 4 = foarfece de mina (de prefera t cu virfurile rotunjite}; 5~ rigla gradata = si un echer; 6 =cutite (de tip scalpel \~edical); 7 = lama de ras, mont.ata intr-un suport de lemn, metal s.~u material plastic; 8 = agrafe met.alice {tip cui)- pe care le p?,teti Iucra singuri din tabla unor cutii de conserve; 9 = hirtie adeziva (scoei); 10 = una, doua pensule late, pentru lipit; 11 = dalta de rnarochinarie, bine ascutita: 12 = doua, trei preducele cu diametre diferite; 13 = cleste, perforator ?U' tije l de dimensiuni diferite ; 14 = dispozitiv .improviz'at pentru taiat, alciituit dintr-o solndura suport in care sint fixate doua suruburi ] V) ce mentin la locul dorit rigla (R) metalica sau de lemn.: Hirtia sau cartonul de taiat (P) sint plasate intre scindurasuport ~i rigla. Taierea 0 facet_i cu aj utorul uneltei T .. Insa aterrtie! intre scindura ~i hirtia de taiat yeti introduce o bucata de carton gros (C) spre a evita aschierea scindurii.

unui sablon din hirtie sau carton. Dad. hirtia' Iolosita are alta culoare pe verso, o yeti taia in coli de marimsa necesara ~i Ie' yeti asez a in teanc, una peste alta, Iixlndu-le -la coltur'i, cu agrafe de birou, In desenul 3 ved eti cum puteti decupa, eventual, or ificii in centrul unor piese (prin indoire a lor), in vedere'1 montarii acestora pa 0 tij a, sf'oara etc. o linie metalica si un cutit pot inlo-, cui Io arfecele 19. taieroa unor cartoane groase. Observati in desenul 4 ca trehuie sa t.ineti cutitul sub un unghi de 90 laterai, dar'inclinat cam cu 60 in sensul miscarii de taiere.Nu apiisat.i ~i nu incercati sa sectioriati dintr-o data un numar mai mare de file sau grosimea cartonului ; ef'icient.a maxima- a cutitului este atunci clnd il apasati rnoderat, dar exe cutati 0 miscare rapida, repetata la nevoie. C'trtoanele groase nu-pot fi taiate cu foarfecele sau cutitul, ci cu aj utorul unei dalte bine ascutite si al un ui ciocan- de lemn, ca in desen ul 5. Tineti dalta in pozitie verticala ~i deplasati-oJ?utin cite putin. , Taicrile speciale, circulare, spiralate sau cu un orif'iciu in. interiorul piesei le veti putea face ca in desenul 6, unde punctul de porn ire este -cel notat cu Procedee de secttonare litera P. Veti ajunge apoi cu foarfecele a hirtiei ~i cartonului in 111 S1 de aici yeti continua in sonsul s·ageHlor. ' De regula, decuparile iIi linie dreapSect.ionarile in unghiuri Ie -veti face ta se fac' pe dispozitivul descris ~ai nu tfii~d cu Io arfecele in linie continua, sus (figura 12), iar cele curb~ sau Zl~ei din doua miscari, de p.ilda, ca in ,dezagate cu ajutornl f'oarfeoelui, L'1. tassnul 7. Ob3ervati ca aiei se taie rhai ierea unei singure piese, cu foarfecele, lntli linia Ai - i; in sensul sagetii 1, tineti spre stinga partea utila, lastnd apoi linia N - L, potrivit sagetii 2. Astia dreapta fi~ia ce trebuie sa cad a Fel se obt.ine corect coltul L. ' (nefolositoare, h.a~,urata po de~enul 1) Pi.wfOr~rea eu ajut;rul pre'duoele i a~a . cu~ vedeti ~n colt.ul stl~gc:.,-.su~yo yeti Iacaastfel: a) tr asati Iinia de-a al ~lgurll 1.2. _Dac<:e n~cesar ?a .tal~tl lunO'~l careia voiti sa dati orificii tea mal multo plese identice, pliati hirin des'~nul 8) not~ta. eu li'terele Y-Z; tia sub forma de burduf de acordecri, ,~. .",.' l' . , d esenu I ,.,~, ~l d ecupati d upa u n • o . ti n) notati , ell liniute .. orrzont.a e, Ill,crUCIca III '0: . contur desenat doar 0 singura data, sate, centrul orlJlclll~r; c) asezati rnadeasupra, ori de-a Iungul marginilor terialul deasupra unui carton gros (mu0 0 <,
i v

LUCRARI DIN HIRTlE ~I CARTON

.>

r1g. J.2

10

OBIECTE lU.ICI ... SATISFAC1'II

MAR!

cava) ; d) tinep preduceaua ea in dosen trati aeeste cleiuri in vase bine astu(cu degetul mic Ioarte aproape de ca- pate. Daca se tntarosc, pot fi diluats patul taietor, notat eu X)-· - astf'el cu apa. Ambele cleiuri sint efieiente pentru lipit hlrtie, . carton ~i pinz a. unealta nu va aluneca ~i nu va va tre, mura mina; e) loviti eu ciocanul, do- _ Cind va pregati~i de Iipit , punsti zind Iorta miscarii proportional cu gro- clei Intr-un vas eu gura suficient de simea materialului. N ue- recomandalarga pentru a permite introducerea bil sa introduceti cuie sau sirme pentru unei pensule late, ea in desenulZ din figura 1.3. .. a goli interiorul preducelei, caci riscati ·sa deteriorati gura uneltei, Rondelele Se lipesc, de obicei, harti -des Iolodecupate vor iesi singure daca veti site sau de asezat pe perete, documente scutura si roti unealta, ca in desenul 9. cu hirtia roasa pe la lndoituri, decuDecuparca eu clestele perforator 0 paje, fotografii ~i desene (in vederea . veti face ca in desenullO, asezind Intotinramarii lor sau pe filele unui album) .deauna oliReata. de carton-suport sub E;:tc. fila de hirtie. Lipirea decurge astfel: Intindet i ~ In desenul 11 vedeti cum trebuie sa masa doua foi de ziar, suprapuse ; peste procedati la plierea tinei coale de hlracestea, asez ati, cu fata in JOB, docutie, folosind 0 uno alta (S) Iucrata din mcntul de lipit. Pe spatele acestuia lemn, os sau material plastic, Ea sea- intindeti cleiuI, in strat foarte suhtire, mana putin eu un deget subtire sau cu ajutorul P.ensulei, asa cum observati cu un cutit de taiat hlrtie ce are mu- in desenul 2. Retineti ea orice fel de chiile "ov~lizate. La plierea cartoanelor hirtie Iolositi, ea' so Iungeste (i~i rnae recomandabil sa trasati, mai iritti, 0 reste supraiatajctnd este ~nsa eu clei, .Iinie apasa'ta eu virful sculei S sau a iar, dura uscare, S8· restringe, dind unei pile de unghii, ca in desenul 121 nastere Ia tensiuni. Deaeeea, pentru care va va ajuta mult la indoirea co- ea filele lipite Sa aiha aspect estetie, recta. . _ llscarea lor trehuie faeuta sub preaa . In lipsa acestsia, procsdati ca in deseProeedee de Ilpire nul 3, adiaa a~ezati file Ie lipite pe 0 plan~eta,puneti peste ele ohirtie de a hlrtiei §i eartoanelor . ziar si deasuora instalati un teanc de Lipirea cu clei. Cel mai la tndemina eal'~i' grele sau earamizi: Lasa~i inst.a[}i economic .adeziv pentru hirtie este latia astfel ' timp de 12-24 ore. cleiul din ,aina de griu, Pentru a-I Al{i adezioi ce pot Ii Iolositi sint prepara, amestecati, mai Intti, 75. g • cei siritetici: a) 0 solutie obtinuta din faina eu putina apa reee (evitind for- pal'~i cgale de aracetin (din comerp) marea de coeoloage),apoi adaugati §i apa, bine amestecata, san b) "lipi450 ml apa fierbinteai 5 g alaun de nol", procurat in tuhuri de Ia libr-ar ii. potasiu (piatra aorii). Inei'i1zitiWJol' A vantaj ul lor consta in Iaptul ca so totul, peo baiede apa, rara a fierbe, usuca mult mai repede ~i dau 0 lip ire si amestecati pina dud -obtineti un mai rezistenta. Sint de prefer at in ~lei de consistcnta smintinei: ' legatoria de carte ~i 1£1. lucrari realiz ate Alt clei, Y ezistent Ia mueegai, tl puprin menta] de piese sau imagini, de Loti propara Incalsind (tot pebaia de pilda la colajele cu caraeter estetic : ' apii) 200 ml apa in care a~i turnat t,ablouri din deeupaje_de hlrtie colo20 g amidon, pina se formeazji un rata sau taieturi din rsvists, albume, fel de "lnpte". Adaugati 20 g sulfat jucari i din carton ,~i -hirtie, podoabe de vsodiu 9i 1 g Iorrnol, continuind / din carton pentru pomul de Craciun incalz irea f;li amesteclnd continuu, Passau decorul de Anul Nou etc. In dese-

rig. 1.3

12

OBIECTE MICI .•• SATISFAC'fII

MARl

nu14 ohservati un dispozitiv care ajuta ~ daca Iixati benzi de hirtie adesiva Ia lipirea unor montaje cu relief inalt, §i in interiorul cutiei, de-a lungul care nu merg la presarea uniform a sub muehiilor ei si a inaltimii colturilor. greutate, Piesele montajului sinlfixate , Confectionarea'capacelor nu pune nici cu ajutorul unor buciiti de elastic sau o problemanoua, caoi ele sint, de fapt, benzi de cauciuc taiate 'din camere tot niste cutii, putin mai largi §i mult de aer uzate (de la biciclete sau automai scurte. turisme), intinse §i prinse la capete Daca doriti sa tmpartiti interiorul cupiuneze infipte intr-o bucata de unei cutii in' compartimente (de pilda pentru a lucra un clasor de seminte, sclndura. -Lipirea unorf'ile cu suprafata mare, monede, esantioane geologice etc.), de pilda har~i sau afise, ori a unor 'lucrat] peretii acestor despartituri ca bucati de tapet pe 0 scindura sau car- in desenul 8, unde litera E reprezinta ton, 0 Yeti face ca in desenul 5. A Yeti hirtia adeziva, iar taietura defoarfece este litera F. Daca Iolositi un carton deci nevoie de 0 perie la1_a~i de ajutorul unei alte persoane. Procedati mai gros (pentru un pietrar), nil e la ungerea cu clei, ca in desenul 2, suficienta osimpla taietura, ci e neceapoi asezati hirtia-suport doar cu un sara decuparea unei fante de imbinare, capat, in timp ce persoana cealalta cu ajutorul unei unelte (cutit sau daltine cu, amhele miini capatul opus. ta), ca in desenul 9. In figura 1.4.' obsarvati cum putet.i intindeti uniform hirt.ia -eu ajutorul periei, prin miscari _ repetate, spre a lucra lesne 0 cutie dintr-o singura bucata de carton subtire, lipita apoi elimina bulele de aer ~i a evita formarea-de. inoretituri. In lipsa periei, utipe laturi cu aracetin sau -l ipinol. Iar lizati un tampon din cirpa moale. Dscare a 0 Yeti face, fireste, tot sub ,0 presa. Elemente de cartonaj. Lucrarea unor ~ cut.ii, clasoare etc. 0 Yeti face tintnd cont intotcleauna de grosimea carte~ nului folosit, a carui dimensiune se adauga la unele Jaturi (pe lungime sau Ja~ime). Cele mai simple cutii, (tip pachet) Ie puteti realiza din hucati de carton separate, taiate' pe masurile in figupa 1.5. distingeti fazele de lucru dorite ~i asamblate cu ajutorul unor ale unui alt model de cutie _:. tip fi~ii de hirtie adeziva: fie scoci, fie caseta - ce are un capac rabatabil, gumate (de tipul timbrelor postale). dotat 'cu 0 placa interioara de fix are Procedati asa cum' reiesedin desenele P,fixat cu doua henzi de ptnza (a ~i 6 ~n 7. 'Lipiturile pot fi consolidate b) de corpul cutiei.

I-

ff
1/
Fig. 1.5

"

LUCRARI DIN HIRTI,E

sr

CARTON

Lucrar] din hirtie ~i carton, indoite §i lipite Clasoare. Pentru a p astra Tn ordine un grupaj de fotografii,car~i postale ilustrate dintr-o colectie etc. sint necesare clasoare (ca niite cutii) lucrate din hirtie groasa (cum e coala de bloc de de sen) sau carton suhtire. Puteti realiza lesne un asernenea obiect, asa cum vedeti in desenele 1 ~i 2 ale figurii 1..6. Trasati (cu linii suhtiri de creion) dimensiunile peretilor elasorului pe parte a hirtiei ce va fi in interior, Iasind, in plus, marginile necesare as amblarii prin lip ire (partile hasurate ale desenului). _Indoiti cu grija hirtia, de-a lungul liniilor, Iormind muchii perfect drepte (cu. ajutorul unei Iinii sau 1a margine a mesei), apoi lipiti cu aracetin si lasati sa se usuce. Clasorul termin~t arata ca tnrlesenul 2. Daca doriti sa lucrati mai multe piese identice '(de pilda, rentru a pastra 0 colec,tie de carti postale), realizati mai inrii un sablon din lernn (S din desenul

1), care va va usura .mult munca, deoarece elimina trasajul ~i inlesneste indoirea. Acelasi obiect poate fi conlectionat ~i din carton rnai gros, In acest caz, . taiatiseparat toate laturile, montati-le provizoriu pe un sablon de lernn (folosind piuneze) ~i asamblati-le cu coltare din j.artonrsubtire, lipite tot cu aracetin, asa cum observati in desenul

3.

Portcreion, Pe 0 bucata de carton subtire desenati forma din desenul 1 alfrgurii 1.7.' In parte a supericara dati 3-4 orificii. Lat.urile hasurate -ur/neaza a fi incleiate 9i lipite..Decupati piesa, indoi ti-i marginile ~i lipiti-le. Dupa uscare, puteti eventual sa-i Iipiti in interior §i exterior f<z!iede rnaterial plastic subtire sau din aeeea care imita pielea, ofi b ucati de staniol Ohiectul terminat .arata aa in desenul 2. Peate fi util pentru a pastra la indemtna creioano ascutite sau pensule pentru desen-plctura.

Fig. 1.6

14

OBIECTE MICI ••• SATI§FACTU

MARl!

,. ,.
'" '" 1' ...
I

3
...

...

'" ... ...

...

'"

/,
..

I !

... -( '"

... ,
i

4
<,

W, --------

I.

~
Fig.

1.7 turati marginile (fara a le suprapune), lipiti cite 0 fi~iede hirtie groasa de-a lungul lor, in: interior si-n exterior (liniile punctate A), apoi Iipiti ~i 2-3 eercuri din hirtie adeziva (seoci) sau hirtie obisnnita, unsa eu araeetin, de-a lunguI circumferintei. Fundul il forrnati din doua diseuri de carton mal gros (sau placaj cu grosimea de 2 mm), eel interior (de deasupra) avind diametrul putin mai mic decit cel de Iahaza (B ~i C). Le suprapuneti §i Ie lipij.i intre ele. Dupa care ungeti eu araeetin spatiulicircular dintre marginile celor doua discuri, Iixati ciliudrul deasupra §i lasa1i sa se usuce. Capacul este, desigur, ea un al doilea fund, Insa Iasa t mobil.

Compartimentarea -interiorului unei cutii sau unui sertar o .puteti Iace eu bucati de carton gros (san p1acaj ori tabla subtire) pe care Ie incrucisati (A ~i B) ca in desenul 3. Dupa care, deasupra lor, puteti fix a niste benzi de carton (C) spre a obtine funduri ohlice, ca in desenul 4, ori cu profilul celor din desenul 5. Capetele benzilor vor fi lipite Ia margine a cutiei sau fixate eu piuneze de Iaturile sertarului. Cutie eilindridi- puteti confectiona asa cum vcdeti in desenul Z din figura 1.8. Daca Iolositi carton subtire, incepeti prin a rula un ci1indru, avind diametruI dorit, caruia li suprapuneti marginile terminale aproximativ 20 mm ~i le lipi1i cu. araeetin. Daca insa mtrebuintati carton mai gros, ti ala-

LUCRARI DIN HIRTlE $1 CARTON

Fjg.UI

Un dispo ziti" pentru tiiiat carton in forma circularii vedeti in desenul 2. Illucrati din piesele de placaj A ~i C, suruhurile Bl ~iB2" introduse prin niste bilute din lemn sau material plastic-iii lama. de ras (uzata la barhierit) L, fixata cu doua suruhuri- S. Piesa C este un cursor ce culiseaza (putin fortat)· de-a lungul riglei A. Modul de folosire reiese cu claritate din desen. Capatul suruhului B1, fixat in carton, constituie centrul discului circular, iar taj~ul laniei determine Iungimea razei cercului ce va fi taiat. Cu 0 mina tine~i fixata hila B1, iar cu cealalta rotiti instrumentul apasind pe bila B2• __ Flori. Citeva hucati de hirt.ie colorata (eventual creponata), putina sirma subtire (pentru cozi) ~i aracetin sint toate materialele necesare en ajutorul drom puteti confectiona Ilori, ca in figura 1.9. La fiecare Iloare lucrati potrrvit fazelor numerotate ale desenelor respective.

Mac (vezi desenul M): Indoiti in patru 0 hucata de hirtie rosie de forma patrata. Hotunjiti-i colturile C1:1 Ioarfecele. Desfaceti foaia si mai taiati putin petalelepina Ia 10 mm de centr~. Dintr-o fi~ie de. hirtie neagra, dccupati 0 mica piesa ca un pieptene (din aceasta --ve~i manta pistilul), lipit in centrul florii). Introduceti petalele pe sirma. Fixati-le cu2-3 infasurari de ata verde sf Imbraoati toata'sirma in hil'tie creponata de culoare verde. N alb« (N). IndoiFpe diagonals un patrat de hlrt.ie colorata, apoi Indoiti din nou ca in 'desenul 2. Taiati virtul ascutit al triunghiului. Montaii corola depliata pe firul de sirm&. Trandatir (T) .. Luati un patrat de hirtie ro~ie, roz, galbena sau chiar .alba ~i indoiti-l de dona ori pe diagonale, Rotunjiti : unghiul drept opus centrului, obtinind petalele, pe care le -separati uncle "de altele, pina la 10 mm de centru. Lucrati 3-4 asernenea Ioi, dupa care 19 sunranuneti s.i le introdu.1 ~ , ~

16

OBIECTE

MICI ..• SATISFAC'f1I

MARl

Fig. 1.9

20
~3

ceti pe strrna. Fixati floarea eu ~ta 1. Infa~ura:ti-Ie strins, formind un ~i nu uitati sa infa~urati coada cu hir- rulou (2). Taia~i in el (cu lama) mai multe incizii adtnci (3). Trageti in tie verde; Dupa care "coafati" petalele, sus apoi trei din filele sectionate ale cu ajutorul unui cleste tncalzit, rulin-ruloului, tncepind cu eel din centru du-le spre exterior. ' sectiunile ~i veti obtine, Gdroafa (G). Indoiti hirtia ca Ia (4).Desfaceti astfel, 0 phmta decorativa. Legati-o trandafir ~i decupati-o ca in desen. Confoctionati 3-4 piese 'identice, su- la baza cu un. fir "de sirma ~i introduceti-o intr-o vaza, ca in desenul 0. prapuneti-le ~i lipiti-le putin in centru. Fixati-le pesirma cozii,' dupa care finisati floarea ca la trandafir. ' Obiecte §i figuri decorative M argaretii (M g). 1ncepeti prin a din h-irtie colorata Indoi un patrat de hirtie alba asemaPuteti realiza aceste obiecte Iolonator ca Ia nalha. Taiati apoi petalele, ca in desenul fazei de Iucru 1. Lucrati sind fie hirtie colorata velina sau carinca 0 piesa identioa.ipentru a cornpleta ton velin, fie hirtie alba dedesen pe corola. Montarea Ilorii 0 veti face f010- care 0 veti colora ulterior cu vopsele de sind un mic tampon de v~ta vopsita apa (acuarela, tempera, guasa). in galben ~i 0 bucata de strma lndoita Pliaj-acordeon. In desenul 1 ,din in forma de U (desen 2). Deschideti figura 1.10 observati modul cum pularg petalele .Ilorii terminate, care va teti realiza 0 suita de forme identice. Ea poate Ii Jolosita apoi pentru a aPare ea in desenul 3. decora, de' pilda, geamul uneiferesTUfi$ decoratio (V). Pen tru aceasta plant.a Iolositi patru file de hirtie verde tre sau un perete (asemenea unci frize), ori o-bucata de, placaj sau mu(de 2-4 nuante), prezente ~n desenul

LUCRARI DIN HIRTlE ~I ·CARTON

17

rig. 1.10

Fig.l.ll

13

OBIEC'fE ~HCI ... SATI§FACTH

M!UH

cava de mari dimensiuni. Luati 0 lunga Landa de hirtie-si indoiti-o ca in desenull-stinga. Desenati pe prima fila a pliajului 0 .jumauue (partca din stinga sau dreapta) a figurii Ile Care vreti. s-o realizati. Taiati apoi conturuldesenat, dintr-o data pe toat.a grosimea _acestui "aco-rdeon", f010sind un Ioarfece foarte bine ascutit. Depliati, Va re~ulta 0 piesa asemanatoare eelei din dreapta desenului. Nu va mai ramine decit sa lipiti acessta -Buita pe Iondul ales. IIl: desenul lA din fig. 1.11 vcdeti cum puteti lucra un asernenea pliaj dupa un model / foarte simplu de realizat. Ebine sa procedati astfel Ia inceput, pina oind va veti Iamiliariza ell aceasta tehnica de lu~ru. • \ Pliaj in raze. Pentru a obtine -un decupaj de modelul celui din desenul 2 veti inlocui 'lndoirea paralela prin-tr-una -rn raze grupatein jurul unui punct central. In acest seep luati un cere din hirtie _~i pliati-I mai 'intH in doua, apci in patru ~i, in sfirsit, in opt; '..deci in total trei indoituri. 'Desenati jumat.ate din motivul decorativ, asa cum observati in desenuldetaliu din partea dreapta.' Decupati cu Ioarfeoele dintr-o data pe toata grosimea celor opt segmente. J)epliati. Veti obtine 0 .splendida piesa decorativa. Daca e de culoare alba, rosie sau aurie 0 puteti lipi pe un fond negru de forma patrata (carton, rnaterial plastic cum e cel al copertelor .de caiet etc.). Nu e insa neaparat nccesar sa Iolositi cerouri de hirtie, Pute~i realiza plrajul ~i pc 0 'hirtie de forma patrata pe care 0 tndoiti pe· liniile sale medians 9i. diagonale. Moruaje din hirtie de dotui san trci culori. eli putina fantezie 9i indeminare' puteti realiza colaje montate din hirtie cde doua, trei culori, Acestea vorfi, de rapt, docupaje distincte pe care Ie ve~i suprapune in parte. lata cltova modele dilerite+din care Yeti intelege9i modal de a lucra.

in desenul3, patratul reprezinta hirt.ia de fond. Pe ea trasati, provizcr iu, citeva Iinii subtiri de creion (cele punctate) impartindu-i astfel suprafata in piltratcle.Lipiti apoi de asupra - fie Ia incruciearile liniilor, fie in -centrul patra~elelor, motivul dccorat.iv, de pilda cai, decupati din hirtie de doua culori (evident, fiecare culoare 0 veti decupa separat). De exernplu: pe fond nogru, Iipiti cai de culoare aurie 9i verde sau galbona ~i rosie, Dupa care stergeti \ liniile de creion. in locul acestora puteti Iolosi insa niste fire de ati}, fixate pe o plan:;;eta de desen sau 0 scindura, cu ajutorul unor piuneze. Veti introduce hirtia de fond :sub caroiajul astfel format. In desenul 4, friza. cu arbori se lucreaza - decupind mai intii trunchiurile mari 9i mici (identice Iiecare) prin suprapunerea hirtiei colorate. Urmeaza. coroanele (Irunsisul) mici( 0 culoare) si cele mari (de alta culoare) decurate individual (bucat.a cu bucata), in asa fel lnclt sa aiba forme usor diferit~. La montaj, lipi~i po fond toate coroanele arhorilor, apoi trunchiunile ~i partea de jos. - Dese-hu15 va infiitiseaza un montaj simetric. Veti, decupa aceste motive din hirtia indo ita in doua, pe 0 axil, astf'el incit cele doua jumata~i, taiate simultan, sa fie identice. In desenul 5 Ilorile ~i tijele '.101' sint decupate dintr-o hirtie de nuanta deschisa (galhen, roz, bleu ... ), iar frunzele dintruna mai inchisa (verde masliniu). La montaj, aV8~i grija sa lipiti-simetric toate pieselecolajului. Lueriir! din pasta de hirtIc Hirtia de ziare vechi constituie materia prima de baza din care puteti prepara 0 pasta ce poate fi Iolosita la modelaj. Pentru a 0 obtine procedati astiel: a) rupeti - hirtia -en mina

LUCRAR!DIN

HiRTIE $1 CARTON

19

(n-o taia~i cu foarfecele) in buoatele permit.a introducerea unui deget. Apoi, m ici de marimea unei unghii; b) pu- din bucatele de strm a si citeva betinet.i aceste bucatele in apa calduta, scare, lucrati 0 armatur& pe care veti un'de le Hisati timp de 24 de ore, amesfixa pasta. (F). Dupa care umpleti teclndu-le din ctnd in cind; c) prepaaceasta armatura cu pasta de hirtie rati un clei prin amestecarea omogcna (sau cu lut), foemtnd'<un glob (T), a 75 g faina de griu, 5 g piatra acra, ca in desenul 3. Cit timp pasta e inca 10 g aracetin 9i 500 ml apa ; d) in- moale, trasat.i linia M (cu 0 sirrna), corporati treptat cite putin din acest .care vadesparti globul in doua jumaclei in masa de hirtie umeda (scoasa ta~i. E1l.va servi apoi la taierea viitodinapa de inmuiere), amesteclnd rului mulaj pentru a-I -desprinde energic 9i indelung, pina clnd ohtide pe glob. Dupa care adaugati detaneti 0 pasta avind consisterita untuliile figurii, ca in desenul4. Li:isati lui. totul sa se usuce., Apoi ungeti capul Spre Ii va deprinde cu lucrul in _ cu 0 emulsie preparata din- solutie de acest material, .Incepeti prin a rnosapun de rufe ~i ulei de in, bine amesdela unele figuri simple; cum sint cele tecate. Aceasta va permite demulajul, din desenul1 al figurii 1.12. Procedati mai tirziu. Continuati lucrul prin acoin mod asemsnator felului de a Iucra perirea in intregime {peste tot) a eli plastilina sau pasta de pamint capului model eu bucatele de hirtie pentru olarit, Avantajele Iolosirii pas-de ziar, muiate in clei. Aplicati astfel tei de hlrtie, fa~a de ce a de pamint, 5~6 straturi succesive, apasindu-Ie constau in greutatea ei redusa, Intr-o u~or cu min a sau cu un ba.t plat. Veti mai mare f'iabilitate (obiectele ne- obtine un fel de masca ce are ~i parfiind casante) ~i in faptul ca nu au tea dinspate a capului. Lasati la usnevoie de un timp indelungat de us- cat timp de 2-3 zile. Faceti -apoi decare, nici ae coacere in ouptorvFini-> sarea -obiectelor se face simplu prin mulajul..' decupind in doua scctiuni, pictare cu vopsole de apa (acuarela, -cu ajutorulunui foarfece ~i al unui cutempera, guasa) peste care se pulver i- tit bine ascutit, de-a lungul liniei M. zeaza un lac incolor. Finisati marginilejtaieturilor, .lipind Lucriiri com.puse. Dupa ce v-ati ici ~i colo noi mici bucatele de hirtie familiarizat cu tehnica de lucru in ~i eliminindceea ce prisoseste sau e aceasta pasta, puteti trece Ia realizasfi~iat, ca in desenul 5. Dupa care alarea unor lucrari mai complexe care .turati celedoua jumuti'iti ~iremontati-le -constau, de exemplu, in aplicarea de prin Iipituri solide /facute eu -}:mcati straturi succesive debuci:qi de hirhirtie muiate in acelasi clei, ca in tie de ziar, muiate in c1ei, ce VOl' al-: desenul 6. Inca 0 data lasati sa Sp catui, dupa uscare, un fel de carton usuce bine. Finisati:figura cu .hlravind forma mulajului. lata, de pilda, tie sticlata fina 9i vopaiti-o .irrtr-o cucum putcti realiza capul unei papusiloare uniform a de 0 nuanta deschisa, marioneta. . pentru a-i da un fond, care va fi abIn gura unei sticle (vezi desenul 2) sorbit in buna parte. Dupa uscarea introduceti , un b8.~ de lemn (A). vopselei, peste acest prim strat, faPe acesta montati un cornet din car- ceti pictura propriu-ziSa a figurii. ton suhtire, lipit la capete (C); Dia- Adaugati-i 0 peruca lucrata din fire metrul interior al acestui cornet va 1"1 de llna, ochii din margele, sprincene, astfel incit, la partea lui de sus, sa eventual barbs etc. .

de

'<,

2*

OBIECTE MICI~.;·SA1'ISFAC'fIl MARl

I'

-, .....,4/1 '.

Fig. L 12 _.

lUartisoare san tablouri

ell

flori

presate

M aterialele necesare : f Ilori presate, carton, folie de material plastic, ata, lipinol. Lucrati potrivit desenelor din figura. 1.13, astfel: A = pe 0 bucatica' de carton alb' sau colorat lipiti usor

(cu puiin lipinol san aracetin) 0 floare presatii. A~ezati cartonul cu floarea lntre doua coperte ··Laiate din acetofan, material plastic incolor sau ce" -lof'an incolor. B = Coaseti copertele de jur-imprejur . (ca in desenul B), for-mind sus obucla pentru fixat snurul (ca in desemil C).. Marti~orul ter-

LUCRARI

DIN ,HIRTlE

sr

CARTON

21

FIg.'l.la

minat se prezinta ca.i-tn desenul Luerind totul la dimensiuni mai mari, dar exact dupa aceeasi metoda, puteti realiza frumoase tablouri decorative, pe care le asezati pe perete in camera voastra sau le oferiti in dar de Anul Nou. '. Biplan aracetin; tu~ negru.
M aterialele necesare : carton

D:'

velin ;

Prelucrare # rnontare.Pe 0 bucata de, carton subtire, velin, liniati (eu creionul) patratale eu latura de 20 mm. Deasupra lor desenati cu tu~ cele
~,

patru ti puri de piese - din care se eOm}lUnejucaria ~ intocmai ea in 'fifura 1.14. Liniile intrerupte le veti trasa tot eu ereionul, cit mai subtiri. Apoi decupati eu foarfeeele fieeare pies~. !ndoi~i marginile .acestora de-a lungul liniilor intrerupte, dupa care asamblati avionul prin Iipire eu aracetin sau Iipinol, asa cum vedeti in desenul din coltul stinga-sus al figurii. L~sati sa se usuce bine lipiturile., apoi puteti lansa aparatul inzbor planat dintr-un loc inalt, Corectarea zborului 0 veti face modifieind inclinarea micilor cirme (bucatele tndoite) din spatele aripilor. '

Il 1

I-

['21r-. .~ (v/ I-Y ......... r--.... "'h r~I ./

r\- '3

" ~'II:

I
I

""" 3_j_ ~i

~~

",.

I--

"'"

/l
I

It

...... .. v ..
,

.... t.- ..........

L~

,4=r I

.......

r-..

I' <,

J~

------

-I--

/ r-,

- - -r- iL.... 1 1
t-,Fig. 1.14

.\
~

22

OBIECTE MICI •.• Si\TISFAC'fII

MAR!

}'ig.1.15 ,

daca Iatura patra~elelor pe care sint desenate piesele-modul are 10 mm. Din hirtie velina isi putin aracetin ' Puteti modifica insa proportional, dimensiune,: sau lipinol puteti r~aliza cele cinci dupa dorinta, aceasta modele de machete de avion pe care le dind laturii patratelor, de pilda, Iungimea de numai 5 mm (obtinind astvedeti in figura 1.15. Ele stnt Iunctronale '_ adica pot zbura planat daca fel niste machete de buzunar) sau, slnt Iansate corect in aer - ~i pot fi rea- dimpotriva, de 15-20 mm. Daca yeti Ii zate toate prin eombinarea unora din mari latura peste 10 mm e necesar sa piesele-modul detasate, numerotate de Iolositi In:constructie o.hirtie mai groasa ori carton velin sub tire (altminteri la lla 11, pe care Ie observati in figura, 1.16. Retineti ca cele cu numarul 1 si machetele se vor indoi in mod nedo:2 intra i~ eO{lstructia oricaruia din m~- rit). In continuare, procedati practic delele prezentate. 'Restul pieselor ur- astfel : • trasati (eu creionul), pe figura meaza sa Ie identif'icati singuri ~i sa liniile le montati Ia locurile cuvenite, Mari- eu profilele pieselormodulate, drepte verticalasi orizontale tncepute mea vnormala a machetelor rezulta

Avioane

de hirtie

din piese modul

LUCRARI

DIN HIRTlE

!:;I CARTON

23

Figo 1~1S

24

OBIECTEMICI ... SATISFAC'fII

MARl

de noi, spre a realiza caroiajul com- de 2 mm ~i groase de 1,5-2 mm; 0 plet ; coala de hirtie de forma patrata cu 18 trasati apoi (cu linii subtiri de latura d.e 1020 mm (sau folie subtire creion) ~i pe hlrtia voastra de lucru de polietilena}: un ghem de sfoara ; un numiir egal de patrat-ele cu eel din aracetin; 0 fi~ie de pinza lunga de figura'tiparita aici, dind laturii patra2000 mm si lata de 20-30 mm. ' telor dimensiunea dorita ; Prelllcra~e si moniare : incrucisati '. pe -hirtia astfel impartita in paspetezele ca, j~ desenul de sUs. Lipit:i-ie tratele egale roproduceti cnexacti~i legati-le bine cu sf'oara la punctul tate prof'ilele celor 11 piese, asa cum le de contact. Intindeti sf'oara de jur-Imvedeti in desene, dar, fireste, pe fiecare prejurul celor patru virfuri,legind-o separat (observati ca aici, pentru eco- IS. fiecare capat. Asezati acest schenornie de spatiu, piesele 2 ~i 9 se sapralet pecoala de hirtie sau material plaspun pe suprafata piesei 8); tic. Taiati materialul ee prisoseste, • decupati eu foarfecele toate pie- astfel ineit sa ramina dineolo de sforile sele, de-a lungul liniilor continue de laturiloro margine de numai 20mm. pe laturi. Pe liniile punctate bucateIndoiti aceste margini §i lipiti-le peste lele de hirtie VOl' fi indoite la montajr=sfori. Ungeti ell aracetin ~i spetezele, Heproduceti pe ele (eu tus negru sau Iipindu-le bine de hirt.ie. Dupa usearea acuarele) desenele pe care le observati lipiturilor Iixati-i sforile pentru manela modelele din Figura 1.15.' vrare ~i coada ca in desenul de jos, • dupa care asamblati Intre ele Zmeul acesta de dimensiuni mai modulele alese pentru tipul de avion mici poate fi lansatchiar pe un vlnt dorit - Iipind piesele .cu 0 substanta slab. adeziva -, orientindu-va dupa rprofilele pe care le vedeti in Figura cu cele cinci modele. Fireste, puteti experimenta §i alto combinatii intre aceste module -realizindastfel niste modele de avioane imaginate de voi- ca're trebuie, in final, _sa indeplineasoa 0 singura conditie de baza: aceea de a pluti in aer in zbor planat. Pentru a le incerca aceasta capacitate, aruncati-le cu .mina, in sus, dintr-un Ioc mai inalt (deal, arbore, baleen etc.), pe 0 vrerne cu vint Iinistit. . E·ventual nuteti Iolosi aceste machete ~i ca ju~arii'decorative l~sindu~le sa plutcasca lin din tavanul camerei voastre - atirnate de un fir de ata, ce are celalalt capat fixat pe plafon ou o piuneza. Se VOl' misca usor si nlacut la cei mai slahi curenti aer, '

de

Zmeu mie
jJ;f ateriale : douji spoteze din lemn de brad, avind dirnensiunile indicate in desenul de sus al figurii 1.17, late

_ :i<'ig.l.17

L UCRARI

DIN HIRTlE

~:;ICARTON

2&

aceasta coperta bruta deasupra unei bucati dreptunghiulare de pergamoid , sauhirtie .Iucioasa colorata, care are Pentru a confectiona un albumlaturile mai mari cu 30 - 40 mm (decit necesar pastrarii unor Iofografii, carti postale ilustrate etc. - aveti nevoie ~ cele ale cartoanelor copertilor), apoi de: carton pentru coperti (piesele A indoiti-le marginile ~i [ip iti-le de fata interioara a cartoanelor A (vezi de~i B din figura 1.18);__0 fi~ie de pergasenul din sttnga-jos). Astfe1 ati termoid sau folie din material plastic pentru cotorul C; pergamoid san hir- minat coperta. Puneti in interiorul tie colorate lucioasa pentru invelisul- ei toate Iilele bine aliniate ~i (c_u un burghiu) dati orificiile necesare legarii copertilor ; hirtie groasa ori -carton album,ului cu snur, ea in desenul din velin pentru filele interioare; snur dreapta-jos. Jntroduceti snurul ~i lepentru legat ~ aracetin sau lipinol; Prelucrare si montare. Stabiliti sin- gati-l eu Iunda dubla, Eventual puteti guri dimensi.~nile filelor. Taiafi hlr- da 9i Ialtul (adlncitura verticala) D tia Iolosind 0 lama sau foarfece si un (atit pe coperta din fata cit ~i pe fiecare fila), Iolosind. virful rotunjit - al unui sablon de carton sau placaj. Copertele A VOl' avea cite 5 mm in plus atit pe bat gros de 3---:4 mm ~i 0 riglii oarecare lungime cit ~i pe la~ime (fatiide file).' (spre a pastra Iinia dreapta). La nevoie, Bucata de carton B Iorrneaza pies a in ,acest album mai puteti adauga rez istentii a cotorului, in t.imp ce Il- (sau scoate) citeva file. si a C leaga cele doua coperti de cotor. Cum se leaga 0 carte Montati,- deci, piesele A, B~i C ca in desenul din stfnga-susv-prin lipire cu In vedereaalcaturii unui mio atearacetin sau lininol. Indoiti. marginile , , lier de legator de carte, trebuie sa va C peste coperti ~i ector ~i lipiti-le, ca oonstruiti mai intii doua uatensile inin desenul din dreapta-sus. A~ezaF dispensabile: cusatorul '~~ presa.
.

All.mm

A
a'

B ,

rt-

,-

-,

__],

_I

o
ALBUl'1

'Fig. 1.18

26

. OBIECTE MIcr .•• SATISFAC1H

MJHU

Cusatorul il veti realiza din: 0 plantire, hirtie alba velina de buna cali~eta de scindura sau pal gros de 18 tate, (pentru paginile de garda, intermm, lunga de 400 mm ~i lata de 250 mediare Intre copertele de carton ~i mm; .trei stinghii de lemn de brad, din Iilele car~ii), plnza alba. care una lunga de 400 mm, iar eeleTehnica Iucrului, Revistele VOl' fi Ialte doua lungi de 300 mm, eu la~i- clasate in ordinea numerelor, apoi le TIl ea de aproxim ativ 35 mm ; citeva ""e~i-extrage (~i arunca) toate agrafele met.alice , _ suruburi pentru Iemn. Asamblati aceste piese din Iemn asa' cum vedeti in priLa 0 carte, Yeti tndeparta mai tntti, coperta ei tipcgrafica, a-poi veti semuldesen din figura 1.19:- Clnd veti incepe sa legati 0 carte sal! 0 colectie para caietele (de cite 32 Jie pagini) din de reviste, veti intinde trei sfori sau c~re este alc~tuit.a §i Ie veti curata panglici (Iolosind cuie) intre hara transbme pe muchia din partea stinga, indeparttnd atele sau elamele metalioe versala ~i margine a de jos a plansetei ~i resturile de material adeziv, cusatorului. '_ Dupa aceasta operatiune pregatiPresa este compusa din doua hud(~i de csctndura, de stejar sau fag, toare.rveti trece Ia brosarea car~ii, in a lucrarilor : groasa de 30 - 40 mm, care pot fi reu- _ ordineajirrnatoare .,Deasupra primului $i sub ultinite cu ajutorul a doua suruburi lungi, prevazute cu manipulatoare tip flu- mulcaiet (respectiv revista) Yeti pune .rloua file de garda, taiate din hlrtie ture. Eventual, scindurile pot fiinalba (sau colorata, dupa gust). EM Ioeuite eu dena plathande .de metal, groasede 6-8 mrn, ca in desenul 2 al VOr Ii putin mai late deeit caietele; pentru a. putea fi Indoite Ia margine a figurii 1.19. dinspre interior. Partea pliata a priIn afara de acestea, va _mai sint necesare citeva scule: ace de cusut mei pagini de garda 0 Yeti introduce lungi ~i groase; un ciocan, un Ieras- intre primul ~i al doilea caiet (vedeti desenul 3), iar .aceea a ultimei pag_ini trau mie, un foariece, 0 pensula lata. de garda 0 veti pnne intre ultimul si Mai aveti apoi nevoie ~i de urmatoa', rele materiale: aracetin sau clei de penultimul caiet. • Aliniati cit mai exact _caietele, oase, sloara si ata alba, carton rezistent (pentru coperte), carton mai sun- unele peste alteIe, astfel incit sa nu

Fig. 1.19

LUCRARI--DIN HIRTlE ~I CARTON

27 acul cu ata prin punctul notat cu _i' (Iaslnd in arara 0 "co ada" lunga de vreo 100 mm), reveniti cuacul din interior spre exterior, prin punetul B. Treceti apOL'atapeste (pe deasupra, Jire~te) prima sfoara vertioala ~i intro ducet.i aQ:l11n punctul C, dupa care i procedati la fel, in continuare,' prin locurile notate cuD,' E,F,G ~i H. Cind ati scos -acul prin acest ultim lee, Yeti trece la coaserea caietului urm ator. Ca urmare, Yeti aseza, dcci, penultimul caiet-, peste eel de-abia cusut ~i Yeti lucra exact ca mai sus, dar Insens invers. Pe eel de-al treilea caiet il Yeti coase-ca ~i peprimul, Mai tnainte ins~ de a incepe luerul Ia cel de al natrulea, Yeti trece ataprin buclele pri~ melor doua caiete (ca figura 1.21, dcsenul 8), incepind astfel un lant.: 3 Continuati tot asa sa .coaseti caietele -lntre ele, treci~d acul cu atii cind intr-un sens, c1n4 in celalalt, Av~ti grija sa Iaceti Ia f'iecara capat nod uri strinse, -pentru ca toate caietele sa ramina fixate pe aceea~i Iinie dreapta.

prezinte neregularitati (iesituri In afara) pe niciuna din laturi.: • Pe latura din spate a volumului, (cotorul), trageti doua Iinii drepte verticalecu creionul, fiecare la distants de aproximativ 20 mm far a de capetele respective. Impartiti apoi in doua sau. trei parti egale spatiul cuprins intre cele doua linii (ca in desenul 4 din fig. 1.20). e Fixati caietele in presa si taiati pe latura' din spate (cotor) -'cite u~ ~antadinc de 2 mrn, de-a lungul Iiniilor trase cu creionul (Iolosind un mic ferastrau sau un hornfaier), ca in desenuI5 al figurii 1.20. . • Scoateti, dupa aeeasta, volumul din presa ~i asezati ultimul caiet (tmpreuna cu .foaia de garda) pe planseta cusatorului, pe care ati Iixat (bine intinse) in prealabil trei fire- de sfoara sau pangliei (ca in desenul 6). Aeeste fire Yin indreptul ~anturilor taiate in cotorul cartii.• Incepeti coaserea caietelor, Io-" losind 6 ata alba resistenta si procedind ca indesgnul 7, astfelt.introduceti

in

Fig. 1.20

28

OBIECTE MICI... SATISFAC'fH

MARl

Fig. 1.21

• Cind ati terminat aceasta opere,- e necesar sa le taiati eu multa atentie" tiune de brosare, taiati cele trei sfori (Iolosind un cut-it subtire §i bine ascude pe cadnanul cusatorului, .Iastnlit, sau 0 lama de barbierit fixata indu-le cite uri capat lung de aproximativ tr-un miner), -pina eind aspeetul celor 40 mm in fie care parte (ca in desenul trei laturi vizibile devine uniform de neted. 9.). • Cu 0 pensula, ungeti bine cotoCopertarea. Cele doua coperte le rul acestui volum cu aracetin (sau Yeti taia din canton ceva mai gros, Ele clei de oase) 9i asezati lucrarea in vor fi mai lungi ~i mai late cu aproxipresa. Loviti-o apoi usor cu capatul mativ 5 mrn fat.ade dimensiunile respatrat al ciocanului peste cotor, astpective are fileior v.olumului. A~ezati fel incit sa obtineti 0 rotunjire a a-ces- sub .si deasupra cartii (ca in Jigura tuia (vedeti desenul 10). 1.21 desen 11) aceste cartoane 91 dati Daca margini1e Iilelor- caietelor ies in ele cite trei mici f'ante (taieturi), pe alocuri in a"al'a intregului velum, in care introduceti capetcle sf'orilor

12

Fig. 1.22

LUC:aARI DIN HIRTlE

sr

~ARTON

29

ramaseIibere de la brosat, hine unse cu aracetin. Lasati lucrarea la uscat sub presa ti m p de 24 de or:,. ;. .. -Pentru a intarl cotorul cartl1, lipiti-i deasupra 0 fi~ie de carton subtire exact de marimca acestuia .. , Taiati apoi 0 bucatade pinzi.l lunga , exec citcartea, dar suficient de lata incitsa poata acoperi alit cotorul, cit si cam o treime din latirnea iiecarei coperte. Lipiti (tot cu aracetin) fi~ia de pinza peste ector ~i cop.er-te, a:p' cum vedeti in desenele 12 S1 13. Ultima rucrare consta In a imnraca cele dcua vceperte cu un mate rial estetic : .htrtie lucioasa, ~an).()id, folie din material plastic, plnza ceva mai groasa etc. Pentru aceasta, taia1i ma- . terialul astfel incit sa fie mai' lung 9i mai lat decit cartea inclusiv lapmea cotorului eli aproximativ 30 mrn. Imbracat i cu el copertcle de carton, indoiti ~u:rnlusul de material in interior si liDiti-i marginile. Pe spatele acestor ~o:perte lipiti cite 0 foaiede hirtie alba, care sa ascunda Iipiturile de la marginile lucrarii _(orientati-va dupa ultimele' desene). Lasat-i volumul sa-si usuce toate lipiturile sub presa, timp de 12-24 ore, ~i carte a va arata .i.ca noua.
v
T"" ; ........

-_-!..----,\

FIg • .1.23

fle poate roti eu minimum de frecare pe virful acului, fiind mentinut,_ cind beeul este aprins, in miscare de rotatie de curentul de aer cald care strabate abajurul de jos in sus ~i act-ioneazji asupra paletelor inolinate ale diseului. Ahajurul interior se eonfect.ioneaz a. din hfrtie translucida (cum ~ste cea de calc), pe care se desenoaza, Lampa eu imagini rotative se picteaza sau se decupeaza figuri, a caror proiectie pe abajurul exteriorAeest tip de lampa.icare poatcfi ecran Iormeaz a umbrele miscatoare. instalata pe 0 masa - orica 1ampada~ Pentru aise putea regia viteza de direct pe dusume a -r-e- sau poate fi rotire a umbrelor, placa este tnzestrata montata ~i la plafon, este. inzestrata cu patruorifieii in forma unor seeeu doua abajururi de forma cilindrica, ' toare de cere (fig. 1.24), care pot fi montate coaxial unul in interiorul obturatedupa dorinta prin rotirea eeluila1t. Abajurul exterior (E din unui.disc (0,) de ac.eea§i forma cu place fig. 1.23) este fix ~i se sprijina pe 0 !(R) ~i fixat deasupra aeesteia. Discul plaoa rotunda (R) sus tin uta de piciocu palete inclinate (fig. 1.25) se realirul Iarnpii (P). Abajurul interior (/) zeaz a din tabla sUbyire (de prefe rinta este inehis la partea superioara prindin aluminiu), pentru a.fi cit mai usor. tr-un disc cu aripioare (palete) incli- Lagarul (L) poate fi obtinut din laganate (D) ~i se sprijina prin interrnediul rul balansierului unui ceas desteptalagarului (L) pe acul (A) fixat pe un torstricat, dintr-o ca psa cu fundul suport de sirma (8 ).Grat-ie aeestui bomb at presata in centruldiscului, ori dintr-o bucata de tabla subtire din sistem de sustinere, abajuru1 interior

. O~mCTE MICr... §ATISFAcTH MARl

La partea inferioara se Jixeazji prin lipire un inel (G) din Darton gros, prin 0", CAre abajurul sprijina pe placa (R) far a a fi.necesara alta fixare. Pentru a monta acul (A) pe suportul de sirma se va Iolosi 0 olema de lustra (T), care so lipeste cu cositor pe suport (S) si perrnite reglarea inaltimii acului, pr in cele doua suruhuri de stringere cu care este Inzesteata. Soolul (M) este Iixat printr-un niplu (N) pe cilindrul de ~=~,.= __ . ~_~ __. lemn (C), care esteprins, la rlndul siiu, prin Iipire sau cu suruhuriipe placa. Intre soclu~i piesa (C) . este prins suportul de slrma (S)'. Aeesta trebuie asezat Intr-o pozitie in care umbra pe care 0 arunca 'pc abajurul exterior sii nu dauneze efec tului optic urrnarit. Placa (RY ~i diseul obturator se decupeaza din placaj, textolit sau alt material similar, Piciorul lampii 58 lucreaza dintr-o sclndura groasa san -din dona bucati identice linite . intre ele, dupa ce' s-a perlorat ~un canal .pentru treeerea conductorilor de baza (I() ai lampii, Piciorul larnpii se Iixeaza pel'llaea de baza (K)· prin niplul UV). Placa se- Iixea.za pe picior prin Iipire sau eu ~uruburi. Dimensiunile lampii si ale ahajurului exterior se aleg dupe. dorinta, in Iunctie de locul unde va fi in~talata ~i de mobila din jur. Ffg. 1.25 Totusi, se recomanda ca abajurul exterior sa aiba diarrietrul de eel otel II).care se da oadlncitur a cu ajuputin 25 em. Abajurul interior va torul unui cui. Partea inferio ara a avea diametrul mai mie cu 4-5 em abajurului interior este rigidizata cu decit al celui exterior. Forma si dimensiunile piciorului lampii . ~i ale ajutorul inelului (F) tiliat din placaj plaeii de hazii, precum ~i vopsirea sau din carton gros. In mod asemarra-ori lustruirea lor pot Ii hotartte dupa tor se rigidizeaza ~i partea superioara a abajurului exterior prin inelul (Ii). gust.

se

_J

Materlale, unelte Iuerar! ill Iemn

~i utllaje

pentru

!Esentele de lemn si calitiitile lor telmice: De la inceput e nec~sar sa preciziim ca TIU or-ice Iel de lernn este bun pentru oricare lucr are in lemn. Lemnul Iiind 0 materia organica poseda 0 texture specified, constituita inca din fazele succesivede crestere ale arborilor si de locul uncle acestia s-au dezvoltat. Ea este vizibiEi' in· formele "vine.lor" aparente Ia suprafR\,a sclndur ilor ~i placajului. Anoi lernnul de constructie are unele defecte naturale, aparute tot ill functiede' locul ~I_l?e a 'crescut arboreIe si de conditiile sau accidentele specifics pe care 'le-a tnttmpinat.: parli moi, zone putrede, orificii, canals sapate de insecte, nodoziati etc. Este, de asemenea, foarte important de stiut ca, lemnul provenit dinarbori proaspat taiati (adica sub un an) nu poate fi f'olosit la niei un Iel de constructie, niei miioar pentru exterior, ~i cu atit mai putin la cele din sau pentru interiorul locuintei, c.aci,in timpul uscarii el isi micsoreaza volumul, se curbeaza, plesneste etc: Fiecare esenta de lemn are pronrietatile ei ca'racteristice si e reco~andabil sa va obisnuiti distinge speoiile de arhori, respectiv ..ft scindurilor, in Iunctie de culoare, greutate, Iinetea texturii, miros etc. Ele se clasif'ica, in general, in lemn U901: si .alb (brad, plop, tei, carpen, salcie
J. , _
1 ' v

etc.) ~i 'lemIi __ dur, colorat (stejar, fag, nuc, salcim, cires, visin etc.). Constructori amatori vor cauta sa-~l _procure cit mai multe din esentele de lemn pe care le pot gasi· (pentru a Ie pune, mai intfi, I? useat vreme de doi, trei ani- §i a Ie avea apoi la lndemina pentru trebuintsle diferitelor Iu: crari. In plus, mai sint necesare fOJ, de placaj 9i placi de pal de diferit~ grosimi, natur ~i melaminate. Placile aglomerate au avantajul ca se Iucreaza eu mare w;urinta. Recuperati si pastrati (sub forma de bucati de' sdindura) piesele de'sfae_ute ale diIeritelor 'amhalaje (ineepind chiar cu scindurelele de fag ale laditelor in care sevind -fructe ~i legume) ~i, indeosebi, ale unor mobile vechi.iscoase din uz, care au adesea un lemn excelent, .Ioarte hine useat, provenit uneori din;esente exotice sau fiind acoperite cu furnir de lemn exotic. - Unelte, ~~ utilaje. In atelierul constructorului amator sint necesare urmatoarele unelte pentru luerul in lcmn : ferastrau de minuit cu 0 singura -mina, avind lama lata, trapszcidala ; ferastrau de acelasi tip, dar cu lama subtire ; ferastrau clasic (eli ulnza si, arc din fringhie rasucita cu po.na de lemn),minuit, de obicei, de catre doua porsoane ; trusa de traforaj; dillti diferite ea profil si dimensiuni; doua, trei rindeleravind cutite de dilorite latimi; cioean de lemn ; ciocan de fieI'; pile pentru lemn Cli grade diferite de Iinete ; sfredel de miria cu mandrina pentru

32

OBIECTE MICI ... SATISF;ACTII

MARl

cerea in orificiile circulare practieate burghie eu diametre diferite'; de gaurit ou- actionare rnain muchia din fa~a a mesei; 0 alta nuala (manivela) sau electrica si un serie de orificii, de asta data cu proset de burghie ; oleste de euie; ~le~te fil patrat, F, perforate de-a lungul patent; echer, rigla .gradata metalaturii din fata, plus unul identic in Eca sau de lemn ; metru pliant, com- piesa P. Observati cum 0 scindura pas mare de timplarie, creion de (notata cu Iinii intrerupte) poate fi prinsa ~i strlnsa bine (indiferent do timplarie,cheie mebila cu cap reglabil; prese pentrtilemn; hirtie sti- lungimea ei) eu ajutorul a doua piese convenabilin aceste data (diferite grade de finete) eu M, .introduse suportul, de lemn paralelipipedic pe orificii patrate. Presa S- (vezi desenul 4) poate Ii Iolosita pentru astringe care se fixeazii; poanson-ponta._tor. Deseobit de acestea mai slnt nece- o sclndura de prelucrat ca in punc-' tul notat eu cifra 4 pe bane, fiind sare 'ce] putin: 0 masa obisnuita rezistenta (consolidate suplimentar pe introdusa prin largul orificiu notat eu N. Dar aceasta presa poate stringe dedesubt), pe care sa montati 1-,2 o sclndura ~i la capatul din stinga menghine metaliee - din care una pe suport mobil, asa cum vedeti in al bansului, asa cum reiese din desenul (eu linii intrerupte) notat cu ,5 desenele,6 ~i 7 ale .Iiguri i 2.1; un (pe Jnasa). In sftrsit, pe acest bane polizor actionat ell motor . electric san, manual (tocila), de tipul celui pot fi fixate, .doar la nevoie, 0 menghina ~i 0 nicovala metaliee (desedin desenul 5, unde litera A reprenele 6-:7 din partea de jos a figurii zinta "casa pietrei", Iixata pe super~i desenul 8). tul B, iar C este 0 cremaliera.ln ulan en ajutorul acestui bane de lueru inclinat ; doua prese metaliee, cu suva este lesne sa lucrati aproape orice" rub reglabil, ca in desenul 4. Suplimentar, pentru a executa lu- obiect, de la simple rigle pentru fixat ~i pina Ia· piesele complexe crari de rriai mare' complexitate sau 'tapetul mai mari, in bUM condit ii, este ne- ale unor mobile artistiee. Dar (important !) chiar in absenta lui Yeti cesar un bane de lueru de timplarie putea realiza 0 larga suit a de ohiecte ell. in desenul 1 al figurii. E preferabil functionale ~i estetice, de mai mici (~i posibil) ea aeesta sa .fie luerat dimensiuni, Iolosind eu indemtnare chiar de catre amatorul insusi, la si perspicacitate improvizatiide instadimensiuni potrivite eu locul unde latii pe' 0 simpla masa .de bucatarie, intentioneaza sa-l instaleze (pivnita,.; asacum aratat mai inainte. pod, magazie, loggie ... ). Pieioarele~i problema toarte importardii: asmasa VOl' £i din sclndura groasa de 80-100 mm, din stejar sau fag. La cutirea sculelor taietoare. Lucrul lesnevoie, acestea . pot. fi ohtinute : din nicios si reusita multor eonstruetii doua scinduri grease de, numai 40 in . mat~rial I emncs depinde, in ~ehanuit de huna masura, de folosirea -50 mm, imbinate intre ele prin Iipire cu aracetin sau prenadez ~i unor scule taietoare (Ierastrae, diHti, burghie ... ) foarte bine ascutite. Aceasconsolidare cu multe isuruburf pentru ta operatie trebuiB executata des lemn. Picioarele pot fi eventllal~i de catre construetorul insusi. Yeti din brad. Pe aceasta. masa-banc de Iolosi, deci, un polizor (amintit mai lucru distingeti: presa mobila P (pe inainte, dar' reluat aiei privit din alt un ~1:lrub gros' de lemn sau metalic); unghi), ea in desenul 1 al figurii 2,2 II puteti construi singuri, astfel lnctt .piesa mobila K, ee serveste Ia fixat sa-i schimbati piatra abraziva, eu [emnele de .prelucrat prinintrodufixat
maeina

am

LUCRARI

DIN LEMN

33

Fig. 2.1

:3 - Obiecte mici ... satisfactU marl

OBIECTE MICI ..• SATISFAC'fII

MARl

Fig, 2.2

LUCl~ARi DIN LEMN

35

subtiat grad diferit de finete, dupa .nevoie. tul obtinut din ulei mineral Principalele sale par~i slnt din scin- cu putin petrol (gaz Iarnpant). Dedura groasii de 30-40 mm: tal pile senul 5'prezinta, sumar, cum deeurge T, placa-suport S, casa pietrei A, ascutirea. Puneti pe suprafata pietrei 3-4 picaturi de ulei, apoi asesuportii verticali M ~i N, planul inclinat C, pe care montati piesele eu zati partea ascutita a sculei pe piaprofil triunghiular D. Piatra 0 Yeti tra, tinind-o eu ambele miini in pozitia vizibila in desen. Faceti miscari fixa ne un ax cu manivela metalica (Iucrata eventual din bara de Iier- rapide circulars §i totodata laterale, baton groasii de 6-8 mm) sau de lemn. in serisul indicat de sageata spiralata desenats pe piatra. Schema aneAxul e fixat de cas a pietrei cu doua xa 1 arata pozitia yirfului piesei pe coliere din tabla groase. de, 2 mm, piatra, dar, de doua, trei ori, e nemontate eu suruburi pentru lemn. Eolosirea. -polizorului. In desenul 2 cesar ca scula sa fie' lntoarsa-si misobservati cum se. aseut sculele cu eata ~i pe verso, ca in schema 2. Aveti grija sa nu modificati profilul lama tiietoare pc' piatra polizorului. Dalta 0 si cutitul de rindea F ~int in unghi drept al vtrfului sculei. Ascutirea ptnzei de. ferastrau 0 plasate cti. eoa'da pe cremaliera playeti face, ea in desenul 7, fixtnd lama nului inclinat §i eu partea taietoare pe piatra. Aceasta - care se afla cu- intr-o presa de lemn ljli folosind 0 pila triunghiulara, anume manipulata Iundata in apa (cam pe 0 treimedin lungimea diametrului ei) - 0 veti . in sensul sagetii. Ascutirea se face. in doi tim pi: a) pe 0 fata a laniei roti cu mina (sau folosind un motor electric) in sensul indieat de sageati3.. pentru dintii cu numar par (eu sot); b) pe cealalta fata, tntorcind lama Cu 0 mtnarotij! manivela, iar cu eeain presa, pentru dirrtii impari. Este lalta. apasati unealta de ascutit ; mai puternic in punctul P ~i mai usor in important sa d,ati exact acelasi numar~e mi~ciiri de pila asupra fiesensul sageW R (spre a-i mentine pozitia pe treapta cremalierei). In carui dinte I desenulJ observati cum virful tiiieIn desenul 6 vedeti un polizor obistor trebuie sa formeze un unghi drept nuit, de mtna, care se fixea~a de, mar(90 perfect cu directia genera Iii ' a ginea . mesei, eficient spre a ascuti sculei. Yeti verifiea acest Tapt la nu unelte Uietoare pentru lemn, ci sfir9itul ascutirii; fclosind un echer. numai din cele pentru .sectionat ~i Dupii Iolosire, tndepartati (varsati) preluera t metal: surubelni te ,po anapa din casa pietrei. soane, dalti ... Ascutirea ngurii" uneltei trebuie continuata po 0 "piatra eu ulei" (de Tsierea manuals 3 Iemnului tipul celor rfoloeite la ascutirea hriSectionarea placilor de plaeaj a celor de barbierit), ca in desenul 4. Piatra H 0 Yeti piistra in cutia de carer grosime nu depll~e~te 4 mm 0 puteti face eu ajutorul uneltelor dinlemn E, acoperita (eind n-o Ioloeiti) tr-o trusa de traforaj obisnuita (de eu capacul G. Pentru a evita aluneearea outiei (in timpul miscarilor de tip scolar), montate la marginea unei ascutire), montati-i pe fund (K), in mese oarecare, ca in desenul 3 al Iiexterior, patru mici "gheare" (g), for- gurii 2.3. Insa lucrul lndelungat la ,mate din cuie taiate (sau pilite) ob- aceasta instalatie, este nerecomanda.lic. Le vllti introduce tn orificii date hil, caci duce ill. deformarea coloanei mai tnainte cu un cui, 1n desenul vertebrale, mai ales in eazul adoleseentilor §i tinerilor. detaliu g. Sticluta L confine unguenG )

36

OBIECT!} MICI .•• SATISFACJ:U MARl

!
y
Fig. 2.3

LuCaARI DIN LEMN ,

37

T'aierea core eta si eficienta a scin- rind, bloc dupa bloc, lemnul inutil eu durilor, placilor de pal ~i de "placaj ajutorul unei dalte ~i a eioeanului. mai gros (intre 5 ~i 25 mm) 0 putoti lata insa cum e neeesar sii proccdati face eu ajutorul unei menghine (pre- corect potrivit aeestui proeedeu: prise), de tipul eelei din desenull, care viti desenul 6, unde scindura trebuie se adapteaza si se Iixeaza ne oriee decupata de-a lungul liniei curbe X masa. Scindur~ P est~ introdm;a so- - Y-Z. Incepeti luerul din dreptuI lid intre faleile menghinei ~i e taiata Iiterei Z, spre Y. Dar aveti grijii sa eu fei'astraul (asa cum il vedeti eon- tinep dalta cu muehia taietoare ea turat eu linii punctate). In Iipea unei in pozit ia 2 (notata pe miner), nu asernenea prese, puteti Iolosi dispo- ea in 1, un de unealta are tendinta zitivul simplu(pe care-Lrealizati sinde a patrunde mai _adine decit este guri) din desenul 2 al aceleiasi figuri. necesar. Tmportant : in momentul cind Aeesta se 'compune din dona bueati ajungeti in punctul Y, rut coniiniuui de vscindura (notate eu literele H si -lucrul ciitre X, caci riscati mult sa K) reunite prinineastI'are, Iipire eu despicati gresit scindura, ca in poziaraeetin si censolidare eu suruburi tia 3! Pentru a evita deteriorarea. pentru lemn, astfel incit sa 'formeze . iremediabila .a piesei, reluati IUCl:ul un ansamblu solid. Partea notata eu din punetul X spre Y, ca in pozitia H 0 asezati pe masa -de lueru, de 4. Finisarea taieturii 0 Yeti face apoi care 0 Iixati eu ajutorula doua su- eu ajutorul unei pile §i, la nevoie, rub uri groase, -piesa Kfiind ali pita eontinuind eu hirtie abraziva. la muchia mesei si fixata, de asernenea, eu unul sau doua suruburi. Imblnarea pleselor din lemn Scindura P, ee trebuie taiata, va fi . stririsa ins pre pies a [( eu ajutorul a Metodele cele mai des folosite pendoua. mici prese metaliee S_ luate de- tru aimbma (asambla) piese din lemn la trusa de traforaj sau luerate anuslnt.: baterea incuie, fixarea eu surume 'din tabla groasa de 3'-4 mm. buri, Incastrarea si lipirea eu sub stante Operatia de taiere 0 Yeti face in po- adezive (cleiuri). zitia indioata de desenul 4, tinind F olosirea cuielor eonstituie 0 tehnica fe~astraul eu ambele miini. Nu' apasimpla atunci cind .li cunosti micile sati asupra lamei Ierastraului, ei da- "secrete". Astfel, cuiele se b at, asa cum ti-i. doar misearea normala inaintesint ele.In mod normal, numai in lemn inapoi, tinlnd-o perfect perpendicude osenta moale (plop, tei, brad ... ); lar. Daca aveti de taiat un lemn eu Insa pentru a Ie introduce in lemn de duritate mare' (stejar, nuc ... ) puteti . esenta tare (stejar, fag ... ) este necesar Iolosi un ferastrau pentru met.ale (born- ca, mai Intii, sa le taiati ~i rndepartati faier). virful ascutitvca in desenull al figurii Tiiierea ell dalta # ciocanul con- 2.4, altminteri lemnul crap a. T'aiere a stituie o metoda rapida pentru a virfului cuielor 0 puteti face eu bomfadeeupa lernnul dupa linii eurbe. In-._ icrul sau (daca sint mai -subtiri) cu cepeti prin a trasa linia curba eu ere- ajutorul clestelui patent, minuit asa ionul. Fixati seindura de deeupat in oumobservati in desenul 2. Pentru a. menghina (presa). Apoi, cu un fera- introduce apoi u~or terminatia taiati'i strau, taiati seria de fante notatacu a cuiului in lemn, Yeti da un orificiu [,f,t... in desenul 5, adlncimea lor tre- adine de 3-4 mm eu un burghiu.Cind 'vreti sa imhinati doua piese de soinbuind sa ajunga pina la linia trasata eucreionul. Dupa care eliminati pe dura, nu bateti cuiele paralel intreele

38 ,

'OBIECTETh'HCI ... SATISFAC':rII

~IARI

5
\ Fig. 2.4

..... ,

..

.... -,

..... t

,
I

§i drept in [os, ca in pozitia A a dese- tendinta de a se curba. Daca pe partea nului 3, ci numai oblic, ca in pozijia B, in care se ana batute euiele, eapetele (floarea) acestora sa vad inestetie, este altminteri, la eel mai mio efort,cele doua piese se vor misca din 100 (vor recomandabil sa le adinciti, for~at, in scindura, Iolosind un dron. Astupati aluneca). Pentru a obtine 0 imbinare rezistenta procedati ca. in desenul 4, apoi orificiul cu chit de cutit, astfel: luati cuie ceva mai lungi decit Folosirea $uruburilor.~uruburile grosimea celor doua scinduri §i bate- . pentru lemn au, de obicei, fie cap plat, li-Ie pina cind virful lor iese in afara fiesemirotund. Ele sint continuate eu prin partea opusa; apoirecurbati aeest o parte cilindrica, urmata de una elivirf, folosind un alt cui (ca in faza no- coidala (vezi desenul 1 al figurii ~.5). tata eu X), dupa care introduceti Mai inainte de a introduce surubul (in virful cuiului in lemn, cu ciocanul, ca special in lemn de esen~a tare) formain Iaza Z. ti-i .un orificiu de pornire, folosind 0' Pentru a bate eficient un cui, ~ine~i scula ascutitii, ca in desenul 2, sau un cioeanul in purnn, de la capatul cozii ; hurghiu. ~uruburile en cap plat, Ie oscilati min a' din punctul notat eu A 'I .din desenul /5, fara a misca aproape introdueeticomplet in lemn; in tirnp deloo ootul. Aveti grija ca mlna sa. foree .la acelea eu cap semirotund floarea meze eu cuiul un unghi drept in moramine in afara. Pentru a Iii)putea in~_entulloviturii. Dana. ~ina est~prea 'I§uruba ef.icient, e Jfeeomandabil sa inSU\ (ca in positia B din desenul amin_troduceti pe acest ~urub, mai tnainte tit) sau prea jos (ca in C) cuiul va avea , de montare, 0 ~aiba (rondela) metalica

LUCRARI DIN LEMN

39

Fig. 2.0

(notate cu R in desenul 1). Cind lucrati eu lemn de esenta moale, puteti renunta -Ia f9rmarea orifieiului initial, introduclnd virful surubului en doua lovituri de eioean (e~ in desenul 3) ~i insurubind in continuare. Nu hateti ni~i6data ~uruburile complet eu eiocanul, ea pe cuie (!), cifnsurubati-le eu ajutorul unei surubelnite bine ajustate la floarea. suruhurilor. Spre a le , usura introducerea in Iemn tare ungeti §uruburile eu sapun de rufe, ea in desenul4. Cind aveti de faeut 0 insurubare energica, in lemn tare, e rscoinandabil sa Iolositi 0 ~urubelnitalevier, in forma de S (pecare y-o lucrati eventual singur), ca in desenul 5. Daca doriti sa nu se vada capul surubului la suprafata scindurii, adinciti §urubul (eu ajutorul acestei surubelnite levier), apoiastupati orifieiul eu chit de cutit sau ceara rosie, ea in desenul6.

Lipirea 'pieselor din lemn se face in bune conditiuni eu aracetin. Dar mai puteti Ioloai-si clasieul "clei de timpUirie", pe care-I cumparati de la vopselarii sub denumirea de "clei de oase", in stare solida. Ilspargeti in bucatele ctt mai mici, il puneti "intr-un vas de tabla ~i-l acoperiti cu apa (100 g clei 9i 250 ml apa). Lasati-l sa se umfle vreo 12 ore, apoiincalzi1i vasul pe baia de apa,amesteeind pin a cind se dizolva complet alcatuind 0 masa omogena. Pentru a obtine un clei rezistent la apa; adaugati, inainte de incalzire, 10 g bicromat de potasiu. Important! Retineti ca orice Iipitura, facuta. cu indiferent ce adeziv, trebuie lasata sa 'se usuce neaparat subo presii ; fie una speciala, fie in mcnghina (pentru piese miei) sau sub 0 greutate aplicata deasupra (caramizi, pietre etc.), daca profilul pieselor permite: Veti Iipi intotdeanna numai lemn useat,

49

OBIECTE MICI... SATISFAC'f1l

MARl

Tehnica Iipirii este urm atoare a: par·~ilece vor veni in contact, le veti nivela (egaliza) cu pile ~i hirtie sticlata ; apoi pe suprafata lor veti trasa citeva adincituri (~an~ule~e) incrucisate, cu sul a sau coada unei pile (fara miner), CR' in desenull al figurii 2.6, pentru a favoriza prinderea eficienta a cleiului. Indepartati praful. Apoiaplicati cleiul, ell .0 pensula lata, pe arnbele supratete ce trebuie lipite. Dupa care, puneti la

presa ansamblul celor doua piese incleiate, fie folosind prese speciale, mobile, de ti pul celor din desenele 2 ~i3, fie improvizind una, ca in desenul 4 (unde piesele A ~i B sint fixe ~i rezistente, iar C sint mobile ~i se monteaza, una de-a lungul celeilalte, Iort ate, cu ajutorul ciocanului). Pentru _a, pr?sa unele piese cu profil special, puteti folosi ~i procedeul "strangularii" cu coli ere din fringhie sau slrma, strinse cu ajutorul unui ba~de lemn sau cu 0

LUPRA-RI DIN LEMN

41

teava metalica.: asa cum vedeti in de- (nitrolac) a lemnului las at inculoarea senul 5. Observati (in desenele 2 ~i5) _ sa naturala, Astuparea gaurilor 0 Yeti ca intre prese ~i piesele de lemn ce sint face eficient cu chit de .cutit, (nu cu presate e recomandabil sa interpuneti sapun), pro cur-at de la vopselarii, inniste aparatori, fie din lemn (desen 2), trodus cu ajutorul unui spaclu, Dupa fie din clrpa indoit.a de citeva ori (de- uscare, clndchitul se intereste, polizati sen 5) care sa Iereasca de urme. suprafetele cu hirti_e sticlata. Folositi Finisarea supratetelor. Pentru a da mai tntli una cu granulatie mai mare un aspect estetic agreabil obiectelor ~i continuati cu 0 a doua ce are granuconstruite .din Iemn enecesar sa reali- latie fina. Pentru aceasta, taiati hirzati 0 buna finis are a suprafctelor vizi~ ti~ abraziva in fisii de marime convebile ale acestora, Yeti incepe prin astu- nahila (in Iunctie de dimensiunile suparea eventualelor crapaturi ~i orif'icii, prafetelor de finisat), apoi tndoiti fieapoi prin netezirea Cit mai fin a a scin- care fi§ie in, trei §i, pentru lucru, asedurii (inclusiv a muchiilor) §i Yeti con- zati-o sub 0 bucata de scindura detinua prin baituire ~i vopsire sau prin es~nta moale (calapcd), ca in desenul Z. acoperirea cu un lac plastic incolor al figurii 2.7: In acest fel, Yeti putea
<

_Fig. 2.7

OBIECTE

Mlel •••SATISFAC't~I' MARl

Cub modulat pentru montat Iolosi, pe rind, fieeare din eele trei sectiuni .abrazive ale hirtiei Jndoite, J ocul acesta d~ fndemtnare are forma pe masura uziiri i lor. Spre a obtine 0 unui cub ea in figura 2.S, desen A. polizare huna, asezati obieetul peo masa (bane de lucru), fixati-l, ~i ml- Cele §Ilse laturi ale sale sint compuse din: trei nuiti energie hirtia abraziva, inainte ~i (vezi figura 2.S, desenB), lnapoi, in sensul lungimii fibrelor scin- buca~i de tipul piesei 1, doua buea~i durii, iinind-o en ambele miini, ea in de tipul 2 ~i 0 hucata de tip 3. desenul 2. Pentru a poliza suprafete Confectionati aceste laturi-modul din scindura ' sau 'placaj cu grosirriea' de inguste sau eurbe, folQsi~i calapoade de lemn de forma cilindrica sau avind 5 mm, potrivit forme lor ~i dimensiuo Iatura ascut.ita ca 0 muchie de to- nilor din desene. Finisati cu atentie Indeosehi muchiile pieselor, folosi;d por, dupa cum observati in desenele ,3 §i4. hirtie sticlata fin a, apoi polizati-le ell In cazulcind sclndura are unele su- o bucata de piele (manusa veche). prafete prea scamoase (ramase astfel., Cu aceasta constructia e terminata . . din inefieienta preluerare eu rindeaua), Incercati sa le imbinati intre ele e neeesar sa Ie degrosati (mai inainte astfel incit, prin Incastrarevaa obtineti .de polizarea euhirtie abrazivajcu ajuun Tel de cutie de forma cubica, torul unor pile pentru lemn. Pentru Dacamu reusiti, orientati-va dupe. aceasta (vezi desenul 5): ~ine~i intotcele trei desene ale figurii2.S, dese'deauna pila eu ambele miini, miscanele 1, 2,3, care va indica fazele asamti-o tncet ~i perfect orizontal (evitind blarii laturilor. Desenul notatcu litera bascularea). Mina dreapta va imprima A arata lucrarea termi:r~.ta. miscarea in lungime{in sensul sage~ii Demontati ~i ref'aceti apoi cubul pina notata eu M), in timp ce mina stinga clnd veti reusi a-I asambla far a greapasa pe capatul pilei ( A) si, totodata, §eala. Dupacare oferiti-l ~i prietenilor, impune 0 miscare de translare (T). ca pe un test de indeminare §i orienComhinarea acestor doua miscari ( A tare geometrica, §i T) conduc la 0 degrosare icorecta, dupa care actionati eu hirtie abraziva, Joe Ia poarta ell doua mingi Biiituirea. Luerarile terminate, mai tnainte de a fi vopsite sau lacuite, e il1 aterialele necesare: 0 tablie de planecesar a fi acoperite eu un strat de eaj gros de 2 min sau 0 coala-de mubait, .Iie cumparat de Ia vopselarii, fie cava (carton gros) eu dimensiunile de preparat prm amestecarea omogena trr SOO X 1 200 mm; alta bucata din acela~i material (pentru lucrat port ile 100 g ulei de inIiert a 20 ml bsnzinasi joeului); araeetin, Iipinol ori prenan10 g sicativ naftenic. Ve~i aplica baitul dez; doua ' be~e din lemn, uscate, de cu 0 pensula, Ctnd s-a uscat bine, puteti forma tronconica, lungi de t 000 mm trece, in' sflrsit, la vopsire sau lacuire, (recuperate' eventual de la tulpina poLemnul vopsit ~i bine uscat poate fi mului de iarna, dupa demontarea acesanoi lustruit, frecindu-l eu 0 ceara achituie}; doua mingi de ping-pong; tu~, zitionata din comert sau cu 0 solutie negru, ob~inuta prin dizolv~rea in2QO ml spirt. Constructie fji tolosire. Desenati mai tehnic a 50 g colofoniu (saciz). Agitati Intli pe placaj, apoi taia~i (cu ferastraul energie solutia ~i aplicati-o eu ajutorul de traforaj) baracelor cinci porti, respecttnd forma ~i dimensiunile indicate unui tampon din cirpe de bumbae, apoi in desenul cu detalii din stinga-jos a frecati indelung 'supraf'ata.

'

LUCRARI

DIN LEMN

48

Fig. 2.8

figurii 2.9; dupa. care urmeaza cele dona par~i laterale de reazem (de forma triunghiulara). Lipiti aceste piese pe tablia de placaj, asa cum vedeti in figura de ansamblu, Marcati cu tu§ negru centrul terenului §i scrieti in dreptul portilor numerele de Ia 1 plna la 5, ca in desen, TacuriIe (betelede lovit mingea) le ve~i fasona din tulpini de arhori coniferi uscati (dar, Iireste, puteti folosi ~i alta esenta de lemn). Ele trebuie sa fie perfect rectilinii.

Observati ea terenul de joe nu are margini laterale, pentru -,a permits aa se traga lovituri din trei Iaturi, insa eventual, putetisa-i montati cite 0 stinghie-aparatoare Inalta de eel mult 25 mm (tot prin lipire s,.i consolidare cu oiteva, cuie subtiri). Vopsiti una din mingi in rosu sau negru. Numai aceasta minge colorata va Irehui sa fie intrcdusa in portio Jocul decurge astfel: Se trage la sorti ordinea intrarii in joe a fiecarui opo-

44
:Fig.2.9

OBIECTEMICI ... SATISFACTH

MARl

nent. Mingea colorate se a~aza la mijseturi-seri i, pentru ea partida sa nu .Iocul terenului, iar. eea alba la 100 mm dureze prea mult, Desigur, joeul se in spatele ei, in pozitie verticala pe la- poate organiza ~i pe echipe formate din tura din spate a terenului. Primul jucite doi parteneri, ale carorpuncte se cator are dreptul sa traga 0 serie de lnsumeaza. Ci~tiga jucatorul sau echipa care realizeaza cea mai mare suma de trei Iovituri. numai in mingea alba, cautind sa, atinga (cu aceasta) mingea puncte. colorata, pe care trebuie s-o introduca intr-una din porti (tmtind, Iireste, pe Joc - concurs ell 0 bWi cele care-i ofera mai multe puncta), Dacarcuseste, ci~tiga num arul de puncDin b.ueati de pal ~i placaj sau scinte scrisin dreptul porti i respective (de dura subtire de brad (recuperate de la la 1 Ia 5). In cazul cind a rnarcat din diferite ambalaje) ,taiati - pctrivit dimai putin detrei lovituri, varepune mensiunilor specificate in desenul din mingea la eentrul terenului, dupa care stinga al figurii 2.10 - ~i apoi asamva mai trage 9i restul lovitur-ilor plna blati piesele (prin Iipire cu aracetin 9i la implinirea seriei de trei, putind marconsolidare cu cuie suhtiri), construea, astfel, din neu, ind astfel aparatul jocului, Acesta pcate Caderea uneia din mingi (sau a am- . fi vopsit eu doua culori de ulei, asorbelor) in afara terenului de joe se pe- tate dupa gust, ori cu lacpentru hinalizeaza eu pierderea dreptului la 0 eiclete .sau lasate na tur ~i acoperite Iovitura (nu la toata serial) in minge. doar eu doua straturi succesive de Cind jocui sedesfa~oara intre doi . nitrolac incolor. Pentru a juca, introduceti 0 bilji de oponenti, fie care dintre ei trage cite einci ser-ii de lovituri (deci joeul are otel (rulment) sau de sticla, ori din material plastic prin intrarea notata cu 1 cinci seturi). Cind sint trei sau mai (in dreapta-sus). Bila va aIuneea l'l.ea." multi jucatori, se trag numaicite trei

LUCRARI

DIN LEMN

45

Fig. 2.10

Prelucrare # montare. Dimensionati, trasati ~rapoi taiati toate materialele potrivit formelor ~i cotelor indicate in cele patru desene din figura 2.11. Asamblati piesele folosind lipirea cu aracetin ~i consolidarea contactelor Iipite cu suruburi si cuiec Puntea ondulata a piesei 1 0 puteti lucra din tabla recu-', perata de 1a cutii de amba1aj. y opsit.i piesele in culori vii (ga1ben, portocaliu, rosu). Marginile portilor din piesele 2, 3 ~i 4 vopsiti-le distinct cu cite 0 linie alba sau neagra lata de 1012 mm;ele VOr fi de ajutor la ochit, Joe de indeminare §i tinta Cum se joaca? A~ezati cele patru piese fie in linie dreapta, laslnd cite 0 111aterialele necesare : cele patru piese distant a de 1 m intre ele, fie de-a lungul principals ale jocului (1 = puntea, circumferintei unui cere, sau in pozi2 = piramida, 3 = turnul ~i 4 = cotia (mai dif'icila) din figura alaturata, sul) le puteti lucra din sipca de lemn Puneti mingea la distant a de 1 m in groasa de- 20 mm ~i lata de 25-30 mm, ' Iata primei piese, Incepeti jocullovind pentru laturile de rezistenta (scheletul) mingea cu crosa astfel incit ea sa parale Iiecaruia ; placaj gros de 2 mm sau curga toata puntea dintr-o singura 10carton pre sat (mucava), ori tabla subvitura. Daca ratati, reasezati mingea tire pen tru laturile figurilor; cuie §i ~i repetati lovitura. Apoi, din pozrtia suruburi subtiri pentru lemn, vopsea unde ajunge mingea, loviti-o din nou lichida ("Sinvolal"). Crosa din lemn va pentru a 0 trece prin poarta piesei 2, avea lungimea de 850-1000 mm (in. urmata de poarta 3 si, in final, cautati Iunctie de Inaltimea jucatorilor), iar s-o introduceti in orificiul inclinat al mingea va avea diametrul de 50-· cosului 4. In tot cursul j ocului mingea 60mm. va fi atinsa numa:i cu crosa, prin looilungul planurilor inclinate ale aparatului, trecind succesiv pe citeva din-: tre ele ~i va iesi prin una din pontile notate cu A, B ~i C. Se acorda cite 1 punct pentru iesirea prin poarta A,· ;2 puncte pentru poarta B ~i 5 puncte pentru poart.a C (pentru care bila trebuie sa parcurga intregul traseu). Fireste, puteti organiza concursuri intre colegi, urmind a vedea cine realizeaza cel mai mare num ar de puncte din 5 sau 10 Iansari ale bilei,

OBIECTE

mCI ... SATISFACTII

MARl

Fig.

e.n

ratata (atunei cind mingea Ioveste sau atinge una din piesele vizate, dar ricoo misca prin simpla rostogolire. §eaza sau nu pareurge Intreg. traseul . Calculul punctaJului face astfel: se acorda 10 puncte pentru trecersa : acelei figuri). Tot astfel se penalizeaza peste piesa 1, eite 20 puncte prin por- ~i daca mingea loveste .din gre§eaUt ~ile pieselor ,2 ~i 3, plus 50 puncte pen- oricare piesa. Rezulta, deei, cil maxitru introducerea mingii in orificiul pie- . mum de puncte oe poate fi realizattntr-un joe. este de 96. Daca jocul se orsei 4. Suma punctelor. este 100, din care se scad: cite 1 punct pentru fie- ganizeaza intre mai multi oponenti, el va fi cistigat, Iireste , de eel care reacare lovitura de erosa data in minge; lizeaza suma cea mai mare .. §i cite 5 puncte pentru fiecare lovitura

turi lente saumai puternice, dar fara a

se

LUCRARI

DIN LEMN

47

. Chid instalatia este finisata, a~eza.ti-va drept in Iata panoului, mai intii Pentru a va antrena in aruncarea la la-distanta de 4 m, ~i aruncati pe rind ~inta fix a, construiti jocul ~i instalatia trei mingi de tenis (uzate), cautind sa de sernnalizare din Iigura 2.1"2. EI este loviti discul mobil din 'centru. Ori de compus dintr-un panou dublu de pal cite' ori yeti reueise va aprinde be cuI sau placaj gros de 10 mm, cu tnaltide sem~lizare. Dupa oereuaiti sareamea de 800-1 000 mm ~ila~imea de lizati constant treilovituri direct in 500 mm, Iixat pe picioare de lemn tintal mariti distanta cu doi metri §i sau metalice infipte in pamtnt, GrOreluati aruncarile. - Incercati apoi sa simea panoului (distanta dintre cele loviti tinta ~i arunclnd mingile nu din doua placi ale sale din fa~a ~i spate) 0 Yeti calcula in functie de lungimea mo- fata, ci din pozitii situate in unghi de sorelului din desenul-detaliu 1. Pe 45° 18. dreapta ~i stinga. partea din fat a a panoului desenati trei cercuri concentrice cu diametre difeBumerang rite. Cercul din centru, avind diametrul Aparatul acesta simplu, destinat la de numai 60 mm, il veti decupa. Discul sau il Yeti monta pe 0 tija de lemn pre- noi unor exercitii cu caracter sportiv vazuta la capat cu un arc. Lucrati apoi . si de amuzament, are 0 veche istorie. dispozitivul electric de autosemnaliProvine inca din vechiul Egipt §i din zare, asa cum- vedeti in desenele-desudul Indiei, unde era Intrebuintat talii 1 ~i 2 al- figurii, Iolosind : un moca armade lupta §i vinatoare. $i assorel de lemn sau material plastic, tazi mai este Iolosit in aceleasi scopuri doua tiiblite de contact (recuperate de de catre triburile austrafiene. E lucrat la 0 veche baterie electrica patrata), din lemn curbat, cu 0 suprafa.,ta plana un bec de autoturism pentru Iaruri, cu dulia respectiva, strma de sonerie §i· cealalta ondulata. Datorita Iormei pentru conexiuni ~i trei baterii elee- sale, dar §i modului cum este azvirlit in aer, bumerangul' revine Ia Iocul de trice de cite 4-,i)V, legate inserie.

Joe de tints en autosemnallzare ,,

Fig.2.12.

48.

OBIECTE MICI ... - SATISFAC'f1I

MARl

vedeti in prima imagine e1 poate avea infii~i~iiri diferite, plna la acea snrprinzatoare Incrucisare de spite dispuse circular, care tnsacorespund .toate caracteristicilor function ale . amintite . ' mal sus. Materiale. Pentru a construi un model de bumerang, dupa unul din cele doua tip uri (A §i B) din. Iigura 2.14 .(caroiatii, cu latura patratelului de 25 mm), avej.i mevoie de placaj (sau
v-

II

1-::''' 1.11 ,~ i
! I '
I

Fig.2.H

,Fig. 2.13

aruncare in -cazul in care nu si-a atins Fnta (fig. 2.13). _ ' Cel mai cunoscut model, dincolo de regiunea australiana, este bumerangu1 de" forma unui corn, dar _ asa cum

scindura) cu dimensiunile de 360 X 380 mm, -gros de 10 mm; 'carton ve1in §i aracetin. , Prelucrare ~i [olosire. Incepeti prin a reproduce _ la scara -:- pe 0 coala de carton desenul unuia din modelele de bumerang, ales din desenul caroiat. Lucrati eu grijii, proportional, pentru a obtine corect forma din figura.' Decupati apoi piesa de carton, pe care 0 Yeti folosi ca sablon. Constructia bumerangului din lemn 0 vetiface dupa Indicatiile -tehnologice pe care le ohservati clar in fig. 2.15.• trasati forma obiectului pe placa de placaj; -

LUCRARI DIN LEMN'

Taia~i apoi din carton cele sapte b:ide de .rezistenta (part-ile mai negre dindesen, asemanatoare cu 0 lentils, dispuse transversal) ~i [ipiti-le cu aracetin exact in locurile indicate. Astfel ati terminat constructia. Este recou{andabil sa lucrati ambele tipuri prezentate in desen. Aruncarea bumerangului, astfellncif sa revina la voi.ro vetiface asacum vedeti in fig. 2.16~ dar nu va pierde ti rahdarea daca nu veti reusi chiarde la primele Incercari .:' ca iir orice ramura sportive, e nevoie ~i aici de antrenament pentru a doblndi inderninarea necesara.

Bumerang eu pale incrucisate

Aparat pentru sport.-si amuzament, ori arrna de vinatoarea inca Iolosita de ba~tina~ii australieni _. bumerangul (asa cum 11 ve'deti in desenul de sus al figurii 2.17) _ constituie 0 construe~ie atractiva. Pentru ca el sa Iunotioneze e necesar sa respe otati cu ,grija profilurile celor doua pale din care este compus. lI:l aieruueie «ecesare: do ua scinduri de Iag sau stejar (drepte ~i fara- noduri) cudimensiunile de 7 X60 X 400 mm ; aracetin sau prenandez ; nitrolac incolor; sfoara sub tire . . Prelucrare # montare. In scindurile aduse exact La dimensiunile· indicate in desenul de j os al figurii 2.17 dati (cu ferastraul ~i' dalta p entru lemn) crestaturile de 3,5 X 60 mm, vizibile in desenul din partea de jos a figurii rnentionate. Cu ajutorul unei pile pentru lemn ~i al hirtiei abrazive fine,dati palelor aparatului profilul aerodinarnic indicat in sect.iun ile A-A ~i B-B al figurii 2.18., Folosin d apoi 0 sloara, verificati daca centrul de greutate al Iiecarei pale se afla exact la mijlocul lungimii ei. Pentru aeeastavprocedati

Fig. 2.15

• taia~i-o cu ajutorul Ierastraului de traforaj; • rotunjiti-i marginile taieturii, Iolosind 0 rindea mica; • Iasonati rotund (cu 0 pila fina pentru lemn) fa~a superioara a bumerarigului.

50

OBIECTE MICI ... SATISFAC'fII

,MARl

Fig. 2.16

asa cum vedej.i in desenul din dreapta.jos al figurii' 2.18. Daca simetria fiecarei pale este corecta, piesa se va balansa usor ; daca Insa are tendinta sa cada intr-oparte veti continua sa ajus-

tati piesa respectiv a, Dupa lob~inerea eehilibrului uniti Intre ele eele doua pale ,p.~inungere eu araceti~ sal).Jlrena~?ez ~l suprapunere. A~ezatl deasupra mijlocului palelor 0 greutate de circa 3 kg

A-A

JI
~

'b

--~----400
...

8-8 ~

~f===
~!_

A,

::oJ

;::::=;::

~ :760 ~ f
~ rt<:i

Fig. 2.17

'~ln~
I

p
Fig. 2.18

LUCRARI DIN LEldN

~i lasati in repaus 6-100reJa uscat, dupa Care acoperiti intreg aparatul cu un strat de nitrolac incolor (suflat cu pulverizatorul de min a san aplicat cu pensula). Cind ~i lacul este use at, rigidizati pozitia celor doua pale (care VOr cadea adesea la pamlnt) prin legare cu sfoara1 in crucis, a~a cum observaj.i in priinul desen al figurii. Lansarea corecta a aparatului - astfel incit acesta, dupa ce se roteste de nenumarate ori in zhor sa revina la -loculde pomire - 0 ye~i doprmde prin antrenament. Joe· eu aetloneee hidra,uliea

J oeul mecanic pe· care-lvedefi, a~a cum arata gata montatc.In desenul de sus alfigurii 2. 19 este deosebit de atractiv, mai ales daca-l Yeti sa pe 0 teava sau un furtun. lucra la seara mai mare, astfel Inoit Dupa cara istabiliti ee dimensiuni maltimea siluetelcr celor doi taietori doriti sa aiba. jocul. In Iunctie deade l~mne sa aiba, de pilda, 250 mm. ceasta, tr£l.sa~i· usor (eu ereionul) pe Pentru a va veni usor sa intelegeti ~i foliile de placaj caroiajul necesar sa realizati constructiavpiesele dispodesenului proportional, fie care pazitivului (in afara turbinei cu zbaturi, tratel putind avea latura de, 10,15 care este prezentata ,separat in figu- 30 mID, Deasupra aeestor patrate dera, 2.20) slnt .numerotate astfel: 1 = suportul turbinei, cu plrghia manivesenati (Ia scara) figurile jooului, orienlei care transforma rniscarea de rotattndu-va dupa desenele din' partea tieintr·una de du-te-vino ; 2 = manide jos a figurii 2.19. Taiati piesele eli vela metalica (pentru eventuala actiajutorul unui ferastrau de traforaj, onare ~ma~lUal~ .Il joc~lui) -punet· .apoi finisati 'muchiile cu hirtie sticla~e I~gatura m?bll eu resa 3; ~ ..~ 'ta fina. Separat dimensionati ~i Uisirma de.. act~o?are m~re. ~alllveia -iati placa-suport 10. Vopsiti toate (motor) §l JucarIa proprlU-zlsa; 4 =,- .'.. '. b ' ·1 t I t~· t or1 or de "lemne; . 5··· -: . piesele . eu . un strat du~ lu de vopsea 81 ue e e a18 ··1 e .. b. bratul activ al taietorilor i 5a = eel fil astsptati ca aeeasta sa s~ usuce me, de ~l doiiea brat; 6 = fer'astraul, eu Faceti apdi montajul par~ilol' fixe cele doua mlini ale siluetelor; 7 = cu suruburi ~i cuie, iar aleelor mosirma de actionare a taietorilor j 8 = bile eu stif'turi (un fel de nituri taiate capra (in forma de' X) pentru sprijidin slrma de aluminiu, cum este cell nul lernnului ; 'J 0 = placa-suport ge- . ,n unor cabluri electrice), precum ~i al neral. sirmelor 3- ~i ·1. Ungeti cu rvaselina Materialele necesare: setndura groatoateaeeste~tifturi~i loeurile un de sa de 30 mm pentru piesele 1 ~i 10; axul turbinei se sprijina ~i se roteste scinduragroaM de· 15-20 mm pen(froaca) de suporti! sai. Dupa ctteva tru discurile ~i paletele turbinei ; tija reglaje, daca' forta curentului apai
c

cilindrica de lemn sau material plastic pentru axu1turbinei; placaj gros de 5 mm pentru cei doi taietori (piesa 6 se Iucreaza tot din placaj}; scmdura groasa de 10-12 mm pentru piesa 8; slrma- de fier zincat sau aluminiu groasa de 4 mm pentru piesele 3 ~i 7; obucatica de creanga de arhore pentru piesa 9; cuie-; suruburi pentru lernn ; vopsea pe baza doe ra~ini alchidice (tip "Sinvolal"h Prelucrare si montare. Lucrati mai Intii turbina, asa cum vedeti clar in figura-detaliu 2.20. Montati-o §i fa--eeti-i proba de functionare Ia marginea unei apecurgatoare sau pe un jgheab (construit anume din tabla), ori Iasind sa curga asupra paletelor turbinei, mal de Ia inal~ime, apa adu-

OBIECTE MICI •.•·SATISFAC'fIl

MA:RI

~ ~

~ =:-. Iy ~

Ih )~
~:"Il;,'AI~

!:
~

SID
8'.

i1! ~
~~ ~

.
-

~@~

<9J!Ll ]1'~

'11un~
-"

k~

~~~

~.~ \:\

(jJ)

II¥III••
~~ ~ '01' r:1. t'" f(
:D
.3)

I~~ ..
10-

..,.

\- .'\ 'J' ~

" t:L it ~

.....

III II
r...
Ii ~
~y

~ 9 ~ ~
.

r,

v.

I)

..

~~

...::: 4)
~

r-

If

I I

\\.

O.

".
II .1
t
I"ig.2.19

~
j

-I
I-.

~
.~

. \,
,

-.I~r-®
'I

"

:: r-

,,~.
"~
IE

~
II

t-

I
j

.r>.,

·1\

j
)

I.A

11m

II-

,!

1=

II

V 1\

\
~ r-.. . ez: r-1\
L

l-

1k1J
,
i

\
J

~t--.

P" [1

l-

~J»
/
.:

este suf'icienta, jocul va furictiona continuu, Eventual - la icelalalt capat al axului turbinei - puteti monta un generator electric de bicicleta, care va furniza gratuit energia .necesara pentru a lumina jocul (in timpul noptii) cu 1-2 becuri de lanterna.

Stand pentru tras la ~inta

J ocul acesta de ochire si indeminare se practice folosind fie 0 simpla minge mica de cauciuc, fie un pistol care trage cu mingi de ping-pong, ori, mai bine, unul ce trage cu ventuzede cauciuc.

LUCRARI DIN LEMN

53

Fig. 2.20 I'll aterialele necesare: 2 stinzhii de lemn eu dimensii nile de '20 ~40 X X 1 ~OO.mm (;piesele C din desen); D Ioaie de placaj de 5 X 700 X 1 000 mm; pal gros de 10-12 mm: hala'male metalice; suruburi pent'I'u' lenin' vopsca alchidica. ." Prelucrare si: montare, Dimensionati trasati ~i taiati piesele din materi'ai' le;mnos potri:rit formelor ~i cotelor dl_n desenul din stinga alfigurii 2.21. Din ele iasamblati panoul A, montat JJe eele doua .sti nghii C, apoi lada B. p~ par~ea de sus a placajului panoului A desenati cercurile concentriee de tinta, a~ae~m vedeti in figura 2.22. Vopsiti toaye aceste piese, dupa care asanfblati-le eu suruburi orientindu-va dupii indioatiile din' des~ne. Separat! p~ bueati de .pal, desenati ~i decupati siluctele unor animale (ca-

mila, elef'ant, c~rb ... ) sau figuri de carnaval (arleehm etc.), ori fructe (mar, l?ara1 nuca ..:): ,Pe .stand pot fi 5.-7. Iiguri. Stahiliti smgur dimensiunile acestor siluete, din care unele pot fi mai mari, iar altele mai miei s~r~ a prezenta difieultate Ja, atins: Finisati muchiile. taieturilor eu hirtie sticlata fina. ~poi 'pietati figurile _eu vopsele de ulei pentru pictur a, Dupa ee se usue~, rnontati-Ie (mobil) pe lada B, Iolosind balamale si.suruburi asa e:um ::redeti in desenul din: dreapt~ ~l f~gU:ll 2. 21. ?timdul terminat se prezmta ca in figura 2.22. CU7n se joacii? Asezati-va in fata standului Ia distanta de 5'Ill adi~a aruncati cu mingea, ~ori la numai 3 m daca folositi pistol. Ochiti siaruncati sau trage~ti' in una din figu~i. Daca o dobor~ti aveti dreptul 11.1. 1 punet. Se arunca (sau se trage) de zece ori. Un coechipier are grija sa ridice Ia lac pe verticala, figuriIe cazute. Tint~ de pe pa~oul A poate: £i ~olositiJ. separat numai pentru ochit ,~l tras cu pistoIul eu ventuza, ' Iaht
ell

urlpl

Construiti aceasta ambarcatie-jucarle, la dimensiuni pe care Ie stabiIiti singuri, orientlndu-va dupaIigura 2.23, astfel :

Fig. 2.22

OBIEC'.rE MICI ... SA'l'ISFAcrn

.MARl

Fig. 2.23

• ghiul. 6' este 0 bara cilindrica din lemn.Tn e1 veti Insuruha eele doua inele ell ~uruh neeesare' pentru Iixarea plnzei, Un al treilea inel metalic, id~ntie, i! veti montain lemnul eorpului navei, la pupa; • cele patru piese 7 sint niste dreptunghiuri taiate din carton' gros, pe Care Ie lipi}i (cu Iipinol sau aracetin) pe iptnza 8, luerata din tesatura sau folie de material plastic ; • catargul (sau arbore'le)cilindrie, subtiat ditre virf,9, 11luerati din lemn de brad. Inaltiraea lui va Ii cit dublul Iungimii .corpului 1. $traiurile (eabluzile) arborelui le taiati din stoara sau guta de material plasf;ic~i le montati, bineintinse, ca in figura. Vopsiti nava cu doua straturi suprapuse de vopsea tip "SinvolaI", Iasati-o sa se usuce bine 8,i apoi lansati-o Ia apa, Vint bun! .

Submarin

eontemporan

.• fasonati .piesa prineipala 1 corpul navei - din lemn de plop, tei san brad uscat ; . '. cele vdoua console 2 (ca niste aripi) Ie puteti lucra fie din sclndura subtire de 3-4 mm, fie din tabla de aluminiu. Lungimea Iiecareia este cit jumatate din lungimea piesei 1. Le Iixati pe corpul navei prin Incastrare fortata. Din strrna de aluminiu sau fier zincat groasa de 3-4 mmconfectionati piesele 3, asa cum vedeti in desenul-detaliu din coltul dreaptaBUS. Fixati-le la capetele celor idoua console. Montati §i piesa 4, facuta din aceeasi strma; e piesa 15 are -Iorma unei juma:Ul.ti de sfera. Peate fi din tabla sau rnaterial plastic, ori din cauciucul unei mingi uzate (dar, cum are doar un rol decorativ, poate Iipsi) ;

Modelul acestuisubmarin de tip contemporaneste eoneeput mai, ales ca 0 jucarie, ori pentru .a Ii pastrat intr-o colectie de machete de nave . Daca inaa va prcourati vtoate piesele necesare isi lucrati eu eficienta, submarinul .~ construit Ia 8cara, petrivit desenelor de ansamblu din parte a stinga-sus §i centru a figurii 2.24, pre" cum §i a detaliilorprezentate in .de.sene le din dreaptasi jos - poate de. veni functional, adica naviga sub apa, .Jl1 aterialele necesare reies din explicatiile CO urmeaza, Iiecare constructor alegind pe celo pe care Ie doreste in functie de nivelul s,i scopul pe' care
vrea+sji-l dea lucranii,

Pentru a putea identifiea usor pe desene pieselesubmarinului s,i' locul eorect de montare alTiecareia, precum 8,i pentru a Ie urmari in deseneledetalii, acestea slnt notate cu numere, astfel ; 1 = palele elicei, 2 = _fuzelajul arborelui; 3 = cirmele ori.zontale ~i verticale din spate, 4 =

LUCRIRI DIN LEMN

----

(51)

.
.1

I.
I
":;_

.!

...t.._

56

OBIECTE MICI ..• SATISFACTII

MARl

arcul de .revenire, 5 = bucat.a de zahal', 6 = arcul de contact, 7 = container, 8 = partea demontabila a corpului, 9 =capacele lumina to arelor, 10 = clrma-compensator, 11 u~ile turnului de comanda, 12 , periscoapele ~i radiolocatorul, 13 = arbore, 14 = container, 15 :_ piulita, 1(j = arcul de cirma, 17 = cirmeIe orizontale frontale, 18 = arhorele elicei, 19 = pies a de legat'ura' (stut), 20 = teava-suport, 21 = piesa conica din spate, 22 =corpu! modelului, 23 = arcul de cuplaj, 24' = pirghie, 25 = cantainerul rtntrerupatorului, 26 = suruburile defixare a intrerupatorului,27 = microelectromotor, 28 = arc de declansare , 29 = coverta, 30 ~ turnul de comand a, '31 = despartitor din placaj, 32 = teava pentru clrme orizontale, 33= parti demontabile. ' Prelucrare si montare. Construiti mai intii 'corpul -n8:vei; acesta :poate fi f'acut din lemn ,de tei, pin sau plop. Forma (asemanatoare unei tigaride Ioi) i se poate da fie la strungul pentru lemn, fie lucrind-o cu uneIte de min a (ferastrau,dalti, pile.l.). Partile laterals se VOl' lipi, introducind -Intre ele 0 foaie de hirtie, dupa care se VOl' finis a detaliile exterioare, DesIaceti apoi partile Iaterale (vii. va ajuta foaia de hirtie introdusa la mijloc) ~i scobiti corespunzator partea interioara, Urmeaza confectionarea partii superioare. Nu uitati sa lipiti capacele luminatoarelor. Cirma-compensator se lucreaza dip.,tabla de- fier zincat sau alama, groasa de 0,2 mm. Fixati cirma cu un cui indo it. La partea superioara a navei montati periscoapele ~i radiolocatorul. ' Propulsorul modelului este format dintr-o elice cu doua pale, lucrate din tabla de fier zincat sau alamiL Pentru iuhorele elicei Ioloaiti 0 sirma de otel groasa de 2 mm. Ctrmele verticale ~i orizontale, front ale ~i din spa-

te, Ie lucrati.idin tabla suhtire (luata de la 0 cutie de conserve.j-Ele au profil -sirnetric ~i Ie mont.ati pe carcasa mobil, cu ajutorul unei sarniere. Pe schema vedeti un microelectromo tor(piesa 27) alimentat din baterii elcctrice useate, cilindrice, de 1,5 V. El poate fi luat de la 0 jucarie electromecanica stricata. Piesa aceasta va fibine Iixata in interiorul construetiei astfel ca, daca voiti sa-l puneti in miscare, sa nu aiba joe. Arborele motorului si terminatia arb orelui elicei (18) sin t unite pri ntr- un arc de cupIaj (23), lucrat din slrrna otel ita groas}:i de 0,3-0,4 mm. Poate fi Iolcsit In acest seep ~i un tub de cauciuo sau material plastic pentrrrracnrdare, Bateriile pentru aliment area electromotorului (legate in serie) se introduc intre despartituri de placaj. Pentru ca sa fie bun contactul intre. baterii, acestea vor fi fixate cu un arc. In.despartitura frontala Tixati un contact permanent din tabla,<'ie care lipiti un conductor electric. Grupajul de baterii este conectat cu electromotorul printr-un conductor izolat, prin intermediul unui Intrerupator, care este montat la partea superioara a navei. ~uruburile de fix are ale acestuia servesc, in acelasi timp, drept clame pe care sint adusi conduotorii in interiorul vasului. Intrerupatorul este compus din doua contacte ~i 0 pirghie mobila, de care este sudat (lipit cu cositor) un arc de contact. In capatul lui superior este lipita 0 placa.-contact.Sub partea inferioara a pirghiei se introduce 0 buca~ica de zahar cubic. Ea ridica arculsi-l pune in contact cuptrghia. Se Inchide astfelcircuitul retelei electrice 9i, ca urmare, porneste rmotorul. (Cind zaharul .se dizolva in apa, contactui revine ~i eircuitul se intrerupe, oprind motorul ~i, deci, nava). Durata timpului dezniscare asubmarinului depinde de marimea bucatii de zahar,

LUCRARI

QIN LEMN

57

Nava terminate din constructia realizata cu bobinaj de sfoara, asa cum vedeti in desenele-detalii I-V. propriu-zisa, va £i ~lefuita C11' hirtie sticlata fini{) apoi rvopsita cu vopsea Fasotiati si montati inelele de sirma de- tip - alchidic ("Sinvolal") ~iacope~ ca in d~taiiile IV 9i V. Imhracati apoi carcasa cu' folie de polietilena, aplirita, eventual, suplimentar cuun strat de nitrolac incolor. Cu aceasta, con- cata pe ambele parti (fa~a 9i spatej si structia este terminat.a. li pita icu stiroeol. (pentru celofan foDa~a a~i lucrat-o inscop - functioloaiti Iipinol]. tn' final, atasati sf'orile nal, acum poatefi lansata la apa pen- pentru manipularea aparatului 9i ju-tru incercasi. Punetiuncdelul pe apa cati-va cu e1 asa cum observati in denumai in momentul cind elicea se a- se~ul din cent;ul· figurii 2. 25: Aparana in plina viteza. Unghiul de fix are tul, fiind de mari dimensiuni, poate a cirmelor orizontale- frontaIe poate £i inaI}at numai p-e. vreme cu vint oscila intre 1a ~i 3°. Ctrrna-compensaprielnic. tor cree aza 0 putere de ridicare poziAparat pliant t.iva. Submarinul poate ciroula sub pentru jocuri de mlseare apa la 0 adincime de aproximativ un metru ~i jum atate. Daca vreti 'sa cir-: In p arte din dreapta -a figurii 2.26 cule mai aproape de supraf'ata apei, vsdeti modelul (gata asamblat) al veti mari. unghiul pozitiv/8.1 cirrnei- unuiIel de tarc patrat, cu latura luncompensator 9i Yeti micsora corespunga de 1 000 mm ~i inalt de 1 200 mm, zator unghiul negativ al cirmelor oridestin at jocului de .miscare al copiizontale Irontale. Viteza normals sub lor. Acest aparat ou earacter sportiv prezinta avantajul major de a putea apa anavei este de aproximativ fi inst alat (9i pastrat in forma pliata) 0;7 m/s. inorice curte mica sau ehiarin spa'. tiul restrtns al unui apartament, Iiind Zmeul Alhatros de folos ~i pe timp de vreme rea. JuConstruiti acest aparat zburator, cindu-se. CJ.l el, copiii fac implicit mulcare aminteste silueta unui albatros, ta miscare, Iapt care contrihuie la din urm atoarele materiale: baghete dezvoltarea lor fizica armonioasa si a , de lemn"de plop sau tei (la nevoie abili~atii membrelor, a agilitatii in brad); .hine uscate, cu grosimea de general. Partile componsnte ale apa4-5 mm, pentru 'carcasa ; sfoara sub- ratului sint: 1 = barele verticale, 2 _: tevile orizontale, 3 = un pod intetire, pentru tmbinarile elastica; folie - inclul de Iixare, 5 = bala'~ubtire de polietilena (sau celofan) . rior, 4 pentru invesmintarea carcasei r : .Iipi- male metalice. iJi aterialele necesare constau in: cunol 9i stirocol, pentru lipituri; putina 9aci de lemn (care pot fi obtinuti, de sirma groasa cte 2 mm, pentru inelele unuivechi de fix are a sforilor ; un ghem de sfo a- phda, prin demontarea pat pentru copii), pentru barele 1 i 1'a rez istent.a, pentru minuit zmeul. bucati de teava. din fier zincat (cum Prelucrare $i montare. Dimensionati sint cele folosi te la instalatiile de a1]i -Uiiati baghetele potrivit cotelor pa), pentru piesele 2; trei ihucati de din desene. Asamblati aparatul prin lipirea(cu lipinoI sau prenandez, ori scindura, pentru podul 3; un inel din aracet.in) ·partilor care yin in contact cauciuc sau material plastic, ori lufi:ic.Face~i consolidarea lor atenta, crat din tabla, .pentru piesa 4; 6 ba-

a-

_..

i8

OBIE<!fE MICI ••• SATISFAC'fII

MARl

Fig. 2.£5

lamale metalice mari, cu respectivele prealahil, -ungeti cu prenandez mar~uruburi pentru lemn, pentru piesele ginile interioare ale orif'ioiilor date [); platbanda metalica groasa de 1in Iemn. Hestul asamblariipieselor 2 mm ~i suruburi pentru Iernn nece- este destul de simplu §i se realizeaza sare la asamblarea podului 3; pre- repede cu ajutorul balamalelor ~i al nandez. suruburilor pentru lenin. Aparatul Prelucrare' §i montare. Dimensionati terminat nu se vopseste, deoarece pie§i taiati materialele (pe serii de piese seleIui vor- £i supuse unei frecari inidentice) potrivit formelor §i cotelor , tense in timpul jocului. Cind nu 'e £0indicate in desenele cu detalii ale Ii- Iosit, el poate fi psstrat, pliat, pe gurii. Tevile 2 le veti fix a in orificiile un baleen, loggie etc., protejat sub 0 barelor 1 prin incastrare fortata. 'In husa din material' plastic.

Fig.2.2f$

.Ambarcatii

de

agrement

Va prezentiim mai jos doua m~dele de aID_harcatiipentru plutit pe ape linistite, care pot servi ~i ca puntebaza pentru inot, loc de pescuit etc. ". Primul, mai simplu, pentru una sau eel mult doua persoane, se compune .dintr-un pod-punts de solndura a~ezat pe doua flotoare. PoateTi actionat 'eu ajutorul unui motor de minimotoreta "Mobra" (sau chiar un simplu motor de bioioleta), a~a cum

vedeti in figura 2.27, ori cu 0 vtsla (cu palete la ambele capete), -sau cu un simplu ba~, pe ape stati[8.to e §i putin adinoi. Daca se folose, e vtsla, in locul motorului poate fi .ohtata 0 cirrna (facultativ), ca aceea din-figura 2.28. M aterialele necesare: 1. doua r flotoare care pot fi obtinute ; a) din camerele de aer ale unui automohil sau .tractor, peste care se a~aza cite 0 bu-oata de polistiren expandatsau pla-

60
l<'ig.2.27

OBlECTE MICI ..• SATISFAC'_fII MARl

~~- ,_" ..
Fig .. 2.28

LUCRARI DIN LEMN

61

caj gros de 10-,-12 mm ~i se lcaga bine deti :"in figura 2.29. Fixarea capetelor cu 0 fringhie (deasupra se monteaza placajului 0 f'aceti cu mai multe §urupodul, tot prin legare cu fringhie); buri. .Fiecare flotor va Ii apoi invelit b) construite' anume, cain figura (infa~urat) in 2~3 straturi suprapu2.29, din: 0 sipca din lemn do brad se de folie de polietilena (in foaie COI).S(uscatii) cu dimensiunile do; 25 X 60 tinua, netaiata), ale csrei capete Ie X 1 5QO mm i douji bucati de plaeaj lipiti cu prenandez sau altadeziv de 10 (sau 12) X 250 X 1 600 mm; pentru mase plastice pe 0 latirhe de folie de polietilena (din aceea Iolosita 50-60 mm. Dupa uscarea lipit.urila solarii legumicole); suruburi ; pre- lor, Iixati sipcile verticale alepodunandez; c) doua bucati de polistiren lui (cu suruburi pentru lemn) in 'cele expandat rigid (din acela Iolosit Ia din mijlocul flotoarelor. ~i -- peste izolarea unor pereti in apartamente acestea - montati sclndurile puntii din blocuri sau 1a unele cutii de am- (tot cu suruburi), ca in figura _2.3'o~ balaj de jirotectie pentru televizoare, Dupa dorint.a, la partea din spate pumagnetofoane etc.), cu dimensiunile . teti pune un mic motor, ca in Jigura de 250 X 500 X 1 500. mm; folie' de 2.31, san 0 cirma, ori un eatarg inalt polietilena. 2. un pod (puntea ambarde 1 200 mm dotat cu o vela triunghiucatiei) compus din doua.sipci de lemn lara. Flotoarele de tip c Ie Iasonati (cu de brad cudimensiunile de 40· X 60 Ierastraul) potrivit Tormei din Iigura X 1 200 mrn; patru scinduri de brad 2.32 -jos (ele pot-Ii realizate ~i din C1(uscate) . eu dimensiunile de 20 X teva bucati mai mici lipite intre ele 220 X f 000 mm; suruburi pentru cu prenandez); dupa care Ie infasu'lemn ; f'rlnghie. . rati in doua straturi de folie de poliePrelucrare §i montare. Flotoarele de tilena, pe care Ie Iipit.i bine la capete , tip b le construiti prin arcuirea buca- . Asezarea podului-punto 0 veti faye tilor de placaj la dreapta ~i stirrga sip- ca mai sus, dar folosind numai frtncilor, formind bordurile, a~a cum ve- ghie pentru legatura en Ilotoarele,

~1500~

v,;::-.....

/~::::.-

,,~.... _ .........
"

'fJ '~"',"
1500
-

--_:::::_,

- _'.

---

::;:_;"-

..... //

/;~

Fig. 2.29

.Fig.2.30

OBlECTE MICI... SATiSFACrU

MARl

Fig. 2.31

Al doilea model de ambarcatie, asa cum tl vedeti in figtira 2.28, are 0 capacitate de transport dubla lata de mode luI anterior, 0 buna stabilitate §i este actionat, cu energia vintului sau cu doua visle obisnuite (ca 0 barca). Se compune din: trei flotoare, 0 punte de sctndura a§ezata pe §asEi traverse (§ipci) de Iernn, un cat~rg cu ve-

1a mobila, sustinut de cabluri de frtnghie ~t - eventual. - 0 ctrrna, M aterialele necesare: 3 flotoare (construite dupa unul din tipuriledescrise mai sus); 3 §ipci din lemnde brad cu dimensiunile de 40. .. 60. x X . X 3 0.00.mm, 2 sipci de 40 X 60.. X 1 50.0. mm ~i una de. 40 x6Q x'5QQ mm, pentru traverse le ce unesc flotoarele, sprijina catargul ~i pe care

Fig. 2.32

LUCRARI DIN LEMN

\

63

este a§ezata pun tea ; 8 scinduri .de brad cu dimensiunile de 20 X 200 (pina la 220) ·x 1 000 mm, pentru punte ; un catarg de lemn (trunchi de arb ore sau teava din material plastic cu diametrul de 80 mm) inalt de circa 2100 mm; 0 vela triunghiulera din prnza sau tesatura de fire sintetice (fi§); fringhie; tabla groasa de 1 mm, pentru ctrma ~i minerul respectiv lucrat din lemn; suruburi, Montarea tuturor pieselor .p,yeti face orientindu-va vdupe figurile 2.28 §i 2.32 - j os (care prezinta".Q, varianta dotata cu motor de minimotoreta). In figura 2.32 ~.sus vi se propune 0 alta varianta, in care flotoarele sint camere de' automobil (umplute cu aer), iar amharcatia Ioloseste numai vela atit pentru inaintare, cit §i la cirmit. _ Eireste, la oricare model va decideti,aveti 0 larga libentate de a introduce idei constructive proprii. Nu Ioloaiti insa un catarg mai inaIt sau o vela mai mare decit cele propuse aici, caci se iveste pericolulde rasturnare. Pentru Iinisare , e recomandabil ca suprastructura lernnoasa a navei sa: 'fie vopsita in culori vii cu vopsele rezistente la apa. ., Sanie eu
0

M aterialele necesare, a~a cum se "ad in figura 2.33-jos sint: 1 = scindura de stejar sau brad eu dimensiunile-de 15 X 200 X 375 mrn, ori pal de 18 X 200 X 375 mm; 2 = sting);Ui:minere de lemn, de 20 X 25 x 180 mm; 3, 4, 7, 8 ~i 10 = surubuni PHIltru lemn; Ii = patina din plathanda de fier cu dimensiunile de 1,5 X 40 X 900 mm; (; = suportul, taiat din lemn cu dimensiunile de 40 X 300 X 650 mrn ;'9 = console din platbanda de fier de 3 X 15 X 200 mm ; plus vopsea de ulei. ' Prelucrare §i montare. Taiati suportul de lemn din sclndura vrespec-i

-"

---,-~--10
I

singura ~ina

Acest tip original de sanie pentru o singura porsoana - a~a cum obser- . vati in figura 2.33 - se aseamanabine cu 0 patin~ mare dotata cu banca pentru sezut, sub care sin,t fixate' ~i doua stinghii-minere. Avantajele sale principals stnt.: gabaritul redus, sim-: plitatea constructiei, manevrabilitatea maxima (Ii ind clrmita cu picioarele, dar 9i cu intreg corpul), posihilitatea de a putea fi demontata usor in doua parti (patina §i banca), ceea ce 0 face u~or de transportat 9i de depoitat in anotimpurile calde.

2",b:··
3""-----j,

~~~

.,

Fig. 2.33

fl4

OBIECTE MICI •.• SATISFACTII

MARl

Fig. 2.34

tiva, dupii ce- i-ati reprodus forma, lor doua patine metalice de alunela scara, orientindu-va din -figura care, arenite (piesa IOdin desen) . .2.34 (caroiata]. Dimensionari ~i taiaF M aterialele . necesare. reies din obserrestul pieselor din lemn, nivelind apoi . vareapartii de jos a figurii2.36, un de muchiile cu hirtie abraziva sau 0 bu- sint prezentate (desfiisur at) toate piecata de geam. Fasonati la reee eele sel= principale ale vehiculului, astfel: doua console de metal. 1 = maneta frinei, lucrata din stinIncepeti montajul prin fix area pa- ghie de lemn de stejar sau fag (Ia netinei metalieepe suportul de lemn al voie poate fi ~ibrad), cu profil pasaniei, eu ajutorul suruburilorvpentrat, avind latura de 35-40 min; 2 - doua rigle de rezistenta~i ghidatru lemn (Insurub ate la fieeare 100 .mm, nu hatute eu cioeanul I). Tot asa, re a manetei frinei, lucrate din acelasi mont.ati eonsolele, apoi ~i restul pie-- material; 3 = frina propriu-zisa, comselor, calauzindu-va dupa figurile eu pusa din doua benzi de tabla groasa detalii de constmctie. Placa 1 poate de 3-4 mm (fixate eu suruburi pe Ii eventual tapitata eu burete gros piesa 1); un arc spiralat de otel, pende 40 mm ~i folie din material plastru actionarea frinei ; 4 = piesji de tic, fixate (pe dedesubtul bancii) eu "format dreptunghiular din scindura tinte de tapiterie la fieeare 40 mm. Hestul par~ilor lemnoase e:reeomandabil sa fie vopsite en .doua straturi sueeesive de _vopsea de ulei sau de bicicleta. Dupa rntrebuintare, ungeti bine patina metalica ~i eonsolelecu vaselina, pentrua preveni oxidarea,

Sanie monoloc pe trei patine

Sania cu un singur loc propusa aid -este Ioarte comoda, are un gabarit de 400 X 1 200 mm. se condu-ce cu picioarele, care actioneaza asupra patinei de directie (dinIata) ~i e dotata eu Irina de rntna, asa cum vedeti in figura 2.35. Amortizarea eventualelor socuri se face de la sine, gratie ce-

Fig.

2.35

Luc~ARI

DIN LEMN

I~J
I
t--

-,
I

J""o"""" .... I
i"<oor""-

...J..'

,t:"'"':;;P

II IIII
00

i'O---o"
I. L-"' __

~.
(0
00

I I II
00

II

r"

fI!

..... .I

.'

.J

0)

,
I-

65

I- iI--

I ~I

r-,

., .,

,-

l- II-- I-- -

"t,II.

1t~~~~l~~illrt1~,t~~

I.

J..,..J--

I·

I 'T

trt ~L-I-+--If-f/
I-I-~

,
,
~'_"'I-

i-r-+-

t--'-f-

I~

]1

I'

II

~"'::.;""'''I''-r-.'''''''''';.::;_..,...;,!__'. II I I IT J IJ I I rftI I I I

1------~------~
2--==::::::::::::===~
J.

.'

5 - Obiecte mici ... satisfac1;ii mari

QBIECTEMWI

... SATISFAC'rH

:r,IARI

groasa de, 20-25 mm pentru Iixarea Dupa care, Iaoeti montajul gene,(mobila) a patinei de directie, preva-, ral al saniei, asa cum vedeti cu claritate in partea de jos a Iigurii 2.36, Iozuta eu 0 s,aiba de tabla" piulitiis,i contrapiulita, metalice ; /5 - sclndu- losind peste tot numai suruburi. penra de haze. {din lemn de/.brad) a sa- trulemn (nu cuie). Vopsiti Irumosveniei, groasa de 20-25 mm ; 6 = plr- hiculul vostru in doua culori asortate, care -se dieting bine pe albul zapezii, ghia de actionare a pat.inei de dircctie, din lemn de stejar sau brad, eu de pilda .rosu ~i galhen. grosimea de 25-30 mm, peste care se morrtcaza (ou multe suruburi) 0 Ap:,U'at pentru surfing pe zapada banda mctalica (fier-halot) ; 7 = patina de directie, lucratadin sctndnra Aparatul sportiv propus aici va de stejar sau brad, groasa de 20-.,.-25 permits sa lunecati cu viteza pe zamm si avind muchia tnvelita in -tabla-. pada tntr-un fel care aminteste surgroas'ii de 0,5-'-'1 mm (mansonul acesta fingul pe ap/li. Dupa cum iobservati protector reduce uzura s,i sporeste in figura 2.37, el se cornpune dintr-o viteza de aluneeare); 8 reazemul scindura lunga de un metru, anume scaunului, lucrat din placaj gros de prelucrata, dotata cu sine metal ice 5-10 mm sau din tabla de fier zin- pe talpa ~:i un cablu de dirijare (eu cat (dirr aceea Iolosita 18.acoperisuri), miner), in fata. Aparatul luneca asecu muchia de sus indoita ~i aplatimanator, in parte, unui sehi, dar conzata ; 9 = placa scaunului, 'va'iata din ducerea lui se face cu mijloace dif'escindura de brad groasa de 20, mm rite §i cu pozrtii specifics ale corpului, sau pal gros de 18 mm; 10, = cele pecare le Yeti deprinde treptat. doua patine, metal ice in intregime, ' Materialele necesare: soindur-a vde arenite ea in figura, Iucnate din ~eava brad eu dimensiunile de 50 X 350 X de fier zincat (din cea folosita la in- . X 1 000 mm (sau doua bucat-i groastalatiide apa) eu diametrul de 10se de 25 mm, pe care le lipi~i intre ele 12 mm sau din platbanda de fier groa- eu prenandez si Ie consolidati cu susa rle 2-3 mm; un boltrnetalic file- ruburi); buca~j' defier cornier (in £01'tat (eel montat pe piesa 6, pentru Ii- rna d~ L); 2 bucat-i de cover de eauxarea .patinei 7 'la eorpulsaniei (/5) -ciuc cu .rizuri in relief (tip eOVOrauto) :]i piesa 4); suruburi pentru lemn, gros de 4-:-6 mm (sau 4 bucaii groavopsea de ulei. ~ se de 2-;3 mm, pe care le veti supra'Prelucrare ?i montare.. In partea pune) ;frlnghi~, un miner lucrat din de sus' a figurii 2.36 vedeti desenate, sirma groasa de 6 mrn s,i up cilindru la scara, to ate, piesele principale ale de lemn lung de 160-200 mm, ~urusaniei. 'Pentru a le. obtine in mod co- buri, prenandez. rect, trasati (cu crei~nul moale) pe Prelucrarea 0 veti fncepe eu dimen.mater-ialele voastre un caroiaj, avind sionarea si taierea sinelor metalicc, acelasi numar de patratele ca in Ii- urmat.a de cea a scindurii pe care Yeti gura de aici (28, X 27), deasupra ca- monta restul materialelor, orientinruia desenati (eu cretasau 0 culoare . du-va dupa figurile 2.37' s,i 2.38 astfel: de tip "Carioca" Iormele .pieselor Incepeti cu virful '"scindurii aparane2esare. Apoi taiati-lecu ferastraul tului in care (pentru a-l putea curha) dati cu ferastraul 2' taieturi in lun~i, respectiv, bomfaierul, finisati mu. '. grme, asacum vedeti in desenul A al chiile materialeor lemnoase cu hirtie figurii 2.38. Aceasta parte taiata tisticlata, iar pe cele metalice cu aju- neti-c introduea (vertical) intr-un vas torul unei pile fine. eu apa, timp de 24 ore, apoi ungeti

-,----..-,

67 ----~-----

Fig. 2.117

hine sarrturile facute cu un strat de Iormele si dimensiunile indicate in fiprenandez, dupa care procedati - la gura 2.37. Vrmariti desenul de jos ai curbarea ei (Iolosind un butuc cilin- _acestei figuri ~i ohservati cll. pe talpa aparatului trebuie sa dati, pe mijloc, dric de lemn, drept calapod, ~i sumburi pentru lemn) ca in desenul B a1 un san L semicircular. cu diametrul de 10 ~'m'; ~i ca sinele metalice le veti aceleiasi figuri. introduce in scobituri anume practiLasati sa se usuca totulastfel timn de 3-4 zile, _apoi inlaturati butucul- ~ cate Cll dalta. Acest desen prezinta ealapod, taiaF cu bomfaierul virfurile (ill. sectiune): 1 ~i 3 = prima ~i (eventual) a doua folie de cauciue ; 2 = suruburilor care ies in afara scindurii sctndura (din una sau dcua bucati}; ~i fasonati Iernnul [cu fel'astraul, rin1: = 9ina metalica ; 5 =:-talpa curbadeuua :;;i darta pentru lenm)dupii
e

5*

68

OBIECTE MICI ..• SATISFAC'fH

MARl

Fig. 2.38

ta a aparat ului ; 6 = suruburi ; 7 = scobiturile in care se monteaza sinele ; 8 = santul longitudinal central. In desenul din dreapta-jos al figurii 2.38 vedeti modul de fixare a cauciucului(peiocurile un de vor sta picioarele, pentru a spori frecarea dintre incaltiiminte ~i aparat), din doua bucati suprapuse:' 1 = fat a scindurii (aparatului}; 2 = fier cornier; 3= primul strat de covor de cauciuc, gros de 2-3 mm; 4 - al doilea strat de cauciuc (are ~i rol de amortizor ~l socurilor mecanice}; 5= suruburi pentru lemn (daca dispuneti de covor grosde 4-.6 mm, folositi un singur strat). Montati piesele metalice pe talpa aparatului Iolosind numai suruburi. Fixati frlnghiile minerului de clrmire prin introducerea oapefelor va_cestora in orificii date (cu burghiu1) in sclndura, dUlla care Iaceti-le clte un nod dublu. Nodurile VOl' sta in scobituri date anume in lemn pentru a le feri de uzura premature prin Irecare, In partile laterale din spate fixati, eventual cite 2 suruburi (cu floare mare) de protectie la lovituri (piesa 6 din desenul de jos al figurii. In desenele urmatoare se reliefeaza modul de folosire corecta a aparatu-

lui, astfel: in figura 2~39, desenul.Z, vedeti pe ce picior se lasa greutatea corpului . (sageate- groasa) pentru a luneca drept inainte; in desenul 2, modul de frinare; iar in figura- 2AD (desenul 3) felul in care se iau curbe la dreapta sau stinga, folosind atit. pozitia ~i apasarea picioarelor, cit §i minerul. Figura 2.41 prezinta un aspectal cobortrii in pania cu aparatul, pre cum §i pozitia corpului in aceasta situatie, Sanie eu pinza pentru ... pati.naj Putet.i construi un model inedit de vehicul peritru gheata, care lmbina calitatile saniei eu cele ale patinelor ~i se mi~ca folosind, in buna parter energra vintului.

Fig. 2.39

LUCRARI DIN LEMN

--.--------------"'--------~------,,-:---:----'69
Fig. 2.40

it! aterialele necesare: sclndura de stejar sau de brad groasa de 30-35 mm ~i lata de 150-200 mm (poate fi eventual Inlocuita cu trunchi de arbore); ~ipca delemn lata de 50 mm ~i groasa de 30-40 mm, pentru constructia ghidonului; 0 leava metalica (fier zincatj-cu diametrul de 18-22 mm, lungs de 1 000 mm, 'pentru catarg; 0 alta teava din fier zinc at cu diametrul de 20-22 mm, lunga tie

.i->

800-850 mm, pentru ~a; 0 teava din material plastic cu diametruI de 18 - 20 mm, lung a de 1 500- 2 000 mm, pentru . suportuI pinzei ; 0 pereche de patine mai "vechi ; 0 sa recuperata de la 0 bicicleta dezafectata (sau obucats de scindura tap'ilata pe deasupra cu burets din material plastic); o plnza de doc de format triunghiular ; fringhie; 0 chinga: impletita din material textil sau 0 curea de piele prevazuta eu catarama ; suruburi pentru lemn; vDpsea duco ~ide ulei. - Prelucrare si montare. Din scindura Jsau trunchi de arb ore gros de' aproximativ 50-60 mm) Uiiati 0 bucata lunga de 1 800-2 000 mm ~i altabucata eu lungimea de 800 mm. Asamblati-le, in forma de T (asa cum vedcti in fig. 2.42} folosind sase suruburi pentru lemn, spre a alcatui corpul propriu-zis al saniei. Cu un sfredel-rnanual, dati un orificiu (in mijlocul partilor suprapuse) putin mai ingust de-__ cit diametrul tevii-catarg. Introduceti aici catargul put-in fort-at sau prin intermediul .unui manson de tabla. Pe partile din dreapta r}i stinga ale scinduri i din fata T-ului montati (cu suruburi) cite' 0 patina obi~n~iUi, mai

-""

70

OBJECTE MICr ..• SATISFAC'f.II MARl

Fig~.2.42

uzata, chiarprovenind din perechi diferite (ori lucrati unele anume din platbanda de otel groasa de 2-3 mm, ascutite \la polizor san eu pila) 18. muchia care vine in contact cu gheatal. La capiitul scinduri i hmgi opus catargului, introduceti teava I-unga de 800 mm, indoita in forma de L, a~a cum vedeti in figura. Pentru 0 cit mai .bunti stahilitate a acostei t.evi Port-sa montati (tot cu suruburi) 'fmb §i deasupra capatului. sctndurii de baza cite 0 bucata din aeelaei tip de scindura, ..... forma patrata, de avin d (toate trei piesele) un orificiu eomun coaxial. In capatul superior a1. acestei tevi ~f-ixati ~au8.. In fa~a ei, din
. ~, ,\ J

. sipca de lerrrn, lucrati si mont.at.i ghidonnl, care are forma u'nei rame 'dreptunghiulare ·(inalta ntJt Inctt sa va puteti sprijini coraod bcatele). Pinza (demontahll2..),in forma de trlunghi isoscol, are latur a lunga de 1 500~2 000 mm. De jur-Imprejur ii veti face unLiv tubular (cusut dublu, cu api groasa), astiel incit pe latura din fata sa obtinet.i un spatiu in care sa i..'1t~oduceti' 0 tenva(h~ material .plastic, iar eGlelalte doua Iatur-i cite 0 fringhiedin c1nepa( ale carei canete din fata Ie legati de teava,iar pe celelalte d'oua eapete le ~.univi Intr-o bucla, p8 care 0 ve~ithle in mina drf;aptiJ., in t.impul p atinajului).

i)e

LUCRARI DINLEMN

71

Cu ajutorul frtnghiei vet,i putea mrsPrelucrare ~i tnontare. Incepeti prin ca (cirmi) pinza pentru a ;,prinde a realiza profilul eelor patru laturi. Pentru aceasta, fasonati mecanic. fievlnt." Pinza 0 Iixati decatarg prin intermediul unci curele (sauo ehinga). care 9ipca, realizlnd patru piese identice, apoi oufundati-le intr-o cad a eu prevazut.a eu 0 catarama metalica rezistenta. asa cum vedeti in desenulapa unde vorsta 24 de ore. Dupa care , detaliu din ~tinga··sus. Fe catarg pu- asezati-le pe un calapod de lernn (fixate provizoriu eu cite doua cuie), asa cum. t£:1i·fixa (tnsurubarun drEg in forma de- L, pentru a S8 sprijini cursaua. vedeti in desenul-detaliu din coltul sLinia-jos.~La capete atirnati (prin Vopsi ti tevile metalie'e cuvopsea' orif'iciile unde VCr fi introduse surutip duco, iar partile lemnoasecu vopburile) 0 greusate mare,constlncl in SGa deu1ei. . 2-3dlramizi. Lasa~i-Ie a§a timp d? \' ehiculul se intrebuinteaza pegheatif san ze.pada inHi.rita, asa cum 6-8zi18, apoi continuati lucrul astfcl: $ introduceti traversele dUpB, inreiese din Iigura: sttnd fI98zat pe sa, dicatiile desenului dB dot-alii din coltul patinati en patinele fixate pc ghete stlnga-sus; . ~ ~i totodara folositi energia vintului '.. e Iixati suruburilo eu saibe ~i piuprinsa in ptnzs, Cirmirea 0 realizati atit din patincle voastre, cit 9i mis- Eta la capetele rachetelor ca in desenul-detaliu din mijloc-stinga: cind .1{.,inza. ,)... e impleti~iJiI'ulde guta dura cum observati tn xlesenele eu detalii xlin Raehete pentru mel'S pc zapad& mijloe-s~s~i dreapta-jos, D'aca .nu dispuneti de gu{il_-puteti Atune! olnd zilpada prcaspat eaIolosi eli succes sf'oara groasa de 4 mm. zuta, pufoasa, se e.9aza tntr-un sfrat gros, .mersul ohisnuit prin ea devine Antomob]! eli }ledale deosebit de anevoios sau chiar 1mpo" sibil. Uneori nici schiurile nu sint de Acest vehicul de joaca are calitatea folos. Dar aeest neajuns poate fi In. de a functiona. EI vapermite sa va IB.turatdaea se Iolcsesc pentru mors deplasati, Jolosindu-l asemenea: merniste r-achete impletite -eu 8upl'afatil sului cu tricicle+a (deci actionind vcu mare, fixate de ineal\-iiminte eu nif}te pioioarele 0 pereche de pedale), dar curele asa cum se observe in Iigura mai corned, mai sigur (Iiind pe 'patru 2.43. roti), dispuntnd de un. sistem de ·f1'i-Pentru a le confectiona aveti nevoie nare ~i folosind, evident, un mijloc mai deurmatoarelemat;riale." 4 ~ipci din frumos; Drrijarca (cirmirea) 0 veti lemn de brad, .tei san-plop lungi de face cu ajutorul unui volan. 1 250-,1 300 mm, en prof'il patrat Deosehit de important este- faptul avind latura de 25 mm, pentru latues. va yeti putea construi automobilul rile rachetelor; 2 sipci din lemn de brad Iolosind, Irrbuna parte, piose recupecu la-vimea de 35mm, greasede 10-12 mm, pentru traverselo interioare (de- rate de la alte vehicule uz ate '( cum pot partatoere}; .4 surubur ide fier eu cite Ii: un carucior de copii, triciclet a, trotinete etc.) Unele din piese pot fi doua.saibe §i piuliVi hexagonala, penintrebuintate direct, fara modif'icar i (de tru Iixat laturile Ia capete ; 8~ur1.1h'U.ri pilde. I'O'\Oile,farurile}, in limp ee altele pentru lemn cu Ilosrea lata, pcntru VOl' trehui reccnditionate ~i adapfixarea tr-averselor;' fir din, material tate la proportiile vehiculului vostru, plastic (guta)groasa de 4 mm pentru Tocmai din aceasta causa .nuva indiimpletit plasa cam aiei 0 lista precise. demateriale,

72

OBIECTE ThHCI•. SATISFACrH •

MARl

Fig. 2.43

etc. urmind s-o Intoorniti singuri ,dupa ce stop, numarul de "lnmatriculare" studiati desenul de susal figurii 2.44. - Privind acelasi desen, vsdeti ea majoAici observati ca automobilul este com- ritatea pieselor (1, 2,4, 5, 6, 7, 8, 9, pus din 28tipuri principale de piese. 10, 11, 13, 26) sintdin ~ipca de lemn Pentru a Ie urmari cu usurintji si a le groasa de aproximativ 30mm; restul identifica in desenele eu detaiii de sint din metal, roti eu pneuri de cauconstructie ~i montaj, ele sint numerociuc etc. Dar daca nudispunefide sutate de la 1 ptna la 28. Suplimentar (~i numerotate) sint.: caroseria, ·faru- fieient material lemnos, puteti luera multedin piesele Insirate mai sus Iolorile, barele antisoc, oglinda retrovi. sind benzi de tablagroasa de2 -3 mm. zoare , eventuale lampi de pozitie ~i

.LUCRARI DIN LEMN

73

·Fig.2.V,

la

''10

.~

Bolturile ~i suruburile principals sint laje),Jie din placaj subtire de 2~3 mm, indicate clar in desene. ori din linoleum sau material plastic Prelucrare # montare.lncepeti prin ce imit.a pielea: Modelul de caroserie astabili singuri dimensiunile vehicupoate fi eel pe care-l vedeti in desenul lului (lungimea, latimea, inaltimea] din dreapta-jos al Iiguri] 2.45, ori tn Tunctie de talia celui ce .urmeaza unul realizat dupa un design facut. de 8a-l Ioloseasca in mod obisnuit, Apoi voi.' Barele antisoc pot fi din teava stabiliti dimensiunile pieselor de baza, metalica sau de material plastic, ori tnceplnd, Iireste, cu scheletul de rezisdin tabla putin mai groasa decit cea a tenVi (piesele 1, 2, 3,4, 6, 6, 7, s, 9). caroseriei Daca veti monta automobiDupa care procurati toate celelalte piese ~i tncepeti montajul Iolosind, : lulu.i ~i Iaruri, lampi dapoz.itie, stopuri pentru aceasta, numai suruburi; NU ~i claxon, care sa .functioneze, alicuie 1 Adaptarea pieselor pregatite 0 mentati-Ie vdintr-un grupaj de patru veti face in.cursul montajului , Pentru baterii electrice uscate de 4,5 V, legate sistemul de actionare, cirmire ~i friinparalel. Pentru oonexiuni folosit! nare orientati-va dupa desenele cu cablu electric obisnuit, bifilan.Legadetalii din figura 2.45. turileeleetrice e recomandabil sa fie Cind ati terminat toata partea melipite eu cositor. Vop·sitiautomobilul canica puteti realiza caroseria, fie din terminatcu lac pentru hiciclete sau tabla subtire de 0,15-0,25 .mm (recueu vopsea alchidica tip "Sinvolal". perata de la cutii ram·ase de la amba-

'OBtECTE

l\-UCI SATISFAC'fH .••

MARl

~~t ,'"
.~

~'-.,.

L__ _ _.,f \

rr

Fig. 2.45

-()art

fara

motor

Acest vehicul de joaca, pcntru un singur copil, este men it sa circule autonom rnai ales pe terenur.i In plan inclinat (asernenea saniei) sub actiunea Iortci zravitationale a Pamrntului. . El ,b, . se prezjnta, gataconetrurt.rca in Iigura 2_4"6, in timp cepe caroiajul Iigurii 2.47 il puteti vedea, reprezentat proportions], de sus, lateral ~i din fa~a. Acest desen va ajuta daell, eventual, doriti sa modifieati dimensiunile vehiculuiui. Observati apci ea, desi nu are motor, eartuleste echipat eu unsistem de direetie aetionat de la UIl volan, precum ~i frina pe rotile din spate. [ntr-o varianta pe.care orice constructor 0 poate proiecta singur, pleeind de la acest cadru general, vehiculul ar putea fi dotat §i eu un sistem de propulsie cu pedale ~i lant de transmisie a miiCarii (luat de la 0 bicicleta dezafec-

tata), ori printr-o pirghie metalica montata direct pe osia rotilo» din fata -§1lndoitatn fOrIna de U in dreptul fie; carui picior, Apasind cu picioarele pe aceste indoituri,mi~carBaarantrena direct osia ~i, respectiv, rQtile. Pentru tipul descris aici, principalele materiale neeesare sint: cusaci de lemn eu profil patrat, avind latu~a de 30 mm, pentru rama sasiului ; alti do'i cusaci de lemn, lungi de city 700 mm, cu sectiunea piHrata, avind \latura de 30 rfin~, nentru barele antisoc din fata si spate; placaj groG de 5~8 mmsau p~l gros de 12 mm, pentru placa de fund", _"montatil pe rama (in forma de trapez), cu lungimea de 700 mm j tabla ~e Iier groasa de 2-3 mm, pentru realizare a tuturor pieselor de asamblare, asa cum slnt ele vizibile detaliat in figurile 2.48s1 2.49; bara de fier cuprofil cirGulal';avind diametrul de aproximativ 12 \mm, pentru - axul rotilor ; patru

LUCR'ARI DIN LEi\IN

70

Fig.2.4J3

T"I'-I

-r-i""-'-~"~-

fl

roti (recuperate de la un carucior deza.-. fectat pentru copii, biciclete etc.) avind diametrul de aproximativ 270 mm; teava metalica (:pentru volan) sau barB. din Iier-betonicu diametrul de 1620 mm ;teaviide fier '911 diametrul de 22 m , nentru. bara de directic: , tabla . .1 , ,

<,

de fier zincat (din aceea folosita la acoperisuri de case), pentru capota ; un arc din sirma de ate1 cu diametrul de 2 mm, lucrat anume sau adaptat a~a cum vedeti in figura 2.50pentru frina; un seripete metalie pentru dirijare a fringhiei ,ce actioneaza frtna ;

76

_OBIECTE

MICI ••• SATISFACTII

MARl

aranjarea lor la indemlna, pe snbansambluri, urmarind desenele. Piesele mai complicate, pe care nu aveti cu ce sa le lucrati Ia domiciliu, le 'puteti eonfectiona la un atelier scolar, ori le puteti comanda unui atelier mecanic al cooperatiei me~te~ugare~ti. M onta- ( rea 0 veti incepe cu asamhlarea sasiului de rezistenta, folosind peste tot numai suruburi, nu cuie, ~i calauzindu-va dupa desenele cu detalii, dupa cum urme aza: . • in figura 2. 49 vedati in ce mod se monteaza rotile din fata ~i sistemul ' de directie, inclusiv piesele metalice de legatura ; . • Iigura 2.51 prezinta rama sasiului (vazuta desus.si din profil)cu pozitia ~i modul de montare a barelor antisoc §i a placii de fund. Tot aici sint date ~i cotele de bad. alesasiului,
J

Fig. 2.48

doua buca~i de anvelopa taiate din: tr-un vechi cauciuc de bioioletii sau autoturism, pentru frtna; suruburi de fier cupiulitele respective j piulite metalice pentru capetele (filetate) axelor rotilor ; fringhie groasa de 8-:10 mm, pentru actionarea directiei (pe. rotile din fa~a) ~i a sistemului de frinare; §uruburi pentru lemn; un scaun lucrat din placaj sau pal, tapijat ; vopsea de ulei. Prelucrarea materialelor 0 veti incepe prin confeotionarea tuturo; pieselor lemnoase ~i metalice, urmata de

__..._ Fig. 2.49

LUCRARI DIN'LEMN

77

Fig. 2.00

care masoara 1600 mm in- lungime §l 700 mrn in la~ime; • figura 2.52 se refera la detaliile de eonstructie §i montare a volanului, vazut, din -fata §i din profil; • figura 2.53 (caroiata) vifindica in ce fel trebuie croite §i taiate bucatile de tabla ale capotei (in stinga, partea dinfa.t/i, iar in dreapta cea din spate); lot in figura 2.54 vedeti arcul si detalii ale Irinei ; , , • figura 2.50 prezintd amanuntit {lateral §i din profil) modul de montara

a rotilor din spate §i lndeosebi piesele frinei din aceasta parte. Separat, lucrati scaunul, dupa modeluI din -figura 2.46, - pe care-l puteti tapita cu burete din material plastic si inveli cu 0 tesatu-ra rezistenta de in sau cu folie groasa' tot din material plastic. Montati-l solid cu ajutorul suruburilor, dar numai.dupa ce-i Iaceti o proba pentru a-i stabili cea mai buna pozitie in functie de marimea corpului vostru. Este important sa, §ti}i ca. puteti aduce unele modificari, eventual simplificgri, acestei constructi i, dupa cum doriti, dimensiunile ei generale nefiind stricte. Astfel, puteti largi (~i lungi proportional) cartul spre a-l face valabilpentru doua persoane ;sau puteti renunta -la sistemul de frinare (mai ales daca va. vine mai greu sa-Lrealizati)"putind opri vehiculul direct OU talpa (ca pe 0 sanie) scoasa in afara cartului, datsfiind inal~imea redusa arotilor. De asemenea, puteti sa montati faruri, lumini de pozitie §i STOP (conectate la sistemul de, frinare), claxon - to ate alimentatadin baterii electrice de buzunar. 1600 700

~I
~Jij
!.~-r: 7
I
I

~ ~
't'-~'

n-r

.!

" to)

.. ' -~ t4)
<::l

,l}1- -

II

"

_ 0_

.!._ ! ...
-

il'fi

".
I

:..

1"

&. _0;-;- r-'F'" u

'7

'0'
~'-

j'
°l~

.. , ' ~-." a;;'~---0 0

c:.
-~

0.:. I<)

c:.
<::l r-,
C)

.f." .--•__1.•
0 .. 0,

f I· I,

Fig.-2.51

uoo

__ *

, !II "(:;-,
-~

II

. '~d1

78

OBIECTE MiCr ••• §A'1'I§I?ACr,H MARl

Vehioulul. tsrminat din constructia propriu-zisa - va fi vopsit cu vopsea de uler, in doua culori asortate. Eventual, capota poate Ji vopsita cu vopsea anume de bicicleta (de pilda, in a11a8tru, iar parFle Iemnoase in gri sau negru). Tot cuyopseaputeti desena re el ~i un numar care sa va.reprezinte in evcntualele ccncursuri. -. lIotlele de constl'ucl:Hdin. crengt

Lemnarii din tara noastra s-audo" vedit a fi, de-a lungul veacurilor, mari mesteri. Constructiile ridicate de ei - 'din care unele' stnt unice in Ielul lor ~ ating inaltimi apreciabile, sint demontahilo si rezista minunat.Ia vinturi ~iprecipitatii puternice. Legaturile grinzilor sint racHt8 de ohicei fare. cuie f· t ;:, 1 ~l secane (18 161', aupame uow~ Ol'Jg]n.9.•e numite ;,in catei" (sau "in chei"), ori "in chcotori" ,de 0 mare varietate ~i eficienta tehnlca,. dcvcdind astfel 0 alcasa .. priccpere constructiva. Mcrgind pe urmele acestsr vechi arte ~i procedee tchnice me~te§ugare~ti, va propuncn:: ca construiti modele de case ~i cabane, finarii etc., luerate numai din lemn. M aterialul de baza 11 constituie crcngilo uscate de arbori, drepte ~i'cueit mai patine ,noduri. Mai aveti nevoie de 0 pl~ca de pal,
-', . , J
u. ".

••

too

'.

I /-:/

FIg. 2.53

Fig. 2.54

LueRAax

DINLEl\lN

79

:Fig.2.07

pentru suportul constructiei. .Spre a obtine Imbinari durabile Iolositi cuie subtiri si lipirea vcu aracetin, ' in figura 2.55 vecleti cfteva scule ~i unelte de baza necesare acestui gen . de lucrari in lemn, Pe unele dinele puteti, desigur, sa vi Ie confectionati singuri. Figura 2.56 va.pTGzinta profrluri neeilindrice de grinzi ce va pot fi necesare la diferito tipuni de constructii. In figura 2.57 cbservati tehnici 'de lu~rupentru ajustarea grinzilor si cracilor, Apoi, desenele din figurile 2.58)\i 2.59 va. infapl}eaza cite va modele
tehnice clasice de imbinarea

dinainte fasonate. Veti lucra, de fapt, cu piese prefabricate.

grinzilor,

astfel, Aveti

deosehita grijil, clnd Ie pre giHiti, ca toate cele similare sa .J:libacrestatur ile (de la locul de Imbinare, atit intre ele, cit §i -cu cele care yin in contact) iden ~ tice 9i exact la aoeeasi lungime. Nu va oferim aici planuri amanuntite de constructii.ci doar sugestii, psntru a lasa cale lihera Ianteziei dumneavoastra creatoare .In figura 2.60 observati un aspect al mesei de lucruvcuun model de casa rnceput. 'Figura 2.61 'preZiJ1ta o casa de btrne, din secolul al XVII Ilea, dinMQi~8ni ('Tara Oasuhii), care are la poarta 0 oranita cu. boc.Trunchiul de lemn,impartit in douii parti inega1e ca dimensiuni, dar echilibrat pe centrul sau de greutate, se Invirteste 1:11 mare usurinta, in jurul unui ax vertical numit "purice". In figura 2.62 observati 0 casa de laCurti~oara, iar

80

OBIECTE MICI .•• SATISFACl'lI

MARl

~:n~
~..

d~~~

Fig. 2.58

in figura 2.63 un tip de casa munteneasca, eu sistem complex .. e lmhinare d a grinzilor de lemn. . Nu vopsiti modelele terminate, ci lasati-le In starea naturala a lemnelor folosite. Cel mult Ie puteti pulveriza eu un strat de lac incolor sau palux (Iolosind 0 pompa de insecticide, manuala), E, de asemenea, recomandabil sale 'pulverizati (~i in interior) cu 0 solutie insecticide, Dupa ee ati capatat experienta in lucrarea. unormodele reduse, puteti construi ~I 0 cabana sau .ca.su~a de

vacanta, Iunctionala, folosind trunchiuri de arbori si arbusti uscate. Tehnica .lucrului ra~ine adeea~i; modificati doar dimensiunile, proportiona!. Temelia oveti face fie din piatra ~i mortar de ciment, fie din trunchiuri mai~I'oase. Acoperisul poate fi de 9j~a (sindrila). .. Luerar! decorative in lemn Puteti sa va Infrumusstati locuinta §i sa"i dati 0 nota personala cu ajutorul unor lucriiri plastice, decorative, executate in lemn de es.en~a moale (pin. stroh, brad, plop, salcie, tei). Culorile Iemnului pe care-1 putcti folosi variaza sensibil, de aceea e necesar sa §ti~i ca slnt albe : ra.~inoasele; plopul, teiul,
, "-J

LUCRARI DINLEMN

81

Fig. 2.60

:---

Fig.

2.61

,
tuia, mesteacanul, carpenul; galbene: dracila, maclura; roz : ionuparul ; galben-verzui: salcimul; galben-roscat: pinul strob, cerul,gladi~a; castanii: salcia, ulmul, gorunul,stejarul rosu ; rosii-castanii: ciresul, dudul, Iaricele, pinul silvestru; castanii-cenusii: nucul, porumbarul.rbint ~i lernne care emana un mirosplacut chiar dupa ce au fast lucrate, de pilda: chiparosul, ienuparul, visinul turcesc, nucul, Lucrarile pe care le puteti executa pot Ii: 1) simple splice de pus pe perete (asemenea unui tablou), ori de fixat pe usile unei mobile, pe care Ie realizati .

fie prin scobire, fie din piese de lemn aplicate in relief pe placi de placaj, pal, sotndura ; 2) lucrari Iunctionale mai mari: rame pentru fotografii, desene, picturi, oglinzi, oricadre artistice pentru feI'estre, usi, sau casete etc. Pe linga oarecare talent ~i indemtnare, va sint necesare- unelte specifice de lucru (pentru tiliat, scobit, polizat) . pe care le puteti procura din magazi.nele de Iierarie (ferastrae,unele tipuri de dal~i, pile, hirtie abniziva)~i aleFondului plastic. Le mai puteti com andaunui atelier al cooperatiei mes-

82

OBIECTE l\UCI•.. SATI§FAC'fII

/

MARl

te~ugare~ti, .iar 0 parte din ele e bins Incercati a le lncra ainguri din unele obiecte casnice scoase din uz: cutite, brieege, linguri, furculite, surubelnite, da1ti, burghie, pensete, pile, preduceje etc. Dupa prelucrarea lor mecanicif (pcntru ale aduee la forma dorita), sculele VOl' £i mai intii calite, apoi ascutite. In figura 2.64 vedBti profilele unor asemenea scule. Desenul 1 infatiseaz8. alcatuirea si proportiile tin ale sculelor de taiat de forma cutitului ~i a daltei; desern.l 2 arata trei astfel de profile; desen ..le 3, 4 ~i 5 prezintii unelte de scobit, iar desenul 6 unelte

sa

".1.

de polizat (Iinisat) realizate din pile. In desenul 70bservayi cum puteti folosi o pedals pentrti a va usura operatiuneade taiere cu ferastraul in interiorul unei ' scinduri. ,Figura 2.65 Vil dernonstreaza unele mil}cari specifice, corecte, in minuire a seulelorde ta.iat de tip cutit, in "Limp ce figura 2.66 prezinta cinci modele simple (de haza}. de reliefuri scobite lneclndura (desenul de sus) ~i modul progresiv de lucru (desenul de jos). Figurile2.67 ~i 2.68 va prop un alte modele de piese ~i inflorituri seobite sau realizate prin Iipire (eu aracetin

Fig. 2.62

LUCRA!U DIN LEMN

83

prenandez ~i consolidare cu rmci euie subtiri) a, unor segmente-modul miei lucrate, in prealabil, in serie. Atunci cind vreti sa realizati mal multe piese identice e necesar sa lucrati mai tntii un ~ablon din 'hlrtie groasa
Sf\U

pe care, trasati patratele ca.jn figura 2.69. Peste acest caroiaj Iacctidesenul. 11 veti reproduce apoi . pe b:l1caple de material lemnos eu ajutorul unei coale de. indigo ~i pareurgind liniile dese nului eu vtrfulvunui ereion tare, pix, cui.

6*

84

OBIECTE MICI ••• SATISFACTII

MARl

Fig. 2.66

~e¥?E1
2

4~', ~~~

--...:&.....;~~;.....J5~~~~
~~~' 3 6~
Fig. 2•• '

Big. IUS

LUCRARI DIN LEMN

8&
Fig. 2.69

Fig. 2.70

Iigura 2.70 vedsti piese-modul ' figura 2.71. 0 sugestie pentru modul Ioarte simplu de realizat (mai ales de executie vedeti in desenul din stingaprimele trei desene) , indicate pentru jos-al figurii. decorarea unui balcon, loggie, gard Pentru a evita ca lemnul Iucrarilor etc. Piese-modulIuorate mai ales' prin exeeutate sa c_rape, folosi~i intotdeatehnica taierii interioare eu ferastraul una numai lemn uscat de cel putin (ca la lucrari de traforaj) vedeti in doi ani. Dupa terminarea lucrarii,
. . . J

", In

,..

Fig. 2.. 1 7

86 pensulati obiectul cu un bait anume pentru lemn, iar apoi acoperiti-i suprafata cu nitrolac incolor,,~~u, eventual, vopsea). MOI·i~ca(le villi

OBIECTE MICI..tSATlSFAC'fH

MARl

Dispozitivul simplu din figura 2.72 va: indica directieei viteza vintului. Se cornpuno di~: b~tucul aeipilor A, cele patru aripi B, paleta de directie Fig. ~.7l'l C,stinghia de legatura D, cuiele E 9i F, suportul vertical G. 111 aterialele necesare: doua bucati metalej.iVopsiti piesele dupagust, de sclndur a de brad eu dimensiunile de dareolorati una din aripi intr-o nuant.a 25 X 35 X 85mm pentru piesa A; diferita d~ eelelalte trei( de pilda g~lplacaj gros de 3 mm pentru piesele ben san rosu) pentru a putea-num.ara B §i C (poato Ii inlocuit eventual cu lesne rotatiile. Piesa A 0 rsalizati scot.abla.groasa de O,5~1 mrn}; cuie pen- bind (cu fel'astl'aul, dalta pentru lernn tru piesele E 9i F; soindurii de brad cu. siciocanul) pe mijloc cele doua scindimsnsiunile bf) X 50 X 150 mil'). pentru duri, pina la jumatatsa grosimii'lor, piesa D; uri cusac de lemn cu profil apoi suprapunrndu-le, in forma de patratavind latura de 40 mm, lung oruce, 9i lipindu-le eu aracetin. Condupa dorin~a(sau 0 hara metalica) solidati lcgatura dintre eTe eu 4 euie pentru suportul G; vopsea alchidica ; subtiri, Dup'a care taiati in ea lacasuaracetin. rile unde VOl' Ii incastrate ar'ipilo B. -Prelucrare si montare. Trasati eu Monta.~i aceste aripi (unse eu araeetin creionul formele pieselor _ lemnoase, . pe partile care 'lin in contact eli buturespeetlnd dirnensiunile indicate In cul) ~i intrcduccti cuiul E. Piesa. de desenele eli dstalii din figura2. 73. legiitura D 0 luerati potrivit indicatiilar de detaliu din desenul stingaTaiati-le eu ferastriiul si finisatimuehiile cuhtrtie s-tielata'( daca folositi jos alfigurii 2.74. Urmiirind;:apoi .Iigura tabIa,Uiiati-o cufoal'feeele pentru 2.74 realizati ~l restul montajului.

T~~:B 1
-

~~. ._._.'

-1a

~ B,

Fig. 2:14 "

87

Ungeti cu _vaselina locul de frecare dintre pieseIe D ~i G, precum ~i cuiul E, care este axul de retire albutucului elicilor, Morisca terrninata 0 puteti Iixa aiara, in aer liber, pe acoperis, ori in curte, sau pe un baleen etc.

Ca'su~e ~ euib pentru pas1i.rc1e

lJ1 aterialele necesare: bucati deselndura sau paIgrbHse de, 12~15 mm; cuie suhtiri ; tabla 'recuperata de la cutii de conserve. Prelucrare ~i montare. Taiati. din materialul h mnos de care dispunet i piesele A (acoperisul}, B (cele dO)la Iatur i) , C (Iata) ~i~D (fundul) cutiei·-caSUya,pota-ivitTormelor ~idimensiunilor specificate in desenele-detalii ale figurii 2.75 1. Asamblati-le' apoi f010sind cuie subtiri, Montati cas-ut-a'pe 0 eigla-suport, dura care f'ixati-oIntr-un

,arbor8, cu orificiul de intr are orientat spre sud-est, ea in desenul explicativ. In figura 2.75.2 vedeti (sus) un model de casui-a de forma paralelipipedica (in stinga) 9i alttrl de forma -prism?-tica, pe care le puteti eonstrui tot din- scin(iura sau pal,ori placaj gros de 5 mm. Acoperisunile.vpot, fi invelite eu tabla subtire. In desenele dejos observati alte doua modele Care au acbperi~ numai din tabla. In plus. poseda ~i cite o' stinghie subtire, cilindrica, pentru papas la intrare.

Casu~a ~i Ioc de" popas pentru pasarele

AI aterialele necesarei; pal grosde 12 mm sauplacaj gros de 12 mm; pu~ina tabla subtire ; euie. Prelucrare # montare. Din placaj sau pal, ori selndura ,~ubtire (recupe-

88

OBIECTE MICI ..• SATlSFACrll

MAR.!

de piine sau seminte, introduse intr-o rata de la ladite de ambalaj) taiati piesele: A (eele doua laturi), B (fata sticla (fara fund) mont"ata eu gura in ~i spatele), C (fundul) ~i D (suportul) jos, ca in desenul-detaliu din. sttnga. respectind dimensiunile ~i formele in- De asemenea, asezati un vas (din tabla dicate in desenele cu detalii ale figurii sau material plastic) plin cu. apa, 2~76. Asamblati piesele Iolosind cuie subtiri sau suruburi pentru lemn. Presa botaniea Deasupra unghiului ascutit de sus montati un acoperis din tabla recuperata In cadrul expedit.iilor si excursiilor cu scopul de a _eulege de la 0 cutie de COnserve. ~ixati casuta organizate plante pentru intocmirea unui ierpe ~uport, asa cum vedeti in desenele E ~IF. bar aveti rreaparata nevoie de 0 . Dupa indicatiile din desenul de jos presa botanica. Pentru a 0 confectiona va sint neeesare urrnatoarele putetr reahza un 10c de popas pentru pasarele format dintr-o platforms de' ~ateriale : doua bucati de, pal cu dimensiunea de 15 X 350 X 500 scindura (baza) pe care eonstruiti dona curele eu catarame; ~in. erengi sau trestie;. acoperisul sp;i~ mm; un miner (reeuperat de la 0 servieta jimt pe patru suporti, Pentru asamblare folositi euie subtiri si eventual '1 " , firimituri , .sau geamantan stricat) ;ziare vechi, prenandez.ninterior..puneti sugativa, suruburi pentru lemn.

Fig. 2.76

LUCRARI DIN LEMN

89

Prelucrare si montare. Pe Iata uneia din buca~ile' de, pal (sau placaj) Iixati, cu 2-4 suruburi peritru lemn cele doua curele, a~a cum vedcti in figura 2.77. Fieeare curea va avea montata la unul din capete cite 0 catarama ~olida, iar lucelalalt capat va fi prevazuta cu un sir de gaurele. Curelele pot Ii inlccuite cu chinga textila de tapiterie. Intre cele doua eurele Iixati- minerul. Astfel veti putea transporta usor ~i com_od· presa, ca pe 0 valiza. Intre aceste coperte Fig. 2.77 lemnoase, dotate eu curelepentru strtns.i-puneti 20-30 ziare vechi, inunui nou ziar usc at. Cu aceasta ocadoite in patru ~i zece bucati de sugazie veti fixa ~i pozitia 'definitive a tiva. par~ilor plantelor; cautind sa le preFiecare plants culeasa va fi a~e- . zentati cit mai natural. Frumusetea zata intre doua foi de ziar. Intre 0 ierba;ului vostru vadepinde in b~na planta ~i alta lasa~i un strat absormasura de grija cu care veti face opehant Iiber format din 3-4 file de ratia de uscare. . ziar~i o' sugativa. Rolul lor este de a extrage apa din plant.a, altminteri Suport-lampion pentru 0 Iuminare aceasta va mucegai sau va putrezi. Plantele asezate in ziare ~i sugative Aceste obiecte decorative sint fovor Ii,puse apoiintre scindurile prelositoare .la organizarea placutaa unor sei ~istripse bine. In acest fel, veti putea transporta acasa, ori la ~90ala, zile festive (aniversarea nasterii, -Hevelienul etc.) "sau pentru pomulde un mare numsr de plante, culese chiar de la mare distanta, ~inind sea- Craciun. rna ea in presa ele pot fi pastcate bine In partea de sus a figurii .2.78. vetimp de doua-trei zile. Ajunsi acasa, deti trei sugesti! de suport (baza) proveti muta Iiecare planta intre filele priu-zisa. In primul model luminarea

Fig. 2.78

OBIECTE MWI ... l'lATISFAC,!,H Io/JARI

se Inoastreaza III o1'if1011.,'1ilindric c perforat in oele doua ronde le de lernn. Urmatoarcle doua modele, tot din lemn, Dint prevazute cu cite un cui subtire, central, undo so tnfige capa,ill umrnarn . alzi . tu usor rncalzrt), \ P e -rmdul 21 doilea sint dessnate trei modele de aba jur psntru suport, lJ1 aterialele nCCPSCtrr;, buca[ile de - scindura sau p&lcu zrosimea de 18~20 mm , pentru nIport;' un cui suhtire, lung de circa 50 rpm; tabW.. nichclata gl'OHSa de O,1O~0,-15 mm (recuper8.ta,clo la cutii de ambalaj), p€ntI'll ahajur ; vopsca. Prelucrare si montare. Stabiliti singuridimen'si®ile bazei suportului (i.Qsa nu mai midi de 50 -mm diametrul cercului sau latura p atratului), apoi taiati materialul lemnos si Iirris:8:-ti muchiile pieselor cu hirtie stidata. Cele doua rondele (ale prirnului !V0del) Ie reuniti prin lipire cu aracetin sau .lipinol, dupa care vopsiti -Iemnul in una sau doua culori de ulei . (eventual vopsele pentru picturil)., Primul tip abajur (cilindric) 11 realizati.decupind ambele cap ace ale unei cutii, apoi perforind orificiile (dupa modelul din desen sau unul ales de voi) cu burghie de dona dim ensiuni difel'ite) Marginile taieturilor Ie aplatizati cu un ciocanmic. Ab ajurul din centru (hexagonal) are trei pereti plini (pe care puteti irealiza niste desene in relietapastnd cu vlrful unuicui) ~i trei pereji decupati (cu foarfecele pentru tabla). Sus ~i JOG lasati cite 0 rama de legatura lata de 10 mm. Ultimul model: (dreap- _ La) Il . realizati taifld din tabla trei piese diferite: corpul central, inelul de la baza ~i .inelul vdintat superior. Pe acosta 11.introd ucet.i nutin fortat peste -marginea super{oa;a' a cu-tIei cilindrice din care lucrati-corpul central.
v •• ( •

Eeher 'en nivela de apa Instrumentul bifunctional din Ii.gura 2;79 servesto Ia rn asuraraa COncomitenta atrt a unghi~lrilor drepte dincolturile diferitelor constructii, cit 'Ii a reetilinitatii hnzci, acestora, El so compune din doua piese de forma triullghiularii -;- ta;",tc din pal san scindura gl'QQsa de aproxim ativ 15 mrn, onivela de .apa, cttev a ..surubin-i pentru Iernn si '2 bucari do' acetofan sau materi~l plastic' transp arent. Nivela 0 lucrati singur dintr-o bucata de. tub de sticla cu diamctrulde 6~8 mm, lunga de 50-60 rom, urnpluta cu apa (astfel incit sa f'ormeze in interior 0 mica bula de, aer, indicatoars), astupata la capete cu cite un mic clop de cauciuc sau pluta ceruita. Sticla tubului 0 veti tr.asa cu linii drepte paralele, semioiroulars Ia fiecare 5 mm, folosirrd tus negr~' 'in care amestecati 2 picaturi de araest.in.

de'

/'

LUCRARl

DIN LEJ1tli"J

Taint! anoi doua trrnnghiuri idenlice, de' fo;ma celui prezentat Intlesenul de sus -al Iigurii. Fasonati .in eIe laca~ul (de forma dreptunghiular a) 0.1 nivelei cu apa. Finisati toate muchiile taieturilor vcu hlrtie abraziva fina. Introducefinivela in lacasul ei. Asarnblati piesele triunghiulare c~ ajutorul suruburilor, a~a cum reiese din figura. Peste scobitura lacasului nivelei lipiti (eu prenandez) "rerestre" din acetofan, la ambele fete ale instrumentului, care - in final - se prez int.a ca in desenulde jos. Bane de taiere Ori de cite ori aveti de prelucrat cu rindeaua, dalta etc. piese mici din scindura, pal, placaj sau material plastic gros, puteti Iixa provizoriu piosa in lueru pc coltul oricarei rnese "obisnuite, cu ajutorul unui Ioarte simplu bane mobil, asa cum observati in, desenul de sus al figurii 2.80. La nevoie acest bane poate fi fix at 'de tablia mesei cu 0 pres a -simpla cu surub, cum este, cea din trusa obisnuit.a de traforaj. Pentru a eonstrui acest dispozitiv aveti iIevoiede:o planseta de sein:Fig.2.81

dura (notata eu 1 in descn) groas a de circa 40 mm (cu lungime.a §i latimeape care Ie stabiliti singuri); doua rigle de scindura (2) groasa tot de 38'-40 mm; patru suruburi pentru lemn (3) lungi de 70-80 mm - pe care 18 asamblati cu usurint.a ea in desenul, de j os ai figurii: s

Snport universal Improvtzat

Douji ~ipcl9i un paralelipiped din .lemn -avind citeva crest.aturi drepte, simple, date C11 ferastraul - pot constitui un bun suportlmprovizat cu multe utilizari, fie singur, fie folosind maimulte piese asernanatoare. Veti stabili singur dimensiunile celor trei clemente' cornponente, dupa util izarea ce-o veti da suportuluL· In desenul de jos 0.1 figurii 2.81 vedeti cum se imbiria sipcile, iar desenul de sus va arata forma si modul de mont.are 0.1paralelipipedului peste 9ipci. Hemarcati faptul ca nu se Iolosesc cuie.rsau suruburi, imbinarea 'facindu-se (putin fortat) prin simpla Incastrare, cee a ce psrmite 0 rapida demontare. Acest model de suport poate Ii Iolosit, de pilda, ca picio are pentru 0 masa joasa devoiaj, ca spri-

F'ig.2.80

92

OBIECTE MICI ... SATISFAC'fII

MARl

jin pentru ghivece cu Ilori plasate in logii sau balcoane, ca "p~cior" al unui porn de Craciun etc; Fire~te,puteti vopsi suportul. dupa dorinta.

Derulator pentru Iilme Ioto ~i dia~ilme Dispozitivul din desenul de sus al figurii 2.82 va ajuta sa derulati lesne ~i fara pericol de zgiriere sau patare filme negativefotografice tip Leica, pentru a selecta unele· Iotograme care va interese aza sau permite incarcarea (pentru refolosire) bobinelor casetelor cu film neimpresionat luat dintr-o roM mai, mare (oinematografica). Construiti derulatorul potrivit formelor ~i dimensiunilor din desenul de jos-al figurii. Folositi bucatele de vsclndura pentru suport ~icuie, prelucrate, mecanic, pentru piesele 1, 2 ~i 3. Pujeti Iolosi clerulatorul ~i pentru a privi ~i rula diafilme atunei cind dori ti sa gasiti 0 anumit.a imagine. Fixator pentru umerase Din bucati miei de placaj gros de 5 mm luerati (cu Ierastraul ~i un burghiu) 0 serie de pieee asa cum ve-

Trasator decercurl
, 0 rigla ~ din placaj sau material plastic (chiar din acelea gata dimensionate, Iolosite la desen, ce se procura din Iibrarii), de forma dreptunghiulara, lata de aproximativ 20 mm ~i groasa de 2 mm, avind lunglmea aleasa dupadorinta, plus doua cuie deotel, pot servi ca trasator de cercuri improvizat simpl i pe folii din rnateriale lernnoase, plastice, cartoane, hirtie etc. Pe mijlocul lungirnii riglei dati (cu ajutorul -unui cui in.rosit in £lacara) orificii echidistante la Iiecare 5, sau 10 mm. Slefuiti-Ie marginile cu hlrtie ,abraziva fin a: Folosi.ti trasatorul a~a cum vedeti in f'igura 2.82. Cuiul din capatul Yiglei serveste ca ax fix, in timp ce al doilea cui - introdus in orifioiul corespunzator diametrului dorit. - zgirie usor vmaterialul. Desigur in locul acestui al doilea cui puteti folosi '0 min a de creion sau de pix.

Fig. 2.82

".Fig. 2.83

LUCRARI

DIN LElVlN

93

. deti in modelul din coltul stingasus al figurii 2.84. Ele se folosesc, Ioarte simplu ~i cu mare eficienta, pe 0 sirma intinsa aIara in aerTiber. Slnt utile pentru uscarea .rufelor spalate ~i pentru aerisit lenjerie de corp sau haine chiar atunci clnd bate un vtnt moderat, eliminind complet cirligele de rufe obisnuite.i.

-~ puteti Iolosihucati cilindriee avlnd diametrele specificate. Tijele pentru fixarea mosorelelor ~i a papiotelor eu ata Ie .Introduceti prin incastrare putin fortata 1norifieii unse eu material adeziv. Piesele axului vertical le montati tot prin incastrare, dar in asafel 'incit sa fie mobile in Iaca~urile lor (pentru a Ie roti lesne cu mina).' Semisferele (picioarele) supor tului Ie veti menta fie prin lipire, fie .cu mici suruburi pentru lemn. Bila din -virful trusei poate avea, desigur, ~i alta forma (eubiea, paralelipipedica ... ) aJeasadupa dorinta. Trusa .terrninata 0 veti vopsi in 'una sau doua culori de ~lei sau duco, ori cu lac pentru bicicleta.

GreblR eu plaea suplimentara

Functionalitatea si efieienta und greble 'obi~nuite (procui-ata din comert) pot fi sporite prin adaugarea (Ia nevoie) a unei placi suplimentare, asa O11m vedeti in figura 2.86. Astfel echipata, grebla poate servi Ia trasul sau impinsul unor obiecte (pietre, crengi, cartofi, ~tiuleti de porumb, coceni etc.), la .adunarea paielor, rrnului ~i a frunzelor uscate,. ori lit netezirea unor suprafcte presarate cu pietri~ sau nisip. Placa, de forilla dreptunghiulara, a carei m arime 0 veti stabiliin Iunctie decea -a grablei, va fi din tabla de fier groasa de 1-2 mm. Inea yeti da trei orificii: unul central, mai ~are (prin care' se trece coada greblei) ~i alte doua, mai miei, pe unde se introduc suruburile de fix are (eu piulite ,~i contrapiulite). • Observari Tn desen ca intre floarea suruburilor ~i dintii greblei veti introduce doua scurte platbande dreptunghiulare, din tabla mai subtire (ca niste saibe), care rigidizeaza mai . bine legaturile. _ . Dater-ita moclului de f'olosire prac-tic~ a uneltei astfe l- modificate, pe

Trusa pentru cusu t

In desenul din dreapta al figurii 2.85 vedeti un model practic de trusa pentru cusut=pe care se pot pastra in ordine uneltele si ata necesare. Ea poate Ii a~ezata' orici~d la indeminacelui care cease, avind "avantajul ea. fieeare obieet poate f'i luat separat, graa cauta ~i far-a a deranja pe celelalte. Cind nu e folosita, trusa sta acoperita eu 0 pungs de poliet.ilena. M aterialele de baza sint toate din lemn, plus clteva suruburi sau pasta adeziva (prenandez, lipinol,araeetin) ~i vopsea de ulei. Bila din virf (pentru pastrat ace) se ea pitoneaza cu burete din material plastic ~i se acopera eu material textil,' legat la haza cu .snur. Prelucrare $i montare. Dimensionati ~i taiati piesele lemnoase potrivit. formelor si cotelor numeriee dindesene. Fasonarea pieselor vertic ale 0 puteti face fie dupa desenesau - mai simplu

OSIECTE

MICI ... SATISFAC',fII

MARl

Fig. 2,85

Hnga marrrea suprafetei active, nu mai estertevoie sa i sa scoata adesea obiecL'ele ce-i rarnln fixate intre dinti, Cilltar

fara

greutliFmurca

te

Modelul se construieste in special din piese de Iemn, combinate .- evenUral, cu unele din material plastic sau alumi niu.

~Fig 2.88 ..

LUCRARI DIN Uil~IN

S5

dicatorul Z Ia m iilocul latimii plaMaterials (se va urmari fig. 2.87): 1) placa suport (A) cu __dimensiunea cutei F. Acum, _l~ eapa:t1.il acestui . ]', de 20/20 em se taie din sclndura -IJ1QIcalOr, se t./ raseaza cu -GU~,_, pe p 1aca groasa de 1,5 - 2cm; 2) suportii ver- F, 0 linie 'verticala deasupra ea~eia se ticali (B), din acelasi material eli se scrie cifra o (zero), Tot tutus tija Dlimitele de Ia placa A, avind inaltimea maxima de noteazu 9ipe __ 25 cm; 3) doi 'suporti de ax (e), din capetele cursoruluiG, pentru ca, pe tabla; 4) tija (D), lunga de 50 cm, viitor, balanta sa poata fi puea usor pcate fi D teav8: de aluminiu cu dia- Ia nunctul O. Etalonareacintarnlui s~face aetfelr+ se procura greut(iti metrul de 1 em, sau 0 bar8. cilindrica din lemn cu diametrul de 1,2-1,5 a~_~zdS cm ; 5) .axul balantei (E') va £i din De fie- ' sirma cu diametrul de 0/;-0,5 cm ; nea crescatoaro a greutaplor,' care data tija D se va aplica spre 6) placa pentru indicarea punctului se va zero poate fi din carton, placaj san stinga. In aceasta situatie, material -plastic; 7) cursorul (G) este misca usor cursorul SUre dreapta pina re-iine la punctul o bucata de Jeava din fier, Iunga de cin'd indicatorul 5 em, cu diametrul interior de 1---'2 O. Folosind tusul, se scrie pe tija, la limita din drsapta cursorului numm mai mare decit al tijei D (poate rnarul corespunzator greutaW .aflfclta Ii Tucrat ~i din lemn) ~ 8) t.asul (H) csto Iarfurio ara -din material plas- / pe tas, inceplnd, deci.vcu 5. Se protic, sau capacul cilindric al unei ou- cedeaza la Iel' pentru 10, 15, 20... tii ; 9) sforile (1) din-bumbac sau ma-_ ptna aproape de capatul din dreapta terial plastic (guta pescareasea sub- a1 .tijei. Intre numere se trag apoi, Ia distants egaIe, linii despartitoare .tire)'; 10) indicatorul (ZL din sinna sub tire , zincata ; 11) cuisoare , ~uru-· mai scurte. Astfel stnt terminate C011structia l}ietalonarea ciritaruIuL.Penburi pentru lernn. Lucrul incepe vprin taierea ~i faso- tru a ctntari (cu oarecare aproximanarea tuturor pieselor. Piesele din , ~ie) un obiect, e suficient ca er sa fie lemn se slefuiesc cu hrrtieeticlata fi- asezat peplatan (tas) ~i sase mute na. Tijab trebuie sa se miste cit mai cursorul de-a Iungul tijeivptna cind usor peaxul E, de care este Iixat indicatorul arata punctul zero'. Greu, (prin Iipire cu cositor) l}i indicatorul tatea',obiectului cintarit se':' oiteste Z. Montajul incepe de la bapa. Piedirect pe tija. Astfel, acest -tip de sele din lernn seimbinacuajutorul suruburilor, SuporliiQ.~i placa P- se cintar poate fi folosit fara a Ii nevoie fixe{1za cu cuiscare. Sforile 1 VOl' de greuta~i marcate, dupa ce a fost avea Iungimea riguros egala. etalonat. Cind constructia este terminat a, se aduce cursorul "G intr-o pozrtie pe Cutie pentru l)astrat piine tij a, D care sa rnentina constant inv ,-

~~~~C~;0p~'/i~li}~a~,;&;50~'(ir~

Pentru -a pasti-a in bune conditii de' igiena §i prospetime plirre, chine, cozonaci, produse de patiserie.i. COl1struiti ~i folositi entia speciala pe care 0 vedeti in figura 2.88. _Ea se compune din: piesele de placaj notate QU 1~ 3,4, 6, 6, r;i 8, piesa 6 2, care este 0 piasa din fire met.alice

OBIECTE MICI .•• SATISFA.C'.fl'i MARl

minata 0 veti lacui cu doua straturi suprapuse de nitrolac incolor - pastrind astfeI viaibila culoarea placajului, ori 0 puteti yopsi dupa dorinta en vopsea alchidica. Vorianui - In figura 2.90 va pro- punem 0 varianta decorativa ~i puti n mai incapatoare a acestei cutii, construita in intregime din material plastic rigid incolor- (sticla organic a) sau mat, ori tot din placaj gros de 4 mm. Toate partile ei component e (exoeptind balamalele 5 ~i capacele 7) Ie vedeti (~i le veti desena ~i decupa} <Fig.2.88 in figura eli detalii, Latura p atratului este indicate aici la 20 mm, (811,a) sau din material plastic Sl ca- dar 0 puteti mari Ia - 22 sau chiar pacele r din material plastic 'rigid, 24 mm. Capacele 7 sint eu laturi transparent (stieHl. organica). drerte. M aierialele necesare: placaj gros de 4 mrn pentru toate piesele, eu exCUeva mobile simple ceptia celor doua capace 7, care pot fi din material plastic sau tabla subEtajera din figura 2.91 - sus se tire de 0,·15-,-0,20 mm (recuperata lucreaza din sclndura groasa de 15 de la cutii de ambalaj pentru consermm sau pal eu grosimea de 18 mm, ve); ori tot acelasi placaj; balamaDimensiunile mobilei Ie veti stabili metrajpentru fixat capacele (mobil); singurin functie delocul' unde 0 nitro lac incolor ; prenandez.. veti aseza si de ceea ce vreti sa exPrelucrare $i montare. Alegeti sin-/ puneti pe e~. Taiati? bucati de scingur dimensiunile p~ care vreti sa le dura, egale ca latime ~i grosime, dar de lungimi diferite, pe care le irnbiaiba cutia. In Iunctie de acesti parametri, desenati - (cu ereion negru, nati prin ungere cu aracetin ~i~uruburi pentru lemn dupa forma din subtire) pe placaj un caroiaj, unde este tot 0 bucat.a latura piHratelelor va fi de 16 mm desen.Suportui asernanatoare cu -cele'(ca in proiectul nostru, sau 20 mm descindura lalte, dar ,(eventual) putin mai groadaca doriti un snatiu mai incapator). sa, Partea verticala desenata cu -linii Peste ac~st caroia]. trasati profilele Iiecarei piese (in numarul de bucati punctate reprezinta 0 teavB. metanecesar), reproducindu-Ie 'ccu exaclica sau din material plastic, dar titate dupa cele din figura C1,1 detalii poate fi'§i 0 sctndura. Vopaiti toate 2.89. Decupati placile cu ferastraul partile exterioare intr-o culoare mai de traforajcdupd care ~lefui~i muchiinchisa (de pHda,' in negru), iar cele ile taieturilor cu hlrtie sticlata Iina, Pe latura 8 (atlt in dreapta cit ~i in interioare intr-una deschisa (bleu sau ve'rnil).Mobila aceasta poate £i folostinga) decupati un patrat cu latura sita ca masuta pentru 0 veioza, ori de---40 mm, deasupra' caruia Iipiti apoi (cu prenandez) cite 0 bucata de o vaza cu Ilor i, un bibelou etc., preplasa (5), menit.a sa permit.a aerisicum ~i pentru a pastra la Indemtna rea interiorului cutiei, dar sa' impieciteva carti, reviste, inlocuind eventual noptiera.· . dice intrarea insectelor .. LJ'crarea terI

I.UCitARI

DIN LEMN

Fig. 2.8;) 7 ~ Obiecte micl ... satistactlt mart

98

OBIECTE MICI ..• SATISFAC'f~I MARl

18 '

Fig. 2.90

bucata de burete din material plastic groasa de 40-60 mm, .pe care 0 fixati cu rondele taiate din stofa de mobila,de jur-imprejurul carora rasuciti 2-3 rinduri de snur decorativ, a~a cum vedeti in figura. Materialul textil poate fi fixat ~i prin cuie de tapiterie bstute la distants de 30 mm, peste care se infa:~oara snurul, Inloc de stofil.puteti folosi folie de material plastic ce imita pielea, care are avantajul de a se spala usor cu 0 cirpa inmuiata . in solutia apoasa a unui detergent. -

Hattul-biblioteca din Iigura 2.91 - mijloc este lucrat din doua scinduri verticale, paralele, care se sprijina pe cite 0 talpa-suport (pentru o buna stabilitate). Ele sint unite rigid (prin ungere cu aracetin §i Iixare cu suruburi pentru lemn) cu alte doua scinduri orizontale montate sus ~i jos (primul ~i ultimul raft)." In dreapta-jos se monteaza alte doua bucati de soindura, pe lungimea unei jumatati de raft. In rest, se introduc 2-4 rafturi taiate din sticHi groasa de 6-8 mm (liniile punctate din desen), care se Iixeaza pe sipci din lemn de brad, groase de 30 'mm. Tot din' stiela (groasa de 4-6 mm) sint ~i peretii despartitori (verticali) ai compartimentului din dreapta. Aici pot fi pastrate discuri (corect, in pozitie verticals, .nu suprapuse l) sau casete cu henzi magnetics. Pe rafturi se expun carti, reviste, oolectii de ceramica, bibelouri etc. Mobila se Iiniseaza ca ~i etajera. ' T'aburetul dinfigura 2.91 - jos poate Ii. lucra t din sectiuni de arhore, Capetele fiecarei buc&ti - aleasa la inaltimea preferata - vor fi taiate perfect drept. Partea exterioara se lasa natur, cu coaja arborelui la vede're,curatita ~i lac'uita cu nitrolac incolor, aplicat cu pensula sau stro.pit cu un - pulverizator manual de insecticide. Deasupra lor asezati 0

.-'

"

..

.- - - - - '-_-,
II
I

-,

!II

t:

J..,

Fig. 2.91

LUCRARI DIN LEMN

• fixati pe perete (cu dibluri de lemn §i pasta de ipsos preparatii - cu Intr-o tncapere mai mica puteti araeetin) sipca de 20 mm; • montati (cu suruburi) halamafolosi la nevoie numai 0 masa plian- _ ua-metraj pe. ambele muchii Jgrosita, situata intre doua dulapuri, asa mea), in lungime ale placii A; _ cum 'vedeti in figura 2.92. • tot cu suruburi, Iixati placa A M aterialele necesare: pal (eventual pe ~ipcadin pe:r:et~; melaminat) gros de 18 mm ; balama . • montati picioarelo pe Iata B metalica metraj ; doua dibluri de (Iolosind balamale ~i suruburi), dupa lemn; suruburi pentru lemn; vopsea, care Tixati aceasta piesa B de balamaua ramasa libera (din sting a) a Prelucrare # montare. Dimensionati masa in Iunctie de spatiul dis- placii A. Masa astfel terminate oputeti vopsi ponibil, apoi trasati peplaeade pal in culoarea mobilei linga care sta. formele: placii A, fetei- B ~i a picioaEventual puteti desena pe tablia B relor C. 'I'aiati-le eu ferastraul. Mai (tot cu vopsea) 0 tabla de sah sau de taiati ~i 0 ~ipea de lungimea placii tin tar (moara), ori fata unui joe de A, lata- de 20 mm. Finisati muchiile table. Virfurile picioarelor mesei pot ta.ieturilor cu hirtie sticlata. Asamfi "incaltate" cu mansoane din tabla blati apoi mobila astfel: galbena- '(recuperata de la cap ace de Mas&. pliant&', anex&.

00

OIl

Fig. 2.92

100

OBIECTE

MICI ••• SATISFACTII

MARl

borcane de conserve), ori cu bucati de linoleum Iipite cu prenandez. Cind nu folositi masa.vfi pliati picioarele spre interior, apoi aplecati in fata tablia B pina la dusumea, a~a cum vedeti in figura 2.92 -jOB. Varianui. Acest tip de masa rabatabila poate Ii montat. ~i .la coljul unei camere, ori pe un baleen, loggie etc., suprimind piesa A.

~Iasa joasa eu geam

Simplu ~i economic puteti construi o masa joasa (pentru asezat, de pilda, intre fotolii, sezlonguri, canapea ... ) dintr-o placa de pal gros de 18' mm, patru tevi de metal sau material plastic Iungi deaproximativ 350 rnm (cu diametrul ales dupa dorinta), folie de tapet lavabil, un geam gros de 6-,8 mm (ce are suprafata ~i forma placi] de pal care Iorrneaza tablia mesei), "vopsea alchidioa ~i aracetin (fig. 2.93). Cu sfredelul, ori 0 preducea sau dalta, dati patru orificii catre :colturiIe placii de pal. UngetiinteriDarele acestor perioratii eu prenandez (sau aracetin, in cazul-ictnd Iolositi

picioare din lemn) ~i introduceti fortat picioarele, pe care apoi le vopsifi cu un dublu strat de vopsea. Peste tablia mesei (unsa cu un strat subtire de aracetin) asezati 0 foaie de tapet (de asemenea unsa cu aracetin pe spate) suficient de mare pcntru ca marginile ei sa poata fi Indoite si lipite sub fata' mesei, pe 0 latime de circa 30 mm. Fixati suplimentar aceste margini cu citeva piuneze sau tinte de tapiterie. Cu un tampon curat de cirpa neteziti [apastnd puternic) bine tapetul pe Uiblia de lemn a mesei,astfel incit, sa nu aiba nici o Incretitnra. Deasupra asezati placa de st.icla (cu muchii rotunjite), pe care 0 comandati Ia un atelier de geamuri. In desenul de jos observati un mod de Iolosire a mesei.

Taburet eu tapiterie
Vechi scaune de ti ptaburet pot fj modernizate si facute mai comode fieprin adaugarea unei tapiterii eu arcuri de otel (vezi figura 2.94 - de-

B
Fig. 2.93 Fig. 2.94