Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
10Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Silvi Cultura

Silvi Cultura

Ratings: (0)|Views: 730|Likes:
Published by miki1222

More info:

Published by: miki1222 on Feb 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2013

pdf

text

original

 
SILVICULTURĂ
profesor universitar:GEAMBASU NICOLAE MIHAILNOŢIUNI GENERALE
Termenul vine din latină de la silva=pădure şi de la cultura=cultură, ştiinţărezultând astfel silvicultura=ştiinţa pădurii, la fel şi cuvântul pădure din palus-udish =tufăriş, mlaştină acoperită cu trestie, teren acoperit cu arbori.Pădurea reprezintă poate cel mai important ecosistem terestru care întegreazăsubsisteme diferite şi care prezintă un echilibru ecologic foarte stabil şi o structurăarmonios integrată şi accentuat modelată de legile ce generează procesele de viată din pădure, legi care fundamentează masurile tehnice de natură antropică capabile să-iasigure stabilitatea ecologică şi productivitatea de biomasă iar în plan ecologic şisocial să intensifice funcţiile protectoare.zÎn sens larg silvicultura include întreg ansamblul de preocupari privînd cunoasrerea păduri sub aspect teoretic precum şi a tuturor măsurilor legate de crearea şi îngrijireaacestaeia recoltarea şi valorificarea ratională şi durabilă a produselor sale dar şiorganizarea şi conducerea întregului proces de gospodărire.Pornind de aiciconventional s-au deprins doua mari parţi constitutive ale silviculturi: silvobiologia şisilvotehnica.
Silvobiologia
se ocupă cu studiul ecosistemului forestier sau a silviosistemuluisub aspect morfologic sau structural, fiziologic functional un accent major punându-se pe studiul arborelui şi arboretelor (sub raport morfologic) şi al înterrelaţiilor dintrefitocenoza forestieră şi factorii de mediu (sub raport funcţional).Un rol deosebit se vaacorda rolului mediogen pe care pădurea îl are în modelarea mediului apropiat sauintern şi mai îndepartat întrucât pădurea îşi crează propriul său mediu dar în acelasitimp are înfluente benefice şi asupra mediului din afara ei.
Silvotehnica
sau silvocultura aplicastudiafundamentele teoretice şi practice ale măsurilor (metodelor) biotehnice ce se aplică într-un arboret de laîntemeiere şi până la exploatare.Cele două componente pot fi disociate numai sub raport didactic dar niciodatăatunci când aplicăm cunostînţele silviculturale într-o pădure ca atare putem spune căîn activitatea de zi cu zi aceste două componente se întegrează armonios şi stau la baza gospodariri pădurilor pe termen scurt, mediu şi lung. Întrucât la ora actualămajoritatea pădurilor sunt cultivate (supuse unui proces coerent de gospodărire) se poate afirma că silvicultura ca stiînţă şi practică este cel mai eficient mijloc demodelare a proceselor de productie din cadrul pădurilor cultivate. Starea de la unmoment dat a pădurilor cultivate pune în evidenţă foarte clar cât de bine sau cât derău s-au aplicat măsurile silviculturale, fără a exagera putem afirma că pădureacultivată reprezinţă sinteza priceperii silvicultorului care s-a ocupat de aceasta.Fărăîndoială că au existat în cadrul pădurilor cultivate anumite tendinţe, anumite optiunicare odată puse în practică au demonstrat în ce masură silvicultorul a fost în acord sauîn dezacord cu natura.
 
SILVICULTURĂ................................................................................................NOTIŢE DECURS
Obiectul de studiu al silviculturii
Obiectul de baza al silviculturii este însăşi pădurea studiată sub diverse aspecte(istoric, ecologic, economic,social) şi în acelaşi timp ca obiect de bază supus în permanentă unor măsuri specifice care să-i asigure o avansată stabilitate şi o ridicată productivitate în deplin acord cu condiţiile stationale.Scopul permanent al silviculturii de la nasterea ei ca stiinţă fundamentală şiaplicată a fost şi este legat în primul rând de bogăţia şi perfectionarea cunoştinţelor legate de pădure atăt în plan teoretic fundamental cât şi în plan aplicâtiv.Ea s-astrăduit întotdeauna să pună la îndemâna celor care lucrează în silvicultură toatecunostinţele necesare gospodaririi perene a pădurilor.De asemenea de la etapă laetapă odată cu dezvoltarea altor stiinţe forestiere a facut eforturi de a integra într-unconcept complex dar unitar toate nouăţile obţinute în fiecare ştiinţă forestieîn parte.Datorită acestui fapt în decursul timpului s-au putut diferenţia concepte diferitefaţă de silvicultură şi de aici drept consecinţă diferitele tipuri de silvicultură.În prezent în concordantă cu o serie de reglementări înternationale pe care le-aacceptat şi tara noastră precum şi în concordanţă cu o serie de reglementări oficialeinterne scopul de bază al silviculturii constă în gastionare durabilă a pădurilor şi careeste în acord cu conceptul de dezvoltare durabilă. Termenul de dezvoltare durabilăeste de dată recentă fiind utilizat pt. prima dată în 1997 în Raportul comisiei Brunt-Land şi care a fost defînit astfel:” toate resursele mediului ale Terei se vor utiliza decătre generatiile actuale în aşa fel încât să nu aibă de suferit generatiile viitoare” cualte cuvînte să se asigure o permanenţă, o continuitate în utilizarea acestor resurse şiîn primul rând a celor regenerabile categorie în care întră şi pădurile şi care necesităo riguroasă clarificare pe termen lung a modalităţilor de valorificare şi de regenerare(cazul resurselor regenerabile ) pe baza unor strategii coerente şi globale ( pe cât posibil extinse la scara întregii planete). Pornind de la acest concept gestionareadurabilă apare ca o consecinţă a acesteia ca un mijloc tehnic de punere în aplicare adezvoltarii durabile.Nerespectarea acestui concept duce în nal la epuizarearesurselor chiar dacă acestea au un caractea regenerabil. Exemplele pot fi numeroaseatât în trecut cât şi în prezent doar pe teritoriul României suprafaţa pădurilor s-a redusde la 80% în vremurile preistorice până la 26,7% azi. În ţările slab dezvoltatedefrişările masive în dezacord cu prîncipiul dezvoltării durabile au facut ca în perioada 1985-1995 să dispară mai mult de 65 mil hectare de pădure cu consecinţedezastruoase asupra mediului în special asupra solului.Obiectivele silviculturii sunt numeroase şi schimbabile de la etapă la etapă înraport cu starea durii şi cu ceriele societăţii umane. În decursul timpuluiobiectivele au oscilat de la obţinerea unor cantităţi cât mai mari de lemn , cu condiţiaregenerarii suprafeţelor de pe care s-a tăiat, până la protecţia totală a unor suprafeţe păduroase în diferite scopuri : protecţia unor factori de mediu, conservarea biodiversitatii, rezervatii stiintifice, parcuri naturale sau parcuri nationale.Principalele tipuri de silvicultură sunt: clasică (zigotică), clonală şi ecoprotectivă.
...............................................................................................................................................................2
 
SILVICULTURĂ................................................................................................NOTIŢE DECURS
Silvicultura zigotică
este tipul de silvicultură care se bazează în primul rând pe regenerarea sexuată a pădurii în acest scop aplicandu-se diferite tratamente curegenerare naturală sau artificială.Ea s-a dezvoltat în primul rând în Europa având un pronunţat caracter intensiv deoarece suprafaţa de pădure ce revine pe cap de locuitor este foarte misi în acelasi timp procentul de împadurire este foarte scăzutcomparativ cu alte continente.
Silvicultura clonală
a aparut ca o alternatila cea clasiea bazându-se pe promovarea unor clone ale unor specii forestiere în special cele căutate în economie.Astfel se poate vorbi despre o silv. clonală a plopilor euro-americani care au fost promovaţi în primul rând în culturi intensive ce au ca suport de stimulare a creşteriiirigarea şi fertilizarea. De asemenea în alte tari cum ar fi S.U.A. se promovează oserie de specii de pin selectionate, mari producatoare de lemn de celuloza. Silv.clonală este practic un tip aparete de silv. care poate fi definită şi
lignicultură
scopul principal al acesteia fiind de a produce lemn.
Silvicultura ecoprotectivă
cunoaşte o dezvoltare tot mai accentuată plasandu-se la extremitatea cealaltă comparativ cu silv. clonală. Ea pune un accemt deosebit peconservarea biodiversetăţii pădurilor şi a integrităţii factorilor de mediu, problemaobtineri de lemn trece pe un plan secund prioritar fiind obiectivul ecologic. În perspectivă odată cu cresterea demografică ce se înregistreaza pe plan mondial şi caatare odată cu cresterea cerintelor privind consumul de lemn şi a produselor derivateiar pe de alta parte cu sporirea exigentelor privind protecţia mediului înconjurator silv. şi silvicultorii trebuie să găsească căile cele mai potrivite pt. atingerea acestor doobiective esentiale: protectie si producţie. Aceste doobiective suntantagonice motiv pt.care tipurile de silv. se vor alege în primul rînd în functie delocul şi starea ecosistemelor forestiere. Ca o perspectivă de împacare a acestor douăobiective contradictorii este legată de extinderea suprafetei padurilor acolo undeexista condiţii mai putin prielnice pt. dezvoltarea pădurilor dar care pot fi ameliorate.Silv. ecoprotectivă se aplică cu succes în parcuri naturale şi naţionale, în zonele încare se impune protejarea unor factori de mediu, în zonele destinate recreerii populaţiei sau zone din preajma statiunilor balneo climaterice. Printre obiectivelerecente apărute în fata silviculturii se numără şi cele legate de punerea în aplicare aunor reglementări internaţionale legate direct sau indirect de pădure.Este vorba derezolutiile conferintelor ministeriale ce au avut loc la Strazburg în 1990 la Helsinkiîn 1993 si la Lisabona în 1998. Toate aceste rezolutii au fost semnate şi de România prin miniştrii de resort şi ca atare acceptate în totalitate.
Rezolutiile de la Strazburg
S-au adoptat şase rezolii prima fiind legade monitorizarea durilor utilizând în acest scop pieţe experimentale permanente şi în care se urmareste în primul rând starea de sănătate a pădurilor înteleasă în sens larg ( sol şi vegetaţie ).Celelalte rezoluţii se referă la dezvoltarea cercetării stiintifice în special a celor defiziologie în cadrul programului Eurosilva.De asemenea o rezolutie se referă în modspecial la gestionarea în mod durabil a pădurilor montane acolo unde se întâmplăunele fenomene distructive ca doboraturi de vânt avalanşe etc.
...............................................................................................................................................................3

Activity (10)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
virtualmoreno liked this
Alina Handa liked this
nokia806 liked this
Edward liked this
Edward liked this
Edward liked this
Edward liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->