Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
778Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tiganiada - rezumat

Tiganiada - rezumat

Ratings:

5.0

(4)
|Views: 67,264|Likes:
Published by Laurentzyu1

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Laurentzyu1 on Feb 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

02/05/2014

pdf

text

original

 
Rezumatul Tiganiadei pe canturi .Cântecul IVăzând Urgia, fiica Satanei şi a Zavistiei, că până şi ţiganii vor să se aşeze intr-o ţara alor, mânioasă de acest bine, merge la tatăl său care, aflând acestea, se grăbeşte să iamăsuri. Se preface imediat in corb şi începe sa zboare peste lume pentru a le afla pe toate.Ţiganii se sfătuiau despre ţara pe care Vlad-vodă urma să le-o dea, după ce la toate poruncile sale ei vor da ascultare. Drăghici, cel mai bătrân dintre ei, temându-se că nu vaapuca să mai vadă minunea, ii sfătuia pe ceilalţi să fie mereu uniţi şi pe pace pentru canimeni să-i poată asupri şi lăsa iar fără rost şi nume.Goleman spunea că pământul trebuie împărţit şi ţara are nevoie de un nume, Mircea cănişte oameni aleşi trebuie să se ocupe de asta, dar Burda îl contrazice pentru că fărămâncare, crede el, oamenii nimic nu fac bine. Cucavel îi atenţionează că prea fac “dintoporişte secure”. Borsmândru spunea şi el că singurul pericol ce ar putea veni ar fi ataculvrăjmaşilor dar că nici ei nu sunt dârdale, adică îndărătnici şi că îşi vor apăra ţara. Cândsă spună iar Goleman ceva, Satana prefăcut în corb i se cufuri in barbă. Drăghici, de careascultau toţi pentru că “pe toate le prorocea”, observă că acela nu poate fi semn bun de laGuladel, adică de la Dumnezeu. Ţiganii, chiar de-au vorbit “din prânz pana-n cină”mergând intre Alba şi Flămânda, nimic nu au hotărât, căci aşa ştiu ei să facă sfatul.Adorm toţi la olaltă şi a doua zi îi vizitează Vodă cerând să i se prezinte cei înarmaţi.Ţiganii încep imediat să mărşăluiască in cete: întâi cea a lui Goleman, trei sute cu furci şirude de şatra şi steag din piele de mânză codalba, adică cu coada albă. Urmară argintarii,două sute, in frunte cu Parpangel ce purcede din viţa lui Junandel, căpetenia ţiganilor ceîşi duceau zilele in India până când Chinghişan, mare han al mongolilor, a pustiit toatăAsia lăsând şi pe ţigani fără ţară. Oamenii lui aveau buzdugane de alamă şi nişte cuţitelungi, toţi “nalţi şi groşi in ciolane, cu păr imburzit şi barbe sperlite”, cu steag o cioară deargint, cu “pene răşchirate şi aripi cu aur suflate”. A treia ceată, căldărarii, “toţi căciulaţicu barba afumată”, mari de stat, aveau ciocane ferecate şi erau călare, iar ducătorul lor eraBălăban. Steagul le era o tipsioară de aramă. Fierarii, cu ducul lor Drăghici, erau înarmaţicu baroase şi coase, trei sute la număr “pedestrime aleasă”, cu steag tigaie de plăcinte.Lingurarii erau bine îmbrăcaţi, cu barbe rase in frunte cu Neagu, iubitorul de dreptate şiaveau ca steag o lopata făcuta de maistor Pintilie şi cu ei tot felu de lemne tăiate numai bune de bătălie. Aurarii, cea mai respectată ceată, defilau cu suliţe şi săbii scurte, iar steagul era tot o suliţa, dar lungă, din aur, conduşi de harnicul şi tarele Tandaler inimosul.Ultimii veneau lăieţii, adică cei ce umblau mereu pribegind şi goleţii, care umblau maimult fără haina, cu steagul lor “o tearfă aninată pe-o prăjină”. Vodă le promite că satulSpăteni dintre Inimoasa si Bărbăteşti le va fi ţară de-i vor asculta toate poruncile. Toţi searătau curajoşi şi gata de luptă. Gogoman insă, cere lui Vodă pe drum un om vrednic să iiapere de prădători.Cântecul IIŢiganii in primul rând din mai orice se ceartă şi munca pe cât posibil o ocolesc, aşa căceata înainta foarte greu. Drăghici observând aceasta îi adună pe toţi şi încercă să-isfătuiască să meargă mai cu repeziciune. Ghiolban nu fu de acord cu aceasta pentru că el pentru nici un domn nu ar merge cu de-anăbuşita. Ba chiar cerea să se mute Spăteniu maiaproape şi trei popasuri odată. Avel fu şi el de acord cu cele zise de Ghiolban. Se hotărăscsă pună până la urmă solie să meargă înainte cu hrana, pe Gardea cel cu gura strâmbă şi
 
Găvan cântăreţ in drâmbă, gândind că după mâncare omul mai lesne se duce. Amintindu-şi de ce treabă aveau de fapt, Bălăban considera că dacă ar fi să se întâlnească cu turcii ar trebui să fugă, să se ascundă, numai să poată scăpa, iar Răzvan îl atenţionează că fără povara hranei şi armelor fuga ar fi mai uşoară. Vlad râdea de aceştia deoarece nu credeacă turcii fără a le da vreun semn înainte, îi vor ataca. Totuşi dacă vin, el crede că bine ar fi să li se închine dacă altă scăpare nu este. Gogu zicea că nimeni nu şi-ar risca viaţa“care-i numai una” până la urmă şi fuga, chiar dacă este ruşinoasă este şi sănătoasă. Bratule aduce aminte ţiganilor de vodă şi ţara lor, iar ei încep să discute despre luptă .Borşmândru începe să explice că înfieraţi nu ar mai fi în pericol şi vor rămâne nebiruiţi.Completează apoi cu ideea că trebuie să lupte cu ambele mâini, cu suliţa să doboare şi cusăbii scurte să omoare. Fiecare să aibă un laţ mare, când oboseşte, să mai tragă câte unuldin tabăra vrăşmaşă. Dundul sfătuieşte să sape gropi şi să le ascundă cu frunze, astfelinamicii mulţi vor cădea acolo şi se vor pierde. Tandaler, când să poate spune ca nu e deacord cu aşa o lupta, fu întrerupt de Zagen ce anunţă răpirea Romicăi. Fata era frumoasăşi ascunsă in inimile multora din ceată, dar încredinţată, adică logodita cu Parpangel.Tandaler socoteşte că trebuie continuat drumul, poate fata plecase de bună voie. şi mai săse ia la bătaie cu Parpangel din cauza spuselor. Alţii doi, Ganafir si Papară s-au păruit şiei multă vreme pentru fiica lui Goleman. Înaintând ţiganii ajung la un codru fermecat deînsăşi Satana ca să le strice rostul luptei, unde au găsit mâncare, fecioare,in fine, “toatedulceţurile vieţii. Doar Parpangel plecase să o caute pe Romica fără insă a şti şi alţii.Obosit, la un moment dat, vru chiar să se omoare, dar îl ajunsese iar pofta de viata cât acăutat să piară, căci nu putea face asta fără o armă, sau o apă mare, fără vreun mijloc. El porneşte iar la drum prin pădurea vrăjită şi rămâne fără mâncare. După ceva post, s-aîntâmplat minunea să ajună la un palat in mijlocul codrului unde chiar lăutari nu aveau.Parpangel ceru întâi hrană ca să poată cânta.Cântecul IIIŢiganul Parpangel este rugat de fraţii sǎi sǎ povesteascǎ prin ce a trecut. Începe un“libov”, adicǎ un cântec de iubire, în care le spune cǎ trebuie sǎ iubeşti tot ce are viaţǎ.Dupǎ ce terminǎ acest cântec, este rugat sǎ continue cu alt cântec. Parpangel vorbeştedespre vin, rolul acestuia de a alina relele, de a alunga necazul şi de a face toate lucrurilesǎ parǎ mai frumoase. La un moment dat, lui Parpangel i se adreseazǎ o copilǎ care îlîntreabǎ dacǎ nu ştie si cântece de jale. Al treilea cântec spus de ţigan este despre IleanaCosânzaena şi Arghin. povesteşte cum Arghin, dupǎ ce a cǎutat-o mult timp pe Ileana, preferǎ sǎ moarǎ decât sǎ se întoarcǎ fǎrǎ ea. Când era pe cale sǎ se sinucidǎ, apareErmina, cea mai înŢeleaptǎ zânǎ şi cea care l-a crescut, care îl îndeamnǎ sǎ-şi continuecǎutarea. Ca trezit dintr-un vis, Arghin îşi continuǎ drumul, iar la poalele unor munţi îlopreşte un “neom”, un ciclop. Însà Parpangel nu reuşeste sǎ încheie povestea deoarecescapǎ lǎuta din mânǎ când o zǎreşte pe fata care l-a rugat sǎ spunǎ un cântec de jale.Vǎzând cǎ aceasta pleacǎ, iese dupǎ ea, lǎsându-i pe ţigani nedumeriţi. Ţiganii încep sǎdiscute despre Vodǎ şi despre înţelegerea lor. Ţiganul Florescu de la Vericani le vorbeştedespre motivele lui Tepeş. Vǎzând Vodǎ cât de mulţi ţigani sunt decide sǎ-şi facǎ o oastedin ei dându-le chiar şi pǎm¬ânt: de la Corbi pânǎ la Cetatea Neagrǎ. Deşi pǎrerile suntîmpǎrţite, el crede cǎ Vodǎ a avut douǎ scopuri: sǎ arate turcilor ce oaste mare are şi sǎ learate ţiganilor ce înseamnǎ rǎzboi. Un cǎlǎreţ dinArdeal, venit pentru a lupta în oastea lui Ţepeş, îl întreabǎ pe Florescu din ce cauza aînceput aceastǎ bǎtǎlie pentru ca la ei în Ardeal pǎrerile sunt împǎrţite. Ţiganul îmcepe
 
sǎ-i povesteascǎ cum turcii au dorit sǎ cucereascǎ toate ţǎrile creştine şi, ştiind cǎMuntenia este învrǎjbitǎ, credeau cǎ va fi uşor de cucerit. Vlad Ţepeş însǎ a fǎcut ordineîn ţarǎ, considerând cǎ boierii trebuie sǎ fie un exemplu de supunere pentru ţǎrani, fiinddatori sǎ fie ocrotitorii ţǎrii. Oamenii, indiferent de rang erau pedepsiţi, uneori chiar printragerea în ţeapǎ. Din cei mai virtuoşi oameni Vodǎ şi-a fǎcut o gardǎ de cinci sute. Toateaceste îi determinǎ pe boieri sǎ se întoarcǎ împotriva lui şi sǎ se alieze cu sultanul. ÎnsǎVodǎ reuşeşte sǎ îi învingǎ de fiecare datǎ pe turci. Ţepeş refuzǎ sǎ le dea tribut turcilor şide aceea sultanul Mahomed trimite o solie în frunte cu grecul Catavoline ca sǎ îlconvingǎ, iar dacǎ şi de data aceasta refuzǎ, sǎ îl ucidǎ. Vodǎ îi spune lui Catavoline cǎnu va fi de acord niciodatǎ:”Spune celui care te trimeasǎ,/cǎ întracest chip Vlad-Vodǎ-irǎspunde:/<>”. Auzind acestea, grecul îl roagǎ sǎ îl conducǎ pǎnǎ la Dunǎre, deoareceacolo astepta turcul Hamza sǎ îl ucidǎ. Ţepeş dându-şi seama porunceşte oastei lui sǎrǎmânǎ ascunsǎ până va ordona el.Cântecul a IVSfinţii vǎzând ce fac pǎgânii în Muntenia se hotǎresc sǎ coboare din ceruri şi sǎ-l ajute peVlad Ţepeş în luptǎ. Sfântul Spiridon ia iapa lui Varlaam şi cǎlǎtoreşte nevǎzut printreoameni, pentru a-i salva de la pǎcat. Ţiganii încep sǎ se certe deoarece unii vroiau sǎ plece, iar alţii vroiau sǎ rǎmânǎ pânǎ apare Romica pe care nici Parpangel nu o gǎseşte.Cât timp restul ţiganilor se certau, Florescu îşi continuǎ povestea: când Ţepeş ajunge cuoastea unde îl aştepta Hamza, turcii ies din ascunzǎtoare şi încep sǎ se lupte cu muntenii.Vodǎ, asemenea unui leu se nǎpusteşte asupra turcilor şi îşi conduce oastea la victorie. O parte din pǎgâni, printre care şi Hamza, sunt prinşi de munteni, iar Catavoline, vǎzând cǎnu mai are scǎpare, cade în genunchi în faţa lui Vodǎ, cer¬ându-i iertare. Ţepeş nu seîndura şi sunt toţi traşi în ţeapǎ. Auzind toate acestea, sultanul porunceşte sǎ sealcǎtuiascǎ o oaste din cei mai viteji oameni ca sǎ se pregǎteascǎ până la primǎvarǎ, cândîi vor ataca pe munteni. La puţin timp dupǎ ce au înflorit codrii, turcii au pornit spre ŢaraRomâneascǎ şi au ajung pânǎ la Vidin. Auzind ca turcii au ajung în ţarǎ, oamenii seadǎpostesc în munţi. Doar domnitorul neînfricat se pregǎteşte ca sǎ îi înfrunte pe turci. Cuoastea lui îi urmǎreşte pe duşmani şi când iese din ascunzǎtoare îi înfrânge. Florescuîncheie astfel povestea. Parpangel, trist cǎ nu a gǎsit-o pe Romica adoarme cu gândul laea. Însǎ diavolul nu doarme şi face în aşa fel încât ţiganul se trezeşte cu Romica în braţe.Trezindu-se cei doi sunt pe cale de a comite un pǎcat, dar Sfântul Spiridon care i-a vǎzutface ca totul sǎ disparǎ, rǎmânǎnd doar o baltǎ mare. Parpangel o pierde iar pe Romica şinu ştie ce sǎ creadǎ despre cele întâmplate. Fiind trist începe sǎ le cânte codrilor, pǎsǎrilor, poienilor.Când strigǎ dupǎ ea se aude ecoul si el crede cǎ îi vorbeşte o altǎcopilǎ:”Ţiganul care n’auzise /Nice-odatǎ rǎsunarea chiarǎ/Ca-aceasta, stete cu gura-închisǎ/ Gîndind cǎ cineva-l chiamǎ doarǎ,/Însǎ neauzind mai mult pe nime,/Purceasǎ-înainte prin desime.”. Dupǎ un timp vede venind spre el un cǎlǎreţ şi zǎrindu-i sabia, defricǎ nici sǎ fugǎ nu poate. Strǎinul, care era Argineanul, spaima turcilor, îi spune sǎ nu seteamǎ şi îl întreabǎ dacǎ nu a vǎzut doi turci care alergau o copilǎ. Parpangel, derutat îispune cǎ nu a vǎzut nicio fatǎ, dar cǎ a vorbit cu una. Dându-şi seama Argineanu cǎţiganul este confuz îl lasǎ şi se duce sǎ bea apǎ dintr-un izvor. El nu ştie însǎ cǎ acel izvor este vrǎjit. Cel care bea din partea stânga se transforma din fricos în viteaz, iar cel care bea din partea dreapta se transforma din viteaz în fricos. Voinicul bea din partea stânga şisperiat îşi lasa calul şi hainele si pleacǎ în codru. Parpangel, bea din cealaltǎ parte şi,transformându-se într-un neânfricat, ia hainele şi calul lui Argineanul. Uitând de Romica

Activity (778)

You've already reviewed this. Edit your review.
Andrei Lucian reviewed this
Rated 5/5
poate te ajuta http://referate-comentari.blogspot.ro/2013/12/tiganiada-tabara-tiganilor-rezumat-scurt.html
Violeta Gurau liked this
Shobu Alex added this note|
bau :)
Ionut Tomoiaga liked this
Shobu Alex liked this
Richard Neamtu liked this
Ciucur Mihaela liked this
Viorel Grindean liked this
Cata Neamtu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->