a ay a J J Partea a doua ve REPREZENTARI DE ARHITECTURA IN PERSPECTIVA 9. oy MECANISMUL PERSPECTIVE 9.4. INTRODUCERE DERNITI » Perspectiva expiicd legile dup care obiectele ine conjurdioare capitd aspecte diferite in functie de locul din eare sint privite. In acelagi timp perspec- tiva prezintS procedecte grafice dups caré se poate reprezenta pe un plan ev dous dimensiuni spafiul cu rei dimensiuni : Redarea spajiului in desen a constituit preocupa- rea scenografilor antici ia pictuca decorurilor sce- nice. Aceste elutfri izvorite din necesitati prac- tice gi teoretice au dat nastere la o disciplina care jn perioada Renasteril, a primit numete de perspec tivd, Ea inted ca materi¢ de invdjamint in toate universitatile epocit, In conceplile. de inceput Perspectiva cuprindea mai mult reguli de desen ce aveau drept scop 0 apropiere de imagines realit3tii ln Antichitate perspectiva era cunoseuta sub numele de .scenografica”. Istoricul matematicii grecestl Geminus (Sec. I in.) di urmitoarea definitie: sScenografica este acea ramur& a opticii care araté Cum si se faci desenele, reprezenitind oblecte la distante diferite $1 diferite insltiml, péstrind totusi pentru vedere proportia si forma acestor obiecte”. Leonardo da Vinci (1452~1519) arata cf: s¢ intemeiaza. pe perspactivi. se face... Ucenicul trebuie inai inti si Tnvete perspeeiiva, cu care el poate si distribuie fiecsrui object dreapta lui mésurd”, Juies de In Gournerie (sec, XIX) defineste perspec- tiva astfel: Perspectiva este arta de a reprezenta obivctele din spatin pe un tabiou, pistrind aparenga Mecanismul perspective’ for, Ea este liniard sav aeriang, dup’ cum se ecupa de forme :au de coforatie”. Dupi cum reiese din aceste definitii perspectiva nu este nurnai geometrie, ci aga cum araté A. Gheorghiv, ca este In acelasi timp geomeirie, “optics, fiziologie gi psiholegie a vedert Perspectiva este stiinga de o reda prin desen aspectele ebectefor din spatie: og cum se vind ele de Ia dis anja init. Intr-o primi aproximatic, perspectiva se batcazs pe proiectia conics. Proicctia conied este operatia sazi procesul perceptiei viewale. Geometria introdusa de perspectivi este necesara, dar nu suficienta si de aceca sa apelat Ia o serie de metode gratice care sf apropie desenul perspec- tiv de viziunea realitati UTILITATEA PERSPECTIVE! IN ARHITECTURA Inca din secolul | ie... arhitectul gi inginerut latin, Viteaviu a ardtat uuilitatea perspectiverin arhitec- Arhitecfii au neapérata trebuints de sceno- grafie (perspectiva), pentru c& ea invat& a da dife- titelor parfi ale unes cladiri raporturi convenabile, irda se mai teme c& prin realizare, ei ar pierde ceva din framusetea proiectata”. Perspectiva este usld pentru ,,laici" intrucit ea reuseste si redes fnte-o viziune cit ma aproape de realitate aspectul viltosrel constructii, dar este si mai util< pentro proiectanti in timput studiului, ca mijloc de cer~ etare anticipatd a efectului plastic (A. Gheorghis 1963). Studiul si definitivarea unei creatii de arhi teclurd exclusiv in epura de geometric descrip. 237 4 || ivi poste duce, datorits. caracterulul conven tional al acestui desen, ta ua anumit grafism. Proiec- {ul nefiind scopul final al proiectiril de srhizectur’, grafica nu slujeste cu nimic constructici realizate actica de proiectare a impus 0 continua trecera de la reprezentarea de geemetrie descriptiva Ia cea de perspectivd gi invers, Fotografia. poate ‘inlocui perspective mai ales pentra nevai de documentara, in stidiu fiind foto- 4itd in combinatie cu aceasta; perspectiva si legile ei ayind un rol dominant Nici macheta nu poate inlocui complet perspectiva, In procesul de proiectare, studiul pe machets nu ne dé 0 viziune corecti a obiectelar ce 50 vor rea- lize, Macheta edd numai volumetria dar nu si relatia cu dimensiunile umane, in pius nu toate elementele arhitecturale gi constructive isi reduc efectul plastic si de rezistent3 proporjional cu inicyorarea pur geometrici a intregului volum. Deoarece le fiecare etap de studiu se poate face © perspactivs, aceasta se dovedeste afi mai directs, nai economich si mai avantajonst decit © machct. De asemenea, numal perspectiva poate sé redea stmosfera ¢i relatia cu mediul ineonjuratr. 9.2. VEDEREA UMANA GLOBUL OCULAR Simful vederli permite ommulti tele care il faconjurs, 58 aprecieze forma, nvérimea, ‘uloarea, umingzitatea si migcarea lor. precum 4 distanta care #l separa de ele, In masura In care veeste objecte emit tumind, reflecté lumind sau sint amplasate pe un fond lumines. Organi vederii ‘I constitule ochiul care este forma din plobul cular si onexcie sale de migcare, apirare, nutvitie aide trensmitere a informatiai la creier chiul a servit drept model aparatului de foto- gafiat dar, spre deosebire de acesta, ochiul este iu, deci in” continu migcare. Totus, pentru # Infelege mai bine sistemul optic al ochiutuf, eva face’ analogia cu aparatul de fotografiot care este anai simplu i fa tndemina tuturor. In figura 9.27 ‘este arta 0 secjiune orizontald prin globul ocu- iar drept. Globul ocular are o forma reiativ,sle- vied, cu diametrul de aproximativ 24 mm, $i este limitat fa exterior de o: membran’ atbi protec- toare numiti scleroticd. Sclerotica este cfpti~ siti la Interior cu 0 membrans neagr’ — coraida. Retino este o membrana format din celule sen- sibite la excitatii Tuminoase, Aceste celule sen- bile, th forma de conuri si bastonage, const tuie ‘terminayiile necvslui optic. Nerval optic 238 pitrunde th globul ocular printr-un_punct situat ‘in pianul ecustorial la 15° spre interior fata de axa ‘aptied. Acest punct se numeste punctul orb, deoarece este insensibid Ja iumini gi are un diametru de 4.5. ..1.8:mm. Sistemul optic al ochiului este aled- suit dinte-o serie de organe $i medil refrigente cara condenseazi pe retina razele de lumind. Corneca ‘este transparenti i are forma de calot8 sferici cu raza de 8 mm. Cristalinul este o lentila biconvext cu tosut viv, vind fotele sferice de raze variabile, in functie de distantele objectalor vizate, Aceast’ vari a curburil fetelor se realizeazi cu ajutorul muschilor ilar. in fata cristalinului se giseste isu! — muschi radio-centric, stripuns circular de pupitd. Pupila are un diametru ce variaza in fanelie de lumin’ de la 2 la 7 mam. Irisul serveste ca ecran opac, simi | Jar cu disfragma unui aparat de fotografiat, pentru a doza cantitatea de lumind care ajunge pe retin’, | in funetie de diferitele intensit&qi de luminare, | Imaginea este mai clara atunci cind razele de lumina ‘wee prin. partea central a ceistalfoului, iar irisul impiedica trecerea for prin periferia cristainule Contrele fetelor cornesi, cristalinului si centrul pupiled formeazi ox opticd a sistemului optic ‘cular, Diametral opus pupilel, pe axa optic®, se {pisegte pata galbend, zona cea mai sensibili.a retin Pata galbena este de forma eliptict, ev axa mare orizontals de 2 mm gi axa mica verticala de 1: mm. In centrul petei gelbene, retina prezinté © mic depresiune = fovea céntraiis cu un diametru de 150, ..200 micronl; este punctul de maxima acui- tate vizual8. cornea irisul —-__—--—~— muschii ciliari: cristalinut retina pata galbend Punctul orb. nervul optic —-——. fig. 92 Reprezentari de arbitecturé in perspectivd TOE coreFr orm Or er ere ~~ me ‘ —- FORMAREA IMAGINH . in sistemul optic at ochiului, cristalinul joact rolul principal in formarca imaginii, .deoarece functio- hhea2i ca o lentil biconvexs. Dupi cumn se stie din | optica, lentiiele convergente biconvexe dau imagine reali, rsturnath gi mai mica (fig, 9.22). Fasciculul de raze divergente, ce pleaci dintr-un fpunct A al unui object in spafiu, este transformat de catre cristalin intr-un fascicul convergent in punctubimagine a pe retin’. Posibilitatea ochislui fa, prin variagia curburit cristalinului, 8 aducd imaginea oricirui obiect pe retind, se numeste ecomadare. Tntr-un. glob ocular normal, razele luminoase care vin de la un obiect situat lz 0 distangs de cel putin 6 m se focalizeazs, datorits sistemului optic al cchiutui, la 0 distanga de 24 mm inapoia comneel, adick chiar pe retina, Deci, pentru obiectele ce se Bisesc la 0 distanta fata de ochi mai mare de é m fu este necesard acomodarea. Punctul cel mai apropiat de ochi a care un object poate fi vizut dar cu, ajutorul acomodérii complete se aff’, in rapor’ cu virsta, lao distant cuprinss intre 7 51.80 em. Copacitatea ochiului de a percepe obiecte foarte mnici se aumeste acvitote vizueld. Dou puncte de 74 mm diametru situate la 5 m_distanta. sint percepute separat daca inire ele exist’ o distanga de minim 14 mm, Dack distanfa dintre ele este mai mic& cele dou’ puncte apar contopite, Acuita- tea vizualé este maxim’ pe fovea centralis si scade de 4...5 ori catre extremitatca petei galbene, iar in dreptul meridianului frontal at retine’ este de 450 de ori mai mie’. Prin mici migc&ri ochiul cauts si aducd in zona de maxima acuitate vizusli ima- gloile obiectelor din spatiu. Aceste migcéri core se Succed cu o frecventa foarte mare (50--90js) fac ca imaginea receptionatd de creier si fie con- ‘nul si clara pe toaté suprafata ei La trecerea de fa o Iumind la alta ochiul prezints fenomenul de adaptare. Adaptarea la intuneric se face mai grew (cicca 20 min fat de cea ta fuming care se face in circa 5 min} Meconismul pe chiput vIZUAL ‘Cimpul vizual al ochivlui este format de ansamblul de puncte din spatiu ale caror imagini se formeatd pe Feting, atunci cind privim finind caput nemigcat. Eimpul vieual corespunzitor peti geibene este tun con cu o deschidere la virfde 6...8°. Acest ‘Gimp redus poate fi pus in evidenta atunci cind ‘clutim cu privirea un avion aflat la mare 7 int necesare mai multe incercdri pind reusim s& fducem imagines avionulul ia zona de maxima deuitate vizwala, Daed vederea s-ar reatizacu aceeasi intensitate pe intreaga suprafat’ a retinel, acest punet, aflat la mace distant, sar putea percepe Imediat. Datorita mobilititit ochiulul, Ta orbits, impul vigual este mal lag fiindlimitat de construc fia aratoiicd a fetei, De exemplu, pentru ochiul rept, cimpul vizual al unel vederi suficient de clare poate ajunge pe arizontals [a 40, ..50° spre interior $120... 10% spre exterior, iar pe verticla lz 40..« So" cuperior gi 60... 70° inferice (fig. 9.2.3). Acest imp visual 52 marepte, daca. lumina descreste, panteu ch atunei deschiderea pupilel creste, Rex PuNta aetiel, pentru ochiul drept de exempls, © imagine alungita din stinga sus catre dreapta jos Gig. 9.2.4) Cimpul vizualal vederii Binoculace este SMrexuitanta a cimpurilor vizuale ale~celor dot chi gi este un con cy virfut inapaia lor. Din motive practice vom simplifica disgrama vederii blnoculare