Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Referat Ecologie Atmosfera Dinamica Troposferei

Referat Ecologie Atmosfera Dinamica Troposferei

Ratings: (0)|Views: 497 |Likes:
Published by pixel01

More info:

Published by: pixel01 on Feb 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2012

pdf

text

original

 
Vasile Gabriel
Referat la Ecologie
Gr a-III-a Ingineri SeralATMOSFERA – DINAMICA TROPOSFEREIMediul inconjurator consista din patru mari elemente: atmosferagazoasa, hidrosfera lichida, litosfera solida si invelisul viu-biosfera.Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera. Privita din spatiuaceasta arata ca un voal subtire albastru ce inconjoara pamantul, fiindretinuta la suprafata terestra prin intermediul fortei gravitationale si careparticipa odata cu el la miscare de rotatie si revolutie. Actiunea fortei deatractie gravitationale a Pamantului scade in raport cu patratul distanteisi forta centrifuga generata de miscarea de rotatie, centrifuga ce cresteproportional cu deplasarea de axa de rotatie , tinzand sa slabeasca fortade atractie. Limita unde cele 2 forte se echilibreaza constituie, in modteoretic, limita superioara a atmosferei, aceasta se situeaza la 28000 kmdeasupra polilor si la 42000 km deasupra Ecuatorului. In realitate acestedistante sunt mult mai mici, ultimul strat al atmosferei face trecereacatre vidul interplanetar la distante intre 1000-3000 km.Cercetarile aerologice au confirmat ca pe verticala atmosfera nueste omogena, ea fiind alcatuita din mai multe straturi concentrice cuproprietati fizice diferite, cele inferioare avand o forma similara celei aPamantului (elipsoid de rotatie), insa turtirea la poli si bombarea laecuator este mai accentuata. Intre aerul atmosferic si suprafata terestraare loc continuu un schimb de caldura si masa, acest lucru sta la bazaaparitiei fenomenelor meteorologice. Astfel pe baza variatiei temperaturiicu altitudinea se deosebesc urmatoarele zone cu caracteristici specific, sianume: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera si exosfera.
 
 Troposfera (sfera schimbărilor) - se desfăşoară
de la suprafatapamantului
, în medie, până la 12 km altitudine (deasupra polilor are 8km grosime, iar deasupra Ecuatorului 18 km). Ea este cel mai importantstrat atmosferic, zona cea mai densa, (jumatate din masa totala de aereste situata sub 5 Km), zona in care se formeaza norii, precipitatiile,vanturile, zona in care se desfasoara viata si activitatea omului. In
1
 
principiu, temperatura descreste in troposfera. Totusi, se constata destulde des, in straturile joase ale troposferei, fenomenul de inversiunetermica, atunci cand temperatura creste cu altitudinea, cu rol important inimpiedicarea imprastierii poluantilor. In troposfera miscarile maselor deaer sun intense atat orizontal cat si vertical, ceea ce sta la bazaansamblului de fenomene meteorologice si la formarea norilor.
 
Primele tentative ştiinţifice de a explica circulaţia generaapar începând cu secolul al XVII-lea (Hadley, 1686 şi 1735). În secolul al XIX-lease remarcă Ferrel (1856) şi O’Berbeck (1886). Demonstriile lor, laorigine, sunt bazate pe concepţia unui circuit meridional vertical, curamuri ascendente şi descendente, determinat de fenomene termice(ascendea deasupra Ecuatorului sursa caldă şi descendeadeasupra polilor sursa rece), fiind vorba, adar, despre teorie a“hornului ecuatorial”. Mult mai târziu, în 1938, G. Dedebant şi Ph. Wehrlepropun o teorie considerată mai “mecanică” a circuliei aeruluiatmosferic. Este vorba de teoria “rotaţiei diferenţiate”, conform căreiaatmosfera ar fi scindată în mai multe inele circulatorii. Acest sistem deinele, care să elimine mişcările meridionale, a fost repede considerat cafiind “prea zonal”; s-a considerat că ar putea fi acceptabil pentru emisferasudică, dar inacceptabil pentru cealaltă jumătate a globului terestru,datoriacţiunii perturbatoare pe care o induc blocurile continentale,predominante în emisfera nordică. Teoria contemporana a circulatiei marior mase de aer in troposferaconsidera ca ea are loc in trei celule: celula Hadley, celula Ferrel si celulaPolara.
 
Prima teorie tricelulară a circulaţiei atmosferice a fost elaborată deRossby, în anul 1941. Cele trei celule imaginate de meteorologul suedezau drept corespondente trei turbioane cu axe orizontale. Ele secaracterizează în altitudine prin vânturi de vest constante de la poli cătreEcuator, care corespund contraalizeelor inelului ecuatorial, precum şicurentului zonal al inelului polar dar şi inelului latitudinilor medii. Printrenumeroasele modele elaborate în anii următori cel al lui Palmen, elaborat în 1951, a reuşit să întrunească aprecierile pozitive ale multor cercetători.Schema Palmen marchează aparia unor noi componente, cum ar fi jeturile.Mişcările de rotaţie şi de revoluţie ale Pământului duc la o încălziredifrenţiată de către Soare a acestuia. Drept urmare, aerul puternic încălzitla ecuator ntre 0 şi 10° latitudine nord şi sud) cao mişcareascendende mare intensitate, determinând transportul dinspresuprafaţa solului spre troposfera înaltă a unei mari cantităţi de umezeală,cedată zilnic sub forma unor averse puternice. Continuarea mişcărilorascensionale ale particulelor de aer şi după căderea precipitaţiilor faceposibil ca aerul aienergia necesade a-şi meine mişcareaascensională până la 18 şi chiar 20 km înălţime, până la tropopauză. Aicise produce o “deversare” a particulelor de aer la limita superioară atroposferei, la nord şi la sud de zona convecţiei termice maxime de la sol.
2
 
De aici începe descendea particulelor de aer urrite în mişcarelaminară la mari înălţimi înapoi spre suprafaţa terestră.Mişcările descendente ale aerului deasupra tropicelor determinăcomprimarea adiabatică a particulelor, crterea apreciabiatemperaturii aerului şi implicit a deficitului de saturaţie în straturileinferioare ale troposferei. Drept urmare, în zonele tropicale alePământului, predomină maximele barometrice sau anticiclonii calzi, foarteuscaţi şi temperaturile cele mai ridicate, circulaţia perticulelor de aer încadrul acestora explicând şi permanenţa vânturilor alizee.Deasupra calotelor polare poate fi regăsită permanent (din punct devedere climatologic) o formă barică anticiclonică, deci de mare presiuneatmosferică, în cadrul căreia sunt concentrate mase de aer foarte reci încomparaţie cu cele situate la alte latitudini ale Terrei. În virtutea mişcăriiaerului în sens caracteristic anticiclonic, mase de aer desprinse din cupoladensă şi rece a maximului barometric polar au tendinţa periferică de amigra spre latitudini mai mici decât cercul polar. În general, întâlnireaacestor mase anticiclonice de origine polacu masele de aer caldaparţinând brâului anticiclonic tropical se realizează aproximativ în lungulparalelelor de 50-60° latitudine nordică. Zona de contact dintre ele estezona frontală planetară care delimitează, în linii mari, cele două tipuri demase de aer: cald tropical şi rece polar. În această zonă de contact aerultropical tinde se ridice deasupra celui rece, iar acesta tinde pătrundă, în pană, sub cel cald, determinând apariţia, din loc în loc, aformaţiunilor barice ciclonice.Datoridiscontinuităţii suprafei subiacente (blocuri maricontinentale alternând cu întinse suprafeţe oceanice, în emisfera nordică,)mpul depresionar din emisfera nordică (spre deosebire de cel dinemisfera sudi, aproape continuu) este fragmentat în domaridepresiuni, cea islandeză, deasupra Oceanului Atlantic şi cea aleutină,deasupra Oceanului Pacific şi în anumite condiţii şi în altele mai mici:depresiunile din bazinul Mării Mediterane şi cele est-europene. Dispunerealatitudinală a acestor depresiuni este uşor sesizabilă: ciclonul islandez şicel aleutin “gravitează” destul de strâns în jurul paralelei de 60° latitudinenordică, în timp ce ciclonii mediteraneeni sau cei est-europeni evolueazămult mai spre sud faţă de spaţiul geografic amintit. Totul reducandu-se schematic la urmatoarea figura schematica:
3

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Coman Denisa liked this
pixel01 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->