NORA IOIL

PALATUL CU POVEªTI

1
 BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA

SECÞIA PENTRU COPII

Str. Mircea cel Bãtrân nr. 104A

. OFERÃ PENTRU ÎMPRUMUT LA DOMICILIU SAU PENTRU CONSULTARE LA SALA

DE LECTURÃ CÃRÞI DIN TOATE DOMENIILE DE CUNOªTINÞE:

LITERATURÃ ROMÂNÃ ªI UNIVERSALÃ, ISTORIE, GEOGRAFIE, ªTIINÞE EXACTE,

ARTÃ, BIBLIOGRAFIE ªCOLARÃ etc.

. ORGANIZEAZÃ ÎNTÂLNIRI CU SCRIITORI ªI OAMENI DE CULTURÃ

. AUDIÞII MUZICALE, VIZIONÃRI DE FILME VIDEO, CURSURI DE INIÞIERE ÎN

LIMBA ENGLEZÃ, SPECTACOLE DE TEATRU DE PÃPUªI.

P R O G R A M

zilnic 8oo - 20oo

luni 13oo - 20oo

sâmbãta 8oo - 15oo

duminica închis

2
 NORA IOIL

Palatul cu poveºti
CÃLÃTORIE ÎN
BIBLIOTECA PENTRU COPII

BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA

1999

3
COPERTA ªI ILUSTRAÞIA: Prof. Viorel LUNGU

4
 Prolog

Cu o panã de soare-am desenat

Un cãluþ înaripat
Cuvintele le-am þesut câte douã
ªi v-am fãcut o caleaºcã de rouã,
De cântec ºi rãcoare
Deci, poftiþi la plimbare!
Vom intra într-o împãrãþie
Cu palate de... hârtie.
Fiecare din ele e scris
Cu luminã ºi vis
Pretutindeni vom gãsi prieteni
(mai vechi sau mai noi)
Pe care-i vom numi “eroi”.
Dacã vã temeþi de Baba Cloanþa ºi zmei,
Luaþi cu voi un retevei!
Hai, cãluþ înaripat,
Din palat, în alt palat,
S-adunãm în car de rouã
Slovã ºi luminã nouã
ªi din cãrþi nenumãrate
Sã clãdim alte palate
Pentru minþi iscoditoare
ªi vise cutezãtoare

5
 Palatul basmelor
Ia priviþi ce scrie-aici:
“Basme pentru cei mai mici”
Sã intrãm, deci, biniºor,
În lumea poveºtilor:

6
 Albã - ca - Zãpada

Am sã vã deschid o copertã minunatã

Care seamãnã cu o poartã.
Prin ea de intraþi, dragi prieteni voinici,
Îi întâlniþi pe cei ºapte pitici.
ªtiþi de ce au încetat sfada?
Au zãrit-o pe Albã-ca-Zãpada.
Dereticã ºi coase ºi gãteºte
Cãsuþa lor acum strãluceºte
Hai, luaþi-i pe pitici de mânã
ªi intraþi în basmul în care
Albã-ca-Zãpada e stãpânã.
Fraþii Grimm au aºternut
povestea ei pe hârtie,
Ca sã vã legene visele în copilãrie
Dacã aþi citit-o ºi vreþi basme mai noi,
Sã facem cunoºtinþã cu alþi eroi!
Rugaþi-i, totuºi, pe cei ºapte pitici,
S-o spunã fraþilor voºtri mai mici.

7
 Amintiri din copilãrie

Ia, uite-l ºi pe ºugubãþul Nicã!

Nu, nu este cel... fãrã fricã
Al Ninei Cassian,
E doar un copil nãzdrãvan
Despre care - fãrã îndoialã - voi aþi citit,
Cum pupãza mândrã, din tei, a gãjbit,
De s-a mâniat pe el tot satul.
“Zbânþuitul” a fãcut-o “de oaie” ºi cu scãldatul
ªi cu cireºul mãtuºii Mãrioara
ªi, dacã mai strãbatem câteva file,
Aflãm pe unde a umblat cu ºcoala,
Cum s-a cãptuºit de râie la Irinuca
De nu mai ºtia ce sã-i facã biata mãmuca
Ce mai, era un nãzdrãvan ºi jumãtate,
Cum apare în acele “Amintiri” minunate
Pe care le-a aºternut, pentru voi, pe hârtie
Hâtrul Ion Creangã, gândind cu drag la copilãrie.
Dacã nu ºtiaþi, aflaþi cã Nicã cel nãzdrãvan
A ajuns mai târziu, marele nostru povestitor humuleºtean.

8
 Punguþa cu doi bani

Ce-i cu bãtrânii ãºtia puºi pe sfadã?

N-au timp nici sã audã, nici sã vadã
Cum au intrat într-o nouã poveste
De-a lui Ion Creangã.
De n-ar fi fost cocoºul nãzdrãvan
Sfada le-ar fi fost în van.
S-ar fi ales, probabil, cu o astenie,
Iar voi c-o panã multicolorã la pãlãrie.
Eroul nostru, însã, deºi un biet animal domestic,
Era isteþ
ªi l-a învins pe boierul hrãpãreþ.
Moºneagului i-a umplut inima de bucurie
(Dar ºi ograda toatã)
ªi astfel a fost scrisã pentru voi
“Punguþa minunatã”

9
 Dumbrava minunatã

Fiindcã v-aþi uitat acasã pãlãriile de soare

Am sã vã duc într-un loc cu rãcoare
Nu! sã nu-ncercaþi sã vã faceþi coifuri din file!
Cãrþile sunt scrise cu iubire
ªi tot aºa se cuvine sã le citiþi ºi voi
Sã nu le rupeþi, sã nu le trântiþi în noroi!
Fiecare cuvânt vã face mai frumoºi ºi mai înþelepþi,
Mai buni ºi mai drepþi
Cu un cuvânt poþi clãdi o lume
Ce mai! Poþi înfãptui orice minune:
Îl poþi îmblânzi pe uriaº
ªi-l transformi în prieten pe vrãjmaº.

10
Deci, aveþi grijã cum umblaþi cu ele!
Nu le alegeþi pe cele din noroi,
Ci culegeþi-le pe cele din stele.
Iar cãrþile care gãzduiesc cuvinte
Sã vã fie cãlãuzã pentru inimã ºi minte,
Prieteni dragi, pe care sã-i iubiþi
ªi sã-i respectaþi ca pe niºte fraþi.
Deci, poftiþi în dumbrava cu rãcoare
ªi alegeþi-vã câte un copac drept umbrelã de soare!
Fetiþa care vorbeºte cu “Sora Soarelui”
E Lizuca (însã nu Lizuca-uituca, eroina Ninei Cassian).
Fetiþa pe care-o vedeþi e tristã:
Mãmica ei nu mai existã,
Iar mama vitregã e duºmãnoasã,
De aceea Lizuca a fugit de acasã.
Ea cautã drumul cãtre bunici
În timp ce Patrocle “discut㔠cu niºte furnici.
Haideþi sã pornim cu ea printre copaci
ªi s-o conducem la cei dragi!
Apoi la cartea lui Sadoveanu sã ne-ntoarcem, frumos,
ªi sã ascultãm blânda zicere a graiului sãu melodios.

11
 Fãt-Frumos Mãzãrean

Tot Sadoveanu a scris ºi povestea

Lui Fãt-Frumos Mãzãrean,
ªi pe aceea cu mãgãruºul
Numit Ianoº Nãzdrãvan.
Despre nãstruºnicul mãgãruº
O sã vã citeascã mãmica,
Acum haideþi s-o ascultãm pe bunica
Depãnând basmul lui Fãt-Frumos Mãzãrean,
Acel viteaz pãmântean.
Pornit sã-ºi afle norocul în lume,
El ºi-a presãrat drumul
Numai cu fapte bune
(Aºa trebuie sã faceþi ºi voi,
Chiar dacã nu sunteþi eroi).
A ajutat vulturul, ºtiuca ºi furnica,
De aceea ºi pe el îl ajutã Sfânta Vineri
ªi Sfânta Duminicã,
Sã-ºi afle norocul ºi fecioara iubitã.
Ei, ºi acum s-o lãsãm pe bunicuþa truditã
Sã se odihneascã lângã nepoþei,
Iar noi sã pornim, printre file,
Pe alte alei.

12
 Pinocchio

Bãieþelul care ne face semn

A fost o pãpuºã de lemn.
Pinocchio, acesta-i numele sãu.
Era un copil rãu,
N-o asculta nici pe zâna
Care i-a pus scânteia vieþii în piept,
Nici pe greieraºul înþelept,
Fuge de acasã ºi de la ºcoalã,
Înºirã minciuni ca mãrgelele pe sfoarã,
De aceea primeºte o pereche
De urechi de mãgar
ªi un nas cât o prãjinã în dar.
La sfârºit îl scapã pe Gepetto
Din burta lacomei balene,
Se vindecã de lene
ªi devine un copil cuminte.
Povestea e plinã de învãþãminte
ªi vã aratã cum sã creºteþi
Buni, ascultãtori ºi voinici
Ca niºte Feþi-Frumoºi mici.

13
 Pinocchetta

În aceastã carte locuieºte Pinoccheta

Cea meºteritã de Mama Gepetta
E sora lui Pinocchio, de cârpã ºi aþã
Trezitã de Emilio Bologna (autorul ei) la viaþã
Ea sfatul Zânei îl nesocoteºte
ªi-asemeni fratelui sãu, multe pãtimeºte.
Nu, oricât m-aþi ruga,
N-o sã vã spun ce-a pãþit
Ca sã vã puteþi apuca de citit!
Doar atât: o fetiþã adevãratã a devenit,
Un personaj de toþi copiii îndrãgit.

Logodnica lui Pinocchio

“Logodnica lui Pinocchio” - numitã Picchiuþa,

E cartea lui Ugo Scotti-Berni,
În care micuþa
ªi gingaºa pãpuºã e construitã
De Gepetto, meºterul iscusit
Pentru a-l face pe Pinocchio fericit.
Ia priviþi-o ce frumoasã e
ªi ce maniere alese a deprins!
Era normal ca inima lui Pinocchio,
Zãrind-o, sã se fi aprins.
Dar ºi Picchiuþa e gata sã-ºi dea viaþa
Pentru admiratorul sãu
Aflat în luptã cu Barbã-roºie cel rãu.
Pentru gestul ei, zâna cu pãrul azuriu o însufleþeºte,
Apoi, spre bucuria noastrã,
Destinele celor doi eroi le uneºte.

14
 Ciuboþelele ogarului

Ghici, cine e iepuraºul cu panã de pãun la pãlãrie,

Care aleargã dupã coperta aceea de carte colilie?
Dacã veþi intra pe aleile dintre file,
Veþi afla ce-a pãþit iepuraºul în seara unei zile,
ªi de ce, de-atunci, tot aleargã dupã el
ªmecherul ogar.
Haideþi, intraþi în povestea
Ce-l are pe Cãlin Gruia fãurar!

15
 Crãiasa zãpezii

Cãlare fiecare pe câte un ren,

Sã intrãm în povestea lui Andersen.
Îmbrãcaþi-vã cu haine groase,
Cãci vom strãbate þinuturi geroase,
Însoþiþi de Gretchen, eroina mânatã de dor,
Pe urmele prietenului Karl
ªi a þinutului zãpezilor.
Priviþi-i cum scriu împreunã
Cuvântul “veºnicie”,
Apoi ies, triumfãtori, din recea
Crãiesei împãrãþie.
E o poveste despre prietenia adevãratã
Care deschide orice poartã.

16
 Lebedele

Neostenitã ca marea,
Stârnind în jur mirarea
Cine-mpleteºte, tãcutã,
Cãmaºã dupã cãmaºã,
Din urzica bãtutã?
Cine sunt lebedele
Care zboarã peste oceane
ªi peste înaltele creste
Luminând, cu albul penelor,
Filele de poveste?
Aceste file din care ne zâmbeºte,
Ca dintr-un nordic desen,
Fermecãtorul Andersen,
Vorbesc despre iubirea de frate,
Despre acele sentimente curate
Ce sãlãºuiesc într-o inimã de sorã
ªi care ne învãluie cu luminã de aurorã.
S-o lãsãm din cap pânã-n tãlpi
Sã ne poleiascã!
Ei, cine începe prima paginã sã citeascã?

17
 Doi feþi cu stea în frunte

S-a înserat ºi printre gene

Vi se joacã Moºul Ene.
E ora când se deapãnã visele,
De lunã ninsele
ªi totuºi în împãrãþia noastrã,
de poveste,
Ceva strãluceºte de mã orbeºte.
Ah! V-au trezit chiar ºi pe voi!
dar nu-i certaþi! Sunt doi eroi,
Doi Feþi-Frumoºi, cu stea în frunte.
Au sã vã istoriseascã acele crunte
Încercãri prin care au trecut.
Pânã-n clipa în care au renãscut:
Cum au rãsãrit dintr-o tulpinã
ªi s-au fãcut scânteie de luminã,
Cum au grãit cu suflarea valurilor
ªi au vorbit în limba fiarelor
Pânã când a ajuns inima pãrinteascã
Sã-i recunoascã...
Aþi adormit cu basmul lui Slavici în gând
(Dar nu înainte de a-i asculta ºi ultimul rând).

18
 Þupa-þup

De sub un brustur uriaº

ne face semn un iepuraº:
“Pe mine mã cheamã Þupa-þup
ªi de la ºcoalã acasã mã duc.
Voi nu ºtiþi, copii, ce-am pãþit,
Fiindcã povestea nu mi-aþi citit.
Am avut un toc mic-mititel,
Frumos-frumuºel,
Cioplit din os, la un capãt ros,
Pe care nu ºtiu unde l-am lãsat
De teama dulãului care se pornise pe lãtrat.
Poftiþi cu mine în pãdurea verde, de catifea,
Sã-l cunoaºteþi pe Moº Labã-grea,
Pe Riþa-Veveriþa ºi pe alþi prieteni
Ce-au luat pãdurea pieptiº
Pânã mi-au aflat tocul într-un luminiº.
Povestea lui Irimie Strãuþ e un joc de cuvinte
Pe care-o sã-l þineþi minte.
Veþi învãþa din ea,
Câte feluri de “toc” existã în limba românã,
Nesecata ºi limpedea noastrã fântânã.

19
 Palatul unde domneºte istoria

Palatul cu poveºti e mare

Eu v-am invitat la plimbare
În Împãrãþia cãrþii pentru copii
În care, de citeºti, multe poþi sã ºtii.
El este numai o încãpere,
E drept, ne atrage precum pe albinã borcanul cu miere.
Când foºneºte crângul dulce al lumii cu poveºti
Uiþi de tine, de parcã nici nu mai eºti.
Dar, veniþi sã vedeþi
Palatul în care istoria domneºte,
Unde curajul ºi vitejia devin poveste,
Sã-i cunoaºteþi pe Gruia lui Novac,
Pe ªtefan ºi Cuza ºi Mihai,
Pe Pintea Viteazul ºi pe haiducii lui ªapte Cai
Sunt pagini de carte pe care, de le citeºti,
Ca eroul din poveste-ai sã creºti:
Viteaz, destoinic, bun ºi curajos

20
 Palatul poveºtilor cu animale

Iar acum, haideþi sã intrãm frumos

În Palatul poveºtilor cu animale, cu gâze ºi flori
ªi sã facem cunoºtinþã cu alþi eroi,
Vietãþi mai mari, sau mai mici,
Constructori harnici, deºi uni-s pitici.
Cu uimitoarea Uzina Flora
Ce ne dã ozon tuturora.
Ei, ºi-acum sã ne-aºezãm între filele Cãrþii de geografie
ªi sã pornim în cãlãtorie,
Ca pe un covor fermecat,
Pe orice meleag, fie ºi-ndepãrtat.
Sã ajungem la Pol cu Nansen
ºi Amundsen ºi cu alþi exploratori,
Ori la Ecuator, sã stoarcem ploi torenþiale din nori.
Pe aripile acestor cãrþi poþi ajunge oriunde doreºti,
Fãrã bani, trebuie numai sã le citeºti!

21
 Sfârºitul cãlãtoriei

O lume întreagã încape

În fiecare paginã de carte.
Le puteþi lua cu voi acasã,
Sau le puteþi citi aici,
În Sala de lecturã pentru cei mici.
Când ochii v-au obosit ºi vreþi sã vã odihniþi,
În Sala de audiþii ºi proiecþii poftiþi!
Aici, cu cãºti la ureche, ca niºte astronauþi
Poveºti pe disc ascultaþi,
Ori vizionaþi Micky Mouse-y drãguþi
ªi alte desene animate inspirate de poveºti
De nu-þi mai vine sã te opreºti

22
Pentru cã Împãrãþia cãrþii e minunatã
ªi n-am vrea sã-i aflãm capãtul niciodatã.
Deci, dragii mei, toþi cei care iubiþi
Basmul, cãlãtoria, istoria, poezia, visarea,
Lumea-ntreagã cu munþii ºi marea,
Adicã tot ce încape
Între file de carte,
Poftiþi în “dumbrava minunat㔠a palatului de hârtie,
Lumea a tot ce înseamn㠓copil” ºi copilãrie!
Feþi-Frumoºi ai zilei de mâine,
Înþelepciunea, lumina,
Culegeþi-le din pagini de carte, precum albina
Casa cãrþii vã aºteaptã mereu cu porþile deschise,
Cu fântâna nesecatã a tinereþii
ªi cu izvoare de vise!

23
 CUPRINS

Prolog ....................................................................... 5

Alba-ca-Zãpada ..........................................................7

Amintiri din copilãrie ................................................. 8

Punguþa cu doi bani .................................................. 9

Dumbrava minunatã ............................................... 10

Fãt-Frumos Mãzãrean ............................................. 12

Pinocchio ................................................................ 13

Pinocchetta ............................................................. 14

Logodnica lui Pinocchio ........................................... 14

Ciuboþelele ogarului ................................................ 15

Crãiasa zãpezii ........................................................ 16

Lebedele .......................... ........................................17

Doi feþi cu stea în frunte .......................................... 18

Þupa-þup ............................ .................................... 19

Palatul unde domneºte istoria .................................. 20

Palatul poveºtilor cu animale ................................... 21

Sfârºitul cãlãtoriei ................................................... 22

24
25
 BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA

SECÞIA PENTRU COPII

Str. Mircea cel Bãtrân nr. 104A

. OFERÃ PENTRU ÎMPRUMUT LA DOMICILIU SAU PENTRU CONSULTARE LA SALA

DE LECTURÃ CÃRÞI DIN TOATE DOMENIILE DE CUNOªTINÞE:

LITERATURÃ ROMÂNÃ ªI UNIVERSALÃ, ISTORIE, GEOGRAFIE, ªTIINÞE EXACTE,

ARTÃ, BIBLIOGRAFIE ªCOLARÃ etc.

. ORGANIZEAZÃ ÎNTÂLNIRI CU SCRIITORI ªI OAMENI DE CULTURÃ

. AUDIÞII MUZICALE, VIZIONÃRI DE FILME VIDEO, CURSURI DE INIÞIERE ÎN

LIMBA ENGLEZÃ, SPECTACOLE DE TEATRU DE PÃPUªI.

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÃ
Marieta DRAGOMIR
BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA
26
27
28
 NORA IOIL

BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA

1999
29
30
31
32