Globalizarea În România

Globalizarea în România
1.1. Condiţiile în care România trebuie să facă faţă globalizării
Schimbările datorate globalizării, proces în care sunt antrenate toate ţările lumii,
în mod voluntar sau nu, afectează şi România. Lucrurile pe care altădată le-am fi
considerat veşnice le vedem dispărând cu rapiditate din peisajul cotidian. Suntem martorii
desfăşurării treptate a dispariţiei vestigiilor societăţii industriale: macarale, uzine,
combinate, oraşe industriale moarte. O lume apune, o altă răsare în locul ei, iar chinurile
naşterii nu lipsesc nici acum: şomaj, suferinţa, sărăcie, inegalităţi în dezvoltare. Ce ne
rezervă însă globalizarea?
În decurs de un secol, România şi-a refăcut unitatea naţională, a trecut de la o
economie predominant agrară la una industrială (în 1945, avea încă cel mai mare procent
de populaţie rurală din Europa – 80% - pe locul următor situându-se Ungaria – 70%), a
luptat, cu un rol important, în cele două conflagraţii mondiale, a pierdut teritorii
nationale, a trecut prin experimentul bolşevic şi şi-a regăsit vocaţia europeană prin
singura revoluţie anti-comunistă sângeroasă din fostul lagăr bolşevic.
Tara despre care în perioada interbelică se scria cu invidie că are „petrol şi grâu”
este astăzi una dintre cele mai sărace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap
de locuitor, iar nivelul producţiei sale industriale se situează undeva la nivelul a 60% din
producţia anului 1989 – cel mai prost an al regimului planificat. Iar politicienii săi caută
încă cu disperare soluţii pentru redresarea economiei.1
Iar ca o ţară săracă şi lipsită de un proiect economico-social valabil, Romania
este cu atât mai expusă astăzi crizelor „de import” de tot felul şi mai vulnerabilă în faţa
provocărilor presupuse de globalizare.
Una din problemele cu care s-a confruntat România a fost generată de întârzierea
startului în cursa globalizării. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi
controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat
printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a
productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea
informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare
datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse scumpe, economie ineficientă,
inflaţie galopantă, zdrobitoarea concurenţă occidentală, toate au pus rapid la colţ
economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând
aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de
locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de
pensionari. Adică o ţară epuizată.
România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi
facă faţă în mod lucid. Iar ea nu mai este „ ţara cu petrol şi grâu” de la începutul secolului
XX, ci un stat aflat într-o dureroasă tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă
liberă, cu o clasă politică abia în formare şi una managerială aşijderea.2
Globalizarea poate avea două tipuri de consecinţe pentru România. Primele dintre
ele sunt cele pozitive. România are nevoie de capital străin investiţional pentru
dezvoltare, fiind incapabilă să-şi producă acest capital doar din surse interne. Fiind o ţară
1
Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2001 p. 115
2
Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001, p. 119
cu oportunităţi economice multiple – de la turism şi agricultură la industria petrolieră şi
metalurgică – România poate deveni atractivă pentru capitalul străin, dacă îi asigură
acestuia condiţii interne (legislative, fiscale) propice. Mişcarea rapidă de capital
presupusă de globalizare – în care companiile îşi pierd clasica identitate „naţională” –
poate deveni avantajoasă pentru tara noastra în condiţiile unei forţe de muncă înalt
calificate, dar comparativ ieftine.
Pe de altă parte, treptat, unele forţe economice româneşti – companii – pot începe
să joace în viitor un rol regional sau internaţional.
În acelaşi timp, consecinţele negative – sau mai corect spus, riscurile – presupuse
de globalizare nu sunt deloc de neglijat.
În primul rând trebuie luate în seamă riscurile economice. Fenomenul de
globalizării este însoţit mai mult decât oricare altul de o „filozofie a învingătorilor” şi3
păşim într-o lume în care există prea puţină milă pentru învinşi.
În cazul în care nu depăşim marasmul economic actual şi va rămâne departe de
structurile economice şi de securitate ( NATO şi UE), Romania poate rămâne suspendat
nu într-o „zonă gri”, ci într-o „margine a Imperiului” 4 sinonimă cu subdezvoltarea în
accepţiunea clasică a termenului, cu un rol economic, politic şi militar derizoriu în plan
continental şi internaţional, ba chiar şi regional. Spre fericirea noastră putem spune că
suntem la jumătatea drumului, pentru că integrarea în structurile NATO s-a produs, cu
sacrificii ce-i drept.
Deschiderea economică nu implică doar avantaje, ci şi considerabile riscuri. O
economie deschisă este o economie care va absorbi mai rapid şi mai dramatic şocurile
externe.
Totusi, cifrele ultimului recensământ arată că o serie de parametri încep să se
îndrepte spre normalitate. Scăderea numărului de persoane implicate în industrie,
creşterea celor din sfera serviciilor, un transfer de la oraş la spaţiul rural, ceea ce este iar
un semn bun. A crescut numărul persoanelor ce urmează studii universitare şi al celor
care se perfecţionează, s-a mărit numărul specialiştilor în informatică, cercetare şi în
comunicare, ramuri de vârf ale economiei moderne. Apar însă şi acţiuni haotice, ceea ce
ilustrează că încă nu ne-am aliniat societăţii informaţionale, astfel, aproximativ 40% din
populaţie trăieşte din agricultură sau din domenii conexe, în timp ce cifra normală trebuie
să oscileze între 5 şi 10%. Vor urma, deci, falimente în agricultură şi o înrăutăţire a
condiţiilor de muncă din această zonă pentru a echilibra situaţia.
Dacă industria şi agricultura sunt în continuă reducere şi redimensionare, avem
baze favorabile pentru viitor: un sistem de învăţământ încă apt să creeze oameni cu
cunoştinţe multiple şi diverse, un grad ridicat de cunoştinţe lingvistice, de informatică şi,
bineînţeles adaptabilitatea ca trăsătură de bază a poporului român. Ne lipseşte însă o
specializare, atât de necesară în societatea globală. Trebuie să ne rupem de tradiţionala
dragoste faţă de uzină şi să înţelegem că timpul a trecut. Societatea globală răsplăteşte
doar ideea, informaţia, invenţia, nu mastodonţii giganţi care produc cuie sau ciment.
Viitorul aparţine ţărilor care produc idei.
O altă schimbare este desfiinţarea graniţelor, apariţia parlamentelor şi a
guvernelor europene, rolul instituţiilor financiare mondiale ( FMI şi Banca Mondială),
desfiinţarea monedelor naţionale şi trecerea la euro, lichidarea armatelor naţionale în
3
Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001 , p. 121
4
idem
favoarea NATO. Toate acestea arată că treptat statul naţiune, cu care secolele IX şi XX se
obişnuiseră, ajunge la capătul emisiunii istorice, adică „La revedere, România!”, „Bun
Venit, Europa!”. Libera circulaţie a oamenilor, a valorilor şi capitalurilor, crearea de
regiuni economice, restrângerea autorităţii statale, toate acestea ne vor schimba radical
viaţa.
Situatia economica in tara noastra, s-a degradat continuu după 1990 până în anul
2000, când PIB a început să cunoască o evoluţie ascendentă, care se prefigurează să se
menţină în continuare. Acest fapt s-a datorat în special propriilor sale condiţii-cadru: o
inflaţie ridicată, scăderea puterii de cumpărare, reducerea volumului investiţiilor,
întârzieri în domeniul restructurării economiei şi a privatizării. În plus, concurenţa cu alte
ţări din zonă aspirante la integrarea europeană, precum şi cu alte ţări dezvoltate a jucat un
rol nefavorabil..
Se poate considera că prin aderarea României la U.E. se vor ameliora într-o
măsură însemnată condiţiile-cadru exterioare care afectează economia ţării noastre.
Acesta este singurul mijloc, din punctul de vedere al accesului pe piaţă şi al siguranţei
ratei de schimb, care asigură întreprinderile româneşti că se confruntă cu arme egale cu
concurenţii lor.
În anul 2002 s-au menţinut tendinţele pozitive înregistrate de economia României.
Nivelul inflaţiei a continuat să scadă, existând toate şansele ca obiectivul inflaţiei fixat la
nivelul de 22% să fie îndeplinit. Deficitul balanţei de plăţi se menţine, dar a cunoscut o
scădere faţă de anul trecut. Ţinta de creştere a PIB de 4,5% va fi atinsă la sfârşitul anului.
Rezervele Băncii Naţionale sunt de aproximativ 5,2 miliarde $ americani, ceea ce face ca
serviciul datorii externe de 3,2 miliarde $ americani să fie acoperit fără probleme. În acest
an FMI a deblocat, chiar dacă cu o anumită întârziere, 2 tranşe din acordul Stand-By
aprobat în anul 2001 de 50 şi respectiv 80 milioane $ americani. Şi Banca Mondială a
deblocat fondurile pentru programul PSAL 2 destinat restructurării întreprinderilor
publice. În acest mod, România şi-a îmbunătăţit poziţia pe pieţele financiare
internaţionale, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru investiţiile străine. De
asemenea, agenţiile de Rating, cum ar fi Standard&Poors, au crescut calificativul acordat
României în ceea ce priveşte riscul de ţară.
Globalizarea economiei s-a dezvoltat, atat pe plan mondial cat si in Romania în
trei valuri, cu ritmuri de evoluţie diferite:
• internaţionalizarea comerţului prin liberalizarea acestuia şi prin
politica de dereglementare;
• transnaţionalizarea fluxurilor de capital, care din anii '80 a
cunoscut o evoluţie mai accentuată faţă de comerţul internaţional;
• apariţia societăţii informaţionale şi globalizarea fluxurilor de
informaţii, care cunosc o evoluţie superioară fluxurilor comerciale
şi de capital.
•
1.2 Impactul globalizării asupra comerţului exterior al României (1997-

2007)
In ultimul deceniu, comertul exterior a fost in mod constant, unul din motoarele
economiei romanesti, rol care s-a intensificat in perioada mai recenta. Cresterea lui a
depasit performatele inregistrate de PIB si de productia industriala, reflectand astfel
deschiderea economiei romanesti si integrarea ei crescanda in economia mondiala
globalizata.
Globalizarea a afectat puternic economia si relatile comerciale ale Romaniei cu
celalalte state ale lumii, atat in mod pozitiv, reprezentand o deschidere a granitelor tarii
noastre spre oportunitatile oferite de comertul pe plan global, insa si in mod negativ,
economia Romaniei nefiind indejuns de pregatita sa faca fata fenomenului.
1.2.1. Comerţul în România în perioada 1997-2004
În perioada 1997 – 2004, România a avut o crestere constanta în comertul

exterior. Exporturile din 2004 au reprezentat 18,93 miliarde Euro, ceea ce reprezinta o
crestere substantiala de 21,3% fata de 2003 (15,61 miliarde Euro) si o medie lunara de
aproape 1,6 miliarde Euro. Totusi, aceasta crestere a exporturilor nu a fost suficienta
pentru a acoperi totalul importurilor si deficitul comercial a crescut de la an la an.
În perioada 1997-2004 mai multe sectoare au înregistrat schimbari în ceea ce
priveste ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor, dupa cum
urmeaza:
· Masini, aparatura si echipamente electrice, aparate video (reprezentând 17,6%
din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 8,8% în 1997);
· Materiale plastice, cauciuc si alte asemenea produse (reprezentând 3,7% din
totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 2,2% în 1997);
· Mijloace de transport (reprezentând 5,9% din totalul exporturilor în 2004, în
comparatie cu 5,3% în 1997);
· Incãltãminte, pãlãrii, umbrele si alte accesorii (reprezentând 6,5% din totalul
exporturilor în 2004, în comparatie cu acelasi procentaj de 6,5% în 1997);
· Textile si articole textile (reprezentând 20,6% din totalul exporturilor în 2004, în
· Produse minerale (reprezentând 7,2% din totalul exporturilor în 2004, în
· Produse chimice (reprezentând 4,3% din totalul exporturilor în 2004, în
· Metale de baza si alte asemenea (reprezentând 15,4% din totalul exporturilor în
2004, în comparatie cu 18,5% în 1997).
Graficul nr. 1
Exporturile (FOB), Importurile (CIF) si soldul operatiunilor de comert
exterior (FOB/CIF) 1998-2003
Sursa: INSSE, Anuarul statistic al Romanieie 2004
Dupa cum reiese din graficul numarul 1 evolutia exporturilor si importurilor in

perioada 1998-2003 a fost pozitiva, exporturile luand valori de la 7400 milioane euro in
1998 si ajungand la 15614 milioane euro in 2003, iar importurile CIF au evoluat de la
valoarea de 10528 milioane euro in 1998 pana la valoarea de 21201 milioane euro in
2003, cu o usoara scadere in 1999.
Distributia geografica a exporturilor românesti arata o concentrare majora pe
pietele UE 25. În acelasi timp se poate remarca o scadere a exporturilor catre regiunea
Americilor. În 2003 primele 10 piete ale exporturilor românesti au cumulat 74,0% din
totalul exporturilor, iar cele zece tari partenere pentru importuri au reprezentat 66,2% din
totalul importurilor românesti. Principalii parteneri comerciali ai României sunt: Italia,
Germania si Franta.
Graficul nr. 2
Partenerii comerciali ai Romaniei, pe principalele grupe de tari in 2003
Exporturi FOB Importuri CIF

Sursa: INSSE, Anuarul statistic al Romanieie 2004
Analizând cifrele putem vedea ca schimburile comerciale ale României sunt

concentrate în interiorul Europei la doua niveluri: unul la nivelul Europei ca întreg si unul
la un nivel sub-regional, reprezentând relatiile comerciale cu tari din UE. Din acest punct
de vedere s-ar putea spune ca România are nevoie de o mai buna diversificare a
comertului sau exterior. Referitor la exporturile de servicii unde avem la dispozitie mai
putine date statistice, exporturile principale sunt reprezentate de serviciile de turism,
IT&C si transport.
La sfârsitul lui 2004, structura exporturilor românesti era urmatoarea: produse ale
industriei constructoare de masini, inclusiv echipamente electrice (24,4%), textile si
articole textile (22,3%), metale de baza si alte asemenea (15,4%), produse chimice si
plastice (7,8%), produse minerale (7,2%), incaltaminte si articole din piele (6,5%),
mobila (5,8%), lemn, celuloza si hârtie (5,2%), alimente (3,1%), diverse produse (2,3%).
Graficul nr.3
Structura exporturilor Romaniei la sfarsitul lui 2004
5.2 3.1 2.3

5.8 24.4
6.5
7.2
7.8
22.3
15.4
Produse industriala si echipamente electrice Textile

Metale de baza Produse chimice si plastice
Produse minerale Incaltaminte si articole din piele
Mobila Lemn, celuloza, hartie
Sursa: Strategia Nationala de Export 2005-2009
Alimente Diverse produse
1.2.2 Comerţul în România în perioada 2005-2007
Volumul valoric al comertului international a crescut an de an în perioada

2005-2007, în principal ca urmare a liberalizãrii comertului prin eliminarea barierelor
tarifare si netarifare. Cresterea exporturilor a avut o influentã semnificativã asupra
productiei industriale, reflectând totodatã si îmbunãtãtirea performantelor economice. În
anul 2007, cele mai cãutate mãrfuri la export au fost: masini si dispozitive mecanice;
metale comune si articole din acestea; materiale textile si articole din acestea; mijloace si
materiale de transport; produse minerale.
Tabelul nr.1
Sursa: INSSE, Romania in cifre 2008
Principalele modificãri structurale intervenite în evolutia exporturilor de bunuri,

în perioada 2005-2007, constau în principal în:
- majorarea ponderii în total exporturi, a mijloacelor si materialelor de transport, a
masinilor, aparatelor si echipamentelor electrice, a metalelor comune si a articolelor din
acestea;
- diminuarea contributiei în total exporturi a materialelor textile si articolelor din acestea.
În perioada analizatã se observã cresterea mai rapidã a importurilor fatã de cea
înregistratã la exporturi, datoratã necesitãtii sustinerii dezvoltãrii economice generale,
asigurându-se necesarul de materii prime si resurse energetice, cât si realizarea
investitiilor, inclusiv prin transferul de tehnologie.
Evolutia structurii mãrfurilor importate în perioada 2005-2007 este marcatã de
cresterea ponderii în total importuri a mijloacelor si materialelor de transport, a metalelor
comune si a articolelor din acestea, concomitent cu reducerea ponderii în total importuri a
materiilor textile si articolelor din acestea, precum si a produselor minerale.
Tabelul nr.2
Graficul nr. 4
Graficul numarul 2 releva evolutia ascendenta a comertului romanesc in perioada

2003-2007, exporturile FOB evoluand de la valoarea de 15614 milioane euro in decursul
anului 2003, pana la valoarea de 29402 milioane euro in 2007, inregistrand aproximativ o
dublare a valorii initiale; iar importurile CIF au crescut de la 21201 milioane euro in 2003
la 50993 milioane euro in 2007.
Volumul comertului exterior cu marfuri, in anul 2007 s-a cifrat la 80262,9
milioane euro inregistrand o crestere cu 20,5%, fata de aceeasi perioada a anului
2006.Exportul a fost in valoare de 29380,3 milioane euro , in crestere cu 13,7%, iar
importul a insumat 50882,6 milioane euro, in crestere cu 24,9%.
In ceea ce priveste exporturile Romaniei pe plan global in perioada 2006-2007,
acestea se deruleaza in principal in interiorul Europei, valoarea atinsa de acesta in 2007
situandu-se la nivelul de 25901 milioane euro din totalul global de 29402 milioane euro.
Tabelul nr. 3
Dupa cum reiese din tabel, Romania mai desfasoara relatii comerciale si cu Asia,
America, Africa si chiar Oceania, valori mai ridicate ale exporturilor tarii noastre pentru
anul 2007 inregistrandu-se in principal in UE (21139 milioane euro), Orientul Mijlociu si
Apropiat (1124 milioane euro), si America de Nord ( 930 milioane euro).
Principalii parteneri comerciali intre-europeni ai Romaniei sunt: Italia, Germania,

Franta, Ucraina, si Turcia, dupa cum reiese si din graficul numarul 5.
Graficul nr. 5
Importurile realizate de Romania in perioada 2006-2007 au avut ca principale tari

de origine, state din interiorul Europei, dar si din Asia si America.
Tabelul nr. 4
Principalele tari partenere din care Romania a importat cele mai mari cantitati de
marfuri in 2007 au fost de asemenea Italia, Germania, Franta, Ucraina si Federatia Rusa.
Graficul nr. 6
Înscrierea României în procesul de aderare la Uniunea Europeanã si aderarea

efectiva la 1 ianuarie 2007 a favorizat orientarea preponderenta a exporturilor
catre statele membre care reprezinta in anul 2007 circa 72% din totalul exporturilor.
În acelas timp, circa 71% din totalul importurilor României au provenit din statele
membre ale Uniunii Europene.
Graficul nr. 7
1.3. Impactul globalizării asupra investiţiilor în România (1997-2008)
Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe urmează, ca o consecinţă firească,

evoluţia dezvoltării economice a României datorită faptului că există, în mod obiectiv, o
relaţie de intercondiţionare directă între fluxurile externe (credite şi investiţii), ca o
componentă a resurselor totale ale unei ţări, şi performanţele acesteia.
Startul tranziţiei a fost mult mai dificil în România decât în alte state ex socialiste
central-europene. Economia era aproape integral etatizată, sistemul de conducere,
hipercentralizat şi in conflict cu criteriile de raţionalitate, devenise complet inert la
semnalele realităţii. Realizarea producţiei în unităţi supradimensionate conferea
economiei un grad ridicat de rigiditate. Ineficienţa acesteia a fost agravată în anii '80 atât
de continuarea investiţiilor în ramuri puternic energointensive, cât şi de stoparea
influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipată forţată a
datoriei externe. Slaba motivaţie a muncii, dublată de politica artificială a “ocupării
depline”, altera şi mai mult competitivitatea producţiei naţionale. Efectul cumulat al
acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viaţă al populaţiei, blocarea
României într-un perimetru de subdezvoltare, compromiterea şanselor sale de a se
racorda la noile evoluţii ale civilizaţiei.
1.3.1. Evoluţia fluxurilor de ISD în perioada 1997-2002
Apreciem că în perioada 1997-2000 în România, caracterizată de o cerere internă

(de consum al populaţiei, instituţiilor publice şi de investiţii ale agenţilor economici) mai
mare decât oferta (produsul intern brut) internă de bunuri şi servicii, a fost aplicat un set
de politici economice care au vizat reducerea programată a cererii interne, în scopul
diminuării decalajului dintre aceşti doi parametri fundamentali ai echilibrului general
economic.
S-a acţionat, astfel, numai pe o latură a balanţei macroeconomice, respectiv pe cea
a cererii, în vederea contracţiei acesteia, neaplicându-se politici combinate, de reducere a
unor segmente ineficiente ale cererii şi de stimulare a celor cu efecte pozitive, de
multiplicare în economie, totul pe fondul creşterii ofertei interne – rezultat al procesului
de ajustare-dezvoltare a sectoarelor producţiei naţionale. Excepţia de la această abordare
contraproductivă de politică economică a constituit-o anul 2000, când s-a realizat
creşterea produsului intern brut cu 2,1%5.
Instrumentele prin care s-a realizat obiectivul reducerii cererii interne, în perioada
1997-20006, au constat în:
• înăsprirea politicii fiscale, prin introducerea de noi impozite şi taxe şi majorarea
celor existente, având ca efect creşterea gradului de fiscalitate de la 26,86% din
PIB în 1996 la 31,49% în 1999 şi, respectiv, la 29,50% în anul 2000;
• aplicarea unei politici monetare restrictive (spre exemplu, rezervele minime
obligatorii în lei au crescut de la 15% la 30%, iar cele în valută de la 10% la
5
Secţiune Statistică a Raportului Anual 2003 al BNR, www.bnro.ro (secţiunea Publicaţii)
6
Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000, www.gov.ro, www.psd.ro
15%), concretizate în reducerea, în termeni comparabili, cu 19% a masei
monetare, din care a creditului neguvernamental, destinat operatorilor din
economia reală, cu 52%;
• deprecierea cursului de schimb într-un ritm apropiat de cel al ratei inflaţiei, cu
menţiunea ca banca centrală a practicat o politică agresivă pe piaţa valutară, pe
care a avut, în perioada 1997 – 2000, o poziţie de cumpărător net cumpărările de
valută au fost mai mari decât vânzările de valută) la un nivel de 2408 milioane
dolari.
Pe fondul acestor acţiuni de politică fiscal-monetară restrictivă, au fost diminuate,
în mod substanţial, taxele vamale, astfel încât, producătorii autohtoni, confruntaţi cu
serioase constrângeri interne, au fost supuşi unor presiuni suplimentare, ca efect al unei
concurenţe externe foarte puternice. Edificator în acest sens, este faptul că nivelul cotei
medii tarifare, calculate ca raport între volumul taxelor vamale încasate ca venit bugetar
şi valoarea, în lei, a importurilor efectuate, a scăzut cu o treime, respectiv de la 4,5% în
1996, la 3% în anul 2000.
Pe fondul acestei dezvoltări economice, investiţiile străine directe de capital atrase
de România în perioada 1997-2000 au înregistrat, conform datelor furnizate de Banca
Naţională a României 5324 milioane USD7 şi 2892,3 milioane USD8, conform datelor
oferite de ONRC.
Corespunzător acestui context macroeconomic, evoluţia fluxurilor de ISD a
înregistrat oscilaţii notabile, acestea fiind aproape inexistente până în anul 1993,
rămânând la un nivel modest până în anul 1996, crescând de 4,6 ori în 1997, cu 80% în
1998, înregistrând o medie de 1,403 miliarde USD în perioada 1997-2003.
Începând cu 2001 se evidenţiază o creştere a fluxului de ISD, ajungând ca totalul
investiţiilor străine înregistrate în perioada 2001 – 2004 (10.873 milioane USD) să
înregistreze o creştere de 104% faţă de totalul ISD înregistrat în perioada 1997 -2000
(5324 milioane USD). În anul 2005, conform datelor furnizate de Banca Naţională a
României, fluxul de ISD a atins valoarea de 5197 milioane Euro (6444 milioane USD),
înregistrând o creştere modestă comparativ cu anul precedent.
România a fost cel mai mare receptor de investiţii străine directe din cele 8 ţări
din Sud-Estul Europei7, acumulând 38,4% din totalul capitalului străin atras de această
regiune în perioada 1990-2004 şi 9,1% din stocul de ISD atras de ţările din Europa
Centralăşi de Est în acelaşi interval8. Apreciem că în comparaţie cu ambele grupe de ţări,
respectiv din Europa de Sud-Est şi din Europa Centralăşi de Est, ISD per cap de locuitor
este scăzut în România, la fel şi ISD ca procent din PIB, ceea ce ilustrează potenţialul de
7
Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Moldova, România şi Serbia &
Montenegru. – World Investment Report 2004: The Shift towards Services, UNCTAD, New York and
Geneva, 2004
8
Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia; date calculate de autor pe baza statisticilor din World
Investment Report 2004: The Shift towards Services, UNCTAD, New York and Geneva, 2004
creştere a volumului de ISD în România. Stocul ISD ca procent din PIB a fost de 25,2%
în România la sfârşitul anului 2004 comparativ cu 27,1% pentru ţările din Europa de Sud-
Est respectiv 3,84% pentru ţările din Europa Centralăşi de Est9.
1.3.2. Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe în România în

perioada 2003-2006
Potrivit BNR, in perioada 2003-2006, investitiile straine directe au fost intr-o

continua crestere, Graficul de mai jos ilustreaza aceasta crestere, evidentiand proportia in
carea contribuit fiecare element la cresterea investitiilor straine directe:
Graficul nr. 8
Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2003-2006
Sursa: www.bnr.ro
Datele statistice arată că investiţiile străine directe în 2003 s-au orientat cu

precădere înspre industria prelucrătoare (51% din totalul ISD), în cadrul acesteia cele mai
atractive ramuri fiind metalurgia, industria alimentară, a băuturilor şi tutunului şi
industria mijloacelor de transport, confecţiile din textile şi pielărie deţinând numai 4,4
puncte procentuale.
Soldul investiţiilor străine directe la finele anului 2003 se situa la nivelul a 9662
milioane euro.
Intrările nete de ISD în anul 2004 au înregistrat un nivel de 5183 milioane euro şi
sunt structurate astfel:
• Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor
investiţie directă din România în valoare de 3032 milioane euro (58% din
fluxul net de ISD). Din această sumă, 79 milioane euro constituie aportul în
natură, ceea ce reprezintă 2% din total flux net;
9
. date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift
towards Services, UNCTAD, New York and Geneva, 2004
• Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1452 milioane euro (28%
din fluxul net). În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea
netă în valoare de 702,5 milioane euro, înregistrată de întreprinderile investiţie
directă care au încheiat exerciţiul financiar 2004 cu pierderi, sumă cu care a
fost diminuat profitul net reinvestit de către întreprinderile investiţie directă
profitabile;
• Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii
străini direcţi inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 699 milioane euro, ceea
ce reprezintă 13% din fluxul net al ISD.
Soldul ISD la sfârşitul anului 2004, rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului
net de ISD precum şi a corecţiilor valorice provenite din reevaluările datorate modificării
cursului valutar cât şi a preţurilor, a înregistrat nivelul de 15040 milioane euro.
Graficul nr.9
Investiţii străine directe în România. Fluxuri nete în anul 2004
Sursa: www.bnr.ro
investiţie directă din România în valoare de 2688 milioane euro (51,6% din
natură, ceea ce reprezintă 0,2% din total flux net;
• Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1164 milioane euro (22,3%
netă în valoare de 1169 milioane euro, înregistrată de întreprinderile investiţie
fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă
profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea;
străini direcţi inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 1361 milioane euro,
ceea ce reprezintă 26,1% din fluxul net al ISD.
Graficul nr. 10
Investitii straine directe in Romania. Fluxuri nete in anul 2005
Sursa: www.bnr.ro
Soldul ISD la sfârşitul anului 2005, rezultat din adăugarea la soldul iniţial a
fluxului net de ISD, a diferenţelor valorice provenite din reevaluările datorate modificării
cursului valutar şi a preţurilor, precum şi din retratări contabile a valorii unor solduri, a
înregistrat nivelul 21885 milioane euro. Participaţiile la capitalul social şi profiturile
reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2005 de 17490
milioane euro (80% din soldul final al ISD), iar creditul net total primit de către acestea
de la investitorii străini direcţi, inclusiv din cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 4395
milioane euro (20% din soldul final al ISD). Creditul net cuprinde atât creditele pe
termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini
întreprinderilor lor din România, atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente
membre ale grupului.
1.3.3. Climatul investitional in anul 2006
Anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine

directe atrase de Romania. (graficul nr.11). In 2006, volumul cumulat al investitiilor
straine directe atrase de Romania a depasit pragul de 30 de miliarde de euro,
inregistrandu-se un stoc de 31,130 miliarde de euro (graficul nr.12).10
Graficul nr. 11
Fluxurile anuale ale investitiilor straine directe intre anii 2000 – 2006
10
Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006,
pag 2
Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006
Graficul nr. 12
Stocul investitiilor straine directe accumulate inre anii 1990 – 2006
.
Din punct de vedere al fluxurilor lunare ale investitiilor straine directe, valoarea
medie pentru anul record 2006 a fost de aproximativ 757 milioane euro, puternic
influentata de intrarea in luna octombrie a sumei de 2,2 miliarde euro din amintita
privatizare a Bancii Comerciale Romane (graficul nr. 13).11
Graficul nr. 13
Fluxurile lunare ale investitiilor straine directe din anul 2006
11
pag 2
In anul 2006, in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei

Centrale si de Est, Romania a detinut un binemeritat loc doi cu amintita valoare de 9,1
miliarde euro (graficul nr. 14).
Graficul nr. 14
Comparatie regionala a fluxurilor de investitii straine directe
Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost

manifestata si prin cresterea cu 9,2% in anul 2006, comparative cu anul precedent, a
numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate. Ca pondere anul
2006 reprezinta 9,1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la
capital inregistrate in Romania in perioada 1991-2006. Sub aspectul distributiei lunare
numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a avut o
tendinta relativ constanta de crestere.
Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital
nou inregistrate a urmat aceeasi tendinta ascendenta, cu o rata de crestere de 165,4%,
corespunzator valorii de 238 milioane USD in anul 2006 comparativ cu 89,9 milioane
USD in anul 2005.
Tarile europene reprezinta principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, tinand cont
ca 84% din valoarea capitalului social subscris din stocul acumulat in perioada 1990-
2006 provine din aceste tari, iar procentul capitalului provenit din tarile Uniunii Europene
este de 65%. In clasamentul pe tari de provenienta a investitiilor straine, primele cinci
sunt tari ale Uniunii Europene, tari a caror prezenta in Romania reprezinta o traditie in
domeniul dezvoltarii afacerilor.
Clasamentul investitorilor straini in Romania dupa capitalul social subscris,
conform datelor statistice raportate de Oficiul National al Registrului Comertului, la
nivelul semestrului intai al anului 2006 este structurat conform tabelului (anexa 2).
Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital -
indicator care exprima valoarea totala a aporturilor, in numerar si in natura, subscrise
de asociati la constituirea societatii, precum si la majorarea capitalului social in cursul
existentei societatii comerciale - a inregistrat in anul 2006 valoarea de 2434 milioane
Euro, in crestere cu 0,5% fata de anul 2005.
Ca pondere, anul 2006 reprezinta 15,7% din soldul valorii capitalului social
subscris, incepand cu anul 1991. Cele mai dinamice luni ale anului 2006 sub aspectul
valorii capitalului social subscris au fost: august (85,5 milioane euro) si decembrie (355,5
milioane euro).
Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in
cursul anului 2006 se evidentiaza: Kaufland Romania SCS (comert cu amanuntul) –
164,6 milioane euro, Doosan IMGB (productie masini grele) - 63,5 milioane euro, Astra
Vagoane – 37,4 milioane euro, Alexandrion Group Romania – 36,3 milioane euro,
Celestica – 35,4 milioane euro, Renault Mecanique (industria auto) – 34,6 milioane euro,
Egger (industria lemnului) – 33,8 milioane euro, Lukoil (industria petroliera) – 31,1
milioane euro, Agri Concept – 27,4 milioane euro, Distrigaz Sud (distributie gaze
naturale) – 24,9 milioane euro.
Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati

comerciale cu participare straina la capital ramane constanta comparativ cu anii anteriori,
pe primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria cu 50,6%, urmata de
servicii profesionale (26%), comert (13%), transporturi (6,4%). Cele mai putin atractive
domenii pentru partenerii straini sunt: constructiile (1,6%), turismul (1,5%) si agricultura,
ceea ce atesta potentialul inca neexploatat al acestora (graficul nr. 15).12
Graficul nr. 15
Valoarea capitalului subscris pe domenii de activitate
12
pag 4
Asadar, din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri

economice, in anul 2006, investitiile straine directe s-au localizat cu precadere in
industria prelucratoare (34,2% din total), in cadrul acesteia cele mai atractive investitii
fiind in metalurgie (8,3%), industria alimentara, a bauturilor si tutunului (5,5%),
prelucrare de titei, produse chimice, cauciuc si mase plastice (4,5%), precum si industria
mijloacelor de transport (4,1%).
Alte activitaţi care au atras importante investitii straine directe pe parcursul anului
2006 sunt intermedierile financiare si asigurarile, care cuprind activitatea bancara si de
asigurari si reprezinta 22,2% din totalul acestora, comertul cu amanuntul si cu ridicata
(12,2%), telecomunicatiile (8,2%), constructii si tranzactii imobiliare (6,4%) Se observa o
pondere inca redusa, fata de potential, a unor domenii cum ar fi industria textila, a
confectiilor si pielariei (2,1%), precum si hoteluri si restaurante (0,8% din total).
Din punct de vedere al tipului de investitii straine directe, sunt evidentiate
investitiile greenfield, care reprezinta 48,5% din soldul total existent la 31 decembrie
2006, respectiv 16725 mililoane de euro, diferenta reprezentand preluarile de firme.
1.3.4.Climatul investiţional în anul 2007
5.3.4.1. Rezultatele cercetării statistice privind fluxurile de investiţii

străine în România în anul 2007
România se află la un stadiu de maturitate din punct de vedere al investiţiilor străine

directe, care manifestă o tendinţa crescătoare, În primul semestru al anului investiţiile
străine au cumulat aproximativ 3,5 miliarde euro şi până la finele anului vor ajunge la
peste şapte miliarde euro, un nivel similar celui înregistrat anul trecut dacă nu luam în
calcul privatizarea BCR, care a contribuit cu 2,2 miliarde euro.
De precizat este faptul că din totalul investiţiilor străine directe înregistrate în primele
şase luni ale anului, 50,6% reprezintă profitul reinvestit şi participaţiile de capital. În
2006, investiţiile străine directe au fost de 9,1 miliarde de euro, plasând România pe locul
doi în regiune după Polonia, care a avut un nivel de peste 11 miliarde de euro.
investiţie directă din România în valoare de 2220 milioane euro (31% din
natură, ceea ce reprezintă 1,1% din total flux net;
• Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1327 milioane euro (18%
netă în valoare de 2292 milioane euro, înregistrată de întreprinderile investiţie
fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă
profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea;
străini direcţi inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 3703 milioane euro,
ceea ce reprezintă 51% din fluxul net al ISD.
Soldul ISD la finele anului 2007 a înregistrat nivelul de 42770 milioane euro şi
cuprinde şi diferenţele valorice provenite din reevaluări datorate modificării cursului
valutar şi a preţurilor, precum şi din retratări contabile.
Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie
directă erau la sfârşitul anului 2007 de 31501 milioane euro (74% din soldul final al ISD),
iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi, inclusiv din
cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 11269 milioane euro (26% din soldul final al
ISD).
Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen
scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România, atât direct cât
şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.
Acest fapt o situează pe locul 30 într-un clasament mondial realizat de Economist
Intelligence Unit (EIU). Aceasta valoare duce ţara noastră la o cotă a investiţiilor străine
directe de 0,51% din volumul total al investiţiilor din statele din Europa de Est însă,
România se clasează pe a doua poziţie, fiind devansată de Polonia. Polonia este pe prima
poziţie între ţările din Europa de Est: locul 24, FDI 12,6 mld. USD, 0,84% din volumul
mondial total.
Raportul, realizat de EIU în cooperare cu Columbia Program on International
Investment (CPII), estimează că influxul investiţiilor străine directe la nivel mondial a
crescut în 2007, deşi la un ritm mai scazut decât cel din 2004-2006. După această creştere
va urma un declin uşor în 2008, dar îşi va reveni la un ritm puternic în urmatorii ani, în
2009-2011. Statele Unite vor ramâne destinaţia numărul unu pentru investiţii străine
directe şi în perioada 2007-2011, cu un procent de circa 17% din volumul investiţiilor
totale la nivel mondial.
În 2007, principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost
industria auto şi a componentelor auto, telecomunicaţiile şi IT, energia (biodisel şi
eoliană), industria materialelor de construcţii şi altele. Printre proiectele facute publice se
află cele dezvoltate de Renault Technologie, Delphi Diesel, Honsel, Nokia, Ericsson, dar
şi Pirelli Ambiente Technology, în domeniul componentelor auto, cu o valoare de 25
milioane de euro.
Graficul nr. 16
Investiţii străine în 2007. Structura soldului ISD la 31 decembrie 2007
Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din
România pe activităţi economice, în anul 2007.
1.3.4.2 Repartizarea ISD pe ţări de origine în anul 2007
Repartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin

10%
din capitalul social al întreprinderilor investiţie directă rezidente13:
13
www.bnro.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007.
Primele tari clasate sunt: Austria (21,4% din soldul ISD la sfârşitul anului 2007,
în scădere de la 23% în anul 2006), Olanda (16,3%, în scădere de la 17,1% în 2006),
Germania (11,7%, în creştere de la 10,1%) şi Franţa (8,8% faţă de 8%), precum şi Grecia
(7,5%), care îşi menţine ponderea din anul 2006.
Tabelul nr. 10
Graficul nr. 17
Investiţii străine în 2007. Repartizare pe ţări de provenienţă
Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România
pe ţări de provenienţă, în anul 2007
Investiţiile austriece.
Începând din 1990, Austria a fost unul dintre partenerii principali ai României, în
materie de schimb comercial. Cu un capital subscris de 2,1 miliarde de euro, cu peste
4300 de companii care deţin capital austriac.
Însă, tranzacţia BCR schimbă poziţia acestei ţări printre investitorii străini. Venirea
Erste Bank în ţara noastră şi preluarea BCR a devenit una dintre cele mai importante
acţiuni de privatizare desfăşurate în România. Principalii investitori austrieci din ţara
noastră, sunt OMV, Raiffeisen, Schweighofer, Strabag, Porsche Romania, Bramac
Baumit Wienerberger, Volksbank, Vienna (detine Omniasig şi Unita).
Multe dintre companiile austriece sunt interesate să investească în domeniul
imobiliar prin cumpărarea terenurilor aflate în vecinătatea şoselelor,a principalelor noduri
de transport, să investească în industria constructoare de maşini, în industria metalurgică,
producţia de echipament, industria alimentară .
În domeniul bancar, Raiffeisen Bank şi Volksbank deţin un rol fruntaş în topul
investitorilor din cadrul acestui sector. După preluarea BCR, Austria a devenit principalul
investitor străin în România.
Investiţiile olandeze.
Din totalul investiţiilor directe în România, Olanda deţine peste 20% din acestea.
Peste 2700 de companii care activează în România deţin capital olandez, investiţii
consistente fiind făcute de Unilever, ING, ABN AMRO, Frans Maas, Frans Maas,
Remco, Philips, Damen Shipyards Group, KPMG, Heineken, SPAR, Friesland,Verder
Group, TNT, Golden Tulip Hotels, KLG (Kuijken Logistics Group), Centrum Transport,
etc .Investiţiile olandeze au fost realizate in principal in domenii de activitate precum IT,
producţie şi logistica, procesarea laptelui, sistemul bancar.
Investiţiile nemţeşti.
Germania e un important partener comercial al ţării noastre. Peste 14500 companii
operează în România, aportul de capital în moneda străina fiind de peste 1,5 miliarde de
euro. Majoritatea investiţiilor sunt efectuate în afaceri de mici proporţii. Mai mult de
peste 90% din totalul investiţiilor sunt de mai puţin de 40000 de euro, însă contribuţia la
creşterea economică a României este substanţiala. Totuşi, statisticile nu iau în considerare
investiţiile nemţeşti efectuate în ţara noastră de filialele din alte ţări europene ale
companiilor germane.
Principalele sectoare de investiţie ale companiilor de origine germană sunt:
industria automotive, metalurgie, comerţ, industria materialelor plastice, IT, servicii
financiare, principalii investitori fiind: Metro, Praktiker, Kaufland (membru al
concernului Group Lidl & Schwarz), Selgros, Billa, Tengelmann (Plus), E.ON Ruhrgas,
Steilmann, Linde, Heidelberger Cement (CarpatCement), Siemens, Dr. Oetker.
Ultima investiţie majoră a fost efectuată de Willy Kreutz (în Parcul Industrial din
Timişoara situat în Freidorf) care a investit peste 8 milioane de euro în producţia de lămpi
fluorescente şi Marquardt Schaltsysteme care e a investit aceeaşi sumă în facilitatea de
producţie din Sibiu. De asemenea, s-au realizat investiţii de peste 15 milioane de dolari în
producţia de componente ale automobilelor în anul 2008.
Investiţiile franceze.
Peste 4800 de companii care deţin capital francez sunt înregistrate la Registrul
Comerţului. Principalii investitori de origine franceză sunt: Orange, Société Générale,
Lafarge Romcim, Renault-Dacia, Vivendi Environment, Carrefour, Auchan si Alcatel.
Companiile franceze au fost interesate în principal de companiile romaneşti aflate în
procesul de privatizare. O excepţie o reprezintă Alcatel si Oraange. Alcatel a investit în
România încă din anul 1991.
Investiţiile italiene.
Peste 22000 de companii din Italia activează în prezent în România. Sectoarele de
activitate în care sunt concentrate investiţiile de origine italiană sunt: industria textile,
construcţii, comerţ, servicii şi agricultură. Principalii investitori sunt: Italstrade,
Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli Telecom, Tenaris Dalmine, Radici,
Natuzzi, Zoppas, Cefin, Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli
Telecom, Tenaris Dalmine, Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefininvesti.
Investiţiile americane.
Investitorii americani au devenit investitori în sectoarele strategice ale României
cum ar fi: telecomunicaţii, infrastructură, industria constructoare de maşini, finanţe şi
agricultură. Mai mult de 5000 de companii americane sunt prezente în România conform
cu statisticile efectuate în martie 2007.
Investiţiile efectuate de companiile din SUA însumează peste 700 milioane de euro,
principalii investitori sunt: Qualcomm, Philip Morris, General Electric, UPC, Citigroup,
AIG, IBM, Procter&Gamble, Coca-Cola, Solectron, Timken, McDonald’s, Trinity
Industries, Kraft Foods, American Life Insurance Company, Precision Cast Parts
Corporation, Sara Lee, Smithfield.
Investiţiile britanice.
Marea Britanie e considerat ca un alt mare investitor din România, cu intrări de
capital de peste 600 milioane de euro din cadrul a 2900 de companii. Domeniile
predilecte de investiţie ale investitorilor englezi sunt domeniul imobiliar, cel al
construcţiilor, al transporturilor feroviare, industria textila, electrica, şi agricultura.
Investitorii din Marea Britanie sunt: GlaxoSmithKline, BPB Gypsum Ltd, Mivan-
Kier, Coats, Aviva, Halewood, British Vita. DIY retailer Brithouse plănuieşte să
investească 25 de milioane de euro în următorii 5 ani, în România..
1.3.5. Investiţiile străine directe în anul 2008
Investitiile straine directe au urcat in primele doua luni ale anului 2008 la 1,22
miliarde euro, cu 40% peste nivelul din acelasi interval din 2007, si au acoperit peste
jumatate (55,5%) din deficitul de cont curent, proportie superioara celei de anul trecut.
Dupa primele doua luni ale anului trecut, investitiile straine directe ajunsesera la
870 milioane euro si acopereau 42,5% din deficitul de cont curent de la acea vreme.
Din totalul investitiilor straine directe realizate in Romania in lunile ianuarie si
februarie, participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat mai putin de
jumatate (49,2%), iar creditele intra-grup au reprezentat restul de 50,8%. Creditele pe
care le iau firmele localizate in Romania de la companiile mama cu sediul in strainatate
au potentialul de a adanci deficitul de cont curent, deoarece vor fi returnate la scadente.
Ponderea acestora in investitiile straine directe in primele doua luni din 2008 a
crescut usor fata de primele doua luni din 2007, cand creditele intra-grup reprezentau
46% din total.
Fata de ianuarie 2008, investitiile straine directe au avansat, in februarie, cu
75,25%. Investitiile straine directe au insumat, in prima luna din acest an, 695 milioane
euro, dar acopereau intr-o mai mare masura (61,2%) deficitul de cont curent.
Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la
7,069 miliarde euro si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%.
In 2008 Romania ocupa prima pozitie in randul celor mai atractive tari pentru
investitori din Sudul Europei, avand un procent de 52% din totalul investitiilor , fiind
urmata de Turcia cu un procent de 50%, Bulgaria cu 40%, Grecia cu 31%, Croatia cu
28% si Serbia cu 19 %.
In 2009, procentul se va reduce si mai mult, la 36,4% si la 30% in 2013, mai arata
proiectiile Comisiei Nationale de Prognoza. Astfel, deficitul de cont curent se va largi in
acest an pana la 18,2 miliarde euro, dar se va diminua ca pondere in produsul intern brut,
pana la 13,6%, in comparatie cu rezultatul revizuit de 13,9% in 2007, se mai spune în
prognoza de primavara a CNP.
In urmatorii ani, investitiile straine directe se vor reduce treptat, pana la 6,4
miliarde euro în 2013. In acest an, investitiile straine vor acoperi doar 41,2% din deficitul
de cont, fata de anul trecut cand a acoperit 41,7 procente.
1.3. Impactul globalizării asupra pieţei financiare din România

1.4.1. Globalizarea sistemului bancar
Sistemul bancar românesc trece printr-o continuă perioadă de restructurări şi

reforme. Deoarece “băncile reprezintă una dintre cele mai importante categorii de
participanţi instituţionali din cadrul oricărei economii subdezvoltate sau în curs de
dezvoltare”14 acestea trebuie să ştie cum să-şi gestioneze resursele, cum să-şi
îmbunătăţească portofoliul de produse şi servicii astfel încât să facă faţă tuturor
categoriilor de agenţi economici de pe piaţă. Deşi începută, reforma în sistemul bancar
trebuie să continue până în momentul în care să fie înlăturate: riscurile inerente activităţii
bancare, activitatea bancară defectuoasă, constrângerile financiare, fluctuaţiile activităţii
economice şi până când cadrul legal şi instituţional să dea posibilitatea unei funcţionări
fluide şi eficiente a acestui sistem, deoarece un sistem bancar nesănătos poate fi cauza
unei restrângeri a creşterii economice, a unor costuri fiscale ridicate care pot duce la
efecte nefavorabile asupra mediului extern şi asupra imaginii ţării.
Un alt element de o importanţă majoră este procesul de globalizare care a cuprins
şi sistemul bancar, activitatea financiar-bancară devenind chiar unul dintre domeniile de
vârf ale acestui proces, proces care se referă la eliminarea barierelor din calea comerţului
şi investiţiilor internaţionale, la transnaţionalizarea activităţii economice, la accentuarea
cooperării internaţionale în domeniul producţiei şi circulaţiei bunurilor, al operaţiilor
financiare şi bancare, funcţionarea economiilor naţionale în cadrul unor organizaţii
integrate. “Procesul de globalizare a activităţii bancare apare ca un promotor, ca un
factor de susţinere a globalizării în toate compartimentele, datorită rolului prioritar al
asigurării şi distribuirii financiare în toate procesele de dezvoltare.”15 Acest fenomen a
trecut prin câteva etape ale lansării sale de la operaţiuni simple la operaţiuni sofisticate,
având ca şi efect creşterea inovaţiei în domeniul bancar. Apar noi produse şi servicii care
au o durată de viaţă scurtă, în locul lor apărând alte produse şi servicii din ce în ce mai
sofisticate, care trebuie să facă faţă nevoilor diversificate ale agenţilor economici.
Evoluăm înspre un concept de bancă a viitorului în care discreţia în domeniul gestionării
banilor este recunoscută şi unde serviciile oferite clienţilor cu ajutorul telecomunicaţiilor
sunt tot mai diversificate şi tot mai complexe.
1.4.2. Principalele instituţii bancare care activează în România

contemporană
14
Nicolae Danilă, ‘Privatizarea băncilor’, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p.137
15
Nanu Roxana Maria, ‘Reforma sistemului bancar din România’, Editura Universitară, Craiova, 2002, pp.
9-10
Banca Comerciala Romana (BCR)
Banca Comerciala Romana , membra a Grupului Erste( din decembrie 2005), este o
banca universala fiind cea mai importanta institutie bancara din Romania si gestionand
active de peste 16,5 miliarde de EURO. Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe
lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. B.C.R. este o institutie
speciala, ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data
de 1decembrie 1990. Banca Comerciala Romana, membra a Grupului Erste, este cel mai
important Grup financiar din România cu active de peste 16,5 miliarde de euro. Banca
ofera întreaga gama de produse si servicii, având în prezent 532 sucursale si agentii în
întreaga tara în majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori. BCR detine o cota de
piata de 26.2%.
Banca Romana de Dezvoltare (BRD)
Istoria BRD începe în 1923, odată cu crearea Societăţii Naţionale pentru Credit
Industrial, ca instituţie publica. In 1948 când, conform Legii naţionalizării din iunie 1948
(după al doilea războil mondial) este naţionalizată, devenind Banca de Credit pentru
Investiţii. . În 1957, Banca de Credit pentru Investiţii devine Banca de Investiţii. Ea
obţine monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a tuturor
sectoarelor industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare. Naşterea BRD ca
bancă comercială intervine în 1990, când monopolul de care beneficiau băncile
specializate în domeniul lor de activitate a fost suprimat.
Totalul creditelor acordate era la sfârşitul anului 2007 de aproximativ 27miliarde
RON, creditele pentru persoane fizice reprezentând 50%. Volumul total al creditelor
acordate de BRD - Groupe Société Générale a crescut cu 44%, faţă de 31
decembrie2006.La finele anului 2007, depozitele clientelei depăşeau 27 miliarde RON,
marcând ocreştere de 37% faţă de 31 decembrie 2006.Venitul net bancar a cunoscut o
creştere importantă în 2007, valoarea sa fiind de 2 512 milioane RON, mai mare cu 42%
în comparaţie cu anul precedent.Profitul net al BRD se ridică la 917 milioane RON*
(+40% faţă de 2006). BRD-GSG deţine o cotă de piată de 16,3%.
Raiffesen Bank
Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua
entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania -
Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca
Agricola, achizitionata in 2001.Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania prin:
Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management,
Raiffeisen Investment Romania, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Bank. In
prezent, banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 125.000 IMM-
uri) si peste 4.700 corporatii mari si medii. Raiffeisen Bank are in România o retea de
aproape 370 de unitati si aproximativ 5.600 de angajati. Raiffeisen Bank si-a bugetat
pentru 2007 un profit in valoare de 59 milioane de euro, in crestere cu 10% comparativ
cu anul trecut. In prima jumatate a anului, Raiffeisen Bank Romania a inregistrat un profit
net de 47,2 milioane de euro, de 2,7 ori mai mare comparativ cu perioada similara din
2006. raiffeisen Bank detine o cotă de piaţă de 8%.
UniCredit Tiriac Bank
Unicredit Tiriac Bank a rezultat in urma fuziunii prin absorbtie dintre bancile
HVB Tiriac si Unicredit Romania;a inceput cu un capital social de 379,1 milioane lei
(113 milioane euro), potrivit proiectului de fuziune publicat in decembrie 2006. Procesul
de integrare a fost demarat la inceputul lunii octombrie 2006.Proiectul de fuziune
prevedea finalizarea operatiunii pe data de 1 iunie 2007, "cu exceptia cazului in care
fuziunea nu va putea fi inregistrata la registrul comertului in data de 31 mai 2007.
UniCredit Tiriac Bank , membra a Unicredit Group este un important jucator pe piata
bancara din Romania, cu active in valoare de 3,6 miliarde EUR, o retea de peste 140
sucursale, unde peste 2.600 de angajati vin in ajutorul a peste 600.000 de clienti.La
sfârşitul primului trimestru al anului 2007, băncile care au fuzionat au înregistrat un profit
brut combinat de 83 milioane lei, venituri totale de 197 milioane lei (în creştere 17,7%
faţă de primul trimestru din 2006) şi active în valoare de 12 miliarde lei (3,7 miliarde
euro). Cota de piata a acesteia este de 5,1%
BANCPOST
A fost infiintata la 1 iunie 1991 împreună cu 4 regii autonome (Posta Romana,
Romtelecom, radiotelecomunicatii), prin desprinderea lor din fosta regie de interes
naţional, Rom Post Telecom , fiindu-i atribuită o parte din patrimoniul acesteia. Bank
Post a fost privatizată în luna aprilie 1999, la sfârşitul anului 2000, capitalul social de la
106,6 miliarde lei la 665 miliarde lei, ocupând în prezent locul al treilea însistemul bancar
românesc, după valoarea acestui indicator. Astfel la inceputul anului 2008 reteaua de
unitati Bancpost este formata din 252 agentii si 678 bancomate fata de 189 agentii si 562
bancomate la sfarsitul lui 2006. Bank Post detine o cotă de piaţă de 4,5%.
1.4.3. Cum ar putea afecta criză economică actuala Sistemul Bancar din
România?
Aproape 187.000 de romani aveau de rambursat credite mai mari de 20.000 de lei
(peste 5.600 de euro) la sfarsitul anului trecut, numarul clientilor persoane fizice cu
expuneri medii si mari inregistrand o crestere de 163% fata de 2004, potrivit datelor
Centralei Riscurilor Bancare (CRB).
Pe scurt, aproape 116.000 de clienti persoane fizice au contractat anul trecut
credite cu valori mai mari de 5.600 de euro, majoritatea finantarilor de acest nivel fiind
folosite pentru cumpararea sau constructia de locuinte. Intre timp, probabil ca numarul de
astfel de clienti a trecut de 200.000.
Cresterea rapida a clientelei formate din persoane fizice a facut ca valoarea
creditelor acordate sa creasca intr-un an sa ajunga la 2.77 miliarde de euro in decembrie
2005. In conditiile unei cresteri atat de rapide a numarului de clienti persoane fizice,
ponderea acestora in numarul total al debitorilor inregistrati in baza de date a CRB a urcat
de la 63% la 78% pe parcursul a douasprezece luni. De asemene valoarea creditelor
acordate persoanelor fizice au reprezentat la sfarsitul anului 2005 17.7%din totalul
sumelor datorate bancilor
Si in 2005 clientii persoane fizice au preferat sa ia credite in valuta:
imprumuturile in euro au reprezentat 65% din total, in timp ce leul a avut o pondere de
27%, iar dolarul american de 8%.
In trimestrul I al lui 2006 ponderea creditelor in valuta din totalul creditului
neguvernamental a scazut la 49,7%, leul devenind preponderent pentru prima data in
ultimii zece ani. Pe piata bancara dobanzile la creditele in euro au scazut puternic in
ultimii doi ani, de la o medie de 10-11% la 7-8%, ca urmare a cresterii competitiei intre
banci, cu toate ca Banca Centrala Europeana a ridicat rata de referinta la euro. Creditele
in lei raman la rate inalte ale dobanzii, de 14-16% si chiar mai ridicate pentru creditele de
consum. Potrivit statisticilor CRB, cele mai mari probleme la rambursare sunt inregistrate
in cazul creditelor de valoare mai mica si nu la cele de peste 20.000 de lei. De exemplu,
la 31 decembrie 2005 CRB avea in baza de date 222.417 persoane fizice cu restante mai
mari de 30 de zile la restituirea unor credite cu valoare mai mica de 20.000 de lei.
Valoarea totala a restantelor se ridica la 162,1 milioane de lei (45,6 mil. euro). In primele
patru luni din 2006, numarul restantierilor cu credite mici a urcat cu inca 35.000, suma
totala restanta ajungand la 196,4 mil. lei (55 mil. euro). In cursul lui 2005 bancile au facut
4,1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB, de aproape patru ori mai multe decat
in 2004, solicitand date despre riscul global, creditele si restantele debitorilor. Ponderea
debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005,
fata de circa 90% in decembrie 2004. In cursul lui 2005 bancile au facut 4,1 milioane de
interogari ale bazei de date a CRB, de aproape patru ori mai multe decat in 2004,
solicitand date despre riscul global, creditele si restantele debitorilor. Ponderea debitorilor
noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005, fata de circa
90% in decembrie 2004. In ciuda cresterii rapide a expunerii bancilor fata de persoanele
fizice, BNR considera ca sistemul este capabil sa absoarba socuri importante, inclusiv
unul ce ar fi produs de o eventuala depreciere a leului cu 18,6%. In conditiile in care
creditul in valuta ramane preponderent in cazul persoanelor fizice, intr-un asemenea
scenariu ar rezulta o crestere brusca si semnificativa a efortului rambursarii, fara insa ca
stabilitatea sistemului bancar sa fie pusa in pericol - conform evaluarilor facute de BNR.
Inca de anul trecut, piata valutara de la Bucuresti a inceput sa fie din ce in ce mai
strans conectata la miscarile din regiune, investitorii cu plasamente in Europa Centrala si
de Est ajungand sa ia decizii de ansamblu in privinta activelor in zloti, lei sau forinti. Ca
urmare, leul a simtit rapid miscarea capitalurilor de retragere din zona, inregistrand o
depreciere de pana la patru puncte procentuale intr-o saptamana. Cu toate acestea, banca
centrala considera ca riscul de contagiune ce s-ar putea manifesta in cazul unei evolutii
adverse pe pietele din Europa Centrala si de Est s-a pastrat redus. Chiar daca evolutia
cursului se regleaza intr-un interval relativ scurt, inclusiv datorita adancimii reduse a
pietei, apare o volatilitate crescuta. Raportul asupra stabilitatii financiare publicat
saptamana trecuta de BNR arata ca volatilitatea mare poate genera instabilitate si
nesiguranta mai ales in randul populatiei, care nu beneficiaza de acoperire "naturala" fata
de fluctuatiile cursului atat timp cat nu obtine venituri in valuta sau indexate in functie de
o valuta. BNR crede ca pe termen scurt este de asteptat ca populatia sa se indatoreze in
continuare preponderent prin credite de consum. Pe termen lung, procesul de convergenta
ar urma sa sustina dezvoltarea creditului ipotecar, insa conditionat de cresterea veniturilor
si a ofertei de imobile. BNR este preocupata de faptul ca ponderea creditului in valuta a
crescut semnificativ, datorita ratelor mai reduse ale dobanzilor, precum si a procesului de
apreciere a leului. In special creditele imobiliare sunt denominate in valuta, insa avand in
vedere ca pe termen lung exista perspectiva adoptarii euro, impactul negativ asupra
clientilor neacoperiti la riscul valutar este mai redus. BNR crede ca este posibil ca
apetitul pentru credite in valuta sa ramana ridicat, in conditiile in care exista asteptari
privind aprecierea in continuare a leului. Pe de alta parte, banca centrala nu-si face griji in
privinta expunerii directe a bancilor la riscul de curs de schimb, considerand ca aceasta
ramane redusa. In perioada 2001-2005 creditul in valuta a crescut in medie cu 46.9%, iar
depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut in medie cu 22.3% pe an.
Cresterea accelerata a creditelor in valuta consemnata in ultimii ani ar putea
genera o serie de riscuri pentru banci si pentru stabilitatea macroeconomica din Romania,
potrivit unui raport al Bancii Centrale Europene (BCE). "Riscul legat de creditare ramane
principalul risc pentru stabilitatea financiara a Romaniei. Cresterea volumului de credite a
fost determinata de imbunatatirea increderii consumatorilor, cresterea economica
semnificativa si stabilizarea situatiei macroeconomice", se arata in raportul BCE. Intrucat
o parte importanta din imprumuturi este acordata in valuta, consumatorii finali se
confrunta cu un risc valutar semnificativ, ceea ce ar putea crea probleme bancilor, sustin
specialistii BCE. "Tranzactiile in valuta pot avea efecte negative asupra stabilitatii
financiare, intrucat entitatile economice vor fi nevoite sa se confrunte cu riscuri valutare.
Acest lucru va creste gradul de vulnerabilitate in cazul unei crize financiare", se arata in
raportul BCE. Diferentele de curs valutar pot avea un rol important in exacerbarea
crizelor financiare si pot determina cresterea semnificativa a costurilor necesare pentru
rezolvarea lor, cea mai mare parte a acestor costuri fiind suportata de contribuabili, sustin
specialistii BCE. Astfel, deprecierea semnificativa a monedei nationale ar putea
determina o serie de falimente in sectorul bancar si deterioarea bilanturilor institutiilor de
credit, ceea ce ar acutiza criza. Potrivit BCE, structura activelor bilantiere ale bancilor
romanesti difera de cea a institutiilor de credit din zona euro, in sensul ca in Romania
bancile se bazeaza in principal pe depozite atrase de la rezidenti si pe imprumuturile din
strainatate pentru a obtine resurse, in timp ce bancile europene au la dispozitie o gama
variata de posibilitati de creditare, precum pietele interbancare si de titluri, foarte
dezvoltate.
In ultimi ani sectorul bancar romanesc a fost caracterizat printr-o profitabilitate
ridicata generate in principal de veniturile din dobanzi.
1.4.4. Condiţiile FMI pentru un împrumut de criză
Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International ar aduce, potrivit analistilor,

multiple avantaje Romaniei – leul ar putea sa se aprecieze, ratingurile de tara s-ar putea
imbunatati, investitorii si-ar recapata increderea in economia locala si, de asemenea,
Bursa ar putea resimti un efect pozitiv. Singurele temeri ale acestora se refera insa la
„costul“ imprumutului, respectiv la conditiile stricte pe care Fondul le-ar putea impune
Romaniei in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala. FMI a imprumutat pana acum
patru tari din Europa de Est – Ungaria, Letonia, Ucraina, Belarus –,tari afectate sever de
criza financiara. Totodata, FMI ar putea acorda un imprumut de 426 milioane de euro
Armeniei, fost stat sovietic, grav lovit de criza economica si financiara internationala,
potrivit AFP. Cererea va fi examinata in cursul acestei saptamani, precizeaza sursa citata.
In ceea ce priveste conditionalitatile impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord,
acestea sunt, potrivit reprezentantilor Fondului, mult mai permisive in conditiile actuale
de criza. Conform unui document de lucru al Guvernului referitor la prevederile
acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est, principalele masuri impuse de Fond au fost
reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea veniturilor si temperarea inflatiei.
Romania imprumuta 19,95 mld. euro de la FMI, UE, Banca Mondiala si
BERD. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb.
Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru stabilizarea
cursului valutar. Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI,
UE, Banca Mondiala si BERD in suma de 19,95 mld. euro. Jeffrey Franks, seful misiunii
FMI in Romania, sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala a
deficitului bugetar, cat si depasirea problemei deficitului de cont curent.
"Cu sau fara programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea un an
dificil, poate mai putin dificil decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist, am
incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. euro Romaniei efectele crizei
vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani", a spus ieri
Franks la incheierea vizitei FMI.
1.4.4.1. Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la

FMI al României
Amintirile recente ale României legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel ca si
relatia cu acesta, din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe reguli si a
tulburarilor sociale rezultate de aici, fapt pentru care la scurt timp dupa aderareas
Romaniei la U.E., oficialli tarii pareau sa considere inutila prezenta si ajutorul FMI,
opinie ce s-a dovedit pripita.
FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de pâna la
20 de miliarde de euro, cel mai mare acordat vreodata tarii, România neputându-si
permite sa refuze oferta. România , la fel ca si alte tari nou aderate la UE, aflate acum in
cautare de ajutor financiar, nu poate fi invinovatita pentru criza financiara globala, fiind
doar una din victimele acesteia. România si fratii ei sunt tari in care bancile si companiile
internationale, mai ales din Europa occidentala, au investit zeci de miliarde de euro,
fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca aceste economii se prabusesc sub
suflul crizei.
Nu in ultimul rând insa, aceste tari au primit cantitati mari de ajutor european, platit
de contribuabilii europeni, asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca si mai mari
decât cele experimentate pâna acum la nivel mondial.
Atunci când România a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie, pentru a o
ajuta sa faca fata efectelor crizei globale, Comisia Europeana a spus ca nu are bani
suficienti pentru ajutor, afirma recent presedintele Traian Basescu. Acesta este motivul
pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un imprumut gigant , la care se
adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si
BEI (Banca Europeana pentru Investitii).Motivele acestui imprumut , planificat pe
perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de FMI, sunt clare: doua treimi din bani
sunt necesari bancii centrale pentru a sustine moneda nationala, in timp ce o treime vor
ajuta la finantarea deficitului bugetar si la revigorarea creditelor si investitiilor , conform
afirmatiilor premierului Emil Boc.
România este impinsa sa extraga portii din acest imprumut pe o baza trimestriala,
pe o perioada de doi ani, cu o perioada de pauza la rambursare de doi ani, urmata de o
rambursare a dobânzilor si mai târziu a sumei imprumutate, pe o perioada de alti cinci
pâna la sase ani. Desigur, autoritatile române spera intr-un miracol economic global, ceea
ce ar insemna ca nu vor trebui sa imprumute toti cei 20 de miliarde de euro. Finantele
tarii se dovedesc insa mai proaste decât ar fi putut prognoza cineva acum un an, asa ca
tara nu are nicio sansa macar sa inceapa sa iasa din criza inainte de sfârsitul lui 2010,
socoteste presedintele Basescu.
Pe scurt, fondul prognozeaza pentru România o contractie a economiei cu 3-4%
anul acesta, dupa noua ani consecutivi de expansiune economica, in timp ce deficitul
bugetar va depasi 4% din PIB, peste criteriile de convergenta stabilite la Maastricht
pentru tarile membre ale UE. Adevarata problema nu este in mod necesar faptul ca FMI s
-a intors sau ca românii vor duce povara rambursarii imprumutului in urmatorii ani,
problema reala fiind aceea daca FMI si UE vor avea destula influenta asupra liderilor
prezenti si viitori ai tarii, pentru a face acest imprumut eficient.
Cel mai rau lucru care se poate intâmpla este ca România sa incaseze
imprumutul fara sa implementeze politicile atât de necesare, presupuse a ajuta tara sa
evite dezastrul financiar, facându-i apoi pe cetatenii români sa ramburseze imprumutul
prin impozite. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei Europene, a FMI si a
Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intâmple si exista destule probe care
sa dovedeasca aceasta. De ce ar crede cineva ca autoritatile române sunt capabile sa
foloseasca banii din acea treime a imprumutului destinata revigorarii economiei si
finantarii corespunzatoare a deficitului bugetar, daca dovezile din ultimii ani indica
faptul ca guvernele anterioare au esuat la capitolul absorbtiei fondurilor europene.
Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca banii
din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank, ultimele doua banci
ramase in proprietatea statului, in scopul de a revigora creditele. Dovezile din ultimele
doua decenii indica faptul ca, dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor in consiliile
de conducere ale bancilor din proprietatea statului, acele banci se transforma mai
devreme sau mai târziu in pusculite personale mai degraba decât in instrumente
corespunzatoare, destinate intr adevar consolidarii economiei.
Indiferent de cât de buna treaba va face Banca Nationala a României, in fruntea
careia se afla Mugur Isarescu, pentru a proteja leul de oscilatii abrupte , eforturile sale vor
fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului. România are acum un guvern
de compromis, alcatuit dintr-o alianta laxa a celor doua cele mai mari partide ale tarii,
care pâna de curând se urau in public unul pe altul. Este vorba pe de-o parte de democrat-
liberalii care il sprijina pe Basescu si social-democratii care il critica. Singurul motiv care
impiedica aceasta fragila ordine politica sa se destrame este acela ca ambele partide isi
folosesc fotoliile guvernamentale pentru a obtine capital din oportunitatile existente,
inainte de alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la sfârsitul anului, comenteaza
sursa citata.
Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI sunt imense atât pentru cei care
care acorda imprumutul, cât si pentru cei care il primesc. UE si FMI trebuie sa se arate
mai hotarâte ca oricând in a obliga autoritatile române sa respecte regulile acordului, in
caz contrar riscând sa vada România transformându-se intr-o gaura neagra financiara. În
joc se afla mai mult decât esecul in a mentine standardele de viata si a ajuta tara sa revina
la un rating favorabil investitiilor. Esecul punerii in aplicare a unui program economic
sanatos, asociat cu un pachet de imprumut pe doi ani, ar putea cufunda România in
recesiune economica, somaj in masa si inflatie in crestere. Pentru a depasi toate acestea ar
fi necesar inca un deceniu, iar aceasta va rasturna planurile României de a adopta euro,
punând sub semnul intrebarii chiar si calitatea sa de membru al UE.
România trebuie sa arate mai mult ca oricând destula vointa de a folosi fondurile UE pe
care nu a reusit pâna acum sa le absoarba.
Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din atât de
necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. Esecul in a face acest
lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea dictaturii
comuniste a lui Nicolae Ceausescu, atunci când alimentele de baza si benzina erau
rationalizate iar românii inghetau in apartamente. Acest lucru s-a intâmplat din cauza
deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea imprumuturilor straine, pe care le-a
folosit pentru construirea de fabrici ineficiente , palate si alte proiecte ample, care au
produs profituri mici comparativ cu costurile dezvoltarii lor. Acea criza si penuria de
produse de baza timp de un deceniu s-au intâmplat acum aproape o generatie in urma,
insa amintirile sunt inca vii in mintea multor români, care au iesit in strada pentru a
rasturna regimul.
CONCLUZII
Îndelung discutată şi analizată, globalizarea a devenit astăzi un fenomen obiectiv,

fără precedent în istoria universală, prin amploarea şi evoluţia sa. Criticată de unii, slăvită
de alţii, globalizarea îşi urmează traiectoria.
Acest proces atât de controversat constă, în esenţă, în integrarea mai puternică a
ţărilor şi a populaţiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de
transport şi comunicare şi a eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor,
serviciilor, capitalului, cunoştinţelor şi a oamenilor între state.
Globalizarea se afla în plină afirmare, iar noua economie modelată de procesul
globalizării, considerată în totalitatea sa la scară planetară, este în mod inevitabil o operă
complexă la care îşi aduc o contribuţie deosebit de importantă şi operatori, agenţi
economici internaţionali, naţionali şi locali, iar activitatea acestora se interferează cu cele
ale agenţilor economici planetari – firmele multinaţionale. Globalizarea este determinată
într-o foarte mare măsură de corporaţiile internaţionale, care nu deplasează numai capital
şi bunuri între state, ci şi tehnologie.
În opinia reputatului economist Joseph E. Stiglitz „ cei care critică globalizarea
ignoră prea adesea beneficiile ei”16. Globalizarea a făcut să scadă sentimentul izolării
resimţit în multe ţări în dezvoltare, mulţi oameni din aceste ţări având acces la cunoaştere
într-o măsură mult mai mare decât cei mai bogaţi oameni din lume în urmă cu un secol.
Este bine cunoscut faptul că globalizarea generează efecte diferite la nivelul
statelor. În general, marile puteri economice sunt cele care definesc şi coordonează
principiile acestui proces universal, care au un cuvânt important de spus în stabilirea
strategiilor de dezvoltare a lumii, dar cu toate acestea, toate statele trebuiesc angrenate în
acest proces.
Mişcările antiglobalizare sunt o replică la atitudinea unor organisme
internaţionale, precum Organizaţia Mondială a Comerţului, care nu de puţine ori, prin
politica promovată au defavorizat şi mai mult economiile ţărilor slab dezvoltate şi au
continuat să avantajeze marile puteri.
Nemulţumirea la adresa globalizării provine mai ales din faptul că o anumită
concepţie economică – fundamentalismul de piaţă – este pusă înaintea tuturor celorlalte
concepţii. Opoziţia faţă de globalizare manifestată în multe părţi ale lumii nu vizează
globalizarea în sine – noile surse de fonduri destinate promovării creşterii economice sau
noile pieţe de export – ci un anumit set de doctrine, politicile cuprinse în Consensul de la
Washington pe care le-au impus instituţiile financiare internaţionale.
Cel mai puternic efect al globalizarii este cu siguranta cel legat de omogenizarea si
standardizarea stilului de viata, considerat în mod categoric si unanim ca rezultat negativ
al globalizarii. Criticile fata de acest efect au fost extrem de vehemente având în vedere
ca uniformizarea se manifesta în toate aspectele vietii sociale, materiale sau non-
materiale. Procesul de stergere a granitelor între state creeaza teama de pierdere a
identitatii culturale, de standardizare a stilului de viata, a mentalitatilor.
16
Josepf E. Stiglitz – Globalizarea, speranţe şi deziluzii, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 31.
Comertul are implicatii negative asupra relatiilor politice datorita inegalitatilor pe
care le creeaza. Desi dereglementarea comertului este asociata cu cresterea schimburilor
comerciale pentru toti partenerii, câstigurile economice sunt adesea inegal distribuite. În
cadrul multor tari în dezvoltare, globalizarea exacerbeaza inegalitatile la diferite niveluri.
Chiar si cele mai optimiste studii arata ca desi globalizarea a ajutat la reducerea saraciei
în multe tari în dezvoltare, nu toate statele s-au integrat cu succes în noua economie
globala. În acelasi timp, integrarea în pietele globale si expunerea mai mare la bunuri de
import si la noi stiluri de viata întaresc sentimentele nationaliste, ducând pe termen mediu
la potentiale surse de conflict.
Nemultumirile celor saraci dar multi se fac tot mai simtite, o marginalizare
continua a acestora ar putea genera conflicte. Pentru milioane de oameni globalizarea nu
a adus nimic. Situatia multora chiar s-a înrautatit, locurile lor de munca fiind desfiintate,
iar traiul devenind mai nesigur.
Globalizarea activitatii umane creeaza alaturi de numeroase efecte pozitive si mari
dezechilibre ecologice care, daca nu sunt stopate la timp, pot ameninta existenta omenirii
în urmatorii ani. Mediul înconjurator este unul global, iar efectele negative generate de o
catastrofa naturala sau de ignoranta omului la nivel local, pot fi transmise asupra întregii
planete, uneori cu consecinte ireversibile.
Totusi, în prezent, globalizarea poate fi o forta de propagare a binelui: a facut ca
sute de milioane de oameni sa ajunga la un nivel de trai superior; globalizarea economiei
a adus foloase tarilor care au profitat de ea identificând noi piete de export si atragând
investitiile straine. Cresterea comertului international, fluxurile financiare internationale
masive, precum si activitatile corporatiilor multinationale leaga tot mai strâns una de
cealalta economiile mondiale, facând astfel din globalizare o trasatura extrem de
controversata a economiei mondiale.
Gratie unei complicate retele de mecanisme, procese, precum unificarea rapida a
pietelor si a capitalului si procese tehnologice, accelerate de combinatia dintre
calculatoare, sateliti de telecomunicatii si cabluri submarine si din fibra optica,
globalizarea a ajuns astazi la cel mai înalt stadiu al sau.
Astazi, globalizarea economica nu mai este o simpla tendinta trecatoare sau un
capriciu economic, este deja un sistem international care reflecta mondializarea
comertului, ea însemnând de fapt lupta pentru piete. Tranzactiile electronice, dezvoltarea
transnationalelor si formarea de aliante strategice transcend granitele tarilor. Globalizarea
comerţului a devenit posibilă datorită în principal liberalizării circulaţiei mărfurilor în
lume şi dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi informaticii.
În ceea ce priveşte România, globalizarea a creat probleme serioase. Trăind în
spaţiul comunist, al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului
muncitorului şi al industriei, România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de
revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final, a
informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea informaţională şi-a început pătrunderea în
zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne
găseam. Produse scumpe, economie ineficientă, inflaţie galopantă, zdrobitoarea
concurenţă occidentală, toate au pus rapid la colţ economia românească. Întâlnirea cu
Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând aspectul unui val distrugător care a lăsat
România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie
trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de pensionari. Adică o ţară epuizată.
România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă
faţă în mod lucid.
Trebuie să acceptăm că „forţele globalizării remodelează lumea noastră, atât prin
fiecare integrare economică, cât şi prin modalitatea transfrontalieră în creştere a
oamenilor şi a cunoştinţelor”.
Starea de globalitate induce ca tot ceea ce are loc pe planetă, indiferent de
coordonatele geografice, să nu mai reprezinte ceva limitat local, descoperirile, victoriile
ca şi catastrofele să intereseze sau să privească pe toată lumea pentru că toţi devenim
obligaţi, într-un fel, să ţinem cont în viaţa şi activitatea noastră că ceea ce este local-
personal se mişcă pe axa local-global.
Aforismul „Gândeşte global şi acţionează local” este o realitate de care trebuie să
ţină seamă toate statele indiferent de nivelul de dezvoltare.
ANEXE
Anexa nr. 1
Topul celor mai mari 25 de Corporatii Transnationale non-financiare in functie de

fondurile straine in 2007
- milioane dolari-
Loc in Denumire Tara de Domeniul de Fonduri
functie de corporatie provenienta activitate Straine Total
marimea
fondurilor
straine
1 General Electric SUA Echipamente 442278 697239
electrice si
electronice
2 Compania Marea Exploatari/Distributie 170326 217601
Britanica de Britanie petrol
Petrol
3 Toyota Motor Japonia Vehicule Auto 164627 273853
Company
4 Shell Group Marea Exploatari/Distributie 161122 235276
Britanie, petrol
Olanda
5 Exxonmobil SUA Exploatari/Distributie 154993 219015
Corporation petrol
6 Ford Motor SUA Autovehicule 131062 278554
Company
7 Vodafone Marea Telecomunicatii 126190 144366
Group Britanie
8 Total Company Franta Exploatari/Distributie 120645 138579
petrol
9 Electricite De Franta Electricitate, Gaz, 111916 235857
France Apa
10 Wal-Mart- SUA Comert cu amanuntul 110199 151193
Stores
11 Talefonica SA Spania Telecomunicatii 101891 143530
12 E .On Germania Electricitate, Gaz, 94304 467565
Apa
13 Deutsche Germania Telecomunicatii 93488 171421
Telekom SA
14 Volkswagen Germania Autovehicule 91823 179906
Group
15 France Telecom Franta Telecomunicatii 90871 135876
16 ConocoPhillips SUA Exploatari/Distributie 89528 164781
petrol
17 Chevron SUA Exploatari/Distributie 85735 132628
Corporation petrol
18 Honda Motor Japonia Autovehicule 76264 101190
Co Ltd
19 Suez Franta Electricitate, Gaz, 75151 96714
Apa
20 Siemens AG Germania Echipamente 74585 119812
electrice si
electronice
21 Hutchinson Hong-Kong, Diverse 70679 87146
Whampoa China
Limited
22 RWE Group Germania Electricitate, Gaz, 68202 123080
Apa
23 Nestle SA Elvetia Alimente si bauturi 66677 83426
24 BMW AG Germania Autovehicule 66053 104118
25 Procter & SUA Diverse 64487 138014
Gamble
Sursa : World Investemnt Report 2008, Transnational Corporations and the Infrastrucure Challenge
Anexa nr. 2
Clasamentul in functie de capitalul social subscris
Nr.
Compania Compania investitoare Tara Activitatea
crt.
Automobile-Dacia
1 Renault SA Franta Automotive
SA
Mittal Steel Galati
2 Mittal Steel Holding AG Elvetia Productie de otel
SA
A&D Pharma A&D Pharma Holdings
3 Olanda Farmacie
Holdings SRL NV
4 Rompetrol Rafinare Grupul Rompetrol SA Olanda Productie de ulei
SA
I.
5 Telemobil SA Inquam SA Telecomunicatii
Virgine
Cosmote Romanian
Mobile Cosmote Mobile
6 Grecia Telecomunicatii
Telecommunicatins Telecommunicatins SA
SA
Retail
7 Hiproma SA Bearbull SAS Franta
SC Kaufland Rumanien Germani
8 Kaufland Romania Retail
Warenhandel GMBH a
Raiffeisen International
9 Raiffeisen Bank SA Austria Bancar
Bank-Holding AG
Mechel Campia Mechel International
10 Elvetia Metalurgie
Turzii SA Holdings AG
Colgate – Palmolive Colgate – Palmolive Produse de uz
11 SUA
(Romania) SA (America) INC personal
Mol Romania
Mol Hungarian Oil & Gas Distributie de
12 Petroleum Products Ungaria
Company RT benzina
SRL
Ote International
13 Romtelecom SA Cipru Telecomunicatii
Investment’s Limited
UPC Romania Holding
14 UPC Romania SA Olanda Telecomunicatii
B.V.
Rompetrol Financial Activitati
15 The Rompetrol Group N.V. Olanda
Group SRL manageriale
Productie de
16 Alro SA Marco Industries BV Olanda
aluminiu
Lukoil Europe Holding
Productie de ulei si
17 Petrotel – Lukoil SA B.V. prin absorbtia Petrotel Olanda
distributie de benzina
– Lukoil Holdings BV
Germani
18 EON Moldova SA EON Energie AG Energie
a
Unicredit Romania
19 Unicredito Italiano SPA Italia Bancar
SA
Carpatcement Heidelberg Cement Central Materiale de
20 Olanda
Holding SA Europe East Holding BV constructie
Sursa: www.arisinvest.ro/level1.asp?id=248&LID=1
Bibliografie
1. Ana Bal, Sterian Dumitrescu – Economie mondiala – Editia a-II-a, Editura

Economica, Bucuresti, 2002
2. Dana Pop, ”Globalizare şi teorii ale dezvoltării”; suport de curs; Bucureşti, 2006
3. Dent, C. – The European Economy. The Global Context, Routledge, London,
1997
4. Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura
Polirom, Iaşi, 2001
5. Gheorghe M. Voinea, Instituţii financiar-bancare internaţionale, Iaşi 2008
6. Gh. Postelnicu, C.Postelnicu, Globalizarea economiei, Editura Economică,
Bucureşti, 2000
7. Hill, Ch.W.L. – International Business, McGrow-Hill, 2000
8. Ion Viorel Matei, Instituţii financiar-bancare internaţionale, Ed. Universitară,
Craiova, 2005
9. Işan, Vasile – Tranzacţii comerciale internaţionale, Ed. Sedcom Libris, Iaşi,
2004
10. Joseph E. Stiglitz – Globalizarea, speranţe şi deziluzii, Editura Economică,
Bucureşti, 2005
11. Lukas, A. – WTO Report Card III. Globalization and Developing Countries,
Center for Trade Policy, CATO Institute, June 20, 2000
12. Monica Dudian, Economie, Editura All-Beck, Bucuresti, 2005
13. Monica Dudian, Dragos Huru,Mihaela Dobre, Iulian tanase, Gabriela Molanescu,
Marius Marinas, Liliana Craciun, Nicolae Moroianu, Economie, Bucuresti, 2005
14. Moise Elena: „Investiţii străine directe”, Ed. Victor, Bucureşti, 2005
15. Nanu Roxana Maria, ‘Reforma sistemului bancar din România’, Editura
Universitară, Craiova, 2002
16. Nicolae Danilă, ‘Privatizarea băncilor’, Editura Economică, Bucureşti, 2002
17. Paul Bran, Relaţii financiare şi monetare internaţionale, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1990
18. Petre Brezeanu, Ilie Simon, Laura Ellz Novac, Instituţii financiare
internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 2005
19. Plihon D. (2001): Mizele globalizării financiare, în Cordellier S. (coord.) (2001):
“Mondializarea dincolo de mituri”, Ed. Trei, Bucureşti, colecţia Ideea
Europeană,
20. Popescu, A. Bondrea, Mădălina Constantinescu, Globalizarea, mit şi realitate,
Editura Economică, Bucureşti, 2004
21. Suciu Titus:”Globalizarea si impactul social al acesteia in viziunea
principalelor curente de gandire economica din zilele noastre”;Bucuresti,2006
22. Victor Gotişan. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane, cauze,
tendinţe, manifestări. Cul. Globalizarea pieţei sociale. Chişinău, 2004
23. Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe
din România pe ţări de provenienţă, în anul 2005
24. Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din
Romania in anul 2006
25. Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000, www.gov.ro ,
www.psd.ro
26. FMI
27. Foreign Direct Investment for Development, OECD, Paris, 2002
28. INSSE, Anuarul statistic al Romaniei 2004
29. INSSE, Romania in cifre 2008
30. Raportului UNCTAD – 1999
31. UNCTAD, World Investment Report 2008: Transnational Corporations and the
Infrastructure Challenge
32. UNCTAD, World Economic Situation and Prospects, 2009
33. Strategia Nationala de Export 2005-2009
34. World Investment Report 2004: The Shift towards Services, UNCTAD, New
York and Geneva, 2004
35. WTO Secretariat
36. WTO, The Least Developed Countries Report, United Nations, 2002
37. WTO, International Trade Statistics, 2006
38. WTO Report 2008, Trade in globalising world
39. WTO – Raportul asupra comerţului mondial, 2008
40. World Trade Report 2003; Grimwade, Nigel – International Trade, Routledge,
London, 2000
41. www.bnr.ro
42. www.bnro.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2003.
43. www.bnro.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007
44. www.oecd.org - OECD Factbook 2009
45. www.wto.org - International Trade Statistics, 2008

Globalizarea În România

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Globalizarea În România

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Globalizarea în România

1.1. Condiţiile în care România trebuie să facă faţă globalizării

1.2 Impactul globalizării asupra comerţului exterior al României (1997-

1.2.1. Comerţul în România în perioada 1997-2004

În perioada 1997 – 2004, România a avut o crestere constanta în comertul

Dupa cum reiese din graficul numarul 1 evolutia exporturilor si importurilor in

Exporturi FOB Importuri CIF

Analizând cifrele putem vedea ca schimburile comerciale ale României sunt

5.2 3.1 2.3

Produse industriala si echipamente electrice Textile

Volumul valoric al comertului international a crescut an de an în perioada

Sursa: INSSE, Romania in cifre 2008

Principalele modificãri structurale intervenite în evolutia exporturilor de bunuri,

Sursa: INSSE, Romania in cifre 2008

Graficul numarul 2 releva evolutia ascendenta a comertului romanesc in perioada

Sursa: INSSE, Romania in cifre 2008

Principalii parteneri comerciali intre-europeni ai Romaniei sunt: Italia, Germania,

Importurile realizate de Romania in perioada 2006-2007 au avut ca principale tari

Sursa: INSSE, Romania in cifre 2008

Sursa: INSSE, Romania in cifre 2008

Înscrierea României în procesul de aderare la Uniunea Europeanã si aderarea

1.3. Impactul globalizării asupra investiţiilor în România (1997-2008)

Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe urmează, ca o consecinţă firească,

1.3.1. Evoluţia fluxurilor de ISD în perioada 1997-2002

Apreciem că în perioada 1997-2000 în România, caracterizată de o cerere internă

1.3.2. Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe în România în

Potrivit BNR, in perioada 2003-2006, investitiile straine directe au fost intr-o

Datele statistice arată că investiţiile străine directe în 2003 s-au orientat cu

Investiţii străine directe în România. Fluxuri nete în anul 2004

1.3.3. Climatul investitional in anul 2006

Anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine

In anul 2006, in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei

Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost

Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati

Asadar, din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri

1.3.4.Climatul investiţional în anul 2007

5.3.4.1. Rezultatele cercetării statistice privind fluxurile de investiţii

România se află la un stadiu de maturitate din punct de vedere al investiţiilor străine

1.3.4.2 Repartizarea ISD pe ţări de origine în anul 2007

Repartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin

1.3.5. Investiţiile străine directe în anul 2008

1.3. Impactul globalizării asupra pieţei financiare din România

Sistemul bancar românesc trece printr-o continuă perioadă de restructurări şi

1.4.2. Principalele instituţii bancare care activează în România

Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International ar aduce, potrivit analistilor,

1.4.4.1. Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la

Îndelung discutată şi analizată, globalizarea a devenit astăzi un fenomen obiectiv,

Topul celor mai mari 25 de Corporatii Transnationale non-financiare in functie de

Clasamentul in functie de capitalul social subscris

1. Ana Bal, Sterian Dumitrescu – Economie mondiala – Editia a-II-a, Editura

You might also like