Craniul

Craniul este alcatuit din neurocraniu (cutia craniana) si viscerocraniu (oasele fetei).
Neurocraniul este alcatuit din 8 oase: 4 perechi (parietale, temporale) si 4 neperechi
(frontal, occiopital, etmoid, sfenoid). Oasele viscerocraniului sunt in numar de 14, dintre
care doar doua sunt neperechi (vomer, mandibula) iar restul sunt perechi (maxilare,
nazale, lacrimale, zigomatice, palatine, cornete nazale inferioare).
Neurocraniului i se descriu: o parte superioara numita calvarie (calota craniana) si una
inferioara numita baza craniului.

Calvaria (calota craniana)

La formarea calvariei participa oasele parietale, scuama frontalului si scuama

occipitalului. Intre aceste oase se gasesc 3 suturi:
o sagitala – situata intre cele doua oase parietale;
o coronala – situata intre scuama frontalului si cele doua parietale;
o lambdoida – situata intre scuama occipirtalului si oasele parietale.
La copil, la intersectia dintre aceste suturi se delimiteaza doua fontanele:
-anterioara (bregmatica) – este situata la jonctiunea suturilor coronala si sagitala, are
forma romboidala, dimensiuni de 4/2,5 cm, se inchide dupa 18 luni.
-posterioara (lambdaoida)– se afla intre suturile sagitala si lambdoida, are forma
triunghiulara, dimensiuni de 2/1 cm, se inchide dupa 3-6 luni.
In unele cazuri, intre cele doua jumatati ale scuamei frontalului se intalneste sutura
frontala (metopica).

Baza craniului

Studiul bazei craniului se face din mai multe incidente (vederi):

1.vedere posterioara
2.exobaza (vedere inferioara)
3.endobaza (aspectul interior al bazei craniului)
4.vedere anterioara
5.vedere laterala

1.vederea posterioara
In cadrul vederii posterioare se pot descrie urmatoarele:
-protuberanta occipitala externa – este situata la mijlocul scuamei occipitalului; la nivelul
ei se insera m.trapez; punctul cel mai proeminent al acesteia se numeste inion si este
folosit in craniometrie;
-creasta occipitala externa – se intinde intre protuberanta occipitala externa si gaura
occipitala mare;
-linia nucala superioara – este situata in dreptul protuberantei occipitale externe, de o
parte si de alta a acesteia; pe ea se insera mm.trapez (medial) si sternocleidomastoidian
(lateral);
-linia nucala suprema – pe ea se insera pantecele occipital al m.occipitofrontal;
-linia nucala inferioara – pe ea se insera mm.suboccipitali.
2.exobaza (vederea inferioara)
Exobaza este delimitata anterior de dintii frontali ai maxilarului, posterior de linia nucala
superioara, lateral de dintii laterali ai maxilarului, de arcul zigomatic cu prelungirea lui
posterioara si de procesul mastoid. Este formata de procesele palatine ale maxilarului, de
oasele palatine, vomer, procese pterigoide, fata inferioara a aripii mari si o parte din
corpul sfenoidului, fetele inferioare ale scuamei, partilor pietroasa si mastoidiana ale
osului temporal si fata inferioara a osului occipital.
Partea posterioara a exobazei corespunde neurocraniului iar cea anterioara
viscerocraniului.
I. la nivelul neurocraniului la formarea exobazei participa fetele inferioare ale scuamei,
partilor pietroasa si mastoidiana ale osului temporal si fata inferioara a osului occipital.
*la nivelul osului occipital se descriu urmatoarele elemente:
gaura occipitala mare – delimitata lateral de condilii occipitali, anterior de partea
bazilara a osului occipital, iar posterior de scuama occipitalului; medial de gaura
occipitala mare se insera lig.alare. Prin ea trec: - bulbul rahidian
- a. si v. vertebrala
- radacinile spinale ale nn.accesori
- aa.spinale anterioare si posterioare;
condilii occipitali – sunt proeminente elipsoide convexe situate anterior si lateral de
gaura occipitala mare, care se articuleaza cu atlasul;
fosa condilara – se gaseste posterior de condil si poate prezenta un orificiu pentru o
vena emisara;
canalul hipoglosului – se gaseste in baza condilului occipital; prin el iese din fosa
craniana posterioara n.hipoglos;
proces bazilar al occipitalului – este situat anterior de gaura occipitala mare; el prezinta
in mijlocul lui o proeminenta numita tubercul faringian, pentru insertia m.constrictor
superior al faringelui;
*osul temporal – are 4 parti:
-scuama
-stanca
-proces mastoid
-parte timpanica
Pe exobaza se observa dinspre lateral si posterior spre anterior si medial urmatoarele
elemente apartinand osului temporal:
procesul mastoidian – se gaseste lateral de partea bazilara si de masele laterale ale
occipitalului; pe el se insera m.sternocleidomastoidian;
incizura mastoidiana – situata medial de procesul mastoidian; aici se insera pantecele
posterior al m.digastric;
procesul stiloid – este situat anterior si medial de procesul mastoid; la nivelul lui se
insera 3 mm.: - m.stilohioidian
- m.stilofaringian
- m.stiloglos
2 ligamente - stilohioidian
- stilomandibular
santul a.occipitale – este situat posterior de procesul stiloid si medial de incizura
mastoidiana; prin el trece artera omonima;
vagina procesului stiloid – este o lama osoasa situata anterior de procesul stiloid si
apartine partii timpanice a osului temporal;
gaura stilomastoidiana – este situata intre radacina procesului stiloid si partea
anterioara a incizurii mastoidiene; prin ea trec n.facial si a.stilomastoidiana; lateral de
gaura, intre partea timpanica si procesul mastoid este sutura timpanomastoidiana prin
care trece ramura auriculara a n.vag;
gaura rupta (foramen lacerum) – e o lipsa de substanta osoasa, situata la varful stancii
temporalului, care la craniul cu parti moi este inchisa de cartilaj; prin ea trece n.pietros
mare care la acest nivel se uneste cu n.pietros profund pentru a forma n.canalului
pterigoidian; pe conturul anterior al gaurii rupte se gaseste intrarea in canalul pterigoidian
prin care trece n.omonim; in peretele posterior al gaurii rupte se gaseste orificiul
endocranian al canalului carotic;
orificiul extern al canalului carotic – este situat anterior de gaura jugulara; prin el artera
carotida interna intra in canalul carotic din stanca temporalului; pe peretele superior al
canalului, corespunzator acestui orificiu, se gasesc canaliculele caroticotimpanice prin
care trec nn. omonimi spre urechea medie;
gaura jugulara – este situata la limita dintre occipital si stanca temporalului, fiind
delimitata de incizurile jugulare ale celor doua oase; este impartita de procesul
intrajugular in doua parti: partea laterala mai larga prin care trece v.jugulara interna si
partea mediala prin care trec nn.IX, X, XI si sinusul pietros inferior;
fosa jugulara – situata in partea postero-laterala a gaurii jugulare; este ocupata de
bulbul superior al v.jugulare interne pe care tavanul fosei jugulare il separa de cavitatea
timpanica; in acest tavan se gaseste canaliculul mastoidian, prin care intra in stanca
temporalului ramura auriculara a n.vag; aceasta iese din craniu prin fisura
timpanomastoidiana
foseta pietroasa – situata pe creasta dintre orificiul extern al canalului carotic si gaura
jugulara; este ocupata de gg.superior al n. glosofaringian; in fundul ei se gaseste
canaliculul timpanic prin care trece n.omonim;
*aripa mare a osului sfenoid are 4 fete:
-cerebrala
-orbitala
-temporala
-infraorbitala
La limita dintre corp si aripa mare a sfenoidului exista mai multe orificii vizibile pe
exobaza:
1.gaura ovala – prin care trec n.mandibular, a.meningee accesorie si n.pietros mic
(uneori);
2.gaura spinoasa – situata posterior de gaura ovala; prin ea trece a. meningee medie;
3.orificiul Vesale – situat medial de gaura ovala; prin el trece o vena emisara.
4.orificiul Arnold – situat posterior de gaura ovala; prin el trece n.pietros mic;
fosa mandibulara – se gaseste lateral de spina sfenoidala; ea este impartita de fisura
pietrotimpanica Glasser intr-o portiune anterioara, concava, neteda, marginita anterior de
tuberculul articular, portiune care serveste pentru articularea cu condilul mandibulei si
portiunea posterioara, rugoasa si marginita posterior de partea timpanica a osului
temporal, este uneori ocupata de o parte a glandei parotide.
tuberculul articular – limiteaza anterior fosa mandibulara.
fisura timpanoscuamoasa – separa partile timpanica si scuamoasa ale osului temporal;
ea este impartita de o prelungire a stancii temporalului, care patrunde in partea ei
mediala, in fisura pietroscuamoasa situata anterior si fisura pietrotimpanica situata
posterior; prin aceasta din urma iese din urechea medie n.coarda timpanului;
II.la nivelul viscerocraniului se descriu urmatoarele elemente care participa la formarea
exobazei:
procesul pterigoid – este prelungirea inferioara a osului sfenoid; e formata din doua
lame pterigoidiene -laterala si mediala- intre care se delimiteaza fosa pterigoidiana unde
se insera m.pterigoidian medial;
lama mediala a procesului pterigoid – in partea superioara aceasta se imparte in doua
lamele intre care se delimiteaza fosa scafoida unde se insera m.tensor al valului palatin;
lamela mediala a fosei scafoide prezinta procesul vaginal ce delimiteaza canalele
palatovaginal si vomerovaginal; lama mediala se termina inferior cu carligul pterigoidian,
limitat la baza lui de santul carligului pterigoidian, prin care aluneca tendonul m.tensor al
valului palatin;
choanele – reprezinta orificiile de comunicare dintre fosele nazale si faringe.
Acestea sunt delimitate astfel:
-medial – vomerul;
-superior – corpul sfenoidului si aripa vomerului;
-lateral – lama mediala a procesului pterigoid;
-inferior – lama orizontala a osului palatin.
palatul dur – este delimitat anterior si lateral de arcada alveolodentara superioara, fiind
format de procesele palatine ale oaselor maxilare in doua treimi anterioare si lamele
orizontale ale oaselor palatine in treimea posterioara, unite prin doua suturi palatine:
mediana (sagitala) si transversa; anterior si median, la formarea palatului dur poate
participa si osul incisiv, separat de procesele alveolare ale osului maxilar prin sutura
incisiva;
spina nazala posterioara – reprezinta prelungirea mediana a marginii posterioare a
palatului dur;
gaura palatina mare si gaurile palatine mici – situate in unghiul postero-lateral al
palatului dur prin care trec vasele si nn.omonimi;
gaura incisiva – situata la extremitatea anterioara a suturii palatine sagitale; prin ea trec
ramura terminala a arterei palatine mari si n.nazopalatin;
procesele alveolare ale oaselor maxilare – prezinta alveole dentare despartite prin
septuri interalveolare.

3.endobaza (aspectul interior al bazei craniului)

Endobaza prezinta 3 subdiviziuni dispuse la niveluri diferite; acestea se numesc fose
craniene: anterioara, mijlocie, posterioara. Limita dintre fosele craniene anterioara si
mijlocie este reprezentata lateral de marginea posterioara a aripii mici a osului sfenoid, in
vreme ce, pe linia mediana, limita este mai putin evidenta. Fosa craniana posterioara este
separata de cea mijlocie pe linia mediana de dorsum sellae, iar lateral de marginea
superioara a stancii temporalului.
Fosa craniana anterioara

Aceasta formeaza tavanul orbitelor si al cavitatii nazale; este marginita anterior si lateral
de osul frontal. Podeaua fosei craniene anterioare e alcatuita de partile orbitale ale
frontalului, lama ciuruita a etmoidului, aripile mici si partea anterioara a corpului
sfenoidului.
La nivelul fosei craniene anterioare se descriu, pe linia mediana, dinspre anterior spre
posterior, urmatoarele elemente:
creasta frontalului pe care se insera coasa creierului;
gaura oarba (foramen cecum) – este inconstanta, in ea patrunde o prelungire a durei
mater, iar atunci cand e permeabila, o vena de la mucoasa nazala la sinusul sagital;
crista galli – reprezinta partea superioara a lamei verticale a osului etmoid; si pe
aceasta se insera coasa creierului;
jugum sphenoidale – este suprafata plana de pe fata superioara a corpului sfenoidului;
santul chiasmatic – este situat posterior de jugum sphenoidale; se continua lateral cu
canalele optice prin care patrund in orbita n.optic si a.oftalmica;
Lateral de elementele mediane se gasesc:
lamele ciuruite ale etmoidului – sunt prevazute cu numeroase orificii prin care trec
filetele n.olfactiv.
lamele orbitale ale osului frontal, care formeaza doua treimi anterioare ale tavanului
orbitei;
sutura frontoetmoidala – este situata intre lamele ciuruite si lamele orbitale ale
frontalului; la extremitatile acesteia se gasesc gaurile etmoidale anterioare si posterioare
prin care trec vasele si nn.omonimi;
aripa mica a osului sfenoid – este de forma triunghiulara si formeaza treimea
posterioara a tavanului orbitei; este separata de partea orbitala a frontalului prin sutura
sfenofrontala;
procesele clinoide anterioare – sunt prelungiri posterioare ale aripilor mici ale
sfenoidului.

Fosa craniana mijlocie

Este formata de corpul sfenoidului, aripa mare a sfenoidului, scuama temporalului prin
fata cerebrala si stanca temporalului prin fata ei anterioara.
Pe linia mediana, dinspre anterior spre posterior, descriem urmatoarele:
saua turceasca – ea prezinta 3 elemente:
-tuberculul seii – situat posterior de santul chiasmatic;
-fosa hipofizara – in care este adapostita hipofiza;
-dorsum sellae – care se prelungeste cu procesele clinoide posterioare;
santul carotic – este situat pe fata laterala a corpului sfenoidului si e transformat de
dura mater de la acest nivel in sinus cavernos; tot pe fata laterala a corpului sfenoidului se
gasesc si procesele clinoide mijlocii;
Intre corpul sfenoidului si aripile lui, dinspre anterior spre posterior, se gasesc
urmatoarele orificii:
o fisura orbitala superioara – prin ea trec nn.III, IV, VI, ramura oftalmica a n.V si
vene oftalmice;
o gaura rotunda – prin care trece spre fosa pterigopalatina n.maxilar;
o gaura ovala – prin care trec n.mandibular, a.meningee accesorie si uneori n.pietros
mic;
o gaura spinoasa – prin care trec a.meningee medie si ramura meningeala a
n.mandibular;
o gaura Vesale – este inconstanta; prin ea trece o vena emisara;
o canaliculul Arnold – este inconstant; atunci cand exista, prin el trece n.pietros
mic.
Pe fata anterioara a stancii temporalului se descriu, dinspre medial spre lateral,
urmatoarele elemente:
 impresiunea trigeminala – este ocupata de ganglionul trigeminal Gasser;
 eminenta arcuata – determinata de canalul semicircular superior;
 tegmen tympani (tavanul casutei timpanului)
 santul n.pietros mare – este situat lateral de impresiunea trigeminala;
acesta se termina la nivelul hiatusului n.pietros mare prin care iese din
stanca ramura omonima a n.facial;
 santul n.pietros mic – situat anterior de santul n.pietros mare, care se
termina la hiatusul n.pietros mic prin care trece n.omonim, ramura a
n.glosofaringian;
 fisura pietroscuamoasa – situata intre fata anterioara a stancii si scuama
temporalului;
 santul sinusului pietros superior – situat pe marginea superioara a stancii
temporalului; prin el trece sinusul venos omonim.

Fosa craniana posterioara

Este formata de osul occipital, fata posterioara a stancii temporalului, procesul mastoid, o
mica parte din unghiul mastoidian al temporalului.
La nivelul fosei craniene posterioare se descriu urmatoarele elemente:
 gaura occipitala mare;
 procesul bazilar – situat anterior de gaura occipitala mare, prezinta pe aceasta fata
un sant numit clivus ocupat de punte si de trunchiul bazilar;
 creasta occipitala interna – este o proeminenta mediana situata posterior de gaura
occipitala mare, care se termina superior la protuberanta occipitala interna;
 protuberanta occipitala interna – este situata de obicei la un nivel inferior fata de
protuberanta occipitala externa;
 santurile sinusurilor transverse – situate de o parte si de alta a protuberantei
occipitale interne si indreptate spre lateral, ele contin sinusurile venoase
omonime; formeaza impreuna cu santul sinusului sagital si cu creasta occipitala
interna eminenta cruciata (cruciforma) ce corespunde protuberantei occipitale
interne;
 santurile sinusurilor sigmoide – continua santurile sinusurilor transverse;
  gaura jugulara;
 santul sinusului pietros inferior – este situat pe marginea inferioara a fetei
posterioare a stancii temporalului; se termina posterior in partea mediala a gaurii
jugulare;
 orificiul intern al canalului hipoglosului – prin el trece n.omonim;
 orificiul intern al canalului condilar – este situat posterior de orificiul intern al
canalului hipoglosului;
 fose cerebeloase – situate lateral de creasta occipitala interna;
 por acustic intern – este un orificiu situat la jumatatea fetei posterioare a stancii
temporalului; se continua cu meatul acustic intern, in fundul caruia se gaseste o
lama osoasa care separa meatul acustic intern de urechea interna; ea este impartita
de doua creste perpendiculare in 4 cadrane: -antero-superior – aria facialului prin
care trece n.facial
-antero-inferior – aria cohleara
-postero-superior – aria vestibulara
superioara
-postero-inferior – aria vestibulara
inferioara
Postero-inferior de aceasta arie se gaseste foramen singulare prin care trec fibrele
nervoase care vin de la canalul semicircular posterior.
 deschiderea canalului apeductului vestibulului – situata lateral de porul acustic
intern.

4.vederea anterioara
Este formata superior de scuama frontalului si inferior de oasele viscerocraniului.
De sus in jos i se descriu urmatoarele:
tuberozitati frontale – proeminente ale scuamei frontalului;
arcuri supraorbitale – apartin osului frontal si delimiteaza superior aditus orbitae; ele
prezinta la unirea a doua treimi laterale cu o treime mediala gaurile supraorbitale prin
care trec nn.omonimi; medial de aceste gauri se gasesc incizurile frontale, prin care trec
ramurile mediale ale nn.supraorbitali;
arcuri sprancenoase – sunt proeminente paralele si superioare fata de arcurile
supraorbitale;
glabela – este o proeminenta/depresiune situata intre cele doua arcuri supraorbitale;
arcul infraorbital – este format medial de osul maxilar prin margnea sa infraorbitala si
lateral de osul zigomatic;
gaura infraorbitala – se gaseste inferior de arcul infraorbital; prin ea trece manunchiul
vasculonervos omonim;
fosa canina – este o depresiune situata inferior de gaura infraorbitala;
apertura piriforma – reprezinta deschiderea foselor nazale osoase; este delimitata
superior de oasele nazale si inferolateral de incizurile nazale ale oaselor maxilare;
spina nazala anterioara – proeminenta situata median, in partea inferioara a aperturii
piriforme; de la nivelul ei coboara sutura intermaxilara;
gaura zigomaticofaciala – prezenta la nivelul fetei laterale a osului zigomatic; prin ea
trec n.si vasele omonime.
5.vederea laterala
In cadrul vederii laterale se pot descrie:
A.Fosa temporala
Fosa temporala este delimitata astfel:
 superior de linia temporala ce pleaca de la procesul zigomatic al frontalului,
trece peste osul frontal, delimitand portiunea temporala a acestuia; intersecteaza
sutura coronala si ajunge la nivelul parietalului unde se bifurca intr-o linie
temporala superioara si una inferioara. Linia temporala superioara se sterge
treptat iar cea inferioara devine din ce in ce mai proeminenta, trece peste scuama
temporalului pana la procesul zigomatic al osului temporal; liniile temporale
marcheaza limita superioara a insertiei m.temporal;
 inferior de arcul zigomatic;
Intre arcul zigomatic si oasele neurocraniului exista un spatiu prin care fosa temporala
comunica cu cea infratemporala.
Peretele medial al fosei temporale este format din scuama temporalului, parietal,
portiunea temporala a scuamei frontalului, aripa mare a osului sfenoid pana la creasta
infratemporala. Pe fata temporala a osului zigomatic se afla gaura zigomaticotemporala
prin care trec n. si vasele omonime.
 anterior exista o sutura de forma literei “H” la care participa scuama
temporalului, scuama frontalului, aripa mare a sfenoidului si unghiul sfenoidal al
parietalului, fiind loc de intalnire a suturilor scuamoasa (intre solzul temporalului
si marginea scuamoasa a parietalului), sfenoscuamoasa, sfenoparietala. La
nastere, la acest nivel se afla fontanela sfenoidala, care se inchide in primele 3
luni de viata;
 posterior sutura scuamoasa se continua cu sutura scuamozomastoidiana (intre
scuama temporalului si procesul mastoid). In vecinatatea acesteia exista gaura
mastoidiana prin care trec o vena emisara si o ramura a arterei occipitale. La
intersectia suturilor lambdoida, occipitomastoidiana si parietomastoidiana se
gaseste la nastere fontanela mastoidiana;
Procesul zigomatic al temporalului se continua in partea posterioara cu o creasta osoasa
longitudinala care devine linie temporala inferioara si cu o prelungire transversala mai
scurta si mai groasa, convexa antero-posterior, numita tubercul articular. Aceste doua
prelungiri delimiteaza o depresiune numita fosa mandibulara.
Inferior de prelungirea posterioara a procesului zigomatic se afla porul acustic extern, ce
se continua cu meatul acustic extern. Superior si posterior de porul acustic extern se
gaseste spina suprameatica iar inferior de acesta se afla procesul stiloid.
Fosa temporala contine:
-tesut adipos
-m.temporal si fasciile lui
-manunchiul vasculonervos temporal profund.

B.Fosa infratemporala
Fosa infratemporala prezinta 4 pereti:
1.perete anterior – este format de tuberozitatea maxilei pe care se gasesc orificiile
alveolare (foramina alveolaria), prin care intra in canalele alveolare ramurile vasculare si
nervoase alveolare superioare si posterioare.
2.perete superior – este format de aripa mare a osului sfenoid, inferior de creasta
infratemporala si de o parte a scuamei temporalului; la acest nivel se gasesc mai multe
orificii:
-gaura ovala – prin care trece n.mandibular;
-gaura spinoasa – este situata la nivelul spinei sfenoidale; prin ea trece a.meningee medie;
-gaura Vesale – prin care trece o vena emisara;
-canalul Arnold – prin care trece n.pietros mic;
3.perete medial – este format de lama laterala a procesului pterigoid;
4.perete lateral – este format de procesul coronoid al mandibulei.
Inferior si posterior, fosa infratemporala este larg deschisa.Intre peretii anterior si medial
exista superior sutura sfenomaxilara (fisura orbitala inferioara) iar inferior fisura
pterigomaxilara prin care se patrunde in fosa pterigopalatina.
Fosa infratemporala prezinta urmatoarele comunicari:
- cu fosa temporala prin spatiul dintre arcul zigomatic si osul temporal;
- cu fosa pterigopalatina prin fisura pterigomaxilara;
-cu orbita prin fisura orbitala inferioara.
Ea contine dinspre superficial spre profunzime:
-m.temporal;
-a.maxilara cu ramurile ei;
-plexul venos pterigoidian;
-mm.pterigoidian lateral;
-n.mandibular;
-m.pterigoidian medial.
N.coarda timpanului patrunde in fosa infratemporala pe partea mediala a spinei
sfenoidale si se indreapta spre anterior si inferior pentru a se anastomoza cu n.lingual.

C.Fosa pterigopalatina
Fosa pterigopalatina este un spatiu ingust de forma piramidala cu baza asezata superior.
Ea are 4 pereti:
1.perete anterior – format de osul maxilar si de procesul orbital al osului palatin;
2.perete posterior – este format de fata anterioara a procesului pterigoid;
3.perete medial – lama verticala a palatinului;
4.perete superior (baza) – este format de aripa mare a osului sfenoid.

Fosa pterigopalatina prezinta urmatoarele comunicari:

-intre peretii anterior si posterior se gaseste fisura pterigomaxilara prin care fosa
pterigopalatina comunica cu fosa infratemporala;
-la nivelul peretelui posterior exista doua orificii:
*gaura rotunda – prin care fosa pterigopalatina comunica cu fosa craniana mijlocie; prin
ea trece n.maxilar;
*orificiul canalului pterigoidian – situat inferior de gaura rotunda; prin el trece
n.canalului pterigoidian;
-la nivelul peretelui medial se gaseste gaura sfenopalatina prin care fosa pterigopalatina
comunica cu cavitatea nazala; prin ea trece a.sfenopalatina;
-la nivelul peretelui anterior se gasesc:
* fisura orbitala inferioara prin care fosa pterigopalatina comunica cu orbita;
*canalul infraorbital prin care fosa pterigopalatina comunica cu regiunea infraorbitala;
*orificiile de deschidere ale canalelor vomerovaginal si palatovaginal;
-inferior fosa pterigopalatina se continua cu canalele palatine mari si mici ce se deschid la
nivelul palatului dur; prin ele trec nn.palatini.
Fosa pterigopalatina contine:
-n.maxilar ce intra in fosa prin gaura rotunda si iese lateral prin fisura orbitala inferioara;
-n.canalului pterigoidian situat inferior de n.maxilar;
-a.maxilara intra in fosa prin fisura pterigomaxilara, are traiect spre medial, iese din fosa
sub forma de a.sfenopalatina prin gaura sfenopalatina;
-ganglionul pterigopalatin;
-ramuri nazale, orbitale, faringiene ale ganglionului pterigopalatin.

Orbita

Orbitele sun doua cavitati simetrice, care adapostesc segmentul periferic al analizatorului
vizual, reprezentat de globul ocular cu anexele sale, precum si vasele si nervii acestora.
Orbita are forma de piramida patrulatera, cu axul lung spre posterior si medial.Ei ii putem
descrie:
o baza numita deschiderea orbitei (aditus orbitae)
un varf care este incomplet, la nivelul lui fiind o deschidere larga ce reprezinta treimea
mediala a fisurii orbitale superioare;
4 pereti : - medial, cu directie aproape sagitala;
- lateral, oblic;
- superior;
- inferior.
Peretele superior (tavanul orbitei) – este alcatuit in doua treimi anterioare de lama
orbitala a osului frontal, iar in treimea posterioara de aripa mica a sfenoidului, intre cele
doua existand sutura sfenofrontala. Acest perete separa orbita de fosa anterioara a
craniului. El este foarte subtire, poate fi usor perforat si in partea antero-mediala poate fi
dedublat, continand o parte a sinusului frontal, care se poate intinde uneori in tot tavanul
orbitei.
In unghiul posterior al peretelui superior se afla canalul optic, prin care orbita comunica
cu fosa craniana medie. Canalul optic se deschide endocranian in partile laterale ale
santului chiasmatic.
In unghiul antero-lateral al tavanului orbitei se gaseste fosa lacrimala, ce contine partea
orbitala a glandei lacrimale.
In unghiul antero-medial al tavanului orbitei se gaseste spina/foseta trohleara unde se
insera tendonul m.oblic superior.
Peretele lateral – este format in partea anterioara de fata orbitala a zigomaticului, iar in
partea posterioara de fata orbitala a aripii mari a sfenoidului.Aceste doua elemente sunt
unite prin sutura sfenozigomatica.In unghiul superolateral al aditusului orbitei participa la
formarea peretelui lateral si fata mediala a procesului zigomatic al frontalului.
La nivelul acestui perete se descrie gaura zigomaticoorbitala – situata la nivelul fetei
orbitale a osului zigomatic. Prin ea manunchiul vasculonervos omonim intra intr-un
canal ce se bifurca in forma literei “y”si se termina la nivelul orificiilor zigomaticofacial
si zigomaticotemporal prin care trec nn.omonimi.
Intre peretele superior si cel lateral se delimiteaza fisura orbitala superioara.
Peretele inferior (podeaua orbitei) – este triunghiular, format de fata orbitala a osului
maxilar (care constituie pe cea mai mare intindere a ei tavanul sinusului maxilar), de fata
orbitala a osului zigomatic si de o mica parte din procesul orbital al osului palatin.
Intre peretii lateral si inferior ai orbitei se delimiteaza fisura orbitala inferioara. Prin
aceasta orbita comunica cu fosa pterigopalatina in treimea mediala, cu fosa
infratemporala in treimea mijlocie si cu fosa temporala in treimea laterala. De la locul de
unire a doua treimi anterioare ale fisurii orbitale inferioare cu o treime posterioara, incepe
santul infraorbital care se continua cu canalul infraorbital, care trece pe sub podeaua
orbitei si se deschide prin orificiul infraorbital. Prin el trece manunchiul vasculonervos
infraorbital.
Peretele medial al orbitei – este format in cea mai mare parte de lama orbitala a
etmoidului, ce reprezinta fata laterala a labirintului etmoidal. La formarea lui mai
participa osul lacrimal, asezat anterior de labirintul etmoidal, procesul frontal al
maxilarului, care participa si la delimitarea aditusului orbitei. Osul lacrimal si procesul
frontal al osului maxilar prezinta cate o creasta lacrimala posterioara, respectiv
anterioara, intre care se delimiteaza fosa sacului lacrimal. Aceasta se continua inferior cu
canalul nazolacrimal care se deschide in meatul nazal inferior.
Pe linia de sutura intre tavanul orbitei si peretele medial – numita sutura frontoetmoidala
se gasesc gaurile etmoidale anterioara si posterioara.
Intre oasele care alcatuiesc peretele medial al orbitei se descriu urmatoarele suturi:
lacrimoetmoidala, frontolacrimala, lacrimomaxilara si etmoidomaxilara.

Fosele nazale

Fosele nazale apartin cailor respiratorii superioare. Ele se gasesc in centrul

viscerocraniului si comunica anterior prin apertura piriforma cu exteriorul si posterior cu
nazofaringele prin cele doua choane.
Fosele nazale prezinta 4 pereti: - superior;
- inferior;
- medial;
- lateral.
Peretele superior (tavanul cavitatii nazale) – este alcatuit dinspre anterior spre posterior
de osul nazal, spina nazala a osului frontal, lama ciuruita a osului etmoid, fetele
anterioara si inferioara ale corpului osului sfenoid.Aceste fete ale sfenoidului prezinta pe
linia mediana creasta sfenoidala, care la locul lor de unire, antero-inferior, formeaza un
pintene osos numit rostrum sfenoidal. Pe fata inferioara, concava, a osului nazal se afla
santul etmoidal prin care trece n.etmoidal anterior. Intre lama ciuruita a etmoidului si fata
anterioara a corpului sfernoidului se gaseste recesul sfenoetmoidal, in care se deschide
sinusul sfenoidal.
Peretele inferior (podeaua cavitatii nazale) – este format de palatul dur. In partea
anterioara se observa de fiecare parte a septului orificiul canalului incisiv, canal care
ajunge pe fata inferioara a palatului dur.
Peretele medial (septul nazal osos) – este format in partea superioara din lama
perpendiculara a etmoidului, care posterior se articuleaza cu creasta sfenoidului, iar
inferior de vomer, care se articuleaza atat cu lama perpendiculara si cu creasta sfenoidala
superior, cat si cu palatul dur inferior. Superior, la locul unde se articuleaza cu sfenoidul,
vomerul prezinta doua lame osoase care formeaza aripa vomerului, in care patrund
rostrumul si creasta sfenoidala. Inferior, vomerul se articuleaza cu creasta nazala,
proeminenta de pe fata superioara a suturii palatine mediane.
Pe suprafata peretelui medial se observa numeroase santuri pentru vase si nervi. Dintre
acestea, unul traverseaza oblic fata vomerului, se indreapta anterior si inferior spre
canalul incisiv si contine n.nazopalatin.
Peretele lateral – este format in partea lui superioara de procesul frontal al maxilarului, de
osul lacrimal, de fata mediala a labirintului etmoidal. Inferior, peretele lateral e format de
fata nazala a maxilarului, lama perpendiculara a palatinului, lama mediala a procesului
pterigoid si cornetul nazal inferior.
De pe acest perete se desprind 3-4 prelungiri osoase cu traiect infero-medial, care poarta
numele de cornete nazale: suprem (inconstant), superior, mijlociu, inferior (os separat).
Cornetele nazale suprem, superior, mijlociu sunt prelungiri ale labirintului etmoidal. Sub
fiecare cornet se delimiteaza cate un spatiu numit meat nazal. In meaturile nazale se
deschid sinusurile paranazale, celulele etmoidale si canalul nazolacrimal.
Cornetul nazal suprem – este inconstant si scurt.El delimiteaza meatul nazal suprem in
care se deschide o celula etmoidala posterioara iar posterior de meat, in recesul
sfenoetmoidal, se deschide sinusul sfenoidal.
Cornetul nazal superior – formeaza tavanul meatului nazal superior. La nivelul meatului
nazal superior se deschid cateva celule etmoidale posterioare. Posterior de meatul
superior se gaseste gaura sfenopalatina prin care se comunica cu fosa pterigopalatina.
Cornetul nazal mijlociu – se intinde pe toata lungimea labirintului etmoidal, se
articuleaza posterior cu creasta etmoidala de pe lama perpendiculara a palatinului.
Cornetul mijlociu delimiteaza meatul nazal mijlociu in care se deschid sinusurile frontal
si maxilar. Pe peretele lateral al meatului, in partea superioara, se afla o proeminenta
numita bula etmoidala, determinata de o celula etmoidala. Deasupra ei, intre aceasta si
meatul mijlociu, se deschid 1-3 celule etmoidale anterioare. Inferior si anterior de bula
etmoidala se afla procesul uncinat. Aceste doua proeminente delimiteaza o despicatura
curba numita hiatus semilunar, locul de deschidere al sinusului maxilar. Hiatusul
semilunar se prelungeste anterior cu un sant numit infundibul etmoidal care strabate
labirintul etmoidal si ajunge la nivelul sinusului frontal.Prin infundibul, sinusul frontal se
deschide la nivelul meatului mijlociu.Cand infundibulul este infundat superior, sinusul
frontal se deschide direct, in partea anterioara a meatului mijlociu.
Cornetul nazal inferior – este un os aparte, care se articuleaza cu fata nazala a
maxilarului la nivelui unei creste – crista conchalis – care se continua la nivelul lamei
perpendiculare a palatinului, cu care cornetul inferior se articuleaza posterior. Cornetul
nazal inferior se articuleaza cu etmoidul prin procesul etmoidal si cu osul lacrimal prin
procesul lacrimal. Sub cornetul nazal se delimiteaza meatul nazal inferior. Acesta este cel
mai lung si mai larg dintre meaturi. Acest meat prezinta superior deschiderea canalului
nazolacrimal.

Mandibula

Mandibula este un os mobil, situat in partea anterioara si inferioara a viscerocraniului. Ea

este alcatuita dintr-un corp si doua ramuri. Corpul mandibulei prezinta o fata externa si
una interna. Partea inferioara a corpului se numeste baza mandibulei, iar partea
superioara se numeste parte alveolara. Aceasta parte alveolara prezinta alveole dentare
separate intre ele prin septuri interalveolare.In alveole sunt fixate radacinile dintilor iar in
cazul dintilor cu mai multe radacini, acestea sunt separate prin septuri
interradiculare.Proeminentele alveolelor pe suprafata externa a mandibulei se numesc
juga alveolaria.
Fata externa a corpului mandibulei prezinta urmatoarele elemente:
-protuberanta mentoniera, situata anterior si median, este specifica omului;
-tuberculii mentali, situati lateral de protuberanta mentoniera;
-gaurile mentale, situate lateral si posterior de tuberculii mentali; prin ele trec
manunchiurile vasculonervoase omonime;
-linia oblica, situata pe fata laterala a corpului, separa partea alveolara de baza
mandibulei.
Fata interna a corpului mandibulei prezinta:
-spina mentala, proeminenta situata pe linia mediana, pe care se insera mm.genioglosi si
geniohioidieni;
-fosa digastrica, situata lateral de spina mentala; la nivelul ei se insera pantecele anterior
al m.digastric;
-linia milohioidiana, este situata lateral de fosa digastrica si pe ea se insera
m.milohioidian; ea separa pe fata interna a corpului mandibulei doua depresiuni: una
superioara si anterioara numita fosa sublinguala si una inferioara si posterioara numita
fosa submandibulara; in cele doua fose se gasesc glandele salivare omonime;
Ramurile mandibulei au forma patrulatera si traiect ascendent. Intre corpul si ramul
mandibulei se gaseste unghiul mandibulei (are intre 100-140º), care prezinta pe fata
externa tuberozitatea maseterina pentru insertia m.maseter, iar pe fata interna
tuberozitatea pterigoidiana pentru m.pterigoidian medial.
Partea superioara a ramurii mandibulei prezinta doua prelungiri: una posterioara numita
proces condilar (condilul mandibulei) si una anterioara numita proces coronoid, intre cele
doua aflandu-se incizura mandibulei. Condilul mandibulei prezinta capul mandibulei si
colul mandibulei.Pe fata anterioara a colului se faseste foseta pterigoidiana unde se insera
m.pterigoidian lateral. Fata mediala a ramului mandibulei prezinta gaura mandibulei prin
care intra in canalul mandibulei n.alveolar inferior. Aceasta este delimitata anterior de
lingula mandibulei (spina spix), reper in anestezia n.alveolar inferior. Inferior de gaura
mandibulei se gaseste santul milohioidian prin care trece manunchiul vasculonervos
omonim.