PROVERBELE ROMANILOR

g'ioVIhrif ele.e0a1 e;s saliehd

Onneá nod deieém ale/aace;need =am .14eter,
,Vinteer, letletrea armlet ez9nr.iereina ricks.
LucRETiu, III, p. 11-13.

qen finamen, o can/d.. . j5e. ea a

ITyencla`,. /ado:, a /a:eelli e?ex- an
Mrlea
B. P. HA§DAII, Cuy. Bétr., 11, XIX.

dacoromanica.ro
76TE DREPTURILE RESERVATE.

dacoromanica.ro
VORNICUL JORDACHE GOLESCU
1768-1848

dacoromanica.ro
 PROYERBELE ROMÀNILOR
DIN

11,0111-ANIA, BASARABIA, BUCOVINA, UNGARIA, ISTRIA S,I MACEDONIA

PROYERBE, BICETORT, POVITUIRT, CUYINTE ADEIDIATE,

ASEMOTART, IDIOTISME SI CIMILITURI

CU UN

GLOSAR ROMANO-FRANCES
DE

IULIU A. ZANNE

VOL. I

W,S. 21.1

BUCURESCI
IMPRIMERIA s-rAruLui
ED1TURA LIBRUIET SOCECti á ComP.
1895

dacoromanica.ro
 MANIBUS

CARISSIMORUM ET AMANTISSIMORUM

PARENTIUM
FILIUS MEMOR
L A. Z.

dacoromanica.ro
 PRECUVENTARE.

Ara doue-(leci s'apropia de cdndü , intre compunerile

de la Sainte-Barbe gi cursurile de la Sorbonna , me
clesfetamü cu scrierea gi mai apoi cu trenniterea la
tiparü , in Bucuresci , a calor-va CercetArT asupra
proverbelor române.
Tinta nu'ml erea s aretil gregOlele de totfc soiulfc
din culegerea ce tocmai publicase librarulü din
I. C. Hintescu, nici se apreciezü cele scrise despre noi
de I. Karl Schuller la 1851, de Acs Karolly la 1859 gi
de Reinsberg-Düringsfeld la 1865, ci se invederezil
marea insemnetate a literaturii populare in genere fi
pe a celei romeine in parte, se reamintescü meritelelui
Antonü Pann pentru folkloristica nationalei , dér
cu sémei se intocmescil planulü dupei care trebuiescü cu-
lese gi publicate locutiunile proverbiale, idiotismele, ghi-
citorile gi t6te formulele obicinuite in datine, in jocuri
§i in petreceri , de la vérsta prunciei pene la gdrbova
betrdnete. mire altele çliceamú :
Din cele de pén'aci se pite vedé apriatu la ea' 'te c finutu sé
cugete U7112 bunu culegetoru de proverbe. Si trebuie se cugete ;
eaci, cu cettu paru mai neinsemnate, Cu atettu su7ztu mai in-
teresante, fiindu supuse studittlui i /amuririi. In adeveru, pe
tanga iimba, ele ne faca sd cundscemu i ua suma de fapte, ce

dacoromanica.ro
X

oglindescu candu naivitatea, ccinda intelepciunea popérelor ;

TIC dau ideia despre obiceiurile, institutiunile si viéta genera-
tiunilor ccirora le-ama luat u loculu ; ne infcitisézci mullime de
miel amenunte locale, pline de interesu, agljatére de dorinta
d'a le cunilsce. Asia dér noi toti, pe cciti ne-aru bate gandulu
sé facemu ceirli de literatura poporarei , sé lasamu in-colo do-
tinta de a publica ori-ce qi. ori-cum, numai ca se flmu nUmiii
autori ; se 71.0 patrundemu de ideia ca nu e destulic se culegemu
si sé publiceimu de-ale poporului, ci cei mai trebuie sé scimu
cum se culegemu si cum se publicamu ceia-ce amu culesu ; se
invetamu tia-data ca ori-ce poesia, ori-ce obiceitc, ori-ce pro-
verbu, ori-ce frantura de limba ifi are imprejurarile firesci, in
care si-a Nata nascere si care trebuiesca spuse neapeiratu ; ea
nevoia séu placerile ce le-cra tia scocittc, legile dupa care au
fostu puse in viia rasare a Rometntdui nu pota fi nesocotito
ca usurintei, caci atunci nesocotimu propria ?Ostra lucrare 1.
Cela ce culege si publica producen i populare se 9ZU pregete de
a le insoli de tate variantele, ce aru gasi, si de a da fia-careia
una numera de ordine, care se inlesnésca a lor citare.
Silindu-se a le aduna cettu se p6te mai bine fi mal com-
pletu, se nu se ispitéscei a da ca proverbe roma ne ceia ce scrii-
toril au gasitu prin cartile strainilor, ci se le controleze in
pers6na, cercetcindtc déca satenii le cunoscu, déca le-au auyitu,
cum, eluda si de la cinc.
Sc le imparta in diferite categorii, dap c obiectele des pro
care tractéza si dupa cum se reporta la religiune si mitologia,
la plante si minerale, la timpu, la istoria, la obiceiuri, etc., a-
scyd ndu-le in fia-ce clasa dupa ordinea alfabetica.
Sc nu uitc a trece in note, fia cata de pe scurtu, csplicarea
si istoriculu pro verbelor, arelet nda datinele séu imprejurarile
ce le-au data nascerc si in care santa intrebuintate. Ateitu
viai bine déca, in sprijinulic acelor lamuriri, va 1 roduce si
citatiuni din autorii nostri vedi si nota.
Spre inlesnirca color cc se voru servi de clansele, se adauge
la sférsitultt carta unu indice alfabeticu, atectu de numirile la
eare privescu Yicetorile, calu si de nume pro prii, cu aretarea
paginelor unde se potu gasi.
Sc dé untt glosara de cuvintele ala caron intelesu s'a per-
&eta ori schimbatu, cum si de cele ano coja de pricepula din
causa strainei lor origini, insemnetnda in dreptulu fia-caruia
espresiunea vorbirii actuale.
Sc pastreze cca mai mare scrupulositate nu numai in fi-
1. Cercetan asupra proverbelor t'emane (l'aria, 18-6). Bucuresci, 1877, pagi neta
57-59.

dacoromanica.ro
 XI

dela loe reproduvre, far'a se incerca se le indrepte sea potri-

yesca, ci in citarea autorilor, , cartilor, localitatiti de undc
reproduce orti-ce frasa, orti-ce procerbu, notctindu editianile
pagincle, aniti i oraple in cave att apanda, intr'unu caventu
téte iscérele de care se folosesce si pe care pete se vré i altii
se le consulte.
Deosebit u de pro verbe, se n u uite ghicitorile, idiotisntee, frcin-
turile de linVia, diferitele loculiunti usuale, formule §i çlicetorti
spuse in datine, in petrecerti, in jocurti, in vorbirea i in viéta
de tete çlilele a Rometntattti.
In sprOta, cleca imprejurarti de tota felulu nu i-oru sta
impotriva, se le compare cit ale altor natiunti, spre a se vedé
cd te §I cum sunta introduse, de la cine amu imitatu pe ancle,
ce schimbarti ama introdusu intr'altele.
Celu-ce va ave fericirea se daca la bunu capeta ua a0a de
frunuisa lucrare va merita 9121 numati laudele , ci i l'OCU710-
scinla bunilor Rometnt, cacti mare va fi binele ce va aduce lite-
raturit néstre. Ii trebuiescu, neaparatu, anti de cercetctrti, de
gdndire, de manca, carti si caletoriti, coragiu i staruinta, ca
se nu mati vorbescu despre cunoscinta limbilor vorbite i ne-
vorbite, des pre studit clasice i de cunescerea scriitorilor. Dér,
deca Untt singuru orna nu le-aru puté indeplini pe tete, se re-
curuiscemu cela patina ca mare parte dinteensele nu trecu
peste puterile celuti insufletitu de buna-vointa
Citindu corecturile ma rtainte de a mi-le espedia la
Paris, r4osatultc Petre Ispirescu se folosi cela d'dntdiü
de aceste indernnurt. De 0. la sfér§itulic prima cärticele
de Legende séti Basme ale Românilor (1872) adau-
gase una numgra de 445 ¡licélort, de asta data incepu
ua lucrare sistematica . In intervalu cam de opta oil,
10, consecrd momenteldi libere citirli §i eotrageric pro-
verbelor nu nurnai din autorii CU120SCUti, Ci §i din
manuscrisulu lui Iordache Golescu a/lata in biblioteca
»Academiei romcineu , careia it erea tipografa titulara.
Ast-felic, in Revista pentru istoriä , archeologiA
Cercetari asupra proverbeior romtine, paginele 101-106.
.Farn lia Golesellor, pretiosd vhistard alu ,patriotismulu, nobilitatiT si vir-
tutilor romane, posedd und voluminosa manuscriptd, care coprinde mal multe
mil de proverbe, glume i anecdote de acum 50-60 de anT, tiesa si bine scrise
de mana baranului Iordache Golescu. Acésta coméra de dicetorl si maxime na-
tionale a fostu incredintata ll-lu V. Alexandri, care a daruit-o .societatil Juni-
mea. din lasT (ande a consultat-o si a dictad tia dare-de-sémli despre densa Al.
Lambrior). Din noroc re manuscrisuld asista Anca, dér nimenT nu s'a Indemnatd
se 'Id tiparesch, pato de tema ca nu cum-va cheltulerle sé 'I zad Irnice, ér
cartea se nu a'hi sárta mu ora, acela de a putredi prtn pivnitele librar lor,.
Ib dem, pag. 8-9.

dacoromanica.ro
XII

Illologiä din 1883-1885, aparurd mit de flicetori in

versurl ;i in prosd , cu citarea isv6relor consultate ,
dér grupate in ordine alfabeticd dupd cuvintele prin-
cipale sed initiale, er nu pe serii dup'd idel generale,
-ea se p6tcl fi cu folosil utilisate de lexicografl, de etno-
logi si de ori-care cercetätorii. Intreprinderea erea de
tétd lauda: in fata el, amii creflutd de prisosii a mal
introducd proverbele in culegera mea de Poesii popu-
lare romane (1885). Din nenorocire, m6rtea sflosului
»culegetord tipografd,, a Wat neterminatd publicarea
unul material? strinsii cu data truál.
Merituld de a per fectiona aceste inceputurl crea pd-
stratü unuia dintre urma;ii lui Alesandru Zane 4,
aceld colaboratord zelosii ;1 amicil nestrclmutatil ala
poetuiut D. Bolintinénu, acelit bldnclii inginerd, care
scia se alieze cunoscintele matematice ;i technice Cu in-
vestigdrile istorice ;i. archeologice 2
Mostenindd gustuld literard ald pa' rintelui, d. Iuliu
A. Zane, de ;I inginer a sed, mai la dreptii vorbindd,
tocmai in calitateal de inginerii, in Oilnicit contactu cu
6meni de téte std rile ;i din tdte finuturile concepu
vasta operd de fatei, constdndd din patru marI volume.
inte Usa pentru prima érd ni se oferd culegerea
completa a proverbelor, flicetorilor, idiotismelor, po-
vetuirilor gi ghicitorilor nu nun2ai din scriitorii
vechi ;i noul, ca ;i din usuld cotidianit alii tuturor
judetelor, ci ;i din cele-l-alte ten i locuite de elernentulii
romdwil, incepéndii, din Bas«rabia pene in Istria, din
Ungaria pene in Macedonia; inteensa pentru prima
Zrcl manuscrisulu lui Iordache Golescu e publicatd
apr6pe in tòt'd intregimea, fid-care sentintd, fici-care
locutiune a;eçlendu-se in despartirea corespunf1et6re;
inteensa pentru prima dret li se aplica sistema ratio-
nald de a fi clasate in ordine alfabeticd dupd subdivi-
siuni firesci ;i idel generale, dupa cugetdrile ce esprimd,
4. Nascutd la 1821 %i morid la 4882.
2. A se vedé Albena Pindulux (1888-4869.

dacoromanica.ro
 X III

dupet faptele ce caracteriséza, dupa obiectele la care pri-

vesca, impreuna cu t6te variantele, cu numele autori-
lora, cu titlula ;i pagina cartilor in care aft fosta get-
site, cu arétarea pers6nei care le-a comunicatit ;ilocului
unde se audit (Inca; intr'énsa pentru prima éret fiei-
ce locutiune, fiet-ce maxima' are inainte'i una, sernnit
distinctiva, duper: cum e culései de autora, intrebuin-
tatet in vorbirea seitenilor, cunoscuta numai literati-
lor séii induoi6set , dér care pentru importanta ei nu.
se putea omite.
La acesle insuiri indestulat6re ca sé inalte val6-
rea ori-ceirel publicatiuni folkloristice se mai adauga
;I altele.
Ca sé fixeze adevérata semnificare a pro verbelor, ca
sé le faca mal atret gét6re, ba chiara sa descepte erudi-
filor placerea de a le cerceta originea ;i istoriculit, p&
ici-colea a introdusit ;i, atte unula strei mil aleiturl de-
variantele romdne (cum anvil facutit ea pentru ghici-
tori in culegerea din 1885), ceia-ce nu insemnézet cei
ad i s'arit afla ;i. /et lucrare comparativel. Una aseme-
nea studia ni se promite sé apara dupei tipeirirea ope-
rei complete, ;I din parte'ini ureza autorului cea mai
neclintitel stetruintei, ca sé ne pétet da gi acelit volumit,
interesantil din téte punctele de privire. Acolo va aid:-
tura proverbelor romdne pe téte cele similare stretine,
in aceiag ordine ;i duper: aceiag sistema, insotinclu-lei
de traducen i siespliceiri, atara de cele francesc.
aindu flicétérea, locutiunea sat idiotismula se de-
rivet dintr' uei credintet, dinteunit obiceia sé( eveni-
menta, dinteua tabula &la anecdotet, d-la luliu A.
Zane ;I-a data ostenéla sé le resume séit sé reproducei
versurile ori citatiunea relativetyceia-ce sporesce impor-
tan ta literara a culegerii, flinda cet se acumulézei in-
Wensa multe, placute ;i. preti6se formule ;i alusiuni
despre datine, practice si superstitiuni bétreine, find&
cei se improspetézet in memoria generatiunilor tinere
producerile atdtor scriitorl, pe care putini ii cunoscii.
in de-ajunsa, pe care unit i-atl §i data itileirii, cad-

dacoromanica.ro
XIV

operele lor nu se gasescil ori cd ncla gi orl uncle. Ca sg

junget la acestil resultattt, d-sa a trebuitil s spicuiéscd
Idle cronicele, s6 se panel in relatiuni cu peste 90 co-
respondenti gi se citéscel peste 230 autort, ale caror
nume gi scrieri se potu vedé sub rubrica bibliografiel.
In fine, pentru inlesnirea cerceteirilor, ficl-care vo-
lumil se terminei c'una. intreitä indice alfabetica, cu
traducerea francesi a cuvintelor, de Ore-ce proverbele
macedo-romdne gi istriano-romcine se gases-a traduse
chiaril in corpulu lucrarit. Ltote impreuna,
formézcl unü glosan il completa gi specidil perz-
tru ucl mare parte din folklorulft romdnu, glosara de
nespusä insemnetate pentru filologiet

Vointa de a munci gi priceperea autorului sunta

mal pre-susa de ori-ce induoidla. Cu ajutorultt lor,
d-sa va she?* WI lucrare unica in felultt el, unzl mo-
nument/1, pentru literatura nationala. Se intelege dér
multamirea ce simtu eft unulft, ceindu vgdft intr'ensa
cu prisosd real isate dorintele ce esprintamu cu doug-
Veci de ant in urmet.
Mal norocosil ea multi dintre culeggtoric producerilor
datorite poporului, d-lfe. Ialift A. Zanesc gasita in ca-
pula instructiunii pub/ice pe unü ténera gi inteligentu
ministru, care a tinutii se lege numele de opera
d-sale, procurdndu-'t ceirtile trebuinciòse qi ludncla
tipeirirea pe sérna statului.
In ten marl gi culte, yet intreprindere Weill( de fru-
m6sei aril osicura autprului toti felulft de recompense
morale gi materiale; la noi ensg in vidia aCtor-va, ne-
pgsarea celor mai mu4ï, con fundarea celor ce producfc
cu cei ce scia numat se defaime ilft desgusta de a mat
lucra, etc), dupel ce a muncitil gi a cheltuita, ttä sin-
gurd nuIngdi'dre'i nè mdne cet 'gi va puté pardosi po-
dulft easel cu marl gi numer6se volume.
ptimistu ca tot-dé-una, eft speri se vecla celu put inft
in panca inteligenta a natiunit citindu-se cu nesatitt
rgmei gitele pi6se ale unui trecuttl de mal mu te vea-

dacoromanica.ro
 XV

culi. Dupet atchea progrese reale, indeplinite in tóte

ramurile, der mai cu serna in studiele foikloriste, nu
me potii, opri de a lice, ca acum doue-Veci de ani:
»Cu bucuriet se priminat cartea in care ni earth da
povesti, cciniece, credinte, obiceiuri, Vicetori gi totft ce
a produsii spirituttt neamului nostru. ,Si, cu bucuriet
primind'o, se re greibinet a incoragia prin tóte chip u-
rile ostenela celor ce se indeletnicescil cu stringerea
attitor stretmosesci od6re,, 1.

TEODORESCII G. DEM.

BucurescI. Octobre. 1895.

t Cercetdri asupra proverbelor ronuine, pagina 6.

dacoromanica.ro
 CATRE CITITOR

ISVORI1L SI INSEMNATATEA. PRO VERBELOR.

Proverbele §i povatuirile, aceste i-aza 7CTE;(;)Evtoc, dupa

cum le numesce bètranul Omer, , cad par'ear avea
aripi i sbéra din gura in gull i de la un popor la
altul sunt dupa parerea multora ròma§itele pri-
melor incercdri de legislatiune.
Indata ce s'ail intrunit mai multi órnenI ca sa trà-
iasca la un loc, firea lucrurilor a impus 6re-carI regule
can se intiparira pe nesimtite in mintea lor, prin in-
trebuintarea cator-va frase des repetate in raporturile
lor din t6te 4ilele. Dac6 aceste formule s'ar fi putut
pastra sub forma lor primitiva, am avea la indemAna
cel rum curios monument al progreselor betrAnelor
societatI, monument care ar arunch o vie lumina asu-
pra istoriei civilisatiund omenescI ').
Biblia recun6sce insemnätatea proverbelor pentru
El ref
Paremiile lui Solomon, fiul luI David, carele a imparAtit in
Israil. Ca sa cunóscd intelepciunea si inv6rátura si sa socot6sca cu-
vmtele intelepciund. Si sa priiméscti intorsurile cuvintelor si des-

3) Ve 11 QUITARD, Dicronnaire les p oserbes.

dacoromanica.ro
XVIII

legarile cuvintelor intunecnse ca sa socotésca direptatea adeverati

si iudecata a o Indireptà. Pentru ca sä dea la ceI ne MI mAestrie
si la copilul tin& sAntire si cugetare. Pentru ca, auçlind acestea
InIeleptul, mal intelept va fi. §i cel socotitor ocarmuireI va dstiga
si va pricepe pilda si intunecosul cuvint si graTurile inteleptilor si
ghicitorilora 1).
In vechia Grecid , invetdmintele verbale devenird
proverbe, §i urme dinteinsele se gasesc in poema ina
xal -Wpm a lui Esiod. Maximele §i povetuirile celor
§épte intelepti , despre regularea vleteI §i conducerea
In societate se respandira pretutindenI, RIM invetate
pe din-afar% §i transmise urma§ilor. Mai tárqiii, filo-
sofil. Socrat §i Platone, Aristotel §i urma§il lui Clearc
§i Teofrast, stoichanii Hrysip.,i Cleante, adunara co-
lectiunsi de proverbe pentru usul lor personal. Toti
acesti filosori priveati proverbele ca nisce rerrid,§ite ale
limbeI care slujise la invetarea §i civilisarea celor
d'intái 5menY, limbd pe care Vico o numesce limba
fleilor, did, prin pilde §i prin povátuirI oracolif gri-
'fail, legislatoriI au dat legY, invaatil au intrupat sub
o forma scurta §i precisa doctrinele §i experienta lor 2).
Isus, mal mult ca orI-care altul, a pretuit §i a in-
trebuintat acésta formd a cuvintului pe care poporul
o intelegea §i o pdstrá mai u§or in mintea luT.
La RomanY, Catone-cel-Betrán, Plutarch, imperatul
Adrian, grammaticii Zenobiu §i Diogenian adunará
un numèr insemnat de proverbe.
In Evul-Meditl, Apostolius, Erasm, Adrian, Junius
§i Paul Manutin adunará proverbe elinescl §i latinescl;
Ioseph Scaliger pe cele grecescY, Andrei Scott pe cele
elinescI §i cele din Noul-Testament ; Martin del Rio,
pe cele din Biblie; Novarius adund maximele respän-
dite prin chrtile pärintilor BisericeI; Ioan Drusus, pe
cele EvreescI ; Meydany alcdtui cea maï bund §i. cea mai
cunoscutd colectiune de proverbe ale Arabilor,, care
Intrecea cu mult lucrdrile similare a lul Scaliger, Er-

1) Paremiile lui Solomon, In Biblia de la 1688

s) Veyll QUITARD, id. p. 6.

dacoromanica.ro
 XIX

penius §i Levinus Warnerus; Boschornius adund pro-

verbele din Britania , Hernando Nunez pe cele din
Spania.
In timpii maï apropian de nol numérul acelora call
eel indeletnicit cu adunarea sail studiul povetuirilor
§i a proverbelor devine atat de mare !mat ar fi peste
putintd. O. se citeze chiar numele celor mal* insemnan
,dintre ace§ti scriitorY.
Pentru invetatil din antichitate §i din Evul-Mediu,
proverbele §i povetuirile erail nisce regule de morald,
nisce calauze pentru viéta practicd (proverbe mete-
orologice) sail o impodobire a cuvintulul" 1).
«Novitate excitet, brevitate delectet, autoritate per-.
suadeat.»
Mai tarçliii, literatii incepura a dispretui intrebuin-
tarea proverbelor §i lordul Chesterfield a putut dice
.c5. pe vremea lui" : «Nici un om de neam sail un
om bine crescut nu mai intrehuintézd proverbe»; Iar
jesuitul Bouhours spunea ca. «proverbele sunt maxi-
mele poporului, maximele sunt proverbele celor no-
bill.» De aceea vedem cd pe cand in scrierile anteri6re
se gaseail o multime de proverbe, abea se mai Intl-
nesce cate unul in scriitorif din al XVII' §i al XVIII'
secol. In tot acest restimp limba literard a pierdut un
numer insemnat de 4icerl" origin ale §i energice call,
intrebuintate cu gust §i cu mesurd, 11 dddeail un far-
mec deosebit.
In secolul nostru, proverbele, ca §i intrega litera-
turd poporald, ail fost studiate cu dragoste ,i o deo-
sebith rivnd. Motivele, insd, earl ne 1mping la acest
studiu se deosibesc cu totul de cuvintele earl imbol-
diati pe vechiI scriitorI.
Pentru noI literat ura poporang cea nescrisg se nasce inteun
mod spontaneA : ea es te efectul impresiuneI, nicl odatä a preme-
ditafiund. Un sentim ent involuntar, 0 eatg o doing ; o intimplare,

S) Porro quantum vel dignitatis, vel veneno adjungat orationi tempestius pro-
verbiorum usus, non pluribus explicandum. Paul Manutiu.

dacoromanica.ro
XX

o catastrofa, i cata o balada; un fenomen, o credintd, un joc de

cuvinte, i eata o legendd, un basm; o pdtéla i eatd un proverb ;
o asociatiune de idel, o analogic nea,teptatd i cata o ghicit6re..4)
Pentru nol, proverbele sunt deci expresiunea ca-
racteruldi §i a moravurilor unui pop or, moduli-if séti
de a cugeta, de a vedé §i de a
Pe cänd istoria ne arata rapórtele extetióre ale
unui popor, proverbele ne dati. cunoscinta intima a
spirituluI si a caracterului sea. Istoria, ap cum s'a
scris papa astà-gli, luand 6menii ca individ, se inde-
letnicesce mai mult ca studiul caracterului
saü cutdril personalitati i a inriuririI acestor perso-
nalit5t1 asupra natiunii; pe cand proverbele ne arata
modul de a gandi a intregului popor. i in adever,
t6te ca se datoresc unor individualitap, proverbele,
prin faptul cá aa devenit proverbe, stint proprietatea
poporuluI intreg, i trebue sa le privim ca productul
colectiv al spiritului unei intregI natium.
Proverbele unui secol lamuresc gusturile, obicem-
rile, originalitatea care '1 deosibesce de tóte cele-l-alte
secole. Schimbandu-se calitatile sau vitiurile unei so-
cietati , se schimba i proverbele ei, ceea-ce ne póte
explica, pand la un punct, pentru ce un proverb 1§i
are adese-ori contrariul
Proverbele se pot imparti in proverbe universale,
can exprima un adever recunoscut ori§i unde §i in
ori-ce timp, i proverbele particulare cari se rézemA pe
un adever constatat prin experientil, insa printeo ex-
perienta speciala i locala, la catare §i cutare popor.
Acésta clasa coprinde pe langa proverbele propriu
dicetorile §i idiotismele.
InsemnAtatea proverbelor din punctul de vedere
special care ne intereséza, insemnatate pre cars'
multi nicl nu o btinuesc la noi, §i pentru acest motiv
m'am creglut dator ca sä." dad lamuririle de maIsus,

1) B. P. IIX,our, Cuvinte din bardni, Vol. II, pag. XIX.

,) Fan TAG, Arabum Proverbia.
3) 'e .J id. p. 8.

dacoromanica.ro
 XXI

Insemnätatea proverbelor se va adeveri, cred, cu pri-

sosinta, prin urmet6rele exemple culese din tilicerile
Romänilor :
Religie
A 21.14 avé niel, un Dumnedeu.
Un Dumnedcu da 0. altul iea (Oganisin).
Mare e Duntnedeu i mester e dracul (h000nailism).
Cine crede in cruce ca crucea se usuca.
Popa rara barba nu trebue credut (Banal).
A fi Calvin (Transilvania).
Stare sociald
De la Vleídica peina le opima.
Capul plecat de sabia nu e taiat.
Cine lcinga drum zidesce mulri stelpa'ni, dobeindesce.
Saruta met na pe care nu o poli: muFet.
Invétdturd
A '§i face capul calendar.
Port
A zimbi pe sub mustcipt.
Obiceiun
La ori-ce te ve t pricepe
Te inchina i incepe.
Cu rogojina in cap ;si cu jaiba in protap.
A bate palma.
Istorie
Voda vrea i Beincu ba.
gasi Ba,caul.
Cinci Tatari de Criat pleitesc mal mult de ceit dcce de Bu-
cede, i cinci Moldoveni biruesc pe dece Tatari de Crim;
inci Codreni, adicet bat pe dece Moldoveni.
Edilitate
Drum batut.
Umbla podinile numerand.
Limb
Va veni dragus la ccluq, vara este "jama este.
Runa féra
Rea tocméla.
Tu îl trimeri la foc,
El ifi ace busuioc.

dacoromanica.ro
XXII

Cine simte vr'o durtire

Pdrta Pre 'n legatire.
Septe al
De ccind te la
Netegióra nu erai.
Acum daca voim O. scim ce gandesc despre noi
pop6rele cu care am avut legaturr constatam cu du-
rere cà mal* t6te ne vorbesc de reu. 1)
S*1
Er hat rerlassen, wie Sanct-Paul die Bloch. 2)
L'a parásit ca St. Pavel pe Románt.
Polonesil
Zarobil jak Knit Ian ne Woloszczyznie. 3)
1 se IntimplA ca regeld Ion in. féra Valahilor.
Vcaahia tumtaus Po(onorum. 4)
Valahia mormintul Polonilor.
Za kr6la Otbrochta poginele szlochta. 5)
In timpul regeluI Albrecht sleahta (corpul noble;eI) fu distrusa.
Acest proverb este citat de Gr. Ureche in cronicile sale, I, '170.
Germanit
Auf Walachen und Kiirbistlipfe ist kan Verlass.6)
Sa nu te incredi niel in RomAn 7) nicI in tivgA (considerata ca vas).
Boemii
Oho! snad Valah mru ma? 8)
Oho! cléra Valahul are (si el) o credinta?
Sirbii
Ni u ticvi suda,
Ni u V/aku druga. 8)
Din Valah tot asa prietin cum e vasul facut din tivgá.
Dalmatit
S Vtahom do 106 zdile, a od 136 njome u glavu. 2°)
Cu Valahul mánânc4 blidul pána la jumétate si de la jum6tate
arund-il in cap.
La capitolul XI se vor gási t6te proverbele strliinilor despre Romani, gru-
pate sub un tit u special, si insot te de explicatii e cuvenite.
B. P. HA§DE.LI, tatvinte din betranr, 11, 252.
2) Dr. C. Wurebacb, Die spicbwdrter der Polen, 1852
2) Dr. C, Wurtb icb, op. c t. & Wander, IV, p. 170.
i) Dr. C. Wurzbach, op. cit. & Wander, 1, p. 48.
2) Wander, IV, p. nen.
7) Germantl dell tutulor popdrelor de rasti. lain& nurnele generic de Valah.
9 Celakovsky, p. 478.
9) "éelakovsky & Dr Urb. Iarnik.
u9 Celakovsky, p. 473.

dacoromanica.ro
 XXIII

Rutenii
Ci tzigan, 6. Vololt, vsio to odno : sobaciaia viera. 1)
Fie sigan, fie Valah, tot acelas lucru: credinté de cane.
Ege hiba Volohtt vieriat ? 2)
Ce si Valahul are eroding ?
Turch
Adzen dilberi, Bogdan bar giri messhurdir. 3)
Un tin& Persian si un cal Moldovenesc sunt me laudag de cat
top ceI-I-al.
Ungurit
Olah csak siilve jo ! 4)
Rominul numal fript e bun!
Oldh utcin szokik a diszno. 5)
Porcul s'a inv4at dé la RomAn.
Az olah czinyé-mintyé. 6)
RomAnul e tine min te.
Grech
'EaxGz6accv Eva i)izo, 'a 7,2 tocnoCreq.)z p.ou .:6 Ipicpw.
Au ucis un Roman, pe talpa papuculiff meu o suit'''.
'0 Ak4x2;, pi x' av -rEvfl, Isi).iv wpcgaT; p.uF4si.
Romdnul boer de ar deveni, tot mirése a cacarézi de iiie.

II

BIBLIOGRAFIA ROMANA
DESPRE

POVATUIRI, PROVERBE SI CUVINTE ADEVERATE

Acest studiu se 'Ate imparti in doue peri6de bine

definite.
De la 1.700 pana la 1845 nu s'a publicat nicl o
carte de proverbe propriu dise, §i numaI colectiunl de
maxime, sentinte §i pilde filosoficescI extrase, In cea
maï mare parte din Vechiul si noul Testament pre-
cum §i din scriitoril Latim §i. Elinf.
i) Dr Urb. larnik gi 6e1akovsky.
*) Dr Urb. larn k.
,) Dim. Cantemir. Descr. Moldovid, p. 32.
4 Sinsaka Andor, p. 180.
I) S make Andar, p. 480.
G) M ldovan Gherghely.

dacoromanica.ro
XXII"

La 1845, vornicul Iordache Golescu aduna, fail a

o tipari, o insemnata colectiune de «proverbe (pude),
povétuifi 0 cuvinte adeverate», in care insa prover-
bele (72 paginI) nu sunt de cat o neinsemnata parte
a manuscrisulul intreg (724 paginI). A.césta lucrire
forméza trecerea intre publicatiunile anteriére 0 cele
earl' vor urma.
De la 1847 inc6ce, data celel d'intaiti edith a Po-
vestei Vorbii (Anton Pann) earl publicat felurite lu-
crari in cari proverbele ocupa locul de capetenie, i
carI eel 1ntocmit inteun mod din ce in ce mal sciin-
pc precum se va aräta maI jos.
In cea d'intaiù pericIdd publicatiunile saú manus-
crisele eel succedat in urmatorul mod :
In limba Romana.
Anul 1700. Fl6rea darurilor, tradusa, din grecesce
0 tiparita de Filofteiii la Snagov.
1703. Sentinte filoSoficesei si maxime, care nu nu
este de cat o a doua editie a earth precedente, sub un
alt titlu.
1713. Pilde filosoficescl, de Mitropolitul Antim INTL-
rénul, la Tirgovi§te.
1779. Bertold, manuscris aflat in posesiunea D-lui
Dr Gaster.
Origina acesteI carp' de invetatura morala trebue
cautata hate° legenda din Talmud, in care persona-
giile de capetenie sunt Asmedal 0 regele Solomon.
Les dits de Marcoul et de Salomon, 1180 in Francia,
Salomon und Markolf 1488 in Anglia , Vita de Ber-
toldo de Giulio Cesare Croca la 1509 in Italia nu stint
de cat una 0 aceea0 carte , mal Inuit sau mal putin
modificata. MO tarc.liu, Vi4a luI Bertoldo a fost tra-
dusa in limba Romanésca i la 1813 in limba gréca
sub titlu: llavoupyiat ri.vwv.ota zal ALA rixil BeptcSX;ou in
ora§ul Venetia.
In Literatura romeind a D-lui Dr Gaster (p. 78-91),
se vor afla maI multe amenunte asupra acestei cart'

dacoromanica.ro
 XXV

ce pare a fi devenit repede populard la RomanT, carl

adoptat multe din proverbele saü maximele
afiate inteinsa, ca de pilda
Piing) rlsul d'astä-varh.
Femeia a imbetrinit pe dracu cu descretirea unui fir de per.
Cine spala capul magarulm in zadar pierde ostenéla si soponul.
Pescele col mare inghite pe cel mic.
Cine sa teme de pasen nu samena malaiu.
Cine da päinea lui la altI cânit, curind 11 latra dab. lui.
Anul 1784. Istoria hff Archir si a nepotulul, aft
Anadam. (Bucuresci).
1799. Viéta luf Bertoldo si a lul Bertoldino fecio-
ruluI, d'impreuna si a luI Cacasino nepotului lm.
(Sibiu).
1814. Sentinte filosoficescf, o reeditare, sub un titlu
diferit, a cartel «Flórea darurilor.»
1826. Adunare de pilde bisericesd i filosoficesdf
de Gostantin din Golestl (Buda). Autorul arata in pre-
fata ca s'a folosit pentru acésta carte de biblioteca
grecésca a dascalulul sal chirie Stefan Gomita, de o
colectie de pilde adunate de acest invetat «de la alp
mal vechi scriitorl i asedate pentru intrebuintarea in-
vetatureI», precum si de : «cartea francesulul anume
M. H. Lemaire ce o numesce : «Luminósa pilda, sau
nou6 adunare de fapte istoricescI si anecdote.
1834. Filosoful indian de Iancu Budnea, traducere
din limba francesa. (Iasi).
1835. Adunare de pilde filosoficesd i rugaciunI
bisericescI, traduse din grecesce in romanesce, i tipa-
rite acum a treia óra , cu cheltuiala unul de némul
Romanesc iubitor, la anul 1835.
1835-1836. Filosoful modern sail mijlocul de a
trai mai fericit in societate, culese de un vechiu Bra-
min si rumanite de un scolar de la St. Saya.
1837. Viéta lui Bertoldo, o reeditare a editiei de la
1.799.
1844. Sentina i pilde filosoficesd, prin ostenéla
cheltuiala protosingelulul Nectarie Frimu. (Iasi).
Acestor scrierI se vor adaoga cartile luI Cilibi Moise

dacoromanica.ro
XXVI

si intréga colectiune a calendarelor, cari mal téte co-

prind mid capitule de pilde i povatuiri.
De la 1845, intram in a doua peril:Ma in care scrii-
toril se indeletnicesc mai cu séma Cu publicarea pro-
verbelor, facend maximelor saü pillelor filosolicescl
un loc din ce mal restrins in cärtile lor.
Ne vom margini a da, de-o-camdatti, lista lucrari-
lor publicate pana asta-41, atat in téra cat si in strai-
netate , despre proverbele Romanescl , remanènd ca
mai tardiu sa revenim mat pe larg asupra celor maI
insemnate din aceste scrien.
1845. Pilde, povatuirl, cuvinte adevérate i pove§tI,
adunate de Vornicul Iordache Golescul. Manuscris
No. 213 in biblioteca «Acaderniei romane.»
1847. Povestea Vorbel, de Anton Pann, 1 brosura.
(Bucuresci).
1851. Aus der Walachei : Romänische Gedichte
und Sprichwörter, de Karl Schuller. Critica acesteI
carti se 'Ate vedé in Cercetart asupra proverbelor ro-
mcinilor de D-1 G. Dem. Teodorescu. Vom aminti ca
In 1852 s'au publicat inca doue edith a cartel lui
Schuller.
1852. Inteleptul Archir qi nepotul sèú Anadam, de
A. Pann.
1852. 0 sedétére la térà sat' calatoria luI moq Alb,
de A. Pann.
1852-1853. Povestea Vorbel de Anton Pann, 3
brosure. (Bucuresci).
1853. Viéla §i Näsdräväniile lui Nastratin Hogea,
A. Pann. (BucurescI).
1859. Conversa;iunsi maghiare, germane, italiane,
romane , boemo-slovace qi sérbe a-casa 0 pe drum,
de Karoly Acs, publicate la Pesta. De la pagina 78 la
pagina 84 se afla o mica colectiune de proverbe com-
parate. Lamuriri mai pe larg despre cartea lui ikcs se
gasesc in Cercetari asupra proverbelor romcine, de D-1
G. Dem. Teodorescu.
1865. Die Sprichwörter der Romänen im Ver-

dacoromanica.ro
 XXVII

gleich zu denen anderer Romanischen Völker de Otto

von Reinsberg-Daringsfeld. Aprecian l asupra acestel
scrierl si diterite citatiunl se gasesc in Cereetari asu-
pra proverbelor rorndne de D-1. G. Dem. Teodorescu.
1867-1880. Deutsches Sprichwörter-Lexikon de
Karl Friederich Wilhem Wander (Leipzig, 5 vol.). In
acéstd insemnatd lucrare se af1à si proverbe roma-
nesci, cornparate cu cele germane.
1872. Basme de un culegetor-tipograf. (P. Ispi-
rescu).
La finele primer brosuri (pe paginele 464-180),
este publicath o mica colectiune de proverbe romane.
1.872. Limba romanä si traditiunile eI, de George
Baronzi, (Braila). Aci multe proverbe sunt faurite satt
modificate de autor, ast-fel a lucrarea nu are nici o
val6re din punct de vedere folkloristic.
1874. Romanul glumet, de Jarca, partea I, (Bucu-
rescr). Táte proverbele din acésta carte sunt culese
din Fovestea Vurbit.
1875. Sprichwörter der Germanischen und Roma-
nischen Sprachen, von Ida von Daringsfeld und Otto
freihrrn von Reinsberg-Dilringsfeld, II volum. (Leip-
zig). Proverbele rom(inescI din acésta carte ail fost
comunicate autorilor de reposatul Barbu Constandi-
nescu, (profesor), precurn afirma D-1 G. Dem. Teo-
dorescu.
1877. Proverbele Românilor de I. C. Hintescu,
(Sibitr).
1877. Cercetärsi asupra proverbelor române de G.
Dem. Teodorescu (Bucurescr) : scriere criticii, oca-
sionata de publicarea colectiunel de proverbe a D-luI
I. C. Ilintescu. In cartea D-lul G. Dem. Theodorescu
sunt apreciate lucrarile lur Anton Pann, Schuller,
Karoly Acs, Hintescu si Reinsberg-Daringsfeld.
1877. Spraliches aus rumaenischen Volksmaerchen,
de Dr I. Urban Iarnik (Wien). Studiu remarcabil asu-
pra locutiunelor proverbiale romanesci.
1882. Roman Közmondások de Moldovan Gherghely,

dacoromanica.ro
XXVIII

(Kolozsvartt) in care D. Mold ovan a tradus in unguresce

cartea D-luI I. Hintescu, lasand la o parte proverbele
care, duph pa'rerea D-sale, sunt luate de la straini.
1882. Proverbele românilor, english proverbs, pro-
verbes frangais, Deutche Sprichwörter, de Da E. B.
Mawr, (Bucuresci §i London).
1883. Sprichwörter des romänischen Volkes de E.
Z. Vizoly, (Pancsova). Simpl& traducere in limba ger-
man& a cartil D-lui Moldovan, precedata de un mic
studia asupra poporuluI Roman §i insu§irilor sale, in
-care autorul se arata destul de neptirtinitor §i chiar
bine-voitor pentru no].
1883-1885. pidtori Populare de P. Ispirescu, pu-
blicate in Revista pentru Istorie, Archeologie qi Filolo-
gie, (An. I, 1883; An. II, 1884; An. III, 1885).
1.883. Altspaniche sprichwörter de Dr Ioseph Haller,
-2 vol., (Regensburg). Proverbele romanescl sunt mate
din cartea de proverbe a D-luI Reinsberg-Daringsfeld.
1885. D. Moldovan Gherghely a publioat in f6ia
Magyar Falgetr un studiu asupra proverbelor Romane.
1885. Analogous proverbs in ten languages de Da
E. B. Mawr (London), Acést& a doua editiune a cule-
gereY D'i Maw,r de la 1882 este mult maI completa
de cat cea d'intaiu. A.tat numaI ca unele din prover-
bele romanescl s'afi comunicat D'ne' E. B. Mawr sub
o form& care nu este in tot-d'a-una cea adeveratd.
1893. ZidtorI i porecle, de S. Mihailescu, inveta-
tor ; colectiune publicata in , ezett6rea (singura revista
folkloristic& din téra).
II. In dialectul Romano-Istrian
1881-1882. Rumunische untersuchungen. Istro
und Macedo-Rumunische Sprachdenkmähler de Dr
Franz Miklosich, 2 bro§ure (Wien).
lit In dialectul Macedo-Romän
1.81.3. Pp txii Pwl.s.cotwq -4-Cot llaxa;o 13Xxxtxri, de
Mihail G. Bojadschi (Viena). 0 a doua editiune a aces-

dacoromanica.ro
 XXIX

teI carp s'a tiparit la Bucurescl in anul 1863. Acésta

lucrare nu coni.ine de cat putine proverbe intrebuin-
late ca titlurl la cate-va sn6ve sari istori6re.
1887. Carte de alegere de AndreTul al Bagavü. (Bu-
curesci).
1894. Die Aromunen ethnographisch, philologisch-
historische untersuchungen über das yolk der soge-
nanneten Makedo-Romanen oder Zinzaren von Zweiter
Band. Volkslitteratur der Aromunen von Dr Gustav
Weigand, (Leipzig): insemnatä lucrare, care coprinde
o micrt culegere de proverbe i ghicitori in volumul.
II, (paginele 268-278).
Fabulele luI Esop, traduse in limba romane, Fabu-
lele lm Dim. Tichindeal, Anton Pann, Donici, Asaki,
Grigore Alexandrescu, coprind multe proverbe si ati
introdus chiar in limba un numer insemnat de lo-
cutium
Dintre top autorii pe care 'I am citat mai sus, pa-
tru sant mai insem natt, din diferite puncte de vedere.
Vom studia mai de apr6pe viéta lor, activitatea lor
literara insemnatatea ei pentru studiul care ne
ocupa.
Vornicul Iordache Golescu (1768-1848)
Vornicul Iordache Golescu, fiul banulusi Rada Golescu, s'a nas-
cut cam pe la 1768 dintr'o veche familie romAnésca, in care dra-
gostea de lérk si de limba eI era cultivat4 cu o sirgitintá tot atal
de mare, ca qj in familia Vdcarescilor.
Ca tog fedora de boierI de pe acele vremurI, Iordache Golescu
a trecut, pe rind, prin tOte treptele slujbelor Ora s'a oprit la cea
de mare vornic al priI de jos.
La 1821, a fost in intelegere ce poetul Rigas, tare pl6nuea in-
fiintarea unel confederatiuni de staturl cretine pe ruinele Turcief.
Chiar hartiele de bind, ating6t6re de acest plan, se aflaú in Os-
trarea. réposatuluI Iordache Golescu. Din nenorocire pentru isto-
riea Grecilor i a n6strti, acele Brat, earl de sigur, coprindeati
pArfi nou6 ale revolutieT de la 1821, aü fost aruncate in foc de
insuI Iordache Golescu intr'un moment de spaImä.
La 1828, pe vremea Ru§ilor, murind fratele s66, logofètul
Dina Golescu, un il din boTeriI care s'an dus la Napoleon I ca sa
céra protectiunea pentru Téra RomAnésca, a ajuns la dreggto-

dacoromanica.ro
XXX

ria de mare logofdt al dreptatei. La 1840, pe timpul DomnieT luI

Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, a ajuns vornic al tèreI de jos,
cea maI 'naltd demnitate aupa Domnid. Acésta a fost cea din
urrnd indeletnicire a sa oil trebile statuluI, cad la 1848, in furia
revolutid din BucurescI, a murit la Orsova, in virsta ca de 80
an! 4).
Iordache Golescu era f6rte invdtat, mal cii sémk pentru vre-
murile in care a trdit, si consacra literaturiI tot timpul ce-'I Idsati
slujbele cu care era insárcinat. Dinsul a publicat, la 1840, o
Gramatica, despre care DI Lambrior spune ca este .sceisd de pe
insAsI firea limbeia si a Idsat in urma lul mal multe manuscrise
precum un dictionar romdno-elinesc, un dictionar elino-romei-
nesc, o charla vechie a Ten! RomdnescI, earl se gdsesc tiite in
manele stränepotilor sd1, fiiI D-luI Alexandru G. Golescu (Ara pila).
Iordache Golescu a ma! läsat o Colecliune de proverbe fi. ma-
xime, opera'l de cdpetenie, care se afld la biblioteca Acadenziei
sub No, 213, ,i care se publicd asta-0 pentru intgas1 data in co-
lectiunea de fata.
Acest manuscris consta din 854 paginI in folio, este intitulat:
Pilde, poveiluiri, I. cuvinte adeverate fi. povegi adunat de Dum-
nealui Dvornicul Iordachi Golescul, flul reposatului Lama Rcx-
dui Golescul, §i se imparte in urmatèrele capitole
1° Ride i tilcuirea lor (pag. 1-66) purtdnd ca e-
pigrafe
Din t6te ca albina cele mal bune sa adunT, ea vi tu ca ea sa-ji umpli de
mTere teal casuta ta.
Ca si pop judeca bine ori-ce carte 'n mina '11 vine, n'o lasit din mana pana
ce n'o ve.1 cett pana la sfirvit.

20 Pi,lde spre povei Aare i ttilcuirea lor (pag. 66-78).

3° Povatuiri i cuvinte adevgrate (pag. 78-596),
purtAnd ca epigrafe :
Cel ce prin scris povatuesce, vi pd eel de acum vi pd cel din urma folosesce.
Cine n'asculta dd povata nimic nu invata.
Cand adevdrul sd ivesce, atuncl minciuna sd risipesce, ea intunerecul, and
sérele rdsare.

40 Asemeinttri (pag. 596-724) purtand ca epigraf:

Asemanarile la vorba intelegere ne da buna.

1) A Be vedé In Con.vorbiriie /iterare (An VIII, p. 66 f i urmIltáre e) studtul

D-lul Lambrior, despre literatura poporand. din care reproducem cele mai multe
amanunte asupra Vietei f i operele WI Iordache Golescu. D-na Elena Golescu,
dice vorniculul Iordache Golescu, mi-ad adeverit exactitatea Insemnarilor miles°
de Lambrior ei a bine voit a-mi Incredinti o totografle a parintelui D-salo, dupá
care s'a reprodus portretul, pus In capul volumului [Mid.

dacoromanica.ro
 XXXI

5° Prostia omulul (pag. 724-730, cap. 5, 6 si 7)

purtand ca epigraf :
Cel ce volesce la totT sa' placa, cu ceT ce traiesce, basne lor sa le povestésc,I.

6° Vorbe i respunsuri potrivite (pag. 730-784).

71) Poveste de intVáturei (pag. 784-811).
8° Poveste ce mi s'a intimplat la un potop (pag. 81.2
si 813).
9° lstoriòre (pag. 814-854).
1.0° 0 sérna de ghicitori (pag. 855).
Intr'o scurt6 precuvintare, Iordache Golescu ne a-
rata Cu ce scop intreprinsese o muncä, atAt de grea.
CtTRE itIBITORII DE SCIINTE
Vorba fara glume pare ca bucate fara sare. Pildele la vorbii to-ma ca nisce
glume, insi nu putinA invétatura ne i dau, d'aceea dé mare folos socotindu-le
a fi, cale s'au putut gasi t aduna dupa unde au fost risipite, le-am aSernut
aici spre petrecere dé vreme. Povatuirile Taravl, din insuvi intelegerea cuvin-
tulul lor, sé cunosc a fi fade folositerre la petrecerea vietuirel; asemenea vi
cuvintele cele adevérate l asernènarile ne arata tot adevérul, vi ce e mal bine
(Meat adevèrul a spune ? macar dé vi este farte supérator, dupa pilda ce dice
«vel vrajmavI sa dobandesci ? gralesce adevèrul» ; de aceea numal la acel
ce uravce adevèrul, la acela nu vor fi placute. Ava dar vorba, imbinandu-se
cu pilde, cu povatuirT vt Cu cuvinte adevérate ì 6re-ce aseménarl i cele-l-alte
povell ce s'au mal insemnat aicT, nu putina placero ne va aduce la desfatarea
el vi nu putin folos vom dobandi din sfatul el cel dulce, daca nu ne vom su-
Ora dé cuvintele cele adevdrate, ce urmaza lor. Dar tlind-ca la oil-ce hide-
letnicire, fara gre$11 nu sé pate savirvi, dé aceea primitl dinteacésta adunare,
fiev-care in parte, numal ceea ce cutioiscql el vé este dé trebuinta, ca albina
ce pé multe florl sé pune, fug numal unde el al place, d'acolo aduna mierea,
dé colea mal putin, dé dincolo mil mult, pana ce él umple casuta sa. Eu dé
la mine nimic alt pociu dice dé cat cil, ceea ce altil aU dis, aceea t eu am scris,
dumnea-ta ceea cell place culege, ceea ce null place lasa pentru altiT,
cad numal cel ce are asupra-I patirna despre care sé gralesce, aceluI numal
nu-I va placea, o vorba ca o mie, lar judecata lor rémane la cel ce aa intele-
gere mal buna (Meat cel ce le-au dis. O grevala sé vede, precum dis
unil, ca prea multe pilde la o intelegere s'au pus; altul le-a rdspuns : «dada
dupa atatea pilde tu nu te-al indreptat, dar and ar fi fost numaT una ?» Ghi-
citl dumnea-voastra, eu dé la mine le-a dice: «cl la duhovnic dé cate-orl te
spoveduevel, tot acele cuvinte él graiesce, i audindu-le mal des, mal lesne te
indreptezi.» Cu tate acestea, eu le-am dat voie cite or vrea sa lapede, î mi
le-au lepadat cam pe jumétate. Eu m'am multumit cu juratatea ce ml-au lasat.

Proverbele igicëtorile alcdtuesc capitolele I §i II,

(adic& 78 de paginf dinteun total de 854, care com-
pune Intregul manuscris).
2) Acésta precuvintare publicinclu-se Cu multe gregell In Convorbirr ¿iterare
(An VIII, p. 69) o reproducem din nod.

dacoromanica.ro
XXXII

Proverbele sunt, in cea mat mare parte, curat ro-

manesci ; s'au strecurat insa printre ele maY multe
traducen din limb' straine, cu deosebire din cea fran-
cesd, de exemplu :
Cu mitna te Jodi, mojic te arefi.(141ss. II, p. 30).
Jeux de mains, jeux de vilains.
Cine deirme nu 1 e fónie. (Mss. II, p. 83).
Oui dort, dine.
Duna diminéta, ochelarilor !
Rema'neti sanat6se, fetelor ! (Mss. II, p. K.
Bonjour, lunettes;
Adieu, fillettes.
De lup eand se graiesce, códa i se ivesce. (Mss. II, p. 93).
Quand on parle du loup on en voit la queue.
Pentru acest din urma proverb, casul e cu atat mal
ciudat, ca Romanul il are sub o forma bine cristali-
sata, precum se Ole vedé in volumul I la No. 2004.
Téte variantele acestui proverb, pe care le am putut
adunà, se deosibesc förte putin intre dinsele §i férte
mult de forma pe care dat'o Golegtu.
Am fi putut da o suma de exemple de acela§i fe!,
dar credem di cele ce preced sunt de ajuns spre a do-
vedi ca Golescu a tradus multe proverbe straine. De
aceea , ne miram cand citim urmdtérea parere a luI
A. Lambrior,, care a avut in mana manuscrisul
Iordache Golescu
«Si asta-Ilsè mal pot face colec[it de proverbe, dar generatille viit6re cu-
noscénd id de care ne st.5p;Ineau pe nol, nu vor putea pune temeiu sciintific pe
ele. In tinap ce colectia vorniculul Iordache Golescu, frind scutita de ors-ce
znriurire stricat6re fetulut i a name?, literaturet poporane, se va putea
socoti ca un anceput de lucrare temelnic.a.
Departe de a impdriai acésta oniniune a lui* Lam-
brior,, credem ca colectiunile de proverbe devin din
di in oi maI scutite de ori-ce innurin straine §i ca
proba vom cita »picgtorile populareu publicate de P.
Ispirescu.
and Golescu dice, in precuvintare. «Eu de la mine
alta nimic pot dice de cat cd ceea-ce alii aü Ois aceea
0, ea am scris nu pretinde ca téte proverbele sau

dacoromanica.ro
 XXXIII

maximele aduriate de dinsul se aud la Romani, ci

numat cd ele existd, fie la Romani, fie la vre-un alt
popor strdin , fard ca vre una srt fie faurita de
dinsul.
Al. Lambrior, muncit de o idee preconceputd, su-
bliniazd frasa luI Golescu, dAndu'I un inteles care nu
era in gilndul betrAnulul scriitor. Déc5. Lambrior ar
fi citit cu b'ágare de serna intregul manuscris , ar ti
gdsitmal ales 1r capitolul IIIun noian de povete
straine i chiar multe neologisme, pe care Golescu a
fost silit sa le intrebuinteze, avénd a traduce in roma-
nesce nisce ideI noul , pentru care nu gäsia termenl
corespungetorI in limba.
Tota lucrarea luI Iordache Golescu i aci e me-
ritul cel mal insemnat al colectiuniI lul este scrisd
inteo limbd frum6sa i curat romanéscd , ceea-ce a
contribuit mult st seducä pe Lambrior care , necu-
noscènd bine proverbele, a remas farmecat do acel
stil energic , colorat i in tot-d'a-ufta. ro-
nesc.
Capktolul III, cel maI insemnat ca mírime, coprinde
pc lang un numer considerabil de maxiime morale,
extrase din Biblie §i din cdrtile morale strdine , mal
ales eline si grecesci o séma de povete despre cum
trebuie sa se p6rte cine-va in lume. Aceste din urmd
povete ne reamintesc o publicare fdcutd de Petru-cel-
Mare, dupa intárcerea't din Olanda , cdnd voi sá dé
supu§ilor WI o ideid despre ceea-ceFrancesul numesce
les règles du savoir-vivre. A§a intre altele citim :
Halt, mult sa te feresci sa nu rigetesel in adunare ccind
e§ti. (Mse. I, p. 439).
Scitipatta sa nu '1 arunct drept in obrazul altuia , ci mai
bine in basma, danclu-te la o parte. (Mss. I, p. 464).
Inaintea adtinarii mid, cum sei te searpini, ca te aréfi de pa' -
duchios. (Mes. I 465).
Bucata la masii , ccind o mirog /a nas, nici-cum nzai pui
la masa. (Mss. I, 543).
Cu degetele sä nu mancindi, niel vre-odatel sec le
sca'rba aduci, la cel ce te vede. (lIss. I, p. 556).

dacoromanica.ro
XXXIV

Ba "le da pana si etete de bucatarie :

Salata cere sare cam multa, unt-de-lemn 0 mai. mult,'jar
opt cdt de putin. (Mss. I, 410).
Capitolul IV coprinde asemanarile, care in cea mal
mare parte sunt curat romanesa
In capitolul V, despre Prostia omulut, multe isto-
ri6re sunt cunoscute de popor, ér cAte-va, care ne
esplica origina unu1 proverb, s'au reprodus in colec-
punea de fata la locul cuvenit.
Capitolele VI, VII, VIII si IX coprind istori6re, in
cea mal mare parte straine. NumaI in capitolul IV se
afla si cate-va romanescI.
In lucrarea nóstra am contopit tot materialul din
cele patru d'intaiù capitole; insa, pentru a nu ineca
proverbele sail maximele romanesci intr'un potop de
povg(uiri ,i cuvinte adevgrate straine, imbracate in
straie romanescI, am procedat in urmatorul chip
Pi/dele din capitulele I si II precum si o f6rte mica
parte din povetuiri, cuvinte adev6rate si asemènarT au
fost asedate t6te la locul lor in diversele serif; apoi am
trecut t6te Povetuirile qi cuvintele adevgrote, in capi-
tulul XIX, ér Aseménarile in capitolul XXII.
Capitolurile V, VI, VII, VIII si IX din Golescu vor
remand nepublicate de nol , cad nu intâ in cadrul
aces t el lucrari.
Ghicitorile, cu car'l se sfirsesce manuscrisul , s'ail
trecut la locul lor in capitolul XX.
Anton Pann (1794-1854)
Viéta, activitatea i operele luI Anton Pann all fost studiate cu
ingrijire si Inteun mod definitiv de d-I G. Dem. Teodorescu 1). Vom
resuma, dupa lucrarea acestuI scriitor, partite care ne intereséza.
Anton Pann s'a nascut la inceputul anuluI1794 din cáldararul
Pann, Román de origina, si Tomida, o tinéra gréca, in satul bul-

1) A se vedé Vidta si activitatea tul Anton Pann, (1794-185) de G. Dem.

Teodorescu, Parten I, (Bucuresci, 1893); Operele tut Anton Penn, de G. Dem. Teo-
dorescu, Partea LI, (Bucurescl, 1891). In Revista Noua, (Anul I, No. 10), d T. Spe-
rantia a pubbcat o scurté bmgrafie a WI Anton Pann. Nasile Alexandri a studiat
activitatea ¡iterará a luI A. Pann, Inteun artico1 férte litudttros publicat In Con-
vorbirt Literare, Anul V, No. 21

dacoromanica.ro
gares Slivin. Parintele luT, care avea treT bdetT, invela pe cel maT
mare meseria so, cel milociui intra ca ticenic la o abagerie;
Anton, cel mal tindr, fu pus sub Ingri.jirea dascalului bisericiT.
In 1806, murind tata!, intréga vrend nevrend,
in Basarabia, unde Anton PanniT pTerdu fratil, iurolati cu sila
in armata rusesca , i la 1811 trecù in Bucuresd, unde intrti ca
paracliser la biserica Olari, !i In urmA devterid la biserica SfintiT.
Intre aniT 181fi i 1820 Anton Pann, care cia limbile romana,
greca, bulgard si turcd, invata in so:51a de psaltichie, pe care o des-
chisese Petre Efesiiil la biserica Sfantului Nicolae din elarT , lu-
crezd in tipograila acestuT inve;at i intreprinde tradueerea canta-
rilor bisericescl din 'imba greca in cea románd.
In anul 1827, fu trämis ca dascal Domnesc, adica pina de
Stat, la seminariul din ItAnmicul-Valcca, dand i lectiunT de mu-
malcelor din Monastirea-dintr'un lemn, aprepe de Govora.
Dupd pulin timp, fuge la Brapv cu Anica, nepoSta starilei Plato-
nida, i intrd ca psalt la biserica romdnesed cu hramul Siântului
Nicolae (din Sebe).
In 1828, se intórce la Bucurcs.T, unde pe la '1830 il gásim ca
profesor de musica vocal al scólelor nationa le i la 1840 ca cdn-
tare la biserica Alba din calea Victoria In 1842, este numit ca
profesor de musicA la seminariul din BucureseT de catre mitropo-
litul Nifun. La 1843 inilinléza o mica tipografie, in care ì1 tipa-
res .e Uno operele. La 1848, fi gdsim ca privo cantdr4 la biserica
Cretulescu. Dupd o scurtti zAcere mmi in diva de 2 Nombre 1834
fu ingropat la biserica Limad din BucurescT.
ir Ceremonia funebr:i, In diva de 4 Noembre, fu de o nedescrista duioffl, cact
la cap il plfingeau Zamilra pi Catinca, cele douè ten-ad legitime. la picióre A-
ldea i faicá-sa Tinca, impreunA Cu biiiatu-/1 d'intám, preotul Ladar; c5c1 lo-
cramau 1eiicii, cAntAreliT pa eleva, pe care 'I inv4ase arta etintiíril ; cacI exis-
tan miele de óment, carI admiraserA talentul i InvétaserA a citi numal prin
ai pentru atragét6rele-IscrierI. In acca nenumdratil multime, se gAsi un inlim,
ingincrul Foncescu, care, coprins de durere, abia putu rosti o aloma/hule. In-
supl arhiereul Calist, cunoscut de totl ca omul eel mal tare pi neimpresionabil,
fu inecat de lacamI i impedicat de a-pr continua oticiarea.»

Dintre cartile lui Anton Pann, publicate de el pe

cand leña înci, Toril aminti pe cele urm6tóre:
Cantece de stea. Patru
20 PoesiT deosebite- cu cântece de lume. Douè
30 Indreptätorul betivilor.
Hristoitie saü sc6la moravurilor, din grecesce.
50 Noul Erotocrit, din grecesce.

1) G. Dem. Teodor2scu, Vidta i activitatea lui Anton Pann, pag, 96.

dacoromanica.ro
 6° Calendare de la anul 1833 OM la 1853 inclusiv.
7° Fabule i istorióre. TreI editii.
8° Povestire arabicä din «Halima.»
9° Sf. Evangheliä de la Ión, in 8 limbl.
10° Noul doxastar, in trei volume.
11° Basul teoretic 0 practic al musiceI vocale.
12° Poesil populare.
13° Calofonicul, 1 volum.
14° Irmologhion (catavasier). limie editil.
15° Epitaf sad slujba pentru inmorm8ntarea Dom-
nuluI (Prohod).
16° Catavasier 0 teoreticon. Dou6 eflii.
17° Memoria foculul mare din BucurescI, 3 edilii.
18° Povestea vorbeI. Doue edillt.
19° Rinduéla Sf. leturghli.
20° Anastasimatar bisericesc.
21° Paresimier cu cântärile postulut
22° Herovico-chinonicar. Doue volume.
23° Dialog in treI limbi, romd nesce, rusesce i turcesce.
24° Privighiar.
25° Pocainta sail sufletul i trupul.
26° Inteleptul Archir 0 nepotul sell Anadam.
27° Spitalul amoruluI sau cantätorul durereI, 6 to-
muri In trei ediOLY.
28 Tipicul, bisericesc.
29° 0 sédátóre la Ora sag povestea lifi. Mo q-Albu.
30° Proskinitarul Sf. Munte Atos.
310 Triumful beileI sail diata.
32° Istoria luI Bertoldin.
330 Magazin de deoseblie cantece.
34° Antologiä musico-celes, 2 tomuri.
35° Mica gramaticä musicalä.
36° Principie de musicä bisericéscä.
37° Ndsdräväniile luI Nastratin Hogea.
38° Culegere de poveSI 0 anecdote.
39° Noul anastasimatar.
40° Leturgia Sf. Vasile 0 rem.
4 I.° Cântätorul betief.

dacoromanica.ro
 XXXVII

«Anton Pann, mal pre sus de tóte, fu inzestrat c'un puternic si deosebit ta-
lent d'a se inspira din geniul poporulul Cu care trdise si pe care 'I studiase cu
-Mina iubire. l'retutindenT, In scrierile sale, chiar si in cele de la altil copiate,
el a sciut sè introducit frumusetile unel propril creatiuni, s'acel foe, s'acele
glume pe care cu ten& lunga-ne amortire de subt Fanarioll le inttilnia
vil-nevatilmate in tèranul romdn, subt coliba din Basarabia ca pi pe vetrele
din Ilfov, in muntil Olteniel ea si 'n téra ArdéluluT.
aD'aceea si cArtile sale produserd o addncii miscare 'n spirite ; d'aceea pu-
blicul le cumpArd pe 'ntrecute si le citi co atdta nesatia, eeréndu-le mereu,
ca odiniórd Romani! comediile lul Plaut.
aCu ast-fel de inclinArT si subt influinta acestor simtiminte s'alla pe la 1850,
'dud culese proverbele din Pos «tea Vorbes, adunate din gura lumir, cum o
(spune cu atila sinceritate
«Daca a pus si aci ceva dinteal sèu, acel ceva n'a fost, de bung sémA, de
cat priceperea d'a le aseda ast-fel, in cdt unul si decurgil dintr'altul sau sà se
interneieze pe cite o isoriórA ce mal tot-dé-una 11 insotesce. Merit mare pentru
un cantdret de strand', inteo epocd cand gloria hi Milton si dulcéta limbil lul
Dante turburau somnul rdposatului Ión Eliade;dar cind,nureni nu se 1iisd a-
demeni de vlersul fermecAtor al musel poporare. Merit mare pentru un biet
«dascAl de musiehid» care, otelit de aprig,u1 despotism subt care se nascuse,
tneerca sè védésea meritul tératiulul s'ele luT mostenirl frumóse.
aPdn' atuncl nimenl, absalut nitnenT nu se gtindise cd Romdnul are o poe-
sie, s'o prosa, nescrise, dar bine pilstrate Intria lui memorie. Nimenl nu se des-
filiase de rapitórele-1 basme pl de sglobiele-1 bhicitorl, spuse 'n aseptorile de
la tira», unje caierul de lanZt pdrea cd se tórce singur, unde bétrdnif tineau
vc6.11 de bune InvétaturI si povesteau faptele trecutuluT, traditiunile neamulul.
(Anton Pann fu eel d'intdiu care ne dete o colectiune de proverbe, o carte
de imnurl relighise, basme si povest1 versificafe, ghicitorr, poesil poporare si
descrierl de moravurl.

Povestea Vorbii, aceea din cartile luI Anton Pann,

care ne intereséza mai mult, a fost tiparita de autor
In doue editinnl, una la 1847, trite° fascicula;.a doua
In anii 1852 §i 1853, in trei fascicolq.
Grupandu-se proverbele similare sub un titlu ge-
neric ca despre frica lu? Dunme(left; despre betie;
despre negot, etc. 0 mici poveste, care insotesce fie-
care grup de proverbe, servesce ca moralä.
Aceste proverbe sunt autentice, inteleagrin du-se prin
acésta ca nicl unul nu s'a faurit de-a Intregul de au-
tor. Culegetorul Irish a gasit de cuviinta se versifice
pe miele mal cu séma in editia a doua, in care do-
cinta de a rima l'a facut sà schimonosésca unele pro-
verbe pana inteatat, in cat nu mai aü nicl o aserna-
flare cu cele ce umbla din gura in gurä pe buzele po-
poruluI2).
I) G. DENT. TEODORFSCU, Cercetari asupra proverbelor romane, pag. 19.
1) P. IspirtE-cu. picetort populare, a 'Revista pentra Istorie, etc An. r, vol.
a, p. 224.

dacoromanica.ro
XX XVIII

In proverbe:e adunate de Anton Pann unele sunt

imprumutate do la SlavI sail de la Turci , altele par
mate de la strainT. OrY-ruin ar fi, trebue sa recun6s-
cem ca autortil , intrebuintandu-le pentra 10014
data in romanesce, le-a facnt sa intre in limbli, ast-fel
In cat asta-di pot fi privite ca proverbe curat roina-
nesci.
In lucrarea de fata am reprodus atat proverbele
din editiunea definitiva de la 1852-1853, cat i pe-
cele din editiunea de la 1889, editata de tipograful P.
M. Cuco, reprodueere exacta a editiunii intaia de la
1847.
Ni s'a parut cit comparatiunea acestor texte pre-
sinta un iteres deosebit pentru cei ce se ocupa de
literatura n6stra populara.
I. C. Ifintescu.
» Proverbele Romcinilon% adunate de d-1 I. C. Hin-
tescu, sunt departe de a fi un progres in ramura spe-
ciala a literaturii pe care o studiam.
Ideia D-lul Hintescu de a intruni t6te proverbele
Romanilor la un loe 0 intr'un mod cat se pote mal
complect, era din cele mal fericite 0 menita sa impli-
nésca un gol simtit in literatura n6stra populara.
Din nenorocire , lucrarea este defectu6sit in multe
privinte.
Mai intaiu autorul nu ne arata pentru fie-care pro-
verb numele autorului, cartea 0 pagina de unde este
luat, ast-fel ca pe de o parte orI-ce control posibil este
inlaturat, pe de alta nu putem sci daca proverbul pe
care '1 avem inaintea ochilor este din cutare WI cu-
tare provincia., cules de-a dreptul din gura poporuluI,
séti luat dintr'un autor cu maI multa sau maI putina
greutate, ori daca proverbul este cunoscut de d. Hin-
tescu.
In al doilea rind, lipsa indicatiunilor de maI sus ne
indreptatesce sä banuim ca multe din proverbele date-
de d-sa nu sunt romanescl §i populare, WI, in casul

dacoromanica.ro
 XXXIX

cel mal favorabil, nu sunt cunoscute sub forma ce le

dä autorul, spre exemplu :
cum e domnul
. 1 servitorul. (p. 47).

Aparintele inléla. (p. 95).

Care inctpe multe
Finesce putine. (p. 113).
Ett de promisiuni am o lada indesata cu genunchele. (p. 154).
Paterea dei curagea,
Cura gea victoria. (p. 1.57).
Multe riuri fac torent. (p. 162).
hadrce umbrela din cotro vine plaa. (p. 195).
Vestmintul nu face pe om. (. 200),
Viérd scurtà
Arta 'dup. (p. 201).
De-altminterea un alt publicist din Transilvania, d.
Moldovan Gherghely. declark in cartea d-sale ',Roman
Ifkmondasoc traducere in limba maghiard a Pro-
verbelor d-lu'l Hintescu , di a ptistrat numal pe cele
curat Romanesd , de óre-ce In colectiunea Hintescu
multe proverbe sunt straine.
In al treilea rind , sistemul de clasare , adoptat de
d. Hintescu, este Cu totul defectuos si d-sa n'a reme-
diat cel putin acestui mil dAnd un indice alfabetic.
Rinduind, inteun mod arbitrar, fie-care proverb dup6
cuvintul ce 'I se pare maï de capetenie, ingreuik6 fórte
mult cercetarile. Asa proverbul
Dupa phi-le
Vine sdre.
se aflh la pag. 178 la cuvintul ,,S6re.,, De ce nu s'a
asedat la cuvintul »pléle,,, unde se va cauta mai int5,1?
Dupa plene manta, este pus pe pag. 148 la plòïe,
de si s'ar fi putut aseda tot asa de bine la cuvintul
manta.,,
La rift n'a ajans gi pólele fi-a ridicat. Se alà pe
pag. 148 la cu,vintul ,,p6Itta De ce nu s'a asedat la

dacoromanica.ro
XL

riuk4 séu chiar la »ajtengea, cam ideea principala este

de a face tin lucru inainte de vrente.
In afarit de defectuositatile aratate maï sus, cartea
Hintescu mai are un inare cusur : de la inceput
panA la sfir§it furnica grqelile de tipar, unele prea
grave, provenite de sigur din nebagare-de-sérnA, altele
care dovedesc cit autorul, necunoscénd unele cuvinte
din proverbele ce 'I eel comunicat, si pe care le-a
gtisit prin carp, le a inlocuit prin altele avind aprépe
aceea§1 forma exteriérk cari schimba insa cu totul in-
telesul proverbulut A§a sunt :
Altéptu intaiu set Redem alba In capestre I) (Pag. 3).
Gwvreme si cu paie
Minamalele 3) se mae. (rag. 208).
A fost a muTere 3) odata
venit cir rochia spartet. (Pag. 112).
In pofida fratilor 4) miiminca frunzele. (Pag. 149.
Il dete afara 'ndata
Ca pe-o mesa 5) stricata. (Pag. 45).
Lupul e cu, nurnele i vulpea cu. dracul 0) (Pag. 95).
Wagarul se vinde tot in orbul armOsarilor. (Pag. 97.
Se sae cu culbul 6) la mima. (Pag. 171).
Nu ajungi Cu stranutarea 9) /a nao, de infumurat
ce este. (Pag,. 181).
Unele dintre aceste gre§eli sunt cu at At mai grave,
cd daïl proverbulul un inteles cu totul altul de cAt
cel adeverat, farA ca frasa sit reinAna neintelés6, ast-
fel cit cititorul se péte feírte u r amdgi.
P. Ispirescu (1830-1887)
Petre Isp;rescu, nascut la 1.830 In Bucuresd, a murit In acela;t
ora,, catre sfir0tul anuluI 1887, dupa o vi6ta plina de munci
rodnica pentru literatura opulara.
La 14 anI Ispiiescu intra ca lucrator In tipografia luI Carca-

Alh In capustere.
11) Alostnénele s û mucmule e.
") Mure.
Fragilor.
Masea.
Darul.
7) Oborul.
") Cu ul.
9) S ramurare, str murarit

dacoromanica.ro
 XLI

lechi. Dupa Unire, devine director al tipografieI Nationale, ér la

1854 director al tipografieT C. A. Rosetti. Dupa 2 Maid, in unire
cu Sc. 'Walter si Fr. Göbl, descbide tipogralla .Lucratorilur aso-
cian.. Peste putin timp este numit din non director al Imprime-
riel StatuluT. In 1868 demmionéza din acéta slujba i intemeTaza
tipografia .Laboratorilor RomanT,a in unire Cu Jeorian, Condu-
ratu, Busnea i preotul Economu. Mal tarçlid, acésta tipografie
rémase nuinaT pe sima luí i datoriele Mute in acésta h.treprin-
dere abia le a platit pana h césul din urrna.
Fia a mal vorbi de a Legendele i Basmele Romdnilor;» care
l'a facut cunoscut ea culegetor de literatura, Ispirescu s'a indelet-
nicit i cu adunarea proverbelor.
La finele prime' fascicule din «Basmele Romdnilor,» aparute
la 1872, a publicat (pe paginele 164-180) o séma de proverbe.
Acésta editiune a devenit atat de rara, in cat nu se afla in niel
una din bibliotecile publice din BucurescI, S cu atat mal putin in
comercid.
In 1883 incepu publicarea une colectiuni de Dicetori popu-
lure, adunand sub acest titlu atat icerile, cat pi slicétorile propriu
dise.
In acésta lucrare Ispirescu a clasat tote proverbele, pe care le
cunoscea personal impreuni cu cele culese din gura poporului sau
dintr'o suma de autorT, a caror lista se gasesce in Revista pen-
tru Archcologie, htorie i Filologie,» (A.n I, Vol. I, 1883, pag.
225 si 226).
In acésta lucrare Ispirescu, adopta o clasificare cam artificiala.
TOte variantele unui proverb sunt adunate sub acelasT numér
apeçlate in cole .tiune dupa primele litere ale primeY variante.
De pilda variantele de sub No. 2.
A ajuns de la nuira la r c§nita. (P. p. v. 78.)
Ajunge de la mdra la ripniiet. (4 100).
De la m6ra la riizi1á. (G.)
s'ar fi putut tot asa de bine incepe numèrul cu varTanta din urma
(a luI Golescu) i atuncT proverbul, in loe de a fi trecut sub litera
A, se asela sub litera D.
Acest mod de procedare ingreuiaza cercetarea proverbelor, dar
este de creçlut cá Ispirescu, &ear li trait in deajuns ca sfi pote
termina lucrarea pe care o incepuse, ar fi adlogat un indice la sfir-
situl colectiuneI sale.

1) Stef De la Vrancea, P tre Ispiresc In Revista Noua (An 1, No. 3).

dacoromanica.ro
XLII

III
Cand am 1ntreprins acéstá lucrare gdndul 'n11 era
se studiez asemenarile dintre proverbele romane si cele
stráine. Am vellut insa, de la inceput, cá inceilicum pe
la códa caltdul, cacI imI lipsia temelia, adicä o colec-
tiune a proverbelor nóstre. lkfall ciudat mi s'a parut
faptul cd Romdnul n'are niel' m5car un nume hotdrit
pentru proverbe. Intilnim in scrierI urmá.t6rele denu-
mirl
Ion Neculce, I, p. 340), Cavia prost.
Nic. Costin, (I, p. 71), Poveste.
Cronica anonima : Pilda.
Dim. Cantemir, (1st. lerogl.): Cuvint barcin, parintie, (p.102); pro ¡tul
euvirit, p. 152); precito' t,itc batrdnit, (p. 246); cuvint, (p. 359).
Dim. Tichindeal: Proverbelic'étort (Cu intelesul de proverb), cuvint,
cimilitura (Cu intelesul de proverb).
Anton Pann : Proverb, (peala, potoestea vorbil.
Donici : Vorba cea bètrana, pro rerbul béranesc.
Laurian & Maxim : Vorba batrcirtésca.
Slavici : Vorba cea melte, Vi ala.
P. Ispirescu : Povestea atusa, vorba cauta.
Gr. Jipasen : Vorba ainta.
I. Creanga : Vorba veelte, vorba ceea.
C. Negruzzi: Proverb.
N. Gane : Vorba ceea, vorba aceea.
Al. Odobescu . Vorba, vorba alt uta, vorba al cta.
Varron : l'Asa, povestea vorbet.
Ion Ghica : Poveitea t'orbes.
E. Baican : Povestea vorb t.

Asa fiind, m'ara verlut silit, vrènd nevrènd, sa adun

mal intdiu o eolectiune pe cdt se p6te mal compleeta
de proverbe romanesci, si In urma sa studiez aseme-
narile proverbelor straine cu ale 'bistre, studiti care
de acum este in lucrare §i care va apare indata dupa
tiparirea lucrdrei de fata.
Greutatea pe care ori-cine o intimpiná la Intocmi-
rea unei colectium de proverbe, a fost semnalata odi-
niórd de Erasm, care a dis cu drept cuvint :
Perfacile est, aiunt, proverbia scribere cuivis.
Haud nego, sed durum est snribere chilladas.
Qui inihi non credit, faciat licet ipso periclum,
Mox fuerit studiis ,equior ille meis.
Dupa ce am adunat proverbele ce se aflá In operile
cronicarilor §i ale autorilor románi contimporanl, am

dacoromanica.ro
 XLIII

cules §i multe proverbe din gura pop rului, adevèra-

tul pastrator al limbii. Multamita concursuluI bine-
voitor a multor pers6ne, printre care un numer in-
semnat de invétatorl din diferite pArVi ale Vern, am
putut aduna un material insemnat, atat in Romania
cat §i in Basarabia, Bucovina, In diferitele provincii
ale Ungariei locuite de Romani, in Istria §i in Mace-
donia.
De §i adunasem un numer fewte mare de proverb&
in fie-care oi mi se comunicad variante sad proverbe
noui i vedeam ca cu greri void putea ajunge la sfir-
§itul lucrarel incepute.
D. aceea, Cu parere de reu, am fost nevoit sä. 'ml
opresc cercetarile spre a puté stabili, inteun mod de-
finitiv, clasificarea pe care o adoptasem, §i a incepe
publicarea, remanënd ca sI adaog dicerile sad dice-
torile cari se vor mal aduna de aci inainte in cartea
Proverbelor asenMnute ce va e§i mai tardid.
Pentru catalogarea proverbelor, aveam de ales in-
tre trel sisteme deosebite, earl presintau fie-care §i fo-
16se §i nea junsuri.
In cel d'intaiu sistem, pe care ram §i adoptat, pro-
verbele se impart in capito!e, care represintd fie-care
o idee generala precum : Credinta religiúsd, Animate,
Om, Viéta Sociala etc. In fie-care capitol, proverbele
sunt clasate dupa cuvintul cel mai de capetenie. A§a,
In seria despre animale, OW proverbele privit6re la
canl sunt grupate sub titlul «caine», iar cele privi-
-Ore la urs, sub titlul «urs» etc.
In al doilea sistem coleqiunea intréga a proverbe-
lor se claséz6.. sad dupa cuvintul principal (Hintescu)
sad dupa cea d'intaiu litera a proverbului (Ispirescu).
In fine, proverbele se pot gruph dupd intelesul lor
general. Cu acest sistem, care a fost adoptat de Anton
Pann, avem capitole despre dragoste,vicle)lie, SCUT n-
pete, ddrnicie, etc.
Al doilea sistem, met cu séma cel adoptat de Ispi-
rescu, este cu totul greOt precum s'a aretat maI sus.

dacoromanica.ro
 XLIV

Nu se pite tagadui ca clasificarea adoptata de Anton

Pann presinta mai multe folöse. Din nenorocire ins&
Stint multe proverbe, care avénd doue §i chiar mai
multe intelesurl deosebite, ar trebui sa fie repetate de
atatea orY in difetitele capitole.
In cel d'intaiu sistem, pe care ram adoptat dup.
Le Roux de Lincy, dar cu. 6re-carï schimbarl insem-
nate, mal cu séma in ce privesce proverbele morale,
aceste neajunsurl dispar cu totul. Avem pe de alta
parte i folosul de a gasi, adunate la un loe töte dice-
rile privitöre la cutare animal, la cutare obiceiu, la
cutare idee primordiala. La sfiritul fie-cdruf volum
am adaogat un indice-glosar, permiténd cititorului
care cauta un proverb privitor la om, la animal, la
o planta, etc., d'a 'I gasi indata In colectiunea nöstra.
Un al doilea indice, pus la finele volumului din ur.ma,
arata tóle proverbele grupate dupa intelesul lor. In
sfiqit, in fie-care capitol, sub fie-care cuvint ink de
capetenie insemnarY deosebite inlesnesc aflarea i gru-
parea tutulor variantelor a unui proverb, cari din
deosebite cuvinte nu s'au putut aduna sub acela§ nu-
mer de ordine.
Proverbele Romanilor se impart in douè-deci
trei de capitole i anume:
L Natura fisica. Astre. Anotintpuri. Titnp. Variatiunt cis-
materice. Serbatort. An. pile. Ceasurt,
II. Natura fisica. Elentente. Pantint. Metalurt. P tre.
Plante. Pénte. Cultura pconintulus.
Despre animale Pasgrt. Patrupede. Insecte. Pesos.
Omul s't organele sale. ()mot in genere. Barbat.
Organe. Mentbre.
Despre viéta fisica. Truptl omultts. Starile, farultatile Mir
write sale. Vté,a. Mórte. Infirmstatt.
lean. Cele elms singurt. Somn. Vis.
Despre vieta fisica. Obicesurt. Intbracaminte. Case ;4 cla-
dirt diverse. Gospodaria caset.
Despre viéta fisica. Mtincare. Beuturii.
Despre viéta sociala. Vecin.Prietin.Cercetart.Atociatiunt.
a t Start sociale. Dregatorit. Tiilunl.
.Resboiu. locum Petrecert. Arme. Instrumente
de musica.
Despre viéta sociala. Justitie. Legt. Invetatura. Negus-
torie. Calaiorte. Meserit. Unelte.

dacoromanica.ro
 XLV

Proverbe istorice. Ter. Pop6re. Oray. Sate. Locali-

ta(t. diverse. N'ene pro prii.
Credinti, Eresurf, Obiceiuri.
Despre viéta intelectuali i morala. Sufletul i facultafile sale.
JP Consciinta mima.
2, Calilart 0 virtujt.
X VL yN » Defecte, viciurt mime.
Povete si opriri, maxime, sentinte, pilde fflosoficesci.
Maxime extrase din diferiti autori Romdm.
Maximele liu Iordache
Asemanarile in literatura poporalà.
Asemanarile lui Iordache Golescu.
O semi de idiotisme i locujium.
Cimilituri.

Am dat fie-cdrur proverb un numer de ordine, gru-

parid in acela§ numer tóte variantele pe carI le am
putut afla. Pentru fie-care dicere am dat, pe larva
numele autoruluI, titlul cartel §i pagina unde se ga-
sesee, sau numele pers6ner care mi ra cornunicat, si
localitatea unde se aude. Prin semne deosebite, a§e-
qate la stanga proverbului, se arata daca proverbul
este audit sau cunosclit de mine, daca se intrebuin-
thza de t6rani sati numai de scriitori, daca este du-
bios. In cat privesce proverbele satesel, am impins
scrupulositatea atat de departe in cat nu am insem-
nat ca fiind Intrebuintate de terani de cat acele pro-
verbe pe can le am audit la Ora sau mi s'a semnalat
de in,v6tatorI ca fiind satescf. Am scos din acésta ca-
tegorie un numer insemnat de dicen care, de §i sunt
convins cä exista in graiul tèranesc, totu§I nu ara
avut ocasia sa le culeg din gura poporului de la Vra.
Pentru fie-care proverb am aretat deosebitele inte-
lesuri pe care le are, origina lui cdnd acésta e Roma-
nésca, adica eand origina proverbulul trebue cautata
inteun obiceia, o anecdota saii un fapt din istoria
Romanilor. In casul acesta, am dat tot-d'auna, fabula
sati sn6va in intregul ei diva. Golescu, Tichindeal,
Anton Pann, Asaki, DonicI, Gr. Alexandrescu set Is-
pirescu, asemanandu-le cate °data cu o t'aula cores-
pundetóre straina, Am gasa in acest mod de a pro-
ceda un incloit folos : aret origina dieerei §i pun

dacoromanica.ro
XLVI

sub ochii cititerului buctip din totI scriltorii popularI

.§i fabulitiI romArn, pre cari multi dintre unI nu '1
cun4tem, din nenorocire, de cat din audite. Origina
celor-l-alte proverbe se va g;Isi in Proverbeie asema-
nate, la locul lor firesc, cam origina proverbelor, pe
care le-am numit »universale,,, sth in strinsa legtitura
cu proverbele strtline §i numaY printeun studiu spe-
cial vom stabili, pe cat va cu putinta, origina ade-
verata a proverbului, sétl cel putin poporul de la care
l'am imprumutat. Ceva mai mult , cand origina ro-
manésca mi s'a parut indoiósa nu am dat'o. Am voit
mai bine sa fill invinovatit cti am trecut ceva cu ve-
derea , de cat sa mi se arunce o villa intemeiata ; ca
t6te ril, inteo asemenea lucrare, e peste putinta sa
nu se strec6re greseli. Naajduiesc insa ca, cu timpul
§i Cu concursul cititorilor, voiu putea sa indrept gre-
§elile remase in textul meu.
Pe cat am putut, am aretat pentru IntelesurI ca si
pentru diceri, numele autorului séu al pers6nei de la
.care le-am aflat.
Ornitologia d-luI S. FI. Manan, mai ales mi-a fost
de iin Elite mare ajutor pen tru capitolul III, despre
pasen. Spre a nu ingrema lucrarea §i a nu inmulti
citatiile, adese-orT insa, and explicatia este luata din-
tr'un autor care mi-a dat si proverbul corespundetor,
am omis numele seu la intelesurl.
Pentru explicarea intelesului m'am slujit cate odata
de colectiunile Ilre des Proverbes de Mery, Dre des Pro-
verbes de Quitard, D" les proverbes de la Mésangère,
Dizionario universale dei Proverbi de Strafforello, Pro-
verbi latini de Vannucci, Adagia de P. Manutiu.
Pentru ctivintele aretate mal sus, n'am dat in tot-
l'a-una numele autoruliff.
Orl-unde s'a putut, am citat legendele séu credin-
tele poporuliff privitóre la cer, pämint, astre, animale,
Dumnedeti, etc., care staii in legatura cu proverbele.
Am dat pentru fie-care locutiune o frasa luata din-
tr'un autor bun, prin care se preciséza bine intelesul

dacoromanica.ro
 'XLVII

§i tot-d'odata se aratä cum se intrebuinté.za in frasa,

lucru adese-on anevoie de aflat, daca nu '1 scim. Ci-
tatiunile stint alese mal Cu sérnä din CronicarI, Can-
temir, Anton Pann, Tichindeal, Donici, P. lspirescu,
Creanga 0 din Poesiile poporale.
Pentru dialectul macedo-roman am reprodus ea
mostre al graiuluI cate-va anecdote sag micI istorielre
din gramatiea luI M. Bojadschi Altele mi s'ati comu-
nicat de d-1 C. A. Milescu, student la facultatea de
litere din BucurescI.
Din cand In cand, am dat, pe langa proverbul o-
manesc, i cate-va proverbe straine corespundet6re.
Am gasit doue fol6se procedand ast-fel: pe de o parte
citirea carp va ti, sper,, mai placuta cititorului ro-
man , §i pe de aft& parte strainul , la nevoie , va pri-
cepe u§o intelesul general al proverbulm romanesc,
pe care rare inaintea ochilor, fara a fi nevoit sa se
adreseze neincetat la indicele-glosar In limba francesa
de la finele volumulut Remane insa, bine inteles,
acest adaos nu trebue considerat nici mdcar ca un in-
ceput de studid eomparativ al proverbelor romane cu
cele straine.
Proverbele straine , in garb.' de cele francese , s'au
tradus in tot-d'a-una in romanesce. Aceste traducen,
§i mal ca séma cand e vorba de proverbele macedo-
nene i istriene, s'au facut apr6pe ad-literam, cu ris-
cul de a obtine u frasa mal grae, din care insa re-
iese o maI mare asemenare a cuvintelor din limbile
surorI.
Multe din proverbele nóstre populare nu se pot ti-
pan. N'am crequt insa de cuviinta sa le resping pe
bite, i cititorul, va putea judeca, dupa proverbele ce
va gasi in coleqiunea mea, ca am fost in deajuns in-
gaduitor.
In privinta locutiunilor proverbiale i idiotismelor
intimpinam o indoita i deosebita greutate , anume
daca oidtoriIe trebuiail puse singure la o parte, sail
la locul lor, impreunä cu proverbele, in fie-care capitol.

dacoromanica.ro
XLVIII

Am adoptat acest din urma sistem, care mi s'a parut

mal logic §i tot de odata maI lesnicios pentru cititor.
Numeral qicetorilor fiind insa destul de insemnat, le
am grupat in urma fie-card seriI a pro verbelor la
care se referh.
Pentre idiotisme, casul este mal ginga§. Ce este un
idiotism ? Prin ce se deosibesce de locutiunea prover-
biala, care, la urma urmelor, nu este de cat un idio-
tism special ?
Am privit ta idiotisme propriu dise, numal idio-
tismele de sintaxa, dupä care vin treptat, asemenarile
(a dormi ca un bugén), locutiunile adverbiale sail lo-
cutiunile-asemenari (a dormi bugtén, a se face br6scd
la paniEnt) §i In sfir§it dicetorile. Trecerea de la o se-
rie la alta fiind adesea gredl de apreciat maI cu séma
in ce privesce locutiunile-asemenarI, am wzat in ca-
pitolele uncle sunt proverbele numai pe cele mal ca-
racteristice _din aceste locutium, cari cu anevoie se
pot deosebi de 4icetori1e propriu dise, lar pe cele ralte
le am trecut in capitolul XXII, la un loc cu idiotis-
mele de sintaxa.
Nu-mi mai remane de cat prea placuta datorie de
a multumi tutulor pers6nelor ca ajutorul ctirora am
putut intocmi §i publica acésta colectiune de pro-
verbe. In primal rind in a ar6ta, adinca mea grati-
tudine D-lui Take Ionescu, ministrul cultelor §i al in-
structiunel publice, care a bine-voit a lua disposittile
necesare pentru ca biblioteca Statului sa '§i procure §i
sa-mi puna la dispositie t6te agile de care am avut
trebuinta, §i a aprobat ca.tiparirea intregel lucrari sa
se faca de Stat.
D. Grigore I. Alexandrescu, pre§.edintele tribunalu-
lm qovurluiu, I. Banescu, directoral saga normale
de 1nvet5torI din Constanta., G. Diana, revisor scolar
la Meliediati §i in urma la Argq, apoI un num6r iii-
semnat de corespondentY, dintre carI cea maI mare
parte invetatorl, ml-ail tramis Mae multe proverbe §i
legende. Le multamesc dar tutulor, precum §i D-lui

dacoromanica.ro
 XLIX

Fr. Dam6, sub-director al invetamintuluI secundar la

ministerul instructiuneI publice care, punkidu-m6 in
relatiune cu D-niI InvetatorI, mi-a inlesnit ast-fel sar-
cina pe care o luasem asupra-ml. Gratie concursulul
D-lor am putut imbogati in mod simtitor acésta cu-
legere de proverbe §i stabili multe intelesuri. indoYóse.
Multumesc de asemenea D-lor D. A. Milescu ,,i D.
Dan, studentI universitarY, carora le datorez insem-
nata colectiune de proverbe macedo-romAne intru-
path in acésth lucrare; apoI personalulul biblioteceI
Academiei romäne §i In deosebi D-lui C. G. Cu-
liana, sub-director al Bibliotecei centrale, call cu o
grabh indatoritóre mi-a lnlesnit tóte cercetärile.
Voiu remänea fórte indatorat tutulor acelora care
vor bine-voi a-mi semnalà atat lipsurile ca §i greelile
de ori-ce natura care s'ah putut strecura in acéstä
lucrare, cea d'intaiii in feliu ei in literatura nóstra.
Me voiu folosi de observaliile care mi se vor trilmite
in editiunea viit6re a proverbelor romäne asemänate
cu cele straine.

dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE ROMANA"

AUTORI CITATI.

4. ACS (icAnoLy). Magyar, Német, Olasz, Roman (Olah), Csek-tot és

Szerb beszélgetések otthon es uton. Pest, 1859, Kladják Lauf-
fer ds Stolp.
2. ACS1NTI DRICARUL. A doua domnie a lui Neculal Alecsandru Ma-
vrocordat V. V. In Moldova. In Cronicele Romaniei de Anchan
Kogalniceanu. BucurescI, 1872, C. N. Badulescu.
1. ADMAN (r. y). Abecedar Dustrat. BotopanT, 1870.
ALEXANDRESCU (CIRMORE). Suvenire chi impresil, epistole, chi
fabule BucurescI, 1847.
Serien in versuri fi prosa. Bucurescl, 1893.
8. ALEXANDRESCU (cm. 1.) Literatura pi sciinta. Director Dobrogeanu-
Gherea. Vol. II. 1894.
ALEXANDRI V. & LASCAR ROSETTI. Mica colectiune de 89 pro-
verba culese de Lascar Rosetti pentru V. Alexandri, urmate de 156
proverbe extrase din Povestea Vorbei, manuscris din biblioteca Aca-
demie1 Romane.
ALEXANDRI (v.). Opere complecte. IX Vol. - Bucurescl, 1875, So-
cecu . Comp.
Poesil populare ale Romanilor. Bucuresd, 1867, Tipografla
lucratorilor asociall.
40. Diverso ConvorbirI literare.
Operile lul C. Negrutzi, Edit. Soceca. Prefalt
ANTIM 1LEÌÉNUL (MITR0P0L1 I). Din didahiile Omite in mitropolia
din Bucurescl. Edit. Dr I. Cornoi. Libraria Soceca Comp. 1895.
ARSENIE. Noua colect.iune de basme, 1-11.Bucurescl, 1884.
ASAKI (G.). Fabule. - lapT, 1E62.
BADESCU (A). preot o Marginens..T.Praliova. Etymologicum Mag-
num. B. P. 111ipd6u.
BALASEL (TEonoa). Invgfritor C. Me folnescl, J. Veilcea. ezktórea.
BARONZI (asonnE). Limba romana pi tradipunile Galap, 1872.
BELDIMAN (ALExANDnu). Tragedia, safi mal bine a 4ice jalnica
Moldovel intimplare (lupa resvratirea Grecilor.- Cronicele Ro-
manilor. Vol. III. de Mihail Kogalniceanu, Bucurescr 1874.

i) La inceputul ultimuld volum se va °emplee% de va 11 trobuintd, lista co-

respondentilor f i a autora= citap.

dacoromanica.ro
LII

BENGESCU. - Opere publicate in Convorbiri literare, An. XI-XII.

BERTOLDO (viaTA Lit) - Chrestomatia romdna Ei Literatura popu-
lara romána de Dr Gaster.
BIBICESCU a.). - Poesii populare din Transilvania. - Bucuresct
1893.
BIBLIE. -
BOGDAN x. A.). - PoveEti Ei Anecdote.-Saraga,
BOLLIAC (CESAR).- Culegere de mat multi articoh.-BucurescI 1861.
BUJOR P.) - Nuvele.
BURADA (nonon). - Divese. - Ccnvorbiri literare 0 Revista pen-
tru Istorie, Arhiologie Ei Filologie.
CALENDARIU pe anul dupe Hristos 1829. - Buda, tipografia universi-
Vilest ungurescl.
CALENDARIU pe anul dupa Hristos 1832.- Buda, tipo,grafia univecsi-
tatel ungurescl.
CALENDARIU pe anil dupd Hristos 1841.- Buda, tipografia universi-
tale! ungurescl.
GALENDAR pe anul 1853.- Tipogralla Romdno-Francesd, IaEl.
CALENDAR l'EN FRU TOTI. - profetic, amusant qi popular pe anul
comun 1863. - Bucuresci. Edit. Bdlaceanu i Varta.
CALUGARENI invilalor c. Movilent, J. Tecuciu.-Etymologicum
Magnum, B. P. HilEdéu.
CANIAN m.). Poesh Populare.- Saraga, IaEL
CANTEMIR (pniscipELE DIMITRIE). - Divanul. - Edit. Academiel Ro-
--ma'ne, Bucurescl 1878.
Descrierea Moldaviei. - Edit. Academiel, Bucuresci 1875.
Istoria Ieroglifica. - Edit. Academic!, BucurescI 1893.
-- Evenimentele Cantacuzinilor i Brdncovenilor. - Edit. Aca-
demiel, Bucuresci 1878.
CARAGIALI (1. L.).-Teatru. - Edit. Socecu & Comp., Bucurescl 1889.
CARP, (p. P.) c. Tibeine.ti, J. Vasluidt. - Monitorul Oficial, kn. 1895,
No. 183, p. 983.
CATARGIU (Lascan), c. Golapl, J. Couurfuitt.-Monitorul oficial, An.
1894, No. 94.
CHIBICI-RÉVNEANU (a.). - Diverse. - Convorbiri literare.
CIIIIC (A. DE).-Dictionnaire d'etymologie Daco -Roumain, 2. Vol. Franc-
fort s M. Ludolphe St. Goar 1870-1879.
COLUMN 1 LUI TRAIAN. - Revista. - B. P. HaEddu. An. VII, 1876.
CONSTANTINESCU (BARRE). - Carte de citire prelucratd de inveta-
toril asociati Barbu Constantinescu, Lambrior, Aug. Laurian,
St. Mihailescu, I. Manliu. - Partea II, Edit. XV. Socecu & Comp.
-- 1892.
Idem.-.Partea II!, Edit., XII.- Socecu & Comp. 4893.
Proverbele rominesci din colectlunea Reinsberg-Ddring-
sfeld
CONS FITUTIONALUL. piar. - BucurescI.
CONVORBIRI LITERARE, An. I-XXIX.
CORESSI. - Evanghelie. - Etymologicum Magnum. B. P. 111016u.
COSBUC G. Balade i Idile.-Socecil Comp. 1893.
COSTIN (itinws) - Scrierile luz Miron Costin.- Cronicele Romdniei
de Mihail liog.11niceanu, Vol. I 111, BucurescI 1872-1874.
COSTIN (sicoiAE). - Scrierile hu Nicolae Costin.- Cronicele Romi-
niei de Miliail KogAlniceanu, Vol. I & II. BucurescI 1872.
CRACIUNAS (an) Inue"(dtor in Transilvania. - Etymologicum Mag-
num. B. P. 115016u.
CRiSESCU vicron).-Schite Ei Nuvele.-H. Steinberg, Bucuresci 1893.
CRAINICEANU RI' c. Diverse.-Cenvorbiri Literare.-An. XXII.

dacoromanica.ro
 LIII

-
CREANGI (lox). -Povesti. - Edit. Grig. L Alexandi escu, 1890.
Amintiri din copilarie pi anecdote. - Saraca, lapi 1892.
CRISIAN (r). Invé:ator c. Cugiertt, Transilvania. - Etymologicum
Magnum, B. P. 11,1pdau.
.59. CRONICA ANONIMA. - Istoria tare Romanesci de la auul 1809 in-
cace, eontinuati de un anonim. - Magasin Istoric pentru Dacia.
Vol. V, 1847.
DAME (ton.). - Nouveau dictionnaire Roumain-Franeais. Bucarest
1893-1896.-En cours de publication.
DELAVRANCEA (sr. .-Trubadurul.-Haimann, Bucurescl 1887.
DIACONOVICI-LOGA. - Chemare la tiparirea cartalor rominesci.-
Buda, 1821.

-
DONICI (A.). -Fabule. Cartea I, Ia;d1, la cantora Daciel literare 1840.
Fabule. Cartea II. Fall data.
DONCEV. - Curs de literatura romana. 4865.
DOSOFTEIII-Etymologicum Magnum. B. P. II:106u.
DRAPELUL. - piar. Ballad, rutova.
DREPTATEA. - Piar. Banat. 1895.
DUMITRESCU (AL.). - Galicisme, proverbe, maxima, barbarisme. -
Carol Muller, Bueurescl, 1894.
EVENIMEN TUL. - piar. IapT.
EM1NESCU (ht.). - Diverse. - Convorbirt literare.
FILIMON (x.). - Mom vechi pi Revista Romana, 1861-1862.
FRANCU T. & G. CANDREA. -Rotacismul la Moti i Istriem. - Bu-
curesd, 1886.
FUNDESCU (ION C. . - Basme, OratiI, pacalituri, ghicitori. - Buuc-
resel 1875.
GALLIN, NADEJDE, TIGHILIU SI CANDREA.- Carte de citire. 1893.
--
GANE (N.). - Nuvele.-Convorbin literare 4875-1876.
Poesh. - S iraga, Iapl.
Diverse. - Convorbiri Literare.
--
GASTER (or ). - Literatura populara romana. Bucuresd. 2 Vol.
Chrestomatie Romana. 2 Vol. Leipzig - Bucuresd, 1891.
Tiganu ce 'pi-a mancat biserica. - Revista Tocilescu, I, 1883.
GAZErA POPORULUI. - piar. Bucurescl.
GEORGESCU. Invglator c. Coprent, J. Ialomila. - Etymologicum
Magnum.
GIIICA (tox). - Amintirf din pribegia dupa 1848. - Socecu & Comp.
- Bucures-11890.
Scrisori catre V. Alexandri.-Socecu & Comp. Bucuresd 1887.
GIL. - Nuvele. Convorbiri literare.
GOLESCE (CO:.STANTIN DIN).- Adunare de pilde bisericesci pi filosofi-
cesci. -Buda, 1826.
GOLESCU (vonmci:L 1011DACHE).-Pilde, povetuiri i cuvinte adeverate
povepti adunate de dumnealm Vornicul Iordache Golescul,
fiul reposatulm banul Radul Golescul.-Manuseris din biblioteca
Academia Romilne. Proverbele extrase din accst manuscris sunt
- trecute in PROBERBELS RontimLon, eu insemnarea : Mss.
Copie intocmai a precedentului manuscris care se afla de-
pusa la bibliotheca nationala de la lap. Proverbele extrase din
acest m inuscris sunt trecute In PnovEnnELE RouiraLort, Cu 1nsem-
na rea : Mss. jr.
GRADISTEANU (pLrua). - Vointa Nationala, An. 1895. - Gazeta Po-
porului. An. 1, No. 192.
GRIG. - Nuvele. - Convorbiri literare.
GROSSMANN (s. f.). - Dictionar germano-roman.- Ia1. In curs de
publi^atie.

dacoromanica.ro
L IV

HALLER or lobstm). - Altspanische SprichwOrter und sprichwdr-

tliche Redensarten aus den Zeiten vor Cervantes. Vol. 2.-Re-
gensburg, 1833.
HRANI rtsits).-- Carte de lectura, 1894.
HASDRU (B. PETRICOCU-). - Etymologicum magnum Romaniae.
95. -
-- Trei Crai de la Resarit. -Bucurese.
Ion Voda cel cumplit. - Bucures-I 1865.
-- Columna Jut Traian 1882-1883.
Cuvinte din Betrdni. 2 Vol. - Bucures 4878.
Traian. - Ziar. An. 1369 No. 63.
HELIADE-RDULESCU (ros . - Me moire sur Thistoire de la régénii-
--
ration roumaine ou sur les évenements de 1848. - Paris 1851.
Vocabular de vorba straine. - BucurescI1847.
-
HINTESCU
Tandalida.
Biblioteca portativa, inedite.-BucurescI, 1860.
. c. . - Proverbe le Rominilon - Editura Closius. Si-
biu 1877.
HODOS (gisr . - Poesii poporale din Banat. - Caransebes, 1892.
1ANO V. - Diverse. - Convorbin literare.
IARNIK-BARSEANU. - Doine sj strigatun din Ardeal date la iveald
de Dr Urban Iarnik si Andreiu Barseanu.-BucurescI 1885.
IDEA.-Dictionar de proverbe in CaIendarul Romdnilor pentru 1892.
-
IONESCU t.). - Carte de citira, Il. - Ioseph Guibi. Bucurescl.
Carte de citire, III. - T. Ionitiu si L. Alcalay, BncurescY.
IPSILANT V. V. (A.LEXANDRU ION). - Pravilnicdsca condica a Domnu-
lut Alexandru Ion Ipsilant. - BucurescI 1841.
ISPIRESCU (PETRI?). - Legende sau Basmele Rominilon - Bucu-
- rescl 1862.
Save sau povesti populare adunate din gura poporulm de
un culegetor tipograf. - Editia II, cu mult adause. BucurescY,
- 1879.
Basme, sndve si glume adunate d n gura poporulut de P. Is-

--
pirescu. - CraIova, 1893.
hide i ghiciton adunate de P. Ispirescu.-BucurescY, 1880.
Pilde, fabule, ghiciton adunate de P. Ispirescu. - BucurescI
- 1880.
Din povestile unchiasulut sfatos, basme pddnes^1 Intocmite de
- P. Ispit escu.-Bucunsci, 1879.
picetom populare. - Revista pentru istorie, archeoloie
- filologie. An. I & II.
Basme, save etc., de un culeètor tipobraf.-BucurescI, 1872,
- fascicola I. - In Chrestomatia RomAna de Dr M. Gaster. Vol. II.
Diverse. - Convorbin Moran).
JIPESCU (atraoac Opincaru, cum ieste si cum trebme sa hie
- sateanu. - BucurescI 1881.
Reurile oraselon - Bucur'escI 1884.
KOGALNICE-1NU (mum) - edintele Divanuhu ad-hoe din Mol-
dova. - Respuns Vorniculm Alecu Bag.
LAHOVARY (ALEXANDIIU N.). - Monitorul oficial. edinta cameret din
2 Decembre 1894.
LAMBRIOtt (A.). - Convorbin Literare. An. VIII-IX.
LAURIAN - MAXIM. - Dictionarul limbei Romdne. 3 Vol.-Bucuresd,
'1871-1876.
428. LITA (tosip).- Invillítor in Transilvania.- Etymologicum Magnum,
B. P. Ilasdeu.
LUMEA ILUSTRATid. - Revisti, An. II. 1894.
LUMEA NOUA. - Vial'. - Bucurescl.

dacoromanica.ro
 LV

LUPESCU (m.). - Inv6 lator c. Broscenz, J. Suctava. - ezateurea.

MAGASINUL ISTORIC PENTRU DACIA. - Volumurl IV pi V.
MAGIUNCA (s.). - Etymelogicum Magnum. B. P. liágdau.
MARIAN (s. - Nascerea la Roman'. - C. Gal, 1892.
- Nunta la Romani. - C. Gal, 1890.
- Immormintarea la Romani. - C. Gal, 1892.
- Ornitologia poporana Romana. 2 Vol. Cernaug, 1883.
- Satire poporane Romane. - Socecu & C' 1893.
- Descintece poporane Románe. Suclava, 1886.
MATEI BASARAB V. V. - Pravila. - Studiu asupra elementelor gre-
cescz in limba Romana, de G. Murnu.
MAWR (DONNA E. B.).- Proverbele Romanilor.- Bucurescl pi London,
1882.
- Analogous Proverbs in ten languages. - London. Elliot Sock,
62, Paternoster Row, E. C. 1885.
MEMNER c. 0 V. DOGAR.- Prima carte de lectura, II. PloescI, 1894.
MELHISEDEC (EpiscoP). - Revista pentru Istorio, Archeologie i Fi-
lologie, An. II. Visita Episcopulm Gr. Tamblac.
VERA (T. T.). - Diverse. Convorbin Literare. An. XVL
MIHAILESCU (s.). - invalator. ezatarea, An. L
MONITORUL OFICIAL. - edinta din 2 Decembrie 1894; No. 183,
din anul 1895.
MUNTEANU (G. I.).- Carte de lectura romanesca pentru clasele gim-
nasiale inferion pi reale. - Brapov, 1861.
MURNU (o.). - Studiu asupra elementelor grecesci in limba ro-
mana. - BucurescI, 1895.
NADEJDE DONNA SOFIEA). - Fie-care la rindul seu. - Nuvele.- Sa-
rnitca, Craiova, 1895.
NAUM. - Scrieri. - Dictionnaire Dames.
NEGRUZZI (c.). - Opere complecte. 3 Vol. - Socecá & Comp. 1873.
NEGRUZZI (i.). - DiverEe. - Convorbiri Literare.
NECULCE (my). - Letopisetul Moldovei. - Cronicele Romaniel, de
M. kooalniceanu, Vol. 11.
ODOBESCU ALEXANDRE' Pravilnicésca condica a lui Aleicandru
Ian Odobescu.
ODOBESCU (ALEXANDRE', I.). - Serien literare i istorice, 3 Vol. -
Socecu & Comp., 1887.
ODOBESCU-SL1VICI. - Carte de citire. - Bucurescl, 1893.
OMILIAR DE LA GOVORA. - Etymologicum Magnum.-B. P. Hapddá.
PALODA. - 1Nar. - Barlad, Tutova.
PALTINÉNU (oc.). - Invétator, C. Tiubari, Transilvania. Etymo-
mologicum Magnum. B. P. 1-14416u.
PINN (ANTom). - Culegere de proverburi saú Povestea vorbei. Editia
Cucu 1889, reproducere dupa cea din 1847.
- Proverburi sail Povestea vorbei, 3 bropurI. - Bucuresci,
1852-1853.
-- Nasdravaniile
Calendar pentru anul 1848.
lui Nastratin-Hogea. - Bucurcscl, 1887.
--
- Fabule pi Istoriare, 2 Vol.- Editia I, Bucurescl, 1841.
Inteleptul Archir i nepotul seu Anadam. - BucurescI, 1880.
Opezateire la téra sau povestea hu Mop Albu, partea I, Bucu-
resci, 1851.
- Idem, partea II. - Etlitia Lazar, Craiova, 4890.
P1SCULESCU (m.). - La Intalnire, sfaturi pi diverse pentru top, de
de M. P. Miosotis. - Tipografia Lazar, Craiova.
470. POMPILIU. - Convorbiri literare.

dacoromanica.ro
LVI

POP (E11.), inveVitor c. Sonleaps-Mare, Ungaria. - Etymologicum

Magnum, B. P. 11.1pdAu.
POP-FLORENTIN (tos). Convorbiri literare.
POPESCU (N) - Calendarul Basmelor. An 1881-1882-1883.
POPO VICI (a). - Convorbin literare. An XXV.
REINSBERG-DtRINGSFELD (In% uNn OTTO FREIIIERRN VON).-Sprich-
w iirther der Germanischen und Romanischen Sprachen. 2 Vol.
- Leipzig, 1875.
REVISTA PENTRU ISTORIE, ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE, sub di-

-
rectiunea lul Gre min G. focilescu. 1882-1895.
RIURENU despre datoriile copiilor catre parinlii lor. -
- A cincea editiune. BucurescI, 1887.
Noue istoridre pentru coph. - A patra editiune. Bucurescl
- 1887.

1860.
Morale.. - Volumul IV din bibliotheca portativA. Bucurescl
ROMANIA LIBERA. - No. 838 din 15 Martie 1880. Mop Grain.
ROSETTI (LASCAR). - VesjI ALEXANDRI (v.
SAGUNA (M1TR0P0LIT). - Diverse.

-
SAINENU (LAZAR). - Basmele Romano. - C. Gobl, 1895.
Ielele, duele, vIntósele, frumdsele, poimanele, maiestrele
- milostivele, zinele. - Bucurescl, 1886.
Incercari asupra semasiologiei Umbel romine. - Revista
- pentru Istorie, archeologie pi filologie. Vol. VI, 1891.
Elemente turcesci In limba romAna. - Revista pentru Isto-
- rie, etc. Anul 1.1 pi III.
Filosof-Filoscos. - Convorbiri literare. An XXI.
SALVIN (G. P.), invétator. - ezattorea.
SBIERA (IoN AL tul G.) - Povepti poporale romanesci. CernAut 1886.
SCHULLER (1011AN KARL . - Aus der Walachei Romänische Gedichte
und Sprichworter. - Hermanstadt, 1851.
SEZ4TOREA. - Revista. - Buda-Pesta.
SEZATOREA. - RevistA. - Director A. GoroveL Folticent
493. SEVASTOS (o631NA ELENA D. - Povepti. - Saraga,
SILASI (DR. on.) - Renascerea Umbel romfinesci in vorbire pi scriere.
- - Stein, Clupiu 1879.
Apologie. - Stein, Clupiu 1879.
(96. SIMA on.) - Convorbin literare.
SIMU (n.) inveiator, c. Orlat, Transilvania. - Etymologicum Mag-
num. B. P. HapcIdu.
SINCAI DIN SINCA (GREOROIRE).- Chronica Rominilor. 3 Vol. Buell-
rescI 1886.
SION. - Fabule. Bucurescl.
SLAVICI. - Nuvele. - Convorbin literare. An 1875-1876.
SOLOMON. - Paremiile lui Solomon extrase din Biblia de la 1688. -
Socecu 8c Co. 1895.
SPERANTIA (TEoron). - Anecdote populare. I. - Edit. II. Basilescu,
-- Bucurescl 1892.
Alte anecdote populare. II.-Editia I. C. Sfetea, BucurescI 1890.
Tot ancdote populare. III. - H. Steinberg, BucurescI 1893.
STAMATI (c.) - Musa.
SANCESCU (Dimiznia). - Basme pi Same. - H. Steinber, Bucu-
- rescl 1894.
Alte Basme. - H. Steinberg, Bucurescl, 1893.
TEODORESCU (n. Cercetari asupra proverbelor romine. -
- Bucurescl, 1877.
Poesh populare romine. - Bucurescl 1885.

dacoromanica.ro
 LVII

210. TEODORESCU (G. ocm.). - Mituri lunare. Vircolach. - Convorbirl

Merare. - An. XXIII
2H. -
- Vieta i activitatea liu Anton Pann.-I. Göbl, Bucuresci 1893.
Operele hu Anton Pann. - I. G6b1, Bucuresci 1891.
TERA NOUE. - Tonaul III. Bueurescl 1887.
THEODORESCU (G.) invelator, Galatz. - Etymologicum Magnum. -
B. P. Hölléti.
THEODORESCU (T.) invgicitor. - SezAtórea.
TICHINDEAL (onuruiE).- Filosoficesci i politicesci prin fabule mo-
ralince invetaturi. - Buda 1814.
TIMPUL. - Ziar. - BucurescI.
-
TOCILESCU (cm.) - Vell Revista pentru Istorie, etc.
Diversa. - Convorbiri literare.
TOMESCU (v.). Invgiator, c. Buda, J. Tecuct. - Etymologicum
Magnum. B. P. HatidAu.
TRAMA (Prucor C.), Temigóra. - Etymologicum Magnum. B. P.
114deu.
TRAIAN. - Verji H*16u.
TRIBUNA. - Diar. Sibiu, 1885. 1894.
URECEII (VORNICUL GRIGORI). - Domnil Moldovel.- Cronicele Roma-
niel de M. Kogalniceanu, Vol. I.
-
URECIIII (v. A.). - Legende RomAne. - Socec & Comp. 1891.
Diverse. - Convorbiri Literare, An. XXI.
VACIRESCU (ION). - Opere. -Etymologicum Magnum.- Convorbiri
Merare, An. XVIII.
VARRON (c.). - Noptile lungi sau povegti, fabute qi anecdote. -
BrAila. 1877.
VALENTINEANU G.) Cugetari, maxime, proverbe, anecdote. -
BucurescI. 1890.
VOINT1 NATIONALL. - piar. Bucurescl.
VOINFA PRAHOVEI. - piar. Ploesel.
WANDER (K. F. V.r.). - Deutsches Sprichwörter. - Lexikon. 5 Vol -
Brockhaus, Leipzi, 1867-1880.
ZILOT ROMLNUL. - Cronica medita. - Columna tul Traian, 1882
-- pAnA la 1883.
Serien inedite. - Revista pentru Istorie, etc, An. IIT, 1885.
Jalnica cAntare. - Revista pentru Istorie, eta Vol. VI. 1891.

CORESPONDENTI.

ALEXANDRESCU (GRIGORE i), preledinte tribunal Galatz, J. Co-

vurluiu.
ALEXANDRESCU (A.) C. Illreova, J. Constante.
ARBORE (ioN), inginer, J. Buzöti.
BALLY (cosrAcnE), proprietar, c. Ctirlomönesci, J. Tutova.
BiNESCU (ion), profesor, Roman, J. Roman.
BUDISTEANU (Neme P.), Bucuresel, J. Ilfov.
BUDISTEANU (Da v.), BucurescI, J. Ilfov.
BUNGETIANU (PREOT invéiator, C. Cosovét, J. Mehedintl.
CALOI (Da s.), Börlad, J. Tutova.
CANIAN (K.), .1.
CIORICE (PREOT D.), larglator c. MerenI, J. Olt.
CONSTANTINESCU N.), c. Ciulnita, J. Ialomita.
CORBIS (Guleionc), c. CAndegt1, J. Némtu.
COSTACEA, profesor c. Galatl, J. Covurluiu.
COSTACHE (1oN), c. GadintY, J. Roman.

dacoromanica.ro
LVIII

DAMÉ (Da EUGENIA), BU= e,cT, J. llfov.

DIANU (0.), Revisor scolar, J. Mehedint1 pi in urma ArDep.
DUMITRESCU (mAniN), Bucuresd, J. Ilfov.
DU2'I1TRESCU (r.). Intelator, c. Gzinciova, J. Dolj.
DUMIrRU (mAnn.), c. Mot.aent, J. Dimbovita.
DUNCA (riTus), /nginer, Tulcea, J. Tulcea.
ENESCU (ti. D.), Invglei ton c. Zamostea, J. Doroho1.
FOCHIDI (ALEXANDRU), pro prietar, C. UrzicenT, J. Ialomita.
FORESCL: (vAsn.E), c. Follicent, J. Suclava.
FRUMUSANU (TITO), avocat, c. Tirgu-Jiu, J. Gorj.
GABRIELESCU (tos), inginer, Tirgovipte, J. Dimbovita.
GABUNEA. (c ), inginer, Slatina, J. Olt.
GLODARU (A.NicA), Sibil', Transilvania.
GR... Da ELENA), Bucurcl, .1. Ilfov.
HARAM (vAsn.E), Inl.glator, c. Grivita, J. Tutova.
HU113kN (MARGHIGLA), c. Avramescl, J. Tutova.
ILASEVICI (1.), Inta(ettor, c. Stubent, J. Dorohd.
ILIES (PETRE), inginer, Pitescl, J. Are.
IONESCU-GION, Bucurescl, J. Ilfov.
IONESCU t.), Inveiator, c. Beciu, J. Olt.
IONESCU (o. , Invefator, c. Beciu, J. Olt.
IONESCU N. GIL), Invétator, c. Mamornita, J. Dorohol.
1011GULESCU (1.), Invglator, c. Baia-de-arama, J. Mehedinti.
ISrRATESCU (1.), Invèfator, c. Cobia, J. Dimbovita.
J... (ca z.), c. Fedeptl, J. Tutova.
JUVARA (N. , c. Popent, J. Falciu.
JUVARA (Al FRED), C. Bèrlad, J. rutova.
JUVARA (nwint), c. Bèrlad, J. Tut va.
J... (Da Aotat , c. Bdrlad, J. Tutova.
KRUPENSICI (ora sAvrk), c. Betescr, J. Némtu.
LAMBRINO Da sm&RANDA), C. G50epti, J. Falciu.
LUPAN (cliPITAN), Fil J. Falc u.
LUPESCU st.), Invèlator, c. Bros-enI, J. Suclava.
LUZZATTO Dra P.), c. LO, J. Iapl.
MAGURA (1.), pro fesor, J. Prahova.
MARAC1NA (c.), inginer, Slatina, J. Olt.
MARIN (m'E , Bucurescl, J. Ilfov.
MARINESCU (ANDREO, invelator, c. Humele, J. itrep.
MARINESGU (1.), intgiator, c. Bradu-de-Jos, J. Argep.
MARTINIAN BucurescI, J. Ilfov.
MATAC, inginer, Bucurescl, J. Ilfov.
MEISSNER (c.), profesor, Ialt, J Iapt.
MICLESCU (ora EUFROSINA CAT.), Berlad, J. Tutova.
MICLESCU LOCOTENENT C C.), c. Miclesc1, J. Vasluiu.
MICU (GHEORGHE), C. B5septl, J. FAlciu.
M1CU (tos), c. Baseptt, J. Faciu.
MOTAS (vAsn.r.), c. Adinc5, J. Dimbovita.
MUSICESCU (okvi n.), profesor, lay, J. Iapt.
N*** c. G5esct, J. DImbovita.
NITA BIRJARU, c. Pitescl, J. Argep.
NITESCU (td., , inegfator, c. Viespe.QcI, J. Olt.
OLARU (MEA/U), c. Cr5ngu, J. Tutova.
PASCAL (minkt), profesor, Bucuresc1, J. Ilfov.
PETRESCU (r.), c. Bucuresel, J. Ilfov.
PErRESCU (vr. inginer, Curtea-de-Arnep, J. Argep.
PONICI (na N.), inStitut6rci, Cernavoda, J. Constanta.
POPESCU (Em. , invétator, c. CiocrinescI-Marginenl, J. Ialomita.

dacoromanica.ro
 LIX

PROCOPIESCU (Trt.), invgititor-diriginte, c. Islaz, J. RomanatI.

ROMASCU (GHEORGIIE), C. Urde0, J. Falci5.
ROSETOS (IoN), inginer, e. Roman, J. Roman.
SCUREIU, Revisor scolar, Bacht, J. Bacaa.
SION (Da PROFIRA), C. Bérlad, J. Tutova.
SPERANTIA (rsonon), profesor, Ia0, J. IapI.
STOIAN (vAsm), c. Oltcnita, J. Ilfov.
TARCUS (N.), invéltitor, c. Piscu, J. Covur1ui5.
TEODOR (i ISEVETA), c. Bérlad, J. Tutova.
TITORIAN (I.) profesor, Basarabia.
31.8. VACIRESCU (Ion), pichel., c. Wicin, J. Tulcea.
VARLAM (T.), inviiator, J. Putna.
VASILE (i.), c. Vadu-Lat, J. Vlapca.
VASILE A LUI STAN, c. RucAr, J. Muscel.
WELTZ (CAPITÁN), c. Constanta, J. Consta*.
ZAMFIRESCU-DIACON (K. A.), invgicsitor, c. tlubenl, J. Dorohol.
Z * (Da Kc.), c. Bérlad, J. Tutova.
ZAN,NE (ora ALEXANDRINA), C. BucurescI, J. Ilfov.
ZANNE (Da VICTORIA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
Z4NNE DIMITRIE), arhitect, c. BucurescI, J. Ilfov.

dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
PENTRU

DIALECTELE DIN ISTRIA SI MACEDONIA

AUTORI CITATI
BAGAV(1 (ANDRE= AL.) - Carte de alegere scrisa in dialectul Ma-
cedo-Román. BucurescI '1887.
BOJADSCHI (mimi n.) Tertuuccrix7 Rouccvtxry tiro& Mande-Ma-
ya, 1, vivo .r. MnaarCI.Bueureser, 1863. Ediçieiden-
ticá Cu acea din Viena 1813.
LAURIAN Dictionarul limbo' romine. Bucurescl
1871-1876.
MIKLOSICH riunz). Rumunische Untersuchungen. Istro und
Macedo-Rumunische Sprachdenkmähler. 2 Brosire. Carl Ge-
rold's, Wien 1881-1882.
WEIGAND (ousrAv). Die Aromunen, etnographisch-philologisch-
historische untersuchungen fiber das volk der sogenanneten
Makedo-Romanen oder Zinzaren von Zweiter Band-Volks litte-
ratur der Aromunen. Leipzig, 1894.

CORESPONDENTI.
BUIA. (ea ATHENA), c. Ochrida, Macedonia.
CAPSALE (XENOFONTS), student, c. PIrlepe, Macedonia.
DAN (1), student, c. Nevesca, Macedonia.
GHIOCA. (CONSTANTIN), c. Bitolia, Macedonia ; prin D. Jeronimy.
META (CONSTANTIN), student, c. Molovise, Macedonia.
MILESCU (o. A.), student, c. GopeS, Macedonia.
N. ST., c. Nijopole, Macedonia; prin D. Ieronimy.

SENINE CONVENTIONALE.
* Proverbo cunoscute personal de autor sail culese de dinsul.
Proverbe satescl.
Proverbe intrebuintate numal de literal.
Proverbe dubi6se sau traduse din cele str5ine, earl insi nu s'au de-
partat pentru diferite motive.

dacoromanica.ro
 PRO VERBELE ROMÁNILOR
.. ..........

CAPITOLU I

NATURA FISICA
An. Anotimp urT. Astre. CeasurT. pile. Whitton.
Timp. Variapunt climaterice.

ALBA
*A VeqII Begaia.
I A sosit, a intrat alba In sat.
P. ISPIRESCU, Leg. 316 & 380.
G. D. TEODORESCU. Cero. 57. FR.
DE, I, 56.
De ohiceid, acéstA f;licAtdre are Intelesul de: Incepe a se lumina
de ¡li. Ispirescu a intrebuintat adeseorI o formA care se apropie mutt
de acésta : .ce Mon el, ce nu Mat, cA vAdu albul 4ilei. Leg.
p. 102.
CAte-odati, insA f6rte rar, a intrat alba in sat se referA la nin-
mire ca in exemplul citat de D. aineanu, In Semas. p. 357: cat
tint' vara, bgatul mopluI trAi cum trAi, tAr4-grip4 , dar, cdnd
veni alba in sat, §i nu me fu chip de munci, sArAcia incepù sAil
arate coltiI set cel scAlAmbAietl. Ca/. 1881, p. 52.

AN
Ve01 Astii-g, Ceaa.
2 0 mie de ani ca liva de ien.
IORD. GOLESCU, Mea. II, Asem. 4.

Vremea trecutli nu se mal Intòrce, §i ceea ce nu EtT fAcut ierI, la

ceasul priincios, nu I vel putea face nici Intr'o mie de anl.

dacoromanica.ro
2 PROVERBELK ROMiP.ILOR

3 Miljar (de) lu anji nu va zia de ien.

FR. MIKLOSICH, Rum. Under. I, 13.

Adid: o mie de anI nu face i;liva de ierl. Proverbul istrian are

acelas inteles ea cel de me sus, exprimat Ind cu mg multA tkie.

4 De cit la anul un boil mai bine a0 (astä.0i) un oii.

A. Pkm, Edit. 1889. p. 145 it M,
117. HINTEscu, 48. LAIIRIAN SC.
MAXIM, I, 546. Hkivau, Etym.
Magn. 1135.
* ,6,
De cdt la anul un boil mat bine acuma un oft.
V. FORRSCIL Folticent, J. Suctava.
Veoll Astei1i1.
Mal bine stapAnirea unul lucru mic de dt ffigAduiala sail spe-
multi unul lucru dt de mare.

5 Anii nu pot aduce ce aduce ceasul.

M. Cosrm. ap. HL§nE6, Etymolog.
Magn. 1124.

Aceea insa ce nu póte aduce gi pricinui anit si

stradania , pricinuesce ccite-odatel ceasul si
norocul.
IAN. ITXcIasscu.ap.114mt6, Etym.
Magn. 1124.

Ce aduce ceasul n'aduce anul.

IORD. GOLESCIL Mss.II, 75. LAI:I-
RIAN & MAXIM, 1,519.-1. G. Vamorn-
NIAN, 47. Abeeedar itustrat, 26.
H. D. ENESCU , inv. c. Zamostea.
J. Dorohot.

De multe ort nu aduce anu/ ce aduce ceasul.

A. PANN. Ed i f. 1889. p.41 & 1,151.
Hcsrscu, 4.
*A
Nu aduce anul ce aduce ceasul.
I. CREANOX, Poi,. 235. F. Dap*
1, 43. I. G. VaLernmaN, 7. Lu-
mea itust rata. II. 965.

Cdnd va vrea norocul sa-si int6rcet pasul ;

Nu aduce anu/ ce aduce ceasul.
A. PANN, I, 34.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 3

Cdnd norocul schimbd pa,sul,

1V'aduce anul ce aduce ceasul.
A. Dorncl, IL 43.

Ce aduce minutul, n'aduce anul.

DrawNit, 53.

N'aduce anul ce aduce minutul.

Gr. MUNTEANU, 31. Hurptscu, 4.

gi adage óra, nu aduge anlu.

GHIOCA, Bitolia, Macedonia.

ge aduge óra, nu aduge anlu.

A. MILEscu. Gopess, Macedo-
nia. D. Dart, Nevesca, Moiovifte,
Macedonia.
Aratti intémplarile vremii, de multe orI Insá, precum dice Dim.
Cantemir : Ce graba in ceas i cu sila nu ispra; vesce, aceea de-
lungarea vremii gi meger§ugul biraiasee.

6 Pänä la anul or migarul, or samarul.

IORD. GOLESCU, MSS. II, 59.

Pcind la anul 071 armeisarul, ori samarul.

A. PANN, Edit.4889, p.145 &
117; Nast.-Hogea, 46.

/kind la anul or móre mei garul,ori, plere sa-

ma rul.
A. PETRESCD, J. Bfov.

AdicA : va peri, si insemnézk intèmplttrile vremii. (Goi.Escu). Se

dice i despre fägäduielile nesigure.
In NisdravAniile lul Nastratin-Hogea, p. 26. A. Pann ne poves-
tesce o istoriár1 a-cfirul titlu este chiar dicit6rea despre care vorbim.
Un turc bogat avea un mAgar la care linea Dirte mult. Nastra-
tin-Hogea, védèndtt-1, propune bogatulul ca Intr'un au de dile
Inv* pe m6gar a vorbi. Se invoiesce i pléca acasá Cu noul ség
scolar. Cind nevasta sea il védil ast-fel Insotit, i audi despre toe-
méla facuti, se uitA la d6nsul credèndu'l esit din fire.
Fil pe pace, el II dise
. . . . Paul la anul eke cticiull nu rdmfin
Inteacdstli lume pustit tii flrA stApAnl
Asemenea pânli atuncea orI se 'ntdmpli de mor
Orl cum-va se bolnlvesce i meals eoIaru1 meu.

dacoromanica.ro
4 PROVERBELE ROMAN1LOR

La sfirgitul anuluI nu murise mkarul, dar InvAtase, Cu ajutorul

und nuele des intrebuinfatA , si rAspundA la anumite intrebArl
prin diferite migcArT ale trupulut
StApAnul dobitoculul , mul[umit de ceea-ce vdsluse, se Invoi ca
mkarul sA maT urmeze InvAtaturile iscusituluT dascAl, pAnft ce va
vorbi cum se cade, gi nu numaT prin semne.
Intors la el acasA, Nastratin-Hogea nu mal sili dobitocul, sciind
cA mal mult de a tAta nimic nu va folosi; dar se gAndi Invete-
sA mAnAnce putintel, InvAti pinti ce bIetul migar muri, ca
lapa tiganuluI tocmaT cAnd se obicInuise a nu mal mind.
*
7 Cine a murit an, an s'a ingropat.
M. LUPESCILY, inIA C. Broacem, J.
Sucsava.
IntémplArile trecute, lesne se uitA.

8 An scuipam in larbi
estimp in barba.
A. PANN, 4889. p. 171 X:. II. 146.
HINTEscu, 54. P. Ispiesscu, Rev..
Ist. I, 231.
AratA tristele urrnArl ale b6trAnetelor, carl, precum ne invag
o altA slicere, nu vin singure, ci Cu multe nevoT.

9 An s'a ars, si iestimp Buda.

IORD. GOLESCII. Mas. II, 3.

Se slice pentru ceI zAbavnicT ce nu urmézi la vreme (Gotzscu).

10 De at o miè de ant réi, mal bine unul butt.

IliNTEscu, 4.
Mal bine o viati scurti i buni de cAt sA trAiescI anT mull!, in
lipsi gi nenorocirT.
SfAntu Ión-Guri-de-aur, In omilia LXXIV, intrebuintézi prover-
buI elin : Sa-ml vie ma dulce i de(icios , i sa mor. Idee pe-
care germanul o exprimA inteun mod mal prosaic , cAnd *.e
Ein gutes Maht und dann der Galgen 1) f¡si francesul prin :
Caurte et bonne, care se apropie maT mult de slicitárea rominésci.
*
11 Pdni la anul cite capete rémAn iarà
A. PETRESCII. J. Nov.
*
Rind la an multe cciciuli rdnuin firet stdpdn..
P. knie. J. Argef.
I) 0 maati buna pi pe alma spénOuratare.

dacoromanica.ro
 NATURA Fismi 5

Rind la anul cdte cd ciult reMdn

Intr'acéstd 'ntins ï lume pustid 0 [ara stapdn.
A. PAN., Nastratin-Hogea, 40.
Anita intamplarile vremh , -,4i ne illy* a nu lasa pentru mal
tardiii, ceea ce putem face indata.

12 I% tot anul
i givanul.
IORD. GOLESCU. M88. II, 53. A.
PANN, Edit. 1889, p. '103.

Rind la anu/
?i gavanul.
A. PANN, II, 108. HINTEscu, 4.
IlipEt. Etym. Magn.1135.
*
Anul 0 gavanul.
L BINEscu. prof. J. Roman.
Se dice pentru cele ce ma: pa tot anul (GmEscu).

13 De cät un an chíra, mai bine o di soim.

IORD. GOLESCU, Mis. 11,146. S.
FL. MARIAN. OPYL. II, 37.
Ve4I pi, Septansdna, Véra.
Adicil BA poftim mg mult la cele de cinste (GotEscu). De at
li traiesci un an intreg, nebagat in sémi sail privit Cu &prat, mal
bine o sli om insemnat, cu vadi i cinstit de top.

14 La anul vé voiu cite un baboiii.

IORD. GOLICSCU, M33. II, 37.

Uréza spre scadere (GotEscu).

15 Buri anji 'envetzu a spendéj, cativi 'envetzu a sparéj.

FR. MIKLOSICH, Rum. Under.1,7.
Acest proverb romano-istrian inséninéza : anit bum (ne) invalli
a cheltui, (Gel) rél (ne) Inv* a pune de o parte.
*A
16 La anul Cu brdnza.
Adick nicI-odatà. Avem sdptèmAna brânzel, dar anul cu brand
nu e, de at un vis plicut , pentru bIetul Roman, care mg mult
postesce in tot ennui anuluT.
D. Grigore Alexandrescu mi-a comunicat cA, in Moldova, ackiitit

dacoromanica.ro
 6 PRO vERBELE ROMANILOR

slicktére se IntrebuintézA ea de obiceiü sub forma : atdta pagubd,

la anul cu brdnai, pe la iarmaróce de unde a cules'o.
In ultima sèpt6mAnA a postulul de CrAciun se adun mulg vin-
slkorI de mascurl, pe la iarmarelce, cu mascurI de vinçlare. Cum-
pèrAtoriI, cari de mal multe orl sunt Insu-I eonsumatorl, cauta se
cumpere ate un mascar ea sa-1 taie de CrAciun. Vingkorul cero
un precill, cump6ratorul da unul mal putin; incepe tocinéla, se
face vorbA, i daca nit se pot impAc,a, atunel vinçlkorul çlice : atdta
pagubil §i la anul cu brdnza, adica : atAta paguba 84 am, aci
Aman cu marfa, dar tu, cumpèrAtorule, al sa incepe anal ca bauza
lar nu cu carne de mascur cum este obiceiul. SA fie Caciunul sA-
tul Cu brAnza este o zeflemea adresati cumpdatoruluI.
Expresiune intrebnintatA de cel betrAnt ea un augur : daca o
afacere a mers bine anal acesta , la anta sA fie In reil. Sail and
se aplica la feciorie, insémna a la anul feciéra sA fie asAtoritA. G.
DIAN. Rey. Scol , Meltedinfl.
*
17 La anul si la mu4i am.
Mod proverbial de a saluta in anumite imprejurArT, ca la anul
noù, la serbarea OileI de naseere, etc.

ANA-FOCA
18 In diva de Ana-Foca gléca s6rele In apa.
S. MAGiIINC.A. In Etym. Magn.1154.

1 ic6tepre din Transilvania. Poporill numesee Ana-Foca stioa de

I Iulie. Veçll Etym. Magn. 1154.

19 In diva de Ana-Foca arde pétra in apà.

S. MAGnuNcX. in Etym. Magn.1154.
picAstelre din Transilvania.

20 In diva de Ana-Foca cine lucra la vie, i se usuca via.

T. CRI§TAV. in Etym. Magn. 1154.
pickt6re din comuna Cugieru in Transilvania.

APRILIE
veo Frien
21 De Avrilu dulei durmi.
FR. MIKLOSICH, RUM. Untar. 1,16.
VeIM Martie.
Proverb romAno-istrian care se -trage de la cel triestau : Aprile,
dolce dormire, in Aprilie somnul e dulce.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI 7

22 Avrilu nu te rescuperi ; Maju (cie) zalic cid. Romaicu

caemaeqa ja. Zodnjacu respélja te.
FR. Mnu.osicn,Rum. Unter. 1,16.
Proverb romAno-istrian care nu este decAt fraducerea prover-
buluI trfestan : D' Aprilo no ti scoprire ; di magio va adagio.
Giugno,buta zo el cudegugno. Lujo des pujate, adiel: In Aprilie
nu te descoperi; in Maiii mere incet. In Iunie aruncA-11 clinap.
In Julie rèmâl gol.

APUS
23 and se vede la apus o sprincénä luminása, s'aqtépti
sd vie o vreme frum6sa.
TOAD. GOLESCU. M8S. II, 35.
Ve &re.
Adied dupd intristare, cAnd norocul ne zimbesce, asceptAm bunk
nadejde. (Goi.Esco). La originA a fost un proverb meteorologic
precum se vede la euvéntul sòre.

ARMINDEN
.L
24 Daca nu se sémana cucuruzul pdna la Arminden, poti
sa bagi mestecaul mamaligei In foc.
R. &MU. Etym. Magn.1709.
Veqll Maitz.
piateore din comuna Orlat, in Transilvania. Numele de Armin-
den se di de popor ylileT de 1 Maill (St. Irimie). A se vedea : Etym.
Magn. p. 4709

25 In liva de Arminden sa bei vin ro q cd sé innoesce

sangele.
ISegettire, 1, 128.
Va41 Maiu.
pie6b5re din judetul Suciava. Serbarea dilei de 1 Maiii, cu pe-
trecerI §i Muturl, este destul de cunoscuta tutulor pentru ea sA nu
am nevoie BA staruesc asupra intelesula

ASTA-PI
Ve41 a Fura.
26 Pentru gaina de mdne, oul de asta-di lasd.
D. CANTEMIR. Ist. Ierogl. 206.

Se dice despre ceI lacomI, carI pe nédejdea unor fitgAduiell sad

sperante marl, insd indoui6se, scapd din mand un lucru mal mic,

dacoromanica.ro
8 PROVERBELE ROMLNILOR

Ina dobindit. Latina dieead de asemenea : Mai bine out astd-01,

de cät gäina mäine. Tureii ad un proverb identic.
De 6re-ce nu am aflat nicAierl, i flume In operile lui D. Can-
temir, acest proverb, sub acésta forma, e probabil ca autorul ra
luat din limba turcésca. Vedl proverbul 28.

27 A da adi un oii ca sa eapeti maine un boiL

AL. ODOBESCII, I, 326.

A. da putin pentru a dobandi mult sad, cum dicead Latinii: pi-

team donat, ut pallium recipiat ; dii o palarie, ea sa primésca o
manta.

28 Maj bire asteze ovu nego mare galjira.

FR. Mumoszcm, Rum. Unter. I,12.
Adicâ mal bine putin i indata, de cAt mutt in a,teptare.

29 Mai bine asta-di un oii, de cat la anul un bod.

GOLESCU, Mis. II, 106.
*
Mai bine açll un oft
De cdt mdine un boa.
HnsTmscu, 138. BARONZI, 69.
G. MUNTRANIT 9150. KkROLY Les,
79 ts 82. J. Rtummtsmu. Dat. Cop.
96.Em. POPESCII, inv. c.Ciocanesoi-
Marginent, J. Ialonsita.

Mal bine asta-çlt un oft

De cdt Incline un boa.
C. BOLIAC. 475. REINSBERChDO-
RINGSFFLD, 1, 381. L G. VALENTI-
INIEANII, 9. I. M. 111IIREA.NIT. Morala,
IV. 215. Abeeedar iluatrat, 24.
*A
Mai bine asta-lli oul,
De cdt máine bout.
N. Gm. IoNmscm. inv. c. Memo's-
'tiro, J. Dorohos.
*
Mai bine aclt un oft,
De cdt la anul un boa.
K. A. ZAMFIRESC17-DIAC0N, intlEf.. O.
Stiubienis, J. Dorohot.

1) Mai bine astil-41 oul, deck mime gnina.

dacoromanica.ro
 'NATURA FISIGL

*A
Mai bine este a primi astei-di un où, de ,cdt sd
a§tepti pdnd la anul un boli.
H. D. ENESCII, tnv. c. Zamostea, J.
Dorohos.P. Isplasscu, ap. GASTEN
II, 376.
Mal bine acum un
De cdt la anul un bati.
C. NEGRUZZI, I, 248. LAURIAN &
MULLA; 1, 139, 242, 560. Da E. B.
Mewa, 15. FR. DAME, I, 135.

he cdt mdine un boli

Mai bine adi un ag.
BARONLI, 55.

Cama ghine az un oft

De cdt mane un boù
WEIGAND, II, 276, Kru:evo.
Vetli An.
AdicA mal bine pufin i pe§in, decdt mult i adAstAnd (GoLEscu).
Yrancesul Oice ca i noi :
Mieulx vault promptement un oeuf
Que demain un boeuf.
Secol XVI.
30 Asta-ji eqt, mAne nu esti.
N. COSTIN. Letop. Mold. 101.

Asta-di cdp, mdnctim §i bem,

rndine nu mai suntem !
A. PANN, DI, 140.

AratA, ca i tumnAtorul proverb, cA omui péte muri dintr'un beas

In altul, §i cA dilele lui, precum dice Biblia, sunt ca florile cAm-
pulid, astA-11 vera i inflorite, mAine vec,ttede, uscate ti culcate la
pilmént.
31 AO, mie, mfiine i.ie.
HiritEsm, 1. P. IsPissscu, Rev.
181. 1, 228.

Astd-dt la mine, ?m'Une la tine.

REINSHERG-DORINGSFELD, I, 883.

Astaze mire, mdre tie. 1)

FR. MIKLOSICH, Rum. Under. I, 7.
1) Asts.-0 mie, rakine tie.

dacoromanica.ro
40 PROVRRBELE ROMINILOR

Reota noroculul se invértesce, suind i coborind, pe rand, pe fie-

care dintre noi.

32 Astä-sh pe mine, mame patine.

Da E. B. MAWR, 27.
Acela§ inteles ca proverbul 31.

33 Ash are, a01 mácii.4)

D. A. Mu.s.scu. Gopefi. Macedonia.
Se slice despre cel nechibzuip.

34 Ash are, saturi ece,

m'Ene fiamând petrece.
A. Perm. Ed. 1889, p. 50; 1,130.
Hnwrzscu, 5 vz, 170.

Ne arati nechibzuirea acelora cari cheltuesc de-odati tot avutul

lor, teta niel o socotélá, nesciind a pfistri i pentru siitia de máine.

35 Asta-di
cdnd are parale
Mändnci zaharicale ;
(6i) and se cauta mdine,
N'are cu ce si'si ja pdine.
A. PANN, Ed. 1889, p. 50; I,'1301

Asta-P cdnd are parale

Mancincei, zahari cale.
Iluircanu, 141.
Acela§ inteles ca la .94.

36 A di Stan, m'Une cdpitan.

Ve0 Stan, sera.
As11 soldat de rind, 'Mine cápitan. De 41 FILA maine starea
omului se péte schimba In bine, sall in rda, si, precum slice Lati-
nul : Hodié Cesar, eras nihil.

37 Multe sunt asta-di vorbite,

Dar mdine es osebite.
A. PAN. Nast;. Hogea,19.
Prevederile astre sunt adesea-ori in§elate. A. Pann
acest proverb precum urmézil :

Aoi are, aot miknAncii.

dacoromanica.ro
 NATURA FISIC.X 11

Nastratin-Hogea intr'o add cu socia'n vorbi stind

Intre alte multe, alise, cerul limpede védénd,
De n'o ploua mAine mé duc la vie si lucrez,
lar d'o ploua merg la pritni si le mal curiturez.
Nevasta ascultind vise : de va voi Dumnedei.
D'o vrea, n'o vrea, el respunse, tot mé due la una efi.
pi mal bine, ea iar dise : de va voi Dumnedeu.
Nicl de cum, el Oise : miine tot Iml fac eu lucrul mei.
A doua i diminéti cum se scéli Nastratin,
Se uiti si vede cerul limpede, frumos, senin,
la cosuletul cu piine i unelte de lucrat
firi si zibovésci drept la vie a piece.
Din nenorocire insi, In cale II intilnesc
Nisce dmeni de al Pasii, i vrei, nu vrPI il silesc
Si cu dénsil Impreuni tóti dine a umblat,
Ca si le arate drumul pini citre un alt sat;
asa 'ntr'acea di Hogea a pitit ftirte urit
Firi si vadi cu ochil via, cum a hotirlt.
Séra tirdiu se intórce ostenit, abia umblind,
Si la miedul noptil tocmal la usa casi! batdnd;
Cine e? intrebi nevasta, tu estl Nastratinul met"?
Vise el : stint eu nevasti, de va voi Dumneeu.

38 De lam (adi) cm-va bine,

Mine de la altula vine.
A. Ruor, I, 73. HirrrEsco, 44.-
H. D. ENESCU, inv. c. Zarnostea, J.
Dorohcn.

Binele pe care 'I facem altora, nu este nicl-odati perdut, ci ni

se int6rce In tot-d'a-una i cu prisosing. CAcI Romanul cu t6te
a (lice : Fti bine, fi arundi in balta, el scie cA : cine face hi;
'§i" face, cine da lui 'si da.

39 Asta-di am plecat si mdine cat mai avem?

IORD. GOLESCIJ, Mas. II. 4.
Yelp Cap. X. Ca/a.
Se (lice pentru oel ce se supéri de muncA. (GoLEscu).

40 A trai de adi pe (pina) mdne.

C. NEGRUZZI, I, 299. FR. DAmt.,
DI. 10. Da E. B. MAWR, 78.

De azi pdna mane.

1. CREANGX, Arnint. 160.

Ce capatam asta 01, ne tine de astd-01, pdnd

mane.
IORD. GOLESCU. Mss. II, 76.

dacoromanica.ro
42 PROVERBELE ROMANILOR

De açli pana ?mine,

Numai pentr'o pdine.
it. NMI. Edit. 1889, p.132; II, 85.

. . D'asta-fri pana maine,

Biet muncege pentrio pdine.
A. PANN. ILI, 41.
*
S'banez di azi panel maine 1).
D. A. MILEscu. Gaper', Macedonia.
Yell Jupdn, pi.
Area prifista stare celor scepetall. (GoLascu).

41 AO intinde pän'o rupe.

Maine n'are s'o astupe.
A. PANN, III, 70. IIINTESCU, 1.
Se dice despre ce! cheltuitorT §i necumpltalT.

42 Asta-0 plede, mAine ninsére, si poimäine s6re.

IORD. GOMM, MU. II, 4.
Ne Inv* A avein curagill la orT-ce intemplare, di vremea se
schimbe, adici asta-d1 reg, mAine ma! bine. (Gotascu).
*
43 AO ploe, mâne grindine.
D. A. MILESCU, Gown, Macedonia.
Acela inteles ea la 42.

44 h 4ic asta-0, ii 4ic mame,

0 fac de vine la mine;
61 di-i asta-O, di-i maine,
0 faci de vine la tine.
IORD. GOLESCU, M88. II, 14.

Ne area cA, cu staruire, lesne iimlam pe Ore-cine. (Grouscu).

45 Gdndeste-te de asta-ili si pentru mäine.

A. PAWN, I, 130. IIINTEscu, 66.
Ne Inv* se. fim prevedetorl.

46 AO mladita de tufan
Maine Oda de ciocan.
BENGESCU. COMI.I. Liter. XI, 88.
FR. DAME, II, 58.

9 Triton de 01 pena malee.

dacoromanica.ro
 MATRA. FISICX 13.

Se dice, me cu séma, de copil cAnd II privim in jocurile lor; ad!

pane fArA nicT o griji, mAine vor da de grkitätile vietil. Se aplici
fetelor cand se mAritä, treand din casa pgrintésci, uncle
De lucrau, de nu luerau
Moral tot drage erau,
In aceea bkrbatului in care vor duce o viétA de muncA §i de de-
votament.

47 A1 aci, mdine in Focaam.

CARAGIALI, Cony. Lit. XIII, 410.
P. IsPmEscu, Rev. Ist. I, 228.
Se dice despre acel cari nu pot sta mult la un loc.
*i
48 Ce e asta-41 nu e maine.
IORD. GOLESCI7, Has. II, 75. H.
D. ENESCII, Invét. com. Zamostea, J.
Dorohot.
Adica tete treck(ire. (Gouscu).

49 Tréba de asta-di nu o las4 pe maim.

DIN GOLE§TY, I, 15.

Aceea ce trebue astei -di set fie, sd nu se lase pre

mdine.
TICHINDEAL, 181.

0m-cetrebue sa fie asta-Ot, §i se lasd pre mdine,

lard' vreme este.
D. TIc.arsocAL, 257.
*
Ce pop face asta- A (41) nu lei set pe mdne.
S. FL. MARIAN, Nunta, 100. Ion.
/Amy, c. Basett, J. Fcilciu. Da E.
B. MAwn, 23.

Nu letset pre mdine ce pop, face astei

LAITRIAN MAXIM. H. 231,

Nu lewd pe mdine ceea-ce al set fad astdili.

L M. RIIIREANU. MOraid. IV, 215..
*A
Lucrul de açli nu'l laset pentru mdine.
HINTESCLT, 93. B. CONSTANTI-
NESCII. Cart. Cit. II, 46. H. D. E-
NESCII, Inv. c. Zamostea, J. DorohoL

dacoromanica.ro
14 PROVERBELE ROMLNILOR

A
Lucrul de asta fli nu se lasa pe mdne.
H. D. ENESCIJ, gnu. o. Zantostea, J.
Dorohos.
,6,
Lucrul de afli nu trebue lasat pe mdine.
H. D. EnEscu, inv. c. Zantostea, J.
Dorohot.

Nu Visa pre mdne ce at de facut asta-P..

HARMA. Cart. Cit.

Nu lusa lucrul de glt pEntru mdine.

L G. VALENTINRAN% 25.

Ce ui de facut afli nu lusa pe mdine.

B. CONSTANTINESCII. Cartea de Cl-
tire III, 15.

Lucrul de asta-01 nu 'l lag pe mdine.

Da E. B. MLWR, 19. AL. Doux-
TRESCII,128.
*
' Lucrul de azt nu'l laset tri mdne.
D. A. MILESCIL Gopers, Macedonia.
Ve 41 Mdtte, Séra.
Cid IntArOlerea In afacerT aduce tot-d'a-una pagubi. Latina a-
semlnad pe acel mil tot die : voiu face mane, corbilor a cAror
croncinit pare a slice : cras, cras, mdne, mdne, ceea-ce daduse
nascere slicet6r1 : sponsio corvino, fagadaéla corbului, pe care
Sfintul Augustin a Intrebuintare adesea-ori in scrierile sale.

50 A@ pdata
Mane odata.
Hin:me, 4.
Adicit repetirea und lucrarT miel péte da nascre la un ce f6rte
mare; cid, precum ne spune un proverb din Persia : cine aduce
mereu cdte o rolni de pamdnt pite, cu timpul , sä ridice un
munte.

AUGU S T
*
51 In Avgust s'ved miruminlieli.
D. A. Mmitscu, GopeA, Macedonia.
Miel : In August se ved lunile de peste an. Se numesc núm.
mili, adick gii cu Ili, cele d'antaia doue-spre-doce dile ale luneI

dacoromanica.ro
 NATURA F zslci 15

August, si se crede cA, dup6 cum vor fi acele dile, bune sag rele,
ast-fel vor fi si lunile din anul acela.

52 Ploja de Angust rinfresca bosca.

FR. MISLOSIC.H. Ruin. Unter.4 14.
Adicii : pldia din August r&oresce pädurea. Un proverb vene-
tian spune, Inteun mod identic : Pioggia d'agosto rinfresca if
bosco.

BALAIA
53 A intrat balaia 'n sat.
L ARBORS, J. Buzju.
Veop Alba.
S'a luminat de diuä.

BOBOTAZji_
54 Daca in diva de Bobotéza va bate crivdtul, vor fi ríde
la bucate.
L N. CONSTANT1NSSCU. c. Citanita,
J. litiontip.

55 Ca gerul Bobotezii de frig.

loan. GOLESCU. Mss. II, A8em.190.
Adica : ger cumplit

BRUMA
56 Cine se teme de brumd, Ea nu sadésca vie.
D. TICHOIDEAL 28.

Cul il-e frica de vénturl, IA mare A nu cal&

torésca ì cine se teme de brumeL, vie set nu
stidéscei
IORD. GOLESCU, MSS. II, 104.

Cine se teme de brumet , vie sà nu seidéscei.

BARONS', 55. HINTSSCU, 19.
VerA Vrabie.
Se dice pentru ceI tricot)l si sfiosI, sä se depärteze de orl-ce.
(GoLssai).
OrI-ce lucru is! are neajunsurile sale, si nu trebue si ne blgim

dacoromanica.ro
16 PRO VERBELE ROMANIELOR

In treburI de care ne temem. Regele Solomon Oka In proverbeler

sale : De ténza frigului lenefui neardnd, eerfetoresee pe la
secerif, dar in zadar. Prov. XX, 4.
*
57 A fi batut de bruma.
LAURIAN $.- MAXIM, I, 258.

Al bate bruma.
BARoNv, 41.

Insé.mnézA : a fi veted sag lAnced, ruinat sag ajuns la sapli de

lemn, 0 in fine miel, de nimica, perdut ca moralitate, dupit cum
se referA la starea fisicA, materialA sag moralA a omulut.

CALD
Vell Gura.
58 N'am vgut ómeni murind de cald.
LAURIAN oi Meant, L 324.

Nu mor 6menii de cald.

FR. Debut, I, 181.

Binele nu p6te sA ne aducA nici un WI, binele nu strici nict

odatii.
*
59 A nu face nici cald nici frig cui-va.
LAURTAN fi MAXIM, I, 324. Fa.
DAME, L 181.
*
A nu tine niel de cald, nici de frig cui-va.
LAURIAN 01 MAXIM, I, 324, 331.
FR. Draft, I, 181.
*
Nu 'mi fage negi cald, negi ara ce. 1)
D. A. Muisco, Gopej , Macedonia.
A nu pAsi cui-va de, a nu fi de niel un folos : ce-ml spul tu,.
nu-ml face nict cald, niel frig.
*
60 A le apune calde.
Scie sel le spunti calde.
Fa. DAME, I, 181.
SCie al spuni minciunl.

9 Nu-ml face Mc! cald, Mal race.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICL 17

CEAS
Ve4T, An, Øi, diming/4 ceas Cap. VI.
61 Cine cinstesce ceasul suferä tot anul.
I. ARBORE, J. Burtgu.

Adesea-orI o micA gre01A, facutA intr'o clipA, pote avea urmarT

grele §i de lungA duratA.
*
62 Trei dile trapadul zi un ceas praznicul.
I. CREANGI, Arnint. 197.L PE..
TRESCU, J. Bpi).

Ast-fel a Ois calugrul ajungAnd la schitul unde se sérbAtorea

praznicul. Ne Inv* cA dup6 o munca indelungata, abia dobén-
dim un mic folos.

63 Nu i-a venit ceasul péte,

Dar se fac prea lesne the.
A. PANN, II, 143. IIINTEscu, 32.

Se dice, intr'un mod ironic, and rivnim la un lucru pe care nu

'1 putem prinde.

64 In ceas bun.
In bun cea,s s'aft nascut.
D. TICRINDELL, 109. S. FL. MA-
RI/N. Nascere.

Ai plecat in ceas bun intr'ac6ce.

pomplm. Ccmv. Lit. VI, 27.FR.
DAME, I, 217.

Adici la momentul priincios. RomAnil cred cA ori-ce Intreprin-

dere va avea un sfér§it bun sail rAii, dup6 cum s'a inceput inteun
ceas bun sad nu. Ast-fel daca copilul se nasce Inteun ceas bun.,
tótA viata lul are si fie norocos i fericit; iar daca s'a nAscut In-
ta.'un ceas red, are sA fie in vecl nenorocit.
*
65 Intr'un ceas réti.
In rgii, ceas s'a nascut.
D. TYCHINDEAL, 187.

Ce ceas 7.64 te-a adus.

ION A LUI SBIERA. Pov. 94. FR.
DAmt, I, 217.
2

dacoromanica.ro
18 PROVERBELE ROMANILOR

De n'a; grai (am pornit) inWun ceas r611.

L CREANGX, Pov. 119, 145.
*p
A caicat in ceas rgit.
I. BINEscu, prof. I. Roman.
AdicA Intr'un moment defavorabil. Ve01 64 vi G. Dem. Teodo-
rescu, Poesii populare, p. 366.

66 S'a batut ceasul noroculm.

HINTEscu, 32.
vol, 64.
67 Pre ceas i pre an.
OMILIAR DE LA GOVORL, lu Etytn.
Mag. 1132.
iituncea ingerul va bucina ea si se gAtéscg. alll §apte Ingeri,
caril sunt ale0 pre cés gi pro an sa rAsipései starea ce§tiT lumi.

CER
veo! Falca.
68 Cerul curat de trasnet nu se teme.
IOR. GOLESCU. Mss. II, 77. FR.
DAME, I, 220.H. D. ENESCU, tnv. o.
Zarnostea J. Dorohol.
VeçII Cap. XXII, C. vinovals.
Adiel gel nevinovat niel o temere are (GotEsco).

69 Cerul limpede trasnete nu aduce.

A. PANN, I, 169. HriTescu, 32.
Acel care duce o Ni* corectA, v6sléndu4 numal de nevoT nu se
péte teme de nimica, cid din senin niel un réd nu ne pite veni.

70 Nu e cer Mra non.

IORD. GOLESCII. MSS.II, A8M.182.
G. MUNTEANU, 60.HINTEsco, 32.
Nict o fericire nu péte fi deplini, rdul insolesee In tot-d'a-una

71 N'are cer, n'are pamént.

Sade ca intr'un mormént.
A. PANN, I, 132.HtNTEscu, 32.
E fArll adApost, /Ira sprijin, ¡Ir/1 ajutor de nic,ierT; se opee des-
pre cel sane.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICL. 19

72 Cerul i piméntul.
A jurui cerul i peimdntul.
I. CREANGL, Pov. 170.
Ve0 Mare.
A fagadui tete cite sunt In cer qi pe pamént, i prin urmare,
wal mult de cAt potl sad vreI sä dal.
73 *Se face gaurä (borta) In ceriii.
limascu, 69. L BXNEscu, prof.
J. Roman.
*
115ra nu s'a fdcut (s'o face) gaura in cer.
LAURIAN pi MAXIM, L 4279. P.
IsmEno, Leg. 50. FR. Dma,
381; II, -59.
Nu s'a intkuplat niel un réd mal mare; i sä intrebuintéza
Inteun mod cam ironic.
D. C. Teodorescu, inv. c. DrägänescI, J. SueIava serie in $exti..-
Ova cii, in credinta poporulul din acele pä4l, cerul este ea o
piele intinsä pe care staii stelele, luna §i särele. Bolta ceruluI stä
räzirnatä pe apa de la marginea pämdntulul. Nu e numaI cenit ce
vedem, dar me sunt incA §ése cerurI. Dumnet;led loeuesce too-
mal In al Optelea cer.
De unde se explicä upr ca Romänul sa admita putinta d'a se
face o gaud in cer.
A se compara credintele arätate mal sus cu locutiunea francesii:
4tre au septième ciel, a fi In raifi, a resimli o mare bucurie.

74 Ca de la cer la pamént.
Cât cerul de pamént.
L GOLESCU, Mss. II, Asem. 22.

Cdt e cerul departe de la parnent

Atdt n'are
AsenAnare.
A. PANN, II, 21.-11INTEscu, 32.

Cdt este departe cerul de la parndnt. -

P. ISPIRESCU, Rev, Ist. II, 145.
Fr. DAME, I, 220.

Deosebire este ca. de la cer la pam

V. ALEXANDRI, 236.P. LSPIRESCU,
Rev, Ist. III, 459.
AratA marea neasemanare.

dacoromanica.ro
20 PROVERBELE ROMANILOR

75 A cadea cerul pe cine-va.

Cdnd 11 veOurd , li se pdru ca o sd cafld cerul
pe den01.
P. ISPMESCII, Rev. ift. I, 457.
Cony. Lit. VII, 870.
AratA o Intémplare neasteptatA si tot-d'o-data Infiorat6rE;' ad
acelasI Inteles se 4ice : au remas ca treisniti.

76 Canda caslu din cer.

D. A. biu.Escu, Gopefi, Macedo-
nia. D. DAN, Nevesca, Macedonia.
Ca si eAnd a cAylut din cer. Se slice de acel earl vin pe neas-
teptate.

cEATA
*
77 Cand se Iasi ceata jos
Este semn de timp frumos.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist. I, 458.

CRICIUN Ve(11 Cap. XII.

*A
78 Craciunu satul, buze unse si vine cacate.
L BINESCU, prof. 1. Roman.

Craciunul satul, . . . .
L CRELNOI, Amint. 103.
*
Craciunul satul, Pascele fudul.
IORD. GOLESCEL M88. II, 87. P.
ISPIRESCU. Rev. Ist. 11, 158. H. D.
ENEscu, inv. o. Zamostea, J. Do-
rohot.
*
Crewiunu satul,
Pascele
Minciunele,
Cu oug boite
Cu strae 'noite.
G. ALEXANDRESCU, Gakils.

Adici la C:rAciun omul petreee mincAnd, precum ne aratA ur-

mAtórele rAndurI din Creangi: In vacantie ne ducem a casa, s'apol
vorba Tiganulul Cu Greiciunui Baal . . . . Costite de pore ifu-

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI 21

mate, chite i buft umplut , trandafiri usturoietI, i slinini de

zea subtire, ficute de casi, tiiete la un loe, fripte bine in tigaie,
cu mämàligu caldi se due unse pe gilt.
De alminterea cine nu scie ci nu e casi de Roman mide nu se
ingra§e cate un pore pentru s6rbitorile Criciunulul de unde
vorba : nu se ingrap poreul in çliva de Ignat.
A se vedea T. Sperang, V. II aneedota In titulati : Nu mai e
porcind.
79 Nu ti-e frica de Craciun.
Se 4ice, In glumi, dmenilor gra0 peste sema, 0 care minancii
mult, fichadu-se alusie la obiceiul de care am vorbit mal sus.
* ,L
80 La Craciun sé vede daca '1 buna nuca.
AL. MARTINIAN. J. lifov.
Ne Invati :
trebue sa alteptam pana la Craciun ca sa vedem daca nuca
este buna.
intr'un mod figurat, cA trebue sa a,.;teptam sfer0tul uneI lucrirl
pentru a ne bucura cae: urma alege i témna se numerd bobocii.

CRIVtT
Veig Boboté51a.
81 Crivetul, marea lina nici-cum nu ne-o arata.
'ORD. GOLESCU. MSS. II, 37.
Adicá turburatorul nu ne aduce linite. (GoLEscu).

82 Ca crivétul in padure.
IORD. GOLESCU. MSS. 11. 20.
Anti sgomotul cel mare.

CURCITBET:T
83 Ca curcubeul pe cer s'aratä.
tom). GoLuscu. Mss. Il, Asem. 6.
Ca semn de 1Mpicare 0 de veste buni.
Poporul c,rede cA curcubeul este britil luT DumnORA. Crede de
asemenea cA acela care are gu0., cand vede primivara pentru intéia
óä curcubeul, sA ice un ac off un os, i si se bate cu el peste
gu§i çlicénd :
Cureubeil I de undo be!,
Boa din gap mea.
-ea atuncI II piere gua. VeçII ?ezét6rea, I, 125.

dacoromanica.ro
22 PR WORM'S ROMLNILOR

p
Veklx Cass, mérte, népte, Passe, afinFi.
84 Cine scie ce aduce çlioa gi néptea.
D. Timm:am, 219.
ve(p Mane.
Nu putem cumisce dinainte intemplerile viitere.
*
85 Hul Hail trei lle;
trel-steci de am.
I. Rosicros. J. .Roman. L BA-
MSC% profesor J. Roman.

Hopi upa!
Ca tine nunta ;
Chiúl vail
Patru-deci de al.
V. FORESCU, Folticern, J. Stiveava.

Proverb setesc din Moldova care ne invale cä bucuria nuntil

tine cete-va dile, lar necazurile i nenorocirile cAt i cesetoria.

86 A treia i dupé scripturi.

Da E. B. MAWR, 102.L BANEsco,
pro f. J. Roman.
Adice proa tArdid, ca i sfintele femel care ad gesit degert mor-
méntul Iisus Hristos.

87 A treia di infierbintat.
Adice prea tarslid.

88 A treia 41 dupé infierbintéla.

IORD. GOLESCU, Mes. II, 5.P. Is-
PIRESCI; Rev. Ist. I, 235.-1. G. VA-
LErrrusEeNu, 42.Fa. DARR, II, 178-

Curénd §i degraba, a treia 1i dupd infterbin-

teal&
A. PARR, 111, 455.

Adice nu la vreme, ci târçliù. (GoLEscu).

A treia di, uncle me desteptal §i ed din Infierbintéle. P. ISPI-
RESCII. Stuive, 34.

89 iva fuge de tam çi néptea Ii apuci dé cérne.

loan. GrOLESCU, M8S. II, 23.

dacoromanica.ro
 NATURA EISICI 23

piva fuge de bivol i ndptea apuca pe draeu

de c6rne.
A. PAIVN, Edit .1889, pag. 88; III,
65. ihmsco, 46.

piva fuge de bivoli e nóptea î apuca de c6rne.

P. ISPIRESCU. Sn6ve, 68.

piva fuge de bivoli §i n6ptea le d'a du cómele.

L PETRESCU, J. Bfoo.

Se dice pentru ce! zmeritI, filarnici, ce se fac ci se sfiesc de cal-

ce, cum f3i pentru cele ce se fac a nu le plac bArbatif. (GotEscu).
Inteun mod maT general se dice pentru acel, bArball saù femeI,
cari avend deprinderl rele cautA säi ascundA. desfrenirile. Ispi-
rescu dice : se logodise cu o leicA, mueruNi d'alea care 4ioa fuge
de bivoli i n6ptea ti apued de e6rne.
*
90 pilla mare, luminare nu trebue.
K. A. ZmaFIREscU-DIACONU. inv. c.
. tiubenit, J. Dorohoi.
Se slice cAnd se vede bine ce este de ficut.
*
91 Cel ce nu lucréza 4iva, flämandesce néptea.
H. D. ENESCU. inv. c. Zamostea, J.
Dorohoz.
Cel ce nu lucrézi la tinerete, rabdi la bétrAnete.

92 Mai bine o di coco, de cat o vara gaina.

HINTEsco, 35.
*
Cama ghini una Oiva cocot di cit un an
D. A. MILESCU, Gopcp, Macedonia.

Ma ghine s'hil una Oiva cucot prica un an

galind
D. Di" Nevesca & Molovige, Ma-
cedonia.
Ve41 An, aptarnAna, vara.
De cAt a duce, ca giina, nebAgati In semi §i harnici, o viati
lungi dar munciti, maI bine si triescI putin ducend, ca coco§ul, o
viati mindri i plina de petrecerT. Se Intrebuintézi In deosebI de
citre acei carT vreail si arate ci e maI plicut, In acésti lume, de
a fi bárbat de cAt femeie.

dacoromanica.ro
24 PRO VERBELE ROMiNILOR

93 piva fata se arata si pe napte tot nevasta.

IORD. GoLaseu, Mee. II, 23.
Se dice pentru ceI fafarnicI, ce sliva se aratA prietenI i nóptea
te captuese, cum 0 pentru ceI smeritI, ce de fag se aratA sfintI
pe aseuns dracI cumplifl. (Gouscu).

94 pile insirate cu al.a.

P. ISPIRESCU. Rev, Ist. III, 160.

_pile in§irate,
Fire incurcate,
Pinzei. ?ti esuta,
vreme pierduta.
A. Perm, I, 10. Betion!, 57.
11iNTEseu, 45.

Adici dite treeute rara niel o petrecere, fArA niel un folos, i prin
urmare vreme pierdutA.

95 Cat téte
Cdt t6te (lilele de mare.
P. ISPIRESCU. Rev. Istor. II, 145;
Sndve, 43. FR. DM*, 111, 49.
Arag insemnatatea celor slise sail fAcute : Spuse o minciunA cat
tete sliiele de mare.

96 *A avea Ole cu carul.

P. ISPIRESCO. Rev. Iet. L 227.

Avic (lile gramadite

Cat carul cu patru vite.
A. PANN, III, 141.

Se slice cAnd seapa cine-va de o primejdie de =Site , de o

grea, vrand a arata InsemnAtatea primejdiei prin care dénsul a tre-
cut, preeum i marele lul noroe.

97 Cine umbla i;liva nu sé poticnesce.

IORD. GOLESCII, Mee. II, 79.

AdicA cu lumina nu gre0m (Gousco).

Nu se piite intèmpla niel-un neajuns, aceltil care are o purtare
dréptA.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 25

98 piva manana coke'.

116ptea umbla dupa dram.
HINTEscu, 46.P. ISPIRESCLL Rev.
1st. III, 162.
VeyII Srtnt.
Se dice despre eel smerig §i. fatarnicf.

99 Cate stile intr'un an,

Cu pita d'un ban.
?ezatérc, I, 208.
Se (;lice de o viata lungä i amarita, de o eä.latorie plina de nea-
junsurl qj de greutap. Se intrebuintéza in Moldova.

100 Merge mai mult in trei ylile de cat inteuna.

liniTEscu, 103.
Lucrul sporesce in raport eu vremea intrebuinfata, ast-fel ca,
daca Molière a putut dice, cu drept cuvént, ca in literatura le temps
ne fait rien et la chose, in multe casurT insa, timpul este un fac-
tor insemnat.

101piva buna multa vreme nu #ne.

IORD. GOLESCU. Mss. II, 23.

4dica norocirea, fericirea, binele la cirri. (Gouscu).

102 Sa nu slim «ce ii frumòsan pana nu va insera.

IoRD. GOLESCU. Mss. II, 23.

Adieä pe nimenl sa nu fericescI , pfina nu-I veï vedea sfir?itul.

(GrOLESCU).
Ovidiu, i 'i se pata aplica intocmaI, dicea ca :
Ultima semper
Expectanda dies homini est : dicique beatus
Ante obitum nemo, suprema que funera debet. I)
Hamavalul Scandinavilor dice ea si noi . läudari frumusetea
¡Wei dupe ce s'a sfir§it.
*
103 Vivainina de diminéla se vede.
IoRD. GOLESCU, Afss. IL 23. Lem-
RUN clVIAXIM, 230.Da E. B. lldswn,
82.Ers. POPESCU, triV. o. Cioccinesci-
Mar gineni, J. Ialomila.

Trebute in tot-d'a-una sti aateptilim ultima 1i a anal om : ni nimenI nu se

p6te 'pee tericit tnainte de =Sale ei de ultimele sluJbe funerare.

dacoromanica.ro
26 PROVERSELS ROMiNILOR

Din reset' rite giva gi de pre ineepute fapta se

cun6see.
D. CANTEMIR, 1st. lerog. 410.

pi ua bunei de dimingtet se aratà.

A. PANN, Edit. 1889, p. 25; I, 85.
*k
piva Lund se cunósce de diminétcl.
I. HELIADE-RIDULESCU. Mt. de 48,
323. LAIMIAN & Maxim, 1,1307 fi
4118.L G. VALENTINEANU, 49.P.
Isvmascu, Rev. 1st. Ill, 162.Da E.
B. MAWR, 9.ION Wilma', invéf. o.
Viespesci, J. 0/t.-11. A. ZAMPIRESM.
Diecos, inv. o. $tiubenis. J. Dorohos.
I. IONESCU, II, 157.

piva se eunósce de dirnin44.

Abecedar ilustrat, 24.

piva bund se aratei de diminétei .

HINTESCU, 46.
*
piva de diminétei se cun6sce.
&Rom, 53.V. FORUM, Folti-
cent, J. Suoeava.

piva bunei se vede de diminétei.

KiROLT Acs, 80. FR. DAME, I,
374. P. Isnasscu, ap. GASTER, II,
pag. 376.

piva bunei o cunosci de dimingtet.

G. MIINTEANII, 30.
*
Dzua imbara de dimineta s'vedi I).
N. ST., Nijepole, Macedonia.
*
piva apea bund s'eunosce di dimineta 2).
D. A. MAMMY. Gopefi, Macedo-
nia. ANDREIÙ AL BAGAVEI, 44.

AdicA binele sau réul din vreme 11 pop ghici (Gouscn); sad, cu
alte cuvinte, Inceputul prejudecA sfh*tul.

2) Dina bunii de diminétik se vede.

2) pine cea Mina Be cunesce de diminéta.

dacoromanica.ro
 NATURA pisicl 27

104 Dintr'o i panä Intealta.

Dintr'o çli pdna 'ntr'alta, cdt ne tinem viata.
IORD. GOLESCU, MSS. 11, 89.
VOI Astag
Se dice pentru sel scapatall (Gouscu).

105 'En o zi nu fost Roma facuta I).

FR. MIKLOSICH, .Runt. Unter. I. 8.

Trebue vreme multa pentru ca sa facem lucrurl insemnate.

Francesul dice: on n'a pas beiti Paris en un jour.

106 W alba.
HAsDEil, Etym. Magn. 705.FR.
Daft, I, 56.

Yam li alba din pricina

P. ISPIRESCU, Sn6ve, 70.

Vègénd ca nu mal are 1i alba' cu baba.

$ezat6re, I, 161.
Adica çli fericita, lini$itä. La nol ca 0 la vechil Latini : cur-
rent albus que dies lorceque sereno (Saws XV) acesta locutiune
are acelaq infeles.
Latinil insemnag cu o pétra albit dilele fericite, cu o péfra
négra pre cele nefaste. Se dice ea la Schip fie-care om avea o 61ä
in care arunca, in tóte serile, cate o petrica alba saü négrä dupa
cum aeea sli fusese fericita sau nu. Dupa larte, num6randu-se
petrele, se Oa daca omul a fost sail nu fericit.

107 .?!. ile negre.

Adicit nenorocite, sbuciumate, de grea cumpena, ea in dic6tóre :
a aduna bani albi pentru dile negre. A se vedea 106.

108 pile fripte.

Acelai infeles ea la 107, sub o forma mal populara : Mi-a fa-
cut dile fripte. IntAmplarile ne fac dile negre, i numg &ma din
r6utate, ne pot face dile fripte.

109 %Ina sliva, -tat& sliva, si din cap la top mud', mot.
A. PANN, III, 63.EInvisscu, 46.

1) Nu lea Rout Roma Inteo 01.

dacoromanica.ro
28 PRO VERBELE BOMNLOR

*
T6ta
Buna
L A.RBORE, J. Nov. Preot. D.
CIORICI, inv. c. Mereni, J. Olt.
Se Oiee de ace! cad repeta intr'una aceht0 lucru , earl ne su-
pera merea cu aceeasi cerere.

110 Biva ceas i ceasul

L CREANGX, PO1J . 276.

A.rata setutimea vremil: le parea çliva ceas i ceasul clip&

111 Mai la sliva.

G. DEM. TEODORESCO, Poesii Pop.

Respuns devenit proverbial care se da colindatorilor in n6ptea.

de 23-24 Decembre ; de o potriva cu, nici-odatii sati cu calen-
dele grecesei.

112 l?i Cu 'Ore.

Arata frumuselea

DIMINnT.A.
Vedi &two Cap. XVIL
113 Mud te vede cine-va e§ind diminéta dintr'o casa,
SliCe ca al dormit acolo nòptea.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st. L 458.
Ve41 &sm.
6menii judeca dupa aparente. Se slice cu privire la femel, cad
liu se crede ci infra cine-va in easele lor numal ca sa se odih-
nésca.

114 Trebile ce poi face diminéta, nu le poi face téta

L G. VALENTINEANU, 29.
Ne jayafä a nu pierde vremea.

115 Un ceas al diminetm platesce cit trei dupe pranz.

A. PANE, Edit.1889, p.41 &I, 151.

Un ceas dimineata plätesce cdt trei dup6 prdnz.

HINTEscu, 32. Da E. B. MAWR,ti.

Una 6ra diminéta face trei ca dupg prdn(lu.

ANDRE& AL BAGAVEY, 99.
A .e1a0 inteles ea la 114.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 29

116 Diminéta 'Arta aur in gura.

L G. VALENTINEANU, 19 SZ 45. L
AMMAR, J. Buzgu.
Ace1a0 inteles ea la 114.
*
117 Cea mal frum6sa diminéti are sèra (sara) intunec6sä.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 74. H. D.
ENESCU 'Ent*. com. Zamostea , J.
Dorohot.
Adica eel mal vestit i noroeit, pe la sfir,it se vede nenorocit.
(Gouscu).
*
118 Scéla-te de diminéta si te culca mai
A. PANE, Edit.1889, p. 41;1,150.
HINTEscu, 472.

Sc6la-te de dirninéta
De vret sa lungesci din viata.
I. M. NIUREANU, Dat. Cop. 96.
Varianta a doua explica in deajuns intelesul acestuI proverb.

119 *Cine se scéla mai de diminéta, acela e mai mare.

IORD. GOLESCU, MSS. II, 82.P. Is-
PIRESCII, Rev, Ist. II, 155.

Cine se sc6la mai de diminéta acela e mal mare

in sat.
L CREANGX, Amint. 154. FR.
DAME, I, 374.

Se Oice cAnd ne lipsesce stapanul, insernnind cä ori-cine va si

ceea-ce va, aceea porunceFe, si ca cine apu3a mal inainte, acela
mal bine nemeresce.(GoLEscu). Intocmal ca in satullui Cremene.

120 Cine pléca mai de diminéta, ajunge mai nainte.

IORD. GOLESCU, MSS. II, 78.
Adid cel ce hu se indémna de vreme, nu isbutesce. (Gomm).

121 Cine méneca mai dé diminèta, ajunge ma' departe.

S. FL. MARIAN, Nunta, 100.

Cine mdneca mal diminéta , mai departe a-

junge.
V. FORESCU, Folticens, J. Suceava.
- FR. DAME, DI, 18.

dacoromanica.ro
30 PROVERERLE RONAMILOR

*p
Cine se scáld mai de dimindki, ajunge mai de-
parte.
P. I.SPIRRSCI; Re1). /a. U, 155.
ffiNTescu, 46. K. A. ZAMFIRESCU-
D1ACON. tnu. c. $tiubenis,J. Dorohos.

Cine se sccila de dimindtd , departe ajunge.

Da E. B. MAWR, 27. AL. Dura-
TRESCU, 116.
*
Care si sc6la diminét a departe ajunze.
D. A. MILESLT, Gope;s, Macedonia.

Sc61a-te de diminéta cara vrei s'agiungt de-

parte.
ANDAR! AL Beakve, 75.

* P Ve slt a maneca.
122 Cine pléca de diminéta, departe ajunge.
A. PAN. Edit.1889, p. 41;1, 151.
HINTEsco, 46.-1. G. VALEbrronraNu,
29.H. D. &rasar, inv. c. Zansostea,
J. Dorohos. 1oN IVITEscu, invéf. C.
Viespescs. J. Olt.

Cine pléca mai de diminéta,

Departe ajunge pdna séra.
A. Pera.; Mof Albu, 1, 5.

123 Cine maneca de dimindti

El isbutesce mal mult in piat.a.
A. PAN N, II, 68.HINTEscu, 46.

Aceste patrui;liatori, 120,121,122,123, cari la prima vedere

par a ni fi decAt diferite modtul de a traduce aceeat/I ideie, se de-
sebesc vi bite acestea, prin ére-c,are nuante.
No. 120 ne arata cA, prin o mal repede plecare, ajungem mai
iute, §i ne IndémnA prin urmare a nu ne pierde munca.
No. 121 §i 122 coprind ideia de dista*, care p6te avea, In a-
numite casuri, o mal mare InsemnAtate de cAt aceea de timp, qi
se deosebesc filtre ele prin cuvéntul : a se s'Ida, saii a pleca, din-
tre c,are cel d'al doilea pare a fi mal precis ili mal 1ndemnator la
lnceperea lucrarilor.
In fine No. 123 se pede aplica mal in special la arel care se in-
deletnicesc cu negotul. Veçll A. Pann, II, 08.

dacoromanica.ro
 NATURA FS1CX 34

124 Care fichiséaste

Cât pe amarga s'imnä
Cunaca va s'o adjuriga.
G. WEIGAND, II, 278, Kr ufevo, Ma-
cedonia.
124° Cine nu Oda de diminétä, in urma tutulor rémAno.
IORD. GOLESCU, M38. II, 81.
Adica cel ce nu se indémnA de vreme, ny isbutesce (Gotascu).

DUMINICA.
Vetl Cununie.

F A T3 R
125 Faur fencá ei desfereca.
L ARBORE, J. Buziu.
AdicA In luna luI Faur, ninge §i plouA, e ger Bi c,aldurA. Pro-
verbul Rominilor din Istria : Zienu scurt maj rev de totzi, Fe-
bruarie scull (e) maI rAt ca téte (cele-ralte lunI) se ram apropie
de al nostru, §.1 este identic cu francezul :
Février le plus court des tnois
Est de tous le pire et la fois.
De 6re-.e In aceata lunA se ard multe lemne, In vechile calen-
dare din Occident gAsim : Februarius algeo clamat . . ligna
cremo.

FLORIf
*
126 Cum va fi in diva de Floril va fi ei in diva de Pasm.
$ezat6re, I, 192. I. 13kacscu,
prof. J. Roman.

CUM e vremea la Flora e si la PCISCi.

L ARDORE, J. Buziu.

A POST
127 Ce a fost, a trecut.
P. Isplasscu, Rev, 1st. II, 146.
L NEORTAZ1, CON.V. Lit. VII, 7.
RAGIALT, Cony. Lit. XIII, 257.
Trebule BA ne Intércem privirile spre viitor, iar nu spre trecut.

1) Cine plea de dimineta, eat de Meet ea margii, Waage la han.

dacoromanica.ro
8,2 PROVERBELE ROMANILOR

*
128 Ce a fost, a fost;
Ce a fost sa nu mai fie.
Se slice In urma unel IntémplarI neplacute, uneY nenorocirl.

129 Fost-ai badeo, om voinic,

S'ai remas chiar de nemic.
V. ALEXANDRL Poe*. Pop. 338.

Fost-az lele cu lipict,

?al remas cu fugti d'aicti.
V. ALEXANDRI, Po s. Pop. 335.

Fost-ati lele cdnd ati fost,

Dar acum 4 a lucru prost.
A. PANN, Edit. 1889, p. 410. P.
ISPIRESCU, Rev. Ist. III. 383.

Fost-ati, leleo, cand ati fost,

, 'ati remas un lucru prost.
V. ALEXANDRI, Poets. Pop., 338.

Post-ai, letica, cdnd ati fost,

Cdnd din °in facea-i un prost.
L G. VALENTINEANO, 20.

Fost-a?, lele, cdnd al. tost.

A. PANE., Edit. 1889, p. 110.P.
IsPIRESCO, Rev, Ist.

Al fost flore trandafir

Dar acum etti borf cu tir.
A. P kNN, II, 98.

Antites5. proverbialA intre trecut si present, care se glisesce sub

formele cele me variate In poesiile néstre populare. Biduiesce pe
ace' earl se lauda cu trecutul, sea carT, la o virstA mg inaintatA,
vor se fad pe liner!.
POVESTEA CkirEcUi.11/
Fost-al lele, and al fast
Dar acure estI lucre prost.
Al fost fl6re trandafir,
Dar acum estl hors Cu stir.
'TI-a mers vestca, dud 'II-a mers,

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 33

D'acum letcaia ll s'a ;;ters.

Geaba cochetaril facY
CA la nimen1 nu mal placl.
Te-au lasat top, o'al Amas,
Ca un odorog de vas.
Cit sA te dregl la obraz,
Te-al trecut nu mal al haz.
Gfindeal a chipu-p frumos,
O sA stea tot abanos.
Acuna pede sA platescI,
Frumes4 sa te numescl.
*
130 Ce-a fost verde s'a uscat
Ce-a 'nflorit s'a scuturat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 155 & III,
125. A. ODOBESCU, III, 208. Em.
POPESCU, inv. com. Ctocitnesci-Mcir-
gineta, J. Ialomita.
Ce-a fost verde s'a uscat,
Ce-a inflorit s'a sculurat,
Ce-am iubit, cit.' n'am uitat.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., 346.

Ce-a fost verde s'a uscat,

Ce-a 'nflorit
S'a vestejit.
AL. ODOBESCU, Rev. 1st., 11,146.

Ce-a fost verde s'a uscat,

Ce-a 'nflorit s'o. scuturat,
Ce-a fost dulce s'a mdncat.
Ilitqcscu, 200.

Arati schitnbarea pe care o aduce vremea. UrmAt6rea poesie

popularA, nu este de cAt parafrasa aceasT idel.

BABA 51 BATA.

Sub rAchita rAmuratA

Sede o babil superatA
Si 'mprejur iarbail uscatA I
Ce-a fost verde a vestejit,
Co-a fost dulce a am5rit,
Ce-a fost yesal s'a mdtmit l
Pe sub tunca inverditA.
Trece-o fati infloria
Si de fluturl urmAritA.
Ce-a fost vevted Inverdesce,
Ce-1 amar se indulce.sce,
Ce-I mfihnit se 'nveselesce.
3

dacoromanica.ro
 34 PRO VERBELE RONIANILOR

Cita deosebire ¡nee acésta poesie i antecul orkean de la No.

129; poesia de la férk e plink de imaginI alese exprimate hate°
limbk frumósk §i cunt romknések, ckntecul de la ora, ne desve-
lesce moravurI triste sub o forma gredie, mojicésck i plink de
neologisme.
*
434 Nu cauti ce am fost ci vedi ce sunt.
H. D. ENESCU, tny. o. Zatnostea, J.
Dorohol.

Nu cauta ce am fost, cite uita acurn ce sunt.

A. PANN, HI, 48. Husrpsar, 62.

Nu se cautei ce-ai fost, ci ceea-ce egti.

L VAL&NTINEANU, 49.

Nu trebuTe sk judeeI omul dupl némul din care se trage, dupd

origina luI at de preosta, ci dup6 valérea tul personalk, dupft locul
pe care a sciut sk dobAndések.

132 A fost odatä ca nici-odata, de nu ar fi nu s'ar povesti.

Aeest Ineeput obicInuit al basmelor se (IA drept rèspuns acelor
carI ne povestesc lucrurI de necredut, ce se potrivesc cu acele din
basme.

433 Ce-a fost am vedut, ce-o fi om mai vedea.

P. ISP1RESCU, Rev, Ist., II, 146.

Ce-a fost a trecut, ce-o fi om mal vedea.

D. ZANNE, J. Nov.
Aratk nepAsarea, cu o nuantk de incredere In sine.

FRIG
134 Frig de crépa ouele corbulm.
S. FL. MARIAN, Orn. II, 7.
Acksti. slic4t6re se trage de la credinta cà mcI un fel de ouk nu
este ap de tare ca ouele corbuluI. AcéstA paskre, In urma bleste-
muluI lul Noe, se oui In Decembrie i clocesce pant& 'n luna lul
Faur, cAnd, fiind gerul mal cumplit, de crépa i lemnele de frig,
corbil I1 pirksesc culburile. Atund ouele, ce fiind feirte tail nu
ar putea fi sparte, nicI de puil Inchicg Intr'éusele, nicI de corbil

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX. 35

ce mar!, crépä de gerul cel cumplit, i ast-fel puf( de corb pot

iepi din gAdcele lor.
Rominil de la tére. numesc 4ilele de la 19 la 24 Martie,
corbului, creend a in slilele acelea crapa ouele acesteI pasere.

135 Frig, ger de crepé petrele.

FR. DAME, II, 63.

Arcore di crepa chétra.

D. A. MLLESCU, Gope fs, Macedonia.
AratA tara geruluI.

136 Frig, ger de Grapa lemnele.

ION A LUI SB1ERA, Pos. 250.
zatoare, I, 34.L CREArtoX, Atnint.
pag. 23.
AratA aria geruluY.
Cu téte cA legenda urmAt6re povestitA de C. Negruzzi in scrisd-
rea XII, nu are de cAt o fiforte depertatA legaturA cu locutiunea de
mal sus, nu mA pot impotrivi placerel de a o reproduce.
Ce mal vreml acele I CAnd venea primivéra pi eseau &nena la arat, daa
nu le ajungeat boil la plug, se duceau la Unguri séu la LesT, pi land de acolo
6menl, fie nemesi séu prosti, sleahticl, orl mojici, nu mal alegea6, ti injugau
si arau lanurl eSt vedi Cu ochil, unde semlnau ghindi do crescea dumbrAvi
pentru ea sA aibA strènepotil lomne de ars. De aceea luata-ti sémA, and e ger
lama pi véntul vijte, a daca vil puneli la vatrA , dinaintea foculull, auditi
unele lemne tipAnd, pi vedeti strecuandu-se din ele o apA fierbinte? Acele,
141 mel, stmt sufletele Lesilor care tipa, si lacrimile Ung-urilor care picurii,
cAd sufletele lor, pentru pécate pe semne, le-a osindit Domnul Dumnedet
intre in copacil prtdurilor, pre care le-au arat cu sudórea lor.

FURTUNA
137
* Ce cauta pe mere in timp de furtunal
Veip Atare.

Ca pitan WELTZ, J. Constan fa.

A se arunca de bune-voie, bite° primejdie sigure.

138 Frumos sa privesm furtuna pé mere, dar cam dé de-

parte.
IORD. GOLESCTY, MSS. II, 115.

Adice sA privesci la turburerl, dar se nu te amested in ele. (Go-

LEscu). Nu o fi o simple. aducere-aminte a fru.méselor versurl, bine
.cunoscute : Suave mari magno, turban tibus aequora ventis?...

139 Dupä furtunä si liman.

Cronica anonitna, ap. FR. Watt,
II, 36.

dacoromanica.ro
36 PROVF.RDELE ROMINILOR

Dupa furtuna, vine vreme buna.

IORD. GOLRSCU. Mts. II. 91. P;
ISPIRESCU, Rev. Ist., III, 65.
*
Dupa furtuna, vine gi vre mea buna.
C. NEGRUZZI, I, 293. FR. WM,
I, 167. K. A. ZA14FIRESCO-DIACON,
Inv. c. ?tiubenis, J. Dorohoi.

Dupa furtuna gi senin.

LAURIAN & MAXIM, II, 1164.
Ve!: Intunerie, Pke, Vreme, Cap. XXII c. Necazurl.
AdicA in urma intristAriT §i ale neazurilor, ne vine bucurie §i.
usurinta. (Gouscu).

GER Velp Bobote51d, .Frig.

GHÉT
140 Scrie pe ghéta
Pdna diminét.a.
A. PANN, Ill, 408.Hnirscu,172..
Se çlice de acel care uitii upr indatoririle ce i se fac.

141 ti iubesc ca ghéta in sin.

A. PANN, II, 92.
Neua.
AdicA de loc. Rominil MacedonenT dic, cu ace14 tutees : a iubi-
ca néua in sin.
142 A fi rece ca ghé/a.
A fi sloiú de ghéta.
Se çlice la ace carT nu se imprietenese, carT nu se tulburii u§or.
Franc,esul dice : plus froid que marbre.

143 A remäne ghéta.

ION A MA SBIERA, Pou. 94.
De Mel.

GRINDIN.A.
VeçU Asta, Mies.
144 La neploare e bunä i grindina.
A. PA, I, 446.

dacoromanica.ro
 NATURA FISIC.X. 37

*
In lips'd de pldie gi grindina e buna.
L BXNEscu, prof. J. Roman.
*
La secetd i grindina e bund
I. BX.NEscu, prof. J. Roman.
L PETRESCU. J. Nov.
*A
Cdnd n'are pl6e s'grdndinea ii buna.
D. A. MILESCU, Gopeii, Macedonia.
Veklt Ninaltre.
La nevoe ne multutnim Cu mal prost.

445 Dupa ce '1 bate grindina,

Il mal bate si Cu prajina.
A. PANN, II, 54.HINTEscu,
FR. Twit, II, 84.

Dupd ce pomul '11 bate grindina,

Ilbate gi omul ddndu'i (beitdndu'l) cu präjina.
A. PANN, I, 144. HorrEscu, 149.
Nenorocirile ne vin claie peste grámada.

446 Ca batut de grindini.

D. A. MILESCU, Gopep., Macedonia.
Ffirá chef, ploat.

IANITARIE
147 Antosnjacu pljir de pare, Zenu scurt, maj rev de tot',
?dare cu mugnit.
F. MIKLOsIcH, Rum. linter, I, 16.
Vet1 Faur.
Proverb al Rominilor din Istria care insemnézá : Ianuarie plin
.de paIne, Februarie scurt, reA ca tóte (lunile), Martie manios.

IÉRNA Vedl
148 Idrna porta pana si vera tambarea.4)
D. A. MILEscu, Gopep, Mac donia.
AdicA : iérna petrecem mancand i véra jucánd.

i) lama 'Arta Woe, ai vara tambarti.

dacoromanica.ro
38 PROVERBELE ROBLUILOR

149 Iérna n'o mananca and'.

IORD. GOLESCII, M88. II, p. 6.
*
Brna n'o meincincet lupii.
L 13XNESCU, profesor J. Roman.
AL. DUM1TRESCU, 131.

Nu a nuincat lupul iérna.

Adica rani cel greil anevoie se ridica de la noT. (Gouiscn).
Asta-0 acésta slicat6re are de obiceig un Inteles mai restrins;
se intrebuintéza dud e tiimna lunga peste masura, 0 nu mal vine
iérna cu tete nevoile el, pentru a ne spune ca, maI curand orI mat
de iérna nu vom scapa, i precum çiice francesul :
L'hiver n'est jamais tard ;
S'il ne vient tôt, il vient tard.
Romanfl din judeful Sudava aü un mod curios de a afla, de cu.
vreme, cum va fi Iérna care se apropie. Mad taie porcul, la CrIt-
ciun, dupa grosimea spline se prevestesce greutatea Yana Cand
peste tot e tot una de grelsa, va fi Yenta tot una de grea de la in-
ceput pana la sfir0t. Daca'l la un capét, de 'nainte saù 'napoI, mal
greosa, Iérna va fi la ineeput saA la sfirlit gTea. De va fi mal un-
flata la mijloc, i lérna va fi me mare la mijloc. VeOl &zdtcire,
pag. 1.52.

150 Iérna sa nu te coprinza

Fara panza, fara branza.
loan. GOLESCU, Mss. II, 151.
Ne invag a fi prevOatorI.

151 lama sa te feresci, pe apa sa nu te caletorescz, dad_

vrei sa ma' traiesci.
Iona. Gm.xscu, M88. II, 433.
Povala bunk c,are insA, paremi-se, are cusurul de a nu fi ro-
mAnéscA.

IERÌ
VeOT Fata.
152 fen a ploat, a0i a 'nseninat.
Votg Plbie, Wane.
Arata schimbarea vremurilor, ierI rall all bine, Ieri neliniscer
intristare asta-slI wprinta i bucurie.

dacoromanica.ro
 NATURA risicX 39

152 b Ce-am fost len nu sunt

IORD. GOLESCU, M8S. II, p. 75.
Se dice pentru virstA, aratAnd trecerea ei. (GoLEscu).
*
153 A cauta sliva de ieri
*A
Ce cauti? Oiva de leri!
Em. POPESCU, inv. c. Cioctingtii-
Marginent, J. litiomila.
A cauta ceea-ce nu se 'Ate afla, ce a trecut; se dice de acel
umblà ftult scop.

154 'fiche sunt trecet6re ca sli.oa de leri.

IORD. GOLESCU, .6188.11, Asens.180.

155 A nu fi de ieri.
A nu fi de 'ten ulaltaieri.
Adici a nu fi copil mic, a nu fi de aceI carI se pot usor insela,
nesciind nimica din intèmplarile

A INSERA
156 Unde Inseréza, acolo d6rme.
A. PANN, I, 133. HINTEscu, 47.
FR. DAME, II, 203.
Se çlice despre cel sarac care nu are nicI micar un bordebi,
unde odilmésc,a trupul.

157 Inseriza i 'noptèza.

A. PANN, I, p. 96.
Se slice de acei cari stint inceti la ori-ce tréba : pani sA vorbéscil
pina sa se apuce de lucru inseréza i 'noptéza.

INTUNERIC
158 Ce se nasce prin intuneric (p' intuneric) trebue di se
va4a la lumina.
A. PANN, Edit. 4889, p.6; 1,21.
IIINTEscu, 193.

dacoromanica.ro
40 PROVERBELE ROMANILOR

Ce se nasce in intuneric, cre,sce la luminá.

HINTEscu, 82.
Velll N6pte No. 199.
Lucrurile cele mal tamuite, vine o vreme cand sunt date in vi-
leag, §iprecum çlice Evangelistul : Ori-ce yeti. Oice la intuneric
se va auli la lumind . Luca, XII, 3. Mateiu, X, 26. Marcu,
IV, 22.

159 Intuneric ei pute a branza.

Ved! Camara.
Raspuns ce se da, in gluma, celor carl intrébit despre vreme.
Acksta slicatóre se trage din urmatórea anecdota. Lisam cuvèntul
D-lul T. Speranta
NTIINERIC BEZNi
Un boer pi ca tiganu-I
Cind a fost, cind-va, 'ntr'un an,
Intr'o nopte, pe-un drum mare
Se culcase la un han.

Intr.o vrerne, despre Oitii,

Hal tiganul ese-afará,
Si mal vadi cum e vremea,
S'a schimbat ce-va de-aséra.
Dar in loe sa dea de upi,
Somnoros, tehulu de cap
Intr'o casi-apa striini
Fir' de zare de lumini
DA Cu mina de-un dulap.

DeschiOind apol duldpul

Innluntru band capul,
Si de témi si nu fie
Pe-acolò, pe-apa cámpie
Vre-un lup sau ciliar vr'un cilne
Sai mal cine scie cine
Nu mal sta sa se gindésci
Ci 'n curind in casi vine :
A ficut cum a putut
De niel pragul n'a trecut.

Cand ajunge 'n n'untru 'n casi

Tremurind pi cam cu grabi,
Hal, boerul mi-1 lntrébi
Cum 1-afard, mil tigane,
Stele, nour, plede, luni
Vom avea pe minl rji buni?
Nu sciii, 461), tiganul qlice,
Ce mal locurl sunt pe-aice,

dacoromanica.ro
 NATURA FIsicX 41

E 'ntuneric mare, beznd,

Negru, des de tot, scil, pAnzA,
Nu zareset nimic cu °chi!
Da 'ndracit mai pute-a brcinzd I

T6tA nOptea stA boerul

Cu miros de brAnat 'n cap,
Diminéta vreme bunA
Nu'l niel pl6ie, niel furtunA ;
Iar hangiul, Met, se plAnge
CA ploase prin dulap.

160 Dupa intunerec sére.

Cronixt anonimd, 167.

Dupä 'intunerec vine 0 htminei.

Cronica anonima, 167.
Vedi Furtuna, Ptóie, Vreme.
Adica In urma In.tristareI i necazurilor, ne vine bucurie

464 Intunerecul, cel mai mare vrajmaq al luminet.

IORD. GOLESCU, Mss. II, 16.
Adica c,e1 prost, vrajma, celui invetat (Gouscu).

IULIE
Veol Aprilte.

IUNIE
Vet"! Aprilie.

J0f
462 Dé Jim pana mat apl.
GOLESCU, Mas. II, 92, Asem.
174, 221.P. ISPIRESCIL Rev, Ist.
158. FR. DAME, II, 248.
*p
De Jut päna mat de apoi.
L CREANGX, Pov. 141, Amint. 70.
FR. DAME, L 81.L BXNEscu, prof.
Jud. Rontan.

A intbracat pe dênsul haine noi

'aú/inut de Joy, pana mai apoi.
A. PANN, III, 70. HINTESCU, 74.

dacoromanica.ro
42 PRO VERBELE ROMANILOR
=1.

Uita de Jo!
Pdnei mai apoi.
BARONZI, 65. HINTEscu, 194.
BA§DEO. Etym. Magn.,1330.
A
De etc Jo!
Pan' Mai apol.
BURADA, Cara. Poes. Pop. 35.
Arata scurtarea vrenlil (Goi.Escu).
D. Hasdeu dup6 ce citézA o serie de exemple, privitóre la ackstii
locutiune, urmég ast-fel
Dar de ce óre punctul de plecare este asuma Jo!, si nu o alti i;li?
Rima nu pare a fi singurul motiv. VechiT RomanI diceall, ab ¡ove
principium (Virg. Aen., III, 60). La noI, dies Jovis, incepe atAt.
posturile, precum i cununiile.
Poporul crede ca e bine sa serbezI noè Jo! dupi Pase!, cA vel fi
ferit de ghété saù pétrA ca sA nu se strice bucatele. Preotul G..
TALPALAR, Tergu-Frumos.
O nuntA fèrAnésca pe aid tine chiollianu de Jo! /Anil Jo! ;
opt dile. D. PAVELESCU, c. Chióra, Ialomifa.
La cele de mal sus vom adaoga urmkórele superstitil :
OrI-ce lucru sa'l incepI Lunea, Mercurea, ¡ola i Vinerea; Mar-
tea si SAmbAta sunt dilele mortilor i orl-ce lucru vel inc,epe ln,
ele, nu ies la eapót bun. M. LUPESCU , tinvél. com. Brosceni,.
Jud. Suclava.
In ¡ola PasceluI sé ja un bulgAre de tamale nera'rimat, se a-
prinde pe rAnd cAnd citesc cele doutt-spre-dece evanghela i restut
e bun de aprins in casa pe cAnd tima, ori trásnesce, si de afurnat
copil speriag. Bolintinu-din-Vale, J. Nov.
Din Jo!-mari (Joia de 'naintea Pascelul) i pinit la Lpas (Ink-
!Area Domnulul) nu se time, cóse , fierbe cAmItsI, etc.... Joile,
bate pétra, oH se 'ntorn ploile i se face seceté. R. MARINESCU,
ezcitóre, III, 48.
In spre Joi-mari se dA foc la gunke, si se pune pe un scaun
cotl cu apA i o litrA, pentru ca sufletele mortilor si se incildésók
sA bee apa. HERESCU, c. Gainegti, J. Suciava.
In fine vom adAoga dickorile : De Jo! in Pase.! i Jo! dupa Pase.!.
D. Hasdeit 'SI-a reservat pArerea. Nu vom propune solutie,
multumindu-ne cu adunarea materialulul de mal sus.

163 Jim dupa Pan'.

Da E. B. MAWR, 92. -RBORlir
I. A
Jud. Buzeu.
Adicit niel-odatA, sau, cum se maI dice, la Pascele calulu!. In
sóptèmAna care urmézA diva de Pase!, nimenT nu se apucA de lu-

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX
-
4.3.

cru, 0 mal cu seine in Joia acelei septemenI; de unde resulte cil

atund dud fegeduim ce vom face ceva, hi dupti. Pasci, sefind di-
nainte ce nu vom lucra In diva aceea, este tot acelasI luc,ru ea si
&Ind am respinge cererea fecal noue.
*
164 De Jo' in Paso'.
LAURIAN g: Miami, I, 122; 11, 595..

Din Jo i in Pasei.
G. DEN. TEODORESCU, Cercet. 99.
Adice rare-orI, la intervale de timp marI : merge la biseridi de
Jo! in Pawl. Francesul dice ca acela0 Inleles : On ne le voit
qu'aux bonnes fetes.
*
164 b J01 in Pasci.
G. DIANU, revisor scoistr, dud. Me-
hedinfz.
Se dice euI-va Gaud nu '0 potrivesce faptele, cum se aplica, ca
nuca 'n perete, la cel ce nu '0 cumpenesee vorbele.

LuctrtR
165 AA sta inaintea cm-va ca lucéférul.
EARONZI, 45.

Ca lueéf6rul de n6pte strglueere.

IORD. GOLESCU, Mss. il Asem. 172.
A fi privit ea ce-va fare. séman.
A se vedea In P. Ispireseu legenda Lucéferului de ;lima fi Lu-
ceferului: de nòpte, p. 380-385.

LumINA ve41 Maroc.

166 Lumina remäne lumina de s'i orbul n'o intimpinä.
G. MUNTEANU, 27. IIINTEscu, 94.
Adeverul are finta sa proprie 0 nu depinde de no!. Calititile
unuI om se ved de top, ea lumina s6reluI, si ciliar de le ar nega
uniI, sunt recunoseute de o lume Intrége.
*p
167 Lumina mare pre cea mica intunea.
D. CANTEMIR, 1st. Ierog. 32. Ha
D. ENESCU, invél. com. Zamostea, J.
Dorohoz.
ad precum stelele nu se mal ved eend resare sérele, de aseme-
nea eel miel remen nebegall In seine, cend cel marI sunt de fate.

dacoromanica.ro
44 PRO VERBELE ROMANILOR

*
168 Ca lumina oilei.
Se Oice la un luau sigur si a-carui flintit nti se pote tagadui.

LUNA
Ve41 Cane, a Latra, Pu fea, Sare.
*
169 &Cite in luna qi in abre.
P. IsPinEscu, Leg. 85, 302. FR.
DAmt, 1,83; II, 294.Pompiuu, Com.
La. VI, 27.H. D. ENESCII, invei. c.
Zamostea, J. Dorohot.

Cdte 'n luna, cede 'n s6re.

G. DFM. TRODORESCU, Poesit Pop.
335. Ispinzscu Leg. 85.

Cdte 'n luna §i in stele.

I. CREMSGX, Pov. 147.-

Adica tot ce poli sa visezt, tot ce 'IT poli inchipui; aratit nu-
mèxul cel mare : invafd ccite in luna si in sdre. Hintescu p. 93,
da acest proverb sub forma : di te in lame §i in sòre, care ni se
pare gresita neflind logica.
Asemènarile cu luna revin hirte adeseorl in poesiile populare,
pentru a arata ca un lucru este tara pereche :
Am fost una la pArinti
Ca i,,li luna printre stinp.
Poesit Pop., ;;ezat.III, '14.

am fost
Fira fratl, far' surorele,
Ca t}.1 luna printre stele.
Po sil Pop $ezat. III, 14.
Dar nicI-una din aceste asemènarT nu e mal poetica de cAt acea
c,are se afta in urmatérea bucata culésá de D. V. Plenescu, in c.
Dorna, Jud. Sudosa:
Dragul maicel nu ofta
CA maica te-a insura :
Satu-I mare, fete-s multe
Si grial marl s,ii mal mArunte;
Ti-I alege c'aI de. uncid
.
Of I ofl ofl maja, maicutA,
Ceru-I mare, stele-s multe
Si mal marl vi mal märunte;
DarA luna-I numal una
Si lumia tótA lumea.

dacoromanica.ro
 NATURA. FISICk

Romanil au o serie intrégA de legende relative la lunii dintre-

care una ne Inv* a luna este Aka Maicei Domnului.
D. Hkdeil, in Etymo/ogieum Magnum, relatézi urm6t6rele
credinte, despre ceea-ce vede poporul nostru in lunA.
Mitologia poporani a fAçut din Avel pi din Cain dou6 figuri, pe
care le vede in Luna. Acéstä legendá, existi d'o potriva in Mol-
dova, in Muntenia pi 'n Ardeal, pe cand o altá legendk mal putin
rèspAndita, crede cA cele dou6 figuri sunt apostolii Petru i Pavel.
In luna sunt duoi frati. Cel mic a omorit pe cel mare gi acuma
IL porta in spinare, linéndu-T o caldkru;A la nas in care se scurge
sAnge. N. CALINEsco,
In luna écle Ave! cu capul spart de Cain, care '1 tine plecat
peste un ciubar ca sA i se scurga singele. I. BoNosscu, c. Gin-
gescii, J. Suciava ; I. DUMBRAVA, c. Resboenii J. Neamfu.
In lunii e Cain pi Ave!. Cain a tAiat capul lui Ave!, pi din gru-
mazil acestuia picurA sAnge inteo cAldare. CAnd caldarea va fi
plina, atunci vor pica din ea trei picAturi pe pamént, pliméntul se
va aprinde pi va arde ca tot de pe el : vremea de apoi. A. DE-
GANU, c. Vefel, Transilvania.
Poporul crede a Sfiniii Apostoli stall in lunk Petru de-a drépta
pi Pavel de-a stAnga. T. Mswoutr, c. Sigcani, J. Feilciu.
Vdrcolacii se dice cA sunt cainil lui Dumnezeil, cari vor si mit-
nAnce luna, unde se aflA Cain pi Avel. C. MELINTE, c. Giinescii,.
J. Couurluiu.
In fine citim in CreangA :
VOA tu, coló, in luna, nipte pele?
Le v6d.
Acolo's fratii mei din cea lume.
Pau. p. 57.

170 Se schinibtt ea luna.

D. PCHINDEAL, p. 184.

Schimbator ca luna.
I. G. VALENTINEANII, p. 43.

Se dice de acei c,ari nu sunt statornici in pdrerile, in gustu-

rile tor.
Plutarch, in Banchetul celor Opte in.felepfi, Gap.. XLVI dice:
Luna se rugii, intio di, de mumti-sa, sA-T feed o manta bine potri-
vita pe trupul O. Dar cum a, putea face una ca acésta,, raspunse
muma el, de Ore-ce in fie-care septamAni marimett trupului Mil se
schimbit?4, Acesta pilda a dat nascere proverbului elin : se potri-
vesce ca pi iuneti o manta.

dacoromanica.ro
46 PROVERBELR ROMINILOR

171 Sa n'ating luna

Cu mina,
Nicl sérele
Cu pici6rele!
LAVRIAN & MAJCIBI, I, p. 100.

Set n'ajung sérele

Cu picidrele,
Si luna
Cu ?mina!
HA§DEO, Etym. Magnum, p. 627.

Sa n'ajunga luna
Cu meina,
Si s6rele
Cu pici6rele.
BARONZI, 86.

.1Vici s'ajungi, sä, mat ajungi

Luna cu mina,
Sórele cu piciérele,
Stelele cu obelele,
Si curcubeul cu mele§teul.
T. SPERANTX, I, 85.

Juriment ironic prin care facem o fag duiali pre care nu vrem
sai schn bine ci nu o vom putea indeplini.
Origina ace-stel dicetorl trebue cautata in basme. De pildi, in po-
vestea luT Harap-Alb, de Greangi, fiul craiului se arunci pe spi-
narea unit! cal nasdrivan, care sbérit pe rind piná la nor!, in lunit
0 in Ore, §i apoi sa Iasi in jos ca a sigéta, spunend tovargaului
am de drum :
He!, stApine, cum ti se pare? Gindit-ai veo data c,á a! sei
ajungi sdrele cu picihrele, luna cu Willa §i, prin nourti sa cati
cununcl?

172 A cere luna.

NAIR& ap. FR. DAMÉ, 111, 24.
Adici ceea-ce nu se pote cipAta.
Lordul Albermale, vedend inteo séri pe D-,6ra Gaucher uitin-
du-se lung la o stea, IT Oise : .Nu te uita a'a la densa, draga mea,
did nu a., putea si '11-o dai.
In orT-ce cas, daci e putin probabil ca acésti dicibire, care nu
s'a putut gisi de cit la D. Naum, si fie rominésci, este aprtipe si-

dacoromanica.ro
 NATURA MICK 47

gur GA serbescA nu pile fi. Scim cu totil cii cAlI-va Serb!, vedénd
luna In fundul unuI pul, erad cdt p'aci s'o prindd, cu o gAlétil pe
care ad scoborleo In apii. InsA el fiind iull, ca 0 ardeiul cu care
se hrdnesc, ad tras prea repede gAléta In sus 0 frInghia care o li-
nea s'a rupt, asvérlind in slava ceruluI luna, la care se uitA cu jind
Sérbil no0.ri lungig pe spate.
*
173 A apuca luna cu din01.
P. BUDI§TEANU, J. Ilfov.
A Incerca un luau care nu se pote. Latinil diceau cu ac,e1a§ in-
leles : Citius elephantum sub ala celes 4).

174 Cind este lunA veche

Nu aud (ande) d'o ureche,
Mid este luna noue,
Nu aud (ande) de-améndoué.
A. PkiIN, II, 146. HINTEscu, 95.
Se dice, in bAtae de joc, de ceI bétrant, care nu mat aud bine.

175 Par-ca e din luna.

FR. DAME, II, 294.
*
Dew nu e caVut din luna.
P. BUDI§TEANU, S. Ilfov.
Vedl Hirzob, Nor.
Se dice de aceI carI se lin mdndri, 0 se cred de mare 'learn.

176 La luna cannon

FR. DAMB, III, 294.
Adicti nicI-odata, ca 0 la Pascele calului.

LUNf
VelT a Posti.

M A I -CT
* ,n, Ved! Apritie, Martie.
177 Daca nu ploue In Maiu
Nu se mandnca =laid.
C. GABUNEA, Slatina J. Olt.
Vedl Arminden.
178 Sa bei vin rosu In Vita luna lui Maid ca sä Innoesce
maiuL
.5.ezatdrea, I, 128.
i) Mal usot al asounde un elefant la subsuoare.

dacoromanica.ro
48 PROvERBELE ROMANILQR

pic6tóre din judetul Suclava, care trebue A fie mg placutA

amatorilor de vin de cdt ac,eea de la No. 25, c,are prea le m4séril
petrec,erile cu dramul.

MANE
VeGI A8ta-511.
*
179 Nu soil ce aduce sliva de mane.
Ve4I pi.
CàcI precum §lice inteleptul Solomon : nu te läuda Cu 4iva de
mane, aci nu sciti ce pede aduce o 4i. PROV. XXVII, 1.

180 Las' vre-un lucru pe máne

II vesh ca asa remäne.
A. PANN, II, 48. Hintsctr, 92.
VOI Astd-gs, No 49.

MARIA EGIPTEANCA
A
181 In sliva de Maria Egipteanca se pun pomii.
. ezè" tárea, I, 128.
picdttire din Moldova.

MARTI
Ve4I Nunta.

MARTIE
182 Lipsesce Martie din post?
LORD. GOLESCU, M88. II, 41.

Ca Martie din post nici-cum lipsesce.

IORD. GOLESCU, Ms& II, Asem. 81..
*
Martie din post nu lipsesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174; III,
5. HINTESCU, 101. G. Itfutaurru,
pag. 122.

Mart din post nu mal lipsesce.

C. NEGRUZZI, I, 251.

Nu péte lipsi Mart din paresime.

LAURIAN & MAXIM, II, 245.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 49

Mart din paresime nu lipsesce.

LAURIAN & MAXIM, I, 305.

Ca Magul din presin 1).

D. A. Mu.nscu, Gopeft, Macedonia.
Se 4ice pentru cel ce nu lipsesc maI nicl-odatA din slujbe,
din alte dire-ce, precum i luna luI Martie nu lipsesce din post.
(GoLdscu).
Se slice inteun mod mal general de un luau care in tot-d'a-una
se intémpld neapérat , la anumite vremurf , precum si de aceI de
earl nu te poi! desbara nicI-odatd, cad fAra sl fie asteptatI sad pof-
till, se OA nelipsí1 unde-va.
Sinodul de la Nicea (787) a stabilit cd Pascele se va sèrbfitori
in prima Dumineca care urmézi luna plinii din Martie. Prin ur-
mare, chiar dacA Pascele ar cAdea la finele luneI Aprilie , postul
mare fiind de patru-slecl de iile, trebue neap6rat ca cel putin slece
oile din Martie sA fie coprinse In post.

183 Marecu uscat, Aprilu udu, Maju temperejt , beatu

vilanu, carie are semirat.
FR. M1KLOSICH, Rum. Unter. I, 1 6.
Veçll 1anuarie, Prier.
Adici : Martie uscat, Aprilie ud, Mahl potrivit, fericit (e) tèra-
nul, care a seménat.

184 Ca Scurtul di Marti".

D. A. Mu.Escu, Gopep, Macedonia.
AdicA ca Februarie de Martie. AratA vecinAtatea, apropierea,
urmarea imediatA i neaparatA a douè lucrurI.

MERCURT
Vedi

o
185 In 4iva de Mom se cérca lut pe lut i Dumnedefi ride
de to/i.
$eat6rea, I, 428.
picètère din judetul SucIava care ne reamintesce cA m6rtea ne
pAndesce pe toll.

I) Ca Martie din paresime (post).

dacoromanica.ro
50 PROVRIABELE ROMA NII.OR

MUCENICf
186 Daci In qiva de Mucenict va bate vintul sau va fi
linisce, aceeast vreme va fi patru4ec1 de Ole in
urmd.
L N. CONSTANTINESCU, C. Cita/tila,
Jud. lalornif a.
*
Cum va fi in çlioa de Mucenici va tine patru-
Oeci de Pe.
L ARROBE, Jud. Buzg u.

picétére din Téra-RominéscA. piva de Mucenid cade la 9/2

Martie, adidt la echinox.

187 *&Cum e In cliva de Mucenici line pana la Pasee.

L ARBORE, J. Buzéu.

188*A Cm e in pm de Mucenici asa e si in Oiva de Pase'.

MARIN DUMITRESCU, J. Dcímbovita.

MURGA
189 A intrat murga in sat.
N. POPESCU, Calendar 1889, p. 58.
AdicA a inserat.

NEMET
Ve II Zapada.
f 190 Ridica4i nemetul d'innaintea usa tale, si nu ingriji
dé bruma ce cade pé casa vecinulm téu.
IORD. GOLESCU, M88. II, 113.
Ne invatA sA Ingrijim mal mult de gresalele nóstre, ce Cu mult
mal marl sunt, decit cele mal miel ale altora. (GotEscu).

NtUA
Ved! Zapada.
191 Ti voiu ca néua In sin.
D. A. MILESCU, Gopep, Macedonia.
AdicA : te voiù, te iubesc ca zApacta in sin. Vei Ghéra.

dacoromanica.ro
 NAT UR A FISICÀ 51

191 b Alba easte si neue ama arde. 1)

G. WEIGAND, Die Aromunen, II, p.
276, Samarina, Macedonia.
Nu trebue sA judecAm dupA fatA.

NE PL OARE
Veto Grindina.

NINSC5RE
192 Daca nu e pleie, fie sl ninsáre.
ID RD. GOLE SCU, Mss. 11,116. FR.
DAME, III, 129.
Adici la vrerne de nevoie sd ne multumim si Cu cele mal pr6ste.
(Gouscu). VedI Grindinti.

A NINGE
Vedl A pioua.
193 Lase' se ninga, se plonk numai vreme rea sä nu se face.
A. PANN, 11, 451. HerrEscu, 124.
*
Ninga, *IA numai vreme rea sei nu se faca.
AL. MARTINIAN, J. Nov.
SA nu ne impotrivim relelor pe care nu le putem opri, de tern&
ta se nu ni se intemple ,0 mal reg.

194 Nu 'mi-aii nins ca sä nu 'mi degere,

Niel 'mi-a plouat ca sä nu me ud.
A. PANN, Edit.1889, p.134; II, 87.

Nu 'mi-a nins ca sa nu mi set' ploug.

G. MUNTEANU, 122.

Nu a nins ea sci nu degere.

HINTEscu, 124.
Se dice cam' vine peste noI o intdmplare présta.

195 A fi nins de vreme.

FR. Walt, III. 128.

I) Alb& este f.1 zipada dar arde.

dacoromanica.ro
52 PROVEBBELE ROMANILOR

E nins in luna ha Maift.

Fit. Dmit, III, 128.
1 s'a inalbit pèrul de ténèr.

NINSORE
Vedi Plow, Pisicd.

NOPTE vol pi, Orb.

*
196 Face aptea Oi qi liva nópte.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., III, 380,
FR. DAME, In, 130.

Se face nóptea Vi 0. Viva n6pte.

limEscu, 124.
Face din n6ptea Vi, §i din Vi n6ptea.
Da E. B. MAwR, 37.

Pace Viva n6pte §i nóptea Vi.

L CREANCIL, Amint. 81.

Noptile le face Vi.

P. ISPIRESCU, Leg. 58.
*
Faye noptea Viva si Viva nopte.
D. A. Mu.sscc, Gopegs, Macedonia.
Se dice de ace! call, duand o viélti destrebalatA, petrec nòptea
0 diva se odilinese.
Nopfile le fac çli, aratit hArnicia orriuluI care nu se mal odih-
nesee nid-odatit : .Biata femee noptile le Mcea di. Nu i se mal ale-
gea niel de meneare, niel de odihnA. Attita dor 0 foc avea Mil
gasésea lArbatul pe care ursita i-1 dedese.. P. ISPIRESCU.
Se dice 0 de omul minemos. Vedl HINTEscu p. 106.
.n.
197 Neiptea fura
piva jura
C'un ciolan de cane 'n gura.
S. FL. MARTAS, Sat. Pop., p. 217.
.n.
Nóptea fura
piva jura
('un ciolan de mdta 'n gura.
S. FL. MARIAN, Sat. Pop., 197.
Se dice de ace care négti ehiar and II prindI cu m&na In sac.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 53

*
198 LNu sciu nóptea-1 intunecósa ori poteca-i alunecósa,
ca inemeril la alta casa.
I. DUMITRESCU, inv. c. Ganctova,
Jud. Do1j.
Se dice ca pildit catre acei cari pri4i furAnd slic ca nu furit Cu
precugetare.

199 De multe-ori n6ptea fata i diva tine In brate.

D. CANTEMIR, 1st. lerogl., 304.
Veçll Intunerie, No. 158.
Safi precum mal slice tot Cantemir. Ist. Ierogl. p. 226 : 9iva
multe descopent
Origina §i intelesul acestuI proverb trebue citutate in Evanghe-
lie : .Nu este nimica ascuns care sA nu se descopere cu vremea,
niel o tainii care sA nu se ale, cAdi ceea-ce ai gis la intuneric se
va midi la lumina gild, i ceea-ce al optit la ureche, odae,
se va striga de pe acopereméntul caselor.. LUCA, XII, 2 & 3.

200 Lucru de nópte, el vede qiva si ride.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 41.

Lucrul de noapte, ride (lam de el.

Da E. DAME, J. llfov.
Ne aratA cA n6ptea ne in§ala. (Gotiscu). Multe lucrurI earl se
pregAtesc in taina si de la care ateptána o mare isbAndA adeseorI
ail un sflrsit miserabil.
Grecii dad acela§I inteles proverbuluI : eea-ce s'a fesut in
taina noplii, stárnesce adese-ori risul ceind apare la lumina.

201 Nópte Cu sóre nu s'a pomenit.

IORD. GOLESCU, MSS. II, 49.
Se dice pentru cele peste fire impotriva. (Gouscu).
*
202 Tine-te, Stane, nóptea mare.
Em. POPESCU, Inver. c. Cioccmesci-
Margineni, J. lalonlita.
Se dice spre indemn ca sa lup tam cu putere.

203 Nu te prinde, Stane, a e nóptea mare.

D. ZANNE, J. lifov. AL. MARTI-
NIAN, J. Rfov. AL. DUMITRESCU, 132.
§i se pot intémpla la multe.

dacoromanica.ro
54 PROVERBELE ROMkNILOR

204 Tirare e miptea, bun e Donmul.

IORD. GOLESCU, MS8. II, 44.
Se ilice Qpre mingálerea celor desn6d6jduig (Gousco).

205 Intru zadar te muncesci náptea qiva s'a o fact.

IORD. GOLESCU, Mss. Ii, 17.
Se slice pentru cele peste pu tintil. (Gotzscu).

NOR
Ve¢i Cer, Vint.
.n.
206 A fi picat din non.
Nict n'am frati O nici surori
Pare ca's picat din non.
fezatóre, Poes. Pop., I, p. '114..
Ve4I Luna, Hirzob.
A nu avea niel o legaturil de rudenie cu aceT in mijlocul dirora
triiim.

207 Dupa nor vine si Benin.

Cronica Anonima , ap. FR. DAME,
ILI, pag. 131.

Acum e senin O se face nour ; acum este ma-

rea lina 0, se face furtund .
ION NECULCE, ap. FR. DAME, II, 7;.
Ill, pag. 131.
&
Dupa non i ii fi senin
Dupa dragoste i suspin.
ezatére, PoPsti Pop., II, p. 9.

Dupa 'por vine senin

Dup'd dulata pelin.
GII. SIMA, Conv. Lit., XVII.

Dupa nour vine senin.

LAURIAN & MAXIM, II, 1364.

Dupg mur senin vine.

Da E. SETAsTos, 87.
Verli Furtuna, Intunerie, Plbie Vreme.
Adica in arma intristiirii si necazurilor, ne vine linite*i bucurie.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 55

208 Dupknor i pl6ie

Resare i sáre.
A. PANN, III, 24. HINTEscu, 125.

Dupc1 nuor t soare.

D. A. MILESCU, Gomi, Macedonia.
Adici dupe AA, bine.

209 Cul i-e fricä de orl-ce nor nicl o caletorie face.

IORD. GOLBSCV, Mss. 11, 27.
Ve( ;II Vint.
Adioe cine se teme de orI-ce nevointe, nimic dobendesce. (Go-
LEscu).

210 Norul, One nu se 'ngré§i, furtunä nu aduce.

IORD. GOLESCU, MS8. II, 49.
Adieá real palm nu se máresce , superare nu ne aduce, i cel
cumplit, pana nu sé inverpnézä, nu ne vatamá. (Gouscu).

211 Nod' cei mici se due la cel marl.

L BINESCII, prof. J. Roman.
Tot aceI carl an deja, capata mal mult, san, precum Oice fran-
cesul : reau va toujours et la rivière.

212 Nicl de nor de vari sä te intristezi, niel de senin de

yard sä te inveselesci.
IORDACHE GOLESCU, Mss. II, 109.
Adica niai sa nc malinim, niel sä ne bucuram de cele intémplá-
Ore, i curand trecétére. (Gouscu).

213 A träi tot In nour.

Tot in nour tra esel.
L NEGRUZZI, ap.FR.DAIst,114431.
A. trai intr'o lume ideala, (Ira a vedea ce se petrece Impregfurul
nostru.

0R
Ve(11 An eeas.
D
214 Ora a un-spre-dece a sunat.
TARRON, 37.
.Adich ultimul moment &Ind putem face un lucru.

dacoromanica.ro
56 PRO VERBELE ROMINILOR

PACE
VedI Jo s Cap. XII Pace Cap. III Marg.
* A,
215 Craciunul satul, Pascele ludul.
IORD. GOLESCU, 111.38. II, 37. P.
ISPIRESCU, Rev. Ist. II, 458. H. D.
ENESCU, inv. c Zamostea J. Dorohoz.
Adid la Criciun omul se inveselesce in desfatarI, iar la Pare
In haine si podóbe. (G0usci3).
De sèrbatorile Pascelul fie-care Roman isl cump6ra haine noul,
sail imbraa straiele sale cele mal frum6se. PAnA si bietul sigma cu-
n6sce si a primit de la noi acest obiceitl, bad esind cam afumat de
la carciuma, Oice, incurcitndu-i-se limba : in dioa de ismene eu
Pasci nouti in pici6re....

216 Ca la Pace cu oué rosii in mana.

ioRD. GoLuseu, M88. II, Asem.12.
Se slice despre cele cad sunt nedespirtite.
*
217 Tate lucrurile la vremea lor
8i la Pace Due rosh.
L ARBORP, J. Buzgic.

218 La Pascele calor.

P. IsPtunsCU, Leg. p. 261.
*L
La Parele calului.
H. D. ENESCU, inver. c. Zamostea,
Jud. Dorohos.
*
Ti Pagele a callui.
D. A. Mu.zscu, Goperi, Macedonia.
A.dica nici-odata. Vest( Luna.

P T B. A
Ve Via, Grindina.

PICA.TUR.A.
ValI Butte, muiere, l'as.
219 Picaturi ling& picituri balta mare ne aduna.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 53.

dacoromanica.ro
 NATURA FISIC1. 57

Picatura cu pic, pic, garla Ili face, i nu Midi.

IORD. CrOLESCU, Mss. II, p. 53.

Picdnd, piceind ballet se face.

A. PArui, Edit. 1889, 59.

Din picaturi se face balta.

VASILE ALEXANDRI LASCAR Ro-
SETTI, MS8.

Din picaturi se face ( formézcl) lacul.

I. G. VALENTINEANU, 25. Abecedar
Ilustrat, 26.Da E. B. 31/4.wu, 75.
B. CONSTANTINESCU, Cart. Cit. II, 15.

Picectura cu picaturtt, face lacul mare.

HINTEscu, 144.

Picatura cu pica' turd face lac.

H. D. ENESCU, invet. c. Zantostea,
Jud. Dorohoz.

Picatura cu picatura face balta.

AL. DUMITRESCU, 140.

Di chicutei , chicuta' s' fate baiter.' marel).

WEIGAND. Die Aronzunen, H,
pag. 278.
Adicá die putin stringénd, mult dobandim; cu cite putin adu-
nand, comérà mare dolAndescI. (Gouscu).
Este de Insemnat el acest proverb, ast-fel cum se gasesce In
Povestea Vorbei, editia intdia, Cap. Despre economie, este o tra-
ducere ad-litteram a proverbuld turcesc : Damlaia, damlaia
gheol olur, i a fost suprimat In Editia de la 1853, III, p. 73.

220 Piatura ploil pare gduresce si funja de teiu, cu

vreme, marmurile despica.
CANTINIR, 1st. Iereg., 189.

Picatura adese caVuta pétra, iéra sicofondia a-

dese facuta mima despica.
D. CANTI tui, Ist. Ierogl 320.

1) Din pic.Atura, piciiturii se face balta mare.

dacoromanica.ro
58 pROVERRELE ROMLNILOR

Apa cu picatura a gi p6 piétra o mancincei.

IORD. GOLESCU, Mes. II, 3.

Picatura cu pic, pic, §i pétra o met näncd.

IORD. GOLESCU, Mss. II, 53.
.n,
Piceitura
Picä,
Pétra
Se despica.
G. DEAL TEODORESCU, Poesis Popu-
tare, pag. 368.

Picatura mica pétra gauresce.

BARONZI, 60.
*
Picätura mica gauresce pétra tare.
*
Picatura gauresce pétra.
G. MuNTRANU, 31. Hormel:4 p.
144. G. Draf. TEoDORESCO, Cercet.
92. Contr. Liter., II, 15. Da SE-
VASTOS, 35. Da E. B. MAwR, 17.

Cät e de midi picatura §i tot gäuresce pétra.

G. DEBI. TEODORESCU, Cercet. 92.

Pica tura mica gauresce pétra.

DEAL TEODOREsCu, Cercet. 92.

Picatura sapa pétra.

liánOLY ÁCS, p. 78.
* .A
Picó tura bortilesce pétra.
D. Emscu, inv. o. Zantostea, J.
Dorohos.
*
Picatura désä gauresce pétra.
L IoNitscu, 104.
VOI Cap. XXII, Máncare.
AdicA 0 cele mal anevoie cu siling Incet, Incet le biruim; cu si
unta, °At de micA, marI isprtIvI sAvérrscI. (Gouscu).
Prin stAruinta ajungI la resultate marl 0 surprinylètére. Dad
cel stiruitor nu va perde din vedere scopul ce urmAresce 0 nu va
intrerupe lucrarea sa , péte fi sigur de isbAndii, 0 precum spun&
D. Cantemir : .Lucru tta de putincios 0 de virtos sub sére nu este,

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 59'

druia biruinta O infrangerea sa nu se dea, inca' de unde niel gAn-

desee, niel nad6jduiésee.
Elenil slicead ea si no! : E'rayeve; baccro; witpa; xoaccivouat I) lar
Latinil
Tentantes ad Trojam pervenerunt Graeci 2).
Dura tamen molli saxa cavuntur agua 4).
OVIDIU.

Nonne vides. . . guttas in saxa cadentes

Humoris, tongo in spatio pertundere saxa4).
LUCRETIU.

221 Mai mult de picAtura de cit de plede räpede si te

feresci.
Ion°. GOLESCU. Mss. II, 106.
Adid de cele mal miel necazurI decAt de cel mal mare , ea cel
mal mare, ea plesia cea repede, indatti trece, iar cele miel, ca pici-
turA Cu pic, pic, inima 'ti-o topesce. (GroLEscu).

*
222 A strecura ei a se strecura p'intre picituri.
LAURIAN & MAXIM, II, 1292.

De batai fi lovituri
Scapei p'intre picaturi.
A. PANN, III, 24. HiNTEscu, 11.

A scapa sau a se seApa cu greù dintr'o primejdie, . i, cum se mai

ylice, ca prin urechile acului.

PLOIE
Vedi Aeta-fli, Auguet, Caciulti, Cd-
peneag, Ciu perca, Coco, Gaia, Grin-
dina, Ipingea, Manta, Pament, &re.
*, ,

223 Udul de pláie nn se teme.

D. CANTEMIR, Ist. Ierogt.,188.
N. GII. IONESCU, inv. c- Momentito,.
Jud. Derohat.

2) PicAturile apeT, petrele gliuresc.

Pm taruintil GreciT ad pktruns In Troia.
Pietrele tarl sunt gdurite de apa cea mdle.
Ore nu vedeti cum picituriie gduresc Cu timpul petrele pe care cad.

dacoromanica.ro
60 PRO VERBELE ROBlidilLOR

*
Orbul de nópte nu se grijesce, §i udul de plóie
nu se teme.
H. D. ENESCU, invét. c. Zarnostea,
Jud. Dorohoiu.

Cel ud nu se teme de plóie.

Abecedar ilustrat, p. 29.

Udatul nu se teme de plóie.

BA.noNal, 52. Hus/rscu, 193.

Udul de plóie nu se feresce.

A. PKTRESCU, J. Nov.

Udului nu 1 e frica de pl6ie.

Ploatului nu e frica de plóie.
Da E. B. Mkwu, 38.
Vedi Garta.
Nu ne ingrijim, nu ne temem de ceea-ee nu ne 'Jae aduce nict
un rn.
.Precum orbul de n6pte nu se grijesee , aa cel prea slab de
cel prea tare nu se siiesce; ca cel ce n'are de ce se pradi de pra-
dator, ea udut de pldie nu se teme.. D. CANTEMIR, ist. lerogi.188.

224 Niel pléia 61 uda, nim sérele él arde.

LOBO. GOLESCU, Mas. II, 49
Se çlice pentru ceT ce nu se sup6rA de nimio. (Gouscu).

225 De pinie rapede sä nu te sperii.

LORD. GOLESCU, M81. H, 117.

Adici de cel furios; cg, precum plòia repede curAnd trece, aa

11 furia kg. (Gouscu).

226 Pléia maruntici multa vreme tine, iar cea repede,

cum vine asa sé duce.
IOHD. GOLESCU, MSS. II, 60.

Ploia 'minuta tet ni mult.

D. A. MILEscu, Gope:n, Macedonia.

AdicA cel furios curénd, II trece mania, iar celui tacut tine mg
mult. (Gotzscu).

dacoromanica.ro
 NATURA FISIU 64

227 Plóie de primavarä.

IORD. GOLESCU, M88.11, A sern. 133..
Se dice despre lucrurile earl ne sunt de mare folos.

228 Dupä plóie, astéptä. senin.

IORD. GOLESCU, Msi. 1.1, 116.

Dupa pléie i senin.

LAURIAN MAXIM, II, 1164.

Dupet ploja, vire mu§ata vratina; dupa pust,.

vire Korisma 1).
FR. MIKLOSICH, RUM. linter. I, p. 8..
ve41 Intuneric, Nor, MOM, Vreme.
Adica dupà r6u, bine. (Gouscu). In urrna Intristaril
ne vine bucurie i uprare, saü, dupa cum dice poetul
Multa dies variique labor mutabilis aevi
Rettulit in melius 2).
VIRGILIU.

229 Dupa plóie trebue sa résarä. s6re.

A. FANN, Edit. 1889, p.152; III, p.
1.23.P. ISPIRESCU, Rev, Ist.111,165.

Dupc1 pldie vine &ire.

G. MuNTEANu, p. 60. H1NTESCU,
178. Da E. B. MAWR, 7.

Dupit ploe si sore.

D. A. MILESCU, Gopem Macedonia..
ve4i Furtuna, Intuneric, Nor, Vreme.
Adic4 dup6 reu, bine; dupa intristave, bucurie.

230 Cänd plóia sé risipesce, apa nu se mai gäsesce.

IORD. GOLESCU, Mas. II, 35.
Se s.ice pentru risipitorI, and nu le maï r6mine nimio. (Go-
uscu).

231 Fuge de pldie i dä in nordie.

A. FANN, Edit. 1889, p. 20.

Dupit pldie, vine vreme band; dupd carnaval, vine post.

9) Adeseorl vremea, In deosebitele cele schimbiir ta Wore spre bine afacerl carL
se credead perdute.

dacoromanica.ro
.62 PROVERBELE NOMAD:MOB

Fuge de pl6ie ;1 Al de nordie.

A. PANN, I, 69. linsTEscu, 64.
FR. DAME, 114 132.
*
Care fuze di ploe dd di grandine.
D. A. Mmuscu, Gope;cs, Macedonia.

Multi vor di pl6e set' fuga, fi tru leischi eli se'

nfundd 1).
ANDREIUL AL BACIAVU, Cart. de A-
leg., p. 99, Macedonia.
AdicA a fugi de un WI §i a da de altul mal mare i precum slice
latinul : cucurrit quispiam ne pluvia madesceret, et in foveam
praefocatus est 2).
Fujhié la pl6jho, é s' és jhita din lou vala3)
Languedoc, (Francia).

231 b Dupd plíde multe timbun ; dupi-alumpta, multi

giofii.4)
ANDRE11.11. AL BAGANU, Cart. de Aig.
pug. 56, Macedonut.
-Se slice cand dobAndim un lucru prea tarsliii.

A PLOUA
* Vedl Cluperca-
232 Cu doue ca sa nu ne ploue.
10111). GOLICSCU, Mss. II, 31. P.
IsPniEscu, Rev, Ist. II, 159.

Cel cu doug mai sigur.

bao. GOLESCIJ, Mss. II, Asem.152.
*
Intre cloué nu te ploug.
DIM. Z.Z.NNE, dud. Nov.
*
intre data ca sa nu ne ploug,
Cu una tot-d'a-una.
L BXNEscu, prof. J. Reinan.
AratA imbelsugare. (GoLescu). Se slice in special de acei c,arT trA-
iesc in acelasi timp cu doue femeT.

Multl vor M fug& de pldie oi cad In Mewl.

Fuge ea 113 nu se ude de oldie, oi se taraleoce In gam,.
1) Fuge de plbie ei se arunca in pohoid.
4) Dupil oldie multe samane; dupa lupta multi vitell.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 63

233 Départe dé no' ploué.

IORD. GOLESCU, Mas, II, 94.

Se slice and cele rele departe de no! se Intempla. (GoLEscu).

*
234 Nu 'mi-a nins ca sé nu-'mi degere,
Niel 'ml-a ploat ca sä nu mé ud.
A. PANN, Edit.1889, p.134; 11,87.

Niel 'mi-a ploat ca sci nu me ud.

HINTESCU, pag. 148.
Se dice and dam de o in templare présta.

*
235 De nu ploué, macar picurd.
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTI,
MO. Acad.

Daca nu ploug, picei .

L G. VALENTINEANU, N.

Se dice, spre mângtiere, and tragem un folos neinsemnat de

uncle péte nadéjduiam unul mal mare.

*
236 Nicz nu-'mi plot* nici nu-'mi ninge.
Adia : 'ml-e tot una.

*
237 Par-ca tot li ploué si h ninge.
A. PANN, III, p. 13. HINTitscu, I).
148. N. GH. IONESCU, inv. c. Ma-
mornita, .1. Dorohot.

Par-ccl tot ningea ,i % ploua.

GRIG., Cony. Liter., XXII, 245.
FR. Dkart, Ill, 178.
Ve4I le.
Adia: a sta tot nemultumit, méhnit si posomortt; a fi plouat.

238 Potopul and vine aduce cu el ori-ce inainte gisesce.

tgLIonn. GOLESCU, Mas. II, Asem. 8.
In momentele de grea cumpéni, in timpul rèsvrAtirilor si ne
finem de o parte.

dacoromanica.ro
64 pliOvERBELE ROMANTLoR

PRIER Ve4I Aprilim

6
239 Prier, on priesce, on desp6ie.
V. TOMESCU, c. Buda, J. Tecucs.
DupA cum observA D. Hasdeu in EtymoL Magnum, 1358, obi-
cenit, care deja, la ineeputul secolului (pi Antèiu Aprilie, Denla.),
se r6spAndise pe la ora,e, de a pac,ali C.unnit in diva de 1 Aprilie,
nu este romAnese , ei de importatie strAina. Cu thte acestea pe la
tara, luna lui Aprilie este privitA ea iwlat6re, credintA ce a dat
naseere mal multor dieAtori satesel.
In Judetul laTi aeesteI lunI i se da numele de : luna lui traistä
'n bel t.

6
240 Prier fara plóie
Chef u! Romanului maie.
S. MNalticX, Etym. Maga. 1358.
A se asemèna eu proverbul romino-istrian : Aprila udu, Maju
temperejt, beata vilanu, carle are semirat.

P R II L
241
6 Priil priesce si jupesce.
G. TEODORb.SCU, Gala'', Etymol.
Maga., 1358.

PRI1VIA.V.A.R.A.
Ve(;11 Fibre,phite, ligndunica, Vint.
242 Pana nu vine primavara, nu se face vara.
A. PA', II, 71. Hingscu, 153.
Fie-ce lueru la vremea Ni.

PROBAJINI1
6
243 In dina de Probajinh sé probajanesc frunzele copa-
cilor.
ezat6re, I, p. 128.
Adie4 de la Probajiuele sau Schimbarea la fata , care pica la 6
August, ineepe codrul a se probajani, adic,A a i se ingalbeni frunza..

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 65

RtSis_RIT
*
244 Una de la résarit §i alta de la apus.
A. Pu, III, 131.
Se dice de aceI earl povestesc tárA sir, cari spun lucrurI faii le-
gaturA firéscA intre dinsele.

245 Résaritul §1 apusul.

B. P. HAW, Etym. Magn., 1438.
AdicA lumea intrégA : TotI domnil pAtnéntulul si tog vitejil lu-
me! de la resat-it pänä la apus...0 MOXA, 1620 p. 351.

SAMBA.TA
Vedl Cap. XII, Scimbrita.
246 Nu-j sambeta far de sore, -nu-j muljera -far de ljubava,
FR. MIKLOSICS, Rum. Unter.,I,13.
AdicA : nu '1 SAmbAtA fara Ore, nu 'I muiere far' de dragoste.

SCUT URE
247 Scuturile semn de frig.
IORD. GOLESCU, MS8., II, 67.
SA slice pentru cele ce se cunosc dupA 6re-ce semne (Gomascu).

SECETA
Ve41 Grindinci.

SENIN Ve41 Nor, Plate,

A
248 Dupa senin vifor vine.
T. FEUNau, Transilvania.
Veig Furtuna, Nor, .1316ie, Vreme.
*
249 Din chiar senin.
LAURIAN & MAXIM, I, p. '724.
*
Ca din senin.
P. Isprucscu, Lep. 187.
5

dacoromanica.ro
66 PROVERBELE ROMANILOR

L'a trasnit ca din senin.

A. PANN, III, 23. HINTEscu, 191.
De-odati,pe nea,teptate, pe negindite, t'ara causi binecuvèntati.

249 ° and siriu bumbuneaza1).

D. A. MILEscu, Gope;n, Macedonia.
Nenorocirile ne lovesc pe neateptate.

250 Cand senin, când pldie

Aga 's fetele, cdnd senin, cdnd
V. ALEXANDRI, Conv. Ltt., V, 140.
Arati nestatornicia lucrurilor.

StPTtMA.N.A.
VeçU Cap, XII, Séptemina.
251 De at o septemina vrabie mal bine o di solm.
HINTEscu, p. 207. P. ISPIRESCU,
.Rev. ht., III, 156. S. FL. MAMAN,
Orn. I, 412.
VeGI An, pi, Vara.
De di sä triiescl o via!ii nebagat In sémi saú dispretuit, mal
bine si fil o di om Insemnat, cu vadi i cinstit de tog.

252 A se duce opt cu a branzel.

G. MuNTEANu, p. 121. G. DIANU,
Rev. col. Mehedinit. GR. I. ALE-
XANIMESCII,

7e dita opt cu a branzei.

A. PAN, Edit., 1889, p. 104; II,
118; III, p. 149.

Du-te opt cu bränzei.

limascu, 51.

Du-te opt gi cu a brdnzet nota

P. ISPIRESCU, Rev. ht., III, 165.
L BXNESCU, prof. J. Roman.

A se duce noug cu a brdnzet.

DELAVRANCEA.

I) I and e Benin bubuia.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI 67

Duccl-se noug cu a bränzel.

BARONZI, p. 86.
*
Du-te §épte §i cu a breinzei opt.
G. DIANu, Rev. vol. J. Mehedinft.

Opt §i cu a bränzet noug.

C. MEISSNER, profesor.
Adica departe. nE betrau de care sa fugt, opt ca. a briinzii sA
te ducl. A. PANN.
ItS& tragem o tavaléla sa se duca noué cu a breinzei.
DELAVRANCEA.
',Gaud cine-va face multe greselI gi vrénd a i se arata ispravenia
lor saù cA greséla din urma e mal mare i se çlice opt cu a bran-
zei.... ; se mat dice cAn I doI se despart eeetindu-se i spre a nu se
mal vedea. G. DIANU, Rev. scol. Meheding.
Origina acesteI ftetorl se Ole explica In doue modurl deose-
bite dupa cum se va dice: opt Cu a breinzei sau opt cu a brein-
zei noug.
Du-te opt cu a bra' nzei. Sunt in postul cel mare sépte sep-
temanI de post si eu una Inainte de post care se chiama sipte-
meina alba sail a brcinzei, fae tocmaI opt. Cand cine-va se supera
dice altul, du-te, fugI sa nu te ved sépte septemini de post si cu
a branzel opt. Ciel este o crediqa, la téra, ea in timpul postuluI
Geld mare nu trebuie sa. te sfadescI cu nimenl , si de Pascl chiar
daca estl sfadit eu cine-va, trebuie sa 'II eel iertare etici alt-fel nu
te pot! impartäsi. GR. I. ALEXANDRESCU,
In caslegil de iérna, de dupa Criciun, sunt opt séptem'anI ma-
ximum, in care se mánauca carne, si o septet-liana de branza, dupti
care se infra in postul Gel mare. Opt ca a brdnzei noue, iusem-
néza ea opt septemanI de carne, cu ultima de brAnza , fac noue
septemanI de frupt, inainte de a se infra in post. C. MEISSNER,
profesor, _Tag.
Pic6t6rea primitivti nu péte fi de at opt ea a bremzei, ca.c1 este
firesc luau ea lungimea i greutatile postului eel mare si dea nas-
cere la o dicet6re care se insemneze un mire interval, atat in timp
eit. si In spatiu.

SERA
Tinda.
253 Intru sera si es diminéta i lumea dice c'am dormit
acolo.
I. BINEscu, prof. J. Roman.

Omenil juded pe din afara. Vedl

dacoromanica.ro
68 PRO VERBELE ROMINILOR

254 Lucrul de séra nu '1 lasa pentru diminétd.

A. PANN, Edit. 1889, p. 50;I, 429.

Lucrul ge poti sa '1 fagi séra sá. nu'l ala! Oa-

diminéta.
ANDREI LI. BAGAVEI, Cartea Aleg,
pag. 107.
Vog Astailt.
Cad sciut este ca :
Lag, veun lucru pe mane,
11 veyi ca a.qa remane.

255 Asdra me culcal bolo=

adi iata-mò mare ban.
G. JIPESCU, Réur. Oral., 183.
Veep Astaill.
Arata repegiunea Cu care putetn trece dinteo stare préstA in-.
Walla stralucita.

256 Sara ghigariu, diminéta spatariu.

D. CANTEM1R, 1st. rerogt., 299.
Ve41 Astaile.
Acelasl inteles ca No. 255.
D. Cantemir da, acestuI proverb, urmatérea originA.
Un porcar audind de o cetate, care se afla in apropierea locului,
unde lucra se lasa de meserie, si se porni spre dinsa vrénd a o
cunésee.
Asa inteacea di 'Ana in sérA cAlétorind, uncle intunerecul il
apucA, acolea popasul si masul ti WA; *co norocul si pre porcar
si pre olar tot cu o orbime cautA ramie pre porcar aproape de-
portile tetAtiT si de norocirea ce 'I astepth adusese; de wreme ce
impératul, carele acelor olaturI stApinea ig inteacea eetate imp&-
rAtia, in Oiaa ce trecuse, dintre numérul viilor esise, si mostenitor
din trupul séu nelasând, intre domnif si senatoril aceil monarhii,
cine in scaun s'ar sui, mare dihonie si zarvA Ete facn. mCAcI latta-
pAnire totI vrednicI se socotesc, iarA la supunere /lid unul de butA
voe primésce; in scurt niel unul altuia al doilea sccotindu-se, tu
s 'gut de obste aleserli, ca a doua di pre pérta cetfiliI, care spre
resArit cautA, si iasA, si ori pre cine maI inainte, verI din streinI,
veil din cettitenT, pre care ar tumpina, pre acela la scaunul Impè-
API si la coréna monarhieT sit '1 ridice
Dec!, dupd sfatul de-cu-sérA, de diminéfl sculAndu-so, (cocI niel
norocul poreariuluI dormia), Wig drum pre porcar, din pajiste
sculAndu-se si la urdurosiI ochI cu mAnile frecAndu-se, aflarif; pie
carile indatit cu chite ridicAndu'l si din rufése suemane in pmfira.

dacoromanica.ro
 NATURA. risic. 69

primenindul , in lectica imperethsca /1 aeçlar i cu mare alaiu

Oa la curtile ImperatescI petreeendu'l, dupa obic,eiul loculuI, ce-
lea ce se cade, ceremoniT spre /neoronarea lui fdcura; de unde eau
luat cuvéntul, carile se Oic,e : Sara ghigar diminéla spatar.
D. CANTEMIR, ./St. lerogl., p. 299.

257 Carle sagra sa zupa hrane, damaraca v'o AA.

FR. MIKLOSICH, Ruin. Under. I, '11.
A.dicA care$ pkstrézii ciorba séra, diminéfa o va allá. Ne
Nap economia.

258 Cänd e roigu de sagra, muqata vragme se spagra.

FR. MIKLOSICH, Ram. Unter., I, '11.
Veei Sere.
Actid : and e rosu sdra, frumdse. vreme se spere, sag cum Oice
proverbul francez
Rouge au soir, Wane au matin,
C'est la journée du pélerin.
In Evanghelia St.. Mateitl, XVI, 2, anent : Spune-f/ séra: Mane
va fi o çli frum6sd, did cerul este ro§u.

SFANTT.7
259 La Sfäntu-Aztéptä.
I. CREANCIA, Por. 189. BARONZI,
pag. 47, 70, 85. HINTESCU, 147.
Adica nici-odata, la Paseele ealultif, la mosiiI a/ verdf. Dupa cum
observat cu multi dreptate D. §aineanu, daca nu me incel, a-
caste este singurul dint niscut , crescut i remas al nostru. De
altmintrelea flume/ din creiera bIetuluT Roman, care a rabdat
tatea In cursul vdeurilor frecute, putea resAri sfantul ingaduirilor
al rebdarilor Indelungate.

SFA.NTU GHEORGHE
*
.260 A-i da pe Sfantu Gheorghe In palma, ca sa spue cänd
se finesce iérna.
K. A. ZAAIFIRESCU-DIACON, inv. C.
$tiubents, J. Dorohot.

Da-mi pe Spitu Gheorghe in paimet ca sa-ti

daft varo.
I. BINEscu. prof. J. Roman.

dacoromanica.ro
70 PROVFCRBELE ROMANILOTI

Ne invafA c.A pAnA la SfAntu Gheorghe, chiar de e timp frumos,

sa nu ne inchipuim ca a venit vara. A. se asem6nA cu : iérna n'o
mancincil lupa.

261 Spre Sidntu Gheorghe se ja mana vitelor.

$ezaltire, I, p. 128.
Ciobanii ca sA apere oile de vrAjl i de luatul mane! se seedA in
diva de SfAntu Gheorghe in zori de diuit i buciumA; numaY pAnit
unde ajunge buciumul, numat pAnA acolo merg vrAjile.
Luatul mane! se face in modul urmAtor :
LUATUL MANE!
Trecea un mopnég Cu o tabara de cara pe un drum pe vale. Si pe dél era o
stana cu ol. Acum el s'o dus le stand, unul din el c'un ceaun sa le deie lapte,
de acolo. Dar baciul o spus apa ca : el n'are lapte de unde le da. S'o 'nturnat
inapol la cara cel cu ceaunul; de acolo o dis : Mal, baciul nu ne-o dat lapte;
da vol punetI de mamaliga ca vé dad et lapte. $i-o dis : Mal, aduce/1 sfredeltt
la mine ca am ied lapte. Si atuncl o luat sfredelu si o dat borta In capatu ini-
mel carulul pi o strigat : Halde-11, m61 cu ceaunul sa vé dau eu lapte. De acolo
o luat laptele pi mamaliga o fost facuta, pi s'o pus la mdticare. Oile o prins a
sbiera. Un cioban de aceia cand o prins a sbieri s'o priceput pi o spus : MM, o
facut mosnégu la ol de sbiéra asupra 1111. Si s'o luat pi o luat ciomagu i gluga
pi s'o dus In muchea dimbulul unde se vedes la cara pi o pus gluga gios pi o
prins a bate cu ciomagu 'n gluga. Ceala din vale, mopnégu, pedea la masa
tsi o prins de la masa : Valeu, valed mal, nu mé Watt, catre tovarapil lul. Ce
sa mé fac? Valeu pi valeu. Batee vrapmapa; da pe el nu 'I batea nimene; batea
ceala in dél. De-acolo o strigat Earta-md, mal, ca mg omorl.
Te ert; da da laptele oilor Inapol. Atuncl el dice : Da laptele oilor lita-
pol cd te-oiu lasi de batut. Si le-o venit laptele Inapol la ol daca l'o lasat pe
ceala de batut pi o astupat mima carulul pi oile n'o mal sbierat. R. STAVRI,.
zatara, II, pag. 17.

SFA.NTTJ ILIE
262 Daca durdue in diva de Sidntu Die in acel an se ghier-
manoséza alunele.
B. P. HIpnel. Etyrn. Magn., 949.
Credinja din féra FggirapluI, care, chipa cum presupune D.
B. P. Hadefi, ar putea fi In legAturà cu antagonismul bine cunos-
cut al SfAutulut lije cu dracu. Alunul din care se fac be:ele vrAji-
torilor, supuiT necuratulut , ar resimli ast-fel i dènsul loviturde
sfAntuluT.

SFA.NTA MARIA
263 Daca trece Muta-Diaria, c palaria.
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 87.

dacoromanica.ro
 NA'TURA PISICX 71

A trecut &Ata-Mal-le
Sei ne c. .. m la palärie.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t. III, p. 155.

Dupei Scinta-Marie
Nu mai pírld.
LAURIAN MAXIM, II, pag. 617.

A trecut Scinta-Marie
Te-al c ...t in peileírie.
L ARBORE, J. Buzgu.

Daca trece Scinta-Marie

Ccinii se c.. . à 'n paldrie.
L BXNEscu, prof. J. Roman.
Sa Oice pentru cele ce nu mg sunt da trebuinta dupa vremea
lor (GoLEscu).
Dupa Sfanta Maria-Mica (8 Septembre) iérna bate la u.9., pg-
laria nu mal face parale i trebue sa ne gandim la caciula.

264 De la Santa Maria-Mare pinä la S'anta Maria-Mica,

daca nu cade bruma, se ¡input
S. MANGIUCX in Etym. Magn., 363.
Fiind-ca in cele treI sc,ptamanl, ce despart aceste doua sarba-
torI, förte rar se intamplä sa calla bruma, poporul din Banat apune
in mod ironic acésta Oicatare , care insemnéza cti , blestemag de
MaIca-DomnuluT, JidoviI put mal tot-d'a-una.

SFANTU MARTIN
265 'MoCe-j Martigna se spagra de avag bur viru.
FR. MIKLOSICH, Rum. Under.1,13.
Mica: prin Sfantu Martin se spera ca vom avea vin bun.

SFANTU MATEItY
266 De Miholsnjacu vire sveti Mati, hite te pre pemint,
linfa én Domnu.
FR. MIKLOSICH, Rurn.Unter. 416.
Adica : in Septembre vine Sfantu Mateia , pune in pAmént
spera in Dumnezeit Proverbul romAno-istrian se trage de-a drep-
tul din aGel italienesc : In Setembre ven sen Mata°, botita in
tiera, e spira in Déto.

dacoromanica.ro
72 PRO VERBELE ROMANILOR

SF.ÂNTU PETRE
266 b De la San-Petru la Sin-Medru.
G. DEM. TEODORESCU, Poe& Pop.,
p. 253 & 256.
Arata o vreme indelungatA. St.-Petru cade la 29 Iunie qi St.
Dumitru la 26 Octombre.
S'a tocmit
De la Sin-Petro
S'a ispr5vit
La'Sit'n-Medru.

SFANTU TOADER
267 In pia de Sdntu Toader se tuna vitele in frunte sa
se faca frum6se.
?ezatóre, 1,128.
La Sin Toader, , care cade In prima Sembete din post, copill
se tund, 6meniI marl se spate pe cap, caiI se taie la copite , fetele
se lad cu stroh I) de la vite ca se le crés3.1 perul mare i frumos.

SIMION STiLPNICUL
268 Daca tuna dupa Simion Stilpnicul e semn de témna
lunga.
?estatdre, I. 128.
Adice dupe 1 Septembre.

SORE
Vedl Ana-Foca, /mum, Luna, Pinza
PO e.
*
269 A omit& pete 'n sère.
A cauti nod in papura 0 pete in s6re.
G. MuNTEAsu, 72. Da E. Z., J.
Tutova. I. IONESCU, Cart. cit. III,
pag. 130.
VedI Luna.
A ceuti cusururI mide nu se pot afli. Acéste Oicetére, destul de
respendite prin orae, pare fi mal putin cunoscute pe la tell.
Poporul ro-nen are putine legende privit6re la sére; vom repro-
duce dupe Poesiiie pop ulare ale luI V. Alexandri, pe armittórea :

1) Fen& Went/let ce remene de la vite.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 73

SOULE §I LUNA
A umblat mandrul s6re cerul i pämèntul ca sA se insóre i po-
triva nu$ gasia ca sora-sa Ileana Cosinzeana.
Ileana il r6spinge, cgci nu s'a aflat vre-odatti ca frafi sA se fi
cununat. Sfirele se duce atuncI la Dumnedeu, cer4ndu-I s6 dea
pe sora-sa de nevasta. Domnul il ja de mânA i dupa ce l'a purtat
prin rah.% i prin iad IT spuue :
Sóre, sóre luminate,
Trupusor old pécate,
RaTul tu l'al petrecut,
Si prin iad inca-al trecut,
Ce mal dice gindul ma?
Dice ca sutletul meu,
Aleg iadul chiar de viu,
Numal singar sa nu liu,
Ci sd fiu ca Ileana
Deana Cosinzeana !
pice i sa scobérb. Sérele la sorA-sa , o gAtesce de mirésA i se
pornesc la bisericii, dar atund vaI de el, amar de ea; candelile se
sting, clopotele se dogesc, sfinfil ascund fata 0 o mAnA se in-
tinde, i rädicci pe Ileana aruncând'o in mare unde se preface in o
mréna de aur. Seirele se inalf6 in sus, sa lasa spre apus, i sk cu-
funda in mare, la sorit-sa Realm, Ileana Cosinzeana.
Eara Dunmeleu cel sfint
Kant in cer §i pre pamént,
Mina 'n valurl ca bigi
Mreana 'n mina-o apnea
Si 'n cerurl o arunci
Si 'n luna plina-o schirnba.
Apol Domnul Dumneleu
Cuvénta Cu graiul sdd;
Ear cind Domnul cuvénta
Lumile se spalménta
Dam-11e se tupila,
Muntil se cutretnuri,
Cerul se intuneca
a Tu Ileana Cosinzeana
Sulletel fara
Si tu st;re luminat
Trupusor far' de pdcate
Cu ochiT sa vd zaritl
Dar sd tip tot despartitl.
pi si ntipte plinl de dor,
Ars1 de foc nestingdtor,
VecInic Sd vd alungatl,
Cerul sd cutrierag,
Lumile sé luminati I o
Acksta frum6sA legendi, una din rarele rèrn4ile de mitologie
maid ce s'a pAstrat la RomilnI, are o asem6nare destul de apro-
piata, cu diverse legende diu Rig-Veda.

dacoromanica.ro
74 PROVERBELE ROMINILOR

In prima legendi : Ushas (Aurora) se detépta cea d'anteid (I,

123, 2); apare inaintea tutulor rugata kind de Diminéta (I, 123,
2); Serele o urrnéza precum un barbat urmareFe o femeie (Rig-
Veda, I, 115, 2).
In a doua legendii Saran)0. (Aurora) a fast maritata cu Visa§-
vat (Serele) frate-sétt de la care capata doui Meg, Yama i Yami
qua i Neptea). SaranyA pune alta femeie in locul el, se pmface
in eapa i fuge (Aurora dispare cand sliva se apropie). Vivosvat se
preface in cal si o urmiire,ce. (Rig-Veda, X, 17, 2).
Bine, Irate draga, cum se pote ca Sdrele sa fie superat, el
care este atat de frumos cj lace aka bine muritorilor?
Eaca pentru ce, respunse muma Serelui : El diminéla sta in
porta raiului, i atunci este vesel, vesel ride la WA lumea. Peste
4i este plin de sari* fiind-ca vede tete necurateniile emenilor,
d'aia Ici lasa ar,ita at-t de cu zapuséla; iara sera este malmit i su-
perat, fiind-ca sta in porta iadului. P. 1SPIRESCU, Leg. 57.
Latinul Oicea : In sole maculae.

270 Sewele inealftsce si pe bum si pé rel.

IORD. GOMM, M88. II, Anna. 24..

Sdrele incahlege pe tog.

E loc la s6re pentru top.
P. BLDI;TEANU, ,T. Ilfov.

Senile tri to da').

D. A. MILF..scu, Gope,Macedonia.

Sunt lucran l de care teta lumea are dreptul sa se bueure.

In evangbelia Sfantului Mateiu, V, 45 gasim : S6rele sa reverse
radele lui asupra celor buni si asupra celor rd. Pitagora apune:
Cdt de prdstel sa fie casa, serele o vede si o mel ugetie cu mule
sale. Tuna exprima aceea,T ideie cu multé ginga,ie : Selrele
cesee pentru (irul de iarbei ca i pentru chiparos. In fine la
Romani gasim proverbul : Nemo quemquam ire prohibet pu-
blica via2).

271 Numai Stirele 'Ate sa 'neallésea Vita lumea.

BAI ONZI, 55. HINTESCO, p.178.
Numai cei marl pot aiuta pe top de o potriva.

2) &refs peatru tot! di Owe).

2) rinnent nu pite a oprit de a merge pe We publice.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 75.

272 S6rele, cät de cald, tot nu incalilesce lumea OVA.

IORD. GOLESCU. Mes. II, p. 64.

Sórele, ca't de mare este, tot nu póte incedVi

tótä, lumea.
TORO. GOLESCU, Mes. II, A sem .195.

iar nu póte sei le inceilVéscei tóte.

A. PAN. Edit.1889, p.173; III, 72.

&n'ele, de e sóre, i tot 72U póte încàl1i lumea

tóta.
lInnescu, 478.L BXNEsar, prof.
J. Roma n. P. ISPIRESCU, &terne,
Edit. 1872.
*
Sérele, e sóre, i tot nu cup rinde tótei lu»2ea.
K. A. ZA3IFIRESCU-DIACON, inv. c.
.Ftittbenit, J. Dorohot.

Sorle ti sore §i nu ingalzaste tota lumea.

D. A. MILESCU. Gope,s, Macedonia.

Ceit e s6rele de mare, nu pió sale' ncalzéscei tóte.

ANDREICI AL BAGANU, Cart. Ale g. 91-
Se dice pentru cei marT, ce nu pot ajuti pd toti (GotEscu).
Acest proverb este antitesa celuT precedent.

273 Cänd se incildeqte la s3re, nu-I pesa* de lunä.

Romeinia libera, No. 325. Aro,
Grciila. FR. DAME, II, 294.
AcéstA dick6re din Oltenia bicittesce pe omul neprevAdAtof care
se multumesce cu ce are astA-d1 fArA a se mal gAndi la diva de
mAine.

274 Luna mi s'a mäniat, särele se-mi traiasca.

BARONZI, 53. IDNTEscu, 95.
AratA nepAsarea n6strA and suntem ameninlart de un neajuns,
de o primejdie din partea unuT ovn care se crede mal puternic
de cAt este in realitate.

275 S6rele sä ne traiasca, iar luna s'o mänänce

IORD. GOLESCU, Mes. II, 64.

dacoromanica.ro
76 PROVERRELE RODIANILOR

Sdrele sa-mi fie bun , luna s'o mandnce /t'ir-

colacii.
A. PANN, Edit. 1889. pag. 160; III,
429. HINTESCU, p. 178.

AdicA ce! invqatI sA ne lumineze, iar ce prostl ducA-se cu Dum-

neded (Gouscu). Gel mal puternic si mal trebuincios stt ne trA-
iascA, ceI mal slabI si netrebnicI pot peri, cacI nu ne sunt de nicI
un folos
A se vedea la Luna o credintA relativA la vircolacT. In judetul
&maya se maI crede cA Amoladl se rae din tAritele de la Mina pe
care o cern órneniI Duminica.

*
276 Sorele a morplor.
D. A. MILEscu, Gope:n, Macedonia.
CAnd un bètrAn face pe ténèrul, i se dice ca a ajuns la apusul
-vietil, cl a vèdut sorele a morlilor. A se asem6na cu urmAtórea
locutiune.

277 A trecut sérele de amiada-di.

ION CREANGI, Pov. 154. Da S.
NiDEJDE, Nuv., 10.
AdicA a tila jumètate din viatA , a atinb virsta când omul In-
-cepe a perde din puterile si facultatile sale.

277b Eu '1 vizm s6rile cama Mute de tine.

D. A. MmEscu. Gope,t, Macedonia.
Am vèdut sea ele inainle de tine; adicA stint mal betrAu si prin
-urmare sciii mal multe.
*
278 Seire Cu dinti.
¡ORO. GOLESCII, Mes. II, 64. FR.
DAME, I, 375.
*
Sore cu dinp.
D. A. MILESCU. Gopep, Mac donia.
AdicA : sóre de iérnA, ce nu incildeste, si se dice pentru ce! marl
cAnd p6 nimenI miluesc. (Gouscu). Ved! IORD. GOLESCU, Mss.
II, Asemendri, p. 89.
*
279 Nu e seire, fara umbra.
I. G. VALFNTINEANU, 10.
Nu e bine, PárA r6ii.

dacoromanica.ro
 NATURA risicA 77

280 Cum arele apune, the la intuneric peqtin sé pune.

loan. GOLESCU, Mes. II, 30.
Adicli : cum cade cel mare, tete ale luI petin sé Intuneel (Go-
LEscu).

281 Cdnd sérele sé culca, lumina se 'ntuneca.

IORD. GOLESCU. Mss. II, 35; Asent.
pag.169.
Adied and stApOnul cade, slava case piere (Gousce).

282 Sérele cdnd se culca, intunerecul ne coprinde.

IORD. GOLESCU. MM. II, 64.
AdicA and pier ceI invétatl, orbI dé tot rémOnem (Gomm).

283 Mai cald arele ednd résare dé cat and apune.

IORD. GOLESCU, MSS. II, 43.

AdicA omul la finer* de cAt la bètrOnete (Gouscu).

284 Sérele cdnd prea pripesce.

muscele muqcä, Inghimp,
Pléia negre§it sosesce
Peste cdt de putin timp.
A. PANN, Calendar, '1848.

Arde sórele dulce, iara§i pl6ie ne aduce.

IORD. GOLESCU, Mis. II, 4.

Sdrele cdnd mai mult arde, pl6ie ne aduce.

HINTEscu, 124.

Arde (s'a iutit) s6rele, sem.n de pl6ie.

AL. MARTINIAN, J. Bfov.

Sdrele pripesce, iard p, o sa plou&

I. ARBORE, J. Buzeu.
Sé 4ice pentru ceI falarnicI, ce cOnd mal mutt te incakleote, a-
tuncI grepa gAte.3ce (Gooscu). De obiceid se intrebuintézk
cu un inteles curat meteorologic.
Norocul ea , dice un alt proverb romOnese, ctind
mutt arde, piciie ne aduce.

285 Cdnd sfir§itul arelui se face in non, vremea se va

strick.
L N. CONSTANTINESCU. C. Citsitiiia,_
J. Ialontita.

dacoromanica.ro
"78 PROVERIIRLE RONANILOR

Românul are un numer mare de semne dup. care cun6sce

-vremea se va schimba; dém aci pe cele mal Insemnate
Vremuesce sau este semn de phiie : cAnd se linge vaca pe bot,
dud se spali pisica, &And umbli rândunelele pe jos, dud sé m6ie
caciula ciobanuluI, cand se 'ntérce fumu Gaud arde siirele,
chnd e luni ofilità, and porcul adunit paie hingA coar i se bagli
intr'énsa, chid umblé ciorile de colo pana colo.

286 Mid seirele la sfintit se uita Inderét, vremea va fi buna.

I. N. CONSTANTINESCII, C. CitaRila,
J. Ialomita.
Cdnd se uita s6rele inapoi a doua çli e çli fru-
M6sa.
Da E. B. lawR, 89.
Veçrl No. 258.

287 Se uita sárele ind'éret, se strica vremea.

AL. MARTIN1AN, J. 'Woo. GHEOR-
GHE /dim, C. Bausch J. Faiciu.

Se uitei sórele inderet, semn de vint a doua

GR. RouAlcu, c. Urdegt, J. Falciu.
Aceste doué creding diferite, privit6re la acela5 fenomen at-
-mosferic, nu ne pot mira, de ére-ce, féri a mal da alte exemple,
francesul Oiee : tel père, tel fils 0 4 père avare fils prodigue. De
altmintrelea diferinta 4icalelor meteorologice ear putea explicit
prin faptul, bine cuuoscut, cA acela fenomen atmosferic pote, dup4
localitag, prevesti vremuri cu totul deosebite.

288 A astupa s6rele cu degetul.

D. CANTENIIR. ht. Ierogl. 354.
Adica a incerca un ce care nu se p6te : InsA, precum .ice cu-
véntul, sérele cu degetul a astupa nevoindu-m6, II çliceam... (D.
CANTEMIR).

289 La sére te putem uita

Dér la dénsa (u1) ba.
L CRICANGX, Pov. 276. P. IsRl-
REscu, Leg. 7,113, 237. C. FUN-
DESCU, pag. 47.
Locutiune proverbialé, dill basme si din poesiile populare, prin
prin care se arata o frumusete färä séman.

290 Ca radele s6relui.

dacoromanica.ro
 MATRA. FISICK 79

Cine lucrul mai aévé deedt raçlele scirelui cu-

noscut nu va cun6sce?
D. CANTEMIR, Ist. lerogl., p. 123.

Dinteacéstti se vede, ca sdrele pe ceriii.

D. TICHINDEAL, p. 252.
Se dice de un lucru care nu se pite tagadui.
*
2900 A se uita ca la sáre.
P. ISPIRESCU, Leg., pag. 245, 183.
Cu mare plgcere sag dragos te.
*
290° Afi rupta din setre.
P. IsuinEscu, Rev, lit., III, p. 376.
Adicti fórte frum6sg.

STEA
vedi a Laird, cap. VII.
291 Sus stele, jos stele,
Intinde-te pide.
IORD. GOLESCO, Mss. II, 65.
*
Sus stele, jos stele
Saracuta piele.
AT. PETRESCIT, Aid. Rfov.
Se dice pentru ceI ce rabd törte greu (Gousco).
A césta dicgthre se trage dinteo poveste bine cunoscutg. §i pe
care o reproducem, in parte, dupg versiunea D. T. Sperang, I, 243.
lute° iérng friguròsg un sigan, din int6mplare, cApatase un co-
joc. Plimbgndu-se mândru sub acel cojoc, intélnesce pe un biet
romAn imbrgcat c'o lénd subtire, dar Infloritg cu &tan ro§u.
Dupg multi vorbi figanul da cojocul, i-a lénca i se pornesce.
Mg departe intglnesce un om inkurat c'un voloc.
«Dar ce haini-o fi s'acdstA ?
aSpune nu ti-e frig Cu ea?
Dar de unde? l dice, Frigul
aUnde dracul s'ar tinea ;
aCAct e OA numal gaud?
aFrigul unde s5 se 'ncurce?
«Pe id intrA, pe ict iese,
«Si cum intri asa se duce.
aS'apol hid mat e bunA,
a CM pe drum de poposesct
aPotI si cert sA fact dintr'Ansa
aDacA-I area sA hodinesa

dacoromanica.ro
80 PROVEIlIlELE 1l0ll,\:\rI.OH

Dă ţiganul l ene a pe vo loc , bucuros că 'şi-a căpătat şi cort. Se

pOl'nesce la drum , înfăşurat llumal În voloc şi tremurând de li'ig,
şi merg e până când inse.l'eziL Se desbracă atune! de vofoc, şi '1 a-
.
nină de nisce spinI, cătând să-şI raCil \:ort. .

«Halde-aşa, cu Domne aju!,\,

«In srel'şit S,t <iol'm şi eii
«:'\[;,1 in tihuii, la c,Udur,l,
«Si la dos, in cOI,tul mei:I,
«C,l d e-ajuns eăbdal eii astii-,}l.
«Numai .,-el' dt am umblat,
«lan mai ş'�I�1 şi tu de - ac u ma
«La c:Hduţ, coleiI, culcat!
« I,)eii! Cc-i drept, val de acela
«Car'e casa Illi nu-şI lIec,
«C;i-I c nm plit de fl'ig aral',l,

Aw;l.illd cum slAtr1ia zăpada sub picerile unor ameni cari se i n­

tOl'Ceall de la pădu re, se mu'ă, bietul ţigan, cum de lumblă ,el pe
afară şi nu pier, pe un asemenea timp,
De la o vreme, vrend se vadă daca e tot frig afară, sc6te un de­
get prin găw'ile vo[o,;ului �i se miră de acei cari dorm afară, pe
acel gel' cumplit.

«Eii in cort
((Si lllai sunt mort!
« D'apol i�IC;1 ce-l de-afal'ă !
«Cl'ro c.l-s m01'1i ac um de-asel"',»
*

Dar in UI'mii-apoi: dnd geru l

Se 'ntiiei şi mal virtos
Şi sticlcall, de-a rendul, numaI
Stele jos �i stele jos
Zgribulit, ill cort p gauul,
Căutând in sus la �tele
!şI versa şi el necallil
Injuhilldu-Ie pe ele;
·.Căci ve?end cum s!r,HuCCal\
li piireaii că-I Impungcaii.

Acesta snavă se afiă reprodusă de Io rdache GOLBSC\J, llfss. 1, p.

717 la Pl'ostia omului.

292 Ca steaua la cei pe mare se arată.

10110. GOLESCU, llfss. II, Asem.6.
Dl'ept semn de scăpare.

293 A cer e stele fripte din cer şi smochine rupte din

pomii Rusalimulul.
G. 'J1PESCU, Opinca)', p. 129.
Adică lucruri cari nu se pot găsi.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 81

*
294 Ca stelele cerului si ca nisipul marii.
G. DEL TEODORESCU, Cercet., 66.
Ca stelele pe cer.
IORD. GOLESCU, Msa. U, Asem.101.
Arataamultime nentimLsrata: Voiu inmulti semintia ta ca ste-
lele eerutui 0 ca nisipul marii. Moise, XXII, 47. Ieremia,
XXXIII, 22.
Stelele sunt osta01 cerulut Dumneded le-a pus sa adune bite
balele de cad din gurile dracilor, , ca sa nq ca4a pe pamént si se
hnbolnevésca lumea. Si ele cand ved di vre-un diavol a sloboylit
vr'a bale din uu%, se reped dupe ea d'o prinde, si n'o lasa 86 ca0a
pe pament. Si d'aia le vedem nol umbland neoptea pe cer. i. Bik-
I.4EL, $ezatórea, B.I, p. 79.

295 AA fi picat din stele.

N'ani nici frati nict surorele
Pare ea 's picat din stele.
. ezat6re, I, 114. Poesit Populare.
VeçlI Nor, Hirzob.
A fi ffirli rude, singur pe pamént.
*
296 A sti Cu dintii la stele.
L CREANGX, Amint. 154. FR.
DAME, I, p. 375.
*
A reinji la stele.
A nu avea ce =Inca, a rabda de Mine.
*
297 A vedea stele verdi.
I. ARBORE, J. Buzau. GR. di-
PESCU, Opme. p. 40.

A nu vedea inaintea ochilor. Se dice de acel carI ad primit o

palma, o lovitura puternic peste obrAz : I-a dat o palmci de veçlu
stele ver ç11 fi audi cdinii in Giurgiu. In acela0 cas francesul
slice : R en a vu trente six chandelles. Se mal dice 0 de ceT care
all incercat o mare oboséla : Muncesc pani le sare stele vetçii din
cc/4. GR. JIPESCU, Opine. p. 40.

TIMP Voill Vreme.

298 De la rasarit pana la sfintit de Bare, se schimbi, se
Int6rce timpul de nu'l mai cunosci.
GR. JIPESCU, Opincar, p. 132.
6

dacoromanica.ro
82 PROVERBELE ROMANILOR,

TOMNA
* Ve41 Srdntis Simon.
299 ATámna se numera boboch.
BARONZI, 54. IhNTEscu,183.
S. Fi.. MARIAN, OM. II, 380.V. A-
LEXANDRI & LASCAR ROSETTI, MSS.
L G. VALENTINICANU, p. 24, 30. AL.
DUMITRESCU, 139. Da E. B. MAWR,
Pag 49.
Acest proverb ne Inv* a nu ne bucura de un lucru pinA nu
'1 vedem sférsitul, de o fAgAduialA datA pAnA nu ni se lmplinesce;
sé aplicA si 6menilor IludArosI, cari promit multe.
E cunoscut, dice D. Manan, ci. dintre Mote galifele, bobocii sunt
eel mal supusl primejdiilor si b6lelor. Pe multi II mAnèncti ulil,
multi pier de cobe si de alte béle, si cAnd sosesce tòmna te trezescl
cA mal n'all rémas. De aci s'a nAscut obiceiul si de a spune ci.
tòmna se numéret bobocii cAcl numaT atuncI potI cundsce cAtl din
acel cari-I al secs, mal trAiesc pentru a-11 da vre-un fotos.

TRÀSNET
Ve4I Cer

A TUNA
Vedl liare, Sfántu Sunton.
300 A tunat sl ni 'a adunat.
IORD. GOLESCU, MU. II, 5.
*
Pare ca a tunat gi 'i-aft (i-a) adunat.
A. PANN, 11,436. HENTEscu,493.
H.°D. ENESCU, inv. c. Zamostea, I.
Dorohos.

Uncle a tunat de v'a adunat.

A. PANN, II, 438.
*
A tunat pi 'i-a adunat.
P. ISPIRESCU, Rath bit., I, 235.
L G. VAI.ENTINEANU, 235.
* LI
Aft tunat gi 'i-aft adunat.
L CREANGA, Antint. 50.N. Gm Io-
NEWLY. in. C. Mamornifa, J. Dora-
hol.K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, OM
c. &iubienii, J. Dorohot.

dacoromanica.ro
 NATURA FisiCk 33

A tunat de 'i-a adunat.

A. Crunim-REvNEA.Nu, Coriv. Liter.
XVII. pag. 107.
Se dice cand sé aduni la vre-o trébi top cal bunI de reutall.
(Gouscu). D. Hgsded, in Etym. Magn. 394, spune ea terte vieta-
tile speriate, fara a-s1 da séma de ce fac, isl cautA printeo actiune
tovarisl cu cari se impartasesd spaima. De aci a tunat
i-a adunat, un fel de confederatiune de frica.
Proverbul pote sa aiba o veche origina romanicA. Despre Ca-
tone s6 dice : 4amais sa femme ne rembrassoit, sinon quand
il tonnoit bien fort, et pour ce avoit-il accoustumé de dire, en se
jouant, qu'il estoit bien heureux quand Jupiter tonnoit. AMYOT.
Ar fi putut si dieft si el : nCind tunii ne aduni.
In credinta poporuluI melciI stag 1nchisT, t6tA iérna, in gtoacele
lor, din care ies numal la primavart, dupi ce a tunat, si se aduni
la un loc. Origina acesteI dicétorl s'ar trage, dupa altiI, din acésti
creding.
*
301 Tuna qi fulgeri.
Cdnd se necti jesce tuna 0, fulgerd
A. Pi" 114 13. Ht.NTEscu, 119.
Tunti i fulgera de manie.
HisrEsco, p.100.
Se dice de acei care 's1 arate supérarea inteun mod sgomotos.

ITSC.A.CIITNE
Veytt Noroiti.

VARA
Ye41 Fibre, Gunoiu, Mrtzel, Nor,t1rint.
302 De cat tUti vara ciéra, mal bine intr'o ìgoim.
A. PA" Edit.1889, p. 166; 111,434.

Dc cät Ud vara ciérd

Mai bine, o çli, §oim in vara.
A. PANN, 11, 34.-111NrEsco, 35.
S. FL. MARIKN, Ora. U, 36.

De cdt tétei vara ci6rd

Mai bine, ;oini o Oi de vard.
Ve41 An, pi, SaptitnáneL
Mal bine o viela scurtä i huna, de c,at dilele nesférsite fara pla-
oerI i pline de necazurl.

dacoromanica.ro
84 PTIOVERIIELI: NOVANII.OR

303 Vara cine i-si castiga

Iérna nu se incArliga.
A. PANN, I, 437. IIINVISCIT, 30.
Ne invatti da fruti:lean fa &ter* ca sk avern pentra }Atan*.
*A
304 Sciu ca me 'nsor la vara
Ijar mie 'mi trebue diséra.
VASILE MOTA,,C. Addnca, J. .thitn-
'bovita. A. PETTINSCU, J. MAL
Arati graba pe c,are o avem de a dobéndi un lucru mal de tim-
puriu.
Origina acestut proverb se aflA intr'o anecdoté, férte cunoscuti,
si pe care o reproducem dupA Sn6vele luT Ispirescu :
SgRBUL NEMANGAIAT DE PERDEREA kUIERIL
Sérbulul Il murise muierea. Si41 pierdusl nevasta I .11 Oise un prietin ce '1
intélni ducendu-se la mos popa ca si '1 eheme si '1 citisci stupii. Bietul Sirb-
era asa de trist inclt 11 pica din ochl lacrimile cât pumnul.
Asa, frate, rispunse el. Si ce mal cuma s de tnuiete era. Si int6rei &té-
va lumea cu susul in jos, si tot nu cred sa mal &ésa un ast-fel de drigut.
de femeie. Eati-mi, nu sciu unde mi afiu, nu sciu ce fac ; mi pomenesc vor-
bitid singar, cu da.git de Efe asta lame. N'ain bagat in gura mea, de 41 de di-
minéli de eind a inchis ochil. Nu crej, sa o mal duc mult i eu. AcistA pier-
dere mi-a rupt bierile mime!.
Ia vinoll in fire, nenisorule, nu te 1:hl sl te biruie mihnirea pi, mat
bine : Domnul a drat, Domnul a luat; si fie numete lui bine-cuvéntat. Dum-
nedeli scie ce faCe. Ffi birbat; tilgrijesce de o bansormintézi cum Si cada, oi
nu cadea in desnidijduire. Cu plinsurile si culntristarea n'o mal inviezl acum.
apol Ora Dumne0ed de griji de biti lumea. De uode scil el nu va
trimite el un giuvaer care si te faci a uita téte necazurile? Escl inci
fa-g curagii!
Asa este fi ate, Mito le sciu; dar ce fac eu dis4rat rispunse Sérbul.

305 Vara 'ntins la uznbra &Irme,

Si Urna mére de f6me.
A. PANA I, 151. Hunsscu, 200..
Ne arata présta stare a calor lenest.

306 Vara este, iérna esté.

L IONESCIT, Gottv. Liti.114.BARBIT
CONSTANTINESCU.

Vet veni tu dragu; la céu, iérnet este, vara' este.

GR. t. ALEXANDRESCU,prefed.

picdtóre tiopulartt, cmistrucfie arhaicA, ceea-ce dovedesce ca tre-

bufe sA fi existat ihalhe dé sécolul XVIII. ilisdnittézA : Ire1 rttaS
avea tu nevoie de mine, vet mal veni iarA-st itt Thiiìe Si. 'té itjut.

dacoromanica.ro
 NATURA. FISICI $5

Forma complecti i adeverat arhaica este, vei VC714 tu dragus la

zitu§, iérnei este cara este; ast-fel çlicetórea capeta un inteles de-
plin. La tara vecina si imprum.itä atát vara cit i iérna, cu dife-
rite obiecte, i mal cu semi cu fainit de popusot, mal 'nainte de
meiti eaú griu. Mesura cu care .96 imprumuta Mina este céusul, de
aci i4icetérea.
Cuventul dr?igin insemnezi plecat. smerit i cu rugiminte. In-
telesul i intrebuintarea tul s'a perdut ad, chiar si la popor. El se
gisesce insa In cronict inainte de secolul al XVIII (GR. AL:EXAN-
DRESCU).

807 A mancat asta vara prea multa miere

8i acuma are la mima durere.
A. PANN, 11, 443. RINTESCU, 105.
Se Otee despre femeile insarcinate; are acelas infeles ca : p/änge
risul dastii-varti.

308 Ce' ce anta tata vara, iérna pica papare.

IORD. GrOLESCD. MSS. II, p. 70.
Adia cel ce-st pierd vremea de munca in destatarI, in urmi n'au
ce mine& (Gouscu).

309 Tata vara ai antat,

Acum jaca necurmat.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 69.
Se çlice cifre ceI ce nu muncesc la vreme, si-sI pierd vrernea 'n
(lesfitarl, î 'n urma cad In lips& (Gouscu).
Respuns pe care l'a dat greeralui, furnica din fábula.

310 Cine vara petrece antänd

Urna remalle flamand.
BARONZI, pag. 206.
Ver) No. 305.

311 Tata vara la agor, si iérna Cu tagarta la obor.

IORD. GOLBSCII. MSS. II, 69.
Se çlice pentru ceI nevoiag, ce nu se folosesc cu nimio din manca
lor (Goi.Escu). Ved! Cap. XXII, g, Nevoictqii.

au Cine este vara la ogor

Urna este la obor.
P. ISPIRESCU, -Re% Ist. IL 451.

dacoromanica.ro
86 PROVERBELE ROMINILOR

Cine e iérna la obor

E §i, vara la ogor.
BARONZI, 56 HINTEscu, 128.
Cine muncesce vara, are ce vmde iérna. Proverbul ast-fel cum
e reportat de Baronzi, trebue sa fie rad redactat, nefiind logic. Va-
rianta lui Ispirescu este, in orT-ce cas, de preferat.

313 Tata vara Cu cojoc.

idrna cu curul la foc.
IORD. GOLESCU, M83. II. 69; Asetn.
223. A. PANN, Edit. 4889, pag. 45
I, 455. HotTEscu, 36.
Se dice pentru ceI ce pururea sunt bolnaviciocg (Gouscu).
Anton Paun aplica acésta vorba celor lene!T.

314 *Ce 'a astigat inteo vara a beut Inteo sdra.

AL. MARTINIAN, Jud. Nov.
Despre cei cheltuitorT i cu deprinderi rele.

*
315 pi de vara
Pana 'n sdra.
V. ALEEANDRI, Po Sit Pop., 99.
G. DEN. TEODORESCU, Poesis Pop. ---
P. ISPIRESCU, Leg. p. 87, 100.L C.
FUNDESCU, p. 32, 50. GR. JIPESCU,
Opine., p. 40.

Ji de vara
Pdna 'n séra
Cale lunga
Sa 1 a junga.
L C. FUNDESCU, pag. 31, 32.

Aratá drumul Gel mare care s'a umblat. Se duse, di de vara,

pana 'n séra, fara a di de un sat. ISPIRESCU.
Intampinim, la orT-ce pas; acéstá slicethre atat in basme
In poesiile populare.

316 Un pierde-vara.
A. PA\ N, I, 455. HusTEscu, 196
200. P. ISPIRESCII, Leg. 281.
Om lene, i care nu e bun de nimic.

dacoromanica.ro
 N TUB FISICX 87

VIJELIE
317 La vijelii copacit cei mart jos cad, lar buruenile pe
loo reman.
HINTEscu, p. 36.

Vintul la pei mdnt n'arundi buruieni, ci pe cei

mai mari copad.
IORD. GOLIISCU, Mss. II, 24.
Ve4I Copec.
Adica eel miel, la turburad, niel cum sé vatamti, iar cel mad
réa patimesc (Gmescu).

VINERI
Vegll Cdne, a se Logodi, a Manca.

318 Carie, se (e) rde petec plange Dumireca i).

FR. MIKLOSICH. RUM. Unter. I, 41.

Dupa ris vine plans. Ca i romano-istrianul, francesul dice: Tel

qui rit Vendredi, Dimanche pleurera.

319 A indrugi de Vinerea-mare.

P. ISPMESCIT, in Sentastolog. $cti.
neanu p. 357. HINTEscu, 79. L
A RBORE, J. Buzau.

A indruget ca de Joi-mare.
Gu.ALuxANDREsco, presed.tribun.
Gatas.
Insemnéza a flec,ari, a spune verdl i uscate, a vorbi multe
una peste alta. In Joia-mare din s6ptdmana de lnaintea Pascelul,
sé citesc doué-spre-dece EvangheliI de cu sera pana la miedul
Acesta dicethre nu este cunoscutá la 'era.
Cate-odata, rare-od insa, se dice de omul lene, care neluc.rand
niel-adate, giisit de lucru tocmaI in diva de Vinerea-Mare.
Dar i atund amintindu$ la vreme ca e pecat sè lucreze in diva
aceea, s'a lasat pentru alta-data (I. ARBORE).
Vedl In . ezcit6rea, I, p. 59, pentru ce nu e bine ca Romanul
sa Iucreze in diva de Vined.

Acel care rtdo Vinerca, piing° Duminica.

dacoromanica.ro
88 PROW:MIELE Emar./Lon

VINTVedi Ape, Cal étorie, Cane, Cuptor,

Mare, . atra, a Scuipa.
320 Vint samenk si abur va secerk
D. CANTEMIR, 1st. Ierogl., p. 155.

Cine sémdnet vint culege furtunei

P. ISPIRESCU, Rev, 1st. II, 155.
11DITEscu, 200.Da E. B. MAWR, 37.
Fa. DAmt, II, 46. Paloda, Bér-
lad, 1894.AL. GIIMITRESCU, 142.
H. D. ENESCU, trivet. o. Zamostea J.
Dorohot. I. G. VALENTINEANU, p. 9.

A sem6n.a vint §i a seceret furtunei.

G. MUNTRANU, p. 122.

A semènat vintul §i a cules furtuna.

FR. DAME, I, p. 315.
Red fad, rdu gAseseI. Cine gig pasiunile multimg, nu este
mal tArsliA In stare ea si le stApinéseA.
EvreiT slieead, ea .i nol : Au seménat tint i vor secerec virtej.
OsEA, VIII, 7. Prov. XXII, 8. Cap. 10, 12,19.
321 A batut vintul de sand e paméntul
8i va bate vintul cat va II paméntul.
L G. VALENTINEANU, 24. L Bi-
New; prof. J. Roman.
SA slice de,pre cele luerurT earl nu se pelte sá nu fie.

322 fried de vinturi pé mare sa nu calétorésca,

si cine se teme de bruma, vie sa nu sedan&
IORD. GOLESCU, Mas. 11,108.

Carele se terne de vinturile cele marl, sa nt se

dual pre mare.
D. TICHINDEAL, p. 28.
Vegn Nor.
Sé sliee pentru frieot31§i sfio,g, sa se departeze de orl-ce. (Go-
LEscu).
In acela ordin de ideI, Biblia ne spune eA : Ccl ce se uitei la
vint nu sémencl. ECCLES, IX, 4. Cel ce cauta la nori nu va se-
cera. ECCLES, XI, 6.

323 Din cotro ne bate vintul

Ni se 'ntuneca cuvintul.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 88.

dacoromanica.ro
 NA.TURA. FISICX 89

Adiei n'avem ce mal sliee, d'id ni s6 'mpotrivese ce! mal marI.

(Gouscu).

324 Din cotro vintul mé bate, tot me frige si me arde.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 88.
AratA supèrarea cea din kite pArtile d'o potriva (GoLEscu).
*
325 Vintul aduna norii, si tot vintul li risipesce.
BkRONZI, 50.. HIRTEscu, 200.
B. P. Ili,..pe , Etym. Magn. p. 394.
Pentru ceI ce perd sperantd.
*
326 Din vint a venit, In Vint s'a dus.
A. PANN, Edilia 1889, p. 151; III,
122.P. ISPIRESCU. Rev. Ist. III,162.
Tot ce se dobéndesce upr, Mil mune& , din intèmplare ,i prin
moroc, tot atta de upr se perde. De haram a venit, haram s'a dus.
*
327 Vintul aduce, vintul duce.
I. ARBoRE, J. Buzea. I. BiEscu,
prof. J. Rontan.
Acelaq bateles ea la 825.
* ,e1
328 Ceea-ce vintuI ne-aduce, curénd dé la noi se duce.
IORD. GOLESCU, lifss. II, 75. H. D.
ENESCU, invét. com. Zamostea , J.
DorohaL
AdicA orI-ce din Intémplare ne vine nu fine multa vreme (Go-
LEsco).

329 81 vinturile la vremea lor sunt férte trebuinciése.

IORD. GOLESCU, Mss. II, 97.
Adicii dojana i mAnia (Gouscu).

330 Vintul alege gun6iele din bucate.

LORD. GOLESCU, Mss. II, 21.
Adicti stApinul cel bun deosibeFe slugile cele bune de cele rele,
<CTmascu). Ve41 Cap.. XXIII, pentru ale gere.

331 Vintul arunca giré cei mai mari copaci jos la pamént.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem. 6.
Vekli Copec.
Adía', la turburArl, ceI marI pitimese mal r6ft de cAt eel miel.

dacoromanica.ro
90 PRO VERBELE RODUNILOR

332 Vint de vara.

Vint d primavara.
A beitut vint de vara peste . . . ,

GR JIPESCU, O pincar, p. 109.

A batut un vint de primavareí peste averea lul.
N. POPESCU, Calendar 1881, p. 55.
Adica a se risipi, a se perde, a se topi, precum se usuc t6te pe
cAmpiI când bate vintul de primAvard. Nu cunosc ed pe un boier
care a risipit dou6 suti,6re de mil de galbeni? El! A bitut Yint
de var6 peste ele; n'a mg a,teptat bruma. (GR. Juniscu).

333 A despica vintul.

HirTescu, p. 45.
A fugi.

334 Ce vint te aduce pe la noi.

V. LIMUNDRI, Coro. Lit. 111, 269.
P. 1mm/set', Rev. Let. II, 52;86,149,
368. L CREANGI, Pov. p.90.

Ce vInt a batut sa te repe(11 pe la not?

GR. JIPESCU, Opincar, p. 147.

1.1 intreba ce vinturi il aduc pe acolo.

$ezat6re, II, 206.

Ce vint dulce te-a batut

La not de te-ai abatut.
FR. DAMÉ, Poes. Pop., I, p. 28, 52.

ge vint te aduce pi la noi.

D. A. Muzscu, Gopes,Macedonia.
AdicA o intémplare nea?teptata.
Un biet sigan, luAnd ad-literam acésta dicètére, a pAtit ceea-ce
ne povestesce A. Pana, in modul urmator :
Un ligan odatA a intrat sA fur
CAnd eatA stApfinul in rnAn.1 r'o secure;
Ce cauti, igane, 11 dise, 'n grAdina?
M'a aruncat vintul, nu sunt al de vina.
Te-a aruncat vintul? asta nu te scapa,
Dar ce catA ghiara-11 infipta in cépi?
M'apucal de dénsa stl nu md ia vintul.
De geaba, igane, nu t'al gAsit sfEintull
Daca 'e asa dar de ce 'ti tunplusl traista ?
Apoi, rolna'nico, vell asta e asta!
Spaniolul s'ice : Que aires te traen por aca.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICK 91

335 Vintul bate si muntele aurlai).

D. A. MILESCU, Gopefi, Macedonia.
Se dice despre acei cari se lauda cu munca altora.

33e. A pasce
Multi nero(li pasc vintul.
A. PANN, II, p. 89.
A fi un pierde-van, o haimana. A. Pann intrebuintézA acéstA
diatdre sub forma de pasce vînt, Pov. Vorb., II, 114. .CeL
ce ascultA la minciunY ea cel ce pasce la vinturi., dice Iordache
GOLESCU.

337 A se da dupa vint.

A nu se impotrivi intémplArilor. A fi coco § de vint cum se dice
In Moldova, i eeea-ce Fran .esil numesc, une girouette.

338 A goni vinturile.

G. MLNTEANUt p. 72.
Umblei gonind vinturile
m6sureind cdmpurile.
A. PANN, 11, p. 48.
A umbla gura-casca, farA a face nicT o trébA.

339 De unde-i bate vintul.

A. VAninEscu, p. 37.
AdicA in ce fel de dispositiI se aflA.
aVenea, nene, cu ciciula intr'o parte, cu purcelul in braje, i cAnand din.
fruna.
CAnd lati ell se Intilnesce cu trel in!. Pasi-mi-te era Vintul, CAldura
Gerul. El 10 ha cAciula din cap 0 cu mula pleaciune 11 Oise :
Noroc bun si dea DumneOed, nea Vintule.
Cale bula, dragul meu, 11 rispunse Vintul.
Da ce, mi, numal Vintulul te ploconescl? 11 vise CAldura. Nu scA tu óre
ei eu pot si las o zApu$1A 0 o aria, de si fiarbi majele tu tinel
Nu 'ml pag de nimic, rispunse voinicul, numal Vlatul si-ml bati.
N'al aulit tu óre de mine, mi, 11 dise Gerul, ci 01 am putere si dafi un
frig 0 o geruiala peste tine, de si inghele majele 1n tine.
Haber n'am, rispuntle 0 el; numal Vintul sA nu mi batA.
Si Incet-indet ajunse acasA.v P. ISPIRESCU, Leg., p. 13. A se asemina Cu fa-
bula din La Fontaine : Le Soleil, le Vent et le Voyageur.

Vtatul bate ei muntele

dacoromanica.ro
92 PROVERBELE RONA:BLOB

340 Bate vimtu1).

G. WEIGAND, Die Aromunen, II,
pag. 278.
.Adic,a a intreprinde o mum:4 zadarnici a face o pura in apA.

ViRTEJ
341 Virtej de vint fara vint nu se píte infiinta.
Iorr. GOLESCU, Mes. II, p. 21.
Adici nebun, farA smintéla de minte (Gouscu).

341 b Virtejul de vint, aduna p'imprejur ori-ce inainte

gase§ce.
IORD. GOLESCU, M8.11, Ase m. p.8.
TurburArile cele mail sdrobesc tot ce le sta in cale.

VREME
\WI Cap VI, Cap. XVII, pi, Nagar,
Vanta, Ituamule, Tint .
*
242 Dupa vreme rea s't Benin.
Dupa vreme rea, a fi el vr'odata si senin.
I. CREAN01, Pov. p. 234-235.
Vegn Furtuna, intuneric, Nor, Plow.
Diva Intristare bucurie, i eorespunde slicethreI latina.: Post
nubila Phoebus a cAruI invers este post gaudia tuetus.
Apra la pluye le Liam. temps. XII' Secol.
Ne IndernnA ea sa primim cu rebdare téte neajunsurile earl ni
se fac, bite nenorocirile cad ne pot lovi, in speranta unul viitor
mal placut.
*
343 Vrtmea vremuesce si omul Imbetrdnesce.
I. BiNESCU, pro f. J. Roman.
Vremea se seliimbA, dar tot vreme remine, pe cAnd necazurile
li loviturile sértel nu tree peste om fára a lasa urme care se ved.

.344 Vremea frum6sa nu tine multa vreme.

IORD. GOLESCU, .Mes. II, p. 21.-
Adici norocirea la orn (Gocr.scu).

9 A bate In vtnt.

dacoromanica.ro
 NATUR% 1I-.1C4, 93-

345 Pe vremea cea mai buna, iepingeaua sa fie cu tine.

I. GOLESCU, Mss. II, p. 111.
Adicit sA ne Ingrijim si la cea mg bunA vreme, cA vremea e ue-
statornica (Gouscu).
*
345 b O vreme sa nu scop, cäne din casa.
I. CREANGX, Pov. p.143.
Adidt vreme férte rea.

Z .A_ P A D .A_
Vei;11 Nemet.

346 Zapada cat de mult sé gramadezce, pana 'n vari sé

topesce.
Inn. GOLIEsC17, Iliks. 11, p. /3.
Adica ort-ce intemplare multA vreme nu tine (GoLEScu).

347 8i zapada este alba, dar se c... a cdinii pé ea.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 97.

Zapada alba o uda canit.

A. PANN, II, 129. Iltrascu, 210.
*
$i zeipada-i alba dar o c. . . a vacile.
I. ARBORE, J. Buziu.
Adica albéla singura nimic nu folosesce, cum o muiere albA la
fag, dar farA mill si misidil bune (GoLEscu).
Se dice despre dmenil carI se lauda cu frumusetea sad pu ném.
B. P. HA§DECI, Etym. Magn., p. 705.

348 A venit sulemenita zi se duce terfelita.

A. PANN, Edit.1889, pag. 175; II,
129. IIINTEscu, 182.
Se dice de aceI carI se folosesc in& un scop r61 de frumusetea
lor sau de ilustratia némuld din care ad esit. Este si o cimiliturl.

349 Pre nieva se maränca para l).

FR. MIKLOSICII, Runt. Unter.I,14.
Zapada ingrasA pliméntul i apArA semènAturile de inghet.

350 Njeva fade gras pemint.

F. MitaosicH, Rum. linter., 1,13.
Adica. : zapada ingrase pArnèntul.
1) Prin eipadi se minancti pine.

dacoromanica.ro
94 PROVERBELE ROMABILOR

ZORI
*
351 Revérsatul miler nu i.ine déré Vita diva.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.
Tineretea trece repede.

352 Le canta de son pAn'a nu sé cununi.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 40.

Pdna a nu se cununet le cdnta de zori.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 59.
Se dice and uritm ére-ce inaintea vremii p. 46; pentru cele ce
se urinéze inaintea vremii, p. 59. (Gouscu).

dacoromanica.ro
 CA PITOLUL II
NATURA FISICA
Elemente. PamAnt. Metalurr. Petre. Plante.
P6me. Munca pamAntuluT.

ABANOS
353 A §edea, a sta, a se /ine abanos.
G. MONTEANU, p.121. F. Deint,
I, pag. 28.

,Sade tot abanos

répan i virtos.
A. PANN, If, p. 98& 159. liur-
TEscu, p. 174.
Se slice de acel carY aratl mal putin de cb.t virsta lor, , car! nu
imbètrinese. A se vedea Etymologicum Magnum, p. 67-68.
Francesii, gindindu-se la fats, jara nu la aria abanosuluT she:
B a licime noire comme l'ébéne.

AGURID.A.
veo Pa'ritsfi
354 *pS'a fäcut agurida miere.
IORD. GOLESCU, M88. II, 64.B. P.
I{A§DEtt, Etym. Magn, 537. I. G..
VALENTINEANU, 38. H. A. ZAMFI-
RESCU-DIAGON. Ineif. c. ?tiubenii, J.
Dorohot.

dacoromanica.ro
96 PROVERB= SOMANILOR

Agurida s'a facut miere.

LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 10.
Adie4 impacat eel invrkjbitT (Gouscu). Mat ales mind se
curmA cérta dintre barbat i nevasta.

355 Cu incetul, incetul agurida s6 face miere.

IORD. GOLESCO, 168. II, p. 28.
*p
Incet, 'Meet agurida se face miere.
H. D. ENEscu, inv. c. Zamostea, J..
Dorohos.

$i cu aguride s'face here.1)

H. DAN, Molovige, Macedonia.
XENOFONTE CAPSALE, Pirlepe, Mace-
donia.
Ver1 Rabdare.
Ne bay* sti nu ne pripim, ca eu rabdare mult dobindim (Go-
LEscu).
TurciI : Coruntan petrnet olur, Neilen? Sabirilin

356 Cu otet i Cu fiere

Nu se face agurida mien.
A. PAN, Archir, p. 9.
Cu rèutate i eu oeara nu se imblfinOesc érneniI.

AIS
Veo;11 Hone, Cea.

A ALTOI
357 Nu odata se altuesce pomul si se sulege roclu4.
N. COSTIN, Letop., JI, p. 80.
Ne invatA a ntepta, cu rfib lare; rodul muncel néstre.
.Nu odata se sémena §i se seceri, §i nu odata se altuesce po-
mul fi se culege rodul; eta §i nor, tedA averea neistrit o am chel-
tuit in trebile tèril, i avem mbdare. Trebue i dumnea-véstrA
rugati pe Dumnesled s.1 triim i noT in Domnie, §i pe urmit vet!,
euniisce Dumnea-veistri tsi plata ostenelelor v6stre, i intemelerea
caselor ilumilervestre..,. N. COST1N.
-
§1 eu aguride-se 'fact inters,
I) Din aguridil miere se face.,-- Cu ce? Cu radars.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 97

358 Un poni cdnd odati sé altuiesce, mai bun sé socotesce.

IORD. GOLESCU, 3/88. H, p. 12.

Pomul altuit mal bun rod ne dei.

LORD. GOLESCU, M83.11, Asem.145.
Adicd dragostea cand se rdnesce (GousCu), Omul Cu crescere
bund §i Cu invefaturá.

ALTOITJ
*
359 A avea altoiti de vino 'ncoa.
FR. DAME, I, p. 64.
A fi plAcut, atrágetor.

ALUN
Vedl Rasteiii.

ALUNA
* zs vol St. Me.
360 Doue alune sunt tabéri la o nucd.
D. TICILINDEAL, p. 219. BARONZI,
49. HINTESCU, 3.V. HALAN, ith).
o. Grivifa, J. Tutoua.
Unirea celor miel intrece puterea celor marl; §i, precum ne tn-
vatä fabulistul : .Iutimea, nerdbdarea i isbanda cea neinfeléptd
la multI sunt lile striatóre; mal bine e li. cdte ce-va reutate si
superare a rabdi, decdt a-sI aduce luI-sl mal mare pote& si nevoe
pre grumAzT, cd sliee un cuvint : doué alune sunt taberei la o
nucä. Nu trebue sd 4icem : ce-ml pasä de acela, §i ce-ml iaste de
acesta. Ursul li albinele.

361 Bollé alune, cat de mici, pavdzi la o nuca mare.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 90.
Adia doT miel pazesc pe unul mal mare. (G-oLEsco).

APA
vol /04 Cap. VII, aun Rinteink
Foc, Garla, Mal, Mare, Mera, Pclun, a
Pese,taPetra, Piva, Neprietin, Rapi,
a Sapd, a Semend.
D. T. Balnel a publicat In ezei tdrea, III, p. 101, urmatérele
credinte privitáre la tipa, culése in judelul Vecea i
Apa e filcutii d6 Dumneleu ca si ude primintu pi sA-I tie d'asupra el. /tipa e
sor6 bumi cu focu, dar apa e sor5 mal mare, cAcI birue focu, fi stinge. Val d-61
7

dacoromanica.ro
98 PROVERBELE ROMLNILOR

de injurA t drAcue, cli face picat mare, cAct apa e sfintA in lume, cA dad rear
fi apa, rear mal fi nimic in lume, ar fi pustiu. FAr di foe sA dicem, ci tot ar
rnAl putea omu, dar fir dé apfi nu si p6te; apa adapA tótti lumea, o errata, o
spelt di tide impupclunile apa e curAtenia lumil. Chiar i bAblresele, eand
diseintA, tot eu apa apane bólele, mind dice
Cu eutttu te-ottl tan,
Cu mature te-oid mtituri,
In ape mart te-oid
In funda apelar marl, cures ar fi d'o pildl : Oltu, Dunlrea, MArile-Negre,
ad dracil, Al d'ad eldut In apA, casele ion, elcl d'ala le vi dice lor lumea : IA1
din baltAz, afir-el in NM.) Acolo in apA stad el di si prAsesc, gltesc bucate,
Ivl fac mAmilligl vi orl-ce, teman cum facelift nol pi uscat. Focu diavolese e
alt-fel; el nu sA stinge di apA ca al nostru. Tot p'in Ale pustietAp di mArT,
unde este numal tigeav 0 di apA, atad faraonil eu faraon6icele lor.
Apa n'ar primi pi diavoli In ea, dar diavolil ad fAgAduit sA dea apelor mart
cAte un cap di om pi to:AA diva. Si d'ala, cum e in Olt d'o pildA, pe teal diva
trebue si sè innece barim cdte un om. CAnd trece o di, in care si nu sé brume
niel un orn, Oltu Incepe sA une tare, vi atuncl trebue sl si pAziseA omu, sit nu
intre in el, a acere cap di onts
La ape marl sè nu cuteze omu, mal bine sti se Inchine pl sA fugl, cfi dracu
nu face biserics, el stA tot di bogdAvit, II pane pledicA, ImptedicA mAnile
picl6rele ea 8A se inuece.
C.And al sl tree' vr'o apl mare, fi-;! cruce In margine fi rergh-te luI Sfete
Nicolae, cA el este mat mare peste ape.
La vremea de apol, are sA pice apa dupA plmint; a vi Inceput chlar d'acu sl
sA se pitule; mal Inainte vreme erad isvóre p5 Vote drumurile pi sApi omu
stAnjen-do!, pi scotea apA orl-unde vrea. Da acu sapl cite trei-patru stAnjent,
pl abia dal de cAte un licurict de apl. Tine p'ala un an dol pi sad, del s'a spur-
cat vi isvóre vi tot.
A Inceput Dumneded sl lea din tAte din tóte,vi 6menil tot nu vor sl bage
simA, si ;in numal di rele. Dad a Inceput lumea 8A iea haul pi pi apl, care e
liisatl di Dumne)eu sfintuletu pentru tot gram', cum sl nu ad minks vi Dutn-
necjeù s'o iea II
Este picat sA sculpl In apl.
CAnd hart ca bita In apA, ploul.
Apa at de spureatA ar fi, dad trece peste nouA pietre, se face curatii.
Apele dupl plmint sA string in sorbu meiritor. Este api pi in cer la Dum-
neded, cA din ala ne ploul.
*A
362 Apa, vintu i gura lumh nu o poi opt
S. Miukuzscu, ezat6re, I, 220.

Po ri opri vintul, apa gi gurile 6menilor?

L CREAINGL, Atnint. p. 67.
*
363 A bate apa sa aléga unt.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACONIT. {tie. C.
?tiubienit, J. Dorohoi.
A
Bate apa sa' s'alégei unt.
S. MIAXILEscu, esatáre, I, 220.

Li*teav tot una dé api, numal

dacoromanica.ro
 NATURA FIsia. 99.

De géba mal bati apa'n chiuá se s'alega' unt,

di nu s'alege nici-odatcl.
L CREANGX, Pov., p. 118.
Velli Fin&
A Intreprinde o muna zadarnicé. Variante daté de Creanga este
cea mal complectä, i légä. proverbul 363 cu acel care se ata la
..cuvIntul :

364 Façe guva ntre

G. WEIGAND, Die Aromunen,
pag. 278.
Ve41 Balta.
Acela§ inteles ca No. 363.
*
365 Mal mult sä te temi dé apa cea lina decat dé cea tur-
bure.
IORD. GOLESCU, Mas. IL p. 106.
V. HARAM, ¡fe. C. Grivila, J. 7'utova.
Adica dé omul täcut, deck cel furios (Goi.Escu). Mal mult
-sä te temI de du.Tmanul care tace f,zi. te pasee In ascuns , de at de
.cel care vorbesce multe dar nu face nimic.

366 Niel o apä mal rea M'ea cea-ce dórme.

IORD. GOLESCU, MSS. II, 48.
Adica nimic alt mal réù décit omultAcut. (GoLEscu). Acest pro-
xverb, sub acésta formé, pare a fi o simplä traducere a cuvéntulul
frances : II n'est pire eau que l'eau qui dort.

-367 Apa lina mult te 'nséla.

IORD. GOLESCU, MSS. n, 4. Hm-
TEscu, p. 4.
*
Apele line sunt ameigit6re.
P. ISPIRESCU, _Rey. Ist., I, p. 232.
Adici cel tficut i ce! zmerit (Gouscu).
Apele cele mai adânci, acele In care te poli mal usor primejdui,
sunt cele mal 1in4tite. Velill La Fontaine, L. VIII, f. 23.
Bactrianit : Altissima Ilumina minimo sono labun-
-tur 2). QUINTUS-CURTIUS, C. VII.
Regésim acela.1 proverb In vestitele DistieurI ale tul Catone,
C. IV:

i) Face gaurA in apil.

2) Apele cele mal adtincT, curg Cu mai putin sgomot.

dacoromanica.ro
400 PROVERBELE RODUNILOR

Demissimos animo et tacitos vitare memento :

Quod flumen taciturn est forsan latet altius unda I).

368 Ca apa lina nici o primejdie mai rea.

ioRD. GOLESCU, Mas. II, p. 23.
Atha ca omul ticut (Gouscu).
*
369 Apele line sunt addnci.
P. IsPutEscu, lieu. 1st., I, 232.
G. MUNTEANU, 30. HINTEscu, 5.
I. Iorarscu, II, p. 457.
Apa linci este (e) adcincei.
REINSBERCI-DCRINGSFELD, H, pag-
221. Da E. B. MAwa, p. 70.
Ve ig Rtu.
Sa ne ferim de ce! tacuri.

370 *Apele mici fac riurile marl.

V. FORESCU, Folticeni, J. Suctava.
Adunind pulin cite pufin se dobindesc averile cele mar!. Cm
ace1a5 infeles çlice francesul: Les petits ruisseaux font les gran-
des rivie,,res.
*A
371 Apele cele mai mid in cele mai mari s6 varsa.
IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 4.-- V.-
HARADI, inv. c. Grivila, J. Tut ova.

Apele cele mari inghit pe cele mid.

I. G. VALENTINEANU, p. 28.
Adica averea celor mal miel in comorile color mal marl merge-
(Got_Escu). Precum qi : CeI miel muncesc pentru ce mar! 0 cd si-
racI pentru ce! bogatI.

372 D6 api midi

Sa-ti fie fried.
IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 116.
Julia dé cei pro0I (Gouscu).

373 Mare apa, mari valuri.

IORD. GOLESCU Mas. II, p. 44.
Adici cu at omul mal mare, cu atit 0 necazurI mal mar! are«
(Gouscu).

1) Fug de 6menT fatarnici ei tilcuti: cad OW nu ego in fluviil Emit mal a

(Una deck aceea care d6rme.

dacoromanica.ro
 NATURA. F(SICK. 10i

*
374 Mi apa stinge focul.
FORD. GOLESCU, Mss. II, p. 69.
V. 11.0km; inv. c. Grivita, L Tutova.
Ved! Nevoie.
Mi& mi-ce mimare atur p om (Goixscu). Proverbul Pro-
wensal dice Intoemal : Touto aygo (tmousso fuec.
femeTe pite sä potelle pe bärbat. V. ElAamt.

375 Apa, cat de tulbure, tot stinge focul.

V. ALEXANDRI & L ASC. ROSETTI, Mes.
Acela, inteles ea No. 374.

.376 Apa departatá nu stinge focul.

L G. VALENT1NEANU, p. 44.
Ce nu stA la ludemánA, n'are nid UR pret pentru noT.

.377 A.pa statuta mirése.

RARDU CONSTANTINESCU, profesor
Bucureses.
Se s.ice de ce! 1eneI §i

378 Apa curge si sé duce, pétrile réman pé loc.

IORD. GOLESCU, ShS. II, p. 3.

Apa curge, pétrile rgmcin.

A. PA., Edifia 1889, p. 166.
11onscu, 144. FR. DAME, 1, 78.
*
Apa trece, pétrele rgrnetn.
A. PANN, III, 134. P. Isvnizscu.
Bev. ist, I, 231. D. ZAMFIRESCU,
Conv. Lit., XXI, 387.-1. NEORU72I,
Cota). Lit., VILI. G. VALENTINEANU,
7.H. D. ENESCU, inv. c. Zatnostea,
J. Dorolioi. G. SII.Av, .Renascere,
57. V. FonEscu, Fotticeni, J. Su-
malva.

Apa trece, petrile rdiruin.

V. ALEXANDRE & LASCAR ROSETTL
Mes. Abecedar ilustrat, p. 28.

Apa treale, añila arerrutine.')

G. WEIGAND, Die Aro munen,
pag. 278.

Apa trece, nisipul reman°.

dacoromanica.ro
102 PROVERBELE RONANILOR

Apa ma tot tréce, chetrele argmdn. 2)

ANDRRIO AL BAGAA Cart. Aleg. 56..

Apa curei, chetrile aremdn

AMMO AL BAGAVII, Cart: Aleg. 84...

Apa curet, chetrile arérruln.

D. A. MILESCII, Goperi, Macedonia.
Adici streinil fug la vreme de nevoIe, lar pimintenil rimin p6
16e (Gouscu). Se 0.ice, mal In deob0.e cand se intèmpli un rid
treeitor i care nu ne póte sminti din loc.
Acésta idee revine, sub diferite forme, In locutiunile rominescI:
cum s'agéçlä péträ 'n apä, atta si se a.,ef;le riul Des-
cântec din Ardeal.
mal sta loculuI, cum nu stii apa pe pare.% L CREANGA,
Pao. p. 140.
Citim in Etymologicum Magnum, p.1265 : Proverbul; apa
curge, petrele rémetn, pentru care n'am putut gäsl nicI o pare-
leli In cele-ralte limbT, ast-fel cA trebue si '1 privim ea specific-
rominese, ni se pare a fi de o extremi importanti istorici. Numal
isvérele de munte curg i se scurg pe petre, nicI-odati rimile de
pe cimpie, in privinta carora nisipul Amine. Pentru ca un ase-.
menea proverb si se fi putut nasce §i a se Inridacina la top Ro-
minil din Dacia luI Traian, cati sA admitem dari cA intréga na-
tionalitate a n6stri s'a format In Carpatl, pogorindu-se mal
gata pe les..
Acest interesant proverb se resfringe i Inteun descintec din.
Bucovina :
De 'I pocit de vad;
Carat,
Necurat,
Secel apa,.
Remael petrele,
Planed dupi dlnsele...
S. FL. MARIAN, Desedntece, p. 1.79.
Vom adioga cA acest proverb se afli la Macedo-RominI, atit
sub forma Daco-Romina, cat §i sub forma speciali (arina=nisip).
data de D. G. Weigand.

379 Apa hmpede pAnft nu vei vedei,

Cea turbure n'o lepadi.
PANN, II!, 72. EltriTascu, 91.
Si nu lepidim un Iucruy fie cA.t de prost, pe care 'I avem, Ina-
1) Apa ei tot trece, petrele raratta.
9) Apa curge Write rénzan.

dacoromanica.ro
 NATURA PISICL 4Gg

inte de a '1 fi inlocuit prin altul mal bun; cecT, altnainterea, am

peti-o ca figanca, din poveste, care, de gospodine i harnice ce erà,
remesese numal bate° cema0. Intr'o i, cum §edea dbasa, ca de
obiceTd, rezematA la feréstre, numaY eate cif zeresce, in depArtare,
pe figanul el venind de la tirg i purtend ce-va alb la subsuoare.
ii trasnesce prin minte, ce dinsul IT aduce o cemal none :
EheT I Whale 1 da cAmase aceia ?
Ba gawk met nevésta.
MuTerea nepricepénd bine, respunse
Las sa fie fg ingustA, berbate, cA tot sunt shim-a ell iu
loldurT.
numaT odatà face, hat! cematt négre dupe dinsa, arunce
In fundul cuptoruluT; i ast-fel a remas gola.
In evul-medid se Oicea :
Non luteam fundam, nisi puram mutuor, undam 4).
sae
Turbida servetur aqua, donee vitrea detur 2).
precum Francesul
Il ne faut pas jeter son eau sale avant d'en avoir de la propre.

380 Apa trebue sa vie la matca ei.

A. PANN, Edit. 1889, p. 134.

Apa trebue sa vie la matca el, si omul la té-

pa luz.
A. PANN, II, p. 87. HINTEscu, 4.

Apa vine lar la matca el.

P. IsPinEscu, .Rev. ht., I, 231.
Fr. DAME, Ill, p. 32.

Se trage la tépa, ca apa la matca.

L CREANGA, Arnint. p. 115.

Omul trage la tépà, gi apa la matccl.

I. G. VALENTINEANU, p. 42.

Apa trage la matccl, gi Borndnul la tépil

Abecedar ilustrat, p. 28.

1) Nit void aruncit apa (con) tulbare, pint{ nu Told capita, In solumb (alta)
curati.
Sfi Be platreze apa murdarii, pini ee va di (alta) limpede.

dacoromanica.ro
104 PROVERBELE ROMINILOR

*
Apa trage la ?natal, §i omul la tépa.
H. D. ENESCU, inv. o. Zantostea, J.
Dorohoi.S. MIHAILESCLT, &zät6rea,
I, p. 220. AL. Dummtsscu, p. 127.

Omta la tépa lut, qi apa la motea

L ARBORE, J. Buzett.

Apa la matcet §i, mojicul la tépd.

L BitiEscu, profesorI. /toman.
Da S. NIDEJDE, Nuv, p. 124.

Apa totüna va sei-se t6rnet iu 'ti era cupaitia

vécl7e.
ANDRIT.11.1 AL BAGAVL, Cart. Aleg.,
pag. 122.
Veig Apa, Cap. XXII.
OmI vecInic se intArce la vechile lui deprindert Acest pro-
verb este o frAnturi din antica credintA italicA despre vaunus
snundanus. MAC.ROB. Scip. II, 4.1; cánd tAte lucrurile se ligare
la punctul lor de plecare. Proverbul paralel italian suna :
In canto anni e canto tnesi
L'acqua torna a 'suoi paesi.
B. P. Hm:Der, Etym. Magn.,1266.

381 Apa sa bei din ciliar putul teu.

IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 101.
Adici din chiar muuca ta sa te hrinescI, 1 cu al tea si te slu-
jescI (GoLEscu).

382 Apa cAnd sé turbura, nu mal ve41 ca prin oglindA.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 4.
AdicA omul citad se turbura, nu mal pote judecii (Gouscu).
*
383 Apa cAnd sé umfla, I pe muna Ii cufunda.
IORD. GOLILSCCL M88. II, p. 3. V.
HAnAm, inv'él. c. Griviia, J. Tutova.
Adicii norodul cAnd se imIerquuézA, §i pe ceI mal tarl trAn-
tesce (Omiso)).
o
384 Apa hnä spale térmul.
ICAsoLy Acs, p. 78.
Omul cel tácut i fAtarnic face mult red, pe neagteptate i tarit
-sgomot.

dacoromanica.ro
 NATURA FIsICI 105

*
385 Apa Un& face mult noroiti, lar cea repede i pdtrele
(petrile) le spald.
P. ISP1RESCU, Rev, Ist., I, 231.
HINTEscu. p. 4.V. HARAM, invq. C.
Grivila, J. Tul ova.
Omul linistit i cumpAtat face avere, lar cel sburdalnic i necum-
p6tat perde i ceea-ce are. V. HARAM.

386 Cdnd sdci apa, atunci sé vede ce pesce la fund este.

IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 35.

Apa dupd ce scade, atunci a vede ce pesce este.

GOLESCU, MSS. li, Asent.168.

Cánd séca lacul, se vede pescele.

BARONZI, p. 60. IIINTEscu, 86.
FR. D'art., II, 255.

Dupd rnòrte starea OrYlului se vede, ca apa

dupd ce scade, atunci se vede ce pe,sce este.
H1NTESCU, p. 180.
Adidi dupa mórte se vede starea omuluI (Gouscu).

387 Cdnd apa vine la gura, Uta trec peste mdsurii.

IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 34.
Adidi ciad piste m6surA ne sup6rA 6re-cine , atuncl de nevoYe
esim din datoria mistrá (Gouscu).

388 Cdnd apa te funda, ce ceri s'o mal bel?

IORD. GOLESCU, M88. JI, p. 34.
Adicá cAnd cunóscem cA Are-ce ne vatAma, de ce sa mal rivnim
la aceea (Gouscu).

389 Panä ce apa curatd,

Bd si tu cdt mal Indati,
Cä dé sé va turburd,
Cu greil alta vei allá.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 112.
Ne Invag sA ne ingrijim la vreme, ci in tirmá nu vom mal gAsi.
(Grouiscu).

dacoromanica.ro
106 PROVERBELE ROMANILOR

390 Apa cAnd sé turburA din josul isvorulm , poti gAsi

mai in sus s'A curatA; lar cAnd se turburA din.
isvorul ei, in zadar mergi dupA apA curatA.
IORD. Gouscu, Afss. II, p. 4.
AdicA c,And cel maI de jos gre§esc ; este netdejde de tAmAduire,
lar cAnd cel mal de sus, niel o nAdejde mal este (Gouscu).

391 Apa mintita cuciube aduçe I).

D. A. MILESCU, Gopefi, Macedonia.
Un red, o nenorocire ne aduce, adese-orI, tolóse la carl nu ne
a5teptam.

392 Mergi mai nainte la turburarea apei.

loan. Gouzscu Mas. II, p. 409.
AdicA apila mal nainte la cele de trebuinfa (GmEscu).

392 b Daca nu scii ce apa nu te sui in luntre.

T. SPERANTX, prof. J. kifi.
Nu te apuci de Intreprinderl grele daca nu evtl In stare sA le
ducI la bun sfirgt.

393 Pe apa in jos.

IORD. GOLESCU, M88. n, p. 56.
AdicA n'a e.,it la bun sfìrit,§I cum am dice, s'a dus pé apA.
(Gomal). Se dice i despre un om lipsit de vointfi. V. HARAM.

394 Pe api in sus.

In susul opa.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 16.
Se dice pentru cele pg dos td piste putinfA (Gousci4, i despre
cel IndArAtnicI i riesocotig.

POVESTEA

Unula Atén oclatd mulerea 'i s'a 'nnecat,

Ctind la un T'In impreund en altele s'a scAldat.
El Cu o prajind 'n mina in virfu'l cu cirlig pus
Se ducea tot cAutfind'o pe cursul apel in sus.
Altul trec6nd '1 intrdbi, ce tot umbld cdutind?
El spuindu'l, tot-d'odata 1-pi cerii fi sfat, ;licdnd :
'Ml s'a 'nnecat, frAtiére, nevasta colea mal jos,
Si cum sd o gdsesc, nu scid, cli caut fdrii folos.
Bine, acela rèspunse, ce mg pe rit in sus?

1) Apa turbure aduce buturugt

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 407

CA apa 'n colo la vale trebue si o fi dus.

Nu crel, frate, el fi(Ase, sa fi mers pe apa 'n jos,
Ci ea cát trala In viét.i, tete le filcen pe dos;
Si socotesc ci i moíra d'andaratele s'a dus,
trebue, prin urmare, s'o caut pe ape 'n sus.
A. PANN, III, p. 18.

395 Ce pé apä nu curge.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 77.
P. ISPIRESCU, Leg. 33. ION GHICA
Seris., 56.Fa. DAMA, I, 323.

Íí gaduesce ce nu curge pe apti

A. PANN, Edit. 1889, pag. 64.

1i fetgaduesce marea cu sarat, giii clec ce 7114

curge pe apti
A. PANN, III, p. 78.
Se s.ice pentru lucruri grele i preste, ca o pare ce cade la fun-
dul apeT (G-ouscu).
Adice : ferie putin, aprepe nimic; ,,Luä i dinsul nisce halne,
numal a nu s'ice nescine ce nu s'a getit, si, de cheltuiale, ce p&
apti nu curge, i plece si el, cam in dorul len./ P. ISPIRESCII.

396 Aotéptä turburarea apei.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 5.
Ved! a Pescui.
Se slice pentru ceT ce astépte schimberT ca se se folosésce, ca
orbul turburarea apeT, dupe Evanghelie. (Goixscu).

397 A veni apa la gura.

Adice a fi in mare primejdie, desnedejduit, a da de un nena
mare. Iordache Golescu a slis, servindu-se de aceste oic6t6re :
t/Cand vine apa la gurcl, tete trec peste mesin.A./.
*
398 A se tinè departe de apä curgétbre.
A se feri de orT-ce primejdie.

399 A aduce apä dupi ce s'a stins focul.

REINSBERG-DCRINGSFELD, II, 351...
A Indatori prea tàrçliü, dupe ce a trecut vremea prielnice.

400 A ari api la put.

Cara' §i, el apa la pus.
P. IgnaRscu, Rev. Ist., I, 460..

dacoromanica.ro
'408 PROVERBELE ROMiNILOR

Nu cara apei la fdntdnei.

REINSBERO-DORINGSFELD, II, p. 262.

A. duce unde prisosesce deja ceea-ce ducem, §i nu pide fi de nicl

'un folos; a se apuc& de o mune& zadarnicl. Inteun mod figurat
.acéstä 4ic6t6re Insemnéza : a da sfaturI acelor carl ar fi mal bine
In stare de a ne povatui.
Latinil : In. sylvam ligna forre 4).

401 A ciri api la rlií.

Ac,elq inteles ca la No. 400.
Latinul 4icea : Mari aquam addere2); i Francesul : Porter de
4'eau ci la rivière.
4:
402 A scáte ca apa de isvor.
AdicA a desvinovAti pre cine-va de o pira.

403 A se scildi in apele sale.

Lasa set se scalde in apele el.
A. PANN, Edifia 1889, p. 113; II,
100. HINTEscu, 170. B. P. IIX§-
Ea, Etym. Magn., p. 1267.
A nu fi hnpedicat in plAcerile, in petrecerile, in desfrilnarile sale;
a fi In largul sèu.

404 In ce apa se scalda/

B. P. HX§ote, Etynt. Magn.,1280
Id 1281. FR. DAME, I p. 78.
Vedl Apa, Cap. VIL
Adia ce fel de om este, ce gindesce, ce scoptui are?
Apa din unele nun saú pirae, dupa credinta poporuluI, are o
inrlurire fatal& asupra viitorulul copiilor scaldatI cu ea.
Taci cä te-am sealdat
Cu ap5 de Prut,
fil tot urtt;
Cu ap5 de luna,
sa al tot de dual...
-EODORESCU, Poca. Pop.,
G. DEM. T
pag. 438.
De aci vine locutiunea proverbial& : in cc apd se sdaidd sau s'o
f seeildänd eutare. B. P. HARÉCr.

,)./k cara lemne In pildure.

A duce (adaoga) epa In mare.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 109

*
405 A nu fi in apele sale (in t.6te apele sale).
V. ALEXANDRI, Teatru,1717. FR.
DAME, I, 78.
N. POPESCU, Caiond.
1882, p. 35.
Adia a fi intristat, ingrijit, neliniltit; t4i, precum s'ice France-
sul : ne pas ètre dans son assiette.
Pärintii bagara de sémá ca nu mai e fata in apele eT.,, N.
POPESCU.
ABoierul nu e in tóte apele sale, II lipsesce o Sambátá.. V..
ALEXANDRI.

*
406 A o scalda in doné ape.
B. P. HXpErt, Etym. Magn, 1269.
Insemnéza §ovaire in paren, sag in modul de a le exprima, o
purtare in doi peri. Locutiune imprumutatä de la spalátorese. B.
P. BAsntg.

407 Ca doné picAtun de apà.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 381. HIN-
TESCU, 144. Da E. B. MAWR, 8.
B. P. aptt, Etym. Magn., 1268.
Arata marea asemènare.
Similiar nunquam potis
Acgua aquai semi. . . .
PLAUT. Miie8. II, so.

Italienesce : paiono due goccie d'acqua ; Frantusesce: ressem-

bler comme deux gouttes d'eau.

408 Cind niel apele nu sé mal misa.

P, ISPIRESCU, Leg. p. 109.

Cdnd fi apele dorm.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 377.
CAnd tétA natura sta adormita; aratä o tacere, o lini0e desg-
sirita. Locutiune din basme.
*A
409 8epte ape 'n chisäli/ä.
B. P. HX§DEti, Etym. Magnum, p.
1271. V. HARAM, inv. c Grivila, J.
Ialomita.
Adici lucru de nimic.
Acesta locutiune din Transilvania se dä ca réspuns acelifia ce
se laudä cal are multe némurI, carI insä, la un loe, nu sunt viio
mare tréba : Ce mal némuri I ?épte ape 'n chisalifei.. R. Sino,
c. Orlat, Transilvania.

dacoromanica.ro
110 PROVERBELE ROMiNILOR

In Moldova insemnézá: lucra de nimic, fAra niel o insdmnlitate;

se slice despre inrudirile förte depArtate. V. HAamd.

410 Te-a trecut apa sub Hull*

B. P. 111.'13E0, Etynt. Magn.,1271.
Se slice, in Meheding, cand e ger mare.
*
411. Are apa sorb.
BARONZI, pag. 44. P. ISPIRESCU,
.Rev. Ist., I, 232.G. Diem, revisor
scolar, J. Mehedinfs.
Are totul inodaturA, pIedici saù sfir,it.

412 A se duce pe apa.

10111). GOLEbC17, MM. II, p. 56.
A nu ei la bun sfirit.

413 A scrie pe apà.

AdicA a se apuca de o munel zadarnicA.
lar el bleojdind octal, cu buze deFhise,
Ascultà la tite ca la nisce viso
Era luI acestea ca and pul sl scrie
Pe d'asupra apiz vre-o istorie.
A. PANN, Fab. U, p. 13.
A scrie pe apti pentru neuitare. A. PANN.
EliniI aveaA IntocmaI aceeaft locutiune, Cu un Inteles identic.

414 Tot o apà.

to Gtuci., Saris. p. 317. B. P.
11.1.9ttr, Etynt. Magn., 1269.

A se face o apex' cu . . . .
PR. DAME, I, p. 78.
AdicA . la un fel, de o potrivA, impreunall.
,I-ml place egalitatea. Nu admit eù deosebirl i distincliunl
ealea lntre fapturile luI Dumnesled. Cer sd fim totti o apti.. ION
GHICA.
nAm fi fäcut o apä cu fratil notri. FR. DAME.

415 Ca pe spa.
Ca de pe apa.
B. P. 11X§Dttr, Etym. Magn., par.
1272. FE. DAME, I, 78.IoN AL In
SBIERA, Pov., 236,

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI. 111

*
Ca apa.
ION GRICA, SoriB., p. 302.
Adica inteun mod neintrerupt, curgetor, usor, biu i mult, Se
mal lice cand s'a pIerdut ce-va i i s'a plerdut i urma.
nLe spune bite ca de pe apei. ION AL LU/ SBIERA.
sIVOrbla bulgáresce ca apa.cz ION GHICA.
In limba Sardicá. se (Iice : Ischire una cosa comente i s'abba.
saper bene, fluidamente.

*
416 A cresce ca din apa.
.lezat6rea, II, p. '108. ION AL LI31
SBIERA., Pou. 120.

AdicA repede. Se o¡lice maI cu semi de copii, i câte-odatli, insä

rare-orI, de aceI care, in urma uneI crescerT prea repede, ati remas
ofilitl o slabI.
.Gresceci ca din apil ; cftt ar fi crescut allil inteun an., el eres-
ä lineo singar& 4» ION AL LU1 SBIERA.

*
417 h merge ca din apd.
Da ELENA SEVASTOS, p. 8. H. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, J. Doro-
hos.K. A. ZABIFIRESCU,DIACON, inv.
c. tiubienjs, J. Dorohoi.

AdicA usor, bine.

FemeTa-sI llama fetele cu telte bunktätile, iar Miatulul il da
munid mAmAligA cu cir i bors limpegIor, si de duda cela tot eri
mal gras çi mal frumos de cit fetele.
,Inteo diminég l'eme% trimite ca baiatul la eamp si pe rata cea
mare ca se vaca ce face acolo de 'i merge ca din tipa... E. SE-
VASTOS.

418 A face un lucru apa.

B. P. H4ctil, Etynt. Magn, 1271.
A 'I fura, literalmente : a 'I face sä se scurgä.
.11imer eI (pAgubasil) si la casa unde se träsese Românul si Ti-
ganul dupl ce ficuserd vaca apci. Fotyíra din Sibiu,1886, ti.

DE A PROPE
Ved! de Departe.

dacoromanica.ro
112 PROVERBELE RONANILOR

A ARA
*A Vedl Orz.
419 Boh ara pi caii manknoi.
I. CREKNOX, POV., p. 331. L
VALENTINRANU, 45. K. A.. ZAMPI-
RESCU-DIACON, invit. C. $tit4 eienis, J.
Dorohos. FR. Dastt., I, 179.

Boul ara î calul mandnca.

IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 85.
VeI Orz.
Adicä c,e1 slab muncepee pi c.el tare manemck munca celui slab,
(GoLpscu). Sak, mal bine dis, harnicul lucrézi pi lenepul se folo-
sesee de rodul muncil acestula.
Un proverb din Languedoc dice : Lous chtivals codrou, é loas-
clzés prenou I).

420 Ara, macina, manincA.

A. P tNN, Edit. 1889, p. 161; III,.
130. HINTEscu, 5.
Se dice acelora carT cred ck un lucru se pote face upor pi se mirk
60éndu-se inpelati in a,teplárile lor. Are acelaT inteles ca:
rifa, bea

421 *Cu un bou nu s'ara.

D. A. Ilmsscu, Gopen, Macedonia..
Barbatul singur nu péte triii bine, nu pote finé o casa.

ARAMA
422 A 'pi aratA arama.
V. ALEXANDRI. L CREANG4 Pov.r
p. 208. Da SOFIA NIDEJDE, Nac.,.
30. LkURIADI pi MAXTM, I, 80.

A 'p da arama pe fatei.

FR. Dasuk, I, p. 86.
Vejt Bene.
A Vi da pe l'al gAndurile sak nkravurile cele rete. Acéstii locu-
tiune este imprumutatil de la banil de aur sall de argint Banil
calpi se fAceaii inainte vreme de aramk, pi se cAptupeak cu un strat
subtire de aur sail de argint; &bid se rodea acésti ciima91 se vedea
arama banului.

C.aiT alérge I megarli se folosesc (prind).

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 113

ARAT
423 Din arat 'And 'n arat.
h.RNIK-BiRSAN, Poes. Pop., p. 255.
Locutiune proverbiala pentru a arata un interval de timp rea-.
tiv sctut
Tu, mandrup, asa ()iced,
CA nu este om pe lume,
Pe noi sA ne despreune ;
EatA omul s'a aflat,
Pe nol ne-a despreunat
Din arat pánd 'n carat.
Poesir Pop.

AR.A.TUR
Veal Aretturcl Cap. XVII.
424 Aratura bunA pururea 641 da In guri.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 135.
N'o lash din mana, adaogi Golescu.
Munca sirguit6ra tot-d'a-una aduce folos.

425 Aratura cu cat mat adânci este, Cu eta mai mult ne

folosesce.
IORD. GOLESCU, Mss. 11, A sent. 6.

A ARDE
426' Arde locul sub el.
P. Iii§DEO, Etymol. Magnum,
p. 4511.
Se slice and cine-va este prea lute sad prea harnic.
Top ace§tI cal, lutl ca focul,
Ce sub dingii arde locul.
STAMATI, Musa, I, p. 64.

ARDEITTT
Veg lepure.
427 *A fi ca ardeml.

*lute co ardelui.
IORD. &CUM; MR. II, Asent. 10.
Se dice despre 6meniT Tul i suparado0 : Nu te iuti ca ardeiul.
Piper, non homo, sliceall LatiniI.
8

dacoromanica.ro
114 PROVERBELE ROMANILOR

ARGINT
*
428 A scáte, a face ca argintul.
Adici a desvinovAti pre cine-va, a '1 scite curat dinteo afacere
in care purea si 'O lase renumele i cinstea.

ARGINT-VITJ
*
429 A fi argint-viii.
AdicA vivid, neastimpérat.

ARIA
430 De cdt in tata ariii, mal bine in capul 'oculta.
IORD. GOLESCU, Mss. II p.117.

De cdt in fata aria, mal bine in capul locului.

A. PANN, Edit. 1889, pag. 145; U,
144; HL 448. limpscu, 58.
Adici mal bine la inceput sA ne tocm1m, dicit in urmA sil ne
gileevim (Gouscu); cAci, precum mal dice Rominul : Cine inträ
firet tocmélei, iese fara socotéld.
Se pite, dupA cum observA D. 13. P. H4d6fi, Etym. Magn., p.
1640, ca acéstA dicet6re sA OH o veche originA italicA agricolA; se
observAm insA, cA intelesul locutiund italienescl : pagare insft
roja, ---= pagare immediatamente o sul luogo Ov'è il creditore, se
deosibesce, Intru cit-va, de acel al dic6tireT rominesd.
*A
431 Mal bine prigonire la holdà, décAt gAlcéva la arie.
IORD. GOLESC17, Mss. n, p. 107.
V. HARMA, Inv. c. Grivita, J. Tutova.
Adiei maT bine inainte si ne luAm m6surile de cal in urmA, li
mal bine sfadi la tocmilA dicAt la plata (Gotescu).

A$CHI _A.
*
432 Aschia nu sare departe de pomul tamt.
*
Mchia nu cade departe de trunchiA.
L G. lhattrrINEAN11, 24. L BX-
NESCU, pro f. J. Roman.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX '145

zs.
Agchia nu sare departe de butuc.
ICI& LITA, Transilvania, la Etym.
Magn., p. 1982.
,A.
Agchia nu sare departe de trunchiii.
S. MIAXILESCU, ?ezett6re, I, 221.
Copilul va sem6na pArintilor sèl. Are un inteles mal mult defa-
Torabil, ca si t uvintul frames : La pomme ne tombe jamuis /oin
4e l'arbre.

AUR
Val! Aur, Cap. XVII; lepure, Mal,
Mugar.
0
433 Ori-ce lucesce nu se Intelege aur.
'ORD. GOLESCU, M88. II. p. 10.
0
Nu e aur tot ce streduce.
G. MUNTEANU, p. 31.--lika0Lm tic.b,
p. 82. REINSBERG-DORINGSFELD, I,
pag.15.

Nu tot ce lucesce este aur.

I. G. VALENTINEANU, p. 9. ham.
Calendar Rom., 1892. Da E. B.
MAWR, p. 1.

Tot ce lucesce nu e aur.

BARONZI, 64. litaTuscu, 92.

Nu tot ce sclipegce e aur, gi nu tot ce sb6rti se

mäneincet.
DREPTATEA, lanuarie i 895, Banat.
AdicA ori-ce rap. nu e si frum6sä, si ori-ce zmerit nu e si sfänt,
11 c. 1.1. (Goixscu). Nu trebue sa judeclim dupA fala, care adese-
ori ne 'Ate inseli. Acest proverb nu este popular .,,i se intrebuin-
tézA numal de literati, si acésta férte rar.
Francesul dice : Tout ce qui reluit n'est pas or. Italianul
Ogni luccioli non e fuoco 4). Spaniolul : Non es oro todo le que
reluce 2).
*&
434 Aurul qi. in glod stralucesce.
H. D. ENESCU, inv. COM. Zaniostea,
J. Dorohoz.

Tot licuriciu nu e roc.

Nu e aur tot ce lucesce.

dacoromanica.ro
 116 PRO VERBELE ROMANILOR

Omul cel bun, omul de vahire se cun6sce, in orI-ce trepa a so-

cietAte s'ar afli.

435 Aurul nu sé unesce nim Cu fierul niel Cu otelul.

IORD. GOLESCU, 11183. II, p. 1.
Adid ceI bunI eu ce! reI ì cu c,eI prostl (Gouscu).

436 Pre aur focul, mra pe priiaten primejdia ispitesce..

D. CANTEMIR, Ist. lerog., p. 315.

Aurul in foc se leimuresce.

HINTESCU, p. 7.

In nenorocirI, in primejdll, in ceasurile de grea cumpene se cu-

n6sce valórea omulul; incercfirile fi dovedesc.
.116111 pentru sliva rea se pezesee, Tare bunul, ea metalul in foc,
cu nevoile se liimuresce. D. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p. 301.
wPre aurul fol, pre fieru meschiul (rugiva), ha pre dreptul ne-
cazurile ;ti dodaTefile interese.. Sr. ArcuTni.
*
437 Aurul deschide raml.
A. PANN, III, p. 27. HINTEscu, 7.

Cu chela de aur se deschid portile raiului.

Da E. B. MAWR, p. 8.
Ve4I Cheie, Ratu.
Aratil puterea banuluI.

438 8i aurul, cat dé cinstit, murdalic inteinsul tot s'a

Osa.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 96.
Adid niel unul tare cel mal mic cusur (Gouscu).

439 °Aurul este ocluul draculm.

A. BADESCU, preot, c. Marginent,.
J. Praltova.
Ved! Ban.
Aurul sau baniI ispitesc pe limenI a '§1 uItit datoria.
Poporul slice a aurul este oclaul dracului, pe care i ra SGOS
Sfântu Ilie plesnind Cu bidul, li de atuncI a remas pe pimint.
Etym. Magn., p. 2126.
*
440 A manca aur cu lingura.
A fi cheltuitor peste mesurà.

dacoromanica.ro
 NATURA Mid 117

B.A.L.A.RIA
44i Biliria cresce repede.
Da E. B. MAWR, p. 47.
Vet;11 Burtaand, lérba.
Sub acéstA formA, proverbul nu pare a fi românesc.

BALT A.
Yell Brewed, Rot, Nebun, Peace, Pt-
catura, Rays, Vra.
* b.
442 Are balta pesce.
TARA-NouX,1887, p.536. fa Ltior.
Magn., p. 2399.
Veçll Peace.
Adici : sciä cA se MIA In mare numár, se va gási, se va face
neapärat.
*P
443 N'are balta pesce.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohm..Da Z. J., com. Fede?ts, J.
Tu tova.
Se Oice and nu se allá un lucru care trebuk neapärat sA fie . i
-cu belpg, acolo unde 'I cAutAm.
Nu i se tree t6te cele. Da Z. J.
*L
444 A da cu miciuca 'n balta.
V. ALEXANDRI 86 LASCAR ROSETTI,
Mss.K. A. ZAISFIRESCU-DIACON, inv.
c. Oiubienis, J. Dorohoi.
*L
A da cu bdta 'n baltd .
AL. MARTINIAN, J. Rfov.
Veylt AO.
A face o muncA zadarnicA, 0 precum dice Fraucesul : Battre
l'eau saA donner un coup d'épée dans reau.
* b,
445 A rémäne Mild.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., p. 232.L
CREANOÀ, Pov. pag. 141, 230. FR.
DAME, I, 416. Da SOFIA ISUDEJDE,
Nuv. p. 175.
*L
A Iasi balta.
S. MINXILESCU &zatárea, II, p. 75.
AdicA a remäne sail a lAsh pe loc, neisprAvit, pArAsit.

dacoromanica.ro
118 PROVERBELE ROMANILOR

446 A lasi In baltä, pe .

FR. DAME, I, p. 116.
A perlisi pe cine-va cend se afile inteo ineurciiture, tuteo pri-
mejdie ére-care.

447 *A fi In
AL. BELDIMAN, Trag. III, p. 449.
Adicá a fi pIerdut, prapedit, a fi inteo nevoTe sati necaz.
Intre el avead nidejde a lucra s'a isbuti,
Interesul la Domnie, cu dinsil a'l isprAvi;
Cu curul in doué luntre, parimiea co avem,
NIA tem sA mi-'l vèl in baila, cum pe cel mal mulil vedem.
AL. BELDIMAN.

BARABOItT
Ved' Color.
447 b Baraboie.
LAIIRIAN MAXIM, Glosar, p. 59._
Un ce de pulina Insemnetate, un nemic, o secAture.
A se vedea in Etymologicum Magnum, p. 2477 s. u.
sed baraboTuluT dupe D. S. Fl. Manan, Albina Carpa-
Leyendabaraintlei

lilor, 1879, P. 327.

B T
Ved! Baltd.
448 Beta ara doné capete.
Veril Bit.
Se dice aceluTa care se laude ea va ratee 1.01 altuTa; precum lo-
vescI, poli fi lovit la rindul Mí. i precum a ylis Hristos Sfentulul.
Petre: Cine lovesce cu sabia, de sabia va peri.

BEIN.A.-PORCULUI
*
449 Ca be§ina-porculm pe lenga trandafir.
IORD. GOLESCU, Mss. JI, Asem. 20.
V. HARAM, inv. c. Grivita, J. Tutova..
Ved lrandalir.
Adice : ce-va prost pe Unge un lucru de pret, uritul pe Unge_
cel frumos, s. c. 1.

3) O fl6re de cAmp

dacoromanica.ro
 NATURA. Eista 119

BET
Ve41 Balta, Barbat, Cáne.
*A
450 A fe§teli bétul.
S. MIIILLESCU, ?ezat6rea, II, pag.
47. FR. DAME, II, 20.
A
A feqtelit b4u1 de amdtzdoug capetele.
T. TEODO Timm, ?ezatérea, III, 7.
S. MRau.Escu, ezat6rea, I, p. 218.
Se slice de acela care nu a isbutit in intreprinderea sa , care a
AR o rusine.
Dupk aprecierea faptei se spune a a festelit b6lul de un capet,
de amindou6 capetele, sati de tot. De obiceIg, in, Téra-Romfinesca,
acéstA locutiune se intrebuinlézá sub forma simpliticati : a fep-

451, A da prin Vét.

I. CREANGX, Pov. p.19; Amint. 37.
Vetil Cane.
A. fi indrAsnet, obraznic. Se aude, mal cu sémA, in Moldova.. Se
mal dice i : dà garba, Cu acelas fnleles.
Dau prin bet de obraznicT ce wail.. I. CaBANGI. Expresiunea
complectA i primitivA coprinde o asemènare Intre omul obmznic
c.ti allele care, cAnd te aperT de dinsul, da prin bef in loo de a fugl.

452 Bétul are cloud capete.

H. H. ENEscu, ilia'. c. Zamostea,
J. Dorohos. ADENARUL, No. 1945.
Vell Bata, Ciomag.
Se s.ice aceluT care se laudA ci va face réii altula ; precum lo-
vesd pofifi, i tu, lovit la rindul
Cest un sabre ci deux tranchants, slice Francesul cu acelas
mieles.

BIZDOC
453 A sari bizdocul cui-va.
Din chiar senin Ii sare bizdocu.
LAIIRIAN & MAXIM, Glosar, p. 64.
FR. DAME, I, 138.
VeGt Tandarcl.
A se sup6ra de-odatA, &rfi pricinit, i pentru lucrurl de nimio.

dacoromanica.ro
120 PROVERERLE ROMXNILOR

BOB
454 Bob numérat.
V. AEXANDRI, Coral. Lit., I, 281.
IV, 338.T. SPERANTX, Anee. I, 20,
FR. DAAIR, I, p. 142.-1. NEGRUZZI;
Conv. Lit., II, 44.ION AL Uf! SBIERA,
Pou. 277.
AdicA : intocmal ava, Inteun mod lAmurit, deslu§it, precum se
numèrA Cu boba. »M6 silesc sA le ar6t bob numerat.. I. NEGRUZZI.
»Le-a spus tóte bob numérat.. 'o< AL LUI SBIERA.
A se vedea in T. SPERANTÀ, I, p.17, anecdota Calendarul Popa'.
Un preot care-g numèrA çi1eIe cu boba, perdut socotéla, din
pricina preoteseI, dat de Pasci cand se ondea in mijlocul pos-
tultd cel mare.
In Descrierea Moldavia de Dim. CANTEMIR, p.157, citim : u Ver-
gelatul este o specie de divinatiune, ce se face in néptea spre prima
Ianuarie; Moldovenil adecA pun, in acéstA nòpte, nisce vergele in
certA ordine, si cred cA in diminétA li se aratA tot binele saù 0111
ce are sil ajungl in decursul anula Tot acésta o fac i prin unte,
bobi i 61e, w.date inteun mod cum schl eT.»
*
455 negru bobulm.
D. CANTEMIR, Istoria lerogl., pag.
110, 240.
Adici fárte putin.
»44derea pre inteleptii, buni chivernisitorl i credinciosl dere-
g6torI impreuni cu cela! lor de frunte sretnicT, in dréptA socotéli
buni chivernisélii, negru bobului mAcara cevag a sminti,
peste socotéla omendscii este.» D. CANTEMER.

456 Nici doue bébe leganate.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 387.
Adica : niel un lucru cat de mic, absolut nimio.
»Se Mea row ca sfecla, se zapAci pan& inteatata de nu sciù, de
o cam data, sA Oca nici doue bòbe legeinate. Atat de mult se fis-
ticise el.» P. ISPIRESCU.

457 Nici beä.

Adieli : de loe, nimic. A. nu sci b6ba de carte.» »A. nu pri-
cepe beka..

458 Pare-cd nu sunt top bobil.

LAURIAN MARO!, Glosar, p. 78.-
Ve0I lime. FR. DAME, I, 142.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI 121

Adica a pare supérat, buimac de cap.

In acésta locutiune se aude, slice Laurian, boghil, boa:, asa !neat
pare rämané indoios, daca este vorba de bobi, sati de boi; In in-
tAiul cas s'ar Intelege ca. la datul In bobi, lipsa de dire-care bobi
saü réua lor cadere, anuntand un räii, baga pre om In grije, %tit
in al douilea, ca perderea de niscai vite a cufundat pre om In In-
tristare.
E, cu tóte acestea, cu neputintä sa. rämäna vre-o nedumirire in
mintea nástra cAnd audim: nu'if, sunt tog boil, a--casd ; locutiune
In care cuvintul a-casd preciség, fara Indoiala, intelesul cuvintu-
lui care '1 insotesce.
*
459 A da cu bon.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 78.

A da in bobi.
FR. Malt, I, p. 142.

A trage cu bobii.
FR. DAME, I, p. 142.
A ghici viitorul cu ajutorul bobilor, de unde locutiunea prover-
biall : a nemeri, a ghici intocmai, a ajunge la timpul oportun.
«Pare ca dati, cu bobii afp de bine sciti ce am cugetat noi. nLAu-
RIAN & MAXIM.

Bobs, bobghs or! bogi se lice grAuntelor cu care se calla in bobl. In bobi nu
-se poke anti de cit eu grdunte de popuvol. GrOuntele care se eau% In
boghl, trebue si si desfaci de vtlulete, si fie curate pi bune. Cand te duel la
babi sä cante in bobl, ea cob:5rd din pod un popuvol pi desface grauntele
ce-I trebuesc. De vine la casa omulul, trebue sA-i dal un popu%)1, si-1 desfaca
ea de pe clucilad. Cu griunte dejghlocate nu vra si caute In bobl.
Bobil se alcatulese din 41 grAunte curate vi marl. Cind baba cauti bogl la
mal mal multi din cask schimbi un bob din ce! 41 vi apol cauti. In bobl se
Arage In genere pe sita; dad sita-I spartd, se cautd pe o pernd; pi dad nicl
perne nu-s In casi, pe masa orl pe laitA.
Inainte de-a se trage (de a se invira) bobil, el se menesc. In menirea lar,
baba Oice : .41 bobl, bine rill, bine gleiti pi mie drept sl-ml spunell; cum
vciut a rdsiri, a crevce vi a vi face bébe, si scitl si-ml spune-11 dad G...
are &I vie chefos, voInie pi in duvl bunt. a de nu, in foe v-olu arunci..
Dupi menirea acésta, care variazi dupi localitAtI vi babe, grountzle se in-
tind in lung pi se despart in trel grAme01.Inainte de a le despirti In grima-
gldre, se sumutd ca copiil, vi se face pe el semnul cruce!.
Din grOmdgléra din mijloc se desparte cite 4 fire, p.inA ce rimine 1, 2, 3
or! 4 vi se pun sus, In dreptul grimeglel. Acelav lucru se face cu grAmOgifira
din drépta pi ces din stanga.
Bold pot si pice pe 5 orl 9. Cind bobil cad pe 5, cel pentru care se cauta,
sosevce indati; and cad pe 9, el sti loculul. Dupd ce s'ad scos intâiul rind
alcAtuit din 3 grAmell de 1, 1 vi 3, orl 2,1 pi 2 orl 2, 2 pi 1, orl 3, 3 vi 3, sad
3, 4 vi 2, orl 2, 3 pi 4 etc., grAuntele se amesteci pi procedindu-se ea intdiu,
se scot alte grOmAgleore. Aicl e pica vi In 8, orl 7, orl 10, orl 12, IV a. Bobil
coprind 3 rindurl In lung vi lat, fie-care rind alcAtuit din grimAglére.

dacoromanica.ro
122 PROVERBELE ROMANILOR

Unu arata bob 80SLiOr ; 2 indoIala ; 3 bucurie ot 4 vorbe ; rindurile din ganga
e emcina stretind a oi partea din drdpta «in pasa.«
In bob se cauta fetelor de au sil se marite, flacailor de au si se ins6re, ibov-
nicilor despre dragute, dragutelor despro ibovnic, femeTel cand II dus barbatu
departe, pentru perder!, scarbe, o. a. M. burescu, $exciiérea, III, p.128-127..
* 6.
459 13 Bob sositor.
Se dice cand 6re-cine sosesce d'o-data pi la vreme prielnicA.

BORT.A.
*
460 Cänd la borta, borta din
L BINESCU, profesor J. Roman.
VariantA din Moldova a dicAtóreI care se aflä la cuvintul Gaura.
Se dice d'id cine-va era gata sA termine o afacere pi dinteo.
imprejurare óre-care a scapaeo din mänA.
*
461 A facut borta 'n apa.
I. TITORIAN, profesor, Besarabia.
Veçll Apa, Gaura.
AratA o mund zadarnicA, fitrA niel un rost ; se dice de omul prost..

BOSCA.
Ve0I Padure.

BOSTAN
*L\
462 A prins bostanul cáda.
L IUNEscu, profesor, J. &n' u".
Adica : cel slab a capAtat putere, Cu acelap inteles ca : a prins
n'antediga céjet. Se dice despre parvenig; despre tia( carl, plecall
dinteo stare mal j6sA, ad adunat avere, s'aä ridicat la o tréptit ma%
inaltA in societate.

BOSTAN A.
463 Bostana fara pändar.
IORO. GOLESCU, Mss. II, p. 85.
AdicA norod t'Ara stApan, pi avere fAra ingrijitor (Gouscu).

BOSTANA.RIA.
N 01 Frica.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 423.

BRAD
* Ve41 Tau.
464 &Naif, ca bradul, prost ca gardul.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J..
Dorohat.
Se s'ice de gmeniI cel chipesi cari sunt tot-d'o-datA si prostl.
Asemènarea intre omul inalt si chipes, si bradul se intAlnesce,
la fie-ce pas, in literatura poporand. : Era un brad de Romdnaq-.

465 A jua bradul.

LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 91.
Adici a jucli la mirésA, in presliva cununiilor, numitA diva de-
brad sag bradul, san In sliva de cununie pana se pornéscA la bi-
serie&

BRANICE
*
466 Branisce nu se face de o tufä.
Herghetie de-o iépa clufa,
i. branire numai de-o tu fa,
,.

Nu sé face nicl-odatä.
A. PANN, I,134.HusTEscu, 75.
FR. DAME, I, p.155.
Vell Copac.
Cu o singuri fapta bunA nu potI fi socotit om de trébA, cu un
ban in pungl nu etI bogat, s. c. 1.

BRAZDA.
* 6,
467 A da sau a se da la brazda.
A. PANN, II, p. 95. L CREANGL
Pov. 7 4c. 230. FR. DAME, I, 155.
Conv. Liter., IX, 284; XI, 484.
*6
Se det 136 (pre) braza.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 66.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, 91. G.
MUIITKANU, 72.L IoNescu, EL 224.
I. BANEscu, profesor, J. Roman.
AdicA sg dgdA cu munca, sg l'ayaa a munci (G-ouscu). Intr'un_
Inteles mal larg : a se deprinde, a se obicInui cu ce-va ce nu II pla-
cea la inceput, a intrA pe c,alea bunA; a sili pe cine-va sA urmeze
dupA placul nostru.

dacoromanica.ro
424 PROVERBELE ROMINILOR

Buna n6str5 gazdA

Se dete pe brazda.
A. PANIV, II, 95. IHNTEscu, 69.
Laurian §i Maxim privesc forma : a se da pre brazdel ca .pre-
sintAnd o combinatie fonetic& contrarie neplAcuti ure-
lor romanesd.

468 A pune In braza

FR. DAME, I, 195.
A pune la tréba.

BRUDINI
469 A se feri de brudinii si a da peste putina.
A se feri de un r6d qj a di de altul mal mare.

BRUMAR
Veçli Cap. XXII.

BUCATE
Ve4I Neghina.

BUJOR
Vi di Cap. XVI.

BUMBAC
470 *A '1 atinge cu bumbac.
G. MUNTEANU, p. 72.

Te atinge ca bumbac.
A. PANN, III, p. 63. HINTEscu, 7.

*Omlu aestu ti taiie cu bumbaclu

D. A. Mumscu, Goperi, Macedo-
nia.D. DAN, Molovigte, Macedonia.
A ride de cine-va intr'uu mod sublire, a necAjl in glumit §it Cu
worbe duld. Fraucesul dice : nuetter avec une queue de renard.

471 A cresce in bumbac.

LAUREAN MAXIM, L p. 221.

3) Aceet om te tale Cu bumbacul.

dacoromanica.ro
 NATURA Ewa 125.

Adica fAril asprime, inteun mod prea moleitor ; se slice despre-

copiI.

BUMBEN
Ve4I Cap. XXII.

BURETE
Vasil Pored.
*
472 A toe& cm-va gura bureti (la bureti).
LAURIAN S: /Gam, I, p. 238.
Ve01 Drao.
A vorbi cu o nespusi lutélti ver(;11 i uscate.

BURUIAN A
VeG1 a se Sperid.
* P
473 Burieni sé gasesc si In cea mai Mini gradini.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 86.
FR. DAME, I, 469; II, 78.
AdicA 6menl pro.,tI cam prètutindenea (GoLEscu); §i nu e om-
farli cusur.

474 Burumna rea cresce curénd.

LAIIRIAN & MAXIM, Glosar,106.
FR. DAME. I, p. 469.
Veli Balarie, lérba.
Se slice, in gluma, de copia earl cresc repede.
Francesul slice : Mauvaise herbe crolt toujours. Spaniolul :.
Yerva mala no la empece la elada 4).
*A
475 Burmana préstä cresce §i. In para.
I. 13;kriescu, prof., J. Roman.
AL. DUMITRESCU, p. 131.
Gel sArac trálesce, unde ar peri altul deprins Cu o viélA mal buna-
Prin stäruhat6 putem ajunge la multe lucruri.

BUTÉN Vedl a Dortni, Mort.

* P
476 A remane buqtén.
G. DEM. TBODORERCU, Poasis Pop.,
324. FR. Watt, I, pag. 471.
Adic.4 cu totul singur, Orbit de t6ta lumea.
l) Ingbetul nu stricA ierburile cele rele (buruIenile).

dacoromanica.ro
126 PRO VERBELE ROMAN1LOR

In credintA, de sciam
Cat o sA pot Inteun an,
Nu mè mal amorezarn,
Remcineam singur
G. DES. TRODORESCU, Poesii Pop.,
pag. 324.

BUSUIOC
* Ve4T Foc.
477 A drege busmocul cm-va.
M. LUPESCLI, invèl. c. Brosceni, J.
Suciava. Da Z. J., Berlad, J. Tu-
tova. I. Bbiascu, profesor, J. Ro-
man. G. DIAN; revisor sedan J.
Mehedinfi. GR. JIPESCII, Opincar,
p. 16. FR. Daft, I, p. 393.
Adica : a se imprieteni cu cine-va, a fermeci, a se impacii cu
-dinsul; a drege lucrul. Se Intrebuintéza, insi rare-orT, cu intele-
sul de a maid..
HD'odati a malcieo, a 'nmarmurit boleru. Fésnetu avù dreptate,
par'c'a fost prooroc, or nasdravan, or dahid : hal boieru ii drese
bustaocu 'n chi:A pan' alte vorbe.s GR. JIPESCU.
La pa, cand vre-o fata ar don i sa se mirite si nu are pelitorT,
se duce la cate-o baba sa descante de maritat, i atund se doice
ca se duce sd drégd busuiocul.
Bustdocé nu te-al coke,
Si sArnéntA n'aI mat face,
CA din aminchira ta,
S'a scocIorit dragos tea.
Sezdtérea, I, p. 112.
In D. G. DEM. TEODORESCU, Poesa poporane, p. 376 citim Ti-
nèra, care 's1 face de dragoste, iea o stebla de busuToc, o lega cu
-ala de matase rosie, anina si o moneda, pune busuTocul inteo stra-
cu apa neinceputa i rostesce cuvintele descanteculuT :
FARMEC DE DRAGOSTE.
DuminicA diminép,
CAndqiva se aurndla,
M'am sculat
S'arn plecat

Omenil vèdéndu-mé. au 4is :

Ci 'I (cutare) drigost6sd.

Cea din tótA lume 'alési.
Cum e ales busulocul

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 127

Dintre tole florile

Din tót odórele.

Cum nu póte intra popa

In bisericA
Frint busuloc
Si fAra de isop,
Asa fiir' mine
Si nu pólA 'n joc,
Tóte cele-l'alte fete
Sè li se parà
Pe ling5 mine
Ca nisce
Ca nisce cióri conogite,
Peste gard ce 's asvérlite.

BUTUC
* vedi a Dormi, a se PLO.
478 A se urca pe butuc.
V. "Daum, inv. cont. Grivita, J.
Tutova.
A se 'naltà, a isbuti in Intreprinderile sale. Acela, luteles ca.
a se sui scrafa in copae.
*Ls.
479 A trage cui-va butucul.
I. CREANGX, POV. p. 267.?ezcitó-
rea, I, 208.V. HARAM, inv. C. Gri-
visa, J. Tut ova.
A inelà, a priude pe cine-va, a '1 dobori, a 'I lasà pe jos.
.§i dud pe aprépe miedul nopteT, fata Impdratulul se preface
Inteo pasdriea tti sbéra, nevdduta prin cinc! strajl. Dar ajuuge pe
la strajerul Ochila, el sirekantil mi ti'o vede, O. da de scire luY
Pasdrila dietnd
1116Y, feti,dra impdratulul ne-a tras butucul.. I. CREANGA.
Origina acestel dicdtorI se explica prin No. 478.
*
480 Da tot peste butuci.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, ¡nat. C.
tiubienii, J. Dorohat.
prost, se impedied de ort-ce.

481 Butuc de pädure.

LAURIAN 8: MAXIM, I, p. 684.
OM necloplit, fdra niel o crescere.

482 A nu fi din butuci.

I. CREANGX, POV. p. 219.Da SO-
FIA NXDEME, Nt4V., 422.
Adidi a nu fi prost, tampit.

dacoromanica.ro
128 PROVERDELE ROMiNILOR

.Harap-Alb, vede el bine unde merge tréba, ci dear nu era

din butuci ; dar, neavind in cotro ese milinit.. . I. CREANGA.

BUTURUG.A.
* b.
483 Buturuga mica réstárnä carul mare.
A. PANN, Edifia 1889, p. 79; III.
29.P. LSPIRESCU, Rev. ht. I, 454.
L G. VALENTINEANU, 20. G. MUN-
TEANU, p.150.AL.DusumEscu,138.
I. DUMITRESCU, invgf. c. Gdnciova, J.
Dolj.H. D. Easscu, inv. c. Zamos-
tea, J. Dorohos.Da E. B. MAWR, 50.
B. CONSTANITINESCU, Carl. Cit., II,
45. G. DEM. TEODORESCU, Cercet.
92. V. FORESCU, Folticens, J. Su-
cutva. VARRON, p. 20

Buturuga micä rtst6rna carul cdt de mare.

DARONZI, p. 53. HasTEscu, 20.

Buturuga midi, carul mare 11 prä vale.

V. ALEXANDRI, Cony. Lit., VI, 138,
vedt Petra, Radkina.
A dica §i cel mal mic dobeori pe cel mal mare; un lucru de ni-
mic, tare nu se iea in sémi, pite nimici intreprinderea tea mal bine
chibzuitii. Intr'un cuvint e grauntele de nisip de care vorbesce B.
Pascal.
D. I. Dumitrescu, invégtor din Dolj, di acestul proverb un in-
teles ce-va deosebit : Un tiran harnic, dar mic de corp, face mat
multi munci de lit altul mal mare §i mal voInic..

CALE
Vedt Cale, C.op. X, Flataand.
*
484 Calea batuta este cea ma' scurtä.
P. ISPIRESCU, Rev. Id., L 455.
FR. DAME, I, p. 482.

Calea batutä (e) tot-d'-auna cea mai scurtä.

LAURIAN 8., 2/IAXIM, I, p. 127.Ilm-
TEscu, 22. L IONESCU, II, 133.

Calea bdtuta de tati, este cea mai sigura.

LAURIAN 8. MAXIM, I, p. 132.

dacoromanica.ro
 NATURA mica 129

Carie lasa betera cala pre nova, tesco se aflet

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.I,10.

Nu lasa betera cala pre nova 2).

F. MIKLOSICH, RUM. Unter., I, 13.
CAd urmind'o nu te pug ritici nicl-odatit.

485 Calea dripti e cea mai scurta.

BARONZI, p. 60.G. MCNTEANU, 30
0 150. IiimTEscu, 22.

Calea drépta este cea mai band%

BARBU CONSTANTINESCU, Cart. Cit.,
II, p. 45.
Ve(II Drum, Cap. XVII.
O purtare cinstiti. i fAiä ne duce mal u'or ;4, mal sigur la le-
lul dorit, decit viclesugurile pi cáile

486 Pi cale surpata si nu calm, ca si nu simnel.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 111.
Adica pi cuvinte preoste ì fArA temeid si nu te incres11, a te di
in cap (Gcmiscu); si nu te incredi in eel 1.61; si nu te amestecl
lute° afacere necorecti.

487 Pe cale strImba In veci te Incurcl.

Gouscu, Mes. 11, p. 57.
Adici Cu strimbatate pururea gremcI (Gotesco).

488 Valea calea feanculm.

LORD. GOLESCU, Mss. la, 18.
Se dice la vorbe nepotTivite (GoLescu).
In judetul Buziu se intrebuinfézi cu intelesul de : I-11 merge
rill (CESAR COLESCUVARTIC).
In acest judet se allá o vale, numiti Valea-TeanculuI sail Tin-
prin c,are trece un drum primejdios, ast-fel cA, pentru Bu-
zoIenT un drum ea acel de pe Valea-Teaneulul , represintA o cale
grea de strilbatut i chTar primejdi6s6.

489 Cale-Vale.
V. ALEXANDRI, Convorb. Liter., It
p. 328. L CeyarroX, XII, 214. P.
Ismasscu, Rev, Ist., I, p. 455.

') Carole lasa vechla cale pentru (cea) noui, IntArtlie (tntaAllat se Oa).
e) Nu lAsa vechia cale pentru (cea) nowt.
9

dacoromanica.ro
.130 PRO VERBELE 110MAINILOR

Calea-Vale s.
FR. DAME, I, p. 183.
AdicA niel bine, niel rátl; potrivit.
*
490 Cale lunga
Sa le-ajunga.
I. CREANGX, POV., p. 207.
*
Pi de vara
Pdna séra,
Cale lunga
Sa 'I ajunga.
L C. FUNDESCD, pag. 31.
Locutiune proverbiala, mata din basme, prin care se aratA ma-
rea lungime a drumulul care s'a fAcut.

CAMP
Ve1;11 Padure.
49 I In câmpil ce' mal frumosi gi plim de flon sé gasesce
si scaletele.
loso. GOLESCII, Mes. 11,16.
mica filtre ceT bunT si un nebun(GmEscu); nu e om fArA cusur.

492 A mesura cämpurile.

Umbla gonind vinturile,
$i mgsurdnd cdmpurile.
A. PANt, II, pag. 48. HINTEscu,
70. G. MUNTEANIT, 72.
A umblà fAra niel un rost; se slice si de ceI lene;sT.
*
493 A luà (a apuca) peste câmp (campi).
LAIIRIAN & MAXIM, I, p. 363.
A /ud peste cdnip : a se abate de la subiectul vorbireT, a :dura.;
cu acelas bateles: a apucci peste cdmp, cu deosebire basa cá ce l ce
apucd peste cdmp, p6te face acésta nu cu precugetare si cu rea
credinti, pe cánd cel ce iea peste ceimp, se abate de la adevár cu
rea creding. Cu pluralul : a /ud sal a apucd peste cdmpl, expre-
siunea cal:16M un noli grad de energie. LAURIAN.

*
494 A lila ampii.
LAIIRIAN & MAXIM, I, 363; 11,188.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 131

*
A apucet cdonpia.
LAURIAN & MAXI/d, I, p7363.BA.-
RONZI, 44.I. CREA/sil:A, Pov. 123.-
B. P. HX,DEÙ, Magn. Etym., 1419.

A 'g luet cdmpii.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 174. L
CREANGX, Pov. 77.

A luet cdmpii rettacindu-se.

HELIADERXDULRSCU, VII, P. Is-
PIRESCO, Rev, Ist., I, p. 230.
Are urmet6rele IntelesurI
A se pune pe fuga drbg, provenita din spaIma sag din mult
amar, fara si scie unde fuge.
A perde mintile, a lnebuni de mare spaIma sail superare.
A perde orl-ce simt de rusine si de respect.
*
495 A bate cdmpil.
LAURIAN & MAXIM, I, pag. 127 .t1,
363. BARONZI, 47 & 68. P. ISPI-
RESCU, Rev. Ist., II, p. 451. L 131.-
NESCII, prof. J. Roman.
*
A bate cdmpurile.
LAURIAN & MAXIbI, I, p. 363.
A bate campiI lnsemnéza : A aiura, a spune lucrurI cu totul
straine de subIect, a nu sci ce vorbescl. Are, prin timare, un late-
les cu totul deosebit de: abate ccimpurilP, care Insemnéza : a um-
blg Mil apétaia.

CANEP.A.
.6.
496 A o las& nuirta 'n cânepi.
S. MIIIIILESCU, . ezatóre, II, p. 75.
Ve jt Poputioiu.
A tace, a nu se mal ing,riji de o afacere, a dà un lucru uItaril.
* .6,
497 A fi bun de pus in cdnepa.
S. F.L. MIRIAN, Ornit.,I, pag. 397.
V. HARÁN, invét. c. Grivita, J. Tu-
tova.
Ve4I Mazare.
Acésta 0.icalg, férte Ospandita In Bucovina, se aplica, Oice D.
Manan, unuI barbat sad une! femeI, ce âmbla f6rte rufos si co-

dacoromanica.ro
132 PROVERBELE ROMANILOR

trentos imbracata, unta, nespalati §i ne-peptanati de trebule sa

te sperit cand te ultl la clima; In toemaI ea paril Imbracag en
hable sdrénteróse pe carl indatinéza Romanil a-I iieza In mijlocul
canepitelor sail altor semènaturl, cu scopul de a speria pasérile.

*
498 Quepa draculm.
I. CREANGI, Pm, p. 13.

Adica pèrul; se dice i de un lucru, de un om de care daI in-

teuna, de care nu te potI desbara.

,C.k.PITNE
Veig Bala.
*
499 In pofida cäpsunilor nidnoam frunzele.
IORD. GOLESCC, M88. U, p. 16. L
BXNEscv, profesor J. Roman.

In pofida cappnelor, mdnctim folie.

P. IspniEscu, Leg. p. 213.
*
In dorul capgunelor mändnct frunzele.
Veip Free, a se Seiturel.

S s.ice cand nu putem dobandi cele mal maii gi ne facem ca ne

multumim cu cele mal miel (Gouscu).
.Fiul cel mic se duse la t'unta iar4I singur, §i iara se pomeni
cu ella ca vine i, niel-una, niel-alta, top! se prinse langa dinsul,
in hora Le Iba gura apa la totI dupa atta buca-
fica. El, vorba aluia, in poficla di munelor mcIncau foile. 14 sco-
teati i el focul jucand in hora cu róbele zinel. P. ISPIRESCU.
Acest proverb se trage din snáva bine cunoscutá, In care un ti-
gan dorind a manca camune dupa ce le trecuse vremea, ,?i gasind
numal frunzele rolla, se mullumi cu atata i se puse pe mancare.
D. T. Speranti, in Tiganul la vie, ne povestesce acésta snóva cm
óre-cart schimbärI.

Pour ramour du buisson va la brebis et rarbre.

PROV. GALLIC, XV Sidcie.

500 Cfind or inflori capeunele idrna.

FR. DAME, 11, p. 180.
Adicti niel-odatä.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 133

CARARE
Veçtt Drum, Tina.
.501 A scurtA caririle cm-va.
I. CREANGX, Pou., p. 199. B. P.
Hivmtr, Etym. Magn.,2630.Da E.
SEVASTOS, Pov., 10.

A tdiet ceirarile cui-va.

L CREANGX, Pov., 187.

A inchide ceireirile cui-va.

Ve41 Poteca.
A stit in calea cuI-va, impedicit ca se-'l atinga finta; a fi in
mare primejdie de a fi prins, a fi prins, a fi in primejdie de mbrte;
a ucide.
Exemplele urmatóre ne daft aceste diferite intelesurl :
((Teti, dise atunc1 feciorul eel mijlociü, si melt due pi ei, daca vrel.
Al téti voiea de la mine, fitul meu, dar mare lucru si fie, de nu i s'or
ECU= itie arc:trite. Mal scil picatul, péte si easi inainte vre-un lepure
°eve... pi poplcl m'ohl trezi cu tine acasi, ea pi cu o'apoT atund
ruouiea ta n'a fi preosti.»I. CREANGX, Pov., p. 187.
aDragul meO, pini acuma a fost cum a fost, dar d'acuma are si mi se
scurteze pi mie cardrile, cA leul paraleul, stipinul locurilor acestora, are si
.vie pe aid si 'ml eéri socotéli, pi nu scii, ziu, 1n eat mi 'a sta.» Da E.
SIEVASTOS, Pov., p. 10.
aNu cum-va si-'11 ieasi veo dihanie ce-va inainte pi scurtezeccircirile.»
L CREANGX, Pov., p.199.

502 Cam pe clouts caran.

ODOBESCU, I, p.382; 111,457.-
FR. DAME, I, 197.

A fi pe doua cecretri.
BARONZI, p. 42.
veu Drum, Poteca.
Ante o nesigurantä in umblet, care se datoresce §ovaieleI , fa-
grnicid sati betieT.
alnele se Intorcea cam pe dota carari.

C.A.RBUNE
VeC Taciune.
503 Cine stringe carbuni cu mina altum, nici sé man-
jasce, nici sé arde.
IoRD. GOLESCU, MS8. II, pag. 82;
Asem., p. 185.
Se slice pentru cei ce se folosesc cu pIeirea altora (GmEscu).

dacoromanica.ro
134 PRO VERBELE ROMANILOR

504 A sc6te carbunele cu mina altuia.

V. ALEXANDRI V.7. L. Rosirm, Mss..
VetII Foc, Jeratic, erpe.
Se ylice pentru ceT ce, Cu primejdia altora , vor s sc,ape el de
primejdie spre al tor fotos.
Francesul ice: se faire firer les marrons du feu par les
autres.

505 Carbunele cenusi se face, cand multá vreme el ii in

cuptor.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 82.
AdicA norodul, cAnd mult el super( (G-ouscu).

506 Cdnd te arde cirbunele, 11 arum si in barba la

tat'teu.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st., I, p.458.
limEscu, 27.
In primejdie omul pierde cumpetul, i cautA a scApi In ori-ce
chip.

507 Carbunele, ca si tramsca, in cenusa sé 'nvélesce.

IORD. GOLESCU, MS8. Ii, p. 32.FR..
Walt, 1, 219.
AdicA pusnicii ca sA se spAséscA, prin pustiù se ascund; ne (a-
y* §( cum se pAstram óre-ce (Gouscu).

508 Carbunele acoperit, multa vreme Tine.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 32.FR..
DA.Mt, I, 198.
Ne Inv* cum se pAstrArn (Gouscu).
*
509 Carbune acoperit.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 82.A.
PANN, Edit. 1889, p. 88.-11. A. ZAN-
FIRESCU-DIACON, int). c. $tiubienis, J.
Dorohoi. AL. DUMITRESCU, p. 127.
*
Carbune potolit (acoperit).
M. LUPESCU, inv. c. Broscens,
Suctava.S. M1HAILESCU, ?ezat6rect,
II, p. 73.

Carbune cu cenuge acoperit.

A. PAN, III, p. 65.P. ISP1RESCU,
Rev. Ist., I, p. 460.

dacoromanica.ro
 NATURA FIS1CX 135

Ceírbunele acoperit pg nesimtite te arde.

IORD. GOLESCU, Mes. IL Asem.188-
Vefl Taciune.
Sé ylice pentru eel viclen1 t fälarnicl, veninul ascuns,
(Gouscu). Saé. numaY : .0m ascuns care nu-'si dé géndurile pe
faté.. M. Lim,Escu.

510 Ca un carbune aprins.

IORD. GOLESCU, Mes. II, Anna. p.5.

Ca carbunele stins care te mcinjesce,

ca cel aprins care te pirlesce.
A. PANN, III, p. 65.
Se slice de omul cel réd, de care nu te pop apropia fárA pagitba.',
precum si de cel cu Mimé si plin de simtire.

511 Carbune stins.

P. 1SPIRESCII, Rev, 1st., I, p. 460.
BINESCU, prof. J. Roman.

Ca carbunele stins care te meinjesce.

A. PAN, III, p. 65.
Carbune stins, el iei (iai) în mind 0, te arde.
BARONZI, p. 54. HiNTEscu, 27.
Se slice de omul viclén i preilcut. Francesul spune : Le mé-
chant est comme le charbon , s'i/ ne vous bride i/ vous tzoireit.

512 Départe dé carbune, : dé este stins te manjeqte,

dé este aprins te arde.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 117.
Adicé dé nebun, cA niel intr'un chip este bun, cum si dé cAlu-
gari (GmEscu). Vesi la No. 510, proverbul lui A. Pann.

513 A fi bätut de carbunii la cap.

A. PANS, I, p. 111. FR. DAME, I,
p. 125.
Adicé bet, prin aseménare cu ametéla produsé de gazurile
ies din arbuniT aprinsT.

CARTOF
514 Carte& nenorocitä.
Nume ce se dé, in bfitae de joc, acelor call se tot vaTetA de rele
inchipuite. VeslI la c. Baraboiu legenda respectivii.

dacoromanica.ro
136 PROVERBBLE ROBIANILOR

CASTRA VETE
Douléc, Gradinar.
515 Castravetele si midia descbide pofta ve'sléndu-le
numai.
IORD. GOLESCU, Mss.il, p. 25.
AdicA bArbatul i muTerea (Gousco).

516 A seménat crastaveti (castraveti).

Si au résärit scaeti (scamp).
A. PAN, I, p. 4 BARONZI, 56.
HINTEscu, p. 39.
Dinteo muncA buna, rod prost dobAndim; se slice vi de copil carl
sunt rèI, Cu bite cA pArinta lor ad fost bun!.

517 A iesi (a sage) la castraveti.

I. BXNESCU, prof. J. Roman.
AdicA : prost, farA isbAndA, fArA fotos.

CATITA.
518 Catitele tu Martu es I).
D. A. MILESCU, Gope:ts, Macedonia.
SA nu ne incredem in fagaduielile 6menilor lAudArovi ; se apro-
pie de intelesul proverbuluI RomAnesc : tòmna se numera boboefi.

GEA
519 Unul (ice ',gala î altul .céa!u
IORD. GOLESCU, MSS. It, p.11.
*
Do t in§i una nu Oicea :
Unul, &Vs! §i altul, céa
A. PANN, II, 76. HtNTEscu,195.
B. P. 111pec, Etym. Magn., 918.-
I. BANESCU, profesor, J. Raman.

Unul trage in ais, altul in céa.

LAURIAN g. MAXIM, Glosar, p. 12.

Unul glice céala-céa, altul häisa-ha' is.

FR. DAME, I, p. 216.

Ghiocell(?) In Martie tee.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICL 137

Se dice când unul poruncesce una §1 altul alta, î cAnd unul te

trage intr'o parte t altul intealtg parte. (GoLescu). Nu se potri-
vesc yi nu pot lucrà intr'o depling intelegere.
Ais sag hais i céa sunt cuvintele de cari se servesc acei cari
mAnii boii pentru el abate in stAnga saù in drepta.
L'un tire Cc hue, et l'autre à dia.

520 Nici häisà, nici ceala.

T. SPERANTX II, p. 92.
De-odatà, pe nea.,teptate, fdrA a slice un cuvint.
Vine-odata, hop! la tine,
Si nicz hchsci, niel: frias ceda',
Vrea &a-1 dea, a,sa, parale
Far' sa facl macar tocmela.
Aneedote, II, p. 92.

CE 1TU
Vell Carburo, Foc.
521 Di cenuse alba nu se face turta.
D. A. MILEscc, Gopesi, Macedonia.
Dinteun luau de nimio ce-va bun nu poli ace.
*
522 A inghetà cenusa sub foc.
G. DIANU, revisor scolar, J. Afehe-

Se dice cind cine-va ascunde adeverul.

523 A lui cui-va si cenusa din vatra.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 586 FR.
DAME, I, 219.
A-1 s6rici cu des!ivir?ire; a 1.1uà totul.

524 *A nu se alege niel cenusa de cine-va.

LAMIA:N & MXIM, I, p. 586.
Fa. DAME, I, p. 219.
A nu rellane nimio de la dinsul.

525 A se renasce din cenusa.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 586.
Se Oice de acela care, fiind ca total sgracit, redobfindit ave-
rea saü positiunea sociala pe care o pIerduse. Alusie la fenicul din
fabuli care, atingend N'irga de o sut4 de ani se ardea singar pe un
rug §i in urma rengscea intinerit din cenina. lui.

dacoromanica.ro
138 PRO VERBELE ROMLNILOR

*
525 b A se ridici din cenu§a.
V. HARAM, inv. o. Griuifa, T. Tu-
tova.
A se ridici la o stare óre-care plecand de jos.

CEPA
Veçlt Cap. VII, Cépa.
526 C'o cépa i c'o radiche nu se face gradinä.
A. PANN, U, 74.Fa, Watt., I, 216.

Co ricliche i c'o cépei nu sé face greídind.

flimscu, p. 70.
Dinteun fapt singuratic si nu tragem o conclusiune generala,
omul care are douè-treI parale nu se plíte dice bogat; cu nimic,
tot nimic se face.

527 A fi Invelit ca cepa.

Mai invelit ca cépa pur urea sa fli.
IORD. GOLESCD, MSS. II, p. 106.
Varza.
Adicg sg te pazescI bine la orI-ce (Gouscu). Se dice de omuL
care-1 ascunde gändurile, care scie pistreze taInele.
Italienil dic despre omul täinuit, pe cuvintul cgruia nu te poli
rezema : E piu doppi6 ch'una cipolia. Pithagora, pg.rintele in-
doiteI doctrine, a scris o carte Intrégä asupra cepeI. Francesul dice:
i/ y a de l'oignon (CENT NOUVELLES, XXXIII), Lidia : aicl e ce-va
ascims.

528 Frunza verde capa. capta,

8'as manca zapadi fripta.
I. L HELIADE-RXDDLESCU,
TEscu, p. 64.P. IsinRRsccr, Revista
ist., lU, 383.-1. BANEscu, profesor.
J. Roman.B.P.HX,ok5, Tres Cras,
Pag- 5-
Réspuns ce se da acelor carI se laudit cu lucrurl marI i de ne-
pu ting.

529 *Niel o cépi degerati.

Mintea lui nu pleitesce nici o cepa degeratei.
A. PANN, Edit. 1889, p.472; III,
154. HIRTEscv, 108.

dacoromanica.ro
 NATURA Fisia 139-

Acest lucru nu face o cépa, degerata

& MAXIM, I, p. 1212.FR.
Damg, II, 6.

Cutare lucru saü om, nu platesce nici o cépa

degeratcl.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist II, p.'162.
I. BXNESCU, pro f. J. Roman.

A nu plati cat o cépa degerata.

BARONZI, p. 46.

Nu fac nic'i doug cepe degerate.

P. ISPIRESCU, Leg, p. 215.
Adica nimica tot; aratá pu Una insemnillate sag valgre a unlit.
lucru sag ulna om.

530 A stérce cui-va cépa In nas.

LAURIAN g.". MAXIM, II, p. 365.
Veig Lamdie.
A '1 infrunta reg.

CEPA-CIC5REI
531 Doar n'am méncat cépa-ciérel.
&Avid, Cony. Liter., IX, p. 125.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, 454.
Vektf Lour, 3fatreiguricl.
Doar n'am innebunit.

CER
522 Niel cerul cerc de bute, nict mojicul om dé frunte.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 49.
Vedi Grindä, Salcia, Talpa, Cap. VI.
Se slice pentru ceT prI*I (Gouscu).

CERA
533 Ca turta de cdra.
A ingalbenit ca turta de céra
A. PANN, I, p. 37. 111NTEscu, 79.
P. ISPIRESCII, Leg., '102.

dacoromanica.ro
440 PROVERBEL ROMINILOR

I se face faja ca turta de céret.

A. P, 111,p. a. HINTEscu, 58.
S'a fet" cut galben ca turta de cdra.
GR. JIPESCD, Opincar, p. 16.
De frica.

CI R E
*
534 A fi un cire§ copt.
FR. DkII1t, I, p. 249.

A se uita la ... ca la un cireq copt.

P. IspiaEscu, Leg., pag. 29, 187,
360.N.PonSCU, Calend.,1882, 48.
Arda frumusetea §i plAcerea pe care o simtim d'id vedem un
luc,ru frumos.
.Impdratul se topea de dragoste pentru Ileana Simdiana, si se
.ultet la clinsa ca la un ciref copt.. P. ISPIRESCU.

ciRt .A.

*
535 Toti Cu cire§e, mi Cu muceaze I).
D. A. Maxscu, Gopef I, Macedonia.
pie parinta car! ad copil réT.

536 Départe d6 col mart, cänd cirése maninci, ca tott

simburit II aruncä In obrazul Oil
IORD. GOLESCII, Mas. 11, p. 417.

Nu mcincec ciree, cu unul mal mare la mascl,

cei 'ti aruncci simburii in nas.
LAURIAN & MAXIBI, II, p. 1187.

Nu e bine a Indncet cire§i dintr'un blid cu cei

(domni) mari.
KÁROLY ics, p. 79.
Adia and glumesc, a'o bat joc dé tine Cu scuIpAturI (Go-
A.ESCU).
Un proverb german suni ast-fel : Nu mtincci, cirefi cu mai mu-
rete teu ; caci, /*tira indoiala, i'lt va arunca simburli in nas.
1) Totl Cu cinto, eti Cu gherghine.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 141.

537 Se mte la dinsa ca la o cirési cepta.

HINTEscu, p. 194.

Adicg. : Cu mare pricere si cu pad, ca la un lucru frumos §i

pliicut.

CITJPERCA
538 Pine nu ploue nu se fac mupercile.
A. PANN, II, p. 71.-11mTEscu,147..
*
Dupei pl6te rèsar dupercile.
I. ARDORE, J. Buzget.

Arati legitura firéscä intre cloud lucrurl. Trebue si a*teptAnt

vre-nea priinchisil pentru a dobindi cele dorite de noT. Se mal slice.
cind sunt multi amatorT pentru un anumit lucru.

*
539 A resari ca mupercile.
A reseiri ca ciuperca din gunoiii.
D. CANTEMIR, 1st. Ierog, p. 360.
Fa. DAME, I, 255.

Se Oice de acel care se arati lute° adunare, carT se inAltä, se

imbogitesc de-odati i pe nea0eptate.
.Iari nu prea multi vreme la mijloc trecii tgi preste nidejdee
tuturor, ca duperca din gunoiu, as.a In mijlocul tuturor un vra-
jitor atfi.ta de mare, resiri, cat de naprasna e,ire lui cu top se cu-
tremurari.0 D. CANTEMIR, iSt. Ierog., p. 360.

*
540 Jaf in cmperci.
Ce ma; jaf in ciuperci.
A. PANN, Edit. 1889, p. 154; 111,.
125. HeiTiscu, 84. P. IspisESCU,
Rev. Ist II, 148.

Akita jaf in ciuperci.

P. ISPIRESCU, Leg, p. 342. FR.
DAME, I, 255.

Se dice, inteun mod ironic, cind suntem ameninlaIT de o pa-

gubi pe care o !Meru de neinsemnati.

dacoromanica.ro
142 PRO VERBCLE ROMINILOR

CLAIE
*
541 Clare peste gramada.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 37; As.,
203. LAURIAN & MAXIm, Glosar,
175. A. PANG, II, 132. P. Isvi-
RESCO, Rev. Ist., 11,156. L CREANGL,
Amint. 8. FR. DAME, II, 79.
Arata bilsug (Gouscu), precum si o ingrimadire de 6menI sail
de lucrurI una peste alta, fail. regula si In mare num6r.

542 Ca chile de fin pe camp.

IORD. GOLESCU, Mss. It Asern. 101.
Arata numèxul ce! mare.

CLO TAN
Veli Capra négra.

COBORÌ
Vecp &Mop, Suirj.

c oc t N
543 Tuns cocén.
FR. DAME, I, p. 266.
Adicii tuns pana la piele, rèmanand capul ca cocénul debghio-
-cat al porumbulut

CODRU
*
544 I s'a incheiet codru.
Da Ec. Z., Berlad, J. Tutova.
*L
I s'a incheiet calea in codru.
V. HAMM, inv. c. Grivila, I. Tu-
tova.
I s'ail curmat drurnurile, i s'ail Inchis placerile. Se Oice despre
acel care se lovesce de o greutate pe care nu o póte Invinge.
Se aude In Moldova.

COLB
545 A di ce-va colb.
L CREANGI, Prov. p. 153. FR.
DAME, I, 272.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 143

A mina ce-va repede. Se intrebuinfézg in Moldova.

bulughine cu mujdeig; colb. I. CREANGA.

546 A merge colbu.

I. CnsalloX, Antint. 37 S,: 78.
Se aude in Moldova si insemnézh. : repede si tare.
Le flocAiam si le smotreamdinaintea luT, de le mergea colbul.
1. CREANGA, Amint., p. 37.
Pomenesce la hurta : pe monaehI si ieromonachT, pe staritT, pe
mitropolit si pe sotiile si copiT lor, de le merge colbul. I. CREANGA,
Amint., p. 78.

546 b* AA da cm-va colb in °chi.

V. HARAM, inv. C. Grivip, J. Tu-
tova.
A cautà. ca sä 'I bisele asupra valóreI sag insemngtalel unul
afacerT, unuT om.

COPAC
Ve01 Pom, Munte, Scr6ra.
547 Copamul and dé jos si strimbézà, anevine sé mal
indreptéa.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 26; ibera.
117.P. ISPIRESCU, Rev. 1st., 11,157.
VOY MLdtÇä, Pom.
Adica cel ce din mic copil sé deda Cu naravurT rele, anevoTe a sé
mai désbari de ele. GOLESCU, Mes. p. 26.
Precum craca pomuluI, cAnd dé miel o strimbee, anevoTe sé
mal indreptézg, asa si cel ce dé mic copil a dobgndit naravtui rele,
.anevoIe sA le maT plary1A; si din potrivg, precum un copacId, cAnd
dé mic 61 tal nodurile dupA el, cresce in sus V. drept sé 'nnaltd,
nalt pl frumos, apa si omul, cAnd dé mic copil él depärtee dé la
nAravurile cele rete.» GOLESCU, Mss. II, Asem., p. 117.
EliniI slicead : 5.1.0,ov clywaov, cí soTibpOev; LatiniT : Lignum tor-
tum haud usquam rectum ; pi FrancesiT din secolul XIII: On
ploier la verge tandis come ele est graille est tendre; quar
puis qu'elle est grosse et dure, se on la veut ploger elle brise.
LIVRE DES DISCIPLINES DES QUATRE AGES.

.548 Cu o lovitua mima' copacml nu sé dob6a.

IORD. GOLESCU, M8S. II, 28. FR.
Dkatt, T., p. 286.

dacoromanica.ro
144 PROVERBELE ROMANILOR

Numai c'o loviturd copactul nu cade.

IORD. GOLESCU, Ms. II, p. 50.

Copactul mare, numai cu o loviturd de topor,

jos nu cade.
Imp. GoLEsco, Mse. II, Asem. 196.

Copactul mare numai dinte o arkie nu se taie.

A. PANN, Edit. 1889, p. 101.

Copactul mare dintr'o a§chie nu se taie.

A. PANN, Edit. 1889, p. 101; Mr
15.HmEscu, 37 G. DEM. TEODO-
RESCU, Prov., p. 92.

Copactul nu se doberd numai dintr'o loviturd.

P. ISPIRESCU, Rev, Ist., II, p. 157.
*
Copactul nu cade dintr'o lovitura.
Da E. B. MAWR, p. 87.

Cu un mahu nu cade deblu ; cu un colpu nu

cade culona pre vale 4).
FR. MIKLOSICH, Rum. Unter. I, p.12.
AratA puterea celor mar!, p. 28; la cele mar!, mad nevoinle ne
trebuIe, p. 50 (Gouscu).
EliniI *mil : IloUolot zXvIyaï; apt% 1.8.21cpac Ba;LiCETat 2). Latina :
Multis ictibus quercus dejicitur 9). Francesa din secolul XIII: Al
premier cop arbres ne chid, sail : L'arbre bien sai ne voit-on
pas verser ic ia première fie (Ibis).

549 Copacml cind cade, ramura verde nu sé mat vede.

Imo. Gmzscu, Mee. II, Asem. 169.
CAnd cade eel mare, se sting impreunA Cu dinsul tog aceia car/
tale*" sub ocrotirea luI.

*
550 Copacml ce se taie iardsi odraslesce.
IORD. GOLESCU, M88. II, Atiefli. 17.
Loviturile seIrteI se vindeci Cu timpul.

Cu o lovituri nu cade copacul; cu o impInsituri nu cade coldna la pimant..

Cu multe lovlturl se dob6ra copacul mare.
a) Cu multe loviturI stelarul Be dobéra.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 145

*
551 Un copac nu face pidure.
V. HARAM, inv. com. Grivita, J.
Tutova.

O rindunicei nu aduce vard, nici un copac (ar-

bore) nu face pcIdure.
ICAsoLy Acs, p. 81.
Vet;11 Branieee.
Dinteun fag singuratic nu putem trage o conclusie generala,
vom scApà ast-fel de gre§éla aceluI chlétor Englez care debarcAnd in-
triun port din Franta, serse until prietin ca bite Francesele ail pe-
rul roT.1, de 0 nu *use incá de en o singurA femeIe a cArul pér
avea din intimplare acésta fa:A.

552 Copacul dupa fruct se cunósce.

H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohoi.
VOI Pom.
Precum i omul dupa faptele luI. Te l arbre, f el fruit, dice fran-
cesul.

553 Tot copaciul ce va sa fie bun de carlig, dé timpurift

incepe a sé strimbé.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 69.
VeI Pom.
Adici naravurile cele rele dé micI copiI le invétAm (GotEscn).

554 Tot copaciul dé la radecind sé usuca.

GOLESCU, MS8.11, 69.-1. BX-
NESCC, profesor J. Raman.
AdicA töte cele rele de la ceI maT marI incep (Gocr.sco). CAnd
poporul saracesce 0 se Arica, pitura de sus nu 1ntArdie.

555 Vintul la pdmint n'aruncà buriieni, ci pé cel mg*

mari copad.
IORD. GOLESCTJ, M88. II, p.
Vedl Vijelie.
Adici eel mid la turburAri niel cum sé vatAmii, lar ce! mail Ail
patimesc (Gouscu).
In acela ordin de idei dice Miron Costin : nPrecum copacii cel
mai multi mai multe vifore i ma mare vinturI sprijinesc..
Ved! In La Fontaine fabula intitulatA : Le Chene et le Roseau.
40

dacoromanica.ro
146 PROVERBELE RODUNILOR

556 Multt copact de mare vint

Sé ved tantita la pamint.
A. Pi, II, p. 41.H1nnscu, 37.
Vea! Vent.
La turburArl multI patirnesc.
* ,n,
557 Pe länga copad' (ce» use* ard si ce' ver41.
HINTESCII, p. 37. I. IONESCIJ, II,
pag. 405.V. HARAM, inv. c. Grivila,
J. Tutova.
Ve41 léela, Lemn.
La o mare turburare sunt totI de o potrivA in primejdie, pe
lingl ceI nebunI patimese ,i ceI bunl, pe lAngA vinovatI suut lo-
vifl li ceI fara de greéla.
Pe lAnga i din sud6rea 6menilor harnicI ,i muncitorl traesc i
ceI lenel. Se mal 4ice cAnd pe lAngA fetele frurnóse se mAritA si
cele urite. V. IhRAM.

558 Copacml cänd jos cade, tott cu topärele lié el se pun.

loan. GOLESCU, Afee. II, ASent. 61.
A.celn inteles ea proverbul urmAtor.

559 Copacml and jos cade , cine pe el nu sade7 si cine

din el nu tale?
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 26.
*
La copactul cklut toti alerg (alérga) sd tate
crangi.
A. Pi.NN, Ed. 1889, p.133 ; II, 87.
HINTEscu, 37.

De la copactul cklut
7oti alerg lemne sa stringa
Ratnuri, creici din el sa frdnga.
A. PktiN, II, p. 54. HINTriscu, 37.
De la copactul cklut §i babele aduna. crdcile.
BARONZI, p. 55. HINTEscu, 37.
S6 Ojee pentru ce! marI and cad din puterea lor, InsemnAnd
cA ;A cel mal mic 611 bate joc dii el (GoLascu).
Ne has* tot-d'o-data ca fie-care cautA a trage vre-un folos din
cAderea unuI om puternic §i Insemnat.
Acest proverb se gAsesce, sub o formA aprópe identicA, la tóte
popórele.
Proverbul Elin &mi : Apubç 7CEaolniç (capc6a%) ni% tivilp iuXe6s-

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX. 147

sac 4). Latiuul dice : Arbre dejecta quivis ligna colligit,2) i Fran-
cesul : Quand l'arbre est tombé tout le monde court aux
branches.
*A
560 Copaciul din virful muntelui (muntilor) dé ori-ce
vint sé clatina.
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 26.
11rNTEsce, 37. V. HARAM, inv. C.
Grtvita, J. Tut ova.
Adicti eel mare de orI-ce mieä intemplare (G-ouscu).

561 Copacul când jos cade, umbra lui nu sé mai vede.

IOFtD. GOLESCU, ALM II, 26.

Daca pomul cade, apere §i, umbra.

BARONZI, p. 65. IliNTEscu, 149.
Se dice pentru ceY mad, insemnand a cum cad 6-1 pIerd pute-
.rea lor (Gouscu).

562 Multi copaci pe din afarä se ved frumosi

Si pe din läuntru sunt putreçh, scorborosi.
A. PANN, III, p. 140.
Vedl Mer.
Se dice de aceI earl la vedere se aratii de isprav5, iar eu adever
sunt sarnavY §i eumplitl.
*p
563 Copaciul când cade, sé aude dé départe.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 26.V.
HARAM, inv. c. Grivila, J. Tutova.
Adica Gel mare °And m6re sail nand eade dintr'o slujba (Gouscu).
*
.564 Omul dintr'un copaciti cade
Si vr'o trei 4ile tot sade (qede).
A. PANN, III, p.3. II1NTEscu, '132.-
I. ARBORE, J. Buzéu.
*L
Cade omul dintr'un copac i tot se odihnesce.
II. D. ENESCU, Zuvq. c. Zaniostea,
Jud. Dorohoiu.
*L
Cade omul dirtr'un cop tc tot mai std.
AL LUPESCU, invq. c. Broscent, J.
Suciavl.

i) De la copacul eillut (doborlt) tot cm& adun3.

*) De la copacul doborlt fle-cure aduna letnue.

dacoromanica.ro
148 PROVERDELN ROMANILOR

anul cade dintr'un copac i tot se odihnesce.

L BANEscu, prof. J. Roman.
Se dice:
10 CAnd vrem sit oprim pre cine-va care este la noi in visite
se getesce de plecare.
20 CAnd ni se impute ci nu lucrem, ce stem cu mAnile in sin.
I. &mar, J. Roman.
30 In gluma cAnd, mal multi fiind impreunA, unul se impedice
cade. I. ARBORE, J. Buzéti,

565 La copaciul farä 'Arne nimenea nu arunca pétra.

A. PANN, Edifia 1889, p. 104; II,
126. HINTESCU, 37.

Nu aruncet petre in pomul sterp.

I. ARBORE, Jud. Buzga.
Numal omul de valére este batjocorit de lume, act nimenl nu
se MO de cel prost si de rind. Un vechifi proverb france.s dice
despre hulitorl : Ils ressemblent aux chiens qui n'aboient qu'a-
prk la pleine lane sans se soucier du croissant.
Varianta a doua este o traducere ad-literam a proverbuluT turcesc.

566 Copaciul, cénd é-si vede trunchiul lui jos aOut, ra-
murele sl le vede intinse pa pämint.
ToRD. GOLESCU, Mu. II, 26 `2. Aunt..
pag. 169.
Adice cAnd stApAnul cade, top al luI se poticnesc (Gouscu).

567 Copaciul and sé sfärAmi

Valti mict Cu el déréma.
A. Petra, II, p. 41.Hurrescu,175.

Copaciul cel mare crind cade, sdrobesce ierbu-

rile de pe leingd dinsul.
SION, p. 28. FR. Dam#., II, 116.
Caderea omuluI mare si puternic, trage dupe sine prepestuirea
celor mid carI treTafi pe lAngá dinsul.

568 Copaciul va a odraslésa, si bruma nu di pace.

GOLESCU, Mu. II, p. 26.P.
ISPIRESCU, Rev, Ist., II, 157.

dacoromanica.ro
 NATURA MICK 149

Copaciul volesce
set tot odräsléscd, (sei inframléscei),
Dar nu contenesce
Bruma set 't pirléscet.
A. PANN, II, p. 42. HINTEscu, 37.
Sd slice cAnd elre-ce ne sti Impotrivd spre inaintare (GotEscu).
40mul caslut voesce sd se Mice, dar du?maniT iI staii In cale 0 iI
fac téte neajunsurile.
*p
.569 Toti copacii infruqesc
Dar multi din el nu rodesc.
A. l'inn, I, p. 105. HINTEscu,
37. V. Hmum, inv. c. Grivila, J.
Tut ova.

Top copucii, infrumlesc dar nu top, daft r6de.

I. G. VALENTINEANU, p. 29.
MuIll 6menI dorind si devie ce-va muncesc, dar putinl ajung la
.eeea-ce gAndesc. Se mal lice 5,4 despre ceT lene0.
La vigna pampinosa fa poca uva 1), dice proverbul toscan.

570 Copaciul and InfrunOesce

Pe mai multi sub el umbresce.
A. PANN, II, p. 41.HinTsscv. 79.
Mal mull! trAIesc Fli se addpostesc pe lAngi omul bogat sad pu-
Iternic.

.574 Dac' ar face toti copad' flori, dac' ar face si muscele

mere, dac' ar face si trintorii min.
IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 87.
Veig Masai.
Se intelege pd din afard ci am avea mare imbilmare. 0 se dice
pentru ceI lene0, ce nu muncesc, 0 pentru ceI ce nu sunt destoi-
nicI de nimic, ce nu ne dad nicI un folos (Gouscu).

C 0 P C A.
*
.372 A se duce pe copa.
LAURIAN SC MAXIM, I, p. 922. L
CREANGX, Pov. 266. HuffEsco, 53.
BAR0N21, 40. N. POPESCU, Ca-
lendar 1883, p.16.
A. fi pIerdut, fdri speranti de scapare, ca acela care cade in copca

9 vita eu multi frun0 face putinI strugurI.

dacoromanica.ro
150 PROVERBELE ROMANILOR

pe care o fac pescariI Iérna, in gliéta riurilor saü bitlfiloy, pentru

a putea prinde pesce.
»Fata i °chi' din cap, cacI atAta vi'l lécul; eati dus pe copa,
cu tótä §mecheria vástra. I. CREANGÀ, Pov. p. 266.

COPT
* Veig Orz.
573 A pica de cepta.
I. CREANGX, Pov. p. 125. ,Fesii-
16rea, 1, 99. V. HARAM, iriv. c. Gri-
vila J. Tut ova.
Se ylicedespre un lucru prea din cale dará., de o minciuna prea
lata, precum si de o fata huna de mAritat.
rApoI ttite ail fost cum ail fost, ylise mo Nichifor (care
gasia barda la o nevoTe), Increfind din sprincene i oterindu-se, dar
asta rice& de còpta.. CREANGX., Pov., p. 125.
1T-e soya?
§ade In &amara qi plange risul d'astA varA.
apoT asta pica' de c6pta. $ezatórea, I, p. 99.

574 A fi copt.
L BXNEscu, prof. J. /laman.
Se ylice despre un om bolnAvicios.

CORN
*
575 A fi uscata arma.
SEATAREA., Poeris Pop., I, p. 14
FR. DAME, 1, 264.
Se ylice de omul slab i uscat ca rodul cornuluT.
Si de nu-1 veni o vari,
Mi-1 glsi uscata córna.
Poesit Popuiare.

COSTA
VOT
CRAC A.
*
576 A tila craca sub piciórele cut-va.
A. PETRESCII, J. Rfov.L BXNESCIJ,
prof. J. Rornan. V. fallad, inv.
c. Griviia, L Tutova.
VeUT Crenga.
A strick rostul, a 'I luà locul. Francesul Oice Cu acehq in!e-
les : R tui a coupé l'herbe sous te pied.

dacoromanica.ro
 NATURA. MICA 451

CRANG
Ve 01 Iepure.
577 Apropie-te crdng,
Depdrtéza-te cAmp.
A. PANN, Ill, p. 52. HENTEscu,
39. B. P. 1E0E0, Etymolog. Mag-
num, p. 4381.
Se dice cilnd fugim de o primejdie, cautánd un adApost. Locu-
fiune proverbialà a hofilor.

CRtNG.A.
A
578 Nu Ole ajunge la crénga verde.
Preatui C. TRIaLi, Temi§dra.
Se dice despre un om nenorocos. B. P. 1-1Apttr, Etymologi-
cum Magnum, p. 623.

579 A taia crénga de sub pimérele cm-va.

I. BANESCU, prof. J. Borlan.
Vetp Croco..
Acela int.eles ca proverbul 576.

CRIN
*
580 Cât de frumos si dé märg crinul in gradinä cresce,
dar cum cade jos indatä sé vestejesce.
IORD. GOLESCU, M39. II, p. 37.V.
BAR»; tinv. Grivila, J. Tut ova.
Aratti ticAl(nia viejfl (GrOLESCU). Se dice despre ori-ce fati Ball
femeTe care s'a ablitut de la castitate.

581 Crinul in gunoid dé tot sé usucä

IORD. GOLESCU, Mss. H, p. 37.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, 158.

Crinul in gunoiii sé usucel.

HINTEscu, p. 40.
ceT cinstitT filtre cel prostI (Gouscu). VedT Evanghelia
S-lul Luca XII, p. 24 :3i 30.

dacoromanica.ro
152 PROVERBELE RONANILOR

CRIT A.
582 A fi de crita.
Kan/ 'oí de critä.
FR. DAntÉ,, I, p. 307.
Ve011 Fer.
Adid a avea inima ImpietritA, a fi nemilos.

583 A fi cril,a.
I. BXNESCU, prof. J. Roman.
A fi bet.

CRUD
584 Cele crude, de nimic bune.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 76.
FR. DAME, I, 309.
Adid cele nedvirsite (Gou-scu).

CUCUTA
Ved! Trandafir.

CURCUBETA
Ve d Do viec,

A CURGE
585 Daca nu curge, tot pica.
P. IsPiRsscu, Rev. 18t., III, p.154.

De nu curge, picä.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 93.

Daca nu curge, picä.

LAUR1AN MAXIN, I, p.666, 996.

De nu curge macar picurel

I. CREANaX, Pov., p. 140.

De curge tot picurei.

L CRLANOX, Conv. Litgr., X, p.376.

Une-ort curge gi alte-ori pica.

et. PAN, II, p. 69.HINTescu,

dacoromanica.ro
 NATURA FISIOL 153

Daca nu curge macar picurd

V. FORESCU, Folticens, J. Samoa.
Daca nu curd, picurd.
KiROLY ACS, p. 82.

Dintr'o muncd (meserie), cdt de midi,

Daca nu curge, tot pica.
A. PAN, I; 137. IinnEscu, 103.

Se slice dud ne vine cdte putin l nicI-odatd lipsi avem (Gomm».

586 *In cura va 's hied I).

D. A. MILESCU, Gopeli, Macedo-

nia. D. DAN, Nevesca, Molovifte,
Macedonia.
Se dice and ne vine un mic folos de unde trageam inainte unul
'mal mare.

587 Iu are curatd iard va s'cura 2).

Mutsu, Gopef Macedonia.

D. A. 1.,

De unde ne-am folosit odatä, ne vom folosi altd-data.

CIITCURIGU
588 Sa te pazesa sa n'ai trebuinti nicl-odata dé cut-.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p.113.
Adici si nu-tI smintescI mintea, pentru cA cutcurigu sé dé la
ceI smintitl dé minte spre tamaduire (Gonscu).

DEL
589 Del cu del se ajunge dar Inca om cu om.
X. CREANOX, Pov., p. 192, 213.
*
Dél cu dél se ojunge, dar 'Ned om cu om cdnd
nici nu gdndesci.
V. HARAM, inv. c. Grivita J. Tutova.
Omul trebue sd ajute pe ort-ce om , act nu sé scie ce aduce
timpul.
Uncle eurgea o ea pice.
Unde a curs o si

dacoromanica.ro
154 PROVERBELE ROMÀN1LOR

590 Cine nu sue Mill, nu cobbrA céstele.

Thu, Ccdend. Rom., 1892.
NumaT acel care a dobAndit avere sag o positie socialA insemnatk
pote cAdea lute° stare mal préstA.

591 Mal e un dél si o vale.

LAUR1AN & MA31114, Glosar, p. 221.

A trecut un dél, o vale gi o limba de petdure.

C. NEGRUZZ1, I, p. 318. P. ISP1-
RESCU, Rev, Ist., I, 235.FR. Demt.r
II, p. 279.
*
Mai e un dél, eo vale gi o limbet de ptidure.
BARONZI, p, 40.

Expresiune luatA din povet1 care ne aratA cA mal sunt greu-

tAti de Invins, mal este do umblat o bucatii bunA de drum. Se mat
intrebuintézA inteun mod ironic pentru a arAti aceluTa care se-
crede ajuns a maI are de mers.

*
592 Impedia la dél si despedica la vale.
BLRONZ1, p. 64. Hurrescu, 78.
Se dice de omul prost care face lucrurile pe dos.

593 Greil la dél, WI la vale.

A. PARR, Edit. 1889, p. 134;11,87.

Greu la dél.
A. PANN, II, p. 57.
*
Re t la vale, greu la del.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58; 111,74
Fabule, 1,14. IIINTRscu, 161.

La dél greii
La vale rat' .
II1NTEscu, p. 71.

Aratl a viéta este 1.7,rea pentru orT si cine i mal cu sémi pen-
tru ceT sáracT.
Origina acesteT dicAtorl trebue cAutata in urmAtérea fabulA pe
care o reproducem dupd A. Pann.

dacoromanica.ro
 NATURA FISIC.X 155.

cALUL I STAPANUL
Un cal fijad ineArcat
Abea délul a urcat,
Apol pu[intel mergénd,
Si o vale coborind,
L'a 'ntrebat stlpänul sAti,
picènd : cum este mal rda?
La dél In sus cAnd te ducl
Or la vale cAnd apee?
It réspunse bletul cal :
N'u la vale, greu dél.

116u e i sèrac unid eSI

Cu eel de jos sA trAescI,
Greu e i bogat sI fil
Cu eel de sus s5 te ir.
Fabule, I, p.14.
*
594 Nu scie nici la dél, niel la vale.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 51.V.
HArtAm, inv. c. Griviia, J. Tulova.
Ve41 Cap. XXII § Incrérétnicii.
Sè slice pentru cel indèrdtnicI (GoLF.scu); precum i pentru
carl nu schl nimica, carl nu sunt bunl de niel o tréba.
Se me slice i delpre l'anida cara una scie,g una tine.V. HARAM.

595 Scie i la del si la vale.

P. ISPIRESCU, Snéve, p. 74,
Se slice de omul trecut prin dur i dArmoIll, care a v6slut,M sola-
multe.

596 Da la dél, da la vale.

I. CREANGX, Pov., p. 8 & 283. FR..
DAME, I, 331.

Ce mai mult la dé!, la vale.

I. CREANGX, Pov., p. 42, 223. T.
SPERANTX, 11, 465; Hl, 142. ?ea-
tewea, 11, 114.FR. DAME, I, 341.

Dur la dur la vale.

I. CREANGX, Pov., p. 43.
Adica
10 IncércA, se gandesce in téte chipurile.
20 Tot acela§ e pus la téte treburile.
30 Ce atita vorb6, discufie, tocrnéli, tarAgiinéla.
1. «Baba se scarmanli la cap, dd la del, dd la vale, dar n'are

dacoromanica.ro
 456 PROVERBELE RODUNILOR

ce face; si de voIe, de nevoTe, nunta s'a ficut, si pace bunn... I.

Pov., p. 8.
*Fata mosnéguluI la dél, fata mosnéguluI la vale; ea dupi
.gateje prin pactare, ea cu tábuItul la spate la móri 1.
CREARG/t, Pov., p. 283.
*Me rog ce mai la dél, la vale? a'a e lumea asta, si de-aI
face, ce-al face, rémAne cum este ea... I. CREANGA, Pov., 223.
*In sfirsit, dur la dél, dur la vale, unul maT da altul mal lasn
Prepeleac, m'AMA capra I. CREANGI., Pov., p. 43.

DE DEPARTE
597 De departe trandafir,
De apape bor§ Cu stir,
A. PANN, li, pag. 111. HINTEscu,
p. 191.
*
De departe trandafir,
d'apr6pe borg Cu tir.
A. PttNN. Edit. 1889, p. 104. C.
NEORCZ71, I, 251.

De departe-i trandafir,
de-apr6pe borg cu tir.
S. MiHkILEscu, .lezialórea, I, p. 221.

De departe trandafir,
Dar (zar) d'aprópe borg cu tir.
BARONZI, pap. 60. P. IsPIRF.scu,
Rev. Istor., III, 157. L NEGRUZZI,
Con% Litcr., II, 45.

De departe trandafir,
De apripe legeitura de tir.
V. FoREscu, Follicens, J. Suctava.
Ve#1 Fost-a a.
Se dice de aceI carI, de departe, cAnd nu 'I cun6scem bine par
2 fi ce-va, si carI nu an In adev6r nicI o greutate ; preclara si de
.acele lucrurl carI nu an vre-o insemnatate de cit In inchipuirea
móstrA. VesII fabula lui La Fontaine, Les bc1tons llottants.

.598 De departe calu-ti bate,

De aprépe sate.
A. PANN, &Jifia 1889, p. 1,04; ll,
p. 111.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 157

De departe calul 6-§si bate,

De aprópe ochii e-gi sc6te.
IORDACFIE GOLESCU, M88. II, p. 94.

De departe calu-0 bate,

lar d'aprópe sc6te.
BARONZI, p. 60. LADRIAN 8c MA.
XIM, 1,125. 340. HINTEscu, 22.
Sè dice pentru ce! ce de departe se arate a fi ere-ce, lar de a-
prepe se cunose de nimic (Grama)).

DIAMANT
599 Cu diamantul se tale dmmantul.
BARONZ1, p. 69. HINTescu,
Da E. B. MAWR,19.
OmuluT mare si puterniz tot unul de séma 110 II pede vera de
hac. Dimitrie Cantemir dice : .Färdmiturile diamantului i alte.
petre scumpe a amistui pete.

DOVLÉC
600 Cap fui griji la do vidc cresce.
AL. BUMITRESCU, p.129.
Prostul, treind fare niel o grijä, duce o viere linistitä. Prover-
bul romenese este o traducere a celut turcese Gailesiz vas vos-
tanda viter 1). Franeesul dice : Tete de fou ne blanchit jamais.

601 Cdndu curcubetä, cand gua lungd.

D. A. MILESCC, Gope:i, Macedonia.
Ve0I Tigua.
Se dice de omul care pene TerT n'a fost nimica i aste-slt se pre-
tinde a fi mare om.

602 'Ti-al Intins vrdjul ca dovlécul (bostanul), s'al um-

plut lumea de castraveti.
A. PAN, Edit. 1889, p. 159; 11I,
-128. HINTEscu, 208.
Se dice despre omul care Intreprinde multe treburT si produce-
lucrurI de miee insemnatate.

2) Cap ferit grill la bastan cresce.

dacoromanica.ro
 158 PROVERBELE RODLINILOR

DRUM
Veçll Caletor, Car, Carauf, Hag iu, a Zult.
*
603 Cand e drumul batut pot trece drut.ele.
Vecg Cale.
E usor a wink pe alll lute° Intreprindere, sad *jute° meserie
Ore-care, atuncl cAnd e calea deschisA si tòte greutatile Invinse de
-tied carI ad venit Inainte.

* n,
604 Drumul drept este cel mat scurt.
H. D. ENESCU, inv. c. Zantostea, J.
Dorohot.
Vedi Ca/e.
0 purtare corectA ne duce, maI cu sigurantA, la isbAnda.

605 *Drumul soroc n'are.

A. PANN, Edit. 1889, p. 13. P.
ISPIRESCU, Rev. ht., III, 163.

Drumul soroc n'are,

Nici pe jos, nici calare.
A. PANN, II, p. 85. HniTsscu, 50.
Pop umblk mult si bine fara a atinge tinta dorita; nu e de ajuns
-ca sA umblI mult pentru ca sa scii multe. Quiconque a beaucoup
vu peut avoir beaucoup retenu, dice fabulistul, fArA a spune cA
.cine multe a vèslut, trebue neap6rat sa fi inv6tat multe.

*.n.
606 Cel ce perde drumul e bucuros 0 de carare.
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTL,
MU. Acad.V. HARAM, inv. c. Gri-
vita, J. Tutova.
and nu putem avea mult ne multumim si cu mal putin; omul
-care a Incurcat afacerile e bucuros sa le descurce orT cum o fi.

607 *.n,Nici drumul téu, nici cab tél.

HINTEscu, p. 51. G. ROMAlCU, C.
Urdegs, J. Fdlciu.

Nici drumul et, nici picidrele ei.

P, ISPIRESCU, Leg. p. 324.
&
*NM drumu lid, nici caru tut.

dacoromanica.ro
 NATURA FIsICA 159

*
Drumul boeresc, impërateri.
Da Z. J., c. Fetegt, J. Tutova.
Ved! Car, MIA
Aratii mersul repede i nepäsarea néstrA pentru un lucru strliin,
de a cirul plerdere sail stricare nu ue &we. Se slice aceluTa pe care
'1 vedem mAnAnd carul, cail, vitele lul prea repede m4
ca. si cand nu ar fi ale lui.
nFata cum II v6slii ea adormi bine.... o pleca la sänät6sa. Niel
clrumul e'i, nici piciórele ei.. P. ISPIRESCU, Leg., p. 324.
*.L
608 S'a rupt drumul in mijlocul carului
BARONZI, p. 85. IIINTEscu, 51.

S'a stricat drumul in mijlocul ceirutel.

L CREANGA, Pos., p. 227.
Se slice In bataIe de joc acelui pe care '1 intilnesd pe drum cu
earul frant
Se mal dice, in mod figurat, and cine-va smintesce o afacere
In cursul eI.
Bun intilnisul, om bun I Asa-1 ca s'a stricat drama' in
mijlocul dtrulei I
lea, las' saga la o parte, mal omule; i mal bine vin' de-ml
ajuta si pun cap6tul ista. I. CREANGX.

609 A fi la drum mare.

BARONZI, p. 41.
Adica a fi bine indrumat, a fi linistit, a-II merge bine treburile.
*
610 Alaturea Cu drumul.
Er& POPESCU, {nth c. Cioccinefts-
Marginens, J. Ialomila.
Se slice de cel ce lucréza deosebit de ceI ce 'I inconjóra.
*
614 Pe §épte drumuri.
Em. POPESCU, inv.* c. Cioceinesct-
Veig Carate,
Marginenf, J. Ialomila.
Se Oice despre acela cace merge cotiud pe drum, avénd mersul
slab sail bét thud.

612 *Pe drumul.

I. CREANGX, Pos. p. 59. P. ISPI-
RESCU, Leg. 78,109,373.FR. DA.mt,
I. p. 395.
Arata repesliciunea fugiI.

dacoromanica.ro
160 PRO VERRELE ROlaNILOR

.Lupul care era ascuns in crAng °data sA repeçll, o luit in brate,

.1i pe icti '0,-a fost drumul.0 P. ISPIRESCU, Leg., p. 78.

613 Bate ale drumuri.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 85.

Umblä, drumurile in rind,

Podinile numdrdnd.
A. PARE, II, 106. IIINTEscti, 51..
Verg 'Mira, Pal.
AdicA umblA In zadar (Gouscu).
*
614 Drum batut I
FR. DAME, I, p. 127.

Urare pentru o bunA caletorie. AcestA locutiune ne invatá cA a

fost un timp &And erá o intimplare fericitg, ca plecand la drum si
gAsescl, la noI in téri, un drum bAtut i in build stare.

614b Vara la drum sa iel suba, iérna sa iez merinde.

Major P. BUDI,TEANU, J. Moo.
Ne invata a fi prevAdetorl.

DUDA. t.3-
VeOf Han.

EDER Is.
615 Ca edera ce sé urca pé copad i si pé pereti.
IORO. GOLESCU, HUAI. /ISM. 20.
Asemenea.1Li omul care cautA ca sit se Inalte cu orI-ce chip.

FAG
\Ted! /Mind.

F A. G A
616 Ali perde fagasul.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 248.
A-71 perde calea, 1Mia de purtare, a se abate de la directia cea
buna.

dacoromanica.ro
 PATURA FIsICX 161

F.A.NT.A.N.A_
.6
617 In fantana unde nu 'I br6sed, apa nu-i Mind.
Sesét6rea, I, p. 178.
*
Val, de fdntdnd gird' br6sce i!
L BXNEscu, prof. J. Roman.
Sciut este ca brésce nu se gAsesc de 041 in fAntAnele a cAror apA
este bunA de beta. La cuvintul Bréscit se vor afli legendele pri-
vit6re la acéstA credintA.

*
618 ACfind saci apa se cundsce prqul fantanei.
H. D. ENESCU, invgf. c. Zamostea,
Jud. Dorohoz.
DupA ce pIerdem un lucru numaT atuncT cunescem at prefuii.

*
619 La fantana bund
Mull' voinicl s'adund.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 39. L
BXNEscu, prof. Jud. Roman.
Adica la cele bune ceT mal mull! alérgA (Gouscu).

620 Fantana putordsd impute la vale, téte ale el qurclie.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 73.
AdicA dupA stApAn na si slugile luT, reil stApin, rele st slugile,
rele i urmarile lui (Gouscu).

621 rantana nu Inghéta nim-odatä.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 73.
Adica muTerea pururea calda (Gouscu).

622 Nu turbura fantana ce te-a indestulat.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. '110.
AdicA nu supdrà pe cel ce ti-a fAcut bine (Goi.Escu).

623 Ca o fantand Mil isvor.

IORD. GOLESCU, MSS. II, Asem. 10.
Adica lucru nefolositor.
11

dacoromanica.ro
162 PROVERBELE ROMAN1LOR

FASOLE
*
624 A da ca la fasole.
P. ISPIRESCII, Rev. Ist., III, 153.
T. SPERANTIA, II, 457.FR. DA.mt, II,
pag-. 13.
A loyi cu putere, fat% ulna.
Si s'apuci si mi-1 care
Cum era el jos culcat
Pe-apOat, ca la fawle,
Si-1 tot trage 'n lung 0 'n lat.
T. SPERANTIA.

625 A bel fasolea.

FR. DAME, I, p. 130.
*
A '0, arata fasolele.
A Anil, a ride aratandu-sT dintiT. De aci se trage si cuvintul, a
se fasolì, cu intelesul de .a se face ca nu merge, ca nu fac,e cu-
tare tréba. M. LUPESCU, invet. com. Broseeni, I. Suciava.

FtN
Ve0 Ac, Nagar.
626 Fen bun din Hite preste, anevole a capita.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 73.
Adice ¡spray! de la ce! prosti (Gouscu).

*
627 A minci ten.
E dobitoc set 't da i fén set mäneince.
LAURIAN .X. Meant, I, p.162.
Se dice de cel prost! asernanandu-T cu dobitecele.

FER
Veil! Orece.
628 0 potriba fade resbi iljeru 1).
F. Muu.osicR, Rum. Unter, I, 14.
NimenT nu se p6te impotrivi nevoTeT.

1) 0 nevoie face ca s& se incidie si ferul.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 163

629 Pre fer rugina 11 topesce.

D. CANTEMIR, Divan, p. 110.
Veçll Opel.
CAc1:si ce-va In lume cit de virtos 0. de tare a se aflà nu se
cgruI-a altul impotrivindu-se smintéla si nu-1 aduci,
de unde nicI se gandesce. DIM. CANTEMIR, 1st. Ierogl., p. 152.

630 Ferul lesne ruginesce.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 72.
Adid luau prost lesne s strick (Gouscu).

63i Ferul ca-s fer i Inca ruginesce.

V.ALEXANDRI, p. 8.P. ISPIRESCU,
Rev, Ist. III, 381.

Ferul cä 'i ter §i tot se ruginesce.

FR. Mott, II, p. 23.
Acela infeles ca proverbul 629.

LEGENDÀ FERULUI.

Pupc1-1 ficutl hit mal pe urrna de Maim Precista din céri, pentru nit Cu
-sAgéta prea mult se necSjeau 6menil pi nu siti puteaft omori mal dupl
Malca Precista a ficut arma asta ca sl fie apa, lasatii de ea, mal Indemdmisa.
A fAcueo Cu stratu de lemn pi cu téva de céri, a blagoslovit'o pi din céril s'a
fcieut feral pi de atuncl avem fer in lume. I. TEODORESCU, ?ezat6-
-rea,1111 P. 5.

£32 Ferul care nu sé intrebuintèza ruginesce.

A. PAN, 1889, p.175; III, 154.
linvrEscu, 59. BARSU CoNsTerrn-
NESCU, Cart. Cit., II, p. 15.

Herlu re nu '1 bagi pe lucru, mac& 1:ica-l-ae,

ruginésce.
ANDRILIU AL BAGIVU, Cart. 'Meg.
Pag 94.
Omul lene, care nu 'q 1ntrebuintézit mintea, se 1mprostesce.

t633 Bate ferul pan& e cald, ca de sé va réci, In ssadar vez

munci.
.IORD. GOLESCU, Mss. 1I, p. 116.

dacoromanica.ro
164 PROVERBELE ROMANILOR

*
Bate ferul pänd e (este) cold.
A. PA, Edifia 1889, pag. 95; II,
57. C. NEGRUZZI, I, 247.KIR0Lr
Acs, 80. G. MUNTEANTJ, 30. Bk..
RONZI, 62 & 69. HINTEscu, 59.
I. G. VALENTINFANO, 21 & 25. G.
DEM. TEODORESCU, Cercet., 87. FR.
Dkatt, I, 181; II, 23. REINSBERG-
DCRINGSFELD, I, 202. Da E. B.
MAWR, 101. AL. DumsEscu, 117.-
I. DUMITRESCII, inv. c. Gdnciova,
Dolj.BARBII CONSTANTINESCU, Cart..
Cit., II, 15. I. IsTakrEscu, mv. C«
Cobia, J. Dimboviia.

Cu graba bate ferul pana e ferbinte.

D. TICIIINDEAL, p. 185.

Bate ferul piind e add.

LAURIAN Maxim, I, p. 126.

Bate herul (ferul) panel e herbinte ( ferbinte)..

NEGRUZZI, I, 263. FR. DAME,-
pag. 23.

Sa baten ferul pdna e cold.

BENGHsCU, Contr. Liter, XI, p. 61.
*
Bate ferul cdt e cald.
Abecedar itustrat, p. 24.V. Fo-
RE.sCU, Folticens, J. Sucia va.
*
Bate ferul cdt e ropi.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohos.
*
Bate ferul cdt e ferbinte.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, intr. C.
?tiubienis, J. Dorohos.

Bate feru cdt fi cald.

Abecedar ilustrat, p. 24.S. MI-
IiXtLescu, &zatérea, I, 221.

Bate fljru, pira-j cad.

FR. MIKLOSICH, Runt. Unter., I, 7.

Bate herlu, pdna fi cald.

A. MILESCU, Gopep, Macedonia..

dacoromanica.ro
 Wank FISICL 165

Heral se-bate panel- cald.

ANDREU AL &DISC, Cart. Aieg. 54.
AdicA sA nu pIerdem vremea cA nu o mal gAsim (Gotzscu). SA fa-
cem tot lucrul la vremea IA sa zorim o afacere cAnd vedem ca e
bine IndrumatA; cAnd se ivesce o Intimplare fericitA sa nu o sea-
Om din maul.
Se scie cA ferul nu se 'Ate usor luerà cu cIocanul de r,At atuncl
cAnd e IncAlslit
Oportet ferrum tundere dum rubet, sliceall Latinil; il faut
.battre le fer pendant qu'it est chaud, slice Francesul.
*
634 pCine bate ferul rece (rece).
Nimic nu folosesce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 83.H.
D. ENESCD, inv. c. Zamostea Jud.
Dorohos.
AdicA urméza Impotriva cuviinteT (Gouscu).
*
635 Ferul red cdt sal b41 e de géba.
A. PANN, Edit. 1889, p. 95; II,
57. P. ISPIRESCII, Rev, 1st., III,
381. BARBII CONSTANTINSCU., Cart.
cit. III, p. 15.

.13e géba bap, ferul rel. !

A. PANN, 1, p. 23.

Daca este ferul WI

Cat sal bap este de géba,
Ku fad din el nici o OA&
A. PANN, Arghir, p. 14.

Ferul r6a il bat de gébet

.Nu pot face din el trébei.
A. PANN, MO A,. -A lb, II, 22.

Ferul ?la sal bati e de géba .

HINTEscu, 59.
*A
Ferul rga cat set 'I bap, n'ai cei face.
L DIIMIThESCII, inv. c. Gdnciova,
Jud. Dolj.
Dinteun lucru MA, dinteun om cu apucAturl priiste nu potI
far,e nimic bun.

dacoromanica.ro
166 PRO VERBELE ROMANILOR

636 Ferul IV" nu se prapidesce.

P.IsPIREscu.Rev. /st., III, p. 381.
HINTEscu, 59.-1. M'usar, profesor
J. Rontan.
*
Ferul rè'zi TM se perde.
EhI. POPESCU, int./. COM. Ciocanescl-
Mcirginens, J. Ialomila.
Lucrul sau omul bun se prapadesce, lar cel raa niel o data.

637 Fer pe fer il ascute.

IORD. GOLESCU, Mss.II, Asetn. 12.
UnuI om mare i puternic nu 'I pite tine pept de cat altul ca
dinsul.
Ferul cu fer se ascute (*e regele Solomon in Proverbe,
XXVII, 17.

638 In bataia feruluf.

FR. DAME, I, 123.
Adici la bun loc. .Acea carcIuma e in bettaia ferului, .7i cine-
trece pe acolo trebue sä intre..

639 A fi de fer si de crità.

Se oilice de omul tare de c,aracter 7i de constitutie, harnic, bota
lit in ideile luI, nemilos.

FISTIC Vu(11 OuL

640 Fistic in casal
LAURIAN & MAXIM, Glosar, 249-
VOY intelesul In Laurian.

641 Fistic afari

LAURIAN & MAXIM, Glosar, 249
Veo;II intelesul in Laurian.

FLACA.RE
642 F1ac4ra cand vilvaesce,
Din foc mare isvoresce
IORD. GOLESCU, M88. II, 73.
Adica galcéva cea mal mare din marI pricinl sare (GoLEscu)-

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 167

FLORE
Ve01 Copil, Ghimpe, Gradinar, Mi-
ms, a Mirost.
643 Alta e Urea de gradinä,
i alta. e Urea de camp.
A. PAM, Edit. 1889. p. 57; HI,
71. HrNTESCII, p. 60.
AMA deosebirea int]..e omul de la ora §i cel de la -WA; intre
omul cult si acel care a remas Ma de inveläturA.
*
644 Cate flon sunt pe pämInt,
Tate se duc in mormint.
Poesit Popovle.
Tot omul trebue sa mérii.

645 Numal c'o fiare ghirlandi nu se face.

IORD. GOLESCU, M48. II, 50.
Adicä cu putin nu ne putem impodobi. (Gouscu).

646 Cu o fiare numal vara nu se face.

IORD. GOLESCU, MS8, II, 28.

Numai cu o fldre nu se face prirnet vara.

A. PANN, II, 74.

Cu o floricicei
Cu o rindunicet
Nu se face primeivara
VASILE ALEXANDRI & LASCAR RCM
SETTI, Mss.

fleire nici de cum nu face primeivara.

A. DoNicl, II, 39.
*P
Cu o flore nu se face prirnavara.
BARONZI, 54, Abecedar ilustrat,
28. Da E. B. MAWR., 65. L BI-
NESCU. prof. J. ROTIlari. H. D.
ENESCu, inv. c. Zam ostea, J. Dorohoi.

Cu o flore nu e prinuivara.
G. MUNTEANU, 60. HINTF.sCu, 60.

dacoromanica.ro
168 PRO VERBELE ROMS.NILOR

Cu o fldre nu se face vara.

P. Ismrascu, Rev. Ist., II, 161.
I. G. VALENTINEANU, 49.I. IONESCU,
II, 157. FR. DAME, 11, 30.

Cu una lilice nu 's lave primuvard. 1)

D. A. MILEscu. Gopeti, Macedo-
nia.D. DAN, Nevelca i Molovitte,
Macedonia.

Vara nu s'acluge ma0, cu-una lilice. 2)

ANDREI° Al. &DAVIT, Cart. Aleg. 56.
Vedl Bindunica, React
Adic4 spre Indeplinirea 6rd-ce, multe ne trebuTesc, î ca Cu pu-
tin lucrurI mal marl nu dobändim (Gouscu); dintr'un singur fapt
nu trebue sä tragem o conclusie generala. VedI Domicf, Cart. II,
Fab. 18, Cheituitorul i Rindunica.

647 Florile una dé alta cind n'ar fi lrumási, niel una

s'ar aréti frum6sä.
loam Goutscu, Mss. u, p. 74.
AdicA omul cand n'ar avea déosébire unul dé altul, nu i s'ar
cumisce darurile sale (Gouscu).

647 b FUJI-ea cu &ire dragoste are, lar nu cu o put6re.

LORD. GOLESCU, M88. II, 74.
Adic4 tinerI cu tinerI sé inveselesc, lar nu cu ce! bétranI.
(Gouscu).

648 Fldrea s'o päsesci ca sa nu sé strice, ca dé sé va

strica, nici o p6mä vei avea.
iosp. Goulscu, Mss. II, 115.
Adici tineretele (GoLEscu).

649 Fl6rea 'Ana n'o pui la nas, nu cunosci ce miros are.

loan. GOLESCU, Mes. II, 74.
Adia pé om pinä nu '1 Incerd, nu potI cun6sce ce naravurl
are (Gou.scu).

650 Flòrea panä a nu sé vesteji s'o aduct la nas ca sa'i

shut' mirosul.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 115.

1) Cu o flere nu se face prirnavara.

I) Vara nu s'aduce puma! ca o fidre.

dacoromanica.ro
 NATURA FisicX 169

Adici orl-ce la vremea el sd. o sdvirsescI, ca sd te folosescI (Go-

i.Escu).

651 Floirea la flére merge.

IORD. GOLESCU, MSS., II, 74.
Adica orI-ce e frumos, la cea frumósi privesce (Gouscu).

652 Flérea cum sé *chide sé vede ce rod da.

IOFtD. GOLESCU, MSS. II, 74.
Adicd cel vrednic, cum isbutere, aratd destolnicia sa (Go-
LEscu).

653 Daca flérea 11-o pazesci, rod bun dobandesci.

IORD. GOLESCU, MSS. II, 88.
Se slice pentru cele ce trebuIe sd pdstrAm (Gonscn).

654 Cine lépédä fleirea nu simte mirosul el.

TORD. GOLESCU, MSS. II, 80.

Adieli cine zgornesce pe cel bun, nu-I cuneosce darul luI (GoLzscu).

655 Ori-ce flére la sfirqit pierde mirosul ei.

IORD. GOLESCU, M88. II, 10.
Adici ori-ce om la betrânele plerde puterea sa (Gotzscu).

656 gasit fleirea sa-i lei mirosul.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 95.
Se dice pentru cele ce nu se potrivesc (GoLEscu).

657 Pänä florile la vremea lor, siliti-ve sa le adunati.

IORD. GOLESCU. Mss. Il, p. 112.
Adici nu pTerdelT vremea tinerelelor (Gouscu).

658 Nu supéri Urea, ca si pota mina. rodul

IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 110.
Adicä nu-lI vdtémii tinerelele, ca sd te poll bucuri de ele
,(GoLzscu).

659 Este o floricia

Cine '1 (o) mir6sa, nasu pica.
A. PANN, III, 65. HINTEscu, 60.
Se dice despre cel falarnic.

dacoromanica.ro
170 PROVERBELE ROMÁNILOR

660 Este o floriciei

Nasul care 141
A. PANN, III, 43.
Se çlice de cele préste i ordinare. A. Pann explici acest pro-
verb unta copil al cAruI paring erad Orneni de rind.

661 *A pune floricele.

BARONZI, 68.

Are dPprindere set pue floricele.

HINTEscu, 45. FR. pida, 1.1, 31..
Se slice de omul care povestind un lucru mal adaogA i detallad
inchipuite.
Rosas loqui la LatinT, Conter fleurettes la Frances1 se apropie
infra cAt-va de loculiunea romfinése4.

662 De flon de ene.

V. ALEXANDRI 8. LAscAn-RosErn,
Mss.I. CREANGX, Pov. 332.P. IS-
PIRESCU, Rev. Ist. III, 158.V. ALE-
XANDRI, Conv. Lit, III, 97, 272.

De flor de cucului.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.

A dinblet de flori de cuc I

S. FL. MAMAN, Ornit. I, 45.
A âmbli incolo i 'n chce de géba ; a nu c4tigi nimica; a um-
blà fArtt de niel un scop, perslénd timpul in zadar.(S. FL. MARI).

663 De florile merului.

P. IsPlaEscu, Leg. 29, 34, 59, 169,
322. FILINON, 242 & 258.Da E.
B. noiwR, 402.FR. DE, II, 30.
Conv. Liter., XII, 208 & 217.
AdicA de géba, farA scop.
.Calul scia de thte astea, cAcT nu era el de géba nAsdavan de
fiorile merului.. 1SPIRESCU, Leg. 29.
Nu se peote sá-m1 fi (As de forte tnérului sA pAstrez aceste
oscI6re. IspiREscu, Leg. 59.
.Si je suis affligé ce n'est pas pour des prunes. slice Moliére.

664 Flere 'n legat6re.

P. ISPIRESCU, Rev. 1st., III, 383.
G. DIANU, Rey. fcol. J. Mehedinfs.
BooNzz, 49.HINTEscu, 53.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI 171

Se ylice and cine-va 'Ate face o VOA §i nu vrea; se intrebuin-

féza i ca expresiune a feclérel. G. DIANU.

665 Ca florile in gunonl cresce.

IoRD. GOLESCU, Mss. II, A sem. 75,
Adica GO bun! Intr'un mediu stricat.
*
666 Cu fion in caciulä.
V. ALEXANDRI LASCAR HOSETTI,
G. DIANU, Rev. scol., J. Me-
hedinft.
Expresiune trasä din faptul purtärel florilor In cacTulA de cAtre-
flacäil la tell; aratä fecToria qj voinicia.
*
667 A umbli cu nor' la palarie.
G. MUNTEANU, 122.V. HARAM,
inv. c. Grivita, J. Tutova.
Acela.7I inteles ca proverbul 666, aratä i siguranla.

668 A umbli cu Hon la urea'''.

A. PANN, 11, 444. G. MUNTEANU,
122. HINTESCIJ, .197.
Adicá Thri grije, cu nep6sare.

669 A pune cm-va flori dupä ureeln.

V. ALEXANDRI, Teatru, 708.

A i pune o flore la urechle.

BARONZI, 47.

A pune flor i la ureclee.

V. A. URECHE, Ccmvorbiri Ltte-
rare, XXI, 1112.
Veog Ghlocei.
Adid a inselà.

670 *F16re la urechie.

IORD. GOLESCU, Mss. II, 74. P.
ISPIRESCU, Rev, Ist. III, 383. Fir.
DARR, II, 30.

Gdndesce cd e flore la ureclae.

A. PANN, Edit., 4889 ,p. 464;
130. HINTESCU, 67.

dacoromanica.ro
-172 PROVERBELE ROMANILOR

Flori la urechïe.
L CREANGX, ABlirit.., p. 22.
Adice un lucra cam de nimic, färá, superare (GmEsco).
«Ca o fldre la urechie, murerea pe lAngA bitrbat.. lord. Go-
IESCU, Mas. II, Asemen., 95.
«Trebile cele mal grele, la el era flore la urechie. P. ISPI-
RESCU, Snerve, p. 45.
«Necazurile noistre sunt flori, la urechie pe Muge cele ce spune
in ION CREANGA, Amint., p. 22.

671 A pune o fláre cm-va.

Da Ec. Z., Bdriad, J. rezuma.
I. 'UNESCO, prof. J. Doman.
Expresiune Intrebuintate la jocul de cArtl; insemnéze a face o
carte, o levatA.

672 Fläre 'n c ..r.

I. sxNEsce, prof. J. Roman. L
Mayal, prof. J. Praho
Se Oice pentru aceI carI se impodobesc IntAm mod ridicol í fac
acésta spre mAndrie.

FOC
Apa, 13e; ¡e, Caldare, a ce Frige,
Fum, Lenin, Mdnd, Oto, Pata., Tarta.
*
673 A luà foc cu mäna altum.
I. CREANGX, Arnint., p. 156.
*
Cu ma'na strd ind numai, foc sa tel.
H. D. ENESCU, inv. c. Zantostea,
J. Dorohot.
*
Cu mdna altuia numai, foc sâ la.
R. A. ZAMFIRF.SCU-DIACON, inv. C.
$tiubenis, J. Dorohot.
Velp Carbune, Jeratic érpe.
Ne Invate a trimite pe alfil la muna grea , la primejdie In fo-
losul nostru.
Ascultag pe Ion Rota, deputat la Divanul ad-hoc din Moldova,
ce bine vedesce acéste §licet6re, in frumésa limbl a luT CreangA
«El cuceme, cuane! puternic e$1, megief. l-mi eptI, ca riza., ce mg &ese,
scid bine a n'are si-ml fie m6le, and m'oiu Int6rce a-casi, unde mg Ni-
lépti nevoile. Dar si nu vg fie cu superare, ci palmele aceste Orine/id ale
iristre, stripunse de pilimidi i pline de bititurl, cum le vedep, vg tin pe
Dumnea-v6stri de atila amar de vreme, i vi fac de huzuritl de bine. i mal

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX na
inult de cAt acésta; orl-ce venetic In Ora asta este oplosit de Dumneaveistriir
si-1 priv41 Cu nepAsare cum ne suge sAngele, si tAce-t1 si-1 ImbrAtosatl! Nu-
mal nol, vite de munci , vd suntem dragl ca sarea In ochl !... Din mojicl, din
ghiorlanl si din dobitocl nu ne mal sctitell! Dumneleii sa ne lerte, si sA ne ler-
tap si DuinneavéstrA, cucíme, dar cu adevdrat, asa este; e'a0 deprins a /ucc
focul tot-d'a-una cu nit-irate niatre cele mojicestl si tot nol ceI vi-
novall! a

674 Focul ce nu te superd, nici cum sä '1 sgenderi.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 114.
AdicA ceea-ce nu te supera sä nu4 daT pricinft dé supérare (Go-
LEscu).

675 Cu cät mal mult de foc te aproph, Cu atat mal mult

te si aprinli.
IORD. GOLESCC, MSS. II, p. 29.
AdicA dragostea sé mAresce, cänd dé ea te apropril (GoLescu).-

676 11 trimit in sat la foc,

el mi-aduce busmoc.
IORD. GOLESCU, Mu. II p. 15.
*L
Tu. V trimitt la foc,
$i el ip-aduce busaioc.
A. PANN. Edit. 1889, p. 26; I, 86.
IIINTEscu, p. 61.

Eft V trimit la foc,

.5'i el 'tni-aduce busuioc.
P. ISPIRESCU, Rev. ht., III, p. 379.

Tu '1 met): la foc,

. i el 'face busuioc.
G. DEM. TEO DO RESCU, Cercet., p. 62.
Veig Surcé.
Sé dice cand una cerem, sf el alta ne aduce, chid nu urmézä
dui:4 cum el poruncim (Goissca). Se slice ;3i despre ceT prostI.

677 Focul in pädure din scänteie mica s'aprinde.

loan. GoLBscu, Mss. II, p. 72.

Focul se aprinde din sceintete.

C. MEISSNER ..7. V. DOGAR, II, p. 34.
Ve01 SctInteu3.
A dici cea maT mare gälcévA din micA pricinä sé dephide (Go-
LEscu).

dacoromanica.ro
-174 PROVERBELE ROMANILOR

678 Cine de loe trebuinté are, In cenu§i el gasesce.

IORD. GOLESGII, M8S. II, p. 84, --
Fa. DE, I, 219.
AdicA la ceI ce pAstrézA pururea gAsescI óre-ce, precum focul ce
-sé pAstrézA In cenTA (Gouscu).

679 Focul ce sé socotesce stins, dé multe-ori supt cenu§a

sé gasesce aprins.
IORD. GOLESCEI, Mss. II, p. 72.
Adicii dé unde nu te tema, d'acolo mal mult té vatémI(Gouscc).

680 Focul, cu cal mai mult el sgandari, cu ata mai mult

sé ffi apiinde.
IORD. GOLESCU, M83. ii, p. 72.
Sé dice pentru zarvit, réscóle, résvrAtirl §I orI-ce turburare, In-
-semnind ca ca cAt mal mula pricinA le dal, Cu atAt mal mult sé
il IntArItA (GoLEscu).

681 Foc sé faci, si fum sa nu ésa, piste putinta sé 'ntelege.

loas. GOLESCO, MS8. II, p. 72.
AdicA fapte tirite si sa nu sè suda (Gouscu). Nu putem ascunde
-atit de bine pasiunile vástre, In cd.t sl nu se v6déscA printr'un
semn 6re-cure.
Italianul dice : E fuoco, l'amor e la tosse, preste se conosce;1)
-si Francesul : 11 n'y a point de feu sans fumée.
*I
.682 Pana nu faci foc, mm nu ese.
Ion. Gomrscu, Mss. II, p. 60.
A. PA»; Edit. 1889, p. 174.N. Fr-
1.1310N. L IONESGII, II,157.BAFtBU
CONSTs.NTINESCII, Cart. Cit., II, 45.
Es. POPESCO, iripér. c. Ciocanescis-
Märginens, J. Ialomila.K. A. ZAK-
FIRESCII-D1ACON, inVéf. C. Oiubertis,
J. Dorohos.

Unde nu e foc, fum nu ese.

IORD. GOLESCD, Mss. II, p. 13.
BARONZI, 51.Abecedar ii.ustrat, 24.

Fum feiret foc nici cum a vede.

IORD. GOLESCII, MS8. II, p. 73.

1) Focul, amorul si tusa IndatA se cunosc.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 175

Rind nu faci foc nu ese fum.

REINSBERO-DCRINGSFELD, I, p. 484.

Uncle nu e foc nu ese fUnl.

KAROLY ¡WS, p. 82.G. MUNTEANU,
31. LAURIAN S. Mexim, I, 1266.
HINTESCU, 61.

Nu e (este) fum fetrel foc.

G. DEM. TEODORESCU, CerCe.t.., p.
77. FR. DAME, II, 43. I. G. VA-
LENTINEANU, 19. Da E. B. 11awn,
81. AL. DUMITRESCU, 128.

Rind nu e foc nu ese fum.

BARONZI, p. 64.

De uncle nu e foc nu ese fum.

I. G. VALENTINEANU, pag. 20. V.
FORESCU, Folticent, J. Suctava.

Fum fara foc nu ese.

GIL, Cony. Liter., XXIV.
*A
Pcina nu este foc, nu se vede fum.
N. G. IONESCU, c. Matnornifa, J.
Dorohot.

Rind nu s'adard focl, fumlu nege cd nu se

véde.
ANDREI AL BAGAVEI, Cartea Ale g.,
pag. 56.

Peina nu fagi foc, fum nu ese.

D. A. MILESCU, Gopefi, Macedo-
nia.D. DAN, Nevesca fi Moiovifte,
Macedonia.
Adica pana nu gresim, nu ne vorbesc dé rég (p. 60); OM nu
greOm nu sé vorbecse dé grepla n6stra (p.13 tli73). (GoLescu).
O rum6re publica se rézama in tot-d'a-una pe un fapt, pe un
inthciù positiv. Nu se Oice de o femee ca este rea, fär ca sa fie
ce-va, in purtarea el, care sé motiveze asemenea §6pte i precum
LatiniI : Rumor publicus non omnino frustra est I),
Flamma fumo est proxima2). Italienil : Non si grida mai
al lupo ch'egli non sia in paese8); lar Francesil : Il n'y a point
de fumée sans feu.
') In óptele publice nu este totul de (tabu (e ce-va adevarat).
2) Maitre e aprape de fum.
2) Nu sa striga : Eau& lupul I due& nu se OM In tarii (In apropiare)

dacoromanica.ro
176 PROVERRELE ROMANILOR

*
682b Focul le mistme téte.
Adicci cel mare, ce! puternic.

683 Foc dupa foc, 164 dupa fad.

A. PANN, I, p. 60. IlmiTEscu, 60.
*
Foc peste foc.
Un r6u nu ne vine nicI-odata singar, nenorocirile se in Milt.
*
684 Nu apta foe peste foc.
A. PANN, Edit 1889, p.151 ; III,
122. IIINTBscu, 61.
*
Pe foc, foc nu bagel .
D. A. MILESCIII, Gopert, Macedonia.
Nu int6rita pe omul mAnios , nu '1 impinge la fapte cele prin
povetele i indemnurile tale. E foe peste foe, 4icead Elinil, vor-
bind de povetele rele date unuT om in paguba lui.
Romina cred el e p6cat sii pul foc peste foc.

685 Foe pé foo nu stinge, ci mu mult el aprinde.

IORD. GOLESCU, Mss. II, 72.

Foc cu foc nu se stinge.

G. MuNTRANu, 60. HINTEscu, 60.
Adica cel furIos, ceind 61 intArill, balaur se face, ì Tute cu Tate
mai r6u se aprind. (G-ouscu).

686 Focul cand se 'ncinge,

Anevme se stinge.
A. PANN, III, 12. HINTEsco, 61.

Focul ccind se 'ncinge,

Anevoie se mai stinge.
C. MAISSNER & DOGAR, I, 34.
Se dice de omul manios.

687 Focul cand s'aprinde On maracim uscap, arde q'i

pe cet ver4
IORD. GOLESC17, M88. II. 72.
Ve411 Copac, Lemn.
Adid 1.6111, pe lingit ceT r6T, eade pe ceT haul, precum la res.
baTe. (GoLoca).

dacoromanica.ro
 NATURA m'a 177

688 Nu sgindari focul dé supt cenuqa.

IORD. GOLESCU, M88. II, 109.
Adicti nu di pricini celuT refi. (GmEscu).

689 Nu te juci Cu focul cd indata te pirlesce.

IORD. GOLESCU, MSS. II, 109.

*Nu te jucet cu focul.

*
Cine se jtkä cu focul se frige.
I. ARROBE, J. BUZglt. - FR. DAME,
II, 39.
*
A se jucet cu focul.
N. GANE, Nuvele.
Adich cu dragostea (GOLESCU). - intr'un mod me general, nu
te juci cu lucrwile cad pot fi primejdiése.
*
690 Foc la mine,
Foc la tine,
Foc la noi
La amindoi.
L EILNRscu, prof. J. Rontan.
Se dice cand doi pitimesc de aceea0 b6li, de amea0 durere.

691 Scapa'l din foc, ca si te bage 'n loc.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 67.
Se Oice pentru cel ce super% pe insull ficetoriT lor de bine.
(Gourscu).
*
692 In urma foculin mulp dascali sé arata.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 15.
Ne arati ci la vrerne sa griim, si povituim, cid in urmi in
zadar. (GmEscu).
*A ,
693 Ca sa stingi un foc, trebuie sa te-arunci in el.
IoRD. GotEsco, MIS. II, 108. V.
Ilmued, inv. c. Griviia, J. Tutova.
Adiei ca si potolescl un red, trebee si te jertfescl.(GoLzscu).

694 Focul pò cele mai uscate mai lesne le topesce.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 72; A-
sent. 178.
Adicri nicazurile pe ce slabT, si ce mad pe ce miel. (GoLzscu).
12

dacoromanica.ro
178 PRO VERBELE ROMINILOR

695 Nu 's bagä foc pi tuna vulbura.

D. A. Willmar, GopeA, Macedonia.
Un tin& i cu o MAI% sa nu locuésca impreuni. Vedi pro-
vsrbul 689.

696 Iu nu are foc, nu are s'cinuse. 2)

D. A. M1LESCU, Gopef Macedonia.
Se dice de acele carl stint in legatura firésea, earl se 08850 in
tot-d'a-una la un lot.

697 A apucA foc cu gura.

B. P. HAvrmt, Et ymol. Magnum,
1393. LAMBRIOR, Cony. liter.Fa.
DAmt, I, 84.

A luet foc in gura.

G. Di M. MODORESCU, Cercet. 83.
A afirma cu energie adevèrul celor spuse de not Prima variant&
se aude In Moldova, a doua In Téra-Romanésca. Ve4I G. Dem.
Teodoreseu, Cercetari, p. 83 si urmatorul proverb.

698 pune mana in foc.

G. DEN. TBODORIsSCU, Cerect., p. 83.
Mod fórte energic de a intari o afirmare.
Origina acesteT locutiuni fret ale cautata neapérat in obiceltnile
introduse de barbarT, in imperial Roman obiceluri carl la France.si
purtau numele generic de Jugements de Dieu, gi prin earl se cre-
dea In Evul-mediu ea se p6te stabili, cu siguranta, nevinovatia
sau culpabilitatea unuT acusat, in anumite casurl dubióse. In obi-
ceTul care ne ocupi acusatul trebuTa sa tie in niani o bucata de
fer inferbintati la foc, vi daca pe acésta mina, bagata in urma
intr'o carpa bine strinsa i sigilata de judecatorl, nu se area dupa
trel vile niel o arm& de arsura, piritul era tinut ca nevinovat.
Aseste obicenirT barbare s'aù mentinut in Occident pan& In se-
colul al treT-spre-decelea, cu tóte a deja mult mal 'naiute spiri-
tele laminate combiteau asemenea supersti.fi. MAO Grigore de
Tours scrfind, In seeolul al véselea, regineT B unehaut in privin!a
procesulul care se deschisese in contra luT Memna, episcop de
Toulouse, respinge cu indignare acest mod absurd do a se desco-
peri adevdrul dieénd : Nolumus te exhibere igniti ferri con-
tactum.

2) Nu se baga (pune) foe pe Mug& pral de putted.

) Unde nu e foe, nu e nicl cenuae.

dacoromanica.ro
 7\ATLRA. FISICA 179

Dupa cum se vede in cronicele luT Gheorghe Logothètes, aeeste

.obieeTurl aü exisiat i In imperiul Bizantin /Ana sub Impäratul
Mihail Commena; ast-fel ci, putem admite, WA a aves probe po-
sitive In ark:AA privintä, el aceste obicelurï, cari aù' domnit in
Europa intrégd, aú Velma sa existe 0 la noT, find dat mal cu
-sémA cä posedim In limbA i locupunea respectivä.

*
-699 A di cu mar/de 'n foc.
IORD. GOLESCU, MS8. II, 5. A.
PANN, in, 105. LACHLAN & MAXIM,
I, 1248.Eu. POPESCU, inv. c. Cio-
ciinesci-Marginens, J. lalomila.
*L
A WI, Cu mdna 'n foc.
I./WHIM\ & MAXIM, I, 1248.P. IS-
PIRESCU, Leg., 280. HniTescu,
93.-11. D. ENESCII, inn. c. Zamol-
tea,J. Dorohoi. L Bkerscu, prof.
J. Roman.

A dat cu mdnile 'n foc.

E gros de MIA, are de ros.
HINTIoSCU, 101.
V e1 Spuz a.
Adica a eidut in mari primejdii (Gouscu). Acest infeles nu se
niciierI, in iva de asta-dl, acesteI locutiunY, 0 este mal mult
ca sigur cà Golescu s'a inelat identifieäud expresiunile: a-0; pune
.mana 'n foc td a da cu metna'n foc, earl sunt ca totul deosehite.
Pin locutiunea a da ca ntina sad metnele 'n foc se intelege
.pretutindenea, a se imbogati din senin, de-odatA 0 pe neateptate.
«Se dice dud cine-va sä inavutesce fara munci.. Em. POPESCU,
inv. J. Ialomila. I. BANEscu, prof. J. Roman.
A face teite de necesitate saù a capäti large medfi peeuniare.
LAUMN et M%XIM, I, p. 1248.
niulelese ea a trebue sei fi dat el ca mina in foc, chemi
la dinsa. Acolo cu prefacAtura , eu narghiolil i cu vielenil, II facu
de spuse cum are atta stare. P. ISP1RESCU, Leg. p. 280.

700 L'a ars focul.

L ARBORS, J. Buzgu.
Adica s'a pricopsit, s'a imbogatit de-odata, pe ne*eptate.

101 A trece prin foc si prin apa.

LAUHIAN & MAXIM, I, p. 1248,

dacoromanica.ro
180 PROVERBELE ROMANILOR

Mecum pre in foc i apd.

CORESSI, Ps. LXV, in Etymologi-
cum Magnum, p. 1270.

Sunt gata in foc i in apd sci me arunc.

A. PANN, Ed4ia 1889, pag. 187,
III, 134,

A dec prin foc i prin apd

P. IspritEscu, Leg. p. 288.

Trecuti prin apci §i prin foc.

S. Fr.. MARIAN, Orn., 11, p. 288.

Ccind sunt Ode §i noroc,

Treci prin apd i prin foc.
Adidi a mi se da indArAt dinaintea orf-carel primejdil pentru
face un lucru; a fi om incercat, otelit in nevo i necazurl.
Eù pentru dragostea ta ciffi dat prin apd i prin foc ca
'11 fac voile. P. ISPIRESCU.
»Multe mai pAstrat in memoria restrAnepotilor acelor Ro-.
mani trecuti, cum se slice, prin apa fi prin foc.. S. Fi. MARIAN.

702 Foc sub cenusa.

LAURIAN AC MAXIM, I, p. 586.

Foc ascuns sub cenup.

Primejdie ascunsá, prin urmare amenintat6re. Se dice de cel
fiitarnic.

703 Stinge focul cu

IORD. GOLESEU, M88. II, p. 87..

Aú stins bine focul cu paiete.

ION NECULCE, Lelo p. Mold., II, 252.
Adica mal rAu aprinde gálceva cu amuté15, cu invitarea, cu in-
viemnarea (Gotescu).
»Un om §i nu Ole tinea tainea, dara atAtia eimeni? Au stins
bine focul cu paie. ION NECULCE.
A
704 Arde focu 'n pate ude.
I. CREArilak, Pow., p.186. .,Psci-
tbrPa, Poesii Po por , U 1g8

dacoromanica.ro
 NATURA 181

*
Arde ca focul in paie ude.
I. BINESCU, profesor J. Roman.
V. HARAM, inv. c. Grimita, J. Tutova.

Are douè intelesurT cu totul deosebite

AratA o actiune ascung, dar puternica i primejdielsA.
.Ctind IT omul In dol pert, 13t te ferescT de dinsul, c'atund e cum
ii mal r6ii. Vorba cea : arde focu'n paie ude. L CREANGX.

Frunzi verde treI agude

Arde focu 'n pate ude.
Strig la puÏc i nu m'audel
Ba te-aud pulule bine
Da nu poeld vent la tine
CI 'l dutunanu ldng5 mine.
Poesit Poporale.
l3arbatul c,are o aude, si care este pentru dmnsa dtismanul, Tea
pusca din cold si o ucide.
20 Se slice de omul care vrea sfi se arate grozav i mi este.
L BANEsCU.
Se slice cand un b6trAn Tubesce. V. HARAM.

705 roc de pale.

I'AURIAN MAXIM, 1, 4285; 11, 569.

Focu de slama zalic dure. 1)

FR. M1ELOSICH. .Runz. Unter.I, 8.
Se slice de o lucrare, de o actiune, de un sentiment treator care
se nasce i moire Intr'un scurt interval de timp. Francesul slice :
eest un feu de paille.

705 b A aruncd °lent (unt-de-lemn) pe foc.

Ltunia.N MAXIId, II, 491. Da E.
B. MAWR., 78.

A turna °lea in foc.

G. MUNTEANU, 72.

A turnet unt-de-lemn peste foc.

1. Bkvascu, prof. J. Boman.
A Op mAnia unta om deja furlos.

Fount de pate tine putin.

dacoromanica.ro
182 PROVERBELE RODUR1LOR

706 A mdnci foc.

P. ISPIRESCU, Leg. 38.
A fi 'lute, se dice in deobste de cat.
ffTrase la scar& o cdrutli ferecatA, eti WI u telegail de Metnett
fOc.K (P. 1sPisEscu).
la basme cail cal nAsdravani mAnanci Or/ flert cu lapte dulce
pe fie-ce sli, o banita de *ate°. Suut attit de lull in at sbóri
ca vintul sail ca gAndul, dupti pofta stapinultfi. VeslY Ispi-
reseu. Leg. pag. 45 si urmAtbrele.

707 A se face foc.

f,ktnurai MkX01, I, 1248.

A se face foc 0, para.

P. IsPIREscu, Leg. p. 27. FR.
lust, II, 33.
*A se face foe t &jot.
P. ISPIRPSCU, Leg. 353.
Adicii a se ramiii, a se iufuriii.
p
708 A fi foc.
ST. 311E1111.1 SCU, $ezat6te, II, 72.
*p
Cum foca de harnic.
M. LUPESCU, inver. c. Broscent, J.
Suciava.
Adic4 harnic tare, lute la tréba, cate-odata are si intelesul de
a fi ambilios.

709 Cdt a arita un foc.

Arata un interval de timp fórte scud.

FOIE Voll( Cap. X, FOte.

710 Fine peste fine, si la mijloc tufa.
V. ALEXANDRI, Cony. Lit,!, p. 215.
Adicti nimic.

FRAGA.
711 In pofida fragilor manancd frunzele.
A. PANN, Edit.1889, p. 74 & 147,
419.P. IsprRigscu, Unch.
17. HINTgscu, 149.

dacoromanica.ro
 NATURA FIsIcX 183

De dorul fragilor Tkindncd frunzele.

A. PANN, Edifia 1889, p. 74; ILI,
101. IIINTEscu, 62.

De dorul fragilor mane/met i frunzele.

I. G. VALENTINEANII., p. 32.
Se multumesc cu mai putiu neputend dobAndi ceca-ce doresce.
Vedi Capsune.

712 Iu avzi frauzi multe canestra acea Mica i).

D. A. MILESCII, Gopeiz, Macedonia.
VOÇU Par.
Sa mi te leï dupa laudh fára ca sa te convingi de adever.

FRASIN
713 A umbla frunza frasinrlului.
ION CREANGX, Pov. 188; Anzint.,
124. Conv. Liter., XI, 174.- Abe-
cedar itustrat, 29. FR. DAMÉ,
38. 1. ERNESCG, J. Roman.
Adica fa niel un rost, in zadar.
géba mal stricatI mincarea, dragiI meI... Sti umblati numal
asa, frunza frcisinelului tag viéta veostrá si sa v6 Idudati cA sun-
teti fecIorl de craid, asta nu mircíse a nas de om. I. CRFANGi,
Povesti, p. 188.

FRUCT
e
714 Fructul nu cade departe de pom.
G. MUNTF,ANU, p. 30. HoTEscu, 63.
Vell 106nza.
Copiil sémèna parintilor lor. Le fruit 7ze tombe jamais loin
de rarbre.

FRUNZA.
Vedi Gane, Capsuna, Iota , Nuca,
Pònt a,
715 Supt frunza cea mai pr6stä se gasesce poma cápta.,
loan. GOLF.SCII, M88. II, p. 65.

linda atup (ci sunt) frog multi si Tel costa cel mic.

dacoromanica.ro
184 PROVERBKLF ROMAN1LOR

Sub frunza cea mai préstei se gasesce de multe

ori pinza c6plci.
HirrrEscu, p, 149.
AdicA i p'intre cel prostl sé grisesc émenI dé ispravA (GoLzscu).

716 Ca frunza pe apa.

V. ALRXANDRI & LASO. ROSETT1, M88.
Adicit la volea intimplariI.
*
717 Cita frunza si iérba.
P. IsoniESCU, Leg. p.156 275.
L CREAXGI, Pov., 54 & 264.lonm.
LUI SB1ERA, Pov. DAmt.,
41. II. D. &mar, inv. o. Zamos-
tea, J. Dorohot.

Ca frunza §i, co térba.

Rmo. GoLEscu, Mes. II, Asem. pag.
101. P. Isriasscu, Unch. S filt., 51
63; Leg. 111.I, C. FUNDESCU, 41
Fu. DAME, II, 146.
Frunza qi, iérba.
P. hontEsco, SrOve, p. 78.
Arata numérul cel mare al lucrurilor despre care vorbim.
.S6 repe4ira, frunza si térbei , asupra stAntulul. P. Ispi-
RESCU, &teme, p. 78.
,Numg eck a6 i inceput a curge furnicele cu dr6Ie,a, c6111 pul-
bere pi spuz6, cittä frunze iiérbci. I. GERANCA, Pov. p. 264.

FUM Ve41 Poc, Metiere.

718 Fumul din uleiu pé albina o sceote.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 72.
Adici nevoiea din casa ta, din éra ta afari te scAte, precum
strainiI pé pimintenT din locasurile lor, din mo,iile lor (Gotsscu).

719 Fumul sé vede Oua, pi miptea arde focal.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. '72.
Ve41 Népte.
Sé slice pentru cele ce sé urméza nóptea , pl sliva din 6re-ce
semne sé cunosc (GotEscu).

720 Ca si scapi dé fum, dé multe ori te-aruncl In foc.

bao. GOLESCU, M88. II, p. 25.

dacoromanica.ro
 NATURA 185

Ve01 CIF'dare.
AdicA. ca sA scapl de o primejdie mica, intri in cea mal mare
(GoLEscu).
LatiniI sliceaii: de fumo ad flammam tendere 4).AnoilAN MAR-
-CELLIN.

721 Pum cam mare, dar frigarea cam mica.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 73.
AdicA numele cam mare, dar slujba, folosul cam mic (Gouscu).
*
'722 Nu Ili si duce fumu indrept. 2)
D. A. MILFSCU, Gopest, Macedonia.
A.dic,a nu '1 merg treburile bine.

GARLA
VedI Prost.
723 Gárla se cérta cu marea.
IORu. GOLESCU, M88. II, p. 23.
Se slice eAnd eel miel se sfildesc cu cel marl (Goi Escu).

724 Cine cade In garla nu sé mal feresce de pike.

A. PANN, Edit. 1889, p. 107.

Cine cade in gdrla el de p1d1e nu se mai feresce.

A. PAmr, II, 133. HrrivEscu, 21.
Vedi Plow.
Nu ne ingrijim de ceea ce nu ne pile aduce niel o pagubA.

725 Wm (a) ajuns la gärla si (0-a) ridicat pelele.

HINTESCU, p. 68. BArniscu, prof.
J. Boman.
Veig Piriu,
Se slice cAnd, inainte de vreme, ne gAtim sau ne ferim de óre-ce.

726 Nu ridici pelele inainte de a ajunge la garla.

L G. VALIENTINEANU, 32.
Ne invatA a nu ne gAti sall a ne feri de dre-ce Inainte de vreme.

727 Linde vede gärla Inchide ochh.

H1NTESCU, p. 68.
Despre cel betiv.

1) A se duce din fum In flacArA.

3) Nu i se duce fumul drept.

dacoromanica.ro
186 PROVisRBELE ROMINILOR

728 Alti' de o da in gana i mi nu o sa ne tunean'.

A. RON., U, p. 24.

De or da altit in gdrla, niel not nu o sei r.e 'n-

necd m .
HINTRSCII, p. 68.
.Nu auutem tinuti a urma numaI de ceit pildele cele rele,
desnAdèjduirea altora. Vorba cea Lumea ca lumea, si noi ca noi..
Dar, ciind n'are dinsul parte,
Par-ea sunt ea vinovat?
Sa rne due fi eu in garla
Dupa dinsul?
T. SPERANTIA, III, p.142.

729 A trece garla.

Vell Drae.
A trece tiu hop, a scápà de o primejdie.

730 Pana treci garla spui magarului : mosulel

GAVRIL Musiccscu, prof. J. las.
Pini scapI de primejdie lingti7esei pe acela care p6te fi de
vre-ma ajutor.

731 *Are sa tréca inca multa apa pe garla.

P. ISPIRESCII, Rev. Ist., I, 234.
HINTEscu, 4. Fil. Dott, U, p. 70.

Are se curga multa apa pe gdrla.

P. Ismisscu, Leg. p. 307.
Ve;II Vale, Ptrtu.
Arata o indelungá vreme.
Are sä curgä multa apa pe garla, pana s6 ajungti a cun6sce
tainele imp6ratid ca uoI. P. ISPIRESCU, Leg. 307.
Francesul dice : B passere jusgue-la beaucoup d'eau sous
les ponte.

732 Parca-i prins de pe garla.

Se dice de cei cail se plartif mudar trubracall, rufoO.

G A TJ R
vol Cer, Nisip, llana, Placintct, rpe.
733 Cand la gaura, sfir I
IORD. GOLkSCU, M88. II, p. 35.
P. ISPIRESCE, Rev. Ist., I, 457.

dacoromanica.ro
 NATURA F1S1CL 18T

Cdnd la borta, borta sfir !

L Bkvssety, profesor J. Roman.
Vein Puitt.
Se dice cand cu mare pofta cdutarn sail aszteptam ére-ce, gi dam-
piste nimic (Crouse). §i dud ne scapa lucru din mana tocmal dud
era sal prindem.

734 A se viri intr'o gaurd.

De frica.

744 Când gaura in api se va putea face.

'ohm Gor,Escu, Mss. II, Asem.428.
Vedl Apa, Borta.
Adica nief °data.

GHIMPE
Ve4I Trandaft.
745 Mai mu1i ghimpi inviaza decdt flori pe camp.
GOLESCU, Mss. II, p. 43.
Adica necazurY (Gouseu).

746 Bldnd si dulce ca un manunchiu de ghimpi.

IORD. GOLESCU Mss. II, 86. Fr.
DAME, II, p. 66.
Se .ice pentru ceT cumpliff §i crung in Wale de joc (Gouscu).

747 Ghimpe la ghimpe.

LAUR1AN S. Kum, Glosar, p. 266.
Vorba infepatáre la alta vorba intepatelre ; impunsatura la fm-
punsatura.

748 A mängdid Cu ghimpi.

A. PANN, ill, 63.HINTEscu, p.100._
Se dice despre omul viclén.

749 A trage un ghimpe din piciorul

A '1 scipi de un necaz, de o greutate.

750 8dde pe ghimpi.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 96.

dacoromanica.ro
d 88 PROVERBELE ROMiNILOR

A edea (a stet) pe ghimpi.

LAURIAN S: MAXIM, II, 1237; Glo-
sar, 266.FR. DAMA, 11, p. 66.

A stet ea pe ghimpi.
P. ISP1RESCU, Leg, 272.
VeqII Span.
AdicA se pripesce sa se duea (GoLEscu).
DaseAlul care eta tuse ea pe ghimpi la bisericii, cum esi, veni
mum' de cat sA se punA la masA.gc P. ISPIRESCU.

751 A sta ca ghimpele In ochii

fi rèfi vNut de cine-va, fi neplActit.

GHIND.A.
Veça .tejar.
752 A fi lemon de ghinda, fetati in tinda.
L CRRANOX, Pov. 255.
Adia Omen! de rind, din prostl.
',Ore nu cum-va Vag face si voT, nisee feclon de ghinda fetafi
in timid, cA sunteti °braze sub;iri?., I. GREANGL

GHIOCEL
*A
.753 Ce mai frumoai ghiocei p'in (prin) maracim se gasesc.
knio. GOLESCU, Mss. II, 75.HM-
Tescu, 69. H. D. ENESCU, (ny. O.
Zamoslea, J. Dorohos.
Adiea cele mai frum6se Vintre cele preiste ì ceT mal bun! On-
tre eel mal miel (GoLEscu).

754 'I a eait ghiocel in barba.

L BXNE.scu, prof. J. Roman.
Ve01 a Ninge.
A inceput a i se albl barba, a imbètrAni.

'755 A pune ghiocei la urechle.

N. POPESCU, Cal ndar 188, p.
68. FR. DAMA, II, 67.
Ve0i Fiore.
AdicA a inselà.
,Maca preotési le punea ghiocei la urechie. N. POPEWU.

dacoromanica.ro
 NATURA'FISICI 189

GHfORGHINA.
VadI a Manad.

GO GO$A.
756 Cu gogool de tufa nu se 'negresce sprincene.
A. PANN, Edit. 1889, p. 10; 1, 54.-
P. 'SWIMSUIT, Rev. 1st., 11, 159.
HINTESCO, p. 69.

Cu gogoo, de tufa nu se 'negresc sprincenile.

BARONZI, p. 58.
Cu mindunile sat' fara. eheltuIalk Edirne nu putem face:

757 Cu gogool nu se canesc ma.

LAURIA.N & MAXIM, II, p. 560.
Befina, Rita, Ott&
Acelas iuteles ea proverbul 756.

758 *A spune gogolp.

A spune gogogl de tu fa.

P. ISPIRESCU. HMV-WU, 70.
FR. DAME, II, p. 74.
Vel,U Cap. VII, Gogòga.
Adieg mineTuni.
Tot inOrii la gogo$
Spunend despre moO stilt-11W.
Hirryitscu.

GORT
Veep Par.

GRADIN.A.
Ve4I Cdpa, FlOre, italtsra, Maracine,
Pornet.
759 Este gradinä de om.
A. PANN, III, p. 9. Hrmtescu, 70.
P. ISPIRXSCU, Rev. 1st., III, p.379.

E ca o gradind.
Da Z. J. Bertad, J. Tutova.
Se dice de un om vesel, plAcut la vorb5.

dacoromanica.ro
190 pROVERBRLE ROMANILOR

GRAU
Velt Galcae, Loc, Ifalura, Neghina,
Ors, Serara.
*
760 Mid se culca grAul se sal& stapAnul.
I. BXNEsco, prof. J. .Ronian.
efind grail/ se cule.a pe holde, este semn di e spicul plin i .sta-
piluut lanuluI se va imbogAti.

761 P'intre grAti, malura cresce.

IORD. GOLEsCU, AfsS. II, p. 60.
AdicA Vintre hunI si'rèt sè gasesc (GotEscu).

762 Nu e grail tara neghina.

LAURIAN 8. MAIM, II, p. 390.
A.L. DCMITRESCU, p. 142.
Nu e niel un lucru perfect, flu% cusur; inteo adunare stint 0
imni i ra Nu/ vin sans lie, dice Francesul.

763 A fi cu gräul in gura.

D. A. Alm] scu, Gopeft, Macedonia.
Mica cu sufletu in gura, gata sa méra.

764 A cauti pe mama gräului.

S. Aim kILEscu, $exatórea,II, 47.
FR. DAME, II, p. 84.
Sè (pee de acel ,are nu se mulfinnesce cu binefe ce 1 are.

GRA.UNTE
Ve 41 cal.
765 Din graunt.e marunte se fac grameli mal multe.
A. PANN, II, p. 81.-11mTEscu, 71.
Ne Inv* cA prin miei economn putem dobandi o stare Insem-
natfi.

GROPA.
Ve41 PictOr.
766 Cine vrea sA sarA grApa, arunce'sf ma' întâiú desagil
peste ea.
L &Avid, Conc. Liter., IX, 89.
FR. DAME, L p. 351.
Chid vre/ sa te apucT de o trébA, departézA orI-ce gréutate care
_ar putea BA te impedice de a atinge tinta doritA.

dacoromanica.ro
 NM URA. MICA 191

767 an't sapa i ca0 inteinsul cel ce Eau facut.

NICOLAE COWIN, Let. Mold. II, 25.

Grópa deschzsd gätlejulut lor.

NicoLAE COSTIN, Let. Mold. II, 23.

GI-62)a aft sapat i aft caVut inteinsei.

NICOLAE COSTIN, Let. Mold. 11, 75.

Cine sapa grópa altuia cade el intensa.

ION NECULCE, Let. Mold. II, 253.-
I. G. VALENTINEANU, p. 9. Magaz.
istor., IV, p. 301.

Cine va sapet grópa Ohm sä surpe , sin gur

's va dideet 'n ripä §i viéta sa ea rumpe.
POSOFTEIL in Etym.. Magn., 915.

Nu care cumva-§i sapcind grópa lor sä cadent

unil din nol, sait tog saft fui nogri ai tutu-
rora inteinsa.
ZILOT ROMiNCLy Rev. Ist., p. 67.

In grópa, care singur aü säpat, inteaceiap sin-

gur art ca ç1
D. CANTEMIR, ht. lerogl., p. 367.

Gr6pa aft säpat i aft deschis, i au cäclut in-

tr'insä, care aft facuro.
DEI. TICHINDEAL; p. 234.

Cine sapä gr6pa altima,intära el cade intr'insa.

IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 82.
BARONZI, 51. P. ISPIRESCLT, Rev.
1st., II, 154.

Cine sapä grópa cade sin gur intr'insa.

A. PANN, Ediria 1889, p. 472.

Cine altui grópä va sapà, intälft el intr'ins«

se va ingropec.
A. NN, Archir, p. 9.

Cine sapä grópa altula , intra el intdig

tr'insa.
A. PANN, III, p. 156.

dacoromanica.ro
492 PROVERBELE RONANILOR

Cine sopd grópa altura, sapa i pe a la

Cel ce sapci grópa altua, înIâü el va cddea
intr'ins 'd
COST. DIN GOLESCL I, p. 46.

Care sapci grópa altuta, cade el inteinsa.

IguNTENNu, p. 30.Ilmicscu, 71
*
Cine supa grópa altar% cade el intr'insa.
G. VALENTINEANU, p. 47.I. IO-
MSCD, 1, 133. L Ismaniscv, inv.
c. Cobia, Deintbovila.

Cine sapa altura grópe el cade inteirft hélddbde

acolo.
GR. J1PKSCU, Opincar, p. 81.
*
Cine sapd grópet altuict, sin gur cade inteinsa.
KAROLY lics, p. 79. S. FL. MA-
RIAN, Orn., 1, 177. Da ELENA SE-
VASTOS, Pau. 137.BAJIBU CONSTAN-
TnvEsco, II,15.Da E. B. Mewn, 79.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON,
$tiubienis, J. Doroliot.

Au Opel grópa altuta cá caVt tu mat intdid

in ea.
1,,kunim. NiNxim, II, p.1049-1050.

Nu sapd gr6pa altuza, sa nu ca§lt intdiu in ea.

Abecedar ilustrat, p. 27.

Caflit sin gur in grópa ce fi-au sapat.

VARRON, p. 66.

Cine sapd grópa altuuz, cade el in ea.

LADRIAN MAXIM, H, p. 4050.
*
Cel ce sap 'd grópa altura, cade singar inteinsa.
D. ENESCU, invq. c. Zantoitea,
Dorohoi.

Cine sapti grópa altuta, cade mat intdiu el in-

REINSBERO-DCRINGSFELD, I, p. 335.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 193

Care sapd 9rdpa ti altu nds cade nuntru.1)

N. ST., Nijopole, Macedonia.

Nu fa gr6pa altului cä cadzi sin gur.

D. A. Mu.F.scw, Gopess, Macedonia.
AdicA cine gAndeNe, ii sé silesm la reul altula, pentru el pate
acel rAA (GrOLESCU).
Acest proverb, atit de rAspAndit la noi precum se vede dupa ei-
tatiile de mal sus, se trage din Biblie, unde se aflA in nenum6rate
locurI : Cel ce altuia sapä grópa insufi va càdea in ea (Eccus.
X, p. 8. A säpat grelpa i addncit-o, dará va aldea in grópa
ce a facut. (Pmo.«. VIII, 15; ESTERA, VII, 10, Iov, IV, 8; Paov.
V, 22; XXVI, 27; PSALM. IX, 15; X, 2; XXXV, 8; XCIV, 23;
CX1,11, 10.

768 A tadpà grapa cm-va.

Veded cum cei-f sapa gr6pa.
ZILOT ROMINUL, Bev. 1st., p. 71.

Mircea sdpandu'l din vreme gr6pa.

AL. ODOBESCU, I, ). 114.
intinde o cursa in care va cAdé, a lucrà spre peirea lui.

769 A da in gropi.
FR. Dxsit, II, p. 85.

A dd, (ceta) in grdpet.

LAURIAN & MAMA!, p. 1311.

*A del in gropi (liva mare, cu luminarea.

Da in gropi de prost ce este.
P. ISPIREsCu, Rev. Ist.,11I, p.155.

Numai nu dai in gropi de prost ce egti.

L CRICANGX, Pov., p. 52.

A del, fliva la mtaza-mare in gropi.

AL. Onosescu, I, p. 397.
A. fi prost, cu totul lipsit de multe.
,Celul ce des diva la miaza-mare in grop i nu scie sA fm-
.

1) Cara sapi grépA pentru altu, singur ende inauutru.

43

dacoromanica.ro
194 PRO VERBELE ROMANILOR

parli pale la doi migar!, II çlic : Ea, al de nea Vlad, al de uea

Vliiduti.0 AL. 000BEscu.

770 A di din gr6pi in grápi.

Voinfa Nalionaid, No. 2906.
Adica dintr'un rill intr'altul. .Când IT merge cui-va rid apol
di din gripi in grdpi.a
*
771 A sarit gr6pa.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., p. 233.

Eret sa 't cdnte popa

Dar a sivit grépa.
A. PANN, III, p.141.HINTEscu,150.
A flis hopa
. i. a sdrit grépa,
Dar de mutt era
Sd'i cdnte popa.
A. PANN, III, p.160.HusTEscu, 46.
Vint! M0f, a Sari.
A seapii de b61it mortali.

GUNOIT:T.
Veep Vterina.
772 Gunmul de yard e piper de iérna.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58; III, p.
72.G. MUNTEANU, 150. Htrurescu,
Pag. 71.
Cnoju faCe peira. 1)
FR. MIKL0SIC.111, Rum. Unter.11,11.
Munca de vari ne di liranti pentru iérni. Ne Invapt munca gi
economia.

HACIÙ
773 CAt hAciul 1
V. ALEXANDRI, COMI. Lit., V, 166.
Adiel de loc.
.Intelegt tu ce-va, MAriucl?Ba ettt haciul... a fi veo ci-
militurii.s V. ALEXANDRI.

I) Gunoful face pana.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 195

HAIS
* VOY Cea.
774 A apuci haisa (asa).
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 12.
A se abate de la 1Mia cuvenita.

HARBUZ
775 A ti sänitos ea un harbuz.
FR. DAME, II, p. 99.
Se aude In Moldova cu intelesul de : a fi gras O frumos. Ve01
Pepene.

HARBUZARIE
Ved! Frica.

HAU
776 Cat hall'!
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., II, .145.
FR. DAME, II, p. 102.
*I
Ceit U häft qi 4144441
Da E. SETASTOS, 228. H. D.
ENescu, fray. c. Zatnostea, J. Do-
rohoi.
Veçll licieiti.
Adick nid-odatA, cu niel un chip, de loc.
.Cu muIerea rea n'o eco!i in capAt ceitul häul. N. BOGDAN.
.Dar de maina luI sA 11 ¡el rAndeaua, di cdt Vi hei u qi duden&
nu te mal poli pune cu (Ilma.., Da E. SzvArros.

HOLD I
Veill Arie, Mea.
tiRÉN
Ve0I Verme.

tASO A.
777 Lovesce-mé lele 'u spate si 'ti daft un bulgäre de
-fascA.
A. PANN, Edit. 1889, p.159; III, 128.

dacoromanica.ro
196 PROVERBELR ROMANILOR

Lovesce-mg lele' n spate c'un bulgare de 'tasca..

BARONZI, p. 85. HINTEscu, 89.
I. BANescu, pro/. J. liontan.

Lovesce-mg, leicd , c'un balgare de iasca.

I. G. VALENTINENNU, p. 25.

M'ai lo vit un (migare de ictscd.

I. G. VALENTINKANU, p. 38.
Se dice la vorbe nepotrivite, intomaI ea : Marica!'
Na frantä cà i-am tires'o, s. e. 1.

778 *L'a lovit cu un bulgare de lasca in spate s't se vaita.

a '1 ddre in c6sta.
L ARBORE, J. Buzau.
Se dice despre ce! mil se vaetii farit euvint.

779 A fi lasca (ca lasca).

V. BARAM, bit*. com. Grivi(a, J..
Tutova.

A fi uscat ca lasca.
ION AL. ...II SHIERA, Pov., p. 4.
A. fi slab la trup.
20 A. fi atos, artagos, (V. Etimi); eurn dice Franeesul c'est de-
l'amadou.

IÉRB
Ved( Copec, Pdn, Frunm, Uurg,
780 Urbe rea nu Tolere.
V. FORESCU, Folticent, Sucvma..

lérba rea nu se usuca.

RF.INSBERO-DCRINGSFRLD, II, p.288.
Cativa iarba vred craste, i bura malo po malo 1).
Vell Balare, Burulatuz.
FR.MIKLOSICII,

Se dice despre copiil cal-1 cresa repedc.

Maavaise herbe crolt toujours vile, slice Francesul; Lira Spa-
uiolul : Yerva mala no la empece la slada.2)

') lérba rea repede creace, gi (cea) buni incetul cu ineetul.

larba rea no (aria inglietul.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 4917

781 Iérba cea ria din rdddcina" de-o vei taià, ea WM' tot
va di.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 6.
Se dice pentru ceI din fire cumplill f;ti réd nArAvill, ce orl-ce le
-veI face, el tot nu sé pArAsesc de nAravurile Ior (Gouscu).

782 Cu iérba cea uscata arde si cea verde.

ION NECULCE, Letopisit. Moldovez,
lip pag. 340.
Ve01 Co pac, Lemn.
Pe langa 1,inovafl adese-orT pAtimesc eel fait de gre01A.
.Pentru fratele Lupultil tLupul Vornicul) at tras i cei-l'alll
pedépsA ; i s'at plinit atuncea un cuvint prost cc dice : cu ihrba
4.ea ttscata arde si cea verde.. J. NECULCE.

783 Uncle nu e iérba verde nu pan oile.

MARTINIAN, J. Rfov.
Chnenil se duc acolo unde vre-un folos ii a.-JéptA.

784 A aye iérba-ferului.

10 Rite uite se descliid inaintea lui, li merge tot bine, isbutesw
in kite intreprinderile sale.
20 A fi Millar IndemAnatic.
Domnul B. P. Hädëu in Etymologieum Magnum, p. 1645 ne
arata cum, in -kite prminciile romAne, existá credinfa ca se aflA o
plant& numitA dupa locurI térba-féretor, iérba-fiarelor,, iérba-
ferului, s. c. 1., la atiNerea cliriia fernl se sfariim4 in clipA, i st
deschide orl-ce inculet6re.
férelor se crede a fi o buritana ce sé gasesce prin alte
Terbufl i cu care se péte stricà sau descuià ori-ce incuTeturA; este
{le o culére ro?ie-argintie. Spre a o gasi, trebuie a ingrAdi bine
cuIbul unel ariciòice qi a pune la gard un Iacat ; i venind ea F.fi
neputend intra la pul, va alerga ?i va aduce acea iérbA, c,are se va
gAsi apoI la uqa ingraditureL. T. CIOBAN, cont. Fruntiseni, J.
Tutova.
D. Hkdèu adaogA ca fondul acestet credinte este italic, dar la
vechif RomanY nu ariciedca ci glieunóia era aceea care descoperea
Iérha-ferultn, precum se vede din urmAtorul pasagit din Pliniu :
Adactos cavernis eorum ipicorumf a pastore cuneos, admota
quadam ab his herba, elabi creditur vulgo. Isl.. NAT., X, p. 20.
AcéstA credintA s'a pástrat intocmai la ItomAnl de 6re-ce D. P.
Limn din Frataufil-VechI, Bucovina, a comunicat S. FI. Ma-
rian di cel ce voIesce numaI de cAt sA IAA lérba-férelor, se duce
bate imprejurul culbulit ciocanitérm (gliTontiei), ale de fer. Pa-

dacoromanica.ro
I 9i PROVERBELE ROMANILOR

serea, ca sä petd intl.& in cull), se duce sji nu se'utérce inapol pana

ce nu afld Iérba-ferelor ; lard dupd ce o ailli i o aduce, cum a
atinge de culb, cuIele indatil pica jos, §i atuncl celul ce-I trebue
lérba, o OW Mae lesne cdpdta, dad pune tti sine cum-va pe as-
cuns un vas de desubtul cuIbulul. chef ea pica dimpreund cu culele.
D. M. Busuioc, in ,5'ezatárea, spuue cd cine capntli lerba-rerulul
face o tdieturd in paling , o pune acolo, i lipind pelea la locul el
cu nisce doctoril, se vindecd rana i iérba rdmâne induntru. Milna
in care este pusi Whit, lovind orI-ce incuIetére o deschide.
Dup. credinta poporului numal vestitif si vitejil cdpitanl de
halducT ca Bujor, Codreanu, Jianu, Tunsu, s. c. I. vor fi avut acésta
térbd. Cu pummil lor el mi descuian laciitile, ci le sdrobIalt.
*
785 Cresce ca idrba sum chetra. I)
D A. MILEscu, Gopep., Macedonia.
Adici Cu mare greutate.

786 Saca iarba fade a sag rosa. 2)

FR. M1KLOSICH, Ruin. Unter .,I,15,.
OrI-ce lueru i1 are hunul snit.
*
787 Aude idrba cresand.
AL. Opoffitscu, I, p. 397. I. BX-
Nzscu, prof. J. Roman.
Adicd ande ce nimeni altul nu 'Ate ausli; e férte dep.ept.
Un personagiu din romanul Frances Fortunalus, Harap-Allr
in bastnele luI Creangd i ragalea in acele a lul Ispirescu sunt
flit* inzestrate cu un ausl atät de desvoltal in cat aud Win cres-
and.
.RomäniT la sat, pe eel dintre (liniI care scie si fure oul de
sub cotofand fdra sd 'I bage de sera, i carele nude, simte, i lerba
crescend, il numesc nastirdvan, vi-1 slic cd e chTar Vintila.. AL.
ODOBESCU.

*
788 Pe ce lerba al &Meat ?
Se slice aceluia care se supdril pe nettO.eptate, ;ti fiird pricind.
Inainte vreme 6meniI avead o incredere atät de mare in unele
lerburT incät credeau a se pot vindeca, in anumite casurI, prin-
teo simpli atingere. Cutare Iérbd rdtdcea pe cdIntor ; alta it tonne-
bunia s. c. 1.: De unde si locutiunea proverbiald.
Latina çliceau de un om care se mänie Mil pricina : TPtigit la-

1) Creace ca iérba Bab 'Att.&

5) Fie-ce hirbii face a ea fláre.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICk 199

pidem a cane morsum 4); i Francesul : Sur quelle herbe aves-

vous marché aujourd'hui?
AckstA slicét6re se aude fórte rar in gura poporultfi, i pare a fi
introdus6 de curind in limb6. Locutiunea in adevèr Romândscii
este: a fi calcat in loc
*A
789 Ca iérba de leac.
M. LUPESCC, invgf. C. Broscens, J.
Suciava.
Adica un lucru de mare pret.

790 A fi iérba rea.

L BXNEscu, prof. J. Roman.
Adie4 plin de nAravurl rele, stricat.
lérba rea din térA
Pérti durnanii din Ora!
V. ALEXANDRI, Hora Unires.

791 Cand cresce iérba n barba.

Gn. dtpEscu, °pineal., p. 36.
Adicii nid-odat.a.

IN
792 Cine 'si (i-si) mananci sérninta de in, a-ni (1-si)
amasa.
IORD. GrOLESCU, Mes. II, p. 80.
A. PANN, III, 70.Hnnzscu, 174.
P. ISPIRKSCU, Rev. Ist., II, 155.

Cine mancincci s6ninta de in, metnänca

ceimaga.
H1NTESCU, p. 99.
Adici citeltue-f.ce tot capitalul rèmane gol (Goi.Escu). Ne
invata a pilstrit.
Latinul din evul-mediu 4icea . Ovum qui comedit , pulo
quand,oque carebit I), i Picardul din Fra.* : C'est aussi vrai
que d'l'écriture : Femme qu'al minge ess'créme, en bat poent
d'bure 3).

,) A atine o piltra mueeata de un cano) (turbat).

I) Cine miinftneti oul, II va lipel °data puiul.
3) C'eet aussi vrai que de l'écriture: femme qui mange e x creme, ne bat
point de beurre.

dacoromanica.ro
200 PROVERBELE ROALts1LOR

ISLAS
*L
793 Ali trece vials in islas.
A. GomovEl, .Fezatoare, II, p. 44.
V. HARAM, inv. c. Gr(tit a, J. Tutova.
10 A--I perde vremea in zadar. A. GoRovat.
20 Sè slice de dmenit imbutball. V. HAVOC

ISVOR
Vedl 4pa.
794 Isv6rele curg in sus.
lORD. GOLESGU Mss. 11, p. 7.
Sè slice cand b5te pe dos txi d'andaratele ne merg (Goascu).
cericAl6s1 stare laste, unde cel neinv4at are puterea sa clevetéscA 0 sA bir-
fésci, larà acela care scie, trebue sA tac! 8i cu fricA sA ascultel Unde col ne-
dirept 8i fArA cuget si poruncése.5, taré cel bun 81 de omenie laste nevoit 8i silit
sA se supunA; aci are loc vorba aceea a lul Evripid, adecA : Isvérele ourg in
suv.v D. 1'10-ORDEAL, Fab., p. 177.
A se vedea la cuvintul Gaia, legenda privit6re la sgparea is-
vérelor.

J.A.RATEC
* _
Vedl Cielte.
795 Avegiete di jar acoprit. I)
D. A. M1LESGU, Gopep, Macedonsa.
PAzesce-te de omul ascuns, tacut.

796 *A manca jaratec.

Ve0 Foc.
Adica a fi lute. In basme call eel lull 0 nasdravani sunt hranitI
Cu jaratec.

JIR
Ved Porc
LAC
Vedt Apa, Brésca, Drac, Awe
797 Lacuri sa fie, br6sce multe.
IORD. GOLESCU, Mas. U, p. 38.

I) PAzeeee-te de JAratee (el) ecopent.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 201

Lac sei fie, brésce mulle.

A. PANN, Edit. 4889, p. 132 N. 160;
II, 86; III, 129.-11ELTAD-RXDULERCU,
Mouv. de 1848, p. 135.

Lac set fte, br6sce s'aduricl.

HINTESCU, p. 86.

Lac de ar fi, br6sce sunt destule.

I. CREANGX, Pov. p. 486.
SA dice pentru cele ce sé gAses.; mal cu anevoTe (G-ouscu).
aSe vede lucru cA niel tu nu e,gt1 de 1mpèrat, niel impArStia pentru tine; pi
deccit el lucurci numaT aa lumea, mal bine sa mil departe cum lid, ael,
ulna Domnulul, lac de ar fi, brdsce surd destule.» I. CREANGX.

798 Unde e lac s'aduna br6sce.

G. NiorriANu, p. 60.

Unde e lac acolo sunt vi br6sce.

REINSBERG-DGRINGSFELD, I, p. 383.
veii Bròsca.
Arata neaparata impreuuare saü finta a doue lncrurl.
Quand il y a du crotin il y a du lapin, dice Francesul.

799 Din lac in put.

IORD. GOLEscu, Mss. 11, p. 88.

A sarit din lac in put.

IORD. GOLEsCU, Mas. II, p. 4. Em.
POPESCU, inv. c. Cioccittegt-Mcirgi-
newt, J. lalomita.AL. DUMITRESCU,
pa. 122.

Sare din lac in put.

A. PANN, III, p. 105. IIINTRscu,
468. Da E. B. MAWR, 65.

A ccidé din lac in put.

LAURIAN & MAxim, I, p. 857.FR.
auut, II, p. 255.

A del din lac in put.

GR. JIPESCU, Opincar, p. 85.
Sé dice and dintrio priniejdie maI mica adem intealta mal
nriare (p. 88); sé dice pentru eel ce, vrénd sA scape d'o mia supe-
rare, cad in mal marl necazurl (p. 4). (Goi.Escu).

dacoromanica.ro
202 PRO VERBELE ROMANILOR

Francesa! s.ice : A peine s'est-it tiré du bourbier qu'il est

tombé dans le fossé.

800 316 duc si me 'nnec,

Unde-o fi lacul mai sec.
A. PANN, H, p. 107 I. ARBORE,
J. Buzéú.

Me duc, maica, sà me 'nnec,

Unde e lacul mai sec.
BARONZI, p. 50. HINTEscu, 51.
S6 dice in bitae de joc acelora carT se del, rara cuvint, drept
émenT desnadejduill.

LAmAIE
801 Unii gusta din lämke qi altora li se stripezesc
LORD. GOLESCU, Mss. II, p.11.
Veolt Parinf. t.
S6 s'ice cAnd nu putem dobandi ceea-ce ne place (GotEscu).

802 Lamam dupé ce o storci, aja o lepedi jos.

LORD. GOLESCU, Mes. II, p. 42.
Adica pe bIetul berbatul, dupa ce muTerea el despliTe de tot,
apoI el dà ca pidorul In cur (Gouscu).

803 Si nu storm lamaie in nasu cm-va, ca itie apm (ti)

se stérce.
LAURIAN MAXIM, II, p. 1290.
Ce facI altula, ti se va fac,e i tie la rindul Me.

804 A stérce cm-va lamdm in nas.

LAURIAN MAXIM, II, p. 365
Ve41 Cepa.
infruuti red.

LAUR
805 A fi mAncat laur.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 349; Rev.
1st. I, p. 454.FR. DAME, II, 265.
Veyll Cepa-COret, Matragund.
Adice a aYurà, a fi nebun.
.Sosi pana la un put , i (laoa o cherna putul ea II respunse

dacoromanica.ro
 NATURA NISICX 203

luT : Da ce! am mancat laur,, ca si me ostenesc ed cu tine-

pani sil. te sleesc. P. IspiREscu.

LEMN
Vedl a Dormi, Fluer, Frig, Paclure,
Cap. XVII c. Vrerne.
*L
806 Lemnul strimb, focul a indreptéze.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.
V. HARAM, inv. c. Grivila, J. Tutova.
Adici pe ceT indArAtnicT Cu 1.111 di Invell minte (GoLEscu). Adicfr
pe cei re!, pedésa il Indreptézg.

807 Dintr'un lemn ese §i cruce li mdcluce.

IORD. GOLESCU, Mss. II, 89. FR-
DAMIt, I, p. 273, 288.
*
Dinteun lernn faci fi cruce gi lopatei.
BARONZ1, p. 53. EI1NTEscu, 89.
Adica dinteun om bun ese ;si bunT copiT si re! (GoLEscu).
Dupd crescerea sad invdtdtura pe care o daT unuT copil, poll
face dintelnsul un inv6tat sad un nesciutor de carte, un om de
trébi sad un netrebnic; II pot1 ridici la treptele cele maT inalte
ale societa;ei sail schborl filtre ceT de rind.

808 Ori-ce lemn ili are viermele ski.

IORD. GOLESCU, Mss. U, p. 9.
Adica orT-ce om cu necazul sed (Gouscu).

809 Pe unde tätam lemne, acum adunam surcele.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 56.
Si Oice pentru cel ce scapata dinteo mare stare (Gouscu).

810 Tu unde adum surcele eu am tamt lemne.

A. P ANN, Edit. 1889, p. 154.
HINTESCII, p. 182.
vedi Sanea.
Arate bogAtia trecutuluT i siiracia vremurilor de fald.

8H De unde tal lemne, alIii de mult ad adunat surcele.

P. ISPIRESCU, Rey, Ist., III, 160.
Se Oice, In bdtaie de joc, celor lAuddroFfl.

dacoromanica.ro
/04 PROVERBCLE ROMAINILOR

*
8(2 Pe langi lemnul uscat arde qi cel verde.
A. PAN, Edit. 1889, p. 23; I.
79. HINTESCU, 89.B. CONSTANTI-
NESCD, II, 15. H. D. ENESCU, inv. c.
Zamostea, J. Dorohoi. GALIN-Nk-
DE.TDE, Cart. Cit.

Pe lcingei lemnele uscate ard gl cele verçlt.

BARONZT, p. 51.

Pe niftycl lemnul uscat arde gl agel verde.

G. WEIGAND, Die Aromunen, II,
p. 278.

*Pi ninget lemnul uscat ardi gi agel verdi1).

N. ST. Nijopole, Macedemia.
* . .
ntnga lemnu uscat arde g'verclole2).
D. A. MILEscu. Gopepl, Macedonia.
Vedl Copac, Foc, Verde.
AdicA p MO ceI riebunT patimesc si eel bunI.

.1113 Ve0 ce lemn el incab;le§ce §i feresce-te da el, sa nu

te ar4a.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 103.
AdicA bagA de séma cine el ocrolesr,e, cine el aparA (Gotescu).

814 Lemnul care se indoesce e mai bun de cat cel care

se rupe.
L G. VAL'? NTINEANU, p. 43.
Ne invatA a ne pleci intimplarilor.

8(5 Cu un lemn, foc nu slage.

D. A. MiLitscu, Gopert Macedonia.

Cu un lemn nu i face foclu3).

D. DAN, Nevesca k Moklvtiter
Macedonia.
Wig Taciune.
Se dice despre ceY grad.

1) Pe lingiL lemaul useat arde si eel verde.

g) Idem.
3) Cu un lernn nu se fac foc.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 205,

816 S'duse lemn s'irne fultutirel).

D. A. MILESCU, Gopep, Macedonia.
Se çlice despre aceI cart se intorc de la invègtura tot prostI,
precum dus.

817 Bura lagnina far:a bur foe 2).

FR. MIKLOSICH, RUM. tinter., I,.
P.
NumaT lucrul bun ne p6te aduce slujbe bune.

818 Tote lamnele nu scu za foc 3).

Fa. MIKLOSICH, RUM. Unter. 145.
Órnenit de val6re nu se intrebuintéza la slujbele cele preoste.

819 A fi lemn de tufa

A nu fi bun de nimio.

820 A remane lemn.

A remAne incremenit.

821 A fi lemn.
Mica hilt.

LIMAN
Vedl Aland.
822 A esi la liman.
A. PANN, I, p. 152.
Adica a scapi dinteo primejdie, a dobandi o stare sociali mat
buni.
'Da din mfinT daca vrel sa eg la liman.» A. PANN..

LINTE
Vedl Cap. VII Lin. te.
823 Cat o unte.
loan. GOLESCO, MS8.11, Aseni. 428..
Adica feirte mic.

,) S'a dus lama sl s'a Inters proptea.

t) Banele lemne me bun foe.
T6te lemnele nu Bunt pentru foe.

dacoromanica.ro
206 PRO VERBELE ROMANILOR

824 *Frige-linte.
P.1SPIRESCIT,.Rev. Ist., III, p. 383.
V. ALEXANDRI, Coriv. Lit., V, 164.
Se dice despre omul sgArcit.

LIVAD A.
Vedl Maro.
825 *Livade fea di schim nu s'façei).
D. A. MILESCU, Goperi, Macedonia.
* .
Livade fdrel, schin nu e fare 2)-
D, DAN, Nevesca 14: Moloviste, Ma-
cedonia.
Orl-ce bun lit are si rèul s6u ; bine fArA de réti nu se pote afli
In lume.

*
826 Se manta livada cu casa.
M. CANIAN, k.o.
Se s'ice cAnd duo! tineri nu se ied din dragoste ci pentru avere ;
se ande In Moldova.

LOBODA
Ve4i Voda.

LOC
ii:
827 A méncii locul pe cine-va.
D. TIC.HINDEAL, p. 148.
A fi neastImp6,rat, a nu Fdé linitit la un loc.
InsA nebunul grece ne-puténd sedé In pace gAndea cA 1 manca
lorti, cautA, fugo tnapol a DIM. TICHINDEAL.

*
828 Locul laul si gArnul alb 8).
D. A. MtLescu, Goperi, Macedonia.
Adese-ort din pArintl re( se nasc copii bunt.

Usada M'A de spinl nu se face.

Livada tara spin nu se lace.
2) Loan' alb 41 grata alb.

dacoromanica.ro
 NATURA. FISICX 207

L II T
Ve01 ()lar.
*
829 E lut §i lut.
Sunt Intre 6menl naturI deosebite, unele mal bulle lar altele
mal rele. OrI-ce lut nu se Intrebuintéz& de olar pentru meseria lor.

MAC
830 Cit un fir de mac.
?ezatdre, I, p. 57.
Adica !Corte mic.

MAGURA.
831 Magura cea gurgutatà.
N'o dobára vInt vr'o data ;
Dar Oreen o scobesc;
Pe dedesubt, §'o giuresc.
A. PANN, JI, p. 51.HINTEscu, 97,
Cel miel, cu timpul §i. fiind unitl, pot doborl pe ceI mal mati.
Anton Pann aplica acest proverb slugilor tti stApAnilor.

MAL
832 Ca sä eip la mal In täte, 'ti trebute limbi de aur or
pungi de aur.
GR. JIPESCU, Opincar, p. 56.
AratA puterea cuvintuluT t;i a banuluI.
*
833 L'a scos apa la mal.
I. BINEscu, prof. J. Roman.
A scapat de primejdie, de saricie.
*
834 A se bate ca apa de malurt.
S. MinAnzscu, fescla5re, II, p. 72.
A.dici a nu primi ajutor de la nimene.
*
835 A se tunee& tocmai la mal.
LAURIAN 8c MAIIM, I, p. 372.
P. ISPIRRSCU, Leg., 59.FR. DAmt, II,
p. 198.
Vetp Tigan.
A scrinti lucrul drept la stIrtlit.

dacoromanica.ro
208 PROVRADRLE ROMINLLOR

,Sta, sta s'o dobére cu totul intristarea; cum se pote si se lase

ea set se inneee lemma la mala P. Ispias.scu.

836 A da pre cine-va de mal.

LAVRIAN N, MAXIM, L p. 223.
N.PoPESCU, Calend., 1881,
Data, III, p. 11.
Ve01 (Se.
Adica a '1 invinge, a 'I pier,!e, a '1 (Mori, a '1 alma..

M L A I t.T.
Ve41 Cap. VII Makuu, Pasere, Vralne.

M.A.LUR.A.
Vet)! Gr4u.
837 Malura din gran.
S'alegere la Nil.
A. P.M., IL p. 28.G. MUNTEANU,
p.150. HiNTEscu, 98.
Gel bun si cel 06 ta tréba se cunosc.

838 Malura in gradina ta nici cum sa semen'.

IORD. GOI.RSCU, M811. 11. p. 108.
Adici cele proíste ì vat-miit6re in casa ta sa nu bag( , si mal
ales intrigT st zizanii (Goi.Esco).

MARA.CINE
Ve41 Foe, Ghioces.
839 Dintr'un maracine ese un trandafir, L adesea din-
tr'un trandafir, ese un maricine.
P. IsprnEscu, Reu. N., III, p. 462.
Ve4I Raaur, Tranclatir.
Din paring prostT, ref sail de rind se nasc adese-orl copil des-
teptl, buni sa0 cu totul deosebig si vice-versa.

840 Mai multi maracini dé cat trandafiri.

LORD. GOLESCU, Mas. II, p. 43.
Adici mal mulg rel de ca bunT (Gouscu).

841 Nici maräcinele struguri scáte; nici scaietele smo-

chine.
IORD. GOLESCO, MU. H. p. 49.
Adica ce! 1.61 ì cumplitl bunatag nu tic (Gouscu).

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 209

842 Când maracinii sé sapa si pomil sé lépada, ce rod mal

astepti dé la gradina ta.
IORD. GOLESCU, M8S. II, p. 105.

Adicä and ceT bunT se depArtézd i ceT rei se imbrAtisézil ce

dreptate mal nteptI in stitpAnirea ta ? (GoLescu).

843 Maräcinele, si rodul lui ca el.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 46.

Adica din red, red .1i din prost, prost (GoLtscu).

844 Cine s'atinge de maracini, nevatémat nu scapä.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 82.
Adica de cele rele (Gousco).

845 Cu un mdracine numai nu poi ingradi.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 30.
AdicA cu nimic, nimic fa.i (GOLESCU).

MARE
veo Dare, Garla, Intrebare, Riù, Vint.
846 Telte apele in mare sé varsà, si marea niel cum sé
umple.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 69.

76te apele in mare se varse , gi marea nu se

mat umple.
HmEscu, p. 5.
Veqll Apa, Ria.
Se dice pentru cei ce n'ají sat (GoLascu). Acest proverb se aflä
in Biblie : Töte riurile curg in mare, i marea nu se mal um-
ple. Ecuzs, I, 7; bol/. XXXVIII, 10; LXIII, 104; VIII, 9.

847 Marea-e plina de talazun,

Si lumea cu feluri de necazurl.
A. Pmei, I, p.145.Hulascx3,101.
Despre nenoro .irT i necazurT de cari nu imite nimenT scAph.

848 Cu cal mai mult te dépértezi spre mare dé térmu-

rilelor, Cu ata te cufundi in primejdie de viétti.
Ton. GOLESCU, Mss. II, p. 29.

Sé Oice pentru cel ce sé depArtéza dé Dumnedeire spre

cum dé ocrotitorul i apératorul lor (Gmescu).
;41

1 4

dacoromanica.ro
210 PROVERBELE ROMINILOR

849 31 marea tare urla, cänd de vinturi sé bate.

IORD. GOLESCU, M.48. II, p. 98.
Se dice pentru ceI ce tare strige la desnadejduirT de marl supe-
rar' (GoLEscu).

850 Cat dé buna qi frumesa marea noue ni s'arate cand

vintul nu o bate, atata de grozava cänd vIntul
o bate.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 37.
Arata grozevia celor marI ceud 6re-cine el supere (GoLocu).

851 Cand eqta in luclul marii si tuna,

Anevoie o sa scapi de furtuna.
A. RUIN, I, p. 145. HINTEscu, 92.
Sunt semne qigure carI ne prevestesc tulburerile viit6re.

852 Numai Cu un gainat de ciara marea nu sé spurca.

A. PANN, Edit. 1889, p. 153;
124.S. FL. MARIAN, Orn. U, 38.
H. D. ENESCU, inve(èt. C. Zantostea,
Juol. Dorohot.

Cu un gunoiag nu se spurca marea.

P. ISPIRESCU, Rev. ht., II, p. 162.
Adice o singura minclune, ce rostesce cine-va, nu pite seduce
pre nime (S. FL. MARIAN). O singure gre016 nu pote petà cinstea
una vietI intregI; vigurile sau crimele unuTa nu pot necinsti in-
tréga brésle din care face parte.

853 Hvale mara, ali *e te la pemint. I)

FR. MIKLOSICH, Rarn. Unter. I, p. 9.
Ne !uvate a ne feri de primejdiile mariI.

854 Cand va slage marea livade 2).

D. A. /Atusar, Gopep, Macedonia.
Adic,a nicI-odata.

855 *A cerca (incerci) marea cu degetul.

L CREANGX, Pou., p. 260. FR.
DAME, I, 220 & 345; III, 24.

2) Lauda marea, dar t'ne-te pe uscat.

2) Unid se va face marea tirada_

dacoromanica.ro
 NATURA Ftsici 211

Incérai marea cu degetul.

HINTESCU, p.101.

A incerca in zadar lucrurT peste putinta.

aBine, bine I cercalz voz marea cu degetul dar ea l sa vedem cum Hl da de
fund? VA vor e.?i ele Vote aceste pe nas. ) I. ORIUNDA..

856 Nu incerci marea cu degetul.

H. D. ENESCU, ¡ni). C. Zamostea, J.
Dorohcn.
Ne inval& a nu incerch cele peste p 'tinta.

857 *Marea cu sarea I).

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 43.P.
ISPIRESCU, &Ove, p. 83.BENGESEU,
Cono. Lit., XI, 69; XII, 132.

Sara cu mara.
IORD. GOLESCU, Mas. II. 64.

Sarea qi marea.
AL. ODOBEsCU, III, p. 21.
veji Cer.
Se dice insemnand multime de 6rnenT, d muTerT, o mare adu-
nare (GoLzscu).
Insotisem pe tatA-meu la baile de la Balta.MbA unde se adunase in acel an
sarea i marea.N A. ODOBESCU.

858 Fagaduesce marea cu sarea.

IORD. GOLESCU, Mas. II, '73; Aseen.
187. LAURIAN Ac. MAXIM, I, 240.
Fa. DAME, 11I, p. 19.

lt fdgelduesce marea cu sarea , fi '2 da ce nu

curge pe apa.
A. PANN, ILI, p. 78.B. P. III§DEO,
Etym. Magn, 1266.
*
Feigaduere marea cu sarea i Oltul cu totul.
JIPESCU, Mur. Ora? 265.
Ziarul Prahovezw, Septem-
bre 1894. P. IsemEscu, Rev. 1st.,
III, 330. I. DXNEscu, pro feser Jud.
Reman.

Golescu dá (tuesta! 4ic5tor1 Int lesul aratat la No. 853; ra n trecut tasa si
la No. 857 de Ore-ce se Intrebu ntéza adese-ori ca acest din urnia

dacoromanica.ro
212 PROVERBELE ROMANILOR

Marea cu &creel.
IORD. GOLESCU, Mas. H, p. 43.
Veil! Cer.
Se Oice pentru eel ce flgaduese piste putinta lor (p. 73); se Oice
cAnd fAgAduesce óre-cine i ceea-ce n'are (p. 43). (GoLEscu).
Sallustiu Oice despre Catilina : Maria montes que
coepit 4).

859 Peste noue mari si noué Véri.

FR. DAME, III, p. 24.

Peste nou6 märi, peste noug 164 qi peste nou6

ape ma?I.
I. CREAM:a, Pov., p. 207 & 208.

Peste nouè mein, peste nou6 Om.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 55.

Peste §épte mein, gi §épte Om.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 240. AL-
ODORESCU, III, 447.

AckstA locutiune, luata din basme, arati o mare depArtare.

nNémul scriitorilor, nu numai cA-s1 apArA mortis Vile ale sale,
dar incA duce si grija autorilor de peste §épte feri §i, fépte mari.
AL. ODOBESCU.

860 Ca o picatura de apä in mare.

Arata mica insemnatate a mug lucru.

861 Ca p'o mare fara vint.

IORD. GOLESCU, MS8. II, Aunt.
AdicA in tinite, Wit primejdie.

MA.RGIRITAR
Ved! Gdina, Porc.
862 Märgaritarul stä in fundul märii i mortdciunea plu-
tesce pe d'asupra apei.
A. PADIN, II, 81. IIINTESCi; 401.
In tot-d'a-una meritul se ascuude i trebue cAutat, pe cAnd cel
prost se resfatA cu obrAznicie pretutindinea.

Incepil a NOMA marea al muntii.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 213

863 Inqira-te margarite.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 68. I. C.
FUNDESCU, 56 & 60. FR. DAME, II,
pag. 204.

Vorbesce ne-isprclvite.
La in§irei-te mcIrgarite.
A. PANN, I, p. 9. BIRONZI, 57.
HINTEscu, 206.
Ved! a Vorbi.
Se dice de cei vorbarep carT nu se mg opresc cand incep a po-
-vesti eire-ce.
Origina acestei dicnorl se trage din basmul : InOra-te mar-
garitari.
mAtuncI bàiatul incepa
A fost odata trei fete cari munceau in canepisce, i0r.te margdritart;
treand p'acolo un facior de boer mare, inFiete
Fata cea mare dise : De m'ar lua pe mine de sotie, feciorul 61a de boer, eu
i-ap imbrSca curtea cu un fus. litriete margiíritars.
Fata cea mijlocie dise : de m'ar lua pe mine de sotie, feciorul 61a de boer
ce trece p'aci, eù i-a' sAtura curtea cu o pità. margaritart ....»
P. ISPIRESCU.

MA_RGEA
Ve gll Fata.

MATCA.
VeçlT Apa.

MA.TRA.GUNA.
864 Par 'ca i-a dat cine-va matraguna.
A. PANN, III, p. 52.HINTEscu, 102.
vol Cdpa-ciori, Laur.
Adica : pare ca e nebun. Anton Pann intrebuinféza acésta lo-
-cutiune cu intelesul de : pare ca TI e frica.

MAZtRE
865 E bun de pus In mazére.
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 397.
vedi Canepa.
Acésta dicall, din Bucovina , se intrebuintézi cu acela§ inteles
are aceea,1 origina ca çi: e km de pus in eänepet.

dacoromanica.ro
214 PROVERBELE ROMANILOR

* a Ca mazerea langa drum, cap tree toti o smulg.

866
M. LUPESCU, inv. c. Broscent, J.
Suctava.S. MIHAILESCU, ?ezatárea,.
II, p. 75.
Adica rail de tot. Se da ca raspuns acelora carI ne intrébii cum
o ducem.

*
867 Ca mazarea de harac.
Se dice de cele cari sunt nedespartite. VedI Bad.

E iU
Veig Vrabie.

868 Mewl in téra de jos, si merele in téra de sus nu

au OA.
D. CANTEMIR, Descr. Mold., p. 27.

.Meiul de nu va vedea cine-va Cu greu va crede, cad

aseminea '0 da seminta sa cu trel sute de lArti mal mult de
cat semanatura MOul cresce fòrte frumos in téra de jos de
uncle '0-ai1 al nqtri proverbul : Maul in féra de jos, §i merele
in féra de sus nu au coja. DIM. CANTEMIR.
Rani 0 in dilele u6stre pómele din Moldova de sus, i mal ales
cele din judetul Suciava, sunt vestite.

869 Daca r asipesci (risipesci) meml anevoie il adum.

A. PAN, Edit. 1889, p. 133; II,.
87. HINTEsco, 102.

Nu rasipi melul eanevoTe se aduna.

A. PANN, LII, p. 72.
Ne Inv* economia.

870 Cat al dice mem.

P. ISPIRESCII, Leg., 75,131 \ 163.
Adica 'rite° clipi, intr'un scurt interval de fillip.

871 Gol meni.

FR. DAME, III, p. 36.
VOI Nap.
Adica sarac lipit pamintuld.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 215

M
Ve0I Fibre, Cap. VII Mr, Ou, Nevole.
872 Mérul cel frumosil manäneä porch.
Da E. SLVASTOS, p. 166.
Vedl Par& P6ma.
Se dice and ed prostT dobAndese cele mal bune ; si and se da
o povata bunt( aceluTa care nu seie sa o prelubsca.

873 Din Mara mér frumos

'n launtru gaunos.
A. PANN, p. II, 110. HINTEscu,
63. FR. DAME, II, 59.

Pe d'osupra frurnos,
'nauntru gaunos.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104.

Pe din afarei fruni6set,

'n launtru gdundsa.
IORD. GOLESCU. Mss. JI, p. 58.

Mgr frurnos s' in launtru gau nos.

IORDACHE GOLESCU, Mss. II, A sem
p. 193.
Ned! Copac, Smaltuit.
Se dice pentru ceT ce la vedere s'arata de isprave, lar pe din
launtru sarnavi i cumpli11, ea fetarniciT (Gouscu).
In Evul-Mediu se dieea : Res modo formosae foris, intus erunt
maculosae 1). Franeesul spune : Souvent la plus belle pomme est
véreuse.

874 Merele frumése,

Adesea 's verménése.
HINTEscu, p. '103.
Aeelaq inleles ea proverbul 873.

875 Merele se strica unul de la altul.

Fe längd un mgr putred se strica si cel bun.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106.
OnoBEscu-SLAvicr, Cart. Cet. H. D.
ENESCU, inv . c. Zant ostea,4 Dorohol.

Lucrurile altar frum6se pe din afarA, vor fi etrIcate pe d'nfiuntru.

dacoromanica.ro
216 PRONERBELE ROMIMI OR

Un mgr putred strica qi. pe cele bune.

I. G. VALENTINEANU, p. 29.

Un in& stricat striet qi, pe cele-l-a7te.

REINSBERO-DCRINGSFELD, I, p. 178.
*
Un lar putrid asparze pi alante').
D. A. MILESCU, Gopep.,11facedonia.
Contractul unuT om stricat, stricA §i pe tovarAsil lui.

876 Merele putrede strici pe cele bune, fari ca vre-o

data cele bune si pata drege pe cele stricate.
H1NTEscU, p. 103.
UrmAm maI de grabA pildele rele de cAt pe cele huye; inriuri-
rea celui rAu narAvit covirsesce pe aeea a omulul bun.

876's Mirul nu cade departe de pom.

FR. DAME, III, p. 243.
Despre copil si paring.

877 Trece mere, trece pere, vine apa la mesura.

ID D. GOLESCU, Mss., II, 71.
Adica ori-ce, cu vreme, vine la rinduTala sa, invAlAndu-ne c
nu trebue sil ne desnAdejduirn (Gouscu).

878 Mérul de aur la cea mai frumòsa.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 408.
Adica cele mal cinstite la cel ce i se cu vine, la cel mal destoi-
nic (GoLescu).
Alusie la judecata lul Paris, intre deitele Junoue, Minerva si
Venus. Vedl in Basmele D-luI L. §Nneanu, nota 7 de la pag. 969.

879 Sunt de unde n'are merul céje si cirdsa slmbure.

A. PLNN, III, p. 69.
Se dice de omul lacom la mAne,are.
*
880 Mer, 'sita, ghem.
I. ARBORE, J. BUatt.
RAspunsul ce se da acelul care grATesce cuvinte pr6gte si nepo-
trivite.
Origina acesteT ziatorT este urmAthrea

1) Un mér putred strica pe cele-l-alte.

dacoromanica.ro
 NATURA F1SICX 217

A vrut unul °data se insére pe frate-s6a. Acest din urma, cam

prost de fe!, pe unde intra, nu scapà din gura de cal cuvinte ne-
potrivite, cari rOnail pe tovaraul luI.
Nu potT dice i tu vorbe mal rotunde, mal doplite, spune
frate-s6u infruntandu'l pentru neghTobia lul.
S'a gandit prostul ea vorbc mai robinde de cAt mer, róta
niel el mal sunt altele, i de aluna pe unde s'a me dus in petit,
la orI-ce intrebare respundea printr'unul din aceste cuvinte.

881 Merlu sum mer cade 1).

D. A. Mn.rsce, Gope;t, Macedonia.
Ved' Para, Poma.
Copa sém6na parintilor.

882 .6 *A fi ca marul Mina drum.

Poesit Poporale.
Ve41 llazere.
AdicA ne-aprat in contra trècètorilor, i prin urmare nenoro-
eit, inteo stare prósta.
Intr'o poesie poporala culési in c. Dolhasca, J. SucYava de T. C.
Ionescu gasim :
Volnicelul t'ara cal
E ca pescele pe mal,
Si ca nigrul idttga drum,
N'are pace niel de cum.

883 Mere Fadurete.

IORD. GOLESCC, Mss.11, Asent. 139.
*L
A se satura de.. .. ca de mere pactar*.
I. CREANGX, Antint. p. 38.
TORTAN. prof. Basarabia.
Adica lucru prost i displacut tot-d'o-clata.
,De ar veril vara, sa se maI j6ce (copiiT) i pe atara, cA m'am
saturat de e/ ca de mere padurete.. (J. CREANGL)

884 A se satura de . . . . ca de mere acre.

V. ILLEXANDRI.
Acela inteles ea proverbul 893.

885 *Tranca-flénca mere acre (ami).

BARONLI, p. 86. HINTESCU, 102.
I. BXNEbeu, prof. J. Bontan.

1) ?adral sub mar cad

dacoromanica.ro
218 PROVERBELE ROmiNiLoR

Tra)tca-flérica.
LA11111AN & MAXIM, Glosar. p. 251.
AdicA indrugA verdI si uscate, spune vrute si nevrute.
*
886 Par 'ca i-a stars mere acre in c.... r.
I. BXNEscu, prof. J. Ronzan.
VOI Cépa, Lama&
Se dice de acel earl sunt morocAnol de felul lar i fArit pricinA.
*
887 A bate mer.
A piset ca mend.
A. PANN, I, 24. G. DEM. TEODO-
RESCU, Poes., Pop. p. 274.

Batut, facut mgr.

P. IsPiaEscu, Rev, Ist. 1. p. 451.

Sa 'I pisez, sa .ti 'I fac mgr.

A. PANNy I, p. 113.
A bate reu.
Arr,16'1 focal bat bat
Cum mé bate turbatl
M6 pisézA ca mèr
Si md smulge de Or!
Poesiz Poporale.
Francesul dice: Battre comme bid vert, care se apropie atAt de
RomAnescul, a snopi.
*
888 E un met. copt.
Se dice de un flacAu chipes.

MICUNEA
889 Micsuneaua cdt de frumess, dar päna 'n vara nu tine.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p.44.
AratA grabnica trecere a frumusetil (GoLescu).

MIEZ
890 A pipai miezul cui-va.
A. PANN., ap. FR. DAME, III, p. 45.
Vedl Nuca.
AdicA a an adevérata NI valére.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 219

Ve01 Nucci.

VeOT Pluta.

*
891 ?Ilàdita de tiller& se 'Ate indreptA.
COSTACEA, profesor Galatt, Jud.
Covur/uiu.
Ve01 Copac, Porn.
Numai at e omul tiller 61 poti deabark de naravurile rele.

MUGUR
Verg Capra.
892 A fi ca mugurul brumat.
P. ISHRESCU, Rev. Ist., III. 378.
Fa. DAME, ID, p. 71.

A fi ca mugurul brumat in raza sòretui.

I. SLAvIcI, Cony. Liter., IX, 121.
Adicd a fi trist, posomorit, ofilit.

MUNTE
V 01 a Intreba, a Strigd, a Tad, Vint.
893 Munte cu munte nu se Intilnesce,
Dar om cu om and nici nu gandesce (and nicl gin-
desce).
A. PANN, Archir, p. 12. AL. Dc-
MITRESCU, 135.

Munte cu munte se intilnesce , dar incet om

Cu onz.
LAZAR SAINEANU, Sentas, p. 374.

Munte cu munte nu se 'ntilnesce, dar om cu

om se 'ntitnesce.
P. ISPIRESCU, ap. GASTER, II, pag.
376.Iinvpscu, 414.I. NEORUZZI,
Cony. Liter., VII.

Del cu dél se ajunge dar inca om cu om.

A. PANN, II, 80.I. CRLANGA, Pov.
p. 492 213.

dacoromanica.ro
220 PROVERBELE ROMANILOR

*
Doar munte cu munte nu s'ajunge.
*
Munte cu munte i se intilnesce, dar om cu onz.
AT. PETRESCU, Curtea-de-Arge,,
J. Arge,:.

Munte cu muzzle nu se intilnesce.

L G. VALENTINEANU, p. 36.

Munte cu munte nu se intilnesee, dar om cu

om da.
I. G. VALENTIBLANC, p. 47.

Numaz munte cu munte nu se intilnesce, dar

drnenii tot-d'a-una.
REINSBEI O-DCRINGSFELD, I, p. 90.

Codru stall, ( fermi) en loe, 6miri se contresc 4).

F. Muctosicii, RUM. Unter.,I,11.
*
Munte cu nzunte nu s'aduna, ma °milt tot na
va si s'va2).
N. Sr., Nijopole, Macedonia.
Arati mirarea n6stra and intalnim un om pe nea,teptate; se
slice ,i ca amenintare.
aTine minte ce-II spun eu, ci p5te sa ne mal intiliiiin la vr'un capdt de
lume ; cacl dél cu dét se ajunge dar inca om cu om, I. CHEANGI.
Jean de Pont Saint-Alais, un cocopat vestit din secolul XVI, spuse ocht'l nnuI
cardinal, cocopat ca pi dinsul, lfingl care se pusese tnteo o adunare pi care 'Of
arAta nemultumirea de al avea ca veda: Monseigneur, nous sommes a dew(
de jeu, et en position de prouver que deuce montagnes aussi bien que deuce
liommes peuvent se rencantrer, en dépit du proverbe qui soutient le con-
traire.D

Wing qic,.au: Occurrunt homines, nequeunt occurrere mon-

tes 3).

894 Fata muntii si nascura un s6rece.

D. CANTEMB, ISt. Ierogl., p.187.

11 bluetit stile (nemi cat, ) in loc, 6 neml se Intllnesc. A se observa ca cu-

vIntul codru are la istrieni vechtul lnteles pe care 'I avea odundra ¡II la noi.
g) Munte cu rnunte nu s'nduni, dar om cu om Inca o sa se Arad&
3) ()mend se IntlInesc, muntil nu se pot 'MIMI.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 221

Mart. duren i dë facere pg munte apucd qi greü

gemea cei 7/U putea sd nasca, d'odata î nei sat,
cdnd nciscit din el un 6rece qi acela orb.
LORD. GOLESCU, M93. n, p. 44.
*
S'a scremut muntele Fi a neiscut un 6rece.
BARONZI, 55. GASTER, II, 165.
HINTEscu, 114. Da E. B. Emit, 8.
TITORIAN, profesor, Basarabia. V.
BARAN, inv. c. Grivip, J. Tutova.

Se screm muntii ca set nasal

LAURIAN & MAXIM, II, p. 361.

Se screme muntele sa nasca un ónice.

LAURIAN & /9IAXIM, I, p. 1104.

Se screme muntele ca sà nana un 6rece.

I. G. 'VA' ENTINEANU, p. 36.
Se dice pentru eel ce mult sé socotesc sa faca eire-ce, t;i cAnd
saviqesc, fac nimio (Grouscu).
Parturitint montes, nascetur ridiculus mus, dice Horatiu.

895 Casi munte i scie greata lui 2).

D. A. Mi LES CU, Goperi, Macedonia.
OrT-cine scie sarcinele sale.

896 A se face munte i punte.

A. PANN, I, p. 49; 11, 86.ALEXAN-
DR', Teatru, 217.
Velt Luntre.
Adica a face tot ce ne stA in putinta pentru a atinge tinta doritA.
A se vedé la cuvintele Pàmint, Arictu i Albina, diferite ore-
ding ale poporuluT privitAre la facerea vAilor i a muntilor. Re-
producem o variantA a legendel datd la c. Ariciu, culésA de D. T.
Bal4e1 in comuna BogdAnesd, din judetul VAlcea.

cum S'Ap FACUT

Dupe ce a urzit Dumnedeu pemintu, i-a remas o ttrisóre de pernint pi nu
scii ce se mal face cu el, nu scià unde sA '1 mal pue. Atuncl Dumneleu a tri-
mis pe albine la ariciu sA '1 Intrebe, se vale nu l'o teia pe el capu, ce sA faci
cu pArnintu Al d'él mal rèmesese.

i) Multi suet MsarcimitT, et, lucru de rts, se cane un drece.

S) Fie-ce amine scie greutatea tu!.

dacoromanica.ro
222 PROVERBELE ROMLNILOR

Albina s'a dus pi l'a gasit inteun bordeiu pi l'a intrebat; da aricia a dis
niel el nu scie. Da albina al scia ca este piret, pi in loc si plece, s'a pus pa co-
pul bordeiulul sa vada nu cum-va o mal dice ce-va ariciu.
Cand a socotit aricia ea albina s'a dus daparte, a inceput a vorbi singur.
Ce om pi Dumnedea Asta! El mal puternic de eat mine, pi ma intrisba tot
el pa mine, un pacatos, ce sa faca cu pamintu Al dA. i-a ramas; par'cl el nu
scie si faca pi el ntunts pi ddturt din el!
Albina Mita i-a fost, pi zbirnl dupa cop drept la Dumnedeu da-I spuse ce a
audit de la aricia.
Dutnnedea gata a apteptat, pi a facut din tot pamintu ce-I ramasese tot
mung pi délurl. Si pentru slujba d'o t'Acuse, Dumnedea a blagoslovit pa al-
bina sé fie sfanti in lume pi din sangele el sa se arandsea. o lume.
Si dupa ala 'I-a dat vole Dumnedeu sA cee da la el ce-o vrea, el el il da. Da
albina, cu minte, cu minte, dar obraznica, vise di colo :
Si 'ml dal putere, ea p'al da l'ola mupei eu, sa méral
Da Dumnedeu ca tae nasu, II raspunse :
Ba mal bine si morI tu 1
Si albina d'atuncI pi panl 'n diva de al ea a ramas sa fie pedepsita pentru
c'a fost obraznica, pl cand mupel pa cine-va LI rUmane acul cu ma/ele tal,' in
carnea Romanulul, pi ea mére.
Si ariclu mic, mic, dar infundat al cIorilor, cat e de gliemuit, da scie multe,
bata'l pirdalnicu, da nu i le péte afla nimine ca e sanchm dé tot.

897 De cänd muntli ca mosur3e1e si copacii ca iérba.

1. BINESCU, profesor J. Roman.
AdicA de mult, din vremile trecute.
*
898 A fagadui munti de aur.
V. HAR&M, inv. C. Gri vira, I. Tu-
tosa.
Vef Cer, Vare.
Se dice pentru cei carT tkaduese peste puterea lor, si lucrurl
mil nu sunt pe lame.
AcéstA dicetere se eh into-maT la LatinT
Áureos montes pollicere, i) TERENTIU in Formis ;
sau sub forma :
Persarum montes qui aurei esse perhibentur2). PLAUTIU.

muR
899 A fost la mure odata,
venit cu rochia sparta.
A. l'AM, II, pag. '143. Htnescu,
p.112 ).
Se dice de fetele cari p1-au dat cinstea pe rusine.
A fegAdui muntl de aur.
2) Muntd din Persia care se tlice a fi de aur.
i) In Hintescu se afla mutere In loc de mure, ceea-ce nu Oto ti de dit o gre-
sea de tipar. De alminterea estimen' gresell, pc care le-aun lndreptat, sunt terte
dese In cartea acestuI autor.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 223

900 'I-a dat mura 'n gura.

LORD. GOLESCU, M33. II, p. 6.
Se dice alud dam óre-cArula pe negAndite si d'a-gata 6re-ce bun
ce i se cuvenla (Gouscu).

901 A aqtepti sa pice mura 'n gura.

BARONZI, p. 47.

Agepteí imbuceitura o dea murcl 'n gura.

A. PANN, I, p. 106.

Agepta set '1 dea murei in gura.

P. ISPIRESCU, Snciue, p. 49; Unch.
S fatol, p. 70.

11 vine mura 'n gurc1.

HINTEscu, p. 115.

Agepta-tt sa ve dea t6te murei 'n

GR. JIPESCU,
Ve41 Para.
Se I;lice despre cel lenesl care astepta sa dobAndescA orT si ce de
a-gata si fArA muncA.

902 A luà cui-va mura din gura.

A 'I lua un luau de a carel stapinire se credea asigmat.

903 Muratura din mura nu se face.

A. PANN, I, p. 134.IIINTFacci, 115.
Cu un lucru de nimic, nimica nu putem face.

904 A se lipi ca muschm de pom.

V. A. URECHE, COM./. Liter., XXI,
pag. 4103.
AratA o strInsa legAtura.
Pueda se lipi de om ca muschIul de pom. V. A.. UREGHIA.

905 A nu se prinde muschiu de ce-va.

Se dice despre cel sgArcitl.

dacoromanica.ro
f124 PROVERBELE ROMANILOR

mu*muL
906 Cu vreme i Cu pale
Musmulele se um:11e.
A. PANN, Edit., 1889, p. 113; II,.
401.IIINTERcu `), 208. FR. DAME,
III, 67 & 78.

Vraema §i slama chesegniu corascule2).

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.1, 15.
Vedr Agurida.
Cu rabdare i eu ajutorul celar de lips& atingem tinta dorità.
Franeesul slice ca i no!: Avec du tenips et de la paille les na-
fles marisent , insa maI de obIceiu Patience el longueur de
:

temps font plus que force ni que rage.

La c. Agurida se atla proverbul turcesc.
Chinesul slice: Cu vrerne i cu reibdare, foile de dud matase
se fac , proverb care se gasesce i la Turd : Dud iapraindan
atlas oluri 8).
Un om, de curind insurat, bagAnd de sém& el nevésta lul se
da in dragoste cu alfil, merse la socru sa se pleing& de am :
FiI linitit, il r6spunse acesta, ea sémanA cu muma-sa, i cu tim-
pul, se va Iasi de nArav, ca i nevésta mea.

NAP
Vedl Gol.

NEGHIN vor Grdu, VraPd.

907 Acum s'o alege nighina (neghina) din grill.
¡ORO. GOLESCIT, Mas. II, p. 2.
P. ISPIRESCII, Rev. Ist.,I, 227.

*A alege neghina din grdfi

LIURIAN gc, MAXIM, u, p. 390.FR.
DAME, II, 84.
Se sice ccind vine vremea a sè alege ce! vrednicI (Gouscu).
A. desparti pe ceI bunI de ce! re!. Acésta locutiune se trage din
Biblie.

HinIescu, printr'o erdre grosolanii. ice malamale ; pe viitor vom lndrepta

asernenea gresell, far& a le mal semnala.
11) Vremea pi palele coc scorusele.
Din frunza de dud atlas se face.

dacoromanica.ro
 NA TIMA FISICA 225

908 A nu sci sa alégä neghina din gräu.

BARONZI, p. 68.
A.dicg pe cet bunt dintre ceI IV. A nu deosibi Gel bine de ce't 1.611.

NISIP
909 Se caznesce d'adineaura,
Sa faca in nisip gaura.
A. PANN, I, p. 81. IIINTEscu, 29.
Ved! Borta.
Se i;lice de omul prost.

910 Negi di arma hir, negi di place fustani

D.A.A1u.Escu, Gopeg, Macedonia.
Adica lucrurl peste putinpi.

911 Ca nisipul marii.

IORD. GOLESCII, MSS. a, Asem.,
pa.. 101.
CCit it nisip in mare.
ION AL LIII &MERA, Pov. p.16.

Cd t nisip pe mare.
ezatiir ea, I, p.184.
Ca stelele cerului qi, ea nisipul mara.
G. DEnt. TCODORESCU, Cercet, p. 66.
Vea! tea.
Arata o multime nenumérata, Locutiune luata din Biblie : Voiti
inmulti semintia ta ca stelele cerului i ca nisipul de pe férmu-
rile anarii.s Alcuss, XXII, p. 17 ; IEREMIE, XXXIII, 22.

NOROIt
912 Din norom, tot vei mal manca ce-va, lar din usa-
ciune mal nimic.
lose. GOLESCII, Mss. II, p. 88.
Adica mai bine cu pie& dé cat t'ara pI6Te (GoLEscn).

913 Când te bati cu cine-va in normii, ori te träntesce,

träntesci, tot te murdaresci.
D. COSTACEA, pro f. Gctiati, J. Co-
vurluiet.

IScl din nis p fir, n c din ardesie fust (nu se pote face).
15

dacoromanica.ro
226 PROVERBELE ROMiNILOR

Cine se amesteca in treburi murdare, curat nu 'Ate scapà in

nici un cas.

914 Cine nu va sa se 'nomoldsca,

De norold sä se palzéscd.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106.
Nu te baga in afaceri murdare, nu te incardui cu cei
daca vrei set! remana numele neptitat.

915 A sate pe cine-va din norm.

Adia. d'intr'o stare ticalósa,

NUCA
Veili Aluna, Craczun, Prost
916 Cine-va sa manance miezul, trebue mat Intdiu sa
sparga cdja.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 115.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., II, 156. FR.
DAME, L 264.

Care va mezu scl spargd nuca.

G. MUNTEANU, p. 60. HINTEsEE,
p. 10-2.

Cine vrea miezul sa sparga nuca.

Da E. B. MAWR. p. 40.

Cine va sa niancince miezul, sparge nuca.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 442.

Ca sà mandna mezul trebute sa spargt nuca.

AL. DUMITRESCU, p. 135.
Adica luau bun cu nevoinla se dobandeqce (Gouscu).
Qui nucleum esse vult frangit nucem 1).
PLAL TU.

It faut rompre l'os pour en sucer la moelle.

RABELAIS, 1, Prolog.

917 On-ce nuca in gaácea sa.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 10.FR.
DAME, II, 55; 111,131.
Adica fies-care supt acoperemintul sëü (Gonscu).
1) Cine vrea BA mlinânee miezul, sp,r e nue

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 227

918 Tac, tac,

Ca nucile 'n sac.
HINTESCU, p. 183.
Despre ceI vorbarett
.A
919 *0 singurä nuca nu suna inteun sac
L G. VAI,ENTINIANU, p. 43.V. 'IL-
IUM, invét. c. Grityip, J. Tutova.
Adia :
10 Un ban bate° punga.
20 Un om singiur nu perte face nimica fara ajutorul altora.

920 Nu tad nuca are mez bun si sanatos.

HINTEscu, p. 125.
Si nu judecam dupa fafA, cad vom fi adesea-orI

921 Bate nucile pana nu pica frunza.

HINTESCU, p. 125. FR. Wait, III,
p. 133.
SA facem orI-ce lucru la vreme; daca batem nucile dupa ce pica
frunza, gasim miezul supt §i usc,at.

922 Omul se cumisce din vorba sa, cum §i nuca cea

saca din usurinta sa.
CONSTANTIN DIN GOLENI, I, p. 12.

Omul prost din vorbulitet,

nuca din uptrinki.
A. PANN, I, p. 9.

923 Cica spun nucile ca din sowl lor sunt migdalele.

M. CANtAN, J. Iari.
aristocraticl din Moldova, care bicTuesce pe 6meniI de
rind, carI vor sa se agemene cu boeriI.

924 8' nuca g' chiatra tu mana lui este 1).

D. A. Muxscu, Gopep, Macedonia.

La nas îi nuca, la nas it chiatra').

D. A. MILF.scu, Gopcp,Macedonia.
Adica totul sta in mana n6stra ; de nol atirna numal ca sa facem
1111 lucru.

nuca 51 pétra In niAna lu este.

-) La dtnsul e nuca, la dtnsu e patr .

dacoromanica.ro
 228 PROVERECLE ROM k ILOR

925 Se lipi ca nuca in 'Arete.

I. GOLESCU, Mss. II, p. 65.

Se lovi ca nuca in perete.

A. PAISN, Edit. 1889, p. 159; III,
128. HINTEscu, 92. P. IsvtRuscu,
Leg. 215.FR. DAtat, II, 289.IA-
ZAR SX/NEAND, Semas. 459.

Ca nuca 'n perete se lipesce.

LAURIAN MAXIM, III, p. 173.
Horp scu, 125.

Se prinde ca nuca in perete.

LAURIAN 111.XIBI, II, p. 753.
*
Se potrivesce ca nuca 'n perete (perete).
P. LPIRESCU, ap. GASTER, II, p.
376. I. CREANGX, Pov. p. 47.
HINTESCU, 151.A becedar Bustrat,
27. H. D. ENCSCU, in. c. Zantostea,
J. Dorohoz. K. A. ZAMFIRESCU-
DIACONL. mv. c. $tiubienis, J. Doro-
hoz. T. G. VALENTINICANU, 25.
FR. DAME, III, 133.
*
S'au prins ca nuca 'n perete.
H. D. ENESCU, inv. Zamostea, J.
Dorohoz.

O lovi ca nuca 'n perete

Em. POPESCII, inv. c. Ciocanese-
Marginenz, J. Ialomila.

A nenieri, xa nuca in perete.

B tRON/I, p. 44

Se lovi ca nuca in gard.

m.PAsCULESCU, La intiinire, p.11.
Ved Marésa, Musca.
Se 4ice pentru vorbe nepotrivite (GoLzscu).
carel dracI se certau de fAceau clAbucl la gurA. Se duse la chupa Cu peptul
inainte si le dise:
CértA fArA pèruialA, ca nunta farA Mutar!.
Se lovi ca nuca 'n pgrete i vorba ta ; écA, rèspunserA el. Dar not nu
ne ceram i numal ne sfAdim.» P. ISPIRESCU.
Cu acelaI Infeles mal Oice Romanul: Tronc Manco! atol Cioc-
seleam de la jupa' n lbrahim, cä a facut caciula ;alvari.

dacoromanica.ro
 NATURA. FISICX 2,9

*
926 A sparge nuca.
Maio,. P. BUDITCEAKIT, J. Rfov.
Veçtt Peedica.
Adicg a perde fecIoria.
*L
927 A face o trdba cat o nuca.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv. C.
iubienis, J. Dorohoz.
Adicä tréba de nimic.
*
928 Ca o nuca costeliva.
IORD. GOLESCU, Ms. II, Ason.116.
Se (-Ace de omul fara miez; eke °data i de cel uscat, slab
la trup.

N IT f A
* VE41 Copil, S rcea.
929 A adund nmele pentru spinarea sa.
Aduni nuiele pentru spinarea ta.
P. ISPTRESCIJ, Rev, Ist., I, p. 228.
BAROISZI, p. 64. HINTESCTJ, 425.
Fa. DAME, III, 133.
A',Y pregati singur supérarI, i precum 4ice Francesul: Donner
.des verges pour se faire fouetter.
*
930 0 nma in mänd lesne se 'ncovene,
Dar cand sunt mal multe se frdng anevole.
A. PANN, II, pag. 157. HINTEsnu,
p. 125.
Ne anti puterea unire cAcI, precum cAnta poetul
Unde-I unul nu 'I putere,
La nevoI si la durere.
Unde's duoI, puterea cresce
Si duvnanul nu sporescel

ocNITA.
Veal Gura.

ORZ
VW Ca/.
931 Orzul il ara boli, 01 mandnca can.
A. Ed. 1889, p.134; II, 87.
IIINTEscu,138.
PANN'

dacoromanica.ro
230 PRO VER RUC R OMAN ILOR

Boii ara orzul, §i cai il mandnca.

BAR0N7I, p. 60. HINTEscu, 17.
ve0 a Ara.
Nu in tot-d'a-una acela care muncesce se folosesce de rcidele-
muncil sale.
Francesul dice: Les chevaux courent les benefices et les dries.
les attrapent.

932 Orzul in copt a dat.

Da Z. J., c. Fede;th J. Tutova.

Orzul in copt a dat,

trebuie secerat.
A. PANN, 11, p.106.Hingscu, 137.
Se dice and a sosit timpul de a se face ofore-ce; i se aplica mat
ales fetelor marT and le a venit vremea ca sa se marite.

933 Strici orzul pe gasce.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 68.
LAURIIN & MAXIM, II, 530.AL. D -
AITTRESCU, 116.

Perfli orzul pe gcisce.

AL. ODOBESCU, III, p. 48.

Orz pe gdsce!
*
Nu stricei orzul pe gdsce.
Abecedar Bustrat, pag. 27.
CREANGX, Pov., 332.D. G. VALENTI-
NEANU, 10. - FR. DAME, 11 57. II
OZI, 69. HINTEscu, 137.H. D.
ENESCU inv. c. Zarnostea, J. Do-
rohot.

Nu mai stricet orzul pe gdsce (Cu gdscele).

S. FL. /Amu/ix, Omit., II, p. 381.

Nu mai stricati orzul pe gdsce.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 1305.P.
ISPIRESCU, Sn6ve, p. 33.
Se dice and daruim lucrurI marT celor protT (Gouscu); carT nu
scill a le pretui.
inse i-mi voin hé viniprul meil de Dragttani , ca sci nu
mai, stric orzul pe getsce. P. ISPIRESCU.
Ilne faut pas donner le lard aux chiens (RECUEIL DE GEUTHER).

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 231

934 6i tu gumar orzu nu lipsésce1).

D. A. MILESCU, Gopep., Macedo-
nia. D. DAN, Nevesca, Macedonia.
XENOFONTE CAPSALE, Pirlepe, Ma-
cedonia.
Acelas infeles ca la proverbul 933.

935 E anevoie cdnd ajungt sa cumpen orz de la gäsce.

A. PA, Edit, 1889, p. 58; III,
72. HinTescu, 137. S. Fi.. MA-
RIAN, Orn. II, 380. H. D. ENESCIT,
inv. c. Zantostea, J. Dorohoz.
Se dice despre cel nevoIesT.
*
936 fi impunge (intapä) orzul.
L ARROBE, J. Buzgu. V. LIARLE,
inv. c. Grivifa, J. Tutova.
lo N'are astimper. I. ARBORE.
20 E imbuibat de bine. V. HARAM.

937 A face orz din grdu.

M. CARIAN, J. /ct:ti.
4. apea un lucru prost in schimbul altula mal bun.

OT.A.POC
Vedt Nevinoveifie.

OTEL
938 Pe otelul virtos rugina 11 topesce.
D. CANTEM1R, Ist. Ierogl., p. 152.
Vellt Fer.
§i pe cel mal mare, un dusman cat de micil pote dobori.
«Fe *tul virtos rugina iltopesce, pe virt6sa inima stejarulul
melle dintele cariuluI, faina facend'o, o mistuesce, i ce-va in lume,
cát de virtos si de tare a se afla nu se p6te, cima altul impotri-
vindu-se smintai sA nu'l aducA, i incA de niel se gdndesce..,
DIM. CANTEMIR.

P.A.DURE
Ve;11 Déi,
939 Padure fara uscaturi nici-cum sé 'Ate gasi.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 59.

pentta migar orz nu trebue.

dacoromanica.ro
2:32 PsovEnsELL R031ANILOI.

4:
Na e padure fard uscaturt.
I. G. VALLNTINEANU, p. 21 \ 28.
*
Padure tetra di watt nu s'aftd .
D. A. MiLEscu, Gopep, Macedonia.
Adice om ftira cusurud 0 lume fera nebunT (Gousca).
Nul boje sans escorce. TRESOR DES SENTENCES, XVI Siècle.

940 Padurele au urea' si huditiosi paretil de pétra

ochi ail.
D. CANTEMIR, 1st. raro g!., p. 73.

Padurea are urechi gi, cdmpul nu putinz ochi.

IORD. GOLESCU, Mss. A p. 58.

Ccimpu e cu °chi
Padurea cu urechi.
IIINTLscu, p. 24.

Bosca n'are urecl je, ma un trat vatde giaude').

FR. MIKLOSICH, Runt. Unter., I, 7.
Vetg Perete.
Adica cele ce se vorbesc prin ascuns de top se aud, cum qi cele
ce se urméza prin ascuns de tot! se ved (Gouscu).
Ne ins,* a ne ferl de Vi ta lumea and intreprindem o afacere,
0 sA nu incredintam altuTa gindurT pe care dorim a le tine tAinute.
.T.R.5 fapta grozavA si ocArit5, precum cu intunerecul se acopere si se as-
cunde socotesce, macar red si nóptea are lumina sa, precunt Fi padur le urecht,
vi huditiosi paretil de pétra , o addnca pescerea de vArtcipe la videre ascutitl
ochl an. DIMITRIE CANTEMIR.

Proverbul RomAnesc corespunde LatinuluT : Staterii paries, zi-

dul lul Stateriu.
Acest Stateriu fu osindit la merte pentru ca facuse until prie-
tin propunerl cad tindeati la reqturnarea stareT politice in finta,
propuned cari aii fost auçlite de nisce emenT ascunT la spatele
until' zid lAngA care se aflail conspiratoril, i raportate in urme au-
toritatilor statuluï.
Anche boschi hanno l'orecchie 2), çlice Italianul.
*A
941 Padurea nu se sperie de cel care pune multe lemne
In caruta.
ION NITEscur, inv. cont. Vtespesci,
Jud. Olt.
2) Padurea n are urech , nett cate-odatti vede qi aude
2) i (Inca) padurile an urechle.

dacoromanica.ro
 NATUR FltICA 233

Padurea nu are frica di arel pe incarca multe

ma di apel pe incarcd. putine.
D. A. M1LESCU, Gope;n, Macedonia.
CAcI acel care se apuca de multe nu face niel o isprava; se4ice
despre cel lacornI.

942 Padurea de c6da ei piere.

V. ALEXANDRI & LASCAR R0SETT1,
Mes. Acad.

Dacei peídurea n'ar da céda secure1, padurea

n'ar putea fi talata.
A dat padu rea toporului céda.
Veig Topor.
SA nu dlim niel un ajutor dusmanuluI, caci va Intrebuintà, in
dauna nestra, puterea pe care i-arn dat'o. Retil pe care i '1 face
omul singur nu il 'Ate face nimene.
O veche fabula ne da origina acestul proverb. Vom reproduce
atát versiunea fabulistuluI latin at i acea dat5. de Gr. Alexan-
drescu, pentru ca cititorul sá le FAA asemená.
DE SECURI ET MANUBRIO
Pereunt Suis auxilium qui dant hostibus.
Facia securi quidam ab arboribus petit,
Darent manubrium, e ligno quad lirmum foret,
Subito jusserunt omnes oleastrum
Accepit munus, factumquc aptans manubrium,
Ccepit se-uri ma,,na excidere robora;
Hic dum truncanda eligeret, fraxino
Dixisse fertur quercus : Merit° cceiimur.
PHAEDR1, Fab. L. V, f. XX.
Plantu %lice in Epid. III, 4, 87 : Mailman sapientiorum ma-
nubrio, un ciocan mal Cu minte de Oda 14 adica cum am
apune: e lumea p6 dos.
TOPORUL I PADLIREA
Intr'o padure veche, In ce loc nu ne pasA
Un téran se dusese sil-9I la lemne de cas5.
Trebue sA scill tusk i poclu sA dau dovadA,
CA pe vremea aceea toporul n'avea c6c1A.
Ast-fel sA incep t6te. Vremea desavirsesce
Orl-ce inventA omul i orl-ce duhul nasce.
fqa ;éranul nostru numal Cu feru mana,
Incepu sA slutéscA pildurea cea bétrAnA.
fufanl, paltenI, ghlndarl se ingrozirl fórte :
aTristA veste prietinl, sl ne gAtim de mórte,
IncepurA sé (pa, toporul e apr6pe!

dacoromanica.ro
234 PROVERIIELE ROMA:MI.0R

In fundul uner sobe tèranu o sa ne 'ncr(ipe

E vr e-unul d'al nostri Cu el sA le ajute,
1,)ise un stejar maro, ce avea anl trel sute,
Si care era sincur, ce-va mal la o parte?
Nu. Asa fi-11 in pace; astA-data avern parte
Toporul i èranul alt n'o sa isbutésca,
De cat sè ostenésca.»
Stejal u avu dreptate.
Dupa mula silinta, cercArr indelungate,
Dand m di épla i in stinga, cu putina sporire,
Téranul sé intorse firA de isbutire.
Dar cAnd avir toporul o cliciA de lernn tare,
Putetl pideca sin,,url ce trista intimplare.

Ictoria acésta d'o fi adevérata,

.1-ml pare cA aratA,
CA in fies-ce Ora.
Cele mal nalte rele nu vin de pe afarA,
Nu le aduc ctrAind, ci ni le face tote
Un pAmintén d'al nostri, o ruda sau un frate.
GR. ALFKANDRESCU, Fab., p. '197

943 De securea fara ada n'are frica padurea.

LAURIAN Af %AM, II, p. 1128.
Vegli Secure.
Adica de neprietinul carilla 11 lipsesc mij16 .ele de a face 'tul.

944 A cara lemne in padure.

P. IsPIRESCU, Rev. Ist.,1, p. 460.
Fa. DAME, I, p. 196.

A duce lemne in padure.

LAURIAN MAXIM, U, p. 566.
ve4i Apa, Vie.
A (la celuI care deja este bogat; a duce un lucru acolo unde ntt
e de lipsà.
Infr'un mod figurat acésti licebire insemnéze : a clà povet1 a-
celora carI ar fi ei in ...tare s11 ne povetuIasc11.
Romanit oilicead : In silvaln ferre ligna Croesi pecunia
numwum addere2).

945 A fi furat ca intr'o padure.

ve4r Herra, Mune.
Inainte vreme nu putea í trece prin pAdurl fArA a fi jefuit de
boli1 care miunatt inteinsele. Codru HertiI in Moldova-de-sus,
codru BlculuI in Besarabia ;41 padurea Vlesiei pe drumul de la Bu-
curescI la PloescI au remas legendare prin hotiile cari s'au savir-
.1it inteingele.
A du e lemne n padure.
A adeoga un ban bogat bar luí C s is.

dacoromanica.ro
 1 ATURA Fisn.k 235

PADURET
voi 3Icifa, Mer, Nevole.
946 Pomul paduret, pAdurete p6me scòte.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 54.
Adica de la cei pro;41, préstli slujba atéptä. (GotEscu).
*
947 A muscat in paduréta.
KAROLY Acs, p. 84. V. HARAM,
inv. c. Grivipt, J. Tutova.
10 S'a pacalit (V. HARAM).
20 A murit.

PAf -a
Veqli Foc, Gaina, Gard, Muirmule, 0-
chite, Cap. ix C. Patu, Cap. XVIII c.
Vreme.
948 Nu te pricepi sa impar' un pad' la doi boi.
A. PAN, Edit. 1889, p. 3; 1,7; III,
46. HINTEseu, 78.

NU scie sa 'mparta pale la do i md gam

AL. ODOBESCU, I, p. 397.
*
Nu te pricepi sa imparti tret paie la doi mdgari.
A. PETRESCU, Curtea-de-Argeb J.
Arge.
Se dice de omul prost despre care Anton Pann a spus :
Pe el eapul nu '1 tale,
La dot bol si 'mparti pare.
In leturi Cu acésta Oicere este i urmatirea phcaliturA, care
se aude in gura copiilor
Cum impart! trei pale la do! magari ?
Dau un pail la un magar, ,i altul la al doilea mAgar.
Dar al treilea ?
11 manancr tu.
*.A
949 Tot paiul are 0 umbra (umbra lui).
IlinEscu, p 139.-1. G. VALENTI-
NEANU, 21.L BANESCU, prof. J. Bo-
man. V. HARAM, inv. c. Grivita,
J. Tutova.

Pazul cdt de mic 1.--p, are umbra sa.

BARONZI, p. 61. IliNTEscu, 139.

dacoromanica.ro
.236 PROVERBELE ROMANILOR

Tot paiul '1,-11 are umbra sa.

Abecedar ilustrat, p. 25. KA-
ROLY iicb, 81.

Tot paiul i-gi, are umbra.

G. 11113NTEA.Nu, p. 150.
Vedr Per, Trup, rufa.
10 Fie-care cu näravul lul.
20 §i cel mal lntelept smintesce.
30 Fie-care cu norocul luI, fie-care are partea lul in lume, I. Bi-
NESCII ; V. HARAM.
40 Nu e om, cit de mic sä fie, care sa nu-ri pertd face vre-un
bine sail vre-un rdtl.
Nul si petit buison qui ne porte ombre.
Etiam capillus unus habet umbram suam, 4icea Latina! dân-
du'l Intelesul de sub No. 4. VecII PHAEDRI, Fab. XVI, L. V.

950 Pune palo Muga foc, si sa nu s'aprindà ?

IORD. GOLESCD, Mes. H, p. 55.
Adicii piste putintä tineriI Cu tinertle s5. nu sd sgä.nc15.re, cand
unul 15110 altubsd prind de aprópe (Gouscu).

951 O de slama o de fir, basta che fòlele-j pljirl).

FR. MIIILOSICII, RWM. Unter., H.
pag. 14.
OrI-ce mânc,are e bunä , numal mancare sä fie , se Oice despre
-ceI lacomI.

952 A lua palul cu urechea.

BARONZI, p. 41.G. BALLY, C. Cär-
iomanesci, f. Rama.
Adid a primi o palmä pe negindite.
*
953 A da paiele cul-va.
L CREANGX, Amint., p. 37. V.
HARMA., inVèl. C. Grivila, J. Tutova.
A. 'I, lAsà slobod de a face un lucru , i oblar a 'I Indemnit la
-nésta. Vine de la jocul copiilor numit .de a palde..
.Incá, te 141 la el (copit), barbate, t;licea mama, i le dai pa-
ideo. I. CREANGÀ.

Sad Cu pare sad cu fòn, (e) destul ca Miele ad fíe pline.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 23T

954 A fi ca un pahl.
FR. DAME, HI, p. 174.
Se I;lice despre ce! slabI.

955 Nu scie sä Incurce doué pale.

N. GARR, ap. DAME, HL p.174.
Nu e in stare sä inteléga, s'ä judece cel mal mic lucru.
,Cer sfat la un cap muIere care nu scie sei incurce dolt&
paie. N. GANE.

PA.MINT
Vedl Cer, a Fugi, Gull, a Teieé#-
* timer, Zapada.
956 Mt e lumea i pamintul.
LAIIRIAN & MAXIM, II, p.193. P.
ISPIRESCII, Rev. lat., II, 145; Leg-
131.-1. CREANGX, Pov., p. 230.
Cdt e lumect fi peimintul,
Pe cuptor nu bate vintul.
L CREANGX, Pov., p. 324.
Adicä In lumea tea, cät o fi lumea, nid-odatä.
.Alt stäpän in locul meil nu mg' face bränzä cu Harap-Alb cat
ii iumea pi peimintui. I. CREANGL
Domnul Bä14e1 In ..5'ezeit6rea, III, p. 99, ne dä urmät6rele cre-
ding, privit6re la pämint, culese In judetul Yalcea.
DESPRE PA.MiNT
Pdmintul e mina la lumea Intrégd. Dar pdmintul nu e munal ea mumele
ale-b-alte, el ce nasce, dupd ce II cresce, tot el 111 mananed; cd, orl om, orl
dobitoc, orl copac, orl fl6re, pl teote, t6te din lume, din pamint sunt ndscute,
din pämint cresc pi tot in pamint inträ. Pdmintul pà t6te le mAnaned, d'ala
pi vorba romaneasca aMa'nca-l-ar piimintu/r, aL'o andned pcimintul.3
Pdmintul e pi el tot b jiganie mare Cu gurd. aGura pamintuluip sa5
Gura pcImintului I-o inghitit,» oil al' o sórbe sorbul nuirilorn, unde se
d'adun4 tete apele din lume. Are inimd, ainima pdmintulusv asemenea pi
c6da eC6c/a pcimintiauip, cum vine vorba.
E pilcat tare sa dricul pämintul, ca el te tine, din el te arinescl pi in el
cand veni sfirpitul. S'apol pi el cand te-o apuca, sd lasd greii pd tine,
Oi in loe sd fie litgrinauféreiv o SA '11 fie tur6rci ca pétra de mórd.»
Dar cat 11 fi pi-1 IrAi, sd fii vrednic, sh muncescl pdmintul ea pd el, cd oi el
destul te-o freed and Ii intri in el.
Cine sparge hotarele, dd sd intinde sd lea pdmint de la altul, e Omit mare;
rid lumea al-l-altd duce in spinare pämintul luat cu hapca.
Pdmintul inghite pd top blestematil de Dumnetpu, cum vine vorba.
inir curn il rabdci pdmintul, c16 nu sci crapd sci-1 inghita pi acum de nu-
id cufunda pdmintul subt el.» P'apioderea pi vorba canteculul :
Cine ml-a Idsat uritu
Nu Par mal rAbda pArnintu,
Si nu l-ar putrer,ii trupu....

dacoromanica.ro
-233 PROVERBELE ROMXMLOR

PAmintul, pe pérpele care a mupeat veun orn orl dobitoc, la Pobreje-

nie (6 August) cAnd intrA top pérpil in pamint, nu '1 primesce sl nitre in el,
pi inveninatul de pérpe laca singur la drum sl-pi facA de olovenie.

957 De cand lumea i pamintul.

A. PANN, III, p. 97.P. IsPinrscu,
Leg. 42. I. CREANGX, Pov., 159.
FR. DAME, I, 107.

De ceind i tantea asta §i, pebnintul.

I. CREANGX, Amint., p. 37.

De ceind humea.
DAURIAN MAXIM, II, p. 93.

De cand e pamintul.
A. PANN, Fab. II, p. 109.
Vet1 Cer.
Adid de mult i nici-odata.
se duse el ca tóti suflarea de pe pamint, de pare ca n'a fost
«de ctind lumea §i pamintul.. P. ISPIRESCI.T.
Legendele poporului privit6re la zidirea pamintuluI sunt multe
variate; la cuvintele arictu, br6sca, drac i munte se vor afla
cate-va. D. C. Teodorescu a cules in c. Draggnesci, j. Su lava ur-
matórea credintà.
LEGENDÀ
Dumne4eu a facut pamintul din inceput nu rotund ca un llar, curn spun
invAtatoriI, ci drept, intocmal ca un pes férte intins, iba delurI i fAil vAl.
Dedesubtul MI e numaI ala o el plute.ve pe apa ca o scAndurA pe un lac, dar
cA el fiind mal greu ca apa, lesne s'ar eufunda, dae5 n'ar eta pe doul pese
f6rte marl, care '1 tin veelnic in spinare. Mul4iI, délurile pi vade s'au fAcut
In urna pi iaa cum : lineo vreme, pescil carl tin pAmintul in spinare, mfu-
riindu-se, au inceput sa se svirléscA tare, atuncl pAmintul clAtindu-se pi cu-
tremurAndu-se cumplit, pe unele locurl a crApat tare, formAnd vAile, lar pe
alte locurl valurile mara dedesubt a apel l'a ridicat in sus, formAndu-se mun-
til o délurile. Tot atund se spune cA s'ar fi deschis in pAmint i isvorele, earl
hrAnese cu apA riurile ce curg prin vAl.
Dovada cea mal buna ce o are poporul cA pAmintul sa pe apa e, cA cu cat
sA sapA mal jos in pAmint ca atita se /15 de mal mula apa.
Pricina cutremurulul 1) de pAmint nu e alta de cAt mipcalea peseilor ce tia
pAmintul in spivare.
PAmintul are margenT de jur imprejur, pi de la marginea lul incol e nu-
mal apa. Tot pe apa de la marginea pAmintulul sta bolta ceruluI.
La lerusalim e burieul sau centrul pAmintuluI.
Dupa alte credintl culese de D. T. Balapel, din c. BoJlAnescT, J. V lcea,
Dumne,leu a facut pamintul a sculpat in palma i din scuipatul lul Dumne-
leu s'a facut pamintul. Pamintul stA in palma lui Dumne;leu, p,InA in Onia
de asta-)I.

1) ea) In 6,let6; ea, 1II, p.99 pecum nu dru 968 le er d nt p v t re

la cu r mtui e de p m .

dacoromanica.ro
 ATERA FISICA 239

958 Pämintul cand se usuca, plene cere sa'l adape.

IORD. GOLESCTJ, MSS. II, p. 57.
Se dice pentru cele noue de lipsa, c,ând le cautam (Gouscu).
*
959 Cu o stropitura de plene pamintul nu se míne.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 28.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist. II, 161.
Adicd cu pufin nimic nu facf Mud trebuinta cere mal mult
(GoLascu).
M61 femee, m61 catea,
Tacl nu mal vorbi asa!
Cl eu cu puterea mea
Cu putere de 'mp6rat,
Ti-olu mal da inc'un bArbat f
Pantiutul care 't uscat,
C'o ne-astintpgrat !
S. FL. MARIAN, Poes, Popo;'. p. 79.
Pamintul, dragoste, iad nu die destul.Prov. Solomon p. 85.

960 Pamintul cat de bun, fara lucrator selbatic remdne.

IORD. GOLESCU., M4S. II, p. 57.
Adica ceT ce n'au cine sa'l invete, cine sa-1 destepte (GoLEscu).

961 Pdmint fard viernu, nicairi nu gasesci.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 57.
Adica om fait ndravurI (Gotascu).

962 Pamintul pana nu'l calca,

Cle nu pote sa'l faca.
A. PANN, I. pm 61.HiNTEscu, '139.
Copilul nedojenit i nepedepsit rémâne cu naravurT rele.

963 Cel ce lucréza la pamfnt, malta stogurile pe pamInt.

IORD. GOLESCU, Mss. H, p. 77.
Ada:A se imbogatesce (Gonscu).
In IoapAcHE GOLESCU. Vorbe qi, rebpunsuri potrivite ilfss. I,
p. 750 gasim urindt6rea anecdota :
«Do! fret! r6mAind Armanl, cel mal mic s'apuci de lucrarea pamintultA,
lar cel mal mare intrà inteo slujbA. Peste cata-va vreme, veni cel mal mare
la cel mal mic, i 'I dise: De ce nu intral si tu in slujbA àa sa scapl de
munca pAmintuluI? Gel mal mic 61 intrebi: Cand manAncl tu? Cand
scap de la slujbA, aspunse cel mal mare. CAnd te culcl ? 61 mal intrebi.
Cam tirliu, réspunse. Gaud te plimbI? 61 mal intreba. Mal nicl-odati,
r6spunse. D6 ce dar, 11 vise, nu lucreLl si tu ca mine la plinint ? Ca cind
veI, atuncl sA mAnAncl, cAnd vel alum( si te mild, ciad ve!, atuncl si te
plimbl, si rob nimenuIa si nu 61.

dacoromanica.ro
240 PROVERBLLE ROMINILOR

964 Ce intra in pamint curind se uita.

I. GOLESCU, Mss.II, p. 76; Asen.
17. P. ISPIRESCU, Rev, 1st, II, 147.
LL
Ce apuca pamintul lesne se uta.
I. CULoinENY, inv. c. Mavilent,
J. Tecuct, in Etym. Magn. p. 1392..
Adiea cel ce more (GotEscu).

965 A mirosi a pamint.

IAURIAN MAXIM, II p. 573.
Fn. Ditmi:, III, p. 178.
A fi aprópe mort, eu sufletul in gura.

966 A face umbra pamintului.

A.PANN, Edit., 4889, p. 158.

Face qi el umbra pamintului.

P. ISPIRESCU, Rev. 1st. III, p. 380;
Snéve, 48. itimESCII, 195.
Se dice de ceI carT traesc fara a munci, de lene sau din nepu-
tin.A ;rare-orI de acei carl, fiind bogati, due o viéta trAndaNa.
Prin extensiune: a trai.
Eca, fac pi eu umbra pantintulut pani tuteo iii. P. ISPIRESCU,
Snóve, 48.
Eu, blet, niel cArturar sunt, niel scriitor. Tr kesc, éca, pi eu de al pana
mame Cu lucrul manilor mele. Darà vom, pana utaa fac umbra pamin-
tulut, s t scill si vol de ttnerI atatea cit am allat eu dibuind...»P. ISPIRESCL,
Unch. S fat. 3.

967 Din pamint, din iérba verde.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 27 189;
Snáve, 65.
De unde vet sci ij cum veI sci.
m.13tn pantint din lérba verde, sa te ducI sa-ml aducI herhelia pi s.1 nu
Indr isnescT a mal dice nicI o vorb t macar.» P. ISPIRESCU.

968 Cdnd s'o r6de furcile pamintului.

VASILC AL LLY STAN, C. Rucar, J.
Muscel.
AdicA la sfirsitul lumeT.
In credinta RomAnuluT, dice D. T. Balitel, pAmintul stfi pe
§ése furd de céra. luda r6de mereu la ele ca sa se cufunde pa-

dacoromanica.ro
 NATURA FIsICX 241

mintu i se se prepedésee lumea. Dar cend ispravesce una de ros,

da fuga la alta, si pina s'o recta, cea relse cresce la loe i asa el
róele de colo penä colo far de niel un folos.
La Pasa, cend vede oue rosiI la cretinI, el si mal reü se pros-
tesce, perde de tot cumpetul.
Pe alocurea se crede ce pemintul se cutremurii cin.d luda ispre-
vesce de ros ate o furce d'ale peinintuluI.

969 A i se face faa ca pämintul.

A. PANN, I, p. 36.-1Innzscu, 56.
A se ingelbeni la fatii de trahl red sal." de hice.

970 Pamintul te nasce, pdmintul te cresce, pamintul te

mistuesce.
IORD. GOLESCU, Mss. I, p. 400.

971 A moqteni pamintul.

I. CREANGX, Pov. p.186 .
A trei pena la o virste inaintata ; se ylice inteun mod ironic
Doar n'o se traesc sa mo,tenesc pernintul.

972 A tacé ca pamintul.

L CREANGX, Pov. p. 23. G. DEM.
TEODORESCU, Poes. Pop. 169.
Adice a tacé cu desavirsire.
SA vé tinell gura strinsA
Si sa taceqs ea pansintui,
Ca sA ne-aur,litI cuvintul.
G. DEM. TEODORESCU, Poesis Pop.,
p. 169.

973 A esi ca din pamint.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 573.
P. LPIRESCU, Leg. 299.
A se ivi de o-data, pe neasteptate

974 A intra in pamfnt.

LAMAN MAXIM, II, p. 573.
P. ISPIRESCU, Leg, 293 a. 315.
FR. DAME. II, 219.

Ca i CUM ar fi intrat in pcimint.

I. CREANGX, Pov. p. 174. Da E.
SE VASTOS, 48.
16

dacoromanica.ro
242 PROVERBELE ROMIts1LOR

Par'et i a 'nghitit pa' mintul.

A. PANN, MopAlb, I, p. 49.
A se face nevadut de o-data, ara pricina, de frica saù de ru'ine.

975 *A se face tdca de pamint.

HINTESCU, p.185.
Acelq In!eles ca locutiunea 974.

PAPUR A.
*.a
976 A ciuta (cati) nod in papura.
G. MONTEAN; p. 72. H. D. E-
NESCII, inv. c. Zamostea, J. Dorohoti.
HINTESC; 124. P. ISPIRESCII,
Rev. Ist. II, 145. G. DEM. TE0
DORESCII, Cercet., 76,

A cauta noduri in papurei.

LAORIAN A.. MAXI; I, p. 346; II,
424. G. MONTEAN; 72. L Io-
NESCII, II, 224.
A cauta un cusur, o grautate acolo unde nu se p6te afla; a
birfi In potriva celor bune.
Nodum in scirpo quoeris1) diceag LatiniT.

P.A.PU$Ora
Ved! Popugot

PAR
977 La parul laudat cu sacul mare sa nu te duo).
A. PANN, Edit. 1889, pagina '141;
III, 105.

La parul laudat
Nu luet mare sac.
G MONTEAN; pagina 60. HIN
Tiescu, 143.
*A
La parul lciudat, nu merge cu sacul.
BARONZL p. 60. HINTEscu, 88.
I. ISTRATESC; inv. c. Cobia, J.
Ddmbovita.

1) Coutt nod In paptird.

dacoromanica.ro
 NATURA F1SICX 243

*
La pärul laudat, set nu te dud, cu sacul mare.
BARBU CONSTANTINESCU, Carte de
Cit. II, 45. Em. POPESCU, inv. C.
Cioccineeci-Meirginent, J. Ialomip.
La Ortu avzit nu ti cu saclu mare 4).
D. A. Mu.escu, Gopep, Macedonia.

La gornitul avvit nu ti du cu saclu mare2).

D. DAN, Nevesca Molovige, Ma-
cedonia.

Nu te du cu saclu mare catre alecvdatlu gort

ANDREItI AL BAGA.Vt, Cart. Aleg. 62.
Veig Lauda, Pat* Pom.
SA nu te IeT dup. laude far& sA te incredinTezI de adev6r,
lauda de multe orl te insala, i precum dice vorba Francesului
Chose louée, chose surfaite.

PARA Ve! Foc.

PARA Veçli Mer

-978 Nu alergati Cu sacul la pere laudate.
LAURIAN MAX131, II, p. 1027.
vetp Par.
Lucrul lAudat nu meritA adese-orl laud& ce i se aduce.

979 *Astépta sa pice para malaiga.

Tintesce pre lenesil earl vor sä dobAndésa óre-ce färA munci.
It attend que les alouettes lui tombent toutes röties dans la
bouche, dice Francesul.

.980 Pica para malamta

In gura lui Natafleatd.
L G. VALENT1NEANU, p. 28.

Pica', parci malaiata

Sa te maneince Nei täfleata.
limvpscu, p. 143.
Se dice pentru eel proti and le vine vre-un noroc de-odati
fAr& nicT o munca.

La Oral Lludat nu te du cu sacul mare.

Idem.
*) Nu te du Cu sacul mare la (Mitre) parul Mud/U.

dacoromanica.ro
244 PRO VERBELE ROMiNILOR

981 Ca01 para sa te =nano.

JORO. GOLIISCU, M38. II, p. 24.

Pica para sa te m'ancinc.

IORD. GOLESCU, M88. ii, p. 53.

Pica, para, pica; daca 'i pica, eil te-oi A metrway

2ar de nu acolo el vedé.
A. PANN, Edif.1889,p. 45; I, 155.

Pica, para, pica; daca vet, picet, eft te voift

nuincet, lar de nu acolo vet edé.
HuiTzscu, p. 143.

Ptcei m6le in gura, sei te mancinc.

LADR1AN S. MAXIM, II, p. 327.

Pica para sa te mane.

LAIIRIAN ... MAXIM, II, p. 666.
*A
Pica, para, pica,
Daca vex pica,
Eft te voiii nicinca.
I. IONESCII, II, p. 157. Etd. Po-
PESCU, inv. cont. Ciocanesci-Margi-
nent, J. Ialontita.
Sè -lice pentru eeT lenegl, ce vor telte d'a-gata, fará nici o munca
(p. 24); sè ;lice pentru ceT lenegY, ce agtépta d'a-gata sa manance
(p. 53). IORD. GOLESCU.
Origina acestuT proverb trebue cautata. in urmatérea pmeste :
.Un Arab °data a dus pe fiul s6u, la un hogea vestit pentru.
nib* sa gi sfanta viéfa pe care o ducea, cerénd ea sa '1 Inv* tot
ce trebue sa scie un bun musulman. Pe cand bétranii stall de vorba
la umbra unuI smochiu , copilul se lungi la pamint langa dingiT.
De-odata o smochina Opta bine cade drept pe obrazul viitorulul
seolar, gi aprèpe de gura luT. Copilul, de lene g ce era, fari a in-
cerei cea me mica migeare pentru a impinge fructul pana in gura,.
cerii numaT din ochT parinteluT seu ca sa 'I faca acésta slujba. Ho-
gia, la acéStA vedere se sculá çlicdnd Arabului O. 'si ducá copiluL
a-casa eacT e musulman desavirgit, si nu mai are ce sa'l mg invete..
Creangh in Povestea unui, om lenes, spune ca era un om atat
de lene g in cat 6meniT din sat l'afi dus la spinzuratére ea sá nu
mai dea pilda de lenevire gi altora. Pe drum sè intilnesc eu o eu-
c6na care cercetand pricina propune sa 'T dea un hambar plin
eu posmagT ce era pe langa caqele je!; lenegul alland ca va fi ne-

dacoromanica.ro
 SATURA FISICX 245

voit sa meife shigur posmagiI Inainte de al Imbuca, nu vrea sa iea

tata grija de pustia asta de gura i se pornesce lar spre spInzu-
rat6re.
*p
982 A sti cu para 'n gura.
Mawr D. BUDIgE.A.NU, J. Ilfov.
V. HARM!, inv. c. Grivila, J. Tutova.
Attica. :
10 A fi lenes.
20 A nu vorbl, a fi MBAR, a fi prost.
Românul a luat anecdota povestita la numarul precedent i a
transformaeo aplicand'o unul tigan, care mal lenes decat chiar co-
Out Arabulul, nu vrea nicl macar sa mestece para ce 'l-a cadut
In gura, si se r6ga de Dumneded ca sä 'I fad acésta slujba.

983 Adesea para cea mai Mini pica 'n gura porcului.
HINTEscu, p. 143.
*
Gortul mutur tu gura porculuii).
D. A. MILESCII, Gopep, Macedonia.
Veil! Mer, P6ma.
Se dice cand ceI prostl dobandese cele mai bune, precum si a-
tund chid se da o povata bung aceliffa care nu scie sa o prefuIésci.

984 Para dupa ce sé céce, trebue sa caçla.

IORD. GOLESCII, Mss.II, p. 51.
Adica cele ce ajunge la gfiritul lor (Gouscu).

984° D'aci n'are para cocén.

*
D'aict n'are ursu e6da' 0 para cocén.
AL. MARTINIKX, J. Rfov.
Se dice despre cel lacom.

985 Para mále

Dé supt péle.
IORD. GOLESCU, Mss. 11., p. 51.
Adica cea mal buni dèmancare (GoLescu).

986 Peru nu cade larga de peru 2).

FR. MIKLOSICH, RUM. Unter., 1, 14.

') Para e6pta. (maturit) in gura poreulul.

2) Para nu cads departe de par.

dacoromanica.ro
246 PROVEDBELII ROMANILOR

*
Gortul sum gortu va s'cada 1).
N. Sr., Nijopole, Macedonia.
*
Gortul sum gortu cade2).
D. A. MILESCII, Gope$,Macedonia..
*
Perlu sum per cade3).
D. A. MILEscu, Clisura,Macedoniat
VelI Mer, P6tna
Copil sémena perintilor.
Itahanul Oce . El pero casca poco lontan de l'arbore4).

*
987 portul c6cla napoi o are5).
N. ST., Nijopole, Macedonia.
Vedi Pòma.
Cusururile dmenilor stau ascunse i nu se ved de o-data.

988 A cacle car:o para cepta.

BARONZI, p. 43.
A muri t'Ara sufering.

PELIN
*&
989 Pelin bell, pelin manenc,
.,' Pe pelin sera me culo;
EDiminét,a cand me scol
Cu pelin pij oclu me spél.
$ec'ét6rea, Poesis Po por., I, p. 79.
Aceste versun, devenite proverbiale pentru a aretà cá ducem o
lata amarità, se gasesc inteun mare numer de poesif poporare.
Ve§11 G. Dem. Teodorescu, Poesii, Poporale, p. 352.

PEPENE
Viug Frica.
990 Doi pepem laso mena nu se pot /in&
IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 90.

i) Para sub p6r o si culi.

2) Para sub pie cade.
2) Idem.
4) Para cade apripe de arbore.
I) Para adeLln poi o are.

dacoromanica.ro
 NATURA FisicA. 247

*
Doi pepeni intrio mind, nu a pot tiné.
A. PANN, Editia 1889, p. 73; ILL.
99. P. ISPIRESCU, Rev, Ist., Ill,
162. BARBII CONSTA.NTINESCU, Cart.
Cit., Ili, 15.

Doi pepent inteo mäncinu port tiné nici-odatà .

A. Perm, I, p.149.HINTEscu, 143.

Dat pepent inteo mänä nu poti tiné.

HELIAD - RIDuLEscu, Tandalida ,
pag. 33.

Cel ce cauta a tine doi pepeni inteo mind,

scapä pe amindot.
LAURIAN & MAXIM, 1, 573.
*L
Nu poti tine doi pepeni in wind.
L G. VALENTINEANU, pag. 21. L
ISTRATESCU, inv. C. Cobia, J. !Am-
boviia.

Nu poti sei umbli cu doi pepeni 'trite° mänä.

AL. DUMITRESCU, p. 123.
*
Dot himunict sumsoara nu s'portä 4).
D. A. Mu.Escu, Gopeii, Macedonia.
Adicd cloud slujbe unul nu le péte cdutà (GoLEscu); sad, Inteun
mod mal general, nu poli face cloud treburI odatd.
Turcil Oic : Do i pepeni nu sé pot purta sub aceea§i subsu-
oarci ; lar Francesil : On ne peut sonner les cloches et aller it la
procession.
*
991 Ccije di himunic nu slicheace di buric a).
D. A. MILESCU, Gopefi, Macedonia.
OrI-cat l'aI Tubi i al ingriji de dinsul un copil de suflet nu tine
la tine ca copilul cel eit din carnea ,i din ósele tale.

992 *A sate din pepem pe cine-va.

LAURIAN 8... MAXIM, I, p. 823. G.
MUNTEANU,121.BARONZI, 47& 64.
I. C. FUNDESCU, 95.L IONESCU, III,
pag. 108.

2) DoI papen! (ver4I) subsuoarA nu sé porté.

2) COJA de pepene verde (barbuz) nu se lipesce de buric.

dacoromanica.ro
248 PROVERISELE ROMANILOR

A sc6te pe cine-va atara' din pepeni.

I. IONESCII, III, p. 108. A. DE
ClifAC. Diet. I, p. 200.

Te scéte din pepenit Mi.

A. PANN, III, p. 95 & 127.
A te face sa-IT pier0 rabdarea ca si pandarul bostanariei, care
a esit din pepeni M'ara ca sa bata pe acei carT '1 ocarafi.
Se va gasi in basmele lui Fundescu p. 95 o intrebuintare cu to-
tul laturalni,1 a acestei expresiuni.
NoT hotarit MI maT spunem
CA picTorele 'n prag punem,
Si vorba nu ne schimbam ;
Niel un cuvint nu maT pene,
Din pepenz a ne mal se6te,
Supunere ca sa-IT dam,
A. PALsN, III, p. 95.
Intelesul special pe care A. Pann 11 da acestei locutiuni in pa-
sagiul citat, este neobicinuit.
*
993 A fi ca un pepene.
Frumos i gras ca un pepene.
P. IsPinEscu, Leg. 16.

Invelit ca un pepene.
I. CREANGX, Pov., p. 76.
Ve 41 Harbu z.
Adica gras, sanatos, frumos.
'Baba nu scie ce sa facI de bucurie, ca are un balet asa de cnipos, de haz-
BO, de gros, si ínvg/it ca un pepene.» L CREANCIK.

PERJA.
*
994 A fi bun de pus cu puje.
A nu fi bun de nimica; se aude in Moldova.

PETRA
r ved! Apa, Frtg, Lapte, Nebun, Cap
VI. C. Petra, Pteatura.
Dupa o legenda f6rte r6spanditii la Romani, petrile sunt oire
Babil Dochil, carT afi fost prefacute tóte de ger in stan de peal.
Din oile acelea s'a umplut in lima lumea de petre. DuTu SAYA
J. Vdlcea.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 249

995 Para' mále anevole gasesci.

GOLESCII., MS8., II, p. 53.
AdicA cumplit Cu indurare (GoiEsco).

996 Petra ce se rostogolesce, nimic dobandesce,

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 52.
*
Para, care se rostogolesce din loc in loc, nu
prinde muschif
A. PANN, Edit. 1889, p. 29 & 4324
II, 4 & 86. HINTEscur,144. At.
DUMITRESCU, 438. Da E. B. MAWR,
13.H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea;
J. Dorohot.

Chétra ve se-arucutésce, ntufcliu nései nu ' ft-a-

cata 4).
ANDRElt AL BM:Vat, Cart. Aleg.
p. 99.

Chétra ingurgulosa svol n'acatti 2).

D. A. MILESCU, Gopeg, Macedonia.
Se dice pentru eel ce umblà rAtácindu-se (GotEscu); carT sunt
mereu pe drumurT, precum i pentru ceT nestatornicI, earl 1ncep
multe i niel una n.0 sAvIrsesc.
Latinit diced cu acelasl inteles : Planta quae saepius trans-
fertur non coalescit3), : Saxum volutum non obducitur
musco, care se traduce intocmaT prin proverbul Romiinesc.
Pierre qui roule n'amasse pas mousse, dice Francesul.

997 Para care se sate adesea din locu-i, nu prinde ri-

dacina.
BARONZI, p. 62. Hirrrescu, 144.

Para, care se mutti din loc in loc, nu prinde

reidacincl.
BARONzt, p, 67.
Amiss inteles ca proverbul 999.
Pierre souvent rentude
De la mousse n'est veil& 4).
Trdsor des SentencesXVIe, Sidcle.

1) Nara ce se roatogoleace, muschill de loc nu prinde

1) Nara rotunda brazda verde nu prinde.
1) Planta adesoorl resadita nu prinde putero.
4) Vallee recouverte, acoperai, tnvelite.

dacoromanica.ro
250 DBOVERBLLE ROMANILOR

998 8i 'mitra prinde muqchiii, daca §ede mult intr'un loc.

I. CAE/0;DX, Pov" p. 140.

Pétra cdnd §éde mult la un loc, prinde mu§chiü,'

HINTESCU, p. 144.
Acelas infeles ca proverbul No. 996.

999 Orl cät de mica para,

E mal grea intea sa vatra.
A.PANN,I, p.136.HINTEscu,144.
Ca si omul in casa, in satul, In fera 1111.

1000 Cine Otra rostogolesce,

Pe el sé lovesce.
IORD. GOLESCU, M88. 1.1, p. 81.

Sè dise pentru ce! ce, cu 1.6111 ce vor sa fac4 altora, maT mult
pé e! vatAma (Gouscu).
Gel ce sapa gr6pa aprópelui, sea, intr'insa va 'cadé; i cel
ce tavalesce para peste el, se va tavali.
Paremii. Biblia de la 1688 p. 76.
* 6,
1001 Petril (petreil) rotunde din virful dialulm (délulm)
pu#na urnire ii trebue.
D. CANTEMIE, 1st. Ierogl. p. 283.
D. ENESCU, invét. c. Zamostea J.
Dorohot.
Ne inval6 a pAsh-1 cele de tabla, cita precum dice Dimitrie
Cantemir :
«Gura desfrAnata mal tare a1drg5 de cAt Otra din dé! rèsturnatA, pe care
un nebun cu piclorul pite a o prAtali, Id o mie de inteleptl a o opri nu pot.)
Ist. Ierogl., p. 81.

1002 Cu greu se urnesc petrele din casa.

P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, p. 159.
CREANGI, Pov. p. 284. HIN-
TESCU, 144.
Veçil Fata,
AdicA cu greu se mAriti fetele.
ePentru babA, fata moplul era pétrei de mira in casado I. CREANGI.

1003 Petra din casa.

AL. ODOBESCTJ, III, p. 514.
GreutAfile, nevoile, defectele, cusururile néstre.
aDumnea-voistrA vedetl i cundscell téra n6strA cea dintre Carpatl i Du-
nire, in trecutul ca i in presentul el. De aceea niel nu cuget a atinge aci
despre petrile es din casa.» AL ODOBEECIL

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 251

1004 Petrile cele scumpe prin ocne sl pustietali sé gasesc.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 51.
Adicil orl-ce lucru rar, cum frumuséte, inv6Iaturà si cele-l-alte-
cam p6 la eel prosti si saracI (Crouscu).

1005 Petrile cele scumpe in fundul pamintului se gasesc.

loan. GOLESCU, MS8. II, p. 121.
AceIasi inteles ca la No. .1004.

1006 Pétra când sé rostogolesce, multe alte pétri trage

dupa ea.
TOED. GOLESCU, M38. II, p. 52.
Adica cel mare Grind gresesce p6 multY el' baga In pacate. (Go-
LEscu).

1007 Pétra cea mal mica, sparge valul cat dé mare, cdnd
In ea isbesce.
IORD. GOLESCU, M8S. 11, p. 52.
Adica ì cel mal mic 41 face résplatirea sa, cand cel mal mare
61 sup6ra (Gouscu).
*
1008 Pastréza pétra neclintita, pe care sé ascute intre-
cerea tinerilor.
IORD. GOLESGU, MSS. II, p. 112.
Adica cinstea celor destoinicI (G-ouscu).

1009 Péird mica restérnd carul mare.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 470.
Veig Buturuga, Radacina.
Omul mic ,i neinsemnat póte primejdui pre cel mare si puternic.
Neluarea in séma a celor mal mid imprejurarl p6te sminti intre-
prinderea cea mal bine chibzuita.
*
1010 Sau cu pétra de cap, sad cu capul de para.
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTI,
Mss.

Cernd cu capul de pétrà, cänd cu pétra de cap.

V. ALEXANDRI, C.1 C. Chirifa in
/a;ki.

OK cu capul de pétra, ort cu pétra de cap, tot

atäta '.
L CREANGA, Pov. p.212.Da E.
SEVASTOS, 186-187.

dacoromanica.ro
252 PRO VERBELE ROMiNILOR

Tot una e: aft cu capul de para, aft

(set) cu pétra de cap.
HINTESCU, p. 489. A. PETRESCU,
Curtea-de-Argq, J. Arge.

Ore cu capul de pétrd, ori cu para de cap.

V. FoRkscu, Foltieent J. Suctava.
AdicA tot una este, nu e niel o deosebire sall cum slice Fran-
cesul, Bonnet blanc ou bianc bonnet.

1011 A sparge petrele Cu capul.

Sparge petrele cu capul.
IORD. GOLESCU, lifss. II, 67; Asent.
pag. 196.
Sè slice pentru ceI ce s'apud cu coi mal marl al lor, insem-
nAnd ea pé insuil el vatèmil (Gouscu).

1012 A aruna Cu para (petre) in cine-va.

LOMA»: MAXIbl, II, p. 656.AL.
ODORKSCU, III, 514.
A :nvinui pe cine-va, pe drept sau pe ne-drept, de o faptè, a
carel urmirT pot fi grele pentru dinsul.
Evreil obicInuTaa de a ornori cu petrele in anumite casurI, pe
ceY vinovati.
CunCiseem cu tog réspunsul pe care Isus l'a dat Fariseilor carI,
aducènd inaintea lui o femee c.are precurvise l'ag, intrebat ce e
de facut cu dinsa: .Acel dintre vol, care este flie de pacat s4 'I
arunce cea

1013 A fi statornic ca petra.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 3.
Adica neclintit, liotirit in credintele, in purtarea, in vor-
bele sale.

1014 A asvirli cu Otra satra.

S. MIHXILESCU, . ezat6rea, H, p. 73.
AdicA a ocoli Cu vorba, a lovi cu vorba pe de departe.

1015 A ridia o pétrà de pe mima cm-va.

A avé o pétra pe mima.
A'! lua o griji pe care o avé; a'fi ing,rijat de 6re-ce.

dacoromanica.ro
 NATCRA 253

1016 Pétra seca.

NICOLAE COSTIN, Letop. Mold.
P. 49.

*In petra seca.

V. ALEXANDRI LASCAR ROSETTI
Mss. T. SPERANTIA,I, p. 37.
Adica nimio, unde nu este nimica, in pustietatl, in locuri pri-
mejdiése.
eAu Adicat tot de au 16sat numal pétra sécci». Montes COSTIN.
S.1 te ducl in pétrd-sécd.» VASTLE ALEXANDRI LASCAR-ROSETTI.
CAnd icI dumneata nterg pi in para' sécd.» T. SPERANTIA.

1017 A suite din para'.

A sc6te din pétra-séccl.
1. CREANOX. Pov. p. 211.
A sciite de unde nu e nimio. Arati greutatea cu care se do-
bandesee un lucru precum i dibacia aceluTa care a isbutit.
*p
1° Din pétra-séca scéte banul.
A. PANN, Edit. 1889. p. 133;
86. HinEscu, 144. Da E. B.
MAWR., 104. H. D. ENESCII,
c. Zatnostea, J. Dorohot.

A sc6te bani din par&

Da E.B. MAWR, p. 4.
Latinif çlieeaú cu acelas inteles: Frange lunam et tac tortu-
nam I).

20 A se6te tapie din para.

LAURIAN MAXIM, II, pagina 656;
II, p. 1290.

3° A scdte apa din para.

BARONZI, p. 64. B. P. HXpEd,
Etyrtol. Magn.1273. FR. Runt,
I, 78.
Tu aquam a pumice postulas 2) 0.ice Plantu.
Expresiunea d'hita-1 arata dibacia Cu care omul scie sA cd5tige-
banl ; cele-l-alte douè insemnéza: a fue un lucru peste putintd,
a fi romin desghetat, 5i i-51 ata origina in acel personagiù din
Rupe luna tti Imboglitegce-te.'
2) Vrel ea eapeti (cel) apa de la un atan de Otra.

dacoromanica.ro
254 Puro VERBELE RODIANILOR

basme care inséla nisce smeI, facéndu-I sa créda ca apa sad

tele ce curge dinteo bucata de branza pe care o stringe In manile
sale, o Boite dinteo Otra. VeçlI Titirezul i Snzeul de Ion al
lul Sbiera, p. 178. Exemplul citat din Plautu, ne arattl vechimea
atat a locutiuneI cat si a basmuluI din care se traga.

1018 A bate petre.

A numgra petrele.
P. ISPIRESCO, Rev. 18t. I, 451.
Veig Drum, Pod.
A umbla fui tréba, fara nid un rost.

PIPER
Ve411 Cap. VII Piper.
1019 Par-ca ar fi plouat cu piper intre
V. ALEXANDRI, TeatlIA, 176.
Pare-ca ce-va rdil s'a pus intre noi, ne-a despartit.
»Florico I... Urit t'a fi fIr de bArbat I ca-I numal o lunA de caid ne-am cu-
nunat... numal o lunicica, i povestea vorbil, par-cd ar fi plouat cu piper
intre nos/ Tu te afil la tirg cale de o po0A de mine f.i;eu la térA, la Florineptl,
cu grebla In mina, i cu doru 'n suflet». V. ALEXANDRI.

*
1019° Piper intre vm,
Sa ridem si nm.
V. HARAM, inv. c. Grivira J. Tut ova.
Oice cánd doI insI sa cérta si un al treilea intervine r6gA,
In batae de joc, sa se mal certe ca el sa faca haz.

1020 Nu te zuti ca piperul.

A. PANN, Edit. 1889, p. 101.

Nu fi iute ca piperul in t6tet vrentea.

A. PNN, III, p. 16.H1IsTEscu, 81.

A fi cum it piperu.
S. MIlálLESCU, ezat6rea, II, p. 72.
A fi tantos, Yute la manie. D. G. Mihailescu, din J. SucIava di
Intelesul de .harnic, Iute la tréba, cate o-data si ambitios.. Inte-
lesul care se da mal rar acester locutiunI in Moldova, este din po-
taiva cel mal obicInuit in Téra-Romauésca.

1021 A se sui (veni) cm-va piperu la nas.

FR. DAME. III, p. 217.

dacoromanica.ro
 NATURA FisiciL 255

*
A '0, luet piper in näri.
Adici a se mAnià.

1021 b A da cm-va cu piper la nas.

FR. Dma, Ill, pag. 217.
A face un lucru c,are nu'l place, a 'I sup6rh.

P IR
1022 Pirul réil cresce qi nesemënat.
RETNSBERG-DORINGSFELD, II, 289.
Lucrurile pr6ste creso si fail ingrijire.
*
1023 A se intinde ca pirul.
Se çlice de omul obraznic, de care nu te poll upr desbari, pre-
cum nu poll scApi de pir, child acésta WM s'a prasit unde-va.

PIRItY
6
1024 N'a ajuns pan'la piria
i si-a ardicat pélele 'n brill.
T. TEODORESCU, J. lalomila, in
Etymol. Magn., p. 630.
Veil! Gdrla, Rtu.
Se dice chid Inainte de vreme ne gatim sail ne ferim de 6re-ce.

1025 Panä ajungi la pirifi nu li ridica pélele.

B.P.IiIpt0, Etym. Magn., p.630.
Ne Inv* a nu ne gAti sau feri de Ore-ce Inainte de vreme.
* 6,
1025 b Are sa tréca pana atunci multa nod pe piriu.
V. HARAM, invgi. com. Grivita, J.
Tutova.
Ve 31 Gana.
AratA o Indelunga vreme.

PIRJOL
Veçlt Foc.
PIRLOG
Veçll lepure.

dacoromanica.ro
 256 PROVERBELE ROMAN1LOR

PLEV.A.
* il,
(026 A vorbi phiva.
L CREANOX, Amint., p. 197.
* zl,
A vorbi pleve.
V. HARAN, Inv. c. Grivip J. Tut ova.
A. gral lucrurl de nimic, NI% nici o insemnatate.

A PLIVi
VeçU a Sapd.

PLOP
*
(027 6l plopul este nalt, dar el caca =rile.
IORD. GOLESCU, Mss. H, pag. 98.
P. BUDUrrEANU, J. Nov.

.i plopul e inalt §i 'I spircite cuSrele.

HINTEscu, p. 148.

., i plopul e inalt dar il spurca ctorile.

L G. VALENTINE/01U, p. 34.
Wog Pom.
Se dice pentru cel ce se mAndresc de mArimea lor (GoLocu).
*
1028 Ploplu este 'nalt ma umbra nu façe. 4)
D. A. MILE.scu, Gopep, Macedonia.
Se asémena omulul bogat sail puternic care nu ajutA pre eel
sand sail mal mid decAt dinsul.
*
1029 Plopul e destul de mare,
Dar pe dinsul p6me n'are.
A. PAN', 1, p.105;HnsTEscu,148.
Se dice despre ceI lenel. SA judecAm 6menil dupA fapte i nu
dupi infati;area lor.

1030 Plopu nu face pere, nici rachita vi§inele (mic§unele).

AL. DitifITRESCU, p. 129.
Vedi Salde.
DupA omul ?i fap tele luí.

1) Plopu este nett dar umbra nu face

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 257

Itahanul dice: Il pruno non fa melaranci1), s'i Walonul

/ n'vint nin clè figues so det cherdon 2).
*L.
1031 Cdnd a face plopul pere
i rachita viqinele.
IAMNIK-BARSANU, Poes., Pop., 45.
6
Cdnd o face plopul mere
$i richita viOnele,
Set Ti alin pofta cu ele.
FR. Watt, I, p. 62.
6
Cdnd o face plopul mere,
$i, tinjala viorele.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 709.

Cdnd o face plopul nuct,

$i rachita mere duld.
?ezat6rea, Poes. Pop., III, p. 49.
Adid niel °data.
In Cäntecul miresei, care se çlice in çllua de unc,rop la des-
ovire se aft& aceste versuri, carT au ajuns proverbiale.
Tacl mirdsi, nu mal plinge,
CA la malca-ta te-1 duce,
CAnd s'o 'ntérce
GArla 'nc6ce,
Cdnd o face piopul pere
$i tinj ala viorele.
G. DEM. TEODORESCU, Poesit Pop.,
p. 270.
Tad mirésA, nu mal plAnge,
Ininuora nu-t1 mal frAnge,
CA la maica-ta te-01 duce,
CAnd s'o 'ntérce,
GArla 'ncòce,
Si-a face
Jugul
Mugur,
Restee
Clostee,
Tinjelele
Viorele,
Streminarile
Floricele.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.
p. 270-271.

3) Prunta nu face mere.

1) Nu creso amochine pe scaete
17

dacoromanica.ro
 258 PROVERBELE ROBILNILOR

1032 De and fad plopsorul pere si rachita micsunele.

P. IsPIREscu, Leg., p. 1.
AdicA de demult.

PLUMB
Veal Dumnefleu.

PLUT Velt Dumnefieu.

1033 Pinta n'are misga.
LORD. GOLECCI, Mee. II, 60; Asem.
pa,,. 91.
AdicA cel usor n'are minte (Gouscu).

1034 Ca pluta pe apa.

IORD. GOLESCEY, Mee. II, Asem.
18 134.
Se dice de ceI fAra odihne, i earl sunt dusl de colo pink colo,
In volea Intimplere.

POGORiS VOI Suts.

POM
Ve01 a Atto, Col ac, Grindinti, Ma-
* rac ne, Paduret, Sod a.
1035 Pomul neroditor sti taie si 'n foc s'arunca.
LORD. GOLESCII, Mss. II, 54; Alen.
p. 445.V. HARAM, inv. c. Grivip,
J. Tutova.

Tot pomul ce nu face rod se tae §i se arde

in foc.
littropolitut LOTH.' IVIRÉNUL, Di-
dahtile p. 197.

Pomul care nu face r6da se tale 0 in foc se

arum&
I. CREANGX, Pov, , p. 118.
CeI ce nimio folosesc i niel un rod nu fac, ca ceT necesetorill
(GoLFscu).
Se dice, in deobste, de femeTa stérph si de omul care nu im-
plinesce datoria.
Acest proverb este luat din Biblie: Tot pomul care nu face
rod bun se tale fi se arunca in foc. MATEIC, III, 10; LUCA,
XIII, 7, 9; IoAn, XV, 6.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 259

4036 Din pomul bun qi róda buna se face.

GR. URECHIE, Letop. Mold., I, 178.
Din pftrinfI buni, bunI copa se nasc.
«Iari dupA m6rtea luT (Stefan-VodA), ei fiul sèu Bogdan-Vod5 urma lul
base de lucrurl vitejese ; cum se timplA din pomul bun fi r6da bund se
faced, GR. DRECHIE.
In Evanghelia SAntuluI Mateiti, VII, 17; Tot pomul bun, pome
bune face.

4037 Pomul din rodul lui sé cunósce dé e bun, saft dé

e réu.
LORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.

Pre plod amu lemnul cunoscut va fi.

Ev. CORESSI, ap. DAME. III, p. 233.
*
Pomul dupa ride se cun6sce.
DINTESCU, p. 149.

Pomul dupa Hola' se cun6sce.

DARBU CONSTANTINESCU, Cart. Cit.,
II, p. 203.
AdicA omul din slujba sé cuneisce de e vrednic, sati miél si ti-
tAlos (Gouscu).
Dupa rod se cumisce pomul, Oice Sfântul Mateiii, XII, 33;
lar Francesul : On juge l'arbre et ses fruits.
Fructu, non foliis, arborem estima 1), PHAEDRI Fab. 17, L. III.

1038 P6mul se cumisce din l'Ha,

61 omul din mintea neróda.
A. PANN, I, p. 9. HrNTEscu, 149.
Precum pomul se cun6sce din rodul ce suite, asa si mima
omului din cugetul seu.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem. 11.

Ve01 Copec.
4039 Dupa Orna se cun6sce pomul,
6i dupa fapta omul.
BARONZL p. 55,MNTEscu, 149.
FR. DAME, II, 41; III, 235.
Precum pomul din rodui lui se cuncisce de este bun sau de
-e reu, asa si omul din faptele sale.
IORD. GOLESCU, M8s. 11, Asent.,
p. 16.
I) Pretuesce pomul dupa rodul, lar nu dupa folie s le.

dacoromanica.ro
260 PROVERBELE ROMANILOR

1040 Dupa c6ja se vede pomul,

Dupa haine omul.
V. A. URECH1E, Leg., p. 131.
Mtliti judeca dupa. fata. Romanul are ¡usa, un alt proverb mal
sanatos, care sun& ast-fel: nu te uitet la cojoc, cite uita ce e sub
cojoc, care ne Inv* a judeca vabirea until om dupa siintirile,
dupa faptele sale, Tara nu dupa Infatisarea lui. Francesul (lice de
asemenea; ll faut pas juger l'arbre et l'écorce

1041 Pomul lesne se 'ndreptéza,

De mic On sä 'ncovoéza.
A. PANN, I, p. 61.HiNTsecu, 149.
VedI Copec, Miadifa.
Naravurile rele se pot indrepth at e omul tinar.
L'albero, quando ha press° cattiva piega, difficilmente pua
raddrizzarsi 4), (lice proverbul italienesc.
Bois tordu ne se redresse pas.

*
1042 Din pomul cadut toita lumea tale lemne.
L BXNEscc, pro f. J. Roman.
Vedl Copec.
Gaud cad ceI marI din puterea lor, si cel mic i-sI bate joc de el.

1043 E anevme sa tal pom,

§i sa cloplesm om.
A. PANN, Edilia 1889, p. 25; I, p.
85. HINTEscu, 449.
Se (lice despre ce! prostI call greu pricep si invata Ore-ce.

1044 Mal lesne sa moplesce pomul, (MM. omul.

LORD. GOLESCC, M88. II, p. 43.
A.dicii maI lesne impodobim un lema cu cIoplitul decal Invatani
un om (GoLescu). Exprima, inteun mod maI energic intelesul pro-
verbuluI 1043.

1045 In pomul mare afh si crangi uscate.

HngTEscu, p. 149.
Nu e om fara cusur.

1046 La pom laudat sa nu mergi cu sacul.

LORD. GOLESCO, Mis. II, p. 106.

i Copacul, a/tad a uat o rea direetie, Cu grad se páte Indrepti.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 261

La pomul laudat sa nu te dud cu sacul.

I. G. VALENTINEANU, p. 9.
Vedi Lauda, Par.
Ne arati cA lauda 6re-carula de multe orI ne in.,alii, cA nu-lga-
sim dupi cum el lauda (Gouscu).
Grecil modernI dic : Daca auqi. spunendu-se di se a fla unde-
va cirefi multe, sa nu cu tine deceit un mic coqulet.

1047 Pomul nalt 11 caca

I. ARBORE, J. Buzau.
VeglI Plop.
Se dice pentru eel ce se mandresc de marimea lor.

1048 Pomul daca 'mlAtrânesce,

Pune pale qi '1 pirlesce.
A. DANN, Edit. 1889, p. 171; III,
154; Archir, 17.
Pomul dactt 'mbetränesce,
PItYle '1 pie de 'l pirlesce.
V. Airourmai, Poesit Pop., p.305.
Adid omul b6trAn. Intilnim adese-orl acéstà dicètbre in poe-
siile ndstre poporale.
SUiU in del, cine me chéma?
Miirtea care 'm1 cere semi.
Dau In vale, cine-ml ride?
M6rtea care me cuprinde.
Ponzut daca 'mbatriinesce,
Pune-a pate de '1 pirleeee.
Omul daca 'mbetrAnit,
Fa-1 secriu de odihnit.

1049 Pomul bétran se tale si se arunca in foc.

I. ARBORE, dud. Buzau.
AdicA omul tmliètranit, nemal fijad de niel-o trébl.

1050 Pomul mare

Cede tare.
BARONZI, p. 60. HINTEscu, 149.

Arborele mare
Cade tare.
G. MUNTEANU, p. 150. HINTESCU,
101. AL. DLTMITRESCU, 117.
Ciderea celor marl, mad sguduiturI pricinuesce.

dacoromanica.ro
262 PRO VERBELE ROMANILOR

1051 Nici-odata de (din) tot pomul

Nu se 'Ate 'ngrasi omul.
A. PANN, II, p. 81.HINTEscu, 149-
Vern Pòtna.
lucru nu e folositor omuluI, nu '1 priesce; i precum se
mai dice: ornalui de ce-i, place, d'ala se ingrasd.

1052 Pomii cu mult rod, ramurile lor si le pierd.

IORD. GOLESCU, M83. II, p. 54.

Pomul cu mult rod, reimurile lui qi le stricei

A. PETRESCU, Curtea-de-Argef,
Argef.
Adici pärintii cu multi copiT averea lor s'o cheltutesc , i cel ce
muncesc prea mult ei pierd sinAtatea (GoLascu).

1053 Pomul bun cel mal bun rod ne da, lar cel prost
pentru el este bun.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.
S6 dice pentru cel d6stomic1 si pentru ceT ticaIo1 (Gousco).

1054 Nu tala pomul din radacina, ca sa caja §i culegi

rodul, ci mal bine urca-te in el, ca sa culegi qi la
anul.
IORD. GOLESCU, M.88. II, p. 110.
Adica nu désputi norodul, ca sa aibT ce mal luk s'alta datA (Go-
LEscu).

1055 Pomul, ca sa-ti dé rod bun trebuie sa-1 cureti dé

uscaturi, lar nu sa tal din radacina.
lorsn. GOLESCU, M88. 1.1, p. 'HL

A.dica p6 norod sA-1 1ndreptezT, curatindu-Icle naravuri rete, lar

nu sa-1 chinuIesel, cA indata 61 pTerdl (Gousco).

1056 A fi ca pomul cel pe Muga apa.

IoR D. GoLEscu, Mss. H, Asent.145.
Adia a talio in bine ?i in bel,ug.
.§i va fi ca lemnul langa isvarele apelor, si la vremea sa va dit
róela sa, qj frunza luT nu va cadé. PSALM, I, 3; IEREMIA, XVII, 8.

dacoromanica.ro
 NATURA FISJCY. 263

P0M
1057 Ce nu biruesce omul,
Biruesce pomul.
D. CANTEMIR, Ist. lerogl., p. 78.
Axata puterea vinulul.
4.1 impèratil, cari tótá lumea in robia sa au adus, pre ace asT, amintiilea
nebiruip fiind, vinul in robia sa i-au ripit i betia ea mina muleril i-au biruit,
pi pre cát erau intai MudatT, pre atita mal pro urma s'au
CANTEMIR.

POMA
veo Copec. Frurtzts, Pom,a Rabdcl.
1058 Când p6me, cänd frunze, dupä cum Domnul ne aduce.
IORD. GOLESCU, Ms8. II, p. 35.

*Cänd &rile rodului

eänd frunzele pomulul.
A. PANN, I, p. 151.HmEsco, 60.
Fiertura.
Se dice pentru ce! scapatati, ce se multumesc cu orI-ce doban-
desc (Gousco).

1059 Cunosc de care pima mé ingraq eu.

A. PANN, Edit. 1889, p. 163; III,
131. HINTEscu, 149.
Veçli Pom.
Adica : ce-ml priesce, ce 'ml este de vre-un fotos. Se da ca res-
puns acelora earl ne dati sfaturI pe care nu le primim.

1060 Páma buna e cea din urma.

HINTESCU, p. 148.
Cand se imputinéza un lucru, atunci Il pretuim.

1061 P6ma nu cade departe de tulpina

PANN, Edit. 1889, p. 19; I, 68.
P. ISPIRESCU, ap. GASTER, II, 376.
B. CONSTANTINESCU, Cart. Cit.,III, 14.

Myna nu cade departe de tulpina.

IlmrrEscc, p. 148. FR. DAmt,
III, 235.

buclumul vitel.

dacoromanica.ro
264 PROVERBELE ROMINILOR

P6ma nu code 'n gradina,

Departe d'a el tulpina.
A. PANN, Fab., I, p. 59.
Veçll Afchie, Fruct, Para.
Copiii sérnAnA pArintilor.
Latinul §licea : Non procul a proprio stipite poma cadunt 1),
Francesul : Le fruit ne tombe jamais loin de l'arbre, qi Italia-
nul: El pero casca poco lontan de l'arbore2).
*
1062 &1315ma bunk porch o mandnca.
A. PAN, Edit., 1889, p. 104; II,
109. florTzscu, 148. V. HARAM,
inv. c. Grivita, J. Tutova.

Uncle e o póma biina o ma' ncincei porch.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 12.

P6ma cea mai tuna' o mandncci porcii.

GOLESCU, M88. U, p. 54.
*
P6ma buna in gura porcului.
M. LUPESCU, invét. c. Broscens,
Suctava.
Yell ilfer, Para, Cap. XXII § pentru mdncare.
S6 dice cAnd cei prostl dobAndese cele ma! bune (p. 12); Sd
dice cAnd cele ma: !une cad p(s mAinile celor mal cumplip (p. 54).
(GotEscu).
Spaniolu dice: Porcul cel mai prost mananca cea mai bunif
ghindä.

1063 3i et acatare páma nu sunt, dar nici fie-ce (fie-care)

pasere nu me mandnca.
A. PANN. Edit. 1889, p. 159;
129. HINTEscu, 55.
Respuns.ce sA dA aceluIa care pare a ne dispreful.

1064 Nim o pema fara Oda.

IORD. GOLESCU, Msa. II, 48.
Veçll Park Cap. XVII § Cusururt.
Adicä nicl unul fArA cusur (GotEscu).

1) P6mele nu cad departe de tulpina lor.

9) Para cede apr6pe de copac.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI 265

-1065 Pelma buna nu sé cautd dupd fap, ci dupd dulap.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.
Se çlice pentru cei uritI la fata §i bunI la fire (Grouscu).

1066 P6ma cea mai Opta, pana ce cu mana nu o vei ha,

In gura-ia nu va cadé.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.
Adica t'ara muncä lucra bun nu clobandim (GotEscu).

1067 Nu bate péinele ce nu sunt inca' Opte.

IORD. GOLESCU, Mas. H, p. 110.
Adica sa nu superam piste vreme (Gouscu).

POMtT
*
4068 Se manita poniétul cu gradina.
M. CARIAN, J. /ap..
Loculiune din Moldova care Insemnézii ca se tea bogat cu bogat,
nu din dragoste ci pentru avere.

POPU$OftT
&
4069 A da ca in popusoi.
S. FL. MARIAN, Sat. Pop. p. 203.
*&
Batata popu§atulul.
L BXNESCU, prof. J. Roman.
* 6.
A bate ca pio chila de popupril.
V. HARAM, invaf. CO371. Grivila, J.
Tut ova.
A lovi cu putere, cum se bate popuaoTul.
Voinico$ era 9i not
Dar' el da ca 'n papusot,
Si unde ne-am latut no!,
Par' e'a fost tirlA de el.
Satira poporaid.

A
4070 A se face mort in popusoi.
L CREANGX, Pos., p. 13.

dacoromanica.ro
266 PROVERBE LE ROMINILOR

*
A o laset nr6rtei in popugoi.
S. MINXILESCU, ezatáre, II, p. 75.
I. CREANGX, Atnint. 51.M. MI-
PESCU, inv. c. Braweni, J. Sueutva.
VOIPorc.
Adica a tacé molcum, a nu se mg ingriji de un lucru, a'l da
uTtArii.
AtuacT vol sa v'é facett Márte 'n popupt, sA nu spunetl niel lae niel
bAlae.» I. CREANGX, Pov.
(ami ce-I de fAcut ?... sA tréell lea ei asta ; obraz de seórIA, fi 1a8'° mcirtd
'n poptqoiu, ea multe altele, ce s'a inttmplat In viétA.D I. CREANGL,
Amint.
*&
1071 A i se lua popu§oiu de pe foc.
H. JUVARA, Bérlad, J. Tutova.
ve01 Porumb.
A i se luà ces ce clarea sa ailid , cea ce pregAtise pentru
dinsul.

POR-C.1MB
ß vedt Gaina.
1072 It luase porumbul de pre foc.
P. hPIRESCII. Unch. Sfat. p.16.

It iea porumbul de pe foc.

IlvvrEcn, p. 151.
vedi Popu§o u.
Acelaq inteles ca dicétérea 1071.
CAnd se intórse de la 6ste impdratul Amfltrion, Isl gAst nevésta insitrei-
natA. Umbla el sci facsi DalAgie, sA se arate cA este bArbat, nu bAtae de joe;
daré fu silit sé InghitA &uva, aflAnd cA 4eul lieilor is luase poruntbu/ de
pre foe, judndu'l renliTul. P. ISPIRIraCO.

PORUMBEf
1073 Porumbeit fac strugurei,
Dar sar ochii de et.
HINTEscu, p.151.
116dele munc,ei sou invétAturei nu sé aséména la totT.

POTEC A. vedi Voime.

1073 b Cine nu scie potecile nu scie nict drumul mare.
FR. DAME, Hl, p. 254.
Cine nn se pricepe la un luau mic, nu e fu stare sè futre-
prinda lucruri mari.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI. 267

*
1074 A umblà pe cloud poteci.
FR. DAME, III, p. 254.
Acela inteles ca dicètorile de la 502 0 GIL
*
1075 A i se scurti potecile.
G. MuNTEkNo, 121. V. BARAN,
inv. c. Grivi;a, J. Tutova.

7i s'aú scurtat potecile,

A. PANN, II, pag. 145. HINTE-
scu, 451.
A nu me fi slobod de a face ce-va.

1076 A i se 'ncurca potecile.

BARONZI, p. 41.
A i se Incurca trebile, a nu mal puté atinge uor tinta doritl.

1077 A umblà ca p'o poteca.

L GOLESCU, Mas. II, Asem. p.18.
Cu sfié16, fiind jute° greutate, inteo primejdie.Vedi Votintic,

1077 b *A sci OW potecile.

A cuntisce bine un lucru.

PRAF
*
1078 A se face praf §'I pulbere.
L CREANoi, Pov., p. 278.
*
Praf i Orina.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 225.
*
A se aiege praf fi pulbere de...
P. ISPIRESCU, Leg., 121.
A se nimici, a se pierde cu totul.

1079 *A nu se alege (nict) praf (praful) de...

G. MUNTEANU, p. 122. BARONZir
43. - P. ISPIRESCU, Leg. 71, 228, 340.
I. IONEScu, II, 50.

Praful nu s'a ales de...

A. FARR, I, p. 167; 11,76. Hai-
ESCII,151-152.
Acelq inteles ca slic6b5rea 1077 exprimat cu mal multa tarie.

dacoromanica.ro
268 PRO VERBELE RONANILOR

Acéstá locutiune pote fi o reminiscentd a vremurilor trecute

and se ardeall trupurile celor morti si se adunag, in urmk, ce-
nusele r6mase de la acéstá operalie.

PRAJINA.
VeGI Nas.
*
1080 A apuca prajina.
D SOFIA NÀDILIDE, Nuv., 61.

*A apucet Fajina inainte ca curva.

*
A apucet inainte, ca curva prajina.
V. HArtAx, invg(. c. Griviia , J.
Tutova.
A certà, a sAri inainte cu gura ; se dice cind cel vinovat se
-dá de om cinstit.
*Sula el a mAncat gAina... cAnd am dat eu, gaina nicAull Si incl mA mal-
tratézA, apucd ea prajina; ha te face §ii chelbos.» Da S. NIDE,IDE.

S6 dice c,4 o-datá, 2i nu e mult de atuncea, traTau betrbafil cu

curvel6 nebagand in sérná pe femeile cele cinstite, cará vietuTad
singure si ca val de ele. Au mers ast-fel lucrurile at ail mers
pina cAnd, intr'o huna diminétá, au apucat curvele fie-care cite
o piájina si all sArit la nevestile ennenilor invinuindu-le a ar fi
necinstite 2i nu las& pe bdrbafi in pace. De ad i sè trage Oic0b5rea
Moldovenésci

PRA.F'ASTIE
*
1081 A di de prapastie.
P. lePtiicscu, Rev. lin., p. 234.
Ved! 'Upa.
A cadé in primejdie, a se nenoroci, a se nimici.

PRUN A.
VedI G urna
1082 Din pruna canésca nu facr sama dulce.
IlmTzscu, p. 155.
Din lucru sau om prost nimica bun nu patI face.
*
1083 Prune ni apte nu s'inaca1).
D. A. MILESCU, Gope:n, Macedonia.
Vorbe nechibzuite sa nu vorbesa
1) Prune ne-cApte nu se mfinanci.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICL 269

*
1084 Cu pruna 'n gura.
A. PANN, Edifia 1889, p. 109; II,
97. GR. JIPESCIT, Opincar, 110.
Are diferite intelesurY .
10 A li cu pruna in gurd , adicg prost.
Barbat are bun peste mésurg,
Ca pénea bung lcu pruna in gurd).
A. PANN., II, p. 97.

20 A vorbi frespunde) cu pruna 'n gurd, adieg a bglbai, a

mormal, a vorbi cam Cu gura pe jumétate.
«Ala sé ula chiondor4 la rumá'n, 0-1 réspunde cani Cu pruna 'n gura.»
GR. JIPRSCU.

PULBERE
* VedT Noroc, Praf.
1085 A aruncd pulberere in ochi.
LAURIAN N. MAXIM, II, p. 841.
Ved1 Térincl.
A iwlit, a amggl pre cine-va, a '1 face sé. vada lucrurile alt-feL
de cat cum sunt.
Latinil Oiceau : puiverem oculis offundere 4), prin alusie la pul-.
berea care se ridich in circ sub pictérele alerggtorulul care eri in
fruntea celor-l-altl. Cet de fatg. riddnd de eel rémasi in urmg, le
qtrigh, in bgtae de joc, cg invingétorul il impedicti de a vedé tinta
de a o atinge, arunandu-le pulbere in °chi.

*
1086 Ali scuturi pulberea de pe piciére.
A se lepédi cu totul de un lucru, precum acel care vré sg in-
tre in casé 1,11 scutura pulberea de pe picI6re sag de pe incAlta-
minte.
Scutura-ti pulberea de pe picti6rele Ware, Oic EvangeliTtil :
MkTEITY, X, 14; LUCA, IX, 5; FAPT. APOST., XIII, M.

1087 Cdta pulbere si spuza.

L CREANGI, Pov., p. 264.
tiratg o multime nenumérata.
((Si atuncI, minune mare! numaI, eack au 0 inceput a curge furnicele Cu
drola, ccita pulbere li spuza, calé frunza 0 MI-bale I. CREANGX.

l A arum& pulbere In oebl.

dacoromanica.ro
270 PROVERBELE ROMIN1LOR

1088 Pulbere ì cenuse.

VelI Prat
Adia nimicire desAvIr0ta.

1088 b A scáte (a ridica) din pulbere pre cine-va.

LAURIAN \- MAXIM, U, p. Bit
Al Mich dintr'o stare pr6sta.

RACHIT
Ve01 Cap, Caocoau, Plop, Salce,
Scr6f a.
RISA_DA.CINA.
Ve41 Buturuga, Copac.
1089 Radacina mica réstèrnA cel mai mare car.
IORD. GOLESCIJ, MSS. II, p. 62.

RcIdacina mica, mare car rAstérna.

Iona Gusset], Ms8.II, A8 rn. 497.
Rcidacina mica spravale carul mare.
V. ALEXANDR1, L. ROSETT1, mss.

Radacina mica rèst6rna carul mare.

Abecedar ilustrat, p. 25.
Veçll Buturuga, Pétra.
Adica i cel mal mic dob6ré pé cel mal mare (GrotEscu); nelua-
rea in sémé a und miel imprejurArl pote nimici Intreprinderea cea
mal bine chibzuità.

1090 Dé nu vel sc6te radécina, maracinii de isnAva iarasi

cresc la loc.
GOLESCU, Mss. LI, p. 93.
Ne Inv* ci cele rete din rédéciné sa le tAiem , ca sé nu mal
dé din ele (GoLEscu).

1091 CAnd radacina sé usuca, ramura verde pe copaciu nu

sé mai urca.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 35.
Adica cénd stapénul va a:16, al sél nu sé vor mal scula (Go-
LESCU).

1092 Radacina pe ramuri #ne, lar nu ramurile pé radacina,

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 62.
Adicà stépénul pé slugl, lar nu slugile pé stAptin (GoLEscu).

dacoromanica.ro
 NATURA Fft,ICA 271

1093 Him ce radacina sanatòsa este, frunze si rod mult

vei vedé.
IORD. GOLESCU, M98. II, p. 60.
Adica pang ce stapanul traiesce, mult spor ye*" vedé (GoLescu).

1094 Din radacina cea rea

Odraslesce smicea rea.
A. PAN, I, p. 61.
Din rd dacina rea
Odreislere smicea rea.
HirrrEscu, p. '159.
Adica din paring re', re' copii sé nasc. Francesii din secolul
XIIIa Oicég : de pute racine, pute herbe, adaogand pentru ceI
buni : de noble plante, noble fruict.

1095 Radacina e amara, dar rédele

I. G. VALENTINEANU, p. 45.
Adica inveptura cu greu se dobandesce, dar ne da In urma pla-
earl i folése marl.

R suR
1096 ku este rasur
Sa n'aiba cusur.
A. PANN, I, p. 5. BARONZI, 56.
HINTESCLT, 159.
Adica om fara cusururi.
Anton Pann, I, 6, povestesce ormatérea anecdota privitére la
acest proverb.
NU E NIMIC FARA CUSUR.
Un Imperat plimbandu-se prin gradina palatului séu i vrénd se
guléga un tran.dafir se inghimpa la un deget. Supérat de acésta in-
timplare impératul chéma pe gradinar s'ii fagaduesce un dar in-
semnat daca va altoi rasurul ast-fel ca sa Ora ghimpir.
Grädinarul dar se duse, puse 'ndat t altui,
SA se prindl i sl crésa in destul se nevoi.
In sfir0t el cu secretu'l a v6dut c'a isbutit
Si rnergend la ImpAratul duse un fir inflorit;
Care 'n mina sa lu.indu'l fórte bine l'a pAru te
C'a putut sA'l altulesa dupA cum a fost cerut.
Dará la nas and 11 duse dise atre gradinar :
Ce fel ? acum vAd ca n'are cel mal mic miros mAcar
Gradinarul 11 rAspunse Impdrate sA traescl,

dacoromanica.ro
272 PROVEFIBELE ROBIANILOR

Orl-ce lucru firea '01 schitniA and vel sta a '1 altulescl
Si nitnic Tar nu a Tiede ca sIl n'al131 vr'un cusur,
DarurI, plante, florl qi Corneal, ast-fel si acest rAsur.
In fabulele sale p. 50, Anton Pann a mg desvoltat ae,elq subieet.

1097 Dinteun rasur ese si trandafir si maracine.

A. PANN, Edit. 1889, p.19; I, 68.
V. ALEXANDRI \ LASCAR BOSETTI,
Mas. P. ISPIRESCLT, III, 162.
HINTEscu, 159.

Dintr'un räsur ese §i trandafiri §i mcireicini.

BARONZI, p. 58.

Dinteun rasur ese un trandafir 0 un ma-

ra- racine.
IDEM, Calend. Roman. p. 1892.
vedi Maracine, Trandartr.
Acelq parinte are copii §i bunY i MT.

1098 Rasur frumos inflorit,

S'intre spin' a resarit.
A. PAN N, L p. 170. Htnescu, 159.
Adie6 eopil bun nAseut din pArinti r6I; om insemnat e0t din
popor.
Latina ;lie,eau odini6rii : etiam inter vepres rosae nascuntur i).
PortughesiT çiie astei-qi : 'unto da ortiga nasce a rosa 2).

RAZA CHIE
Veil! Vse.

A RESA.Ri
* Vedl Citspercd.
1099 Resare unde nu'l sameni (semeni).
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I,
155. Hingscu, 160.
De uncle nu'a sameni, acolo rèsar.
C. NEGRUZZI, I, p. 308.
*
Iu nu'l sément acolo fitrusgsce3).
N. ST. Nijo pote, Macedonia.

§i in gardurile de apini resar trandalle

Alature de urzicit resare trandadrul.
2) linde nul semen! acolo rasare.

dacoromanica.ro
 NATURA Firsial 273

Iu nu'l seineni acolo cresce.

D. A. MILE5jaU, Gopefi, Macedonia.
Se I;lice despre acei cari se ivesc de odata inteun loe unde pre-
senta lor nu e niel asteptata niel plácutä.

RIDICHEVeo Cépa, Cap. VII, Ridiche.

1100 II frécä ridichea la nas.
limpscu, p. 161.
Adid 11 infrunta.

1101 A freci ridichea cm-va.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 108; &l'he,
79. FR. DAME, II, 38.
Adid a lovi peste obraz, a bate pre cine-va.
aNumal cate un brAncl le di acestia, si se duceau peste cap, de se sculail
aFdt-Frumos priven si crescea carnea pe el de multumire, cánd vedé e-4
frica ridichea becisniculul de alcas, dupi cum i se cuvené.a P. ISPIRESCU.

RP
1102 A da de lipa.
LAURIAN S: MAXIM, I, p. 1013.

A ajunge la malul ripei.

V. ALEXANDRI, COM. Lit., I, 280.

Se duce de tipa.
C. Namuzzr, I, p. 337.
Ve41 Prapastie.
A. fi in primejdie, a se pierde.

RÌÜ Vedi Medurd.

1103 T6te riurile curg in mare.
G. MUNTEANU, p. 31. HINTEscu,
189. Da E. B. MAwa, 10,
Vedi Apcl, Mare.
Adicä bite se l'atore la punctul lar de plecare. In Biblie gasim
la ECCLES, I, 8: de unde au venit rlurile acolo iarcl-§i se intorc.
Portughesul Ojee: As agoas descem ao mar e todas as consas ao
seu natural.
Unde nu'l semen! acolo cremo.
18

dacoromanica.ro
 274 PRO VERBELE ROMAN1LOR

1104 La riii n'ara ajuns, ì pèlele ni le am ridicat.

LORD. GOLESCII, MSS. II. p. 39.

N'au ajuns la rift,

$i ea ridicat p6lele la brift.
A. PANN, Edifia 1889, p. 25; I,
85. H1NTESCII, 462.

La rift n'a ajuns qi pòlele qi-a ridicat.

BAIIONLZI, p. 55. IhNTEscu, 148.
*
ridicet p6le(e päna n'ajungi la rift.
I. DUM1TRESCU, inv. c. Gdnciova,
J. Dolj.

Nicei nu ajunse la flirt qi scula polli1).

D. A. MILEscu, Gope;n, Macedonia.
Vedl Garla PIrlu.
Se Ojee cAnd inaintea vremiT ne gOtim, saü ne ferim dé Ore-ce
(Gouscu).
Non masticetur prius esus quam tibi detur 2),icé Latinul;
lar Francesul: Cest viande mal prete que le lièvre en buisson.

1105 Cu cat e riul mal adinc, cu nata curge mal lin.

I. IoNEscu, Cart. Cit.
Ved1 A) a.
OmuI in adevér puternic este ca sange rece i linistit.

1106 Riul cel mal mic, cand se varsa in cel mal mare èsi
perde numele san.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 62; Asen
pag. 195.
Adica eel marI inghit pé ceI miel, si cänd s'arat4 ceI mal mad,
dé cei mal mici nu sé mal gratesce (Gouscu).

4107 Multe riuri fac torent.

G. MUINTEANII, pag. 3'1. HIN-
TEscu, 162.
Arata puterea i fol6sele tovArasia

1108 Riul nu aduçe tot-una chetre 3).

D. A. ADLEscu, Gopep, Macedon a
Nu sunt in tot-d'a-una folése.

Niel n'a aluna la rtd, si 'e1-a rid cat p6lele.

Maneares sil nu se mostee° pAnn nu ti se
Rlul nu aduce tot-da-una petre.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICL 275

*
4109 ArIul nu aduçi totua cuturP).
N. ST., Nijopole, Macedonia.
*
Riul nu adugi tot-una cuciube2).
D. DAN, Nevesca ?i, Molovige, Ma-
cedonia.
Nu sunt In tot-d'a-una folése, castigurI.

1110 Are aritl Verá thimo

S'aibi om förä caino13)
N. ST. Nijopole, Macedonia.
NimenT nu pote trai Tara greutatT si suparArT.

ROD
Vell FOre, Munca, Pom
1111 Rodul dupa séminta, ca oul dupa pagre.
IORD. GOLESCU, MSS. IL Asent.
p. 145.
Dupa munca si fol6sele, dupa fapta si plata; cum sunt parintil
vor fi si copa.

1112 De verde s'a mancat rodul.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 92.
Se dice pentru cei ce-4 cheltuesc averea lor pana a nu ajunge
In vrIsta lor (Goi.Esco).
Francesul dice cu acelas inteles : Manger son blé en herbe.

ROGOZ
Ve41 Vi, .
4113 A se duce la rogoz.
S. FL. MARIAN, 1711.71701*. p. 45.

Locutiune din Transilvania care corespunde cuvintuluT &anees.

succr les pissenlits par la racine, adica a muri.

Rtul nu aduce tot-d'a-una buatenT.

R ul nu aduce tot-d'a-una buturu I.
E r ti fara supérare si{ tle om Mi% Intristare 2

dacoromanica.ro
276 PROVERBELE ROMINILOR

Ro s
1114 0 rosa nu face prolieu1).
FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,1,14.
v e1 Flére.
Acelas inteles ca proverbul 646.

RUGIN.A.
0;et.

RUJA
1115 Ruja Olt dé frumsisa, dar Mlle ghimp6sa.
Ionp. GOLESCU, MM. II, p. 62.
AdicA frumusetea fórte sup6rateore (Gouscu).

1116 Ruja, cu cat mai frumésa, cu gat ma' curind s6

trece la fata.
IORD. GOLESCU, Mas. H, p. 62.
AdicA frumuselea (Gouscu).

RUNC
1117 Despre rune nou ese branza multa.
G. PopovicI, Coin. Lit., XXV, 714..
ciobanésa din Bucovina, care arata bunétatea unor ase
menea

1.118 De la iérba de rune

Vitele se-impung.
G. PopovicI, Cony. Lit., XXV, 744.
Aratà bunetatea TerbeT de rune, adiea imasuluT creat prin scd-
terea sau arderea uneT padurI.

A SA.Di
1119 Dupa cum a lost sadit,
Ast-fel a 0 résérit.
A. PANN, I, p.106.-11mEscu, 165.
I. G. VALENTINEANU, 31.
SO dice despre ce!

Un trandar nu face primavari.

dacoromanica.ro
 NATURA Fisici 277

SALAT A.
4120 Carie va salata, neca magre èn vrt ; carie va bar-
zuole, ndca uéide porcul).
FR. MIKLOSICH, I, p. ti.
CAnd vrem un lucru, sh facem cele de lips& pentru a '1 puté
dobAndi.

SAL CIA
* ,6,
4121 Nici din salce pere, niel din rächità visinele.
V FoREscu, Fditicent, J. Suctava.
Ved! Plop.
Dinteun om prost nu pede O ce-va bun.

1122 Mima at sa casnesci,

Pom nu pop s'o ahuese' (altoesci).
A. PANN, III, pag. 40. HINTE-
scu, 165.
Sè dice despre c.& mojict
*
1123 Nici salcia lemn de bute,
Nici mojicul om de frunte.
Niel salda cerc de bute,
Nici nerodul o»z de frunte.
I. G. VALENTINEANU, p. 32.
*4
Nici din salce cerc de bute,
Niel din ciocoi om de frunte.
V. FORESCU, Folticeni, J. Suctava.
Veill Cer, Grinda.
S6 dice despre ceI de ném prost, vrénd a se ara& e& spita din
care se trage un om se cundsce In tot-dé-una dupA 6re-ce semne.
*
1124 Nici salcia pom,
Nici mojicul om.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 49.
A. PANN, Fab. 11, 415 8z, 449. Ki-
ROLY EiCS, 82. G. Almas/km:4 150.
LAURIAN & MAXIM, I, 383. L
G. VALENTINEANU, 10.

2) Care va (vrea) Balata, ea marga In greclini; care (va) vrea slanina, sé-1
tale (mide) porcu.

dacoromanica.ro
278 PROVERBELE ROMANILOR

Mcji salcia pom,

Nid mojicu om.
A. PANN, III, pag. 47. HINTE-
scut 165.
VedI Cer, Grinda, Taw&
Se dice pentru ceY prostl (Gouscu); cu infelesul pe care '1 da
Francesul i;licaleY: La caque sent toujours le hareng, aretand
dispreful ce '1 aveau boerii pentru 6meniI din popor. Ved! A.
Paun, Fab. II, p. 115.
*p
1125 Niel salma pom,
Nim boerul om.
D. ENESCII, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.
Poporul a intors ast-fel stäpanilor sal dispreful pe care acetia
i l'au aruncat.

1126 Nim salda pom,

Nici nerodul om.
G. VALENTINEANU, p. 32.
Se dice pentru ceI pro,11.
*
1127 Nicl salma pom,
Nim voinic om.
DUMITRESCV, inv. C. Geinciova,
J. Dolj.
Acest proverb se pronuntä de Oran! dud unul nu 86 tine de
cuvintul dat intre el. I. DUMITRESCU.

1128 Lasa ca ai salgea mea va s'faca and 4).

META COSTANDIN, 31010148, Ma-
cedonia. XENOFONTE CAPSALE,
Pirlepe, Macedonia.
Adica : fiT cu rabdare, se va face.
Sé dice aceluI care nu vre a dé cea-ce i se cere; arétan-
du-se ca, cu vreme, i lucrurI carl ni se par peste putinta se pot

AN
WO a Sat I..
1129 Eata locul, eatd qamtul, sdn sa te vedem.
IORD. GOLESCU, Mas. II, 6.
Sé dice pentru cel ce sa raid cfi intr'o téra straina a sarit nisce
I) Laad ca i salla mea o sA (acá strugurl.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI 279

santurI fórte mar!, si a fAcut isprAvI marT, lucrurI de mirare

(GoLescu).
Qui est dne et veut etre cerf se connait au saut du fossé
dice proverbul Frances.

*
1130 A fi un lucru de sant.
I. BXNEsco, prof. J. Roman.
Adica de mirare, de surprindere.

A S.A.PÀ.
1131 Unii sapa si (si) muncesc, (plivesc),
béu si (si) chiuesc (chimesc).
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 11.
A. PANN, III, 92. IIINTEscu, 166.
Adica unii muncesc 1 al:iT mAnAncA d'a-gata (Gouscu).

1132 Toti pretutindenea sapa,

El duce camil la apa.
A. PANN, I, p.106. HINTEscu, 189.
AdicA cel lenes.

1.133 Cu cat mal mult si mai adinc vei sapa, cu atat apa
mai multa éti va da.
LORD. GOLESCU, M8S. II, p. 29.

Adicá rod mal mult sì mal bun (GoLEscu).

Poporul crede ca pamintul stä pe apA, i cea mal bunä dovadA
ce o are despre acksta este ca, cu c.« se sapA mal jos in pdmint cu
atäta se da de mal multa apA.

SARE
Vell Drag, Mare Cap. Vil, Sare.

SCAÌETE
Ve41 Ccimp, Castravete, Marticine.
1.434 Din scmete vre-odata trandafir i micsunea nu sé
vede c'odraslé.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 89.
Vedi Miírcicine, Rasar, Trandatir
Adica din lucru prost sé észi 6re-ce bun (GotEscu).

dacoromanica.ro
280 PROVERBELE ROMINILOR

SC Ar -CT
*
1135 A se lipi ca scam).
G. MUNTEANIT, p. 121.

A se anina de cine-va ca scaiul.

FR. DAME, I, p. 75.
*
A se tine scaiil de . . . .
Da SOFIA IsTXDEJDE, Nuv., p. '117.
*
S'a lipit de mire
Ca scaiul de cdine.
A. PANN, II, p.159.HINTEscu, 91.
*
Ca scaiul de 6fe.
L CREANGX, Pov., p. 167. Da E.
SEVASTOS, 14. M. POMPILIU, Cony.
Liter., 4875-1876.
*
A fi scatii.
M. CANIAN, J. IctFt.
AratA tAria cu care ne tinem de óre-cine, a suntem nelipsitt de
lAngA dinsul.
.Femea se finé grapa ca scatul de 61e.,, EL. SEN/AsTos.
«Se lin6 de fatA ca scaTul de 61e. I. CREhNGi.

SCA.NTEIE
vot Tigan
1136 Din scintei scdpirätóre, para arslet6re se face.
Dim. CANTEMIR, ht. Ierogl., p. 32.

Din scdnteta mica, mare pojar a se atitet p6te.

DIM. CANTEMIR, Ist. krogt., p. 279.

Dinteun sccinteie cat de mic , foc mare se a-

prirde.
IORD. GOLESCD, Mss.II, p. 89.

Din cea mai mica scantale, focul cel mai mare.

IORD, GOLESCU., M88. II, p. 89.

Cea mai mica scantaie aprinde focul cel mal

mare.
IORD. GOLESCU, Mss. 1.1, p. 74.

dacoromanica.ro
 NATURA viszci 281

O scdntaie cdt de mica cel Inca mare foc aprinde.

IORD. DOLESCU, MSS. II, p. 11.

Dinfro secinteie se atild focul.

A. PANN, 11, pag. 93. HINTEscu,
171. Da E. B. MAWR, 10.

Dinteo sccintele se aprinde focul.

AL. DUMITRESCU, p. 132.

Adesea sed nteta micd, face flaceírd mare.

HARONZI, p. 52. HINTEscu, 171.

Focu s'aprinde din sccintee.

G. MuNTEmu, pag. 150. HIN-
TEscu, 60.

Dint r' o sccinteid, cdt de mica- foc Tnare sea prinde.

P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III, p. 161.
*
Din sccinteia micei se aprincle focul mare.
HiNTEscu, p. 171. FR. DIE,
IL 33. &RAU CONSTANTINESCU,
Cart. Cit. II, 45.Em. Porzscu, inv.
c. Csocanescz-Meirgineni, J. lato-
mita.
Sceinteia micd aprinde foc mare.
II. D. ENESCU, tint*. C. Zamostea,
J. Dorohoz.

Santeia mica aprinde focul ware.

V. HARAM, inv. c. Grivita, J. Tut ova.

Di scdnteale fiica mare foc s'aprinde.

G. WEIGAND, Die Aromunen, II,
p. 278.

Di, una scanteli slegi foc mare.

D. A. MILESCU, Grpefi,Macedonia.
Vetil Foc.
Ne invata sa ne ingrijim dé cel mal mic réù, ca lasandu'l fiforte
mare sé face, cum si dé cea mal mid pricinft, cti. mare gilcéva sé
aprinde (p. 89); adici din cea mal micA pricina, gilcéva cea mal
mare (p. 89); adia cel mar nevoia§ aduce cea mal mare superare,
zea mg mare nevoie (p. 74); adicii cea mal mid pricin6 mare
cévá aprinde (p. 11). (Gouscu).

dacoromanica.ro
282 PRO VERBELE ROMANILOR

H37 Santeele pé pale, cum cade le aprinde.

IORD. GOLESCU, MSS. II, Awns. 5.
Ne Inv* a desparti acele lucrurT sati tied ennenT a cdror im-
preunare pote fi primejdilisa.

SCOBORIS
Ve4T Suif.

SECARA
1138 Tot din grAti se face si sécara.
HirrEscu, p. '173.
Adica din parin!1 hunt copif re' se pot nasce.
*
1139 Nu ciucutea secara altulmi).
D. A. MILESCD, Gopegs, Macedonia.
*
Nu cicutea secara cari nu e a ta').
D. DAN, Nev 'Ica S Molovigte, Ma-
cedonia.
Nu stricA Iucrul altwa.

A SECER:A.
Ve4I a Semena.
*
1140 Secera unde n'a semenat, q'aduna unde n'a secerat.
IORD. GOLESCLI, MSS. II, p. 64.

Urribla dupa secerat,

Pe uncle n'a seingnat.
A. DANN, II, p. 28.HINTEscu, 173.
*
A socerd uncle n'a senanat.
G. MUNTEANU, p. 121.
Se slice pentru ceT prea puternici (Gouscu). Se slice de aceT carT
se bucurA pe nedrept de munca altora.
In Evanghelia Santulta Mateitl, XXV, 24 citim : E§ti un om
aspeu secerdnd unde nu at semenat 0 adundnd de unde nu
di impragiat.

I) Nu clociini secara altuT,

2) Nu clocanl secara, caro nu 1-a ta.

dacoromanica.ro
 NATURA MSC/ 283'

A SEMtN A
* voli a Reedri, a Secerd.
1141 &Pe unde semen"' et am cules.
V. HARAM, inv. C. Grivifa, J. Tu
tova.

Pe unde ai semgnat, eft am odes.

I. G. VALENTINEANU, p. 35 33.
Adicá cunosc aceste lucruri mal bine de tine. Se dice despre
ace! novici, cad fac lucruri dejà fácute de altii, i In special in
cele de dragoste cAnd unul, care se crede cel d'intaiii, vine dui:4 altil.

1142 Nu odatä se séména si se secerä.

NICOLAE COSTIN, Letop. Mold., II,
p. 88.
Tcebue sát ateptdm cu rabdare ródele munch' nóstre. VedI la
cuvintul, a altoi, frasa lui N. Costin.

1143 Saménä In apd.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 63.
Se slice pentru ceT ce clieltuiese la cele netrebnice î zadarnice-
(GoLescu).

1144 Cel ce saména putin, putin i secera.

COSTANTIN DIN Gousci, I, p. 45.

Cel ce putin sant6na, putin §i adunet.

IORD. GOLESCU, Mss. I, p. 453.
Folósele sunt in raport cu munca pe care am desvoltaeo.

1145 Saména dar nu résare.

TINTORIAN, prof. Basarabia.
Se dice despre cel nenorocol in intreprinderile lor, cari mun-
cesc i nu se aleg eu nimica.

1146 De multe on unii samènä si altiz secerd.

HIM. CANTEMIR, rst. Ierog., p. 155.

Unul sémëncl, s'altul meina'ncet.

lORD. GOLESCU, Mes. J, p. 453.

Unul sérnèt,ei i altul culege.

Cine sérn6net, §i cine culege I

dacoromanica.ro
281 PRO VERBELE RODIANILOR

Adese-orl se folosesc unil de munca altora. GAsim acest

proverb, In Biblie : altul este cel ce sémènel, fi altul cel ce se-
cera', Ev. IOAN, IV, 37; la LatinI: alii sementem faciunt, alii
metent I); la Italieni: uno semina, l'alto rico gua 2).

4147 Ce Mí sémënat, aceea sä secere.

pm. CANTEMIR, 18t. Ierog., p. 367.

CUM va s6m6net agt va acera,.

D. TICHINDEAL, p. 426.
*
Cum a sgmènat, age a 0, (0) mdricat.
IonD. GOLESCU, Mss. II, p. 29.
P. Isvicescu, Rev, Ist., II, 160.

Ori ce vei sène6net, aceeu vei qi, seceret, d'aceea

pastréza-te, de sgminta cea mai buna.
IORD. GOLESCU, MSS. 1, p. 453.

Cum ve i sgen6na, agt vel 0 secerix.

IORD. GOLESCU, Mas. 11, p. 30.
*p
CUM a sem6not,
Agt a mäncat.
A. PANN, H, p. 51 HINTEscu.
174. H. D. ENESCU, inv. c. Zarnos-
tea, J. Dorohot.

Culege dar ce at amënat!

A. DoNTcr, Fab. II, p. 8.

Ce sernenI, culegi (adune).

I. G. VAI.ENTINEANU, p. 15, 25, 28.

O set smera'm ce arte seendnat.

VARRON, 13.
*
CUM a semgnat agt a cules.
Da E. B. MAWR, p. 4.
*p
Pie-care culege aceea ce a senednat.
H. D. ENESCU, invel. c. Zarnostea,
J. Dorohot.

9 Unil staménti, altll culeg.

9unul Barcena, altul culege.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICI 285

*
Ceea ce vet semgnet,
Aceea ve t seceret.
BARONZI, p. 59.HINTEsar,174.
D. ENESCU, inv. c. Zaniostea, J.
Dorohol.

Culéget ce a semënat.
NEGRUZZI, Cony Lit, XIII, p. 33.

Cine ce sarngnei, aceea culege.

GALLIN-NIDEJDE, Cart. Cit.

Tot-d'auna urrna-alege,
Ce-ca sernenat vei culege.
Apea re va set-sémeiti, va scl seven i apea pe
va sci-faci va sei-afil,').
ANDRE/ AL BAOATti), Cart. Aleg.,
pag. 90.

Ce semiia apea va si créscet 2).

D. A.MILESCU, Gopep,Macedonia.
Adi.a dupà faptele sale pdtimesce (p. 29); adiett cum ye! muncl,
aqa ye! dobandi (p. 30). (Gouscu).
Ut sementem leceris, ita et metes 3).
M. T. CICERO.
Ectiini bicerstn, ettiini bulursin 4).
PROV. TURCESC.

1148 Reii de vel senAnd, mai réü vei secera.

loan. GOLESCU, Mas. II, p. 62.
Adica rèfi de ye! urma, mal reti ye! pati (GoLEscu).

1149 Car-le nu sémira, ni inja5).

FR. MIKLOSICII, I, p.10.
Cine nu muneesce nu adunA.

1150 Cine séntena culege.

Cine a muncit dobAndesce.

Aceea ce '.el semdnh, si aceea ce veT (ace, vel aflá (OM, cApAtA).
2) Ce semenl aceea o sa creme&
') Precum vel pune semInta, as). si (vei) culege.
4) Ceea ce semen) seceri, ceea ce tad gasead.
Care-le nu séméne, nu secará.

dacoromanica.ro
.286 PRO VERBELE ROBILN1LOA

1151 Séménam in camp si cump6rain d'in Virg.

IORD. GOLESCU, MSS. U, p. 65.
Se (pee pentru eel ce nu dobandesc nimic din munca lor (Go-
LEscu).

stMiNTA.
Veill Tivgel.

1152 Séminti bunk bun rod éti dd.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 66.
Ve61 Rod.
Adica bine fad', bine gäsescl (GoLtsco).

4153 Séminta strainä, ca altoiul la pom.

IORD. GOLESCU, MU. U, Ason.158.
Lucru sciut de tog agricultoriI, dar me tem cé proverbul sé
am fie Românesc.

SGURA
1154 Sgura din fer bun se face,
Si s'aruncd sä se calce.
A. PION, Mo$-Aibu, II, p. 22.
Dintr'un lucru bun Vote esi si ce-va fara pret, precum din pa-
rintI de trébá se pot nasce copiI cu näravurI rele.

SMICEA Veq11 liadaeina

SMO CHINA
Ve4I Maraeine, Stea.

smOLA.
1155 Cine s'atinge de smella si nu sé manjasce?
IOC)). GOLESCU, Ms8.11, p. 82.

Adica dé netrebnici si nu se poticnesce? (GoLEscu).

Chi tocca la pece s'imbratta sat si sozza1), 4ice un proverb
Toscan.

1) Cine atinge sm6la se murdaresee..

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 287

*OF RAN
ve4t Mocan, Tigan.
4156 A mäncA sofranul.
I. ARBORE, J. Buzgil
A se päcäli, a face un lucru pe dos, a fi prost, intocmal ca ti-
ganul, care a mâncat ofranul, ue-sciind cä numaI zéma luI perte
fi de un folos.

*PERL
*L
4157 A da pe cine va prin sperlà 4).
I. CREANOX, Antint., p. 111 & 200.
GR. I. ALEXANDRESCU, Galati, .1.
Covur/ua.
Adich. a '1 face de ris, a '1 prinde cu mincluna, a'l
Adà cutita§u1 in c6ce, 4ic eü, i la MO.' intimplarea cred ca nu
mä vei da prin sperlä i nu-1 vet lash sà me bata.. I. CREANGÀ.
*A
1158 A da cu mâna prin sperla.
V. HARAM, inv. c. Grivita J. Tut ova.
Veig Spuza.
Adica a se pacali iutr'o intreprindere.

SPIC
1159 Spicul plin sta plecat.
IIINTEscu, p. 179.
Averea este o povara.

SPIN VOL Livada.

4160 Spinh carnea ne-o sfAsie.
loso. GOLESCIT, Mss. II, p. 67.
Adicä cei 1.61, réii te vatämä (Gouscu).

1161 Di schin trandafila ese.

D. DAN, Moloviste Nevesca, Ma-
cedonia.
VedI Trandafir
Despre paring i copiI.

1) Sparta este un euvtnt tiganese, Intrebuintat In Moldova si Insernnézd ce-

nusa sa soura de c5rbunt. Tiganil ferarl, diva ce fttc cue sati bat ferul, apol 11
dail de ferbinte prin apa si In urnia prin sperla ca sé se calésal si sa se rècéscd.
Gn. I. ALEXANDRESCU.

dacoromanica.ro
288 PROVERMILE ROMANILOR

*
1162 A eedd ca pe spinI.
I. CRF.ANOX, Pov., p. 315.
Ve4I Ghimpe.
Adicil a fi grabit de a pleci.

1163 A aduce cui-ve spin in cásta.

Da SOFIA NXDEJDR, Nt41.1., p. 61.
Adice o vecinetate neplAcute.

SPUZ A.
Ve4I Turtii.
1164 Ai dat spuza zi ai lust cenu§a.
101D. GOLESCD, ifss. 11, p.1.Hni-
TEsco, 179.
Micá nimio al dat, i mal nimio al luat (Gouscu).
*
1165 LNA da cu mAna prin spuzä.
P. &UDR, Nuv. V. HARAM, inv.
c. Grit*, J. Tutova.
VetlI Foe, Sparta.
10 A se imbogati de °date, fltre munce.
20 A se pacali (V. HARAII).
.Atuncl dui, §i, tu Cu mdna prin spuzd . Chefuescl si tu.uP.
BUJOR.

STAFID.A.
Ve4I Vie.
1166 Si stafida e uscata, dar dulata ei nu leo pierde.
IORD. GOLESCII, Mss.II, p. 98.
Se slice pentru cele trecute la virste, dar pline de nurI (Gouscu).

STEJAR
*& Ve4I Furnial.
1167 Din stejar, ste;ar rèsare.
J. VASILF., c.Vadu-Lat, J. VIalco..
V. HARAM., inv. c. Griviia, J. Tutova.
Se slice despre perintI §i copiT.
*
1168 Stejarul bun qi trainic da trainica mladitä.
V. ALEXANDRI, Despot-Vodd, p.56.
V. HARAM, inv. C. Grivif a, J. Tutovcs.
Acela§ inteles ca proverbul 1167.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 289

*A
1169 Dese lovituri de baltag rest6rna stejarii urie§i.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
J. Dorohot.
§i cel mal puternic se pede doborl la pAmInt.

1170 i cel mai tare stejar la topor sé pléca

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 98.
AdicA orI-ce voInic la armé (Gouscu).

1171 31 stejarul e mare, dar ghindi pentru porcl ne dä.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 98.
Sé *e pentru ceI mar!, ce pr6stA slujbA aratá (Gousco).

1172 Mjelovacu n'a facut maj- naranci1).

FR. MIKLOSICH. Rum. Unter. 1,13.
SA nu cautam lucrurI carl nu pot fi; se o;lice i despre pAring
qi copa.

STOG
*p
1173 De la virf se 'ncepe stogul.
Da E. SEVASTOS, p. 244. I. Di-
NEsco, prof. J. Roman.
Orl-ce lucru de la capét.
((La un Impérat odatA erau lrel fete marl.
Inteuna din dile, veni un feclor de impérat leo pe/1 pe cea mal micA, care
era g.i mal frumosi. Impératul Insi nu vru si 'l o dee diand cA de la virf a
'ncepe stogul. E. SEVASTOS.

STRAMURARE
VedI Nas.

STRAT
vedt Gasca.

STRUGURE
Vedl Vis.

STUP
*A
1174 A fi stup de bogat.
I. BINESCU, prof. J. Roman.

1 SteJarul n'a Mcut clutre nic data.

19

dacoromanica.ro
290 PRO VERBELE ROMANILOR

*
E ca un stup neretezat.
A. PAN, III, p.105. HINTESCU.
181. P. IbPIREscu, Rev, Ist., III, p.
377.I.HINESCII, pro f. J. Roman.
Se slice de omul bopt care are de tite cu bel,ug.

S TJ I
1175 Suisul are si scoboris.
loRo. Gouscu, Mss. II, p. 65.
Din pogorit, sui§ul nu se p6te depart&
AL. HELDMAN, Trag. III, p. 429.

Inallare (ara scadere, ca suil fdrä scobor4,

nid cum se gasesce.
IORD. GOLESCU,M88.U, Asem. p. 25.

Niel, un suiq
Para cobor4.
HINTEsctr, pag. 182. L T. MERA,
Cony. L'ter., XVI.
*
Suipl are §1 coboriq.
I. G. VALENTINEANII, pag. 20.
*
Nu e su4
Fara cobor4.
L Bitascu, prof. J. Roman.
I. T. MERA, ap. DAmt, I, p. 265.
Adica eel ce se urea in mare slava lesne se scobor In jos (Go-
LEsco); 0 precum a slis Mirabeau : la roche Tarpéienne est près
du Captitole.
Orb norocul la sui5, i lunecos de a stare pe loc.Miacti COSTIN.
Pasa Ineepe vor6va, loupe a arAta,
CA din pogorit, suipi nu se p6te departa;
Dupl suit,. pogorire, urrnézi. neapérat,
Si apol iara-01 suigul, dupl ea II vederat.
AL. HELDMAN.

Her iocu§un bir enipc vcir dar t).

PROV. TUBE.

I) Ori-ce suia are un cobertg.

dacoromanica.ro
 NATCRA F1SICX 291

UR
Volt Gura.

SURCÉ
Vet;II Lemn.
4176 Sui céua nu sare departe de butuc.
B. P. HigDÈCI, Etym. Mugu., 1982.

Surcica nu sure departe de räda'cinCt.

GALLIN-NIDEIDE, Cart. Cit.
*
Surcica nu sare departe de la trunchift.
Abecedar ilustrat, p. 27. K.
Z&SIFIRESCU - MACON, inv. C. Stitt-
bent, J. Dorohot.
voup Aochia, random.
Copif sémAnA cu pArintiT lor; are un infeles mal mult defavo-
rabil.

4176 b Tu unde adum surcele eu am twat nuele.

A. Perm, 111, p. 124.
AratA bogAlia trecutuluf i sAiAcia vremurilor de falA. Vedf nu-
mArul 810.

4177 Tu '1 trimeti la surcele,

el 1.1-aduce floricele.
A. PaNN, EdiVa 1889, pag. 26,
I, 86. H1NTESCII, 182.

Eu o min dupit surcele,

Ea'mi-aduce viorele ;
Efi o mdn dupd vifei,
Ea 'mi-aduce clopofei.
S. FL. MARIAN, Poes. Pop., Nunta,
Pag. 9.

trimit la surcele
'rni-adund floricele.
Da E. PoNid, prof. Cernavoda.

trirnit la surcele
el mi-aduce viorele.
P. ISPIRESCII, Rev, Ist., III, 379.
Ve4t Foc.
A. Pann, I, p. 86-87, povestesce piteniile unuf prost care

dacoromanica.ro
292 PRO VERBELE ROMAN1LOR

pléca de la nunta ca se aducä lemne din pOdure. De lene, vrea ad

incarce de-odata un copac intreg, fara a '1 mal taia in mal multe
hue* pi, cu gandul acesta, 11 potrivesce din täTetura ca sa cad&
drept in car. Gaud se prévale copacul peste car, 11 face buc5I1.
CAutanduil boil carT departat, clA de o baltA in care se jucati
nisce rate. Arunca cu barda in rate, dar nu le nimerepce. Se des-
braca pi intrit in apa ca sa-pT caute barda, insA nisce drumell
furä straele.
Diva ce a rémas gol numal in pele,
Piivind imprejuru-e vèjii floricele.
S'a pus si culégi 4icdndu-pl : nu-ml pasa,
Cu minele Ole tot nu merg a-cask
S'apa numa 'a pele se duse cu ele,
In loo de surcele duednd floricele.

1178 Pas Burdele (Burdelea)

La surcele.
ION AL Li,/ &HERA, p. 252.L BX-
NESCU, profesor, J. Roman.

10 Se Oice dud imbitim pe alp sA faca o trébA a (Arel indepli-

mire ne privesce.
20 lea dad al de unde. I. BANEscu.

PAS BURDELE LA S RCELE.

Era odati un birbat vi o femele, earl aveau o casi de copil, top harniclpi
sirguinclopl insi deprhie, ca pi pirintil lor, a se certà pentru nimicurl pi a se
pored'.
Cum sosise vremea rairitatulul fete celel mart, tatil, vèlénd petitoril ve-
nind spre casa lul, p'a invètat copiil cum si se p6rte pi sit nu se mal certe sau
poroclésci fag cu striinil.
Copiil s'au juruit ci sor purt4 cat mat bine Tata afi venit apol la petitori
pl s'au dat cu el in vorbi ba despre una, ha despre alta, la 112;4 pe cum iI obi-
ceIul la petite. Mama s'ad fost apedat la vatri pe un scaun dinaintea foculul pi
au inceput a gill la bucate pentru &pep. Cind di ea si mal pule lemne pe foe,
vede ca nu's lemne in casi pi strigi pe baell CA si 'l aduci. Dar bietil, la cum
sunt bietil, mal bine le place si se ulte in gura éspetilor de di si faci vre-o
trebup6rA, n'au sarit nicI unul, ci cel mal mare au striat pe cal mal mic A-
céndu'l pe porecla lul : (Pas Burdele la surcele !»
Si mérgi 'Uncut, eA luI II rindul ID rèspunse Burdelea.
aSi mérgi Sgiita, c's el II nunta gise acésta.
uSI mérgi Gura-/atil, ci n'a fost nicl-odati la strigi ea.
Aulind tata aceste Imbleturl pi, ca si curme mal departe pomelnicul pore-
clelor, strigi dire femelea sa : «Da ce fad acolo, tu Cap-kttu, de nu leal mal
lute un bit si dal?*
Da, Tan tacl tu, Papá-Zapee, cA t6te a'tale fapte I» il réspunse femelea.
Vélènd petitoril cum merg trebile aid in casa, n'au mal rdmas T-
au luat catrafusele pi s'au eam dus.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 293

T.A.CIUN
Ve01 Carbune, Drag.
1179 ArOnd numai doi taciuni,
Nu sé pot face carbuni.
A. PANN, I, p.134.HINTEscu,183.
Veal' Lemn.
Se slice despre ce! salad.
*
1180 Cu un tuciune foc nu slap 4).
D. A. MILEscu. Gopegi, Macedonia.
Se dice despre ce! sarao!.

1181 Numai Inteun taclune,

Nu se face mamaligd,
Nici 'Ate ce-va sé friga.
A. PANN, I, p.134.-1DNTEscu, 183.
Se dice despre Gel saraci.
*A
1182 Un taciune,
'un carbune,
Tam, baete, nu mai spune.
P. ISPIRESCU, Leg., pag. 69. V.
IIARAM, inv. c. Grivita, J. Tutova.
Sunt me multe variante in call cuvintul baete se inlocuesc,e
prin Romcine, Tigane, etc.
Origina acestel vorbe care se intrebuintéza, in gluma, pentru
a impune tacerea, se Olt in basmul .Infir'te margäritare.a
Vesll P. ISPIRESCU, Leg., p. 62-71.
*
1183 A fi taciune acoperit.
I. BANESCU, profesor J. R077La7i.
Ve4I Carbune.
Se slice pentru eel viclenI si filtarnid.

TALAZ
Vell Mare.
1184 Talazuri mari ca nisce muna, Indatä nu le mai ve',
cum vintul Incetéza.
IORD. GOLESCU, Mn. H, p. 68.
Adica eel marl, cum cad, nu se maI ved, si linistirea norédelor
cum lipsesc resvratitoril (Gouscu).

9 Cu un taclune foc nu se face.

dacoromanica.ro
294 PROVERDELE ROMINILOR

TAND.A.R.A.
*6,
1185 Tandara nu sare departe de la trunchifi.
D. ENESCII, inv. c. Zantostea, J.
Dorohoi.
Vedr Aochte, Surcd.
Copiil semena cu parinta lor; are un inteles maI mult defavo-
rabil.

4.486 A sari tandara cui-va.

A. PAN, II, p. 99.HuffEscu, 168.
Vedi Bizdoc.
A se superi de-odata, si cam fara pricina.

TEff.T
Vekil Cum, Curmeru, Femele,
Materu.
1187 Nu-1 tem-beleiu, beleid-tem.
CREANGX, Ansint. p. '108
Adica tot-una este.
« Nu se lice Meat i Catihet, tata, r6spunse loan rusinat.
Na, na, na, ?aria tal par-a astà grija am eu acû ?... vorba cela : nu-1
Tanda, ci-1 Manda ; nu-% tesu-beleiu, ci-s belesu- t su . . . de curmelò.
CREANCIÀ.

H88 Teiú i brad.

GR. JIPESCIT, Opinear, p. 91.
Adic6 : ce-o fi.
,Romilnul cAntA, s'apol ce-o da, tezu i brad. GR. JIPESCU.
VedI G. Dem. Teodorescu, Poesii poporale, p. 353, Taut §i
Bradul.

1189 A legit cloud In tem.

P. ISPIRESCU, Save, p. 9. FR.
DAME, II, 268.
Ve01 Panza.
A prinde chIag, a stringe ce-va pantie.

TÉRA.
Vel;11 Mare.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA 295

TERINA
H90 A sta Cu terna In gura.
LAMBRIOR, COTI.V. Lit., IX, p. 155.
V. HAMM, inv. C. Grivif a, J. Tutova.
Se dice despre aceI moili a ceror rude n'ail /lout pomenirile,
n'all purtat grijile obicIn.uite.
*p
11902 A dA cu terna in ochil cui-va.
V. HARAM, inv. c. Grivifa J. Tutova.
ve 0 Pulbere.
Al cliTori, al '1 face se vade lucrurile alt-fel de cat cum sunt.

TINA
1191 Si tina lucesce, and sérele o isbesce.
IOBD. GOLESCU MS8. II, p. 98.
S6 diee pentru cele unte, cell(' innete. in brilanturT, §i pentru
ce1 proc.ItT, and se ocrotéza de catre eel mal marl (Goz.r.scu).

1192 Mergi pii carare lina,

3i dai drept in tina.
A. PANN, Edifia 1889, p. 52; I,
114. HrNTEscu, 27.
Se dice de omul bet.

TIVGA Ve 4I Céda, Cap. VI Tivgit.

1193 Mud cresce tivga? si and i ré strimbi gitull
IORD. GOLESCU, Met II, p. 35.P.
IspiREscu, Rev. Ist., I, 456.

Ceind a crescut tivga §i ccittel i s'a strimbat

geitul?
BARoNzt, p. 56. HINTEscu, 188.
ve01 Doulec.
Se dice pentru cei ce, fere de vreme, se socotesc a ail ajuns la
cea mai mare destoInicie (Gouscu).

1194 In tivga ski cat sa sufli,

Nu pop sa o umfli.
A. PANN, Edit. 1889, p. 26; I, 85.
IIINTEscu, 186.
Se dice despre ce! pro,tI.

dacoromanica.ro
296 PROVERBELC ROM.kILOR

1195 Din tivga amara in zadar iel seminta.

Imo. GoLEscu, Mss. II, p. 89.
A. PANN, III, p. 154.
Adici din cele pr6ste (Gouscu).

TRANDAFIR
Ved de Departe, FM, Maracine
Rom
1196 Trandafir tara ghimpi nici cum pot' gasi.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 71.
Adica cele bune fara necazurI nu se pot an (Gouscu).

1197 Nici un trandafir fara ghimpi.

Loath GOLESCII, Mss. II, 48.
*
Nu e trandafir fard. spin'.
LAURI/LB 6.. MAXIM, I, p. 999.-1. G.
VALENTINEANO, p. 45.

Nu sunt trandafiri farei spin!.

I. G. VALEXTINEANU, p. 10.

Nu e trandafir (rosa) tetra spin.

G. MUNTEANII, 31. p. IliNTEsca,
163. Da E. B. MAWR, 78.

Nu-j rosa far de spire ').

FR. MIKLOSICH, Runt. Unter. I, 13.
*
Nu-i fraud(' fir [ara di schin2).
D. A. Mu.Escu, Gope,s, Macedonia.
Vedi Maracine, Rasur.
Adica nicT o plicere, nici o frumusete, rara cea mal mica supe-
rare (GoLzscc); sau precum (pee A. Pann.
Fgra cusur nu sd peite
Niel un lucru pe plmint.

Asemene dar 0 omul

E zidit Cu acest dar,
S'albi, ca 116rea sau pomul,
Un dulce 0 un amar.
Fab. IL p. 5.
Itadisplacitumvoluptatem ut vzoeror comes consequatur3).
PLAUTU.

I) Nu-1 trandatir flie de spin .

2) Nu-1 trandar tare de spin.
2) Ast-fel vruri dell ea superarea se tnsoleseit p aceren.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICA. 297

*
4198 Fie-ce trandafir cu ghimpele lui.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 72.
HINTitscu,191. FR. DAmt, 11, 66.

Ori-ce trandafir are i spin.

,

BARONZI, p 51. HINTEscu, 191.

AdicA §1 cel mal bun Cu cusurul luI (GoLocu).
Que d'épines, amour, accompagnent tes roses, dice Malherbe.
*p
1199 Cine culege trandafiri trebue sa se 'nghimpe.
H. D. ENESCU, inv. c. Zarnostea,
J. Dorohoi.
Binele, fol6sele, plAcerile, cu greutate 5i Cu ostenéla se dobAndesc.
Francesul dice: On ne pent cueillir la rose sans se piquer les
doigts.

1200 Cine vrd trandafiri cata (cauta) sa vrè §i spin'.

BARONZI, p. 60. BINTESCU, 191.
Cine cautA vre-o placere sA se a?tepte i la nec,azurt

1201 Nici un trandafir, sa nu-si arate lima' indata co-

cénul.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 48.
Adici niel o frumuse:e, sá nu se tree& nu-raI indatA (GoLEscn).

4202 Trandafirul de ghimpi mai intaiil sa te-1 cure',

apoi la nas sa te'l aduci.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 114.
Adicti pe ceI de ném mare, mal IntAiu de naravurI sA-I desbarI,
apoI cu eI sa te slujescI (Gouscu).

1203 Din trandafir resar flori de cucuta.

&livid, Cony. Lit., VIII, p. 420.
Din piring bunI, 1.61 copil se pot nasce.

1204 Trandafirul cu cat mai frumos, cu atät mai putin

tine.
IORD. GOLESCU, Mss. H, p. 70.
Mick frumuselea (GoLEscu).

4205 Trandafirul scbte ghimpi qi ghimpele trandafir.

IORD. GOLESCU, MSS. 11, p. 70.
AdicA din ceI bunI es 1.61, si din cel MI, bunl (Gouscu).

dacoromanica.ro
298 PRO VERBELE ROMANILOR

1206 Cel mai frumos trandafir fara gbimpi Wm cum 86 aflä.

IORD. GOLESCII, M88. II, p. 77.
AdicA ì cea mal frumeisa fAra niel un cusur nu sd póte (Go-
LEscu).

1207 Pune Urea trandafirului cu bäsina-porculut

IoRD. GOLESCII, Mss. II, p. 55.

Potrivesce mirosul trandafirului cu putdrea

porculul.
A. PANN, I. p. 162.HiNTEscu, '109.
VedI Be na-porcttlut
Se çlice cAnd potrivim pe cele fr imóse cu cele urite (Grouscu).

1208 Nu zniráse a trandafir.

Se ç.ice cAnd mir6se urn.
E flairait bien plus fort rnais non pas mieux que rose.
MONIER, Satires.

TRESTIE
1209 Respunderea mäle, fränge mania, si trestia induple-
cata de vifor nu se fränge.
D. CANTEMIR, Ist. ferogl. p. 56.

Trcstia care se plécd vintului, nici odata nu se

frd nge.
A. PANN, II, p.53.HnsTEscu,192.
Ne Inv* a nu ne impotrivi celor maI puternicT de cAt noT.
sTrestia dupi vint pleandu-se se indolasce i lar50 st sct15, Tart bradul
impotrivi puindu-se, din rtacinl se prèvAlesce, cu a cirula résturnare cele
de pin prejur mladi/e smicele stropindu-se, cu pAmintul se amesteeis D.
CANTEMIR, /It. Ierog. p. 375.
Cititorul va putea asemeni fabula, le Chéne et le Roseau din
La Fontaine, cu variantele romAnesd din A...4ANN. Pou. l'orb. II,
p. 53 i TICHINDEAL, Fab. p. 264. Vom reproduce numaT &hula
scriitoruluT hAnatean.
STEJAEU i TREST1A
Stejarul cel mare, de vint puternic din riidacini smulgindu-se i rdstur-
nindu-se, at elJut Intr'un riu, i aU inceput a'l duce apa pre langi trestie.

,1 0 Mire prdstA et puturdsd (Nota MI Golescu) din familia clupercilor; Fran-

ceaul o numesce vess -de-loup.

dacoromanica.ro
 NATURA FISICX 299,

Cum e acésta 2 ea ale subtirl pi slabe pi tocma la vinturile cele mal marl pi
puternice stau in locurile loe in pace, cdnd stejaril cel mal marl cad pi se stl-
rima ? lard* trestiile au rèspuns, 4icènd ea ele, celor mal tart pi mal puterniet
de cd't ele nu sè pun impotrivA ci se Oda cdnd spre o parte efind spre alta pi
apa réman in linipte i intregl. Dar vol cel marl stfind impotrivA celor mal
puternicT de cdt vol, nu e minune pentru ce cAdetl pi vA sfArdmatl.

T F
Veal Rite, Fuga, Gog6fa, Lemn.
1210 Fie tufa cat de mica, isi are si ea umbra
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., III, p. 382.
HniTzscu, 193.
VedI Paiu, Trup.
Aceleas intelesurl ca proverbul 949.
Nu/ si petit buisson qui ne porte ombre, dice Francesul. Acest
proverb se trap din urmatoeul apolog care se gasesce in Biblie :
Copacil vrura sa-pT alegA un rege. Intoredndu-se cAtre mAslin II au dis
domnesce. MAslinul rèspunse : Nu voiu pArAsi grija unt-de-lemnulul meu,
pentru a domni asupra copacilor. Smochinul a dis ed mal malt tine la smo-
chmele sale de cdt la puterea domndsal. Via null lad struguriT. In urml.
copacil merserA la tuf4, pi tufa a réspuns: v'd daa umbra mea.

1211 cu tufa, ca es bani.

IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 92.
Se dice despee eel cumpliti si 'acorn! (GotEscu).

1212 Tufa de Venetia.

Adick nimic, lucru care nu p6te 11. In Venetia nu sunt
flind clddit pe pail in mijlocul maeiT. copadoraiul

1213 Tufa in cap, tufa in pungä.

BARONZI, p. 56. HttiTascu, 193.
ION AL LUT SBIERA, Pov. 272.
Adica prost i shim
«El vedé acuma, destul de limpede, remas cu buzele um-
flate i Cu tufd in punga.a SBIERA.
Origina acestei dicerl vine dupd uniT de la locutiunea 1.212, Tar
dupd altil cuvintul tvfa ar insemna aci .abur. Vedl A. de
Cihac, II.

uND
1214 In Ioc sa'l saita din unda,
In vulthre II afunda.
A. PANN, I, F. 144.

dacoromanica.ro
-300 PROVERBELE ROMANII.OR

In loc sa te scqa 'n (din) undet '),

La mai adinc te afunda,
A. PANN, II, pag. 75. HINTE-
scu, 172.
Despre ceT earl nu te Oita la nevoT sau in primej(Iii.

A SE USCA.
VeGI Verde

T.TSCAT
1215 Pe uscat cu siguréla,
Pe apa cu indméla.
IORD. GOLESCU, Alas. II, p. 134.
VedY din amindouè care-11 folosece, adaoga Golescu.

USTUROIt
Ve41 Barbat, Cap. VII (Akira
1216 Usturcnul cand el strivesm, lacrann eta aduce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 14.
Adica pe cel mai mare, drill el super! (Goascu).

VAD
1217 Incerca vadul cu nebunul.
IORD. GOIALSCC, MS8. II, p. 17.
Sè ylice pentru ceT ce sè incred in ceT prssItT ì nevoTaT, lily&
tAndu-ne BA nu (16m credèmint la asemeuea 6menT (Goi.Escu .

1218 Nu incerca vadul cu nebunul.

IORD. GOLEbCU, Mss. II, p. 110.
*
Nu cercet vadul cu nebunul.
A. PA, Nash.. Hog a, p. 41.

Nu 'tí incercet vadul ca nerodul.

A. PANN, I, p. 94.Itimitscu, 198.
Adica nu te increie in ce! nevoTas (Gouscu).

1) In A. Peno, se citesce : cunda core nu are acl nicl un Inte es.

dacoromanica.ro
 NATLRA Fibla 301

VAL
1219 Ca cel ce pa' valurile maxi' urme cauta sa gasésca.
Ion). GOLESCU, Mss. II, p. A lem. 20.
Adia lucrurl care nu pot fi.

1219 b A innota in contra valurilor.

G. MUNTEANU, p. 172.
A se impotri%i obiceIurilor, opinieT generale, etc.

1219 ° A aye) valun cu cine-va.

A. DE CRIAC. Diet. Etynt.II, p.443..
A II in lupta, a avé gréutati cu cine-va.

VALE Ve4t Cate, Cur, Dél.

1220 Din vale la dél and tu te urci, tot te mai poti
popri ; mr din dél la vale, pana nu vei da in
brawl, nicain nu te mai popresci.
IORD. GOLESCU, Mas. p. 88.
Se dice pentru eel ce alérge spre derepenarea lor (GoLEscu).

1221 Valea tot aceea, dar lelea nu e aceea.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. '18.

Valea 'i tot aceea, dar lelea nu'i aceea.

HINTEscu, p. 198.
Area netrebnicia lucrurilor, dupe ce le trece vremea (GoLEscu)..

1222 Valea e tot asa, dar nu e poteca

A. PANN, Edit. 1889, p. 171.

Valea e tot Ma, dar nu e poteca

A. PANN, III, p. 155.
Se çlice despre eel betrenT, aretindu-se pIerdut puterile.

1223 La vale lesne aluneci, iar in sus anevoie te urci.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 38.

°and aluneca lesne la vale.

Da E. B. MAWR., p. 39.
Adial spre scadere lesne alunecem, lar spre dobencle anevole
mergem (Gouscu).

dacoromanica.ro
302 PRO VERBELE ROMANILOR

4224 Are sa trdca pana atunn multa apa pe vale.

itiNTEscu, p. 4.
Vedi Gana, Pirtu.
Arate o indelunge vreme.

4225 A lila pe cine-va la vale.

T. SPERANTIA, III, p. 42.
10 A lua repede, a goni.
20 A lua in ris, a lua peste piclor.
Si mi-1 tea la vale
Si cu bulgArI, i cu cAnI.
T. SPERANTIA.

VARG.A.
* Dutnnepu, a Tremurd.
4226 A duce vergile
ION CREANG1. Pov. p. 203; V
HARAM., Inv. c. Grivita J. Tutova.
GR. I. ALEIANDRESCII, Ga/al;., J. Co-
vuritti
A 'i purti grija ea o se peiésce ce-va.
Aceste locutiune, intrebuintate in Moldo va, vine de la aceTa ce
telharl se betéri pe la réspentiile drumurilor cu vergt de alun pe
cut le duce un soldat.

VARZ.A.
*
4227 Nu e varza
Sa se r6da.
IORD. GOLESCU, Mss II, p. 50.
V. HARMA. inv. cont. Grtvtia J. Tu-
tova.
Se dice pentru cele ce nu petimesc niel o stricedune (GoLtscu);
se de cate-odata acestut cuvint un inteles urit.

4228 A cresce in latun ca varza.

P. ISPIRESCE, Rev. ¡si. n, p. 153
HrsTEscu, 40.

S'a infotat ca varza.

?i s'a iligtinifat ca barza.
A. PANN, I, p. 161 11IN1ERCu, 79

dacoromanica.ro
 NATURA FIbICX 303

*L
A se infoilt ca varza.
FR. DAME. II, pag. 180.
Sé dice de acel care se mandresce MI% vre-uu motiv temelnic ;
(le pilda, ea saracul eel mandru.
*
4229 A se de§chide ca varza.
Se slice de aeela care ne desvelezce de o-data g,anduri sau obi-
caul ascunse pe eari nu ne asteptam ca sa le intilnim la &nail.
Se intrebuintéza inteun mod mal mutt ironic.

4230 Ca o varzi invelitä.

IORD. GOLESCU, Mes. II. Asem. p. 21.
Velp Cépa.
Se slice de omul ascuus.

VERDE
Vell Rod.
1231 Pe lAnga cele uscate ard §1 cele verdt.
'ORD. GOLESCU, Mes. II, p. 57.
*
Pi ninga uscat ardi s' verdile.
D. A. M1LESCU, Gopep, Macedonia.
Yell Copac, Lenin.
Adiete pd langa (*I nebunT patimesc si eeT bum (Gouscu).

4232 Tate al verdt si uscate.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 68.
*
A Endruget verflt 0 uscate.
A. PANN, Edit. 1889, p. 151 ; III,
122; Mo, Alb, I, 56. P. IsPIREscu,
Sn6ve 95. HINTEscu, 200.
*
A vorbi la vergt §i, uscate.
A. PANN, II, p. 146.P. ISP1RECU,
Leg., 98, 143, 223, 247. Ilm-
TEscc, 200
*
A spune vergi 0 uscote.
BARONE', p. 48.
*
A vorbi verfli , i mérunte.
L MXGuRL, prof. J. Prahova
Adiete vorbesce ori-ce '1 vine in gura, si bune si rele, si cum ang
4ice fleondnesce (Gouscu).

dacoromanica.ro
304 PROVERBELE ROMINILOR

Francesul 4ice : Employer le vert et le sec Cu intelesul de : a in-

trebuinti tite mijleocele putincióse pentru a duce o intreprindere
la un bun sfirilit.

1233 A trage verde pe uscat.

BARONZI, p. 40. Mator P. BC-
DI§TEAN; J. Nov.
Veçll Vetrela.
A duce o viéti miserabila, a trii de aq.i pina milne in
necazurT ; a munci fara spor.
Acésti dicét6re nu are sub acésta formi, singura intrebuintati,
niel un inteles. A. Pann arati in Povestea vorbil, I, p. '132,
ea loculiunea exacta ar fi : a trage vetrela pe uscat, adici pinza
corab

VIE
WO At a-Po a, Bruma.
1234 C m! in dél la vie
Ca s'a copt razachie.
Motor P. BUDI§TEANU, J. Ilfov.
A sosit vremea culesulul viilor, Ti inteun mod mal general. a
sosit momentul priincios de a se face o lucrare.

1234D A fi in viile Domnulm.

A fi bk.

1235 Ca via ce o lam indata se paraginesce.

ioRD. GoLzscu, Mvs. II, Asetn. p. 23.
Arati urmele

1235 b Via cere sapa, adincé qi désa, ca sa ne dé noue léc

de viéta.
IORD. GOLESCU, MS 3. I, 167.
pica% agrieola.

1236 Sé duce la vie cu strugun in péla.

L 'UNESCO, prof. J. Roman.
Ve01 Apo, Pculure.
A duce un lucru acolo unde nu-1 de lipsa.

1237 Cine sadesce vie, din rodul ei manânca.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 82.
Adica fie-care din munca sa (GoLEs_u

dacoromanica.ro
 .NATDRA. FiocI 305

1238 Tot in via Fotii bate pétra.

we». GOLESCL, Mss. U, p. 69.
vot ara.
Sé slice cand necazurile cad tot pé un obraz (GocEscu).

1239 Vinde via si cumpéra. stafide.

A. PANN, Edit., 4889, p.176 ; II,
69. Iluipscu, 201.
Vetil Mopie.
Se slice despre eel carT fac o negustorie prOsta.

1240 Via dice : «vedi-mé ca sa te ved si eu pé tine.»

IORD. GOLESCU, MS8. 112 p. 19.
Ne Inv* ca in,i-ne sa Ingrijim de ale n6stre, ca sA ne dé rod
bun (Gouscu).

1241 Via sa n'o lasi sa se paraginésca, ca pierdi si pé ea

si vinul ei.
10HD. GOLESCU, MM. II, p.103.
Adic,a munca sa n'o Iasi din mané, cA pIerdI rodul ei(Gouscu).

1241 b La culesul viilor, ca la résboiu si te pripesci.

ba». GOLESOU, Mss. I, p. 167.
DicalA agricolft.

1242 Musatat t(e)rta, mica grosdje 1).

FR. MUCLOSICH, Rum. Unter., I, 13.
Fala adese-ori te inWi.
Sé scie cA plantele atuncl mind infruniese mult, daft ma pu-
tin rod.

VIORt Vetil Surcé.

viT A
1243 Vita de vie
Tot invie.
V. ALEEANDRI, /Z. LASCAR ROSETTI, M8S.

Vila de vie
Tot invie,
Iara vita de boz,
Tot reigoz.
1. CREANOX, Pov., p. 210.
,) Fruinden vie, putin strugurl.
,94

dacoromanica.ro
306 PROVERBELE ROBIANILOR

Visa de vie
Tot invie,
lar cea de rogoz
Cade gtios.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 33.
Se al:die& celor carI, prin faptele sau cuvintele lor, aratA ca a
remas ce-va InteinsiI din origina lor cea próstA, salí din relele
obiceIurI cu carI aú fost depring.
Rustica natura semper sequit sua jura 4) Oice un proverb
latin din evul medIu.
*
1244 La buciumul vitii trei vlastan cresc : unul al sana-
tatei, altul al veselim qi sltul al turburarii.
A. PANN, I, pag. 113. HINTB-
scu, 19.
Vedl Belfa.
AdicA daca beI ce-va vin. 41 priesce, de bel me mult te luyese-
lescI, de beI pi mal mult 41 per0 mintile.
Reproducem dupA D. GaRter, Chres. II, p. 97, o istoriárA din
anul 1773. Ea se aflA pi In A. Pann, Povestea Vorbei I, pag. 119
pana la 127, pi nu se deosibesce de cea d'intAiA, de cAt prin o mal
mare desvoltare a incidentelor.
ISTORIA PC5MELOR
Cand impéritia prea slivita gut.11, pi oblidula cinstitul chiedru; lea saborna
rodil era pAharnic mare, mima ei a lo,,ofit mare, corna era hatman mare, vi-
pina era cinadrap mare.... pi mirseri strugurile sa pirasci pre boeril divanulul
inaintea Impiratulul gutaI, dicend ci boeul cel marl nu asculti de poruncile
impiritescl...
Neadeverindu-se pirele strugurile-I atunce si umplu impiratul de mina, pi
si sculi in piciore fi tneepu a blistema pre strugurl Oicend: si fil strugure
blestemat, de lemn strimb spinzurat, de cutit cirn tilat, de voinicl Unir cil-
cat; singele tiu si '1 bi barba(il, mintea si li si invelulasci, fetele si li si ru-
minésci, ochil si li si invelulasca, fetele si li si ruminésci, ochil si li sé
painjinésci, din piciore si puvalasel....
Atuncl se scular'd totl boeril cel marl In pici6re, pi liseri : Amm, 'ta fie cu-
vintul deplin.

4245 Dlladita vitm, de nu va S in visa, rod nici-cum aduce.

IORD. GOLESCTJ, Mas. 11, 46.
AdicA ceI ce nu ascultä a stApAn. (Gousscu).

4246 Vita de la par nu se delunga.

V. ALEXANDRI 66 LASCAR HOSETTI. Mas.
AdicA fonda de barbat, pe care se sprijinA In tot-d'auna.

1) Fina térlInesei (nudicdsca) urrneza n tot-d'auna deprinderile sale.

dacoromanica.ro
 NATURS. VISICI 307

1247 Ca vita ce se urcA pé harac In sus.

IORD. GOLESCU, Mss. II Asent., 20.
Ca cel care se ridicA cu ajutorul 0 pe spinarea altora.

*
1248 Lesne : pune vita, (si) 3)6 vinl
A. PARR, Edit., 1889, p. 161; III,
130. GR. JIPESCU, Opincar, 40.

Pune viyi,
Bé vinitä.
BARONZI, 62 & 67.HINTESCu, 203.

Se dice acelora cad cred cé un lucru este wor de fAcut, 0 sè

mini védéndu-se InselatI in Weptérile lor.

1249 Vita ce n'aduce rod se tale.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 20.

AdicA ceI it" trebuIe sé sè isgonéscA (GoLEscu). A se vedé in

Evanghelii, parabola smochinula

1250 Vita de la radacina sé tale, cand de tot sé usuca.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 20.
AdicA cele rele din radacina trebuTe sé se desrédécineze (Gouscu).

1251 Vita uscati s'o tal, ca mai bun rod sa 'ti dé.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 103.
AdicA cele netrebnice sé le dépfirtezT, ea maI bune si dobAn-
descI (G-mEscu).

1252 Vita, cand vel s'o plivesci, sa n'o tal din räddcina,
ca sa péta sa 'ti mai dé rod.
IORD. GOLESCU, M33. II, p. 103.
Adica sé nu jet dé la supwil teI tot ce aA, ca sa 'II peiti ajuth
§i alté daté. (Gm.v.scu).

1253 0 vita In Gherghita si alta In Ialomita.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 8.
IIiNTEscu, 202.
Sé dice pentru cele férte rare0 departate una dé alta (Gouscu).

dacoromanica.ro
308 PROVERBELE ROBaN/LOR

Done localitag aù purtat In téri numele de Gherghila. In ve-

chime se numea ast-fel un ora § spre Buz6d In sus, mide UnguriI
urmarind o band& de Turcl aü macelArit'o intrégit la anul 1575.
Astii-01 pdrti acest nume un tIrguqor din Prahova, insemnat
prin Asedia CàlArailor, asupra lul Alexandru-Voda la 1623.
Este de creht cii proverbul care ne ocup& se refer& la tIrgu§o-
rul din Prahova unde i astA-0 sunt podgoriI lnsemnate.

dacoromanica.ro
 CAPITOLUL
DESPRE ANIMALE
Plan. Patrupede. insecte. Peset.

ABUR
A
1254 Are flume' abur ca canii
T. CRIVAN, C. Cugieru, Tranniva-
nia, in Etym. Magn., p. 98.
Se dice despre un om rtql. T. CRIFAN.
Se dice despre omul ce jurA strimb. A. BUNEA, Transilvania.
*
-1255 A scate abun pe gura.
L Bbrescu, pro f. Jud. Roman.
Preot. C. BUNGETIANU, inv. c. Coso-
vil, J. Mehedinp.
A vorbi zadarnic.

AC
*
-1256 A ascunde ac In miere.
Preotu C. BUNGETILNU, inc. c. Co-
savq, J. Mehedinji. I. loam:mac%
Inv** com. Baia-de-Aramti , J. Me-
hedinfs.
vedi Mier&
Se dice despre eel( fAtarnitT carT ascund un gand r611, tntFun sfat
dat Cu

dacoromanica.ro
310 PROVERBELE ROMANILOR

Vello litus gladius.

PAULI MANUTII, Adagia.

AIS
Haul, Cea,

ALBA
4257 *.6.Alba 'n car,
Alba sub car.
Preotu C. BuNGETILNU, inv, WM&
Cosotif, J. Mehedinft.

Alba 'n car,

Alba sub car ;
Alba e'n tot locul,
Seca-i-ar norocul.
G. DEM. TEODORESCII, Ceroet., pag.
57.B. P. 11ˤDitil, Etymolog. Mag-
num., 714.

Alba 'n car,

Alba sub car ;
Alba trage de m6rte
Mg tem cel-i vom duce pelea in spate.
Vatra, I, No. 3.
*
AAlba dél
Alba la vale,
Amindoi merg pe o cale.
L BINssao, pro fes. J. Roman.
Da, Z. J., o. Fed,efts, J. Tutova.

Alba 'nainte, alba la r6tei,

Oi§tea góla pe de-o parte,
Hii I opt un cal, cai 22U-s departe Galati?, hi't'
CRstaioX, Pov., p. 108.
Se Ow despre eel dtracI cari neavénd de cAt. un singur lucru II
lntrebuintéa. In -bite Imprejmlrile.
In acésti 4ic6t6re este vorbi de o mirl6git de Yépa, care Sind
IntrebuintatA la bite 0 In tot-ora-una ad c,ade sub ear, aci trebue.
dusil In car ne mal puténd sé se misce, i pe care, Tiganul o bate.
spunénd slic6t6rea de maS sus-. B. P. HARM.

dacoromanica.ro
 DESPEE ANDIALE 311

*&
1258 Albei ntístre nu ii indemini
Ca-i aduce tetea pelea pe mäna.
B. P. HX§otu, Etym. Magn., 713.
Vatra, I, No. 3.
Vall Balaia, Vaca.
Se dice in bitale de joc acelora carI in loe de a spune lucrurile
pe léd, ocolesc cu vorba pe de departe.
O anecdoti populari din Moldova com. Floresei, J. Tutova, in
Etymologicum Magnum, p. 7'13, suna ast-fel :
Un ligan avea o iépi alba care din intimplare a murit pe cimp.
Gasind'o merti tiganul a despuiat'o, hoitul l'a lisat spre 'T'Anca-
rea ciuilor, lar pelea o duse a-casi. BaIatul tiganuluI ciad vedit
pe tata-sid ci vine incepit a strigi
llamo, fa I
Alba titistre nu if indemeind
Ca-ti aduce tetea pelea pe ~Cc.
La cuvintul Vaca se va gisi o varianta din Téra-Rominésca.
*&
1259 Tot alba in doi ball'.
A. 13/0114, Edit" 1889, p. 155; II
125. HINTEscu, 2. G. DEN. TEO-
DOREzal, Cercet., 57.B. P. HX§otil,
Et ym. Magn., 714. Vatra, I, No.
3. C. BUNGETIANU, inv. c. Cosoveb
J. Mehedinit. L IOROULESCII, inv.
c. Basa-de-Aramci, J. Mehedinp.
Adici : tot acela luc,ru, aceeas trébi; se dice aceluia care ne
superá spunind sad ficénd mereil acela lucru. A. Pann di aces-
tel dicetorT un inteles mal deosebit cand dice : Poli si me ornorI
sai sa me lag sa traese, tot alba in doi &mi, adica : tot una
'ml-este.
Este vorba, dice D. G. Dem. Teodorescu, de Iépa albli a Tiga-
nuluI dupi care se tot linea mered un posnas, de Romin ca sa 'l-o
cumpere in doI banT, spuindu-I mi nu face mal mult.
*
1260 A trecut alba prin ham.
Preotu C. BENGETIANUt C. COS0114,
J. Mehedinf L-1. IORGULESCII, inv. C.
Baia-de-Aramd, J. Mehedinfs.
Ve4I Cap. IV, Alba.
Adici nu mal este ce a fost ; se dice adese-ori O despre o fati
care 'l-a perdut fetia.
S6 dice cind cine-va a pita un lucru si voesce sa arate ci-1
scie. C. BUNGETIANU.
Se dice sera dupit ce se isprivesce lucru. I. IORGULESCU.

dacoromanica.ro
312 PRO VERBELE ROMiNILOR

1261 E mdncat ca alba de ham.

A. PANN, I, p. 146. IlirrrEscu,
100. B. P. Hisner, Etym. Magn.,
714.FR. DAME, I, p. 56.
Vela Britana.
Se dice despre omul prapedit de nevol, ca i Iépa cea alba de ham.

ALBINA.
Vedl Bine, Cap. XVII, Fum,
* Bou, Trántor.
1262 L.Albina si de ne musca, dar cu m'ere ne ind6pa.
IOAD. GOLESCII, Mas. II, p. 3.
VASILE STAN, C. Margineni, J. Pra-
hova.
Se dice pentru ce! bunT stapeni, ce si de ne mustréze, dar si
mult ne miluesc (GotEscu).
Este de observat ce albina in deobste se numesce musca', ast-
fel cend se sporesee bine, se dice in judetul Iasl: are multa musca,
ese musca.
Albina este fecuta din lacrimile MaIceI-DomnuluI, de aceIa e
mrereisä dar si te dere tot-o-datii. Etym. Magn., p. 750.

1263 Albina in gura #ne mema cea mai dulce, si in ada,

acul cel mai otravitor.
IORD. GOLESCU, Mas. U, p. 2.

C'albina, in gurd cu miere,

$'in cédd ac i fiere.
A. PANN, III, p. 63. Hinescu, 3
Arate naravul celor felarniel (Gouscu).
O legenda din Ardél, care se pete asemena cu acea de la eu-
vintul ariciu, suna In modul urmator.
LEGENDA ALEINE/
Gind a facut Dumnedeu téte vietAtile, a lntrebat pre fie-care, ca ce putere
volesce si alba. Albina a Aspas cA :
Pre cine voiu lmpunge Cu acul me6 si i rridri.
Atuncl Dumnedefi a
Mal bine si mor, tu I
Si ap se vede *A In diva de astli-dl, ci indatA ce inghimpA Cu acul sèu
albina pre cine-va, mire ea InsAl. Veg Etymologicum Magnum, p. 747,
precum i legenda de la cuvintul Manee.
Honey is sweet, but the bee stings 4).
Estglezesc.

mterea e dulce dar, alb aa. tntépL

dacoromanica.ro
 RESPRE ANDJALE 313

El havo es dulce, mas pica el abeja 1).

Spanioi.
Dhen Honing wil sleekia, maste intet radas for Bijen 2).
Svedez.

4264 Albina din on-ce Uwe stringe mustul cel ma' bun
si in mere il preface.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 2.

Albina vrednica inset

D'or ce /16re face strinsd.
A. PAM, I, p. 137.
Adicit cel tntelept la InvéléturA alege cele maIbune i cu ele se
impodobesce (GmEscu). Nu e lucru din care sd nu poll trage vre-
un folos.

1265 Albina cu cat mai mult sbiraie cu acul asupra nos-

atdt rodul cel mat dulce, noué ne aduce.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 2.
Se Oice pentru eel bud stapdd (Gouscu).

4266 Albina dé viespe, cât cerul dé pämint.

IORD. GOLESCU, M8S. II, p. 3.
AdicA cel roditor dé ce/ sterp (Gouscu).

1267 Care a furat stupul

De si 's-a scuturat trupul;
Dar albina din cimula
E de dovada destula.
A. PANN, JI, p. 27 28.

Dar albina din ceiciula,

E de dovada destuld.
HireptScU, p. 3.
Veg Musca.
Sé (pee de cel vinovat, a card gre015. sé vedesee din óre-ce
semne.
SN6Vit.
Un am ere tras In judecati pentru c furase un stup de mlere. In fata ju-
decAtorulul, negi furtul Cu 1nverpnare. Piriu1 vkland indrdsnéla
teméndu-se ci '$ va pierde pricina, 1nchipulesce o strategemA.

/Ceres e dulce, dar albina Intépti.

Cine vrea sa ling& mleree, nu trebue ea se teini de Mbine.

dacoromanica.ro
314 PROVERBELE ROMiNILOR

De °dad se intórce spre judecátor strigand cá piritul minte de óre-ce a

r6rnas o albina lipiti de °Adula lul. Vinovatul, la audul acestor cuvinte, cre-
dand el In adevér e prins cu mincluna, sc6te repede cAclula din cap i o scu-
Acésti dovad5 a fost indestulátóre pentru a stabili convingerea celor de
fa/A precum qi a judecátorulul.

1268 Niel o tovirasie intre albina si intre trAntor, ca unul

muncesce çî altul minancii d'a gata.
IORD. GOLESCII, M88. II, p. 48.
Adicti intre muncitor ì Intre leneg (Gol.Escu).

1269 *L'ad muscat albina de limba.

L ARROBE, J. Buzau.
Sè dice de unul care nu vorbesce, care sta tAcut, prostAnac.

1270 *Harnic ca albina.

Vine incarcat a-casa ca o albinei.
B. P. HX§ntO, Etym. Magn, p.745.
Sè slice de omul muncitor care ingrijesce bine de casnicil sé!,
indestulAndu'l de nu le lipsesce nimic.

1271 Ca albinele la fag s'aduna.

I. Guasa', Mas. II, Asen., p. 8.
Aratit numérul cel mare.

1272 Ca albina la roiul sèü petrece.

IORD. GOLESCU, M88. U, Asetn,
p. 120.
Adici flirte bine.

ARICÌU
1273 A fi ca arimul de cAnd a urzit Dumnedeu pamintul.
B. P. MIDEO-GEORGESCEI, C. Co-
forens, J. Ialomita, in Etynt. Mag-
num, p. 1651.
Sé lice s'ice de omul mic la stat, dar mare de vristA gi tot de
odatA Intelept. A se vedé in acéstA priving finele legendet
a doua.
Avem o mullime de versiunI privitére la urzirea pAmIntuluI.
Vom agterne aci numaï doué dinteinsele. La cuviutul
se va gAsi Incá una.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 315-

LEGENDA. ARICiULUI

CAnd a facut Dumneded pimintul, nu se pricepea cum si '1 asede ca

faci loa. eiel pimintul era mult grozav. Asa '1-a qis albinel si se duci la
ariclu ca si'! Intrebe pe el ce esto de ficut ? Mid a sosit albina la ariciu
i-a dis :
Bunk 4iva, cumétre ?
Ariclul a rèspuns :
Multiunit-a d-tale, cumètra Da ce vint a batut ?
Am venit si-ti celd un lueru.
Ce?
M'a trimis Durnneded si-mi spul, cum si apede pimintul, ea e mult
grozav si nu sè pricepe cum sa'l pue.
Da bine, cumètra, eu un Wet ghem ce si seld ?
Albina' p'a luat diva buni s'a plecat. Maas singur ariclul )icé:
Vedl 1 Par'c.i el nu scie sè facivíl adinel t mun/T 1na1/11...
Cknd a ispravit aricTul vorba, albina sbirr I dup'o 116re de lubene unde se
pitise ea s'audi ce va dice, p't s'a dug drept la Dumnedeii si'l spue. D. BA-
siuscu, c. Drajna-de-sus, J. Prohova in Etymologicum Magnum..

Dupi ce a urzit Dumnedeu pamIntu, i-a rémas o tiriseiri de pimint pi nu

scia ce si mal faca cu el, nu seia unde sè '1 mal pue. Atuncl Dumneded a tri-
mis pé albini la ariciu si '1 Intrebe, si vadi nu ro tiia pé el capu, ce si faci
Cu pimintu Ai d'él mal rémisese.
Albina s'a dus i l'a gisit inteun bordeiu i ra intrebat; da aricid a dis cl
niel el nu scie. Da albina 61 scia ci este siret, i In loc si piece, s'a pus pé co-
sul bordelulul si wadi nu cum-va o mal oice ce-va arieiu.
Cind a socotit aricid ci albina s'a dus departe, a tnceput a vorbi singar.
Ce om i Dumneded Asta 1 El mal puternic de ckt mine, pi ml IntrébA tot
el pé mine, un pacitos, ce si faci cu pamintu Al di i-a rémas; par'ei el nu
scie sè faci pi el munts i délurs din ell
Albina atita i-a fost, i zbirn1 dupa cop drept la Dumneded di-I spuse ce a
audit de la ariciu.
Dumnedeu atkta a asteptat, pi a fkcut din tot pirnintu ce-I rémisese tot
mung pi délurT. Si pentru slujba d'o Meuse, Dumnedeu a blagoslovit pé al-
bini sè fie sfAnti in 'time si din singele el si se arindsci o lume.
Si dupi ala dat vote Dumnedeu si cee dé la el ce-o vrea, cl el IT di. Da
albina, cu minte, ca minte, dar obraznici, dise di colo :
Si 'ml dal putere, cl p'il dl roTu musek eu, si móri 1
Da Dumneded ca sa'l tse nasu, IT rèspunse :
Ba mal bine sè morl tu I
Si albina d'atuncl pl pInI 'n diva de all ea a rémas si fie pedepsiti pentru
c'a fost obrazniei, pi eind musei pd cine-va il rémkne acul cu ma/ele tills In
carnea Romfinulul, pi ea mére.
Si ariclu mic, mic, dar Infundat al clorilor, at e de ghemuit, da scie multe,
bati'l pIrdalnicu, da nu i le Vote afla nimine cl e sanchiu dl tot. TUDORA
LXzXaort, c. Bogdanescs, J. Vdtcea in $ezdtdrea, III, p. 26.
A se vedé le,;enda de la cuvintul Munte.

1274 Arimul Cu mestesug se prinde.

A. PANN, Edit., 1889, p. 107.

dacoromanica.ro
316 PRO VERBELE ROMLNILOR

Arictul cu megtegug se prittde gi vrabia Cu 'medí.

A. PANN, II, p. 125. HINTEscu,
6. S. FL. MARIAN, Orn., I, 412.

AdicA orI-vI pe cine pop si-I ademenescI Cu cea ce-I place luI,
cu ce-I este drag, nicI decum lusa prin alte apucéturl; pe de alté
parte se Intrebuintéza cAnd vroim a arèti ci un lucru se face Ball
se capété Cu greutate.
Arimul fiind pentru popor o fiinti atét de inteléptä In cat a
Invétat chlar pe Dumnedea la urzirea pamIntulul, este firesc lu-
cru ca acel ce doresce a'l prinde sé intrebuinteze mijkice férte is-
cusite pentru ea sé 'I peda ademeni.

1275 I' bate din cleste ca la ariciu.

I. BkriEsco, prof. J. Rentan.
Adica vrea sa '1 imblândésca, sé 'I Induplece la o trébi.
Cind aricIul e fficut ghem, daci aude zingitnitul metalului in-
daté sé desface i Intinde capul ea sé asculte, cae! II place, dice
poporul. Este irisé de observat cA sunetele metalice trebue sé fie
din potribi displécute acestuI animal, care la fie-ce lovituri, are
mivcarl nervése i aprepe spasmodice.
Pe ciad copif zornéesc din vitralu silindu'l ca si-vi arete botul,
el canta .
Ariclu, arielti
Pogoniclu,
Dute la inéra,
Si te 'mora' ;
Si Tea t'ata
LuI Cieór5,
Cu cereel,
De ghiocel,
Cu sa16,1
De noud leI
lea zestre.
Nouè reste,
S'un ogar
Dup5 car.
G. DEN. TEODORESCU, Cercet. p. 97.
Poporul dupi mivcérile bletuluI dobitoc ast-fel chinuit vi-a In-
zhipuit douò jocurI, ariciul i7ubetul descris de D. B. P. filisdeil
In Etymologicum Magnum p. 1654 si urnateirele.

4276 Pare ca-i spusese ariciul la urechie.

P. IsPtusscu, Leg., p. 240.

11 indemrt4 ariciul.
P. IsPlunfacu, L g., p. 333.

dacoromanica.ro
 OESPR E INIMALE 317

Se dice de acei carI scia sa se Orle si sa chibzuésea bine un

lucru.
«Pare cii-I spusese aricIul la urechle cA are zA se petrécA Intre ele ce-va
pentru &mil.» P. ISPIRESCU.
AricTul e la poporul Roman prototipul intelepcIund; dinsul
este pováfuitorul multor fiinte si chTar a luI Dumnedeil cand cu
urzirea painIntuluT.
Acésta creding, despre intelepaunea aricIuluT, o aveati deja E-
fina la cari acest animal era privit ea cel mal.sciutor din téte vie-
tatile : =XX' ea' 0,61TTA, eav ixtvoç iv idycz. In predicele sale
Antim, acésta lumia a bisericeI romane, ne invata'sa facem ca.
aricIul care, dupi ce merge la vie, Intalt se satura el de strugtui,
si apol scutura vita de cad brobónele jos, si sé tavälesce pre din-
sele de se 1nfig In ghimpil lui i duce si puilor. Vedl Etymologi-
cum Magnum, p. 1652.

1277 Te résf4a intr'al thii,

Ca aricm 'n cmbui smi.
A. l'Ami, I, Hprrescu,
160.P. Hivetu, Etynzologi-
cum Magnum, 1648.
vedi iepure.
NicaerT ca la caca mula
AricIul, fiind fórte silicios, petrece sub pamint o mare parte
din viéta lul si nu ese la lumini de cat nóptea pentru a'sI potoli
fennea. Poporul, care '1 zaresce Dirte rar, atribue acésta lipsa a
aricIuluI multumireI pe care dinsul o simte cand se afla In cullul
ce si-a sapat sub plimInt.

1278 Pe aricifi lin niel cum él pota face tocma ca un pesce.

IORD. GOLESCU, Mas. II, pag. 56.
Adica pa cel cumplit, bland, e pa cel sgarcit, gIumert, si sé-
dice pentru cele piste putinta (Gouscu).

1279 Arictil faxá ghimpi nici cum pote fi.

IORD. GOLESCII, MS8. II, p. 4.
Sé dice pentru ceI 1.61 si cumplitl, ce piste putinta a nu supara
pa Ore-cine (Gouscu).
LEGENDÀ
CAnd a ImpArtit Dumnedefi hrana animalelor, ariclul a fost ursit sA se hra-
nema Cu insecte. Ast-fel fiind orinduit, de felme s'a apucat Intr'o di sA-0 caute
hrana tuteo vie. Rdscolind el t6t5 ditia dupA inseete, a rèsturnat top haracil
din vie. Vddélnd Dumnedeul acésta l'a blestemat, ea In teltA vi6fa lul sil p6rte-
haracl (tepT) In spinare, cAcl pAni ad el nu aves epl.I. IORGULESCD, inv. c.
Bara-de-Aranui, J. Mehedints.

dacoromanica.ro
 B18 moVERBELE ROMiNILOR

-1280 Par' ca-i un arfen".

B. P. HIonEu, Etym. Mag., p. 1647.
Sé slice despre ce! Ajaos care vorbesce farä a se LIPA in ochiT
°mula

4281 S'a facut ghiem ca aricml.

c. Pietroita, J. Dcimbovifa.

S'a sgulit ca un ariciu.

c. Orlat, Transilvania.

S'a stärcit ca un ariciu.

B. P. H4o116, Etym. Magn., p. 1647
Se dice de enneuil nesociabilI i carl se supdra usor.

LEGENDA
Ariclul dintr'intAiu mergea in piclAre. CAnd msa, la urzirea pirnintulul, el a
invAtat pe Dumnedeu s5 faca va o't muntl, ca sA nu fie pAmintul neled, atuncl
Dumnedeb 1-a dat ariclulut sA se potA face ghlemoi la vale sA se dea de-a mita.
Gr. Jipescu in Opincarul p. 117 dice : ariclu era voInic, cu barbA mare,
cAnd urzia Dumnedeu p5mintu i chemandu'l s5-1 lile de ghlemurl, unu de
erzAlA o'altu de bAtAtura, ariclu s'a inficoat de fata Domnulul oi a scipat un
ghlem din mAn5. Din acéstA priciel, pamintul din lat oi oes cum era sA fie, s'a
scovirdat pi s'a prefAcut in mAluoténurl, vAT, vAgAutd, colnice, piscurl, munt1,
ripT, mAtcl pi Dumne)eu s a ne-Alit pi l'a blestemat sa rdmAle ghlem, o'apa st t
-d'atuncl. D. MIRONKSCU, J. Néntru, in Etym. Magn., p. 1647.

ARIP
Vedi Pasare, V itur.
4282 Daca face pmul arip nu'l mai gasesci la club.
A. PeNN, Edit. 1889, p. 151. P.
IsPieEscu Rev, 1st. III, 153.

Daca face putul aript la cutb nu'l mat gasesci.

IIINTEscu, 156.

A facut piala aripi.

Ve4I Pana.
Se dice de copit carl, dupi ce sè fac mari, pirases° casa pAriu-

Nid tissu et achevé,

Oiseau perdu et envolé.
Trdsor des Sentences, XVI Sidcle.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIBIALE 319

1283 Ii smulgi aripiéra.

D'aci nu mat slliírä,
A. PANN, I, p. 434.

II smulgi o aripieffel
D'aci nu mal sbdrei.
HINTEsCU, p. 6.

De asemenea si omul and perdut puterea; mijkicele de a

se imbogiti sau de a inainti.

1284 Aripa and se ¡range,

Pasérea zace In sange.
IORD. GOLESCU, MS8., II, p. 4.
Adice omul cAnd puterea pierde (Gouscu).

1285 Cine far& aripi muncesce sa sbére, pururea 61 ver4

ca cade in bot.
IORD. GOLESCU, MS8. U, p. 83.

Adica cei ce fera putere se silesc la cele ce cer mare putere (Go-
LEscu).
'Van soil nicht cher fliegen wollen, als bis man Federn
hat 4).
Prot) German.

1286 A prinde la aript.

A face aripi.
A capeta putere, mijkoce de a ajunge, de a face loe in lume.

ARM.A.SAR
Vedl An, Cal, Cautr, Cuvint,
Mayar, Mar foga, Reu, Samar,
Tintar.
4287 Iffend sa atba armäsar
Ajunge din (cal) la magar.
A. PANN, Edit. 1889. p. 73;
100. IIINTEscu, 6.
Vedt Cal.
Se dice despre eel lacomi nemultumitl. Vedi A. Pana,
p.100-101.

') Si nu te lneerel a abur* tnainte de a avd pene

dacoromanica.ro
320 PRO VERBELE ROMINILOR

1288 Armasarul bun se vinde din grajd.

P. Ispmeseu, Rev. Ist.,I, p. 233.
Ilmescu, 6. - B. P. Hlk§nkfr, Etym.
Magn., 1689.
VOI Ca/.
Lucru bun nu are trebuinli de a fi lAudat tti precum dice Fran-
cesul ; et bon vin point d'enseigne.

1289 Nu 't'e necaz cänd te isbesce un armdsar,

Ci cdnd te trintesce un magar.
A. PANN, III, p. 51. Hmeseu, 119.
Loviturile pe earl' le primim de la cm miel ,i pri:qti sunt cele
mal durer6se.

1290 Tata avea armasar,

Dar el a esit magar.
A. P ANN, I, p. 5. HINTe-co, 6.
Se slice cAnd dinteun pArinte bun ese un copil rAil.
*
1291 Nu-mi vorbi de mop tdu armasaru ci de tatti-tiiu
magaru.
L BINESCII, prof. J. Roman.
Se slice acelor de nérn prost, cari se lauda Cu vre-un strAmo§ de
mal bun ném.
*
1292 Armasarul cdnd imbétrdnesce ajunge la rivitd.
A. PANN, Ed. 1889,p. 96 8..171; II,.
64. HINTEscu, 6.

Armasarul cdnd imbardnesce,

La rignif ajunge de r4nesce.
A. PANN, III, p. 54,
Arata tristele urmari ale bAtrAneliT.
Asne viel ne vatat plus et rien. MIMES DE BAiF.

*
1293 Nu se ajunge nici cu armasarul nici cu ogarul.
A. Piaui, I, p. 21.Bse0rm, 57.
HorrEscu, p. 6.
AratA marea Itiféla; de (Neal se slice despre cuvint.
*
1294 A fi armäsar.
Adicii om desfrinat.

dacoromanica.ro
 DF.SPRE ANIMALE 321

1295 E rea ca o aria.

B. P. 11X§Dttr, Etym. Magn., 1'148.
Se slice proverbial, in Transilvania, despre o femeie rea.

B.A.LAfA
Vedl Cap. X, Alb, Lup.
1296* AA 'ntercat (intarcat) Mai&
LAURIAN & MAXIM, Glosar, 47.
HINTESCU, p. 81.P. IsPrnEscu, Rev.
Id, I, 229. Preot C. BUNUETIANII,
inv. c. Cosolgr. J. Mehedino.K. A.
ZAMFIRESCII-DIACON, inv4. O. tiu-
benii, J. Dorohoi. H. D. ENESCIT,
Invel. o. Zamostea, J. Dorohcn. I.
IoRautsscu, inv. c. Baia cle-Aramci,
J. Mehedinft.
Veal Murganii..
Adic.1 vaca cea balaie care da lapte. Nu mal are fol6se, s'a is-
pravit afacerea care 'I aducea un venit, perdut mijlécele de
trait', nu mal are de unde s1 se indestuleze.
«Se aude cand cine-va cere de la o altA persóna acelas lucru de
me multe orl i in cele din urma, in loe sa i se réspundit : «Nu
mal am« i se dice : O infarcat IORGULESCU.

1297 Nu indemAna bike' ca vine tata Cu pelea ei in

spinare.
A. PETnEscu, Curtea-de-Argeb J.
Arge:.
Ve0 Alba, Vaca.
Aceln tnteles ca proverbul 1258.

BALAN
1298 Balan sa-ti aléga din gurä.
I. CREANGX, Pov., p. 151.
Se dice acelor cari vorbesc fait ca sa'i putem intelege. Unil pre-
tind ca, prin Man, se intelege o fiinta óre-care supra-natura14.

BA.LANA
1299 E mâncat ca balana de ham.
P. ISPIRESCV, Rev. Ist.,111, p. 378.
VW Alba.
Acelq inteles ca proverbul 1261.
21

dacoromanica.ro
322 PRO VERBELE ROBLINILOR

BALIG.A.
Yell Vita.
1300 La baliga m6le, putinä plene trebule.
L GOLESCU, Mss. II, p. 40.
*
ALa baliga mdle putinticcl (putina) apd trebue.
A. PAtzt, Editia 1889, p. 113; II,
101. IlniTesc.u, 8. I. Blrissen,
profesor J. Roman.
Adicä p6 eel slabl de tot, mid intimplárI 61 topesc (G-ouscu).
*A
1301 A face singe in baliga.
L CREANGX, Pou. p. 253. I. BI-
NESCtr, prof, J. Roman. Preot. C.
BUNGETIANU, inv. a Coso*, J. Me-
hedints. I. IoRGULESCU, intsgf. C.
Baia-de- Arama, J. Mehedinp.
*A
A omori o baliga- .
A nu face nicI o ispravii; se çlice de 6menI cad 'sI aratil voIni-
cia in lucrini de nimic, si carl se laudl sau ameninIA Cu fapte pe
carI nu sunt in stare de a le indeplini.
(Dar pi and m'o sate cine-va din rIbdare
cD64 nu ugueeet, rat Buzild ? Da amarnie mat eSt la yield ; and te mAnit
fact sdnge 'n baliga . I. CREANGX.
In judeful Mebedinfl se dA acestel ¡peer' un infeles deosebit.
A vorid awl a lucri zadarnic. C. BUNGETIANU.
A nu face nimic, Cu t6te el vreT si facT ce-va, identic cu: a
bate apa in piva. I. IORGULESCU.

*
1302 A fi o baliga.
Adici firi vointi, Ma energ,ie.

B AL TAT
* Volt Bou
1302° Ail bältat.
M. CANIAN, J. &ft.
Adici insemnat de Dumnedell §i prin urmare om r6i.

BARZ A_
Vedt Cocosttrc.
1303 A se ingimfà ca barza.
A. PANN, I, p. 101. HtsTsscu,
79. F. DAME, II, 185,

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 323

Se dice de acei c3r1 se mindresc, ciliar §i. Mil cuvint, ea sAra-

.cul mindru, de pildA.

BERBEC
Vedi Cap, die
4304 Berbecele inaintea oilor merge.
IORD.GoLsscu, Mes. II, Asen. p. 88
Aratii precAderea barbatuld asupra femeTeT.

(304b
*
A veni cm-va berbecii.
M. CANIAN, J. l'ap.
*
'I-a ve nit berbecu la casa.
LISAVETA TEODOR, Birlad, J. Tu-
tova.
A se imhogall.

BIVOL
Vedi Bou, pi, Tintar.
*A
-1305 Cand se bat bivolii, sufere (sufer) bréscele.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., I, p. 458.
Preot C. BUNGETIANIJ, Inc. o. C0.90-
ygt, J. Mehedinis. I. Ionoutmsco,
Inc. c. Bata-de-Anona, J. Melga-.
dints.
CeI micT pAtimesc de certurile cplor mari.

(306 Bivolul nu se teme de purice.

BARONZI, p. 60. HINTEscg, 16.
Adiel eel puternie de cel slab, eel mate de cel mic.
$6vmzen iXipaç l'Ab; cinc ReTt.Cet 1).
Prov. Elin.
*
1307 Cand va sburi bivolu.
AL. MARTINIAN, J. Rfov.
Veop Magar.
Adicil niel odatA.
Numati bivol sburdnd n'am veçlut se aude adese-orl in gura
poporulul, li in adev6r o asemene ve leve e atat de neobicinuitd,
,incit nevasta li copiir lui Danild Prepeleac, v6Ond un hivol
-sburand pe sus, al). rupeo de a fugá,inspAimantati. VOICreang,i.

1) Eletantul de India nu se tema de punce.

dacoromanica.ro
324 PROVERBELE ROMINILOR

BOBOC
Vet)! T6mn4.
1308 Bobocii pé game vor al le Invete si 'nnéte.
IORD. GOLESCU, Mss.II, p.85.
VeII Ou.
AdicA ceI pro0T pé ce! invétag, 0 eel micipé ce! marl (GOLEscu),
0 in deob0e tineril pe bètrint
Latinil Oicead: Ne sus Minervam 4) ca §i EliniT: 3G 7CGre 'A04
vat= iptv ¡pa.

1309 Boboch voesc a duce gascele la pascut.

L G. VALENTINEAND, p. 43.
Acela§ inteles ca proverbul 1308.
TAURUS ET VITOLUS
Augusto in aditu Taurus luctans cornibus,
Chm via intrare posset ad praeseria,
Monstrabat vitulus quo se pacto plecteret :
Tace, inquit, ante hoc novi, quam tu natus es.
Qui doctiorem emendat, sibi dici putet.
PHARDRI, L. V. Fab., IX.

1310 Di Inapoi ca bobocii de rara or' de One.

HELIADR-RXDOLESCII, Vol. XVII.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. Ill, p.155.
*
Del peste cap ca bobocii de rasa card pase.
I. BINzscu, prof. J. Doman.
Sé ;lice de omul nepriceput care se apucé de o trébA pe care nu
o pite scdte la capèt.
*
1311 I' pasc bobocii.
V. ALETANDRI, Teatru.
AdicA e prostlinac.
*,A
1312 A pasce boboch.
L CREARGI, POV. p. 233.V. ALE-
'CAROM', Despot-Voclel, p.100.
FR.
DAME, I, p. 143; '11,192.
A fi prost, tAmpit; a '0 pierde vremea in treburi neinsemnate,t
a nu face Mc! o VOA.

I) Un pore ea nn Invete pe Minerva.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIBILLE 325

.D-veSstrit cinstitt 6spelt, se vede cl paseefi bobocii, de nu vé

,pricepeft al cut fapt e acesta.. I. CREANGX.

*A
1313 A turni bobocilor.
BARONZI, p, 43. P. IsPIRESCU,
Rev. Ist., I, p. 235.Preot C. BURGE-
TIANTJ, inv. c. Cosovif, L Mehedinfi.
Ve4I Rapt
A MI avé de lucru. I. IoRnuLEscu.
Arati dispretul nostru pentru eel ce vorbesc cu nesocotintl.
C. BUNGET1ANU.

*
-1314 A Li boboc.
AdicA tinér §i prin urmare prost, necunosator de treburile
lumel. Veslt CreangA, Povefti, p. 205.

BOT
* veal Cap. IV, Bot, Puf.
1315 Ca la botu calului.
P. IsPIREscu, Leg., p. 105-106.
Adici cu repesliclune, d'a 'n fuga, ceea ce Francesul numesce,
le yin de l'étrier, ultimul pahar care se golesce.cAnd e0I cillare 0
gata de plecare.
.Zica§ul de proprietar cern sA le mat dé cite un pahar si be,
2a botu calului, cum se slice.. P. ISPIRESCU.
* ,n,
4316 A di cu botu 'n balti.
Preot C. BUNGETIANU, inv. v. CO-
soval, J. Mehedints.
A '.§1 perde dernnitatea prin compromitere. C. liimmaTIANu.
*A
4317 A pune botu pe labe.
Em. POPESCU, inv. c. Ciocanesci-
Marginent, I. Ialomila.
Sé slice cAnd cine-va birue pre acela cucare s'a luptat, 01 pune,
Inteun mod figurat, ca botul pe labe precum se a0da cinele bitut
de stlipinul BM.

BOUve4i a Ana, Cdfd,Drac, Dumnefleti

Jug, Lapte, Leu, a Mined, Ochiu, Ors,
.0u, Pele, Plug, Bartle, Vifel.
4318 A murit boul,
6'a répus jugul.
IORD. GOLESCET, M88. II, p. 3.
Va41 Juno.
Insemnézi ci dupd mértea stipinuluI, téte sé pripidesc(Gouscu).

dacoromanica.ro
826 PROVERBELS ROMANILOR

1319 Limba boulul e mare, dar nu páte grai.

IORD. GOLESCU, MS8., 11, p. 41.

* .6
*i boul are limba mare, dar nu pote sä vorbOsa.
A. PANN, Edit. 4889, p. 6; I, 21..
H. D. ENESCII, invkét. c. Zamostea,
Jud. Dorohos.
*
Bout are lintba. lunga , dar nu p6te sa vor-
bésca.
BARON7J, p. 51. HinEsce, 18.

Mare e limba boulut, pacat cii nu 2361e gral.

AL. ODOBESCII, III, p. 23.

Mare e gura boulta, dar nu p6te vorbi.

I. G. VALENTINEANU, p. 32.
*&
Boul are limba lunga ; daca nu p6te vorbt I
K. A. ZAMFIRESCII-DIACON, ill% C.
,§.tiubent, J. Dorohos.
*A
Boul are limba lunga, dar nu p6te vorbl.
V. FORESCII, Polticens, J. Suctava.
Adid ceI micT, 0 de sunt mal invqatT d6dt ce l mail, 0 de ail
dreptate, dar nu pot Ind' asni in potriva lor nimio a grAi (GoLE--
scu). S6 dice in genere, and ne sfiim de a spune ceea-ce scim
sail gAndim.

1320 Lunga e limba boului, dar la céda tot n'ajunge.

ioRD. Goiascu, Mu. II, p. 41.
*
Limba e lunga, dar la coda tot n'ajunge.
Ve4I)Vacd.
Se dice pentru ceI mail and nu pot coprinde at vor (Gotzscu)..

1321 *.6,Boul se Intinde pfina unde ajunge cu limba.

M. Lunsco, inv. C. Broscens, J.
Suctava.
Omul nu va rivni la lucrurf call tree de puterile la

1322 Pdn'a geme boul scdride osia.

ioRD. GOLESCO, M88. II, p. 59..

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 327

*A
Pdna a geme bou scdrtie carul.
A. PANN, Edit.,1889, p. 156; III,
126. HINTESCII.,17. A. PETRESCC,
Curtea-de-Argef, J. Argef.
*
Pdna sa géma boii scdrtie carul.
G. IoNzscu, inv. c. Beciii, J. ()IL-
ION NITESCU, invél. corn. Viespesci,
Jud. 0/t.
Se ,ice and in loe sa se vane eel miel, ce pururea muncesc,
spud mal nainte eel marl de se jelesc, ce nimicmuncesc(Gouscu).

1323 Boul se léga de cárne i omul de limb&

A. PINS, Edit.,1889, p. 6; 1, 20.
BARONZI, 57. V. ALExArawn, &
LASCAR ROSETTI, Mss.P. ISPIRESCIJ,
Rev. Ist.,1, 453.

Boil se lega cu funia lard 6menii cu cuvintul.

P. ISPIRESCII, Rev, 1st., I, 452.
GALIN-MI:WIDE, Cart. Cit.

Boul se léga cu furna, 6menii cu vorba.

LAURTAN MAXIM, I, p.1067.

Boul se léga de c6rne gi, on2ul de minte.

lingEscu, p. 18.

Omul se tine de cuvint i boul de cérne.

AI.. DIIMITRESCII, p.137.

Pe baa il prinde de c6rne §i pe om din vorbe

(de limba).
Da E. B. MAws. p. 88.

Omlu s'léga di limba, bolu di c6rne.

D. A. MILESCII, Gope?s, Macedonia.

CUM poti sa legibolu di c6rne, omlu poti sa-1

legi de limb&
ANDREIO AL BACIP/13, Cart. Aleg. 99.
Omul este legat prin cuvintul sett i precum dice Loysel, On
lie les boeufs par ¿es cornes et les hommes par les paroles ; el
autant vaut une simple promesse que les stipulations du droit ro-
main.. Institutes contumières. Ve0 A. Pann, Povestea iluTa,
1, p. 16-20.

dacoromanica.ro
328 PROVERBELE ROMINILOR

Verba ligant homilies, taurorum cornua funes 4).

Prov. Lat.
Das Pferd beim Zaume, den Mann beim Wort 2).
Prov. Germ.

1324 Boul cu incetul départe merge ; dé-1 silesol sé po-

ticnesce.
IORD. GOMM, Ms8. II, p. 85.
Ne invatii si nu si 11m pd supusi piste puterea lor (Gotascu).

1325 Lag boul In volea lui, daca vei sa mergi départe.

ioRD. GOLESCU, Med. II, p. 406.
Adici nu sill pé norod la munca piste puterea lul, dad veT al
te folosescI mal multi vreme (Goi.Escu).

1326 Boul nu treerä cu gura legate.

A. Peter, III, p. 28.Iinnescu 18.
Ve4I Dobitoc, Vail.
Lucritorul trebue sit se foloséscii din r6dele munciT sale.
Boului ce treera sa nu-I legi gura. DELMER, XXV, 4; Ti-
mor. V, 18.

1327 Nu legi gura boului la vreme dé pagune.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 109.
Adicii si nu poprim pé slugi si pé muncitor din mincarea lor
(Gouscu).

4328 Sa nu incarci pò boil ca pé magarul cu samarul.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 113.
Adici si nu puT sarcini ce nu sé cuvine la orT-cine (Gomm°.

4329 Belesce boul Oa a nu '1 tam.

ioRD. GOLESCII, Ms& II, p. 85.
Sé dice pentru ceT férte cumplitT si fill mili (Grouscu).

4330 Pierde un boti pentru un of'.

IORD. GOLESCC, Mss. II, p. 53.

Li s'aluat un boil §i li s'a dat un oil.

ZILOT ROMiNIIL, Rev. 18t., p. 86.
Ii-
Cuvintele léga pre 6ment, funille eéraele tauritor.
Calul prin Mu, °null prin euvInt.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 329

Se dice pentru eel ce cheltuTese mult pentru un mic folos, adici

mal mult cheltuTesc &cat dobandesc (Gouscu).

1331 Tot boul l'am mancat si la Oda ne-am ostenit.

IORD. GOLESCII, MS8. II, p. 70.

Tot boul mi l'a metncat i la c6cla-a ostenit.

A. PANN, II, p. 28.
Se dice pentru cele maT marl necazurT le sufera qi de cele mal
miel se supera (GotEscu).
Se lice despre aceT care apucandu-se de o tréba se lull de dinsa
tocmaT cand era sA o sfirésca ca bine.
Dina imp*, Tbv PtIv, El; Tip cbpiv etitiECCIACV 1).
Prov. Min.
Toto decorato boye, in. cauda dcfccit2).
Prov. Lat.

1332 Tot boul mi l'a bent

*i la cáda a nstenit.
A. PANN, II, p. 28.
Acelq Infles ca proverbul 1331.
* .6,
1333 Omul fail bin e ca robul legat de mäim.
GR. JIPRSCII, Opincar, p. 43.
Preot C. &mow/am, c. Cosovéf, J.
Afehedirtfa. I. IORGULESCU, inv. C.
Bata-de-Aramci, J. Mehedinfi.
Veal Vita.
Omul fara ajuthre nu OW sii full nimic.

1334 Boh unit' la pasune,

Lupul nu 'i pote répune.
A. PANN, II, p. 157. HirrrEscu,196.
Arati puterea unirel i a infelegeriI.
LEUL, TAURII ;I VULPEA
Leal vidénd trel taurl tot-d'a-una We° dragoste, {d Impreuni umblind, nu
cutezi a lovi asupra taurilor; ci ad trimis pre vulpe ea sA 'I gilcevésel 0 si 'I
despartA, atuncea Leul asupra flelsce cAruia deosebl ad lovit, 0 le-ad ficut Mr
pad; adicA, le-ad dat pe cap. Dm. TICHINDEAL, p. 34.

S'a oprIt la ad& dupa ce a mAncat tot boul.

ldem.

dacoromanica.ro
330 PROVERBELE RObaNILOR

*&
1335 Boul cu bivolul anevoie trag la jug.
ben. GOLESCU, Mss. II, p. 85.
P. IsPIRESCU, Rev. Istor., I, 453.
Preot C. BONGETIANU, inv. O. Cosovéf,
J. Mehedintt. I. IORGULESCU, inv. o.
Basa-de-Ararna, J. Mehedinft.
AratA nepotrivirea lucrurilor (GoLucy).
Boerul i calicul nu pot s'o ducfi impreunA. C. BUNGETIANU.
ll ne faut pas lier les asnes avec les chevaux, Oice Francesul.

1336 Val boul (bouhn) care '1 injuga,

Si umbla ca sa impunga.
A. PANN, II, p. 55.IIINTEscu, 19.
Cel slab trebue sa se bupue fall Impotrivire celuT ma! tare, pre-
cum i sluga stapfinuluT, nevésta barbatula
*
1337 S'a dus bou si s'a Intors magar.
A. PANN, IL p. 5. Arnasco,18.
*
S'a dus boil Fl s'a intors vaca.
I. CREANGX, Arnint., pag. 13. L
BXNEsc , proje or J. Roman.
*
S'duse boil Fi veni vaca.
D. A. MILESCU, Gopep. Macedo-
nia. D. DAN, Nevesca, Macedonia.
META COSTAIsDIN, Molovi,te, Ma-
cedonia.
Se çlice pentru eel cad n'all sciut.s4 se folosésci de, Inv6titura
care li s'a dat.
e N'aI au4it cA unul, ci-ca s'a dus Mali b u la Paris, uncle-a fi acolo, 0 a
venst vaca. L CREANGX.

De re! duce un magar la lerusalim sau la Ifecca, tot mcigar-

se va intorce, Oice proverbul Persan.
Simia semper et ubique simia 1).
Prov. Lat.
Andar vitello e tornar bue 2).
Prov. Ital.
*
1338 Ie'l bou sa'i rémae viteh.
Da Ao. J., Bérlad, J. Tutova.

I) Mahnutele sunt In tot-d'a-una si pretutinden =Mute.

S) A merge viol at a se Int rce boti.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 331-

A luh mult 0 a lash cu putin; a ha lucrul din maim 0 a lash

cu nadejdea.

*A
1339 Tot un bou si-o held.
L CREAMIX, POV., p. 37.
*
Un ban §'o beleet.
In ctisatorie in tot-d'a-una unul din soff este mal bun 0 mal
harnic decat cel-l'alt.
aNevesta acestul sAtae era muneil6re ;ii bung la inim5, lar a celul bogat eri.
pestrip la mate qi fórte sgdrcita. Vorba veche :tot un bou # o betel.. Jot*?
CREANOÀ.

Vesll in ezei térea, I, p. 265, Dumneçleu i Sfcintul Petrea pe-

pammt cuvintul pentru care Dumnesleu a hnpreunat in casatorie
lene l cu harnic, un ticalos cu imul de tréha, orI un prost cu un
cuminte.

*
1340 Asa se mta boli.
Da PROF. SION, Bdrlad, J. Tutova,
L ARBORE, J. BUZgth.
Sa sice cand se uita cine-va la 6re-ceçi este cu gandul la altele,
sau despre acel care, cum mal slice Romanul, se últa in curu dra-
culul.
Raspuns ce se da acelor e ail intréba suparall pentru ce ne uT-
tAm la dlniT, intocmaI cd Francesul °and slice: Un chienregarde-
Uen un évéque.

1341 0 sa 'mi lei boh sa mifs lag' cu caru 'n drum/

A. PANN., ILI, p. '125.
Arad nepasarea.

*&
1342 Boului al-nu, paserh aripi, povara nu sunt.
Preot C. BUNGETIANU, c. Cosooël,
J. Mehedinit.
Omul Oda, fara a le simti,_sarcinele sail cusurmile pe care i
le-a dat natura.
Turcul slice : Iochiiize 1) boimin, ve cuma canat lit c deildir 2)-

1) Litera pe care o time:tam u se pronunta la Turd ca in limba germana,

sail ca u la Franced.
') Boulta carnet pasera aripl povarit nu sunt.

dacoromanica.ro
-332 PROVEASELE ROBIA.NILOR

*p
1343 Bat betrin cu baer rolu.
I. UNESCO, prof. J. ROMan.
Preot C. BONGETIANII, o. Cosovét J.
Meheclintt.
Veldt Cal.
Se Oka cind cine-va se imbraci sad cauta all Insusi un lucru
nepotrivit cu starea sad cu virsta lul.
Tdranul obidnuesce a atirna de gittul animaleler tinere cite
-ce-va rosu.
vieille mule frein doré i precum çlice Dennna de Sévigné:
Quand on n'achete pas un visage neuf, les atours ne font pas
un bel effet.

4344 Cine pune boil In card ,cu dracu ii sc6te

Orne.
I. EINESCII, prof. J. Roman.

$'a pus bob, in cdrd cu dracul dar are sd'i

saitei tetra c6rne.
L CRekrzoi, Pou., p. 250.
Ve0 Drac.
Tovirasia cu ceI si viclenI este in tot-d'a-una pagubitóre.

1345 *All pune bou In cdrd cu cine-va.

Da E. SE VASTOS, 90.
Ve01 Plug.
A se Intovirisi cu cine-va.
*p
1346 De acum Inainte nu o sa mai fac bol bAltati.
A. PANN, Edifia 1889, p. 155; III,
125. P. ISPIRESCII, Rev. 1st., RI,
156. Preot C. BUNOETIANII, inv. a.
Cosouji, J. Mehedints.

N'o sd facem boibàlatL

S. FL. bilkRuat, Orn. I, 60.

D'acu 'n colo bine veçli

Ca n'o sà fac eú bai brezil
A. PANN, III, p. 15L
D'aci lnainte, n'o si maI facem trebl lnsemnate, n'o si ne mal
r.pricopsim.

4347 *A umbla dupi (a vroi) bol bAltatl.

LAIIRIAN MAXIM, I, p. 116.
A dori lucrurl anevole de capetat.

dacoromanica.ro
 DESPRE AN1MALE 333-

1348 A mho la boi breji.

Da Z. J., c. Fedo;tt, J. Tutova.
VedI Ca/.
Adicil a se pricopsi; se dice intr'un mod ironic, acelui care se-
fudulesce.

1349 A nu fi in totl boil.

LAURIAN & MAXIM, Glos., p. 78.
Fa. Den, 1,153.
A nu fi topboii a-casa.
BARONZI, p. 43.
*
Nu 1 sunt t9ti boii a-casa.
P. IsPnitscu, Leg. p. 264. B.._
P. iligottr, Etym. Magn., 122.
N. Gn. Iontscu, Inc. c. Mamornifa,
J. Dorohot.

Par'ca nu i sunt totibou a-casa".

FR. DAME, I, p. 32, 153.

Nu'i emit' mai nici °data' boii a-casa.

I. CREANOÀ, Pov. p. 111.

Pare cci nu si-s boii a-casa.

Da E. SEVASTOS, p.64. Da SOFIA
IIXDEJDE, 61.M. CANIAN J Icut.
A fi nelinktit, nemultamit, sup6rat; a nu fi in bite mintile;
a%é o pagubi; a fi bolnav.
iNu erad acunt mas met odata bolt a-casa; ha chlar se Muse buclu-
cap, hirtfigos i de tot hapsin». I. CREANOL
Nu se p6te, Delmne feresce, sl 61 fata acelula.
Bine omule, pare di nu fi-s bolt a-caed; cind 1-II spun el eu Is aceea,
cum de nu mè credl ?» Da E. SEVASTOS.
aDe cate-va oile gainea asa lincedénd. Nu 'i erau toft boit a-caed, velL
bine, cfi puterea lul se afli acum In sinul fiulul de Impèrat.) P. ISPIRESCII.

Vedl, la cuvintul Bob, discutiunea D-lor Laurian F,d Maxim in_

privinta acesteT dicetorT.
0?) Tip Innnn' flor); 41Xacrav.
Prov. Elin.
Nunquam enim meos boves abegerunt.2)
Prov. Latin.
') Nid odatA nu mi-a luat, nu mi-a gonit bolt.
Idem.

dacoromanica.ro
-334 PROA/811MR ROMAN1LOR

*p
1350 A lasi pre cine-va in boh lui.
A. PANN, Edit.,1889, p. 166; III,
133.IltuTzscu, I7.N. GIL Ions-
scu, inv. o. Mamornita, J. Dorohot.
A nu'l sup6ri, a nu'l nemultumi.
*p
4351 A-1 luti boh de 'nainte.
L BXNescu, prof. J. Rontan.
L IORGULESC, inv. o. Bata-de-Ara-
tna, J. Mehedinft.
*
A l'uà boli de dinainte.
M. CANTAN, J. /art.
Ve41 Plug.
A 'I pune In neputing de a lucrà.

-1351° *Cap de bou.

M. CANTAN, J. /art.
Se Oice despre omul prost.
In tétá. Rusia de sud, i rare-ori in Téra-Romlnésel, se di
acésti porecla Moldovenilor, prin alusie la marca !dril care este
un cap de zimbru.

1352 Lapte de bou.

LAURIAN t MAXIM, I, p. 242.

A poftit gi el la lapte de boj:t.

P. Isrnuocu, Rev. Ist. I, p. 232.
HINTEscu, 87.
AdicA lucru care nu se aria.
*
1353 A fi bouhica4at.
Ve0 Vaca, V te'
Se dice de omul prost.
*L
1354 linde nu sunt boi, ieslele sunt curate.
Preot C. BUNGETRANII, {ny. O. Co-
sotlf, J. Afehectinft.I. IORGEILESCII,
inv. c. Baja-de-Arama, Jud. Me-
hedints.
linde nu muncesce nimenI, mAncarea lipsesce. Se afli In Prover-
bele lul Solomon, XIV, 4 sub o forma cu totul identid.
*
1355 A merge ca cu boh.
FR. DAME, I, p. 153.
Adici förte incet.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANINALE 335

43556 A rémine ca boul la 'Arta nona.

BiNESCU, pro f. J. Roman.
Ve4I Vifel.
Adica ufinit, zapacit.

BREAZ
Ved! Bou, Cal, Vaca.
4356 A nu fi mai brea&
P. ISPIRESCU, Leg., p.73.
A nu fi mal deosebit, mal norocos, me bun, mal de,tept de cit
alfil.
cA doua-4i pandi i cel mijloeiti; clara niel el nu fu mat breas, ci se in-
tórse la tatal s6u Cu nasul in jos a P. !mama.

43566 Cine se nasce breaz, breaz móre.

IORD. GOLESCU, Mes. II, 82.
Sé Oice pentru mi din fire réu nariviti, ce nu pot schimba
niravurile cele rele. (Gousscu).

BROSC
4357 Brásca sta in ape bune.
IoN Mtcu, c. Basegx, J. Faleiu.
Ve41 Fdnt anta .
Acésti (peala nu este deelt expresiunea unui fapt constatat
prin experienta. Br6scele nu vietuese de cdt in apele bune
de béut.
Da Elena Sevastos in Povestea luí, Durnnedeu. si D. I. Moisilu,
In Sezatórea II, p. 143, Legenda Maicei Domnului culdsà in
Transilvania, ne ari dat doué variante in versurl a une legende
férte respinditA la top Romknii, i care esplia acésta credinta in-
teun mod s,upra-natural.
Reproducem o versiune a acestei legende publicatd de D. M. Lu-
pescu, invéfitor din judelul Suciava, in &zatórea, I, p. 177.
POVESTEA MAICE1 DOMNIULUI.

A fost odati un om mare, cut topor mare, si s'o dus in padurea mare, ca sé
't'ad lema mare, si l'o scos in camp mare, s-o fleut bisericI mare, cu nouè
cu nouè altare, Cu ferestrele spre Sfantul Sare. In altarul cel mare pedea
Santa Maria-Mare; in altarul cel mic seda. Santa Maria-Mica ; in altarul de
margaritar tsedea Malca-Domnulul de cetei i slujIa. GUA in c.ArtI, cata in tóte
pArpole, ca sé vadi pe fiu-su, pe Dumueleu. Pe fiu-sti Durnneyleu nu l'a vélut,
ci o vNut pe Ion, Sant-Ion, nanasu lul DumneOeu.

dacoromanica.ro
336 PRO VERBELE ROMAN1LOR

De cat loe l-o vddut, inainte i-o epit cu pir galbdn pand-a pamint, ndfriml.
inainte i-o 1ntins, cales i-o cuprins :
Hel! loane, St Ioane I n'al vdrjut, n'al 1ntilnit pe fiul med, pe fiul tdd, pe
Dumneled?
De vddut nu l'am vdrjut, de patimd-am audit, call chinuird cânil pAgAnil
de Jidanl spurcall nebotezatI; corand de spinl pe cap pusu-l-o, cu brill de clu-
linl incinsu-l-o, in sus svirlitu-l-o, trel rani fAcutu-l-o, trel pahare de sange
cursu-l-o, cdnil de piigani de mare bucurie bdutu-l-o; cat bdut, bdut, cat mal
mult irosit.
Malca-Domnulul cAnd a aulit, a suit un munte mare ascutit, ca o simceat).
de cutit, pi s'o dus acolo ca sá.yt pue inima sA-01 (acá Sama') singura ; dud a
ajuns acolo, s'o topit ca cdra muntele pi s'o sleit ea auru.
O sciut un bulAtau a) mare MA fund; eand o ajuns o fost prund, ad fost rd-
mas numal o lécd de baltiti, din care o epit o br3scutd.
Of malcal ce te vd1carerl, ce te tanguepal spa tare?
Cum nu m'oiu vAlcdra pi cum nu m'old tangui dupd fiul med, dupi Dunk-
neyled ?
Maki! nu bagd sérni, nu te vAlcirit apa tare, ci pi et am avut dol-spre-
dace puiporl, p'o venit o rata forforata pi i-o cAlcat pe toll °dad. pi numal
unu o scdpat, care-o fost mal mititel pi de drag ce ml-o fost, I-am pus numele-
Busutoe.
Ia sa-1 vdd pi ea, broscuti.
Busulace, vin la mama 'ncece !
Tare era supdrata Malca-Donanulul; dar cand l'o vdqut
Cu nisce piclare lascardtele,
Cu nisce mani lAbopele,
Cu nisce ochl bolditel
a embit a ride, p-o luat Malca-Domnulul pe brava, p-0 svirlit-o cu picloru,
p-o jis: br6sca unde n'a fi, apa sa nu fie buna de bgut.s
Si s'o luat MaTca-Domnulul pi s'o dus inainte; p-0 intilnit pe drum Cu map-
ter de lemn pi l'o Intrebat Malca-Domnulul :
De unde vil, meptere de lemn.
Da viu ad m'o chemat Jidanil sa le fac o cruce de rdstignit ; el o is s'a
fac upard ca s'o putem purta, da ea am facut-o mare, ci este lemn destul.
Malca-DomnuluI bldstemat apa
Sa lucri cu anu
sa capeis banu.
pornit tot inainte Melca-Domnulul pi s'o intilnit Cu un tigan; tiganu de
departe o ylis
Bund cales, maid!
De unde vil, meptere de fer?
Da vin ci m-o pus Mang si fac pirine; ml-o dat fer putintel pi Ind mu
mal furat din el, ca sA nu fie piremele grase sA-1 dad de tot pe fiu-tu.
So das odatd Cu ctocanu
Si sa cape Ç; banu.
Si s-o dus inainte Maca-DomnuluT, p-o ajuns la Jidanil unde s-o chinuit
Domnul Hristos, p-o intrat in casa la Jidanl. Jidanil tocmal atunal sA puneau
la mese. Atuncl au strigat Jidovil
Ce mull pe fiu-tu, pe Dumne¡leu? El este al pdptelea pèrete; cat singe
i-am bdut, cat i-am irosit ; atuncl va Invii el, de unde este de la al piptelea
pèrete, cand a canta cucopu isla cA-I fert, p-a bate din aripl, p-a dud; pi cand

Ascutisul cutituluT.
A se omorl singur, a se smucide.
laz s'Iodos cu br6sce multe.

dacoromanica.ro
 DESPRE ',EMULE 337

a miga pAstrAvul lata cl este fert, p-a evi din blid d'ara. Atund el ultándu-se
la Malca-Domnulul, -cucovu o Inviet vi o evit din blid afarA, vi ad cintat ;
pastrivul larA-pi ad evit din blid d'ara pi ad Inviet; el ultándu-se In blid, pAs-
trAvul ad dat din c6dA pl i-o stropit ; pl cucopu a batut din aripl ca sá cante vi
lar i-o stropit pe obraz, vi de atuncl pestritl ad rAmas vi el pe obraz. Domnul
SfAnt ad evit de unde o fost pi s-o luat pe drum Jidanl dupA Malea-Domnulul
de di cu fuga pi svirlei Cu bolohanil. MaIca-Domnulul lui bolohani, pi-I
s'aria Inapol vi din bolohanl se flicearl ouè rovil. Intrebat Jiclanil ce sunt
acelea? Malea-Domnulul au qis cA : sunt oud rapii, del astA-yll este yliva de
Papel pi va fi cit va fi lumea.
Cine scie povestea asta pi n'a apune-o, 11 va luù Malca-Domnulul de mána
stInga, pi '1 va duce pe puntea strImbit la mese strinse, la fäclil stinse; da cine
a sei o p-o va spune la an, la lung, la sAptilmánA, 11 va lui de mana drépti vi-1
va duce pe o punto latA unde se juded dreptif cu Intelep;i1 pe la mese 'ntinse,
cu pahare pline pl cu fAclif aprinse.
Inteo varianti a aceeasI legendä, culési de D. S. Mihaileseu, In.
vegtor, partea privitere la bresci suni. precum urmézi :
Nu tocmal departe mal merg6nd, se IntlInesce cu o br6sci care o IntrébA
Ce mal plángT, Malca-Domnulul, pite mal vAIcAreveY? Eu am avut do1-
spre-lece puiporY, milite!, frumuvel pl bolditei, venit o n'AA forfor6tA pi
mi-o luat pe totl odatA, vi n'am mal rAmas de cát cu unu, mititel pi frurnu,sel.
Malca-Domnulul li cere vadi vi ea. BrAsca 11 strigA
Tomo, Tomorcice, evl din busulóce, vin la mama 'n
CAnd 11 véld Malca-DomnuluI, Cu teltA scArba ce avea o pali rtsu vi melici
a'a pe bréscA :
Tu cánd 11 muri, s5 nu te Imputescl; de-Y muri Cu fa¡a 'n jos, sA te In-
toral cu fata 'n sus; unde s fi tu in fdntana sa se faca apci t'una.
Adici unde nu pete trai bresca si nu fie api pentru beut.

1358 A face brasca pantece.

I. CREANOX, Pov., p. 242.
VOY Apl.
Se slice acelor carl béu prea multi api.

1359 î brasca mica este, dar gura mare face.

LORD. GOLESCU, M81. II, p. 99.
I. BINESCU, prof. J. Rotnan.

br6sca e mica dar gura ei 11. mare.

I. ARBORE, J. Buzau.

Br6sca mica' face gura mare.

REINSBERO-DGRINGSFELD, ap. G.
DEM. TEODORESCU, Cercet. p. 30.

Se 4ice pentru cel miel, cand cartesc (GroLescu); precum i pen-

tru emeng de nimic, fui valére si farä lusemnitate, earl vorbesc
multe dinduV o importang pe care nu o ad In realitate.
22

dacoromanica.ro
338 PROVERBELE ROMÀNILOR

Ile geAHK% CCfp210IGrk, m rpoinico 110eTit 4)

Prov. Rut.

1360 Bresca s'a mäniat pe baltä.

ioRo. GoLEscu, Mas. II, 87.
Ve41 Vim&
Sè dice pentru eel mid, and ad manie p6 eel marl, ce nu vor
sa-1 scie clè CI (GocEscu).

1361 Uncle sunt bresce, trebue sa fie (0) lac.

G.MUNTEANII, p.60. HINTESCU,19.
VeçlT Lac.
Aratä neapèraia impreunare sail fling( a dot& lucrurl.
Dove ghe xe rane, ghe e aqua 2)
Prov. Ironer.
Where there are reeds, there is water 3).
Prov. En pi.
*A
1362 i brásca 'ql intinde laba sa o potcovésca.
KAROLY Acs, p. 81. Preot. C.
BuNosTimiu, inv. o. Cosough J. Me-
hedinfL
Ca i cel mic si slab care vré sa se asemene celut mare §i pu-
ternic
§i säracul cautä o viétä maT btmä. C. BUNGETIANU.
Vedt La Fontaine : La grenouille et le boeuf.
*A
1363 A cere lane de la bresce.
D. ENESCU, inv. Zansostea, J.
Dorohos. K. A. ZAMFIRESCU-DIA-
CON, ¿ny. C. 'titsbenis, L Dorohos.
A cereun lucru care nu se afla.
'Thou x6xaç .11.rel; 4).
Prov. Elin.
Ab asino lanam5).
Prov. Latin.
*
1364 Plin de noroc ca bresca de per.
CREANGX, Ansint., p. 12.
Da Z. L, e. Fecte;ts, J. Tutova.
Brotacul nu 'I mare, dar canta cu putere.
Unde aunt brdsce, e al apà
23 Uncle e papura, acolo e ai ap.i..
2) Cori Mina mAgarului.
2) Cori lina de la magar.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 339

AdicA farä noroc.

Creangä dä acesteT (;licétorT un inteles cu totul deosebitisi care
_nu se cun6sce nicäerT.
Au regard des lettxes, d'humanités, de cognoissance des an-
Aicgues histoires, ils en. esto yent chargés comme crapault de
plumesa. RABEL4IS.

-1365 Tipa ca brásca in gura sérpeltu.

LAURIAN MAXIM, II, 1167.FR.
Damk, II, 89. L MitatmX, prof. J.
Prahova. L ARBORE, J. Buzë
Vedi
Ca acel care se crede sag este in adevär in mare primejdie.
aSetill sorbea apa de prin bait' i lézurl, de se sbnea5 pescil pe uscat i tipci
-1.r6sea in gura ;erp tus 1) de secetà mare ce era pe acolo s. I. CREANGX,
Pov. p. 247.

-1366 Pana la genunchm bréscei.

I.CREANGX, Antin,t., p. 5. FR.
DAME, L 157.
Adici Rode putin. .A lucrh, a Invèlà petal la genunchiu
-brdsceig:

4367 A se face brósca la pamint.

V. ALEXANDRI, Poes. Pop,p. 260.
G. DEM. TEODORESCU, Poesit Pop.,
p. 293.A. PANS, III, p. 134.
A se ghemui la parnint de fricä sau ca semn de umilinti.
.E1 cade inainte-I, se face jos br6scd..A. PANN.

BROSCOft
-1368 Broscoml cand incepe, bite cele-l-alte brósce dup.&
el striga.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 87.
Adici eel mici dupl eel marl sa léu. (Gouscu).
Bellt ein hand, so Klaffen sic alle2).
Peov. Germ.

') In Creangli espres'unea ante Int6rsi.

Un cane iatra, Indad Intl% f i

dacoromanica.ro
 340 PROVERBELE ROMANILOR

BUFNIT A.
*
1369 Bufnita nu clocesce privigheton.
P. ISPIRESCII, Rey. 1st., I, p. 453..
IIINTEscu,19. S. FL. MARIAN
Orn., I, 253. Preot C. BONOE-
TIANu, inv. c. Cosovet, J. Mehedin(t,
I. lonGutEbcu, inv. c. Bata-de.
Arama, J. Mehedinft.
Se dice despre parintiI si copiI. Un om réu nu péte face ce-va
bun.
Neque imbellem feroces
Pro generant aquilae columbam 2).
HORAT1U., IV, 3.

OESTE yeip ix oxfOoN ESacc T6E.caL, oa'Cletxtvflog 2).

THEO OMS.

Adler briiten Keine Tauben3).

Prov. Gertn.
*
1370 A fi o bufnita.
*
A trat ca o bufnitä.
Sa dice de acel 6menT ursuzi carl fug de lume, duand o viélk
retrasa si singuratica.
Bufnita, ca si -Vote pasarile rapitére nocturne, traesce retrasa,
alungata fiind de téte cele-l-alte pasen.
O legenda raportata de D. S. FI. Manan explica in modul ur-
mator viéta singuratica pe care o duc aceste pashr.
LEGENDA
Striga 4) dintru inceput a fost Impératésa preste tote pa drile din lume. D.n-
Sind forte rea, mal rea chlar si de cat o adevérata stiica sau strig6lca, asuprind
din cale afara pre poporul séu, O ne 'ndreptatindu'l Cu Multe de t te, popo-
ml, ne mal puténd rabda, s'a sculat asupra el i a voit numal de cat s'o prindl
pi s'o more.
Striga, de fricA ca sa nu dee cinstea pe ruOne O sa nu i se curme viéta pen-
tru tot-d'a-una, a spnat de cu buna-vreme putina, aseunrjéndu-se de minlea
poporulul séu, O de atimel tne6ce apol niel-odata nu ambla 4iva ea mal na-
inte, ci numal ntiptea, teméndu-se p't acuma ca, daca va MIAU giva, pasé-
rile vor prinde-o td vor omori-o.
Si a avut kita dreptatea sá se ascunda, del, pana O 'n (-Ana de asta-dl, dad
véd cele-l'alte pasèrl pe vre-o striga ea sbóra litia, se léu dupa dinsa oi nu se

I) *i din acvila fiords& nu se nasce porumbelul ce! bland.

9 CacI din miulcine nu se nasce niel trandafir, nicl zambill.
Acvila nu clocesce porumbei.
Care se mal numesce si Buba-cu carpa.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 341

lasa pini ce n'o prind; Yari dupa ce au prins'o nu se Iasi nicI-de-cum pini
ce n'o scarméni cum se cade.
Acésta e risplata Strigel pentru cA, pe cAnd a fost ea Impiratési, s'a aritat
aya de crudi i tirani fati Cu supuvil sil.
Vedl legenda de la cuvintul BUHA.

BUH

4371 A fi o buliä.
S. FL. MARIAN, Ornit. I, 215.
Nevestele, dar mal ales fetele earl nu se grijesc cum se cade,
carl nu se lag 0 péptänä mal adese-orl, ci umblä cu capul sborlit
infoIat §i dupuros, sunt ast-fel poreclite de care popor.
Se dice adese-orI 0 de o persänä care se bosumflä wor, area cu
geed i se 'Ate intra in voie, Ti care sta retrasä de lume. S. Ft.
MARIAN.
O doInä din Transilvania dice:
De tin& mi insuraI,
Si WA buhl lual.
Nu sciu orl nevésti,
Numal mitihali 'n casi;
Scelte capul de sub 01,
Fug vacele din ocol.
ViteiT se mal omor,
CA gindesc cA-1 beta lor.
Tine, Dórnne, ce ml-al dat,
CA bine in'al cumpitat,
Numal capul nu ml-al spart 1
RomäniI din Transilvania explicA fugärirea bubAI de catre cele-
i-alte pas6rI, and acestea o zaresc la lumina dileY, in felul urmAtor.
Dupe ce povestesc cum ochlul-boulul a ajuns, invelind pre Vultur, si fie
ales Impiratul pisérilor, au inceput tote pisirile a 'I fugriri. Ochlul-boulul a
intrat lutr'o borticici de unde nu '1 mal putii aimenea smite. nand pisirile
sfat, hotAriri sa strijuésca la horticica aceea pAni '1 va lovi fémea vi va fi silit
si ésa sing,ur afari. Fie-care pasire trebui si stee de straji.
Sosind rindul pe Bulta, acésta fiind de firea el somnorési, nu stete mull pi
adormi dusi.
Cum simil Ochiul-houluT ca buha chirme eyi din bordi vi spill putina.
Cand big,ari cele-alte pasirl sama de ce s'a intimplat se umpluri de minie
vi se porniri la fug,i uncle duprt Ochlul-boulul, lad altele dupi buhrt; dar nu
prinserl pa nicl una.
De atund buha nu cutézii si Amble Ohm, cid piserile unde o vid, alérgi
dupi dinsa tot batjocorindu-o, voind ca s'o prindi vi s'o omére, pentru ci In
Ion sa fie devtépti F.i si pizasca cum se cade pre Ochlul-boulul, ea a adormit,
el a swat ea prin urechile aculul de la mértea ce '1 aytepta.S. FL. MARIAN.
Vedi legenda de la cuvintul BuFsiri.

dacoromanica.ro
342 PROVERBELE ROMANILOR

1372 Ciuha,
Buha,
Din padure,
epte ai
De cand te
Netegióra nu erai!
S FL. MAR IAN, Ornit. I, 215,
Versuri prin care RomâniI din Bucovina Ad In rIs pre femeile
car! nu se grijesc niel odata cum ar trebui sA se grijéscii.

1373 Era sa '1 beie buha.

Ccit pe ce de nu l'a beut
S. FL. MARIAN, °Matt. I. 209,
Se aude fórte des in Bucovina i InsemnézA : erà sa Ora de frig
erà sa deoere.
In acest proverb, ca i in tóte cele-ralte privitore la Om ile din
acésta familie, Int lnim credinta genera cci dinsele sunt cobitore
qi prevestitóre de rèll.

BUHAiU
1373 b A fi buhaiu satului.
M. CANIAN, J. Iai.
AdicA desfrInat.

CAZA
Vedi Potc6 a.

CAfE
1374 A apuca ca cam matul.
D. CANTEMIR, Cron., II, 8, in Etym.
Magn. p. 1393.
VedI Gale.
Adicá fArA a alege, pe apucate.

CAL
Veçli a Ard, Arm asar, Bot, Capestru,
Casa p, de Departe Drum, Femete, Friu,
Gustare, Ham, Mawr, Mare, Musca,
Orz, Cap. I Pasce, Pon a Sefeld, Sta-
*In, Titter.
Cail RomAnescT, i In deosebY eel din Moldova, erail vestitT odi-
ni6rA gi se exportan pAnA in Germania de Nord c.ti Danimarca.

dacoromanica.ro
 DESPRF ANIMALE 343

vioimiril oc5riau pre Moldovenl Intaiu de le qiceau epap, . ION NECULCE

II, pag. 253.
Call Moldovenescl in partea muntelul sunt miel, 0 la faptura aseminea
eelor RuseseI, in a férte vit to0 i r5bc15.torl la lucrtt, 0 la copite ap de tart,
eAt nu au trebuinla de a fi potcovitl, albl macar a merge orl 0 la ce dru-
murl grele. lar in partea cAmpulul sunt cail mal marl 0 mal frumosl la fap-
turA, potrivill la picldre, mal lull pi mal durT, 0 nu sunt lubitT numal de Polonl
0 de Un un, ci 0 de Turd, earl au 0 prove' : Adzem dilbert Bogdan
bargiri n es hurd'r, adie5 : un tindr P isan, 0 un cal Moldovenesc sunt mal
laudatl de cat t 1 cela-l-al T.
Impre urul mat gunlor M ldoviel se mal gasesc inca pi herghelil marl de
cal sebatiel, carT nu sunt cu nimic alt o elitI de cel dome ticT, ci numal el
sunt mal miel, si c pitele de o palm5 de late, virterse pi rotunde. Pie ace.gtia 'I
cumpèrà Tatar.1 de Burreac, pi 'I tin orl pentru o petie, orI p ntiu servicTul
cas I. C5c1 de pro tot n5, and este vre o parte de acelea adapate cu ploi ne-
contenite, prefac du-se ca o tnlaOin5, atuncl detetmind el o i pi locul unde
sa se aduie, pi t l empl aceI de prin egan u'l Implu de cl iote pi sblérate.
Decl cail cand aud e tel cad resuna din t te p5t tile de pe c5mpl, fug res-
pandit! fat 'o p r 0 alta, 0 nu gisese Ind un loc sa fie farà de vulet. Si ca
ace t chp II tn* 5 in nuilocul vre u iul p s de acele mlascior6se, pro care'l
num sc Gh o r, de und T p nt u cop.tele lor e le late nu p t se mar fuga,
ci rem'n acol 1 all ; pi na 'I ucal ap i Tataiil cu sagqile, pl Cu suhtele
pt ind pe o é 5 0 vil, 0 1 imp rte c intt e din01 dupa placerea
Dnt. C NTH I D scr. Mo d. pag. 32-33.

4375 Daca m6re calul

Ii vedi pe jos halul.
A. PANN, I, p. 136.IItNTEseu, 23.
Acest pioverb ne-a r6mas din timpi rile and, a nu avé cal, In-
semni a fi sArac. A se apropià de : e ca ludi p'intre ailarast.
In vremurile invasiilor TatarescI pi ale haiducieT, perderea ca-
luluT insemni adese-orT perderea vieta.

1376 Cal cu minte, calauza prostului.

I. BINEECU, prof. J, Ron ian.
Francesul uréza, omuluT distrat i preocupat, un asemenea cal
pe care '1 numesce : le cheval du père cana ye.

1377 rare calul, ii remáne sdua ; m6re omul it rémane

numele.
BARONZI, p. 61. HINTEscu, 23.
Ne Simla a ne pastri numele nepAtat.

1378 Calul, cánd stapdnul nict cum él vede, in pr6sta stare

se vede.
IORD. GOLFSCU, MS8. II, p. 24.
Vern Stapdn.
Adia cele ale caseT, ciind stapanul nu le vede, in pr6stA stare
l'eMAU (GOLESCU).

dacoromanica.ro
344 PROVERBELE ROMINILOR

1379 Dintr'un cal tigänesc ese unul boeresc, si, mat des,
dintr'unul boeresc, unul tiganesc.
DAM, Calend. Rom., 1892.
Despre copil i pärintiI lor.

1380 Cine are cal ticalos,

Jumatate umbla pe jos.
A. PANN, II, p. 75.HINTcscu, 22.
Cine are tovaras nerod pagubesce.

1381 Cine cal strain incaleca, curind descaleca.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 79.
Ne aratä cá cu luau strain nu ne putem sluji multii vreme (Go-
LEscu).

1382 Nu incalea calul vecinulut ten.

A. PANN, Edit. 1889, p. 176.
Acelas In[eles ca la proverbul 1381.

1383 Cine n'are cal,

Sa urce pe jos la dél.
A. PANN, LEI, p.110.IforrEscu, 22.
Saracul sä se multumésa Cu ce are.

Chi no pc) andet in tirosa vaga a pe'. f)

Prov. Milan.

Them that canna ride maun shank it. 2)

Prou. Scotia.

1384 La calul naravit pinten ascutit.

AL. DUMITRESCU, p. 122.
Omul rèü nurnaI de fric.A asculta. Acest proverb pare a fi o tra-
ducere a dicerit Francese : A méchant cheval bon éperon.

1385 *A umbli dupa cat verylt.

I. BINEscu, prof. J. Rontan.
Locutiune din Moldma care corespunde, In Téra-RomânéscA,
OkaOrel : a umblci dupä icre veryi, adicA dupä lucrurI cad nu
pot fi.

1) Cine nu pote merge In trAsurA el umble pe Jos.

2)C ne nu pote merge cu trtisura trebue s3 u nble pe Jos.

dacoromanica.ro
 DESPRE AMBULE 345

*A
-1386 A spune la cal verdi pe pereti.
I. CREANGX, Pov., p. 179. FR.
DAME, I, p. 178. Preot C. BUNGE-
TIANU, ti/ID. C. Cosovet, J. Mehedintt.
A vorbi minciuni.
Citim In Rabelais, L. I, c. 24: .Geux de Chaunys en Picardie,
-sont grands jureurs et beaulx bailleurs de ballivernes en matière
de singes verts, adicA in privinta povestelor i palavrelor.
*
1387 Cal verde si Grec cu minte nu s'a vedut.
P. IsPIREscu, Rey. Ist., I, p.455.
V. FORESCU, Folticent, J. Suczava.
*
Cal verde qi Sirb cu minte!
I. ARROBE, Jud. Buzétt.
*
Cal verde qi Armen cu minte.
M. CANIA1N, J. lap..
Se dice despre lucrurl carl nu pot fi.

4388 Cine vré sa umble calare, sa sufere besinele calului.

P. ISPIRESCU, Rev. Itt., H, p. 156.
Vecp ifagar.
SA suferim cusitrurile celor pnnti, cAnd cu eI ne slujim.

-1389 Calul dé dar nu sé cauta dupa dinti.

IORD. GOLESCU, Afss. H, p. 24. I.
G. VALENTINEANII, p. 30.AL. Dumi-
TRESCU, p. 120.
* 6.
Calul de dar nu se cauta in gura.
C. NEORUZZI, I, p. 249. V. Fo-
Rkscu, Foltic nt J. Suctava. H. D.
ENESCU, inv. c. Zantostea, J. Dorohoi.
*A
Calul de dar nu se cauta, pe (pre) dinti.
LAURIAN SE MAXIM, I, p. 340; Glo-
sar, p. 217. P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,
I, 455.-1. IoNEsco, ir, 133. DEIN-
SBERO-DÜRINGSFELD, II, p. 172.
Dr IosEF HALLER, I, 336.FR. DE.
L 179 & 335.E5t. POPESCU, inv. c.
Cioconesci-Marginen;, J. Ialomitza,
*L
Calul de dar nu se cautei la dinti.
BARONLI, p. 53. HirEscu, 23.
Da E. B. MAWR, 102. K. A. ZAMFI-
RECII-DIACON, bit). C. Stiubenit, J.
Dorohot.

dacoromanica.ro
316 PROVERBELE ROMANILOR

Calul de dar nu 'I caup la dinp.

KAROLY fiCS, p. 80.

Calul de dar nu 'l catet de mused la mdsele.

V. A. URECUE, Cony. Liter. XXI,
p. 1105.

CaNI daruit na se cautet la ding.

BArtoNzr, p. 65.

Lu darvejtu calu nu se cavta dinti I)

Frt. MJELOSICH, Rum. Unter.,I, 12
*
Callu luizit nu s'mutrésce tu dinp. 2)
D. DAN, Molovite, Macedonia.
XENOFONTC CAPSaLE,. Pirlepe, Ma-
cedonia.
*
Ca/u pi-4 p4cliesi, nu s'mutrésce tu dinti.3)
N. ST., Nijopole, Macedonia.
Vedl Alagar.
AdicA darul nu sé cercetézd dé ce pret este (GotEscu), . i orl
cát de !ilk san prost va fi trebue primit cu multumire.
Non oportet equi dentes inspicere donati4).
Prov. Latin.
Cheval donné ne doit-on en dens regarder,
Chose donnée doit être louée.
Proverbes vulgaux mile Sidcle.
Look not a gift horse in the mouth5).
Prov. Engl.

1 390 Cal bun si invetat, dar rén calare t ra incaleoat-

I0FUL GOLESCU, Mss. II, p. 24.
Adicä norod bun, dar stapAn WI (GotEscu).

1391 Cal bun si frumos, dar cam bésinos.

IORD. GOLESCU, MS8. LE, I), 24.
Se Oice pentru eel buni, dar cu Ore-ce cusururY (Gouscu).

') La cal daruit nu se cauta dintil.

9) Calul &milt (haritzit) nu se emit& la din'.
9) Calul ce-I peechee nu se cautii la dintl.
) Nu trebue sa te uTtl la dintiT calulul derult,
9) Nu te ulta la gura caluluT dtlruit.

dacoromanica.ro
 DESPRE AVIMALE 347

1392 Calul cunesce ce calaret incaleca.

IORD. GOLESCU, Mss. II, 24.

Calul cun6sce ce orn il incaledi, pe fie-cine 2212

träntesce.
A. PANN, II, p. 125.
Adiee supuqiI pe stapAn (Gouscu).

1393 i calul cânci cunesce ca prost calare t el mena, friul

jos el arunca numai decät din gura, si pe calar4
jos él trentesce.
IORC. GOIESCU, Mss. H, p. 97.
Se slice peutru cel ticalos stapiin, and supuqiI luI, cunoqcen-
du-I nevrednicia, orl ca-1 schimba, ori ca sé départeza de la el
(GoLEscu1.

1394 Vrei, calule, orz ?

LAURIAN MAXIM, I, p. 341.

Mandnct, calule, orz ?

LAURIAN MAXIM, II, p. 530.

Calule, mandnet orz ?

P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p. 455
I. atsEscu, prof. J. Roman.

Calul nu se intrébet daca vré orz.

LAURIAN MAXIM, I, p. 341.
acelui care te in taba daca primescI un lucra cend scie
siguranle primesci.

1394b Manânci, calule, fên ?

I. IOROULESCU, inv. c. Basa-de-
J. Mehedinti.
Acelas inteles ca la numerul 1394.

1395 Calul in tirg, I tirgul in case.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 24.
Se s'ice and urmam óre-ce unde nu se envine (GotEscu).

1396 Calul bun se vinde din grajd.

A. PANN, Edit. 1889, p. 96 & 1759
II, 64. H/NTESCU, 23. FR. DAME,
I, 179.

dacoromanica.ro
348 PROVERBELE 110bals111.011

Calul bun din grajd se vinde,

?I max bun pret pe el prinde.
A. PA, II, pag. 106. HiNTE-
scu, 23.

Calul bun se cautd §i In grajd.

I. G. VALENTINLANU, p. 49.

Callu bun s'vindi pe pihnie 4).

D. A. Mn..E-cu, Gopep, Macedonia.
VEKII Artnasar, vaca.
Lucrul bun e cunoscut de toll si nu are nevoTe de a fi laudat.
On ach'teie les bons ch'vds se stci 2).
Prov. Wallon.
De beste paarden vindt 111811 op den stal, en slimme
kren gen tangs den tveg ').
Prov. Oland.

4397 Callu sod bunlu si di sum mutafe s'cunosce 4).

D. A. MILESCU, Gopep,Macedonia.
Lucru bun se cunósce in tot-d'a-una dupa óre-ce semue.

1398 Pana nu incaleci calul nu'l cunosct naravul.

A. PANN, Edzt. 1889, p. 106.

Pdna nu inca lec calul,

Nu '1 poi cun6s-e naravul.
A. RON, II, 13. 111.HINTEscu, 23.

hicalecd calul ca sa-i naravul.

L BANESCL, prof. J. Ronzan.
PanA ce nu trAescI sau te slujesd cu un om nu '1 pog cuu6sce
bine; se dice mal ales de feme cad, inainte de a se casatori, nu
prea se cunosc ce vor fi mal tArdiu.

4399 8i pentru calul schlop se gasesce chirias.

A. PANN, Edit. 1889, p. 106.

8i pentru calul schiop se gasere surugiii

A. PA' 4, II, p. 17.IINTEscu, 23.
Niel cigar fetele cu cusururf nu remtln nemaritate.
Calul bun se y nde a de la 1 sle.
2) Call cel bunl se Cu péri din gra d.
1) Cao eel mai bunl so Osase n grajd, a rabie pe dumu mare
4) Calul cel bun si de sub nyelitore (cergii) se cun sce.

dacoromanica.ro
 DEsPRE AN1MALE 319

*
1400 Ali alerga calul.
LAURIAN .g. MAXIM, I, p. 341.

Lasa sa 'qi, alerge calul cat o vré.

A. PANN, Edit., 1889, p. 113; II,
100.HINTEsco, 23.B. P. Ilisntl.,
Etym. Magn., p. 829-830.

Lasa-1 sa'p j6ce calul.

I. CREANOÀ, P011., p. 219.
*
Lasa see& Pee calul cat o vré.
I. BXNESCIT, pro f. J. Ronzan.
A 'T face téte voTele; a se frhminth, a asudh mult, . i cum dice
Italianul: Fare correre la cavallina1).
Sciti eu nisdravaml de ale spdnulul; si, si fi vrut, de demult i-as fi Scut
pe obraz, dar lasal sa-p. maz Oce calul.a. I. CauNai.

1401 Calul rhos gasesce copaciul scortos.

ION NECULCE, Letop. Mokl., II, 284.
Se dice peiatru cei de o potrivh.
RAmase atunce totA cinstea si chiverniséld dupA Die Cantacuzino Visterni-
cul, d'impreund cu Panaiotachi Morona biv vel Postelnic; carlacestl dol boerl,
cluverniseau pre Antioh-Voda, si se potrivTau amindol ace.sh boierl lute° fire,
dupA cum se lice : calui rtios gaselce copaczul scorfos; ill/I, mindri, minci-
no4, fdtarnicl.... I. NECULCE.

1402 Calul rhos se scarpinä dé copaciu scorboros.

'ORO, GOLESCU, MSS. II, p. 24.

Calul rhos, se scarpiva de copaciul scrobos.

A. PAM!, I, p.135.HMTEscr, 23
Adica dupa patima i tamaduirea (Gouscu).
*
1403 Léga calul unde dice stapânul.
I. CREANGX, Pm, p. 224.
Trebue sa asculff pe acela care are dreptul de a porunci.

1404 La calul cel bun, o lovitura numai di este indestul.

Ioao. GoLEscu, MSS. U, p. 38.
Adich pd eel in;elep:I cu un cuvint i numaY 61 fad sd ini:e-
lega (GoLEscu).

I) A '§I alur A iépa.

dacoromanica.ro
350 PRO VERBELE ROMANILOR

4405 Cal bétran nu se mal ins,* In baiestru.

lillm. GOLESCU, Mss. II, p. 24.

Calul bdrcin nu se tnvata in buestru.

A. PANN, Edit. 1889, p. 28 .4c. 171;
II, 3. FR. DAME, I, 163.

Calul bgtrcin, un rnaestru,

Nu '1 pott invetà 'n boestru.
A. PANN, III, p. 154.

Calul b6trän nu Mal invata a judt.

C. NECRUZ7I, I, p. 250.

Calul beträn 7/U mat invata in buestru.

BARONLLI, r. 51 .LAURIAN s?.. MA-
XIM I, 341.

Calul bètran anevole invata in buestru.

LALRIAN & MAXIM, Glos., p. 402.-
M. PASCLLECU, La tntilnire, p. 8.

Calul bell-tin 7/U se 'nvatti la buestru.

Abecedar Ilu twit, p. 29. Hu,
TEscu, 23. FR. DAME, I, 179.
*
Calul beträn nu se mai invala in buestru.
P. IsvinEscu, Rev. Isl., I, p. 455.

Calul bgtrcin buestru nu invata.

I. G. VALENTINEANU, p. 9. Da E.
B. MAWR, 88 & 104.
*p
Cala Wträn nu se mai invata la umblet.
K. A. ZAMFIRESCU MACON, inv. C.
iubenii, J. Dorohos.
* ,6,
Calubgträn nu se Inca invatä a mergela cimblet.
S. MniAmiscu, ?czatárea, I, p.220.
*
Cal b'étérn nu si 'nvéta aravani 4).
D. A. MILESCU, Gtpep,Macedonia.

Adici cdf b6tranY nu 'T me schimb nAravurile (Gouscu). Cu

greu 1nvalA sau se deprinde omul, la 136trine;e, cu obiceTuri nol.

1) Cain bdtran nu se Invatli buestru.

dacoromanica.ro
 DEPRE ANIMALE 351

Non facile vetulics canis est in fune docendus4).

Prov. Latin.
De castiier cat qui est vieus
Ne puet nus hom venir à cief2).
Croniques des dues de Norman-
dte, XIZIO Sidele.

1406 Calului nici-odata sa nu lei credinta.

A. PETRESCU, Curtea-de-Arge$,
J. Arge.
Vet;II &mete.
AdicA sa nu te incre0I niel singe, niel tovarAsuluI tèu.

1407 Barbatu si calu sa nu '1 credi, cänd ill pare ca merg e

mai bine, tocma atunci te trántesce.
ST.111mAILEscu, $ezatáre, I, p.221.
Ve41 Ferne e.
Niel odata femeIa sa nu se mcréda bárbatu luI eI.

1408 Calu i femeia sa n'o dai pe mâna altma.

S. MinXILEscu, . ezat6rea, I, p. 220.

Calul §i nevésta sa n'o dat pe mcina altuia.

IDEM, Caiend. Rom., 4892.

Sa nu 'It daz altui calul i nevésta.

A. PANN, 111, p. 101.
velt Cane, FemeLe.
Acésta slicere se explica de la sine. In poesiile poporale intil-
nim adese-orI expresiunea dragostei de care RomAnul este him-
fletit pentru calul i nevésta
Ce 'ml-e drag In lumea asta:
Numal calu i nevésta.
Calu m calaoresce,
Nevésta mè premenesce.
Iordache Golescu i Anton Pann povestesc fie-care o snóva pri-
vitóre la acest proverb. Reproducern ambele vermin'.

VORRX POTRIVITX.

Un vecin merse la vecinul sgu sa-1 céra magarul, qa. mér01 pina' In tirg.
Vecinul :

1) Nu e ugor s Invet1 pd cdnele bélran la funjo.

D'instruire dal qui est vaeux ne peut nul homme ven'r b. bout.

dacoromanica.ro
352 PROVERMLE RODIINILOR

TrebuTa dragi sA vil mal nainte, cii acum nu este aci, l'am dat altula
s'a dus cu el. Aasta Viand incepit migarul a sbiera. Cel ce se rugi il Vise
Iata mig,aru aicea. Cel-l'alt Al rispunse Curios lucra mi se pare, sit.
crell mal mult pe migar de cit pe mine. loan. GOLESCU, Mss. I, p. 815.
POVESTEA VOEBif.
Unul avènd poft.1 si mérgi la téri
Dupi trebuint5, Intr.° qi de vari,
Duandu-se 'ndatI la un ore-care
Geri' armisarul, sciindu'l ci are.
Acel it rèspunse . frate, rèu iml pare
l'acésta nu-s acurn in stare,
Ca nicl Wei minute nu sunt inca bine
De and l'am dat altuI, prieten ca tine.
El il ruga larasi Viand: da-ml dar Calul.
E I frate, rdspunse, and 'l-al spune halul
De mili -I al planpe vi nu mi l'al cere,
Ca sti 'n ,,rajd, Stracul, numa 'n tret picere.
El il di-mi Incal M igarul.
ApoI l'am dat, Vise, tot cu ArmasaruI.
Cand qise acesta, In rrajd dobitocul
A sblerit sorocul.
El aulind dise: cum nu e aice ?
Uita-te el sincur ci e in grajd 'ice.
Frate I II réspunse, Warn cinste la ti le,
Daci ciel Maarul mal mult de cat mine ?
Tu nu scil ca 'n lume e icala asti
Ca, sa nu 'fi das a tus Caltd Nevésta.
A. PANN, III, p. 101.

1409 Calu unde te träntesce, acolo bate'l.

S. MmXILEscu, $ezaldreo, I, p. 220..
Pedépsa trebue sa urmeze neintArdiat gre.éla.

1410 Calul, dupa ce trece drumul, lar flamändesce.

I. BLigscu, profesor J. Roman.
12 line satiü ca §i calului care dupei, ce trece-
drumul, far fleimanVesce.
S. MMXILESCU, ?ezatárea, I, p.248.
Se dice despre acele lu .rurT cart nu tin multa vreme, ca 0 man-
carea la cal.

1411 Manama ca qi calul, pdn'ce mdre.

i. BINESCU, pro f. J. Roman.
Se dice de acel cari vecinic flamandesc.
*
1412 Cal betran cu chingd ro§ie.
EN. POPESCU, inv. c. Ciocaneses-
Marginens, J. Ialomifa.

dacoromanica.ro
 DESPRF ANI ALE 353

*p
Cal betran cu baer rop.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.
Ve (;11 Bou
Sè dice cAnd cine-va se imbraca sau cauta ail ins isi un lucru
nepotrivit cu starea sau virsta lui.

4443 Calul dé e cal, si tot se poticnesce.

lORD. GOLESCU, Mss. II, p. 24.
P. Isvoi seo, Rev. 1 t., I, 455.

Tot calul se poticnesce.

Io o. GOLESCU, Mss. H, p. 69.
*
Calul de e cu patru piclóre qi tot se poticnesce.
A. PANN, Edi .18 9, p. 23; I, 79.
P. 'SPIRE co, .Rev. I t., I, 455.

Calul ca e cu patru p.c óre §i tot se poticnesce.

Bx ON/I, p. 62. H witscu, 23.

Calul ca re e cu patru piclóre vi tot se poticnesce

BARONZI, p. 69.

Fie calul cdt de bun, tot se poticnesce el cand

,Fi ceind.
P. Isri Es u, R . I t , III, p382.
*L
Calul cu patru pic óre i poticnesce, cu ateit
ma mu t omul.
V. F RESCU, F lttc ni., J. Suc a a
*L
Un cal are patru pzczóre ,2i tot se poticnesce.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamost a,
J. Dorohot. K. A. ZAMFIRE co D1A-
C ON, n . K n , J. Dor h z.
Adica piste putinta a nu gresi omul (p. 24); adic,a tot omul
ve5asce (p. 69). (Gou Cu).
Un cheual a q tatre pieds et si chict. XV° Siècle.
Se povestesce ca un membrual parlamentului dinToul usa, spuse
acest proverb reelui Francid, vroind a scusA tribunalul din care
facea parte, de hotarlrea nedrépta pe care o pronuntase In aface-
rea Callas... vFie pentru un cal, respiiihe recele, dar o herglielie
ntrégA I ,

23

dacoromanica.ro
354 PHOVETIBELE ROMANILOR

Cade un cavallo, che ha quattro gambe 1).

Prov. Ital.
A horse may stumble though he have four legsa).
Prov. Engl.

1414 P6 caIul cel mai iute qi mai tare 'n gura nimio alt
el supune decdt friul si zabale tare 'n gura.
hico. GOLESCU, Mt11. II, p. 57.
Ne arate cum se pot supune cet rel qi cumpli!i (GoLEscu).

1415 A fugi de. ca calul de strechie.

I.SLioncl, C n Liter., V. p. 8.
Arata lupia i frica cu care ne depertam de tire-ce.

1416 Calul e aripa omului.

B. P. IR pm; Etim. Wagn., pag.
1667; Fagot. ,i. J. Braila.

Calul este aripele ornului.

B. P. HA DE E jm. Magn., pa .
1667 . J. Mus 1.

Arate folesele pe carl ni le aduce.

1417 Pre cal sa'l hranim prietinesce si sa'l mänam dus-

manesce.
AL. MARTINIA. , J. / fov. BARBU
COIN TANTINESCU, Cart. Cit., III, 12.
Se intrebuintéza cu iuele ul s u nat irai, precum i despre
A la montée ne me presse, a la clescente ne me monte, dans
la plaine ne m'epargne, dans l'écurie ne m'oublie tu auras un
cheval pour la vie, dice Francesul.

1418 Cal schiop pus la alergat.

A. PAN , I, p.104. HINTEscu, 24.
Despre ce! nevoia I can nu pot fi de niel o trébe.
*
44(9 Nim cal, nim magan
I. G. VAI L'ITINEANU, p. 48 S. 49
Preot C. BuriaETIAND, inv. C. Co-
sovef, J. Mehedinft..I. Ionotn.F.sco,
inv. c. Baza-de-Aranta, J. Mehe-
dints.
9 Cade (2i) un ca, care ar p tru p'cióre.
2) Un cal se p6t porcnI, cu té e a ara patri] pie Ore.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANINALE 355

Veçll Cana.
Niel dintre col bunT, niel dintre c14 pro,ti.
Stirpiture, lipsá de caracter, flexibilitate. C. BUNIGETIANU.

-4420 Din cal, magan

¡orto. GotEsco, Mss. II, p. 88.
P. IspinEscu, Rev, 1st., 111, 161.
I. G. VALENTINEANU, 32.

Ajunge din cal, magan

A. PANN, II, p.64. EInnEscu, 96.

Ajunge din cal, migar

$1 catar din arma sar.
A. PANN, III, p. 70.IInsTEscu, 96.
Po sit pop., ap. FR. Diodt, 1,479.

A ajunge d'n cal, magan

G. MUNTEANU, pag. 122. L Io-
NESCU, III, 50. M. CANTAN, J. kifi.

Nu te face din cal, ?vagar.

RCINSBERG DCRIINGSFELD,11, p.316.

A face din cal, mayar.

1. CREANOÀ, Pov., p. 253.
Se Oice and scob6ra pe 6re-cine in mal mic cin, in mal rnia
-slujbe. (Got.Es o); precuma injosi, a ruinh pre cine-va.
Ean, a cultatT, m T, dar d cánd 41 pus vol staVnire pe mine, (Pica Gerilà?
Ap I nu n e face, d n cal i agar, ei v6 vetT gasi mantaua Cu mine. Eu ts
bun, c.it is bun, dar pi c'nd m'a scéte cine-va din rabdare, apol nu-I trebuTe
nicl timan de lal impotriva mea I. CRCANGX.
Nu mè faceis din cal zagar, ocar5ndu-mè ea pe un om de nimia.)
I. CRFANoX.

'Ag tznon in'ovou; p.Eta6a64xxveLv4).

Procopius.
Ab equis ad asinos 2).
Prov. Lat.
Hann stè af hestinum en stökk uppa asnann 3).
Prov. Island.

1) De la cal am trecut la magart

a) De la cal la m garl,
1) S a scoborlt de pe cal i s'a mil pe ruegan

dacoromanica.ro
 356 PROYERBULE ROMAN1LOR

*
1421 Di pi cal pi gumar I).
D. A. M1LESCU, Gopep, Macedon
Ve ll Arm sar.
Se dice despre acel care a scapétat.
*
1422 A da cal qi a lu magar.
1. BXNEscu p of. J. liman.

Az dat cal pentru mugar (asin).

KARGLY Acs, p. 80.
A face un schimb pauhitor.
*
1423 Calu pasee mide '1 priponesm.
I. B NESCU, p of. J. Rom n.
Omul a se multu é c .0 sh 'e , cu posi ia luT In lume cAcT
precum di .e p etul,
.... Vera flt patientia
Q t qu'el r e est fa .
Idee pe cale Fra ce u1 o expi'ma p in: Ou la eh 'ore e t att
alee ti faut qu'e e ln ou
*
1424 A fi a ajunge) cal de pos e.
L AN MAXIM, I, p. 341. B. P
H ,E .Mg ., 63 .
DA ; I, 179.
A nu ave odihn5, a i in are' at c 1 to g eutiitile.

1425 Calul sperios de beOna sa se sperie.

I D. G L cu, M . II, p. 24.
*
Se sperie ca calul de be§ina ta?.
DIAL Z ISN , J. I fov.
Sé dice pentru cei fri o I F sfloqI (Go E CU), gi mal cu sérng d
acei care sé sperie fara pricin5, de nimicurT.

1426 Iql face spanna singur, ca calul de vint.

A. PANN, III, p. 52. HINTEscu, 179

hl face naluca ca calul.

Huqcscu, p. 117.

,) De pe cal a 1 un ) p A ar.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMA LE 357

Se sparie ca calul de tropotul sat' .

HiNTEscu, p.479.
Acelas infeles ea la 1425.

-1427 Care are cal nu are livade si care are livade nu

are cal.
D. A. MILESCU, Gope:t, Macedonia.
Ca omul särac, cäruIa in tot-d'a-una if lipsesce cite ce-va.

-4428 Nu cäuta a amagi calul cu sacul desert.

D. CA.NTEMIR, Descr. Mold., p.67.1)
Mad vreI sá aVngl o fluid intrebuintézi midl6cele priincióse
pentru acésta.
«In ce mod se put tin Otto Inuit fata cc Moldovenit, o au at 6tat el 0/16 la
-evidenta, In COI ca drept cuvint dice proverbul despie : Nu vinézei sepurii
cu cániz, met cauta a aniagi calul cu sacul de;ert. El tineau c'd e mult mar
bine a Irnbldndi prin lingusin taurul cel nedumerit al Moldaviei, a c6rul fe-
lo-itate nu adata o au simtit spre dauna lar, de at a 'l domoli f urórea prin
f rta. Et perau ci cu timpul se va desbracá de natura sa feroce, si mal sea-
On' din putere, va sta singar ca sa fi ferecat in catene.0 DIM. CA.NTEMIR.

4429 A callui nu li se maca carnea, ma innaticul. 2)

D. A. MILEscu. Gopep, Macedonia.
Omul valoréza p in inteligenf,a, pria metesugul pe care '1 are,
ci nu p in larlile trupuld s6u.

4430 Callu bun singur s'adavzi orzul. 3)

D. A. MrLrscu, Gopefs, Macedonia.
Omul bun singur ieI croesce vié'a, traTul pe care 'I va duce.
*A
4431 A scòte pe caii inainte.
Da Z. J. e. Fedegt, J. Tutova.
A sc6te pre cine-va din mil*.

4432 Un cal dinteun tintar.

G. DEM. TEODORESCU, Cercin., p.81.
*
A face un cal dintr'un tintar.
LISAVETA TEODOR, Bdrlad, J Tu-
tova.
VeI Tintar.
Se dice acelor ce sciu a incondeià cu atata dibäcie la cät fac
o namilä din cel mal mic lucru.
.) Din grrséld. pag. 67 port& numerul 51.
') Nu se mananea carnea, ci umbletul calultn.
Calul bun singur 11 adaoba (progtitesce) orzul.

dacoromanica.ro
358 PROVERBELE ROMANILOR

Vendere languid) (umis sail per fumos.1)

Prov. Latin.
'EXipavra ix p.V.a; 7tote-C.2)
LUCIAN.

Far in cavagl ord' in muschin.3)

Prov. Roman2.
*0
1433 Cal de baffle.
LAURIAN & MAXIM, pag. 341.-
L BINESCU pro f. J. Roman.
Lucrul sail argumentul cäruI se bizue maI mult cine-va Intea
discutie sail batr'o afacei e, ca i o§tasul odiniera caluluI sèii de-
Wale.
*
1434 A uniblà dupa cai moll'.
VedT P tc6va.
A 's'i cheltui vremea In zadar, a cäuta sa se folosésca de la lu-
cran I de nimic.
*
1435 A sci cdt 'Ate cui-va calul.
LAURI/a; & MAXIM, I, p. 340. --
L BXNEscu, pro f. J. Ron an.
A sci cat 11 duce capul, pana uncle i se Intinde capacitatea.
&pare quanto corra il cavallo d'alcuno. 4)
Prov. Ital.

1436 Ca calul la tarite.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 372,
Aratä placerea eu care facem ere-ce.
allotil, dupi eAte-va 4i1e, and se maT potoli vilva, venirà larasT, fiind ea se-
dedulciserä ca calul la large, sc6se cAril milile, 0 ...oP. ISP1RESCU.

1436b* 'La vara cailor.

M. CANTAN, J. hp. LISAVETA_
TEODOE, Bérlad, J. Tutova.
Adica In toIul veril cand sunt caldurile cele marI, i dä strechia
in cal.
*
1437 A tine ca calul näravul.
Se çlice de aceI earl avénd deprinderl rele nu sé pot desbara dé ele..

1) A vinde Ice-va) prin fumurl.

1) Face dintr'un ele fant o mused.
1) A face un cal dintr'o mused.
4) A sci eta (OLE) mar& calul cul-va.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIbIALE 359

1438 A deslegi calul de la gard.

FR. DAME, I, p. 179; II, 56. L
CREANGX, Pov., p. 152. Preotu C.
BUNGETIANU, int.), cotn. Cosovét, J.
Mehedinit.
A se hotari; a vo .bi pe sleau, inteun mod lamurit.
..Desléga °data calul de la gard, si sciu si eu atuncl, de oiu ajunge Cu si-
nitate, ce-1 al tit' si c -I al meu. . I. CRLANGX.

1439 vi-a legat calul.

G. MUNTEANU, p. 122.
S'a a.evlat, s'a linistit.

1440 Cunoscut ca un cal alb.

A. PA N, III, p. 19.HmEscu, 41.
B. P. 114D U, Etim l. Mag., 705.
*
Cunoscut ca un cal breaz.
Adicti 1'6 te cunoscut, ea o 1- e lucru mat ncob'cInuit.
Connu comme le loup blanc ou le loup gris.
Prov. Franc.
Er i t b kannt, ' e ein bunter Hund. 4)
Prov. German.
Esse cono sic com furtie. 2)
Prov. Fem.
*
1441 Ne-am pricopsit cu caz cu tot.
I. CREAMIX, Amint. p. 114.
Se (pee cand nu am fac tt ni .1 o isprava.
*
1442 Trage ca calul la lesle.
I. 13XNEscu, prof. J. Roman.
I. Mayne, pr f. J. Prahova.
Arata traberea de ii ling cu care facem 6.e-ce.

1443 *Trage ca calul la graunte.

A. PANN, II, p. 95.G. MUNTEANU,
72. IluiTEscu, 491.
Acelas hueles ca la 1442.

') E cun scut ea un can griveia.

2) A Et cunoscu ea ur ice.

dacoromanica.ro
360 PROVERBELE RODiNILOR

1444 Cum trage calul la traista cu orz.

I. CR1,ANGX, POV., 116.
Ve4I Traistd.
Acelas inteles ca la 1442.

1445 Opt un cal.

I. BINESCU, profesor J. Roman.

Alba 'nainte, alba la r6tet,

Oigea Old pe de-o parte,
Ha ! opt un cal, ca nu-s departe Galata, ha !
I. CREANOX, Pos., p. 108.
Se Oice n bätaTa de joc a lipseT si a saracieT; cad la cel sarac
un cal -frame sa muncéscá cat opt.

CAMILA
Veig Bogat, Musca, Ttnfar.
1446 Cämila cand era un ban, nimem nu da niel un ban;
acum cá trece piste suta, ne intrecem Cu suta.
IORD. GOLESC1J, MSS. II, p. 32.
Sa çlice pentru pretul märfurilor, &and sè urca dupa vremI (Go-
LESCII).

1447 Gaud n'ai, camila de un ban e scumpa.

A. PANE, II, p. 71.I-IngEsm, 117.
P. IsPmEscu, Rev. Ist., I, p. 456.

Saracul nu cumpéra camila de un ban.

I. ARBORE, J. Buza.

Säracul nu cumpéra camila când este de un ban ci

cu o sad de lei.
L ARBORE, J. Buzau.
Pentru cel sarao lucrul, cat de eftin sä fie, tot scump se soco.
tesce.
POVESTEA VORBII
TatAl lice un bEat,
Ulte, striga la mezat
O c5milä de un ban.
E proa scump5, fé.tul men,
IT Ilse el oftand greu,
p6te strigi un an.

Tat5 ! lar veni qicènd.

O c5mill in tirg vInd

dacoromanica.ro
 DESPlit ANIDIALE 361

Si cer o une de lel.

Il rispunse el Acind,
Dule fitul meu curind,
Na di baniI si o lel.

riul sèu prlvind la el

It dise, ard ce fel
Inteun ban n'al vrut su lel,
S'acum scumpa intr'atAt
Fu-,1 gata numal de eit
Si dal o mie de lel ?

Vise el : nu te mil a,
CA ef tina cand ra
N'aveam banul si o You ;
Dir acum mia de lel
O scoseI pi o dedel,
CA avul de unde s'o iéu.
A. PANN, II, pa. 71.
A se asemenh Cu aceea§I sndva povestit6. de Ispirescu In modul
urmator.
EFTIN §I SCOMP
T t , am it un I oa eftin ; bine ar fi sA '1 cumperl, ()be un june ca de
ept spre-O ce pana 1 d ui-yleel de anl tatAlul sita, pli ) de bucurie.
De und scil tu c.A este eftin, pi cine este cel ce 11 vinde ? Intrebl pi-
rintele.
Este u i orocit, tata, tispun e jun le, carula '1 a murit pina acuma
mal mult1 bol. V ele, bruma 'i-a m 1 se pat, le a schimbat pe banI. El
voesce si se apuce e alt-ce-va, cae! cu vitele n'ate noroc. Boul ce i-a rimas
Inca, te h t it d dé pe ce l'o da, num tl Sd scape de dinsul pi nn
sesee si '1 Tan, d.
Si In ca r 1 at ?
Ea l'am tocmtt, pi 11 pot e t cu y 'o cincl-leel de lel.
E te seump, dragul tater.
Surprins de ris unsul tatulul s u b etul june Lisa ochit in jos, tAcia, pi se
.duse intr'al sal . E .a convms ca tati-s u scie ce spune.
&tala care pina a i f is e cain aspra ca acistA familie, se induri In cele
lin urtni, p de un catd d vtem incepu a '1 Limbi.P.. ce punea mana, bitri-
nul, totul 11 esta, spre b ne.
Dupa vi 'o dol anI de la acésta, bitrinul se interse a-casi inteuna din
cu un bou frumos. Airé de ce prinde °chita' cand se ulti cine-va la el.
Fiul ami vi, u t bitaturi un ast-fel de boa, alerga la tati-siii intr'un su-
fiel pi plin d bucurie 11 'Me :
De la cm n cumpirat boul a ta, tala?
De la obor, tAlucule.
Si l'al luat mal eftin de cit care '1 gisisem ea mal anter/ ?
Ba nu ; pe acesta am dat mal mult, de pi acela, niel nu era proa. Boul
ce ve« In ~una mi tine doud sute de lel.
Boul ce toetnisem eu era numal cincl-lecI de lel, pl atuncI ml-al is ca
este scump, tata drta.
Apa este, fitul m u. Acésta o oic pi acum. AtuncI boul cu einel-lecl de
lel erit scump, fiind CA n'aveam banl. AstA-ql, acesta ca doud sute de lel, este
.eftin, ilind-ca de la mila lul Dumneleu, am putut lega pi nol gura pinza.
Acésta s'o lit minte In viéta dunut0e.
I'. ISPIRESCU, S'Idee, p. 21,

dacoromanica.ro
362 PR OVIIRBELE ROMiN11.01t

1448 Camila cerand cómo urechile 'watt perdut.

D. CANTIttd1R, Lit. iarOg/., p. 152.

Camila cercand córne pi-aft perdut pi urechile.

D. Ctarronn, /st. Ierogl., p. 102.

Cebni/a c6rne cercdnd pt-aii, perdut pi urechile.

D. CANTEMIllt, 1st. Ierogl., p. 387.

Camila cdnd s'a dus la tirg salt cumpere

córne, pt pi-a plerdut pi códa ; pi Camila
cdnd s'a dus la tirg salt cumpere cercet pi
't-a pierdut o urechie.
Ion!). GOLESCII, Mss. II, p. 24.

Camila vrénd sa dobdndéscd c6rne pi-a p er-

dut (perdut) urechi(e.
A. PANN, Edit. 1889 p.78; III, 105.
IIINTEscu, 39.P. ISPIRESCII, Rev.
Ist., L p. 456. GA SUR, Ls . po-
por., 215.

Aft cercat camtla sa 'i pue cercei la urechle pi

i le-a fi taiat.
Magasin Ist ri; IV, p. 107.

Vrendalui camila c6rne, résa Find pi-far-de

urechi-argmase I).
ANDRE10 AL BAOLNIU, Cart. Aleg. p.107.
ve01 Cercel, Corn.
Se Om pentru ceT lacomT, te se silescsa dobAndésca mal mult si
pIerd §I ceca ce all (G LEscu).
Acest cuvint se trage dintr'un vechiu proverb grecesc care se
aflA in Istoria 135zantini a luT Nichefor Gregoras: Camilele o data
au trimis la Jupiter cerendul córne. Superat la auçlul acestei
carerti, staptinul Olympului lua urechile camilelor fara a le
dec e6rne.
Camelus desiderans cornua, ctiam aures perdidit 2).
Prov. Latin.

') Vrand amine c6rne, dInea !Ana sl !Ark de urea! r6mase.

2) Camila dorind ante, 5i-a perdut 51 urechile.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALS 363.

GANE
Vec;11 Entinta, Bumbacar. Cdtea, Ci-
aban, Faramttura, Gaina, Giurgzu,
Gura, lerna, a Latrd, a Laudd, Lup,
Mojtc, Mtla, Noroc, Set, Scalu, a se
Scarpiml, Lira, Vreme, Zapada.
1449 Cainii ce se inteleg cu lupil la turma ta, sgernesce-i.
din turma ta.
IORD. GOLESCU, Mss. U, p. 105.
Adica pe ministril ce së inteleg cu jaruitoriI departéza-I de no-
rodul tea (Gouscu).
Se slice i despre slugile neeredincielse.

1450 Multa can' latra pre urs, dara nici unufnu '1 muqca.
LAIMUN & MAXIM, I, p. 382
Ve0 Urs.
40 Nu te teme de amenintarile i cxiticele de!erte ale lumel,
cid nu-II pot aduce niel o paguba, daca tu fad bine.
20 Pe omul puternie mulp el vorbesc de Mi, dará niel unul nu
cutézit a-i face reu.

1451 *M'a intarilt canii sa al momag bun.

AL. MARTINIAN, J. Ilfov.
Nu te lega de 6menI daca nu al putere.

1452 De cate un canii lata

Credeam Sfintia-ta.
Capitan LUPAN, J. Falda.
A slis popiI Iiithrea sa, care '1 a,teptase multa vreme in zadar.
Se s'ice despre aceI can suut adese-orI inelatI in Weptarile lor.

1453 Numai un carne scurt de cede'

IORD. GOLESCU, M88. JI, p. 50.

Nu e numai un cdne scurt de cédei.

A. PANN, Edifia 1889, p. 153; 111,
124. 1. UNESCO, proles. J. Roman.

Nu e de cdt un cdne scurt de c6dd?

HINTEscu, p. 24.
Vek11 C6da.
Adicti multI §i multe lucrurl se asémene una cu alta (Gomal).

dacoromanica.ro
364 PROVERBELE ROMINILOR

gibt mchr als sinen bunten Hund

Prov. Germ.

4454 Canele une-ori inträ in bisericd, dar nim biserica

nu sé spurcd, nici cdnele nu sé sfintesce.
Vointa AN. X., No. 2694.
I. BINEsco, prof. Jud. Roman.
Se dice despre cel röT carT inträ unde mi se cuvine, ca de pildd
in slujbe pentru carl nu sunt fäc<1.

1455 Unde e o mortamune acolo cémii sé aduné.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 12.
Arata lacomia ernenilor (GoLEscu).

4456 Camele letra la luna tifitä néptea, si lipa nu '1 as-

culta nici odata.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 32.
vol a Latret.
Sé dice pentru ceI ce strigl impotriva celor ce nu '1 asculta
(Gouscu).

4457 De vreme ce tétd lumea te cundsce a fi cäne, tu tre-

bue sá flu cäne adeverat.
D. TICHINDCAL, p. 348. I. 13X-
Nnscu, pro f. J. ~tan.
In zadar ne vom impotrivi credintelor multimeI i, precum se
mal" dice : Cdal trei spua c egt bét, da-te de te mica* . A se
vedé in Tichindeal Fabala 126, Betrdnul, Tapul qi, trei Solda.

4458 Cdnii letra, vintul bate.

V. ALEXANDIU 8. LASCAR ROSETTI,
Mss.V. F RESCU, Folticeni, J. Sa-
moa. GR1G. Conv. Lit. XXII,
p. 244.
Vintul bate, cdnii latret.
C. Nroassus, I, p. 249,
*A
Cdnele bate, vintul duce.
N. Gis. IoNEscu, inv. o, Mantor-
nita, J. Dorohm. S. MinXsucscu,
ezatt5re, I, p. 220. I. BiNESCU,
prof. J. Roman.

Sunt mal m'AL cAni griveL

dacoromanica.ro
 RESUME AN1MALE 365

*p
Vintul bate §i, cecnii latra.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, 'inv. C.
pub nis, J. Dorohos.
Lumea multe vorbesce dar omul vada de sine. Cdnii. la -
tra caravana trece, in I. G. Valentineanu. p. 45 nu se lutrebuin-
tézh de cAt de aceT literati earl nu cunosc adevAl atul proverb Ro-.
manesc, 0 este o traducere ad litteram a unuT prove13 oriental.

1459 Lasd cdnii sa te latre.

Lasi lumea sA vorbesca i vedelT de ti.éba.
*
1460 Cdnd cdnii veghidza, lupii nu cutéza.
AL. DUM1TRESCU, p. 141.Preolu
C. BUNOET1ANU, inv. C. Cosa*, J.
Mehedinis. I. Ioncuurscu, tint*.
cont. Basa-de-Aratna,J. Mehedints-
CAnd omul ingrijesce de afacerile sale, lucrul merge ftirk nici o
smiutéla, nimeni nu Indrasnesce a'T face rAu.

1461
*ANu lasA sa te musce cgnele, fara sa smulgi din per_
LAURIAN & MAXIM, I, p. 382.
Preotu C. BOMIETIANU, c. Cosovel, J..
Mehedin(t.
Pedepsesce pe acel ce 11 face rAu, ca se nArAvesce.
Acest proverb vine de la credinta pe care o are Romanul cA, da ca
te murit vre un cane, t .ebue sA 'I smulgT treT perl i sa te afumI
cu el trece de sperletura.
Contre morsure de chien de nuit
Le mesme poil très-bien y duit.
Trésor des Sentences, mu e SidEle.
Han dsbiss heilt Hunshaar. 4)
Prov. Germ.
Vedl La Mésangère, Dictionnaire des prover:ms, pag. 501.

1462 Cela carele (brecu) che musca, guarag 2).

FR. MIKLOSICH, Runs. Unter, ,
PaK 7.
Tot acela care a facut vre un red il va vindech.

Perol de dine vindecA muecAtura de cane.

2) TM care (cano) muecA, vindecA.

dacoromanica.ro
366 PROVF.RBELE ROKANILOR

Acest proverb ne indreptatesc a gandi el credinta romanésca

41e la numérul 1461, se afla §i la Romang din Istria.

4463 CAInele ce musa, l'AM creeril i se turburà.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 33.
Adica cel ce pedepsesce, intaT mintea .6T lipsesce (GrOLESCIO.

4464 Pe mine céti caim m'au latrat,

Toti ají turbat.
A. PA»; Edit. 1889, p. 141;
106. IlmiTcscu, 25.
Mica nu-ml pasa de dinmani, cine s'a legat de mine a palie°.
Se dice despre ce! laudaro0.

4465 Nu 'ti sumuti camele,

Cui ai mancat péinele.
A. PANN, Edit.,1889, p.96; II, p.54
& 57; Archir, 7 .IIINTEscu, 24.
Pe mal marele tea i pe care 'l-al slujit nu 'I defaImb. catre

1466 Câinii spre paza sa hranesci, insa nu pé cei ce, ca

nisce lupi, incep a maneé din oile tale.
IORD. GOLESCU. M88. II, p. 105.
Adica nu 6menT cumplig qt jafuitorl la norodul tea (GoLascur).

1467 Câinii sunt paza oilor.

A. PANN, III, p. 53.HerrEscu, 25.
Da frica nu ne atingem de lucru sttain.

4468 Câinh atunci sé saturé, cand turme dé oi mor.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 33.
Sd dice pentra calugariI ceT lacomT, ce se bucura cand pIer no-
nicle multe, el el atuncl sé Imbogatesc (Gouscu).

4469 Cand sé bucura candi? cdnd mor vitele in sat.

IORD. GOLESCU, M88. H, p. 35.
Mica ceT scapatap sé inveselesc la rmirtea celor marl, asteptánd
la pomani (Gouscu).

1470 Caine pe ame laträ, si aude.

IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 33.
Adica totT striga i nicT-unul ascultá (Goliscu).

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALS 367

*
4471 Cdnele latrd, iar lupul tace si face.
II1NTEscu, p.24. FR. DAME, 11, 296.
Mal mult sd ne pazim de eel Mug si fatarniel.

4471b Feresce-te de ame mut si de om tdcut.

FR. DAME, III, 79.

1472 Un aine cum latrd, cei-l-altA ann dupa el sé lea&

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 12.
Sé slice cand unit dupi. alliT se leag la cele rele (Gouscu).

1473 Ulnae unde gäsesce usd deschisa, acolo nepoprit

intra.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 32.
P. 'muscat, Rev. ht., I, 455.
Arati obraznida n6strA, and n'avem impotrivire (Gouscu).
*
4474 Miele, de este cane,
§i tot opresce pe mane,
A. PANN, III, p. 70. AL. Don-
TRESCU, 126
Ne Itnvata prevederea §i economia.
Qui garde de son doter il a mieux d. souper, slice Francesul.

1475 Cimele si and dérme, la doman care gandul lui ést are.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 33.
Se dice pentru eel hrepitorl, ce pururea la hrapid gandesc (Go-
LEscu).

1476 Cánele care tine mai mult la om, el latra mat mult
la ()mein.
BARONZI, p. 52. HINTEsco, 24.
De asemenea si sluga care tine la stipAnul sett.

1477 Catnele Om nu-i da apa de cur, nu innéta.

Imo. &OUSEL!, MSS. II, p. 33.
Se slice pentru eel leneg, ce pand nu lein dé fótne, nu s'apucd
de mundt (Goascu).

1478 Camele pe lup dé gat 'l-apuca, lar p0 porc dé urechw.

Imo. GOLESCU, MSS. II, p. 33.
Arata niravurile dupd °braze (Gomm).

dacoromanica.ro
368 PROITERBELE ROMiNILOR

1479 Val de cânele care latra pe stapanui

A. PANN, HI, p. 55. IIIKEscu, 25.
Val de cel mic and se 141 de mai marele aeu, i sluga de stfipfin.

1480 Minele in adevër te latra si te muscä, dar §.1 este in.

adever cea ma' buna sluga si cel mai bun pazitor.
IORD. GOLESCII, MSS. II, p. 32.
Adie4 b6trAniI satuluT ì stgpinul tèriT (GotEscu).

1481 Miele focos numai itu is' sine cald.

Gánele focos,
Luz, i-e de fotos.
D Z. J., c. Fede ,tt, J. Tut ova.
V 41 Bogat.
Despre ceI bogati §i ne arnici.

1482 Ulnae dupa ce napiriesce, nu ne mai trebuesce.

GOLESCII, Mas. II, p. 33.
Adic4 orI-ce lucru dupa ce se invecheice, cum gi omul dupit co.
imbètrânesce (GotEsc ).
*
1483 .6.Cânele Turculmja nevoie, mananca si mere padurete.
I. ARBO E, J. Buzeu.

Cdnele Turculut a mdncat mere padurete.

AL. DIIMITRESEII, p. 130.
*
Canele NéaktuluY, la nevo e, mandnca ,71 mere-
padurete.
Da E. B. MAWR, p. 88. Pr ot C.
BUNGETTANU, MC. C. COTOtit, J. M -
hedinft.
Omul la nevoTe face ?i ce nu am vol.
Origina acestuI proverb trebue c.lutati in urmAtórea poveste
Un pa01 se liuda cu un cane, pe care 'I avea, dicènd cA acest dobitoc nu se
multumesce de cAt cu mincarI alese, 0 nu se atinge cu nicl-un chip de cele
mal pr6ste. Unul, cate era de fati, fiat IndatI prinseure ca 'I va Invite si mi-
nince de tóte, pini i m re pidurete. In ade%òr, lea cinele la dinsul 0, dupi
ce'! ti e cite-va dile nemincat, II duce Inapol in conacul pave!, 0 'I aruncal
In fati cate-va mere padurete. Bretulul dobttoc, mal mort de Vane, so repede
le minima Cu licomie.
Cum al putut si 'I InduplecI la una ca acésta? dice papa plin de mirare.
Cum face pi /aria Ta, Oise cel-l'alt, dud ne lel téte avutiile nóstre i ne
la0 muritorI de fóme. Mancini i nol atuncl, ca pi cinele acesta, tot ce putem
prinde ca si ne potolim fómea.

dacoromanica.ro
 DESPEE ANIMALE 369

A se vedé In G. Dem. Teodoreseu, PoesiI poporale, p. 965: Nérqui ¡Ana-

tor 0 .Rorndnul qi In N. A. Bogdan, Pore01 p. 156: Nénztul la battilie.

1484 Cänele imbétrânesce de drum, si (lar.)nebunul de gri-

ja alt ora.
A. PANN, Edit., 1889, p. 93; III,.
109. fluipscu, 24 FR. DAME, I,
pag. 178.
Proverbul ego4tilor. Ne invapi a ne ingriji numaT de ale as-
tre. A. Patin 11 aplicA acelor earl imprumuti pe alp!, vi in urmA
alérgl ca sä 's1 sc6tA banii, si cum slice un proverb Turcesc : Eu
dator gi tu grije duct?

1485 Ascunde-ti ciomagul de aini, ca mai 1'811 te musca.

loan. GOLESCU, Mss. II, p. 101.
Adicá feresce-te dé eel r61, cA dé '1 veT supérk maT mult te va-
timii (Gouscu).

1486 Cainele and latra sa nu '1 emu/a.

IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 105.
P. ISPIRESCU, .Rev. Ist., I, 454.
Adica pe cel cumplit, in furia lui sé nu '1 maT intarip (Gouscu).

1487 Pre anele beträn se pisä vulpea.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 382.
Vedl Leu.
Pe omul neputincios totl il batjocoresc.

1488 Miluesce anele de vrez (voesci) sa-ti fitäe Oda.

A. PAM, Edit.,4889, pag. 95; II.
57. Hmitscn, 24.
VedI Max.
Ne invalA a fi blAnsli darnicT catre slugile i sup4I no§tri.

1489 Camele cana l'a °putt, fuge ql de apa rece.

ioep. GOLESCU, Mss. II, p. 32.
Ve41 Ciorba, a se Frige.
AdicA cel ce odatA a patit, sé feresce de ori-ce (Gotiscu).
Tranquillas efiam naufragus horret aquas I).
Ovomc.

Chien une fois eschaudé

D'eau froide est intimidé.
Trésor des Sentences, XIII° Sidele.

') Acel care a scipat de Mnecat, tremuri chiar cAnd vede marea
24

dacoromanica.ro
370 PROVERBELN ROM/NO.0R

Begossene Hunde farchten das Wasser 4).

Prov. Germ.

1490 Canele Ode pe fén :

Niel mananca, nici nu va sä lase,
Calul mäcar sä '1 mirése.
A. PAN, III, p. 92. HINTIESCO,
24. Da E. B. MAWR, 40.

Se dice de acel cal% neputendu-se sluji cu un lucru,

pe altil de a '1 intrebuint.i, precum si de omul sgircit.
imprumutat niel °date cul-va vre o carte, si semen1
nelui care, culcat in grajd, impedia pe cal de a nutmeg orzul
cu care dinsul nu se pote nutri.»
LucrAN, Satire.
C'est le chien du jardinier, qui ne mange pas de
choux et n'en laisse pas manger.
Prov. Fran.
Fare come il can dell'ortolano2).
Prov. Ital.

1491 Miele osul nu'l ade, i nict pe altul nu lasa sa '1

r6di (rddi).
A. PANN, Edifia1889, p. 65; III,
81. HirrrEscu, 24. P. ISPIRESCU,
.Rev. Ist., I, 455.
Acelas inteles ca proverbul 1490.

1492 Miele dé codru nu fuge nicf

IORD. GOLSSCII, M98. II, 33.

Cänele nu fuge de codru.

P. ISPIRESCU, .11ev. ht., I, 455.
HINTEDCII, 24.
Adicti de bine niment nu fuge (GoLEscu).

4493 Mimi° fuge nu dé 'mbucatura, ci dé sburaturi.

LORD. GOLESCU, MU., II, p. 33.
*
Cdnele nu fuge de codru ci de ciomag.
A. Peter, Edit. 1889. p. 460; Ili,
129. FR. DAME. I, 270.

2) Miele atropit ti e frieli de apd.

2) A face ea amok, grAdinarulut

dacoromanica.ro
 DESPAS ANIMiLLIC 371

ablele nu fuge de bine, ci de ciomag.

L BINESCU, pro f. J. Roman.
Adice nimenI fuge de bine, ci numal d 1.66 (Gouscu),

1494 Canele de stirvurt nu raáre.

A. PAWN, Edit. 1889, p. 153;
123. Ilnipscu,181.
Saracul e obiclnuit se duce o viéte ticelése ; arate i lecomia unora.
Le chien se frotte et la charogne, slicea Francesul din seco-
lul XVIa.
*
1495 Latratura cinelui i sberetura mägarulm (asinulut)
nu se ande in cer.
KiROLY Acs, 80. Preot C. Burt-
GETYANu, inv. c. Coma' n, J. Mehe-
dintt.-1.1oRouLEscu, inv. C. Bata-
de-A rands', J. Mehedinp.
VeIT Nagar.
Birfelile color mid nu ajung pOna la urechile celor marl; bat-
jocura i arnenintarea celuI desmetic nu se lea In séma de cel cu
minte.

1496 Miluesce anti pana est din sat.

L BANEscu, prof. J. Roman.
FiT blind cat e0I in primejdie.
Tant doit-on le chien blandir c'on ait la voie passée.
PROVERBES ANCIRNS, MM. xrue
Siécle.

1497 Nu intuit& canii in sat de vrei sä soap ne muscat.

AL. MARTINIAN, J. Il(ov.
Acelas inteles ca proverbul 1496.
Il ne faut pas se moquer des chiens qu'on ne soit
hors du village.
Prov. Franc.
Say no ill of the year till it be past1)
Prov. Engl.

1498 Pina nu cartesci pi ant, nu ti musci 2).

D. A. himsctr, Gopefs, Macedonia.
Daca nu te legI de nimenI, trilescl
I) Nu vorbi rdd de an, pang use nu a trecut.
2) Pane nu atingt pe cant nu te muecd.

dacoromanica.ro
372 PROVEEBELE ROMLNILOR

1499 CAmele ce mult laträ, nict odatä nu muqcä.

Ion!). GOLESCU, M88. II, p. 33.

Cdnii cari latra, nu muqcd.

BARONZI, p. 54.

Cdnele ce latrci, nu mug&

LAURIAN & MAXIM, I, p. 382 8c 756;
II, 303.A. DE Emec. Diet. Etym.,
I, 140.
*A
Cdnele care laird, nu mugcci.
HINTESCU, p. 24. L G.ITALENTI-
MANE', 43. P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,
L 454. I. Iousscu, II, 133. G.
MUNTEANU, 30.Da E. 13. MeNvu, 16.
Eu. Poesbcu, inv. c. Cioceine;ts-
Marginent, J. Ialomita.

Cdnele care latra mult, nu mugcd.

REINSBERG DORIMISFELD, I, p. 88.

Nu toll cdnit ce laird , murd.

FR. Daft., I, p.177.

Brecu che latra, nu muga 4).

FR. MIKLOSICII,.RU71t. Unter.I,p.7.
Adica stapanul ce mult strigA, nu ll face nicI un reu (Gouscu);
§i Inteun mod mal general, ace carl amening nu sunt de temut,
8A nu-1.1 fie frica de omul c,are-'81 varsa mania In vorbe, ci de acel
care tace ri lace.
«Apud Bactrianos vulge usurpabant canem timidum
vehementius latrare quam mordere.»
QUINTUS-CURTIUS, Lib. VII.

Chien qui aboie TIC mord pas.

Prov. Franc.
Barking dogs never bite. 2)
Prov. Engl.

Den Hund, der gioer, bider ikke. 8)

Prov. Danes.

Canela ce letra, nu mused.

Caton cart latre nu muactl.
a) Idem.

dacoromanica.ro
 DUPRE ANIMALE 373

*
1500 Canle cari nu alaträ, mused.
D. A. MILESCU, Gopep, Macedonsa.
XENOFONTE CAPSALE, Pirlepe, Mace-
donia.
SA ne ferim de eel tacup.

1501 Nici cum si te temi de cäinele ce laträ, ci d6 cel ce tace.

Loren. GoLEscu, Mu. II, p. 109.
Midi de omul tAcut mutt A. ne feria'. (Gomm).
*L
1502 Miele laträ, dar nu musca.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON., inv. C.
Stiubenis, J. Dorohos.
Ve41 Femme.
Acelas inteles ca proverbul 1499
.0,
1503 Cdnele care bate, nu muscä furis.
S. M11111LESCU, e.z.cit6rea,I, p. 220.
Acelas inteles ca proverbul 1501.

1504 Canele ce mirae. musca, canele ce laträ nu mused.

LkURIAN & MAXIE, II, 303.
Acelm infeles ca proverbul 1500.

1505 Miele care nu musca, lasä '1 sa latre.

Ion', Calend. .Rom., 1892.
Nu te ingriji de acel care nu trece de la vorbe la fapte.

1506 Cine va sail uciga camele séu, destul e sä çlicä ci

e turbat.
IORCL GOLESCU, 168. II. 79.

Cine vrea sei onsóre un mine ii sc6te cä e turbat.

BkRONZ1, p. 56. HINTEscu, p. 24.
Da E. B. MAWR, 35.

Cine vrea säli ontére cdnele 'i sc6te cei-i turbaL

BARONZI, p. 70.
Adici cine va still ped.epsesci sluga, d6stul e sA-I gáséstl yin&
at di mici (GoLsscu). Acest proverb se aplicA mal In deobOe
acelor cauti pricini inchipuite pentru a lovi in ére-cine. Nu se
ande in gura poporulut
Qui veut noyer son chien l'accuse de la rage.
LA. FONTAINE, L. II, f. 3.

dacoromanica.ro
374 PROVERBELE ROMINILOR

1507 Canelui nici odati sä nu lei credinta.

LADRIAN & MA.XIM, I, p. 382.
Ve41 Ca/, Femele.
Se intrebuintéza In intelesul Oil natural sau, intr'un mod fi-
g-urat, tintesce pre supuc.lii sail slugile n6stre.

1508 Caine Mitzi sa te pAzesci,

Din casa ta BA nu sgornesci.
loan. Gourscu, M33. II, p. 105.
Adid sluga veche sé n'o départezI dé casa ta (Gouscu).

1509 Cine 'qi sgornesce cainele din casä, égi pierde pé-
päzitor.
IORD. GOLESCD, Mss. il, p.,84.
Adica pé sluga cea drepta (Gouscu).

1509h Camele stréja neadormita, n'o depärtà din casa ta.

Iose.Gouiscu, Mss. I, p. 254.
Adia pé sluga cea dreptA.

1509° Caine spre paza iià pistrezi In cask ca ca cAinele

slugi nici una credincuisa, ci sé jertfesce pentru
stapinul séti.
IORD. GOLESCU, Mss. I, 254.
Se slice atit despre caul, Mt §i despre slugile cele credincIóse..

1510 Beter brecu nu latra pre lura.4)

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter., I, p. 7..
CeI bétrAnI nu fac larmi de Om.
Can vecchio non abbaja in vano 2).
Prov. Mil.

1511 Cine dòrme cu cinii se scéli plin de purici.

P. IsPnizscu, Rev, 1st., II, p. 151.

Cine ddrme cu ceinii se sc6lei cu purici.

LsumArt & Mtonm, I, 382.I. G.
VALENTINEANII, 44.

9 Cinele biltran nu latrA la lunA.

2) CAnele bétrAn nu latril de géba.

dacoromanica.ro
 DESPRE AMALIE 375

Cine se culcä cu cdnii se sc6lä Cu

LkIJRIAN Sc. MAXIM, U, p. 852.
Ve41 Magar.
Cine se amesteci cu eel rél, capété. rele invèrattul; sad dupé
réu, réii 111 vine.
Qui hante chiens, puces remporte.
Mimes de BLIP, nue Siecle.
Wer mit Hunden zu Bettgeht,steht mit Flöhen wie-
der auf 4).
Prov. Germ.
Quien con perros se echa, con pulgas se levanta 2).
Prov. Span.

1512 Cine camele mbesce n'are idea dé

Loan. GOLESCO, Mss. II, pag. 80.
Adici. cine pé supOT se! Tubesce, n'are fricé dé impotrivitorl
(Gmascu).

1513 Cinstesce pé came pentru al séu

IORD. GOLESCO Mss. II, p. 115.

Pentru stapa'n, aline mcingdi.

Iono. GOLESCII, Mss.II, p. 52.

Adic.1 pé cel mal mic pentru cel maT mare ce '1 ocrotesce
(p. 115); &licit pentru ceT marT, mangMem î slugile Ion (p. 52).
(Gouscu).
Qui aime Bertrand aime son chien.
Prov. Franc.
Si ha rispetto al cane per il padrone 3).
Prov. Ital.

1514 Nu cautà cämelui, ci al cm e amele.

GOLESCCF, mu. u, p. 109.
A
Nu caut in cinstea cdnelui, caut a cui e cdnele.
S. MIIIXILESCII, $ezdtérea, I, p.218..

') Cine se dice le pat nu can't, se Bala Cu

2) Cine se cilia cu on1, sé salami plied.
8) Se respectacânele pentru stapttnul luL

dacoromanica.ro
 376 PROVERBELE ROBIAISILOR

*
Nu cd utet in cinstea ccinelui, ci int ri a stapd-
nulut.
I. BLNESCII, pro f. J, Roman.
Adick sk nu ne uItAm la slugA, ci la stapanul slugil (GrOLESCU).
In consideratia stApinuld, si ajutAna sail sii cinstim pe slugA.
*
1515 Nu te mti in gura anelui, ci intea stapinulm.
I. EaNgsco, prof. J. Roman.
Acela; inteles ca proverbul 1514.

1516 Agi veni desara la vol, dar mi-e rusine de cim.

I. CREANGI, Pov. p. '148.
Se 4ice and respingem o poftire ce ni se face fAra nicI o pri-
cina temeTnica.

4517 Nu di pane anilor altma, ca te latra al tel.

LAI:IRIAN N. MAXIM, /, p. 382.

Cine da faramitele cell:Tailor straini gonesce

cdinele luz.
Bertoid, ap. GAsTER , Crest. , II,
p. 121.

Cine da pdine lut la alfi, cdtnz, curdnd il latrd

cdtnii lui.
Bertold, ap. GisTER, Crest., II,
p..121, Liter. pop., 211.
Elinif Oiceau despre (5meniI nerecunoscAtorl.
`0; x6va TpiTEL Vvov, Tany IL6V0V MVO; ILSI.VEt 4).

Cine e prea darnic cu straimI,esteinfruntat gred de al skl, cAnd

sarAcesce o ajunge la mila lor.

1518 Brecu nu marinca de brecu. 2)

FR. MIKLOSICH, Rum.Unter. I, p.7.
Cel de o potrivA nu 's1 fac rAti unul altdia.
Les imps ne se mangent pas entre eux.
Prov. Franc.
Chlopec chiopet lemec 9)
Prov. Turc.
9 Cine nutresee cinile strAin, va rdminea numa Cu fringhia.
Cine nu minima din sine.
9 CAne pe cine nu minim&

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIHALE 377

1519 Din c6da de câne sita de matase nu se mai face.

NEGRUZZI, I, p. 248.

Sita din c6da, de cdne, WM, ca sd, fact nu pos.

AL. BELIRMAN, Trag. III, p. 393.

Din c6da de dine, sita de mdtase nu se p6te

face.
AL. ODOBESCU, III, p. 67.
*.A
Din cédd de cdne sitd. de mdtase nu se face.
H. D. &MCI; inv. c. Zamostea,
J. Dorohot. Preot C. BuNGETTANu,
inv. c. Cosovét, J. Mehedit4t.
*L
Din c6da de cdne nu mat fad sitd de matasd .
G. MIHAILESCU, Sezatárea, I, p.220,
* 4,
Din (Oda de dine nu fact sitd de matasd..
V. FORESCU, Folticent, I. Sucuzva
WIT Pisica.
Din ce-va prost nu MT face nimica bun ; dintr'un om de rind
nu pop face un boer.
Cu omul fail caracter nu o O. poll face trebT marl. C. BuN-
GETTANu.

YOvou obp& *(ay di rota. 4)

Prov. Elin.
Asini cauda non facit cribrum. 2)
Prov. Lat.
*6
1520 A fi Oda de cfine.
Preot C. BuNatcTIANu, inv. c. Co-
solfel, J. Mehedtn(z.I. IORGULESCU,
inv. c. Bata-de-Aranta, I. Mehedintt.
A fi om WA caracter, decfidut, lingusitor ad, cânele cu c6da
luT sd lingusesce.
*
1521 Hranea cäne s'ti alatra.8)
A. MILESCU, Gopep, Macedo-
nia.D. DAN, Nevesca, Macedonia.
META CONSTANDIN, Molovifte, Ma-
cedonia.
Se dice despre aceT cad cauti a lovi In bineficétoriT Ter.

I) (Din) ceda mAgarulul alti nu (se) face.

2) Mom.
a) Haneece cline sit te 'stn..

dacoromanica.ro
378 PRO VERBELE ROILthILOR

1522 Hrania canli, s'ti masci ciumorlui).

N. ST., Nijopole, Macedonia.
Acelas inteles ca proverbul 1521.
*
1523 Din pele de cane nu se face burduf.
L BANgscu, pro f. J. Roman.
Preot C. BonosTlenu, inv. c. Cosotil,
Mehddints.
Cu omul stricat nu sè p6te face tréba. Vedl proverbul 1519.

1524 Cáinele cand flamandesce

Tot la Ose, 'n vis, gandesce.
GOLESCU, M38. II, p. 32.
Se slice pentru ceI ce puruyea gandesc la ceca ce poftesc. (Go--
LEscu).

1525 Mai bine un came vifi dé cat un leu mort.

IORD. GOLESCII, M8s. II, p. 407.
Veçll Mort.
Adica ce e dé rata, de cat nadejdea cea maI mare (Gougscu).
Acest proverb este o antiteza, in favdrea presentuluI, intre ce a
fost si ceca ce este.
Eclesiastul, IX, 4 dice : Un cdne viu este maz bun de cdt un
leu mort, §i La Fontaine : Mieux vaut goujat debout gu'em-
pereur enterré.

1526 i canele ese din iérna, dar pielea lui scie cum ese.
ioRo. GOMM; M88. II, p. 97.

Tot cdnele ese din iérnd, dar numai pielea

lui scie.
A. PiNN, Edit. .1889, p. 475; I,
436.IlmEsco, 25.
cdnele scapd din iérnd, dar numai pielea
itvi scie.
L G. VALENTINEANU, p. 26.
Sé Oice pentru ceI ce cu mare anevoinla scapa de necazmi (Go--
LEscu).

1527 A poruncit ciinelm, gi cimele pisicei, gi pisica g6--

recelui, iar gárecele dé cédi tra atirnat porunca.
IORD. GOLESCII, MS.. II, p. 4.
iirinesce musce picTorul.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALS 379-

Sd slice pentiu o poruncit (And merge din mini in mini Párä

niel o ispravi (GoLescu).

1528 Cänd umblau caul' Cu covrigl In Odd.

I. ARBORS, J. Buzgu..

De cand &Ina purtaa colad i in aka' .

V. ALEXANDRI.I. BXNESCU, prof...
J. Roman.
Veal a Maned.
,,A.dic,a de demult i dud erà belsug.
*
1529 Acolo's aniz Cu coin' In ad&
H. D. ENEscu, inv. c. Zantostea, J.
Dorohot.
Acolo este mare bog atie.

1530 Cu cäinit and Btu dé vorba, trebuie ca el sa

lORD. GOLESCU, Mss. II, p.104.
Ve41 Lup.
Adich dupi °braze t vorba (GoLEscu). Trebue si potrivim
vorbele nóstre, cu acele ale emenilor in mijlocul cirora ne-
aflim, chiar daci nu le aproblm.
Wer manke den Hunnen is, maut dermee hiden.
Prov. Hanov.

1531 *Departe Griva d6 lepure.

IORD. GOLESCU, MU. II, p. 94.
A PARR, Edit., 1889, p. 151; III,
122. HmTEscu, 71. P. ISP1--
RESCU, Rev. Istor., III, 159. AL.
ODOBESCU, ILI, 25. L G. VALENTI-
NE/UM, 47.

Departe't Griva de iepure

AL. ODOBESCU, I, p. 406.

A fi departe Griva de lepure.

BARONS', p. 46.

Departe ca Griva dé Tepure.

GR. JIPESCU, Opino., p. 47.
VA çlice dud nu putem ajunge la óre-ce, i cind nu s6 asémen&
un lucru Cu altul (GrOLESCU).

1) Cine se MIA Entre cant, trebue sa Entre Cu

Adicti ciiteaua ces cu perul grivela.

dacoromanica.ro
380 PROVFRBELE ROMINILOR

Departe ea Griva de zepare 's IlIc5i1 O fetele de ora, pe laltÉra el din

sate.» GR. JIPESGU.

1532 Omul trebuie sa aiba nula de cine,

Dar de animal (dobitocul) cu care 'si castiga päne l
A. PANN, Archtr, p. 6.
VeOT Mita
Si lim mi1os1 pentru oil-ce vietate, si mal Cu séma pentru acele
din a caror muncii ne hranim si tragem nenumerate foldse.
*p
1533 Doi cam nu se naravesc la un os.
IIIROLY iic, p. 83. Preot, C.
BuNeurviktm, (ny. c. CO30Vèl, I. Afe-
hedinft.
TalhariT se ajuta in savirsirea relelor. C. BUNGETIANU.
*
1534 Doi cdni se naravesc la un os.
I. Blinsscu, prof. J. Ronian.
Canil de la un os se maniaca; ceT reí de la putin se sfadesc.
Acest proverb, cat si intelesul eare i se da, este mal obicTnuite
de cat cel de la numerul precedent.

1535 Dupé a nistra priveghere, cdinii sé Inveselesc, ca

pururea a mänd Ore-ce gasesc.
IORD. GOLESCII, Mst.II, p. 91.
Se Oice cand dam sloboçienie celar cumplitI si jafuitorT, nein-
grijind nimic de norod (Gonscu).
*
1536 Fuge de cdni si da peste lupT.
Val de cel ce fuge de cchni li cld piste lupi !
IORD. GOLESG1J, M88. II, p. 18.
Adica d'un red mal mic si da piste alta maT mare (Gonscu).

1537 Pentru un ame lesne gasesci o bdta, dar pentru un

lup éta trame ami maa multa.
IGRD. GOLESCEI, M88. II, p. 52.
Adicil pentru ceT re! 611 trebuTe cTomege maT multe (Gonscu).
*
1538 Nu deqtepti cdnele care &irme.
Maior P. BGDL,TEANU, J. .11fov.

Cdnd arme cdnele lasa7 in pace.

I. G. VL'ENTINEANU, p. 31.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANINALE 381

Nu sbudi brecu cdn (d) ddrine. 1)

Fe. MIKLOSICH, Runt. Unter., I 14
Când dtnmanul sad cel cumplit te lag. 'n pace, nu'l stirni spre
paguba ta.

1539 Cdne surd dus la vinat.

A. PANN, I, p. 104.-11nTrEsco, 24.

Umbld ca cdnele surd dus la vinat.

Htupscu, p. 25.
Se Oicd despre cei nevoTasI carl nu pot fi de niel o VAL

1540 Ca cânele prin apd.

LAUDAN & MAXIM, 1, p. 382. P R.
DAME, I, p.178.

*A trece ca cdnele prin apd.

M. CANIAN, J. /a.Ft.

Tricu. ca cdnle pi tru apa. 2)

META COSTANDIN, MO/Ovtifte, Ma-
cedonia. D. DAN, Nevesca, Ma-
cedonia.
Se 4ice de acel carI, fá.rA niel un folos, ad immat o Inv6tAturA :
trecut prin sed% ca cAnele prin apd.
*
1541 A duce canii la apa.
P. ISPIRESCU, Rev. 14.,111, p.463.
A. PANN, 1,106. HonEsco, 189.
Preot C. BUNGETIANU, irle. C. Coso-
ve(, J. Mehedinis.
A nu avé de lucru, a perde timpul zadarnic.

1542 Se invit.a ca cânle la asdpni0 3).

D. DAN, Nicopole, Macedonia.
XENOFOliTE CAPSALE, Pirlepe, Ma-
cedonia.
Se Ojee cdnd cine-va gustAnd un lucru, vine si a doua

1543 A scäpat ca canele de (din) kilt,.

A. PANN II, p. 29. 111x1Escu, 170
Adicd anevoIe i Cu mare bucurie.

5 Nu deatepa canee and dórale.

Trecu ca canelo prIn apti.
5 S'a Invétat ca camele la ctislipie (mdcelfirie).

dacoromanica.ro
-382 PROVERBELE ROMLNILOR

1544 A ca Cu porch.
A. PANN, ILI, p. 23. 111NTEscu, 190
Adieä fórte

4545 Dragaste Cu prietesug intre came l pisica, niel cum

s'a pomenit, nici Cu mare jurlimint.
IORD. GOLESCU., M88. II, p. 95.
Adia Intre vrAjmast (Gouscu).

i546 Ca cainele cu pisica sè iubese.

iono. GoLzscu, Mss. II, Aunt. p. 9.
*
A trät ca cdnele cu pisica.
LAURIAN 8. MAXIM, I, p. 382.
HinTescu, 190.
*
A trdi ca máa cu cdnle.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
J. Dorohos.

gvor ca cänle cu catuea.

D. A. MILEscu, Gope, Macedo-
nia. D. DAN, Nevesca, Macedo-
nia.XENOFONTS CAPSALE., Pirlepe,
Macedonia.
Wig +(i ace.
Adicil nu se Tubese de loe; trAfese Mae réu. impreunii.
Zij leven als katten en honden 2).
Prov. Oland.
De sa* mjas som hund och katt2).
Prov. Seed.
Como perros y gatos).
Prov. Span.

4546 h Cum privesce cfinele la mate.

I. CREANOX, I, p. 231.
RN, färà dragoste.
*
-4547 Trapsc ca
S. MtuLLEscu, Saat6rea, II, p. 74

3) A se Tubi ca pisica cu CM, le.

A se TWA ca cenele Cu pisica.
Ca din 1 u pisice e.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 383

Trdiesc ca cd'nii prin gard.

I. BXNEscu, prof. J. Ronsan.
A
Se mcindnca ca cdnii prin gard.
S. MinXILEscu, Sezatárea, I, 220.
Se dice despre aceI earl triese rëií Impreuni.

1548 Cum i'e anelm a linge sare.

I. CREANCLI, Avant., p. 110.
*A
lmi era ca cdnelut a linge sare.
M. LIIPESCII, Inc. c. Broscens J.
Suctava. I. BX.rwscu. prof. J.
Ronzan.

era cz. mie ca qi caneluf a tinge sare.

S.IttnalLescu, Sezat6rea, II, p. 75.
Arati neplicerea, nevoinla ndstri de a face un lucru.
ne punem, draga Demane, la invatat. Insa, fie vorba 'titre nor, nu ne era
a Invafd, cum nu-s e cdne/us a tinge gapes. I. CREANOX.

1549 Ca cdnele 'n car,

Ca vinu 'n pahar.
V. ALEXANDRI S'; LASCAR ROSETTI,
Mss.

Petre,ce ca cdnele in car.

C. NEGRO/Ti, I, p. 250.
*A
Ca cdnele in car.
K. A. ZAEFIEUISCU-INACON, inv. C.
. tiubenis, J. Dorohos. S. MAI-
Licecu, Sezatórea, II, p. 75.
*A
Ca cdnele 'n car, ca mazdrea kingd. drum, cdti
trec top o smulg.
M. LuvEscu, invif. c. Broscent,
J. Sucsava.
*A
Merge (stet) ca cdnele in car.
I. 'UNESCO, prof. J. Roman.
H. D. ENESCO, inv. c. Zatnostea, J.
Dorohos. I. IORGULESCU, inv. c.
Basa-de-Arandi, J. Mehedinfs.

dacoromanica.ro
 384 PROVERBELE ROMENILOR

*
1i merge ca canelui in car.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.
Adica férte prost.
Se ()ice de un om neastimperat. I. IORGULESCU.

*
1550 Ca cdnele In put.
M. CANIAN, J. Jap.
Acelas Infeles ca slicetarea 1549.

1551 Bate brecu rabjdjt. 1)

FR. Milmosic.c, Runt. Unter., I, 7.
Se slice de aceI cad 's arati voInicia catte ce! fricosi.

1552 Caine de multe ual.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 33.

Este ca un cdne de up, multe.

A. PANN, III, p. 22. Horrescu, 24.
*
Cdne de ugi multe.
P. IspiRESCU,Rev.Ist., I, p. 454.
FR. DAME, I, 178.
Se Oice pentru ceI ce alérga din casa 'n cask 0 nu se in de
nicl o cask cum sunt copoil, ce se lingusesc pe langa multl sta-
panI. (Gouscu).
A. Pann aplica acésta porecla zavistniculuI.
*
1553 Nim cdne, nici ogar.
C. NEGRUZZI,L p. 72.M. CAIVIAN;
J. ici:ri.

Nu este nici cdne, nici ogar.

IHNTEscu, p. 24. FR. DAME,
III, 149.
Se slice de ace carI nu au o stare socialá bine damn si carI,
precum lice Francesul, nu sunt ni chair ni poisson.
Coconul Andronache era din soIul acel amfibid, numeros In
Moldova, care se tine mg pre sus de starea a doile (boieril mid)
si pe care aristocratla nu 'I sochte nicI il primesce Intre ea, adici
din soTul acela caruIa se pate aplica proverbul moldovenesc: nici
Mize, nici ogar.m C. ISIEGRUZZI.

1) Bate candle care fuge.

dacoromanica.ro
 DUPRE ANIMALE 385

*p
1554 h mananca cinii din traista.
I. CREANGI., Pov., p. 39. BA-
RGER', 86. Preot C. BUNGET/ANII,
inc. o. Cosovit, J. Meheditsfs. I.
IORGULESCII, inc. c.Basa-de-Ararnii,
J. Mehedinfti.
Nesimlitor, desfrinat, risipitor. C. BUNGETIANU.
Se Oice despre cal de o staturA midi. I. loanuuscu.
cOmul nostru erA un om de aceia, druia 'ti tndncau dinii din traistd,
0 téte trebile, ate le fled, le fAce4 pe dos., L CREANGX.
cE Inalt de-1 mancincei minis din traista.s BARONZI.

1555 A bate ca pre un cane.

Adiek: tare, Pdri mill.
Etre féru ffrappg comme un chien du bdton.
LE Roux DE LINCT.

1556 A au4i cinii 'n Ger.

Gn. JIPESOU, Opincar, p. 30.
A fi bét.
* .6
1557 A fi ane plouat.
*A
Ulm plouat.
M. LDPESCII, hive,. c. Broscens, J.
Sucuiva.

Par'ca 1 un cdne plouat.

S. Mialuzscu, $ezatdrea,II, p. 74.
Adieil ru§inat.
*
1558 A qedd a rémané ca canele nimenui.
I. CloutNoi, disnint., p. 464. Da
Ec. Z, Bértad, J. Tutova.
A fi lipsit de orI-ce sprijin sas ajutor, §i chIar gonit de pretu-
tindenT.
clutreball pe bietil nemernicl de sAtenl, sA spule el, dad mal cunosc cine le
e stapin. Au rémas ca nisce Mtn as nintinut, Omani' °meal! Cine se sc61A
mal de diminétA, acela e mal mare In sat la eta I. CREANGX.

1559 *A fi cAnele satului.

M. GILMAN, J. /aid.
Ne4 Nagar.
Aeelaf Infeles ea §licétdrea 1558.
25

dacoromanica.ro
386 PRO VERBELE ROMLNILOR

L'cine qui a deux maitres la queue lui

Prov. Provans.

Communiter negligitur quod communiter possi-

detur. I)
Prov. Latm.
Cad, de dues cabanes
La coude qu'eu pen. 2)
Prov. Bearts.

Ovella de molts, los ¿lobs se la menjan.3)

Prov. Catal.

1560 A se prinde in am.

LAIIRILN & MLXIM, U, p. 753.
A se amested intr'o MAI, a provocit pre cine-va.

1561 A intra in vorba ca cânele la nunta.

M. CARIAN, L kgp.
Adici ra rost i nepoftit.

4561 b A da pre cine-va cdnilor.

IALTRIAN g. MAXIM, I, p. 382.
A '1 blestemh, blesemi sA '1 mAnAnce caul

1562 A se int6rce ca anele la viirsatura (boritura) lm.

L BINESCU, prof. J. Boman.
Adici a gresi din noa, a se &di din nog unor obiceTurT role de
care se lephdase.
Solomon dice in Proverbele sale XXVI, 11 : Cum se intdrce
cemele la versatura sa, a§a nebunul se int6rce la nebunia sa.

1563 A se utti la cine-va ca la un cane.

LAORLIN & MAKIN, I, p. 382.
A'l disprelui.

1564 A nu fi bun nici de cam.

DAMIAN & MAXIM, I, p. 882.
A nu fi bun de nimica.

PIment nu Ingrilesee de luerul care apartine tutulor.

2) Canele Cu d u6 case (stAphnl) lash wide In Jos (sal anima).
2) Cola multors, lup i o mantuteti.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMUS 387

4565 Prec um tin cânii Vinerea.

ION NRCULCS, Let. Mold.,11, p. 400.
*p
Precum tin cdnii Vinerile.
Preot C. BuNazTIANu, inv. c. Co-
sovéb J. Mehedials.I. Ionom.Esun,
inv. c. Bata-de-Arama, J. Mehe-
dinft.
Adick: de loc.
.Cind cine-va este mirivit, n.0 se abline de la rèutlitY.. C.
BuNGETIANu.
cDecl, acel Sultan ce era de atrej5. la Buhu, v6rjénd ci fug Turcil de la
Vozia, slobolit-ad pi el clambururl pre marginea Ucraniel Livesel de aft pridat
vatele ; di apa fin el prietepugut, ca luput cu 6ta pi ca cdnele Vinerea.s-
ION NRCULCE.

1566 Il trag canii pe drumun.

Da. E. SRVASTOS, pag.265.$erä-
t6rea, I, 256.M. CAN1,01, J. kilt.
Adica e silrac lipit pamintula
TM lumea cun6sce ura naturala a canilor pentru cersetorI si
ómenii rufosl. Acésta observatie a fficut pe Fran.cesul ca si slicA:
Il n'est pas nécessaire de montrer le méchant au chien s'i a
dat nascere dic6tdreI din Britania frances1 : Nid rhaid dan gos
diriaid i gron. BOXHORNIUS, Origines gauloises.

4566 ° *Citi caul in bae.

M. CANIAN, J. /aft.
Area lipsa.

1567 *N'au de ce 'I trage cdnii.

M. CANIAN, J. "'aft.
Acelas Inteles ca slic6t6rea 1566, cu o nuang mal tare.

*L
1568 Bate ca cinele.
K. L ZAMFIRESCII-DIACON, in% C.
. tiubenit, J. Dorohot.
Se dice de aceI earl flearesc, carl ameninti far& nicI o ispravi..
*&
4569 Rinjeqce ca cinii.
Km. Povescu, inv. c. Cioccinesct-
Marginent, J. Ialantita.
Se slice despre iimenI prefAcul.l.

dacoromanica.ro
388 PROVERBELE ROMAI1LOR

1570 A tali cinilor frunza.

LAUR1AN MAXIM, I, p. 382. P.
Isprasscu, Leg. 120. HINTEscu,
183. FR. LAME, I, 177.

A taid frunza la cdni.

G. RomA§cu, c. Udrefti, J. Fal-
cite. M. CAN1AN, J. /aft

Umbla pe drumuri taind cdnilor frunza.

A. PANN, Edit. 1889, p. 45; 1,,
156. HraTEscu, 494.

A tale', boji la cdnz.

Da Ec. Z. Blirlad, J. Tutova.
A nu face niel o trébi, a umbli fArA
(Ojai fugl si D-ta de la feréstri t Ce tot te sgAescl al te ultI la toll ¿'a1 de
tale cdnilor franca.) P. ISPIRESCU.
Variantele 2 si 4 se aud mal ales in Moldova.
tpuXasset 3c24 xeipbq lkov xat vat p.utag ¡Ea iL6v.
tv.
ARISTOMANES, Viespe.

Muscas depelierc.
Prov. Lat.

1571 Umbla Intaritand canii prin mahala.

A. PANN, U, p. 134. I. BXNEscu,.
prof. J. Raman,
A nu face nimica bun, a duce o vié.1 destabalatit, a se sine de
=Mewl.
1572 A di ca canii prin bet.
ION CRRANGI., Aftlita., p. 37.
Se slice despre ceI obraznicl i areotasI.
«Daca nu v'am sAcelat astA-41 facell otrocol prin cele mAte i daft /a onk
ca cants prin be ION CREANOX.

1572b A fi cane.
M. CANIAN, J. lap.

CAP
Vow Bou, Cap, Cap. N.
1573 Nu '1 poti prinde Mc' de cap nici de céda.
D. TICHINDRAL, p. 184.
Se slice de ceI nestatornicI in ideile, In apucfiturile lor.

dacoromanica.ro
 DURAR ANiMALE 389

El3Arbatul limbut, neindreptat intru téte calle sale, Oic 6menil cA nu '1 pojs
prinde niot de cap, niel de c6clit; sé Intérce ea mema 'n vint, si schimbi ca
luna, in tot ceasul alté minte are in cap.)D. TICHINDRAL, Satirut 0711141.

4574 linde nu e cap (saii Vodi), acolo e val de adal

A. PANN, II, p. 35.G. MUNTEAXII,
p. 151.
Ve01 Cap. IV, Cap, Coda.
Daca stApinul greesce, supu.Til luI pätimese; se dice qi despre
proOT.

C.A.PtSTRU
1575 Calul fara capéstru cade in prapastii.
A. PANN, Edit. 1889, p. 49; b
68. HINTEscu, 23

Calul fara capgstru te duce in pretpastie.

I. G. VALENTINRANU, p. 29.
Norodul are nevoIe de a fi carmuit.
.Umblfirn ca nisce cal siiepI fArá zabala si l'Ara de ruqine, pini
vom eadea lutru vre-o prApastie i vom peri.. Mitropolitul AN-
TIM IVIRENUL.. Diclahiile, p. 27.

4576 A pune capèstru In códa

Da E. B. MAWR, p. 101.
Veo;1i Cada.
A incepe o trébi d'andaralele.
Brider son cheval par la queue.
Prov. Franc.
He Mi:me Pidd am Mdse op. 4)
Prov. West f.
Brider si chiva Po l'cowe.
Prov. Wation.

1577 A duce pre cine-va de capestru.

LAURIAN MAXDf, I, p. 403.

A duce la apei de ca"pgstru.

S. Mngum.scu &sat6rea, II, p. 73.
A 'I duce de Das, a 'I stApAni Cu totui.

A puse capo:letra la spatele ealuluT.

Brider son chaval p r Ia queue.

dacoromanica.ro
890 PROVERBELE ROMAN1LOR

CAPRA.
Ved1 61e, Lun.
*
1578 &Capra, macar ca i se vede rusinea, da tot sede cu
c6da birligata.
S. MMIMEECII, &ccadrea,I, p. 219.
Arattl fudulia i nen*narea unora.
LEGEND1 CAERE!
Dumnedmi avea of si Sarsaili capre. Durnne0ed 101 paseea turma lul de oí,
si tad Oiulica anti pe cele délurl din flueras. Ca BA se lea 1$ facuse fluerasul
din care, cat e liulica de mare, r,licea de jale de hulad cele vil. Naha piscea
fi el apretul lui si ea &I fad{ si el larmi, a luat prubi de la fluerasul lul
Dumneled, pi l'a legat de-un burduf de vault' lar cela-l-alt capit a burda-
fulul '1-a pus dirloitil 1).
asa pi-a croit de isnrivi cirnporul. Nu era ficut old omul in lume. ileum
n'are nalba ce lucra ?
Fartate, hal pi-orn face un rimissg amindol : s'ascundem ande vom sci,
tu fluerul tèù, eu cimpolul m
De ti-ol gisi fluernl, si fie a meu ; di-i da tu peste cimpoile mele, a tale
si fie.
Hall
DumneOeu pi-a piscut oile páni la andaza ; le-a adus la strungi, le-a
muls si dracu tot nu mal venise In cipriria I) lul cu caprele.
Ce S4 'ntimplase cu el ?
Caprelelul, tate, pima 'ntr-una, avead ghlare pe la genuchl pl si putead sub
In copad si acolo si hrineau. PAM ce nalba scobord pe una, lece se urcad
inapoI.
Cine scie cAnd, intr'un Mild', a venit pi el, pi numal cu vr'o cloud capre,
tot splrilat clolnav 8) de umblet. Cele-lalle capre ad venit singure in urmi de
bun maganul 4) lor.
Dunane4eu 1$ ascunsese fluerul supt MI5, pe spinarea uner of Ifiruise. lada
'0 ascunsese cimpolul supt cada une! capre. Cali dracul fluerul, nu-1 gisesce:
atund Durnneded lea fluerul supt suoari si pornesce in spre capra ca cim-
polul in ea si 1 di o tusi de cele tele. Incepe eapra a face colt, 8), de gindeal
tu a plere ; st cimpoile unde 1ncep a tipi pi a esi din capri pentru ci
capra dud iused, se seremea. lea Dumn led cimpolul, de erd a luI, cid asa
le fusese priasarea, pi cu &end tot plesnesce caprele la genuuchl de le si-
reau gidarele cit colo ; lar bielde capre tremurau ea varga de spaimi pi de
durere. CAnd a vilut Ibrean ed Firtati aid 11 luase pl eimpolul si-1 sluiesce si
caprile le rupé unghlele de nu mal samind ca el, care le Meuse asa own
e el s'a ficut foc pe Dumne0ed. Dar lar sl-a ficut misurl si :
Firtate, da-ml mie micar una de eimpold.
la-11.
Si cum a luat-o Michiduti de dome, s'a tot dus, nu s'a mal ultat inapof.
Cind a prins el de veste, erd numal cu carnele in mini_ De atund avena capre
elute.
Si 'ntorce dracu cludos inapol sA earl alti capri. Pe acela a luat'o de

O Idyl% mare ce tine haulm cimpoefulut

3) Tide caprelor.
$) Lovitx cu ritnl.
Voe.
A tul.

dacoromanica.ro
 DUPRE ANDILLE 391

urechl. Cind s'a trezit el, erd numal Cu urechile in mAni pi capu niciirl. El
de hursuz ce exit, o 1nIlase cu tea puterea pi cum a 1npfecat'o, mintenap i-a pi
rupt urechile. Si de atunel avem capre elute.
Ale tale, se fie, lice Hldu, ce ved eil bine ei de acuma nu le mal pot
prinde semlnia.
Si-a rémas calie lipit phinintuluT, pi hargat la Dumnellea.I. TEODORESCII,
invelator, o. Cotigag-Broseens (Sucursal. $ezat5re II, 7.
*A
4579 A Impacà si capra si varza.
A. RUIN, Fab. II, p. 101. I. Io-
NESCII, II, 201. Luntea Nouci No.
74. Preotu C. BuNorrIktiu, inv. r.
Cosaugi, J. Mehedino.
*
A pastrec varza §i. capra.
AL. MARTINIAN, J. llfov.
A Impaci clou6 interese care se bat in cap ; a nu se stricA nicI
cu unul nicI cu altul.
A ImpAca si gustul si a nu slei niel punga.0 C. BUNGETIANU.
Ne Invaä di omul cu chibzuinia si cu judecati nu gresesce niel
odatA ei pote sAvIrs1 fapte earl la prima vedere, se päreall grele si
chlar peste putinta.
Ackstà licét6re se intrebuintéza cu un Infeles defavorabil. Acel
earl cautii a Impach capra si varza sunt sau fricosl, sau lae,omI,
sail ambitioft.
Urmatórea snewa p porali ne dA origina asuste! qic6tor1.
LUPUL, TAPUL sl VARZA
Un ora ajungend la marginea unul riu vrea se trece de cea-l-alta parte o
capre, o yard pi un lup. Cum va face ca se nu remfine capra cu varia, sau lu-
pul en capra ? Deslegarea acestel probleme, este urn:at:wee: va trece India
capra, a doua ere varia adueend capra inapol, pe urme va trece lupul 0 In
fine capra.
AwroN PAWN In Fabulele sale vol. II, p. 401 di acesteI istoridre
urmat6rea moralit
Omul daca se wandesce
Orl ce i se Inlesnesce,
Prejudecdnd cele grele
Le gesesce upurele,
CA pe cdt el se wandesce
P'adt minte-al se tocesce.
Si orl-ce cu judecad
Nu '1 grepesce niel °date.
France.sul dice: Ménager kc chèvre et le chou.
f5791)
* A1
tu caprft flamAndä, Ing nim tu vana cu multe fm.
I. IORGULESCU, inv. C. Bata-de-
Arena's', J. Mehedinp.
CAM cine-va aduce dou6 persbne la impacficiune, ¡Wild pe cea
d'Intaid a ceda ceva celel de al doilea si vice-versa.

dacoromanica.ro
392 PROVERBELE ROMANILOR

*
1580 Fata capra bam.
Preot. C. BUNOWNNU, inv. C. Co-
sovej, J. Mehedinis.
Se dice cand cid-van merge tréba bine. C. BUNGETIANZI. Se
4ice qi de acei carl ntépta sa le vie binele de-a gata, iba menea
alergaturtí.
Facandu-i se mila lul DumneOed de un biet om sarac §i Impre-
surat de o casa de copit 11 daruesce cu o capa m'Ye i '1 spune
duck a-casi §i de cate orl va çlice: Fatti eaprci banif capra va Mà
o multime de galbenI.
Peripefille prin care a trecut omul nostru pana a putut duce
la casa tul atat capra cat i alte daruri cu care l'a harazit Dum-
neded se vor gasi povestite mai pe larg de G. P. Salvin, in §e7.1-
Oree I, p. 204-207 sub titlu : Povestea unui befiv miluit de
Dumngleu.
*
(581 Pentru mehehe prapadesce pe mihoho.
Preot. C. BoNGEVANo, inv. o. Co-
sovet, J. Idelsedints.-1. lonooLescu,
inv. c. Basa-de-Arama, J. Mehe-
dints. M. CANIAN, J. kilt.

Pentru behehe vet prapadi gi pre mihoho.

C. NEGRUZZI, I, p. 247.

Pentru behehe am perdut pe mihoho.

L BINESCU, profesor, J. &ornan.

Mía luat gi pe mihoho i mt-a dat pe bububo.

Episcopul MELCH1SEDEC.,
II, p. 54.
Se Oice cand pentru un lucru de nimio pierçll un lucra mere.
Origina acesteI diatorI, se afta Inteo poveste poporala, in care
e vorbá cand de o caprk cand de un miel pe care vroind fure
6re-cine pierde §i calul pe care '1 aré.
Reproducem varianta din colectiunea poe,siilor poporale a D-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 260.
POPA §I DASCALUL PASCAL
DascAlul fusese trAmis calare p'un cArlan sA fure un led, pe cAnd sAtenil se
aflau in bisericA. Dascalul fu prins, i se luA calul i mal mAnd §d o buOLA
bunA.
POPA
Ccintand /a intrarea dascalulus
DascAle
Nadie,
Adus-al pe behebea 9

dacoromanica.ro
 DFSPRE ANIMALS 393

DASCXLUI.
Ba dracul si te lea,
Ci ml-a Mat tii pe ihoho,
Si mi-a dat pe bububul

1582 Géba ca caprele te slurésci la arie.

lORD. GOLZSCU, M8S. II, p. 85.
Se dice cind nu ne slujim cu cele ce sé cuvine (GoLascu).

1583 Capri rii6sa unde al plecat ?

La ora.
Pot.i merge al mai departe de te in Iasi.
A. PANN, I, p.161.
)ice serecia, celul Bern ai mindru.

1584 Caprei In piba trupul de rho, al Oda tot Mail o tine.

Ion°. GOLESCU, Mas. II, p. 25.

Caprii ii pica c6da de rrie, 0, ea tot sus o tine.

A. Penn, Ed. 4889,p.467 ;III, 134.

Capra cdt de rii6sa tine aída sus.

LAURIAN & MAKIN, I, p. 414.

De rize códa it pica-

$i ea tot sus o ridica 9
A. Penn, I, p.161. 11INTE,co, 161.

Capret it cade céda de Hie,

$i ea tot bizoiù o tine
HtNTEscu, p. 25. P. ISPIRESCU,
.Rev. 1st., I, 459.
*A
Caprei 'i cade c6da de rtie f i ea o tine tot sus.
D. ENESCU, inv. c. Zantoste,a, J.
Dorohot.
*A
Capra ril6sa, cu c6da ridicata.
Em. POPESCU, Inc. o. Ciocanesct-
Marginent, J. li(omila.
*
Capra e rii6set fi tot se tine cu céda in sus.
Capra rii6sei, tot cu c6da birligata.
BXNESCU, profesor J. Roman.
I) AdIck capra.

dacoromanica.ro
894 PROVERBELE ROMANILOR

Capra rildsa.
LAURIAN 6C. MARDI, I, p. 14.

Capra riiòset, coda inpr6sta. 4)

D. Dkri, Nevesca, Macedonia.
META COSTANDIN, Moloviste, Mace-.
donia.
Adica nandrul s( and scaatà, capul tot sus 61 tine (Gouscu).
Se aplicii de obiceTu Grecilor.

1585 Tine capra si '1 impunge,

Iar altul sta i o mulge.
A. PANN, I, p. 82. Hinnscu, 25.
veo a Muige, Vaca.
Adica unul s6 trudesce si altul s6 folosesce, si precum mal dice
o vorbi RomAu6scA
El pArtA ponosul,
§'altul rócie osul.
Virgiliu a slis In acelas ordin de ideT :
Hos ego versiculos feci, tulit alter honores :
Sic vos non vobis...
Il bat les buissons et les autres prennent les oisillons..
Prov. Franc.
Gift fa la sopa e l'alter la. mangia 2).
Prov. Lomb.
*
1586 Capra bese oi 61a pate rusine.
IORb. GOLESCU, Mas. U p. 25.
LAURIAN & MAXIM, I, 161. L DI-
NESCU, prof. J. .Roman.

Caprele daft la Wm,

oile pat (la) rwini.
A. PAret, II, p. 30.Hnizscu, 25..
*
Capra bese §i 6Ia trage ruginea.
P. IsmEccu, Rev. Ist.,I, p. 459.
HINTF.scu, 25. V. FORESCU, Folti-
cens, J. Sucsava.

1) Capri MBA, c6da rudicati.

1) Unul face supa yi altul o nadnence.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALR 395-

Capra face posna,

?i Òict pate rwinea.
HinTescu, p. 25.

Capra se 'mpute, §i diet trage ?wine.

S. Malt; Escu, $ezatòryst, I, p. 218.
Adice eel marl gTefese 0 ceI miel se necinstesc in locul calor
marl (Goasco).

1587 Capra face stricaciuni scumpii, si scumpia 10 rés-

build cu pielea ei.
A. PANN, II, p. 51. Husrpiscu, 173.
Dupi fapta si plata. Se lice despre slugl 0 stapinl.
*p
1588 Caprelor I mugurul ala, voi o sa '1 mancati 1
A. PAN, Edit., 1889, p. 445; Ill,
118. Preot C. BLINGETIANU, inv. C.
Cosov4, J. Mehedintt.

Caprelor I vede Ji vol mugurul eda de colo? tot

vol o set '1 mecncatt.
P. ISP/RESCU,.Rev. 1st., I, p. 459.

Caprelor ! vedett. vat mugurul de colo? tot vol

o sa 'l meincap.
HINTEscu, p. 25.
Este o purtare cu vorba. Se dice acelor cad fagAduesc lucruri
departate, call nu stall In mAna lor, sail chIar sunt nerealisabile.
*
1589 Pe unde a sarit capra, mat pre (pe) sus va sari Ada.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 56.
S. FL. MARIAN, Nascere, 60.
*p
linde a sarit capra, mai pre sus sare féda.
A. PANN, Edit. 1889, p.19; I, 68.
REINSBERG-DCRINGSFELD, I, 462.
H. D. ENESCII, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.

Urde a sarit capra, o sa sarci §i iécla.

A. PANN, Archir, p. 14.

Pe uncle a sarit copra, mai pre sus o set sarei,

iéda.
C. NEGRDZZI, I, p. 251.

dacoromanica.ro
-396 PROVERBILLE ROMANILOR

Pe unde a seirit capra, sare qi dda.

&HMI, p. 59.
*
Unde a sei rit capra, sare léda 0 mat sus.
1. NEGRUZZI, Cony. Liter., VI.

Unde a sarit capra, sane gi féda.

G. MUNTEANU, p. 31.

Pe unde a sclrit capra 'trebue sa sara ,0 éda.

flitrpscu, p. 25,

Pe unde a sarit capra sare i iedul (iéda).

LAMITAN St. MAXIM, I, p. 1141.

Uncle sure capra, sare §i éda.

LAWMAN ka MAXIM, I, p. 414.
REINSBERGMRINGSFELD, I, 462

S6 Oka pentru ceI din urn* ce ea mutt intrec p6 pirinfil lor

la rétitatf (GmEscu).
Se Oice me Cu sém6 de fetele car! au avut mame desfrinate gi
earl, dupi t6te probabilitAtile, vor sern6ni acestora daca nu le vor
Intrece.
Ascultalf ce spune o fat6 din flor!.
M'a fAeut mama pe ghetA
Dumined diminéti
Sd fin lute pi istetA.
M'a ficut mama pe vInt
SA fiu lute la euvint.
M'a fAcut mama 'ntre v51
Sa flu drawl la flAdl.
Poesit poporale.

Quand la chévre saute au chou

Le chevreau y saute itou.
Encyclopildie des Proverbes.

Saltou a cabra na vinha, tamben saltarci sua filha if

Prov. Port.
Het geitje huppelt in het groen,
En zoo zal ook haar jonge.doen 21.
Prov. Oland.

9 Sera eapra tu vie, alp va WWI Id 16da (fats) el.

I) Capra sere In verdete, f i tot asa va face f i iedul (puTul) el.

dacoromanica.ro
 D$SPRE ANIMAL& 39r

*
1590 Capra sare masa,
Iéda Bare casa.
L C.RRANGL, Pov., p. 250. L G.
VALEtrriNEAriu, 28. H. D. ENESCII,-
o. Zamostea, L Dorohos.

Capra sare masa §i iéda casa.

Abecedar ilustrat, p. 27.
Capra sare peste masa,
_Tara iéda peste
S. FL. MARIAN, Na,scere, p. 60.

Capra sare peste mask

Idda chiar §i peste easel.

Este o varianti a proverbului precedent.

sD'apoi fetiOra lul (Root' Imptirat); a lis dracul i s'a facut: buciticl rupti
tabl-s86 in pici6re, ha inc5. ì mal i. Vorba ceea : Capra sare masa ti
léda sare Casa.) L Cnnerwi.

1591 Par c'ai fata caprele.

FR. DANA II, p. 12.

Este vesel de pare ail fata caprele.

P. IsPmEscu, Rev, Ist., III p. 379-
AratA buctuqa omuluI.

1591 b A fl supt lapte de capra.

M. CANI1N, J. /aft.
Adicé a /I vioiu ; a fi desfrinat.

CAPRA_ NÉGRA.
1592 Sare ca capra négrä.
Din clotan (col) in clotan (colt) sa mérga.
A. Pmstr, L p. 161.Humscu, 168-
Se dice despre mAndri.

CAPRIÓRA
Ve0 Lup.
1593 Capriára, ori-ce frunzA gasesce, cu aceea sé hränesce_
iouo. GoLEscu, m88.11, p. 32.
Adici sAracul cu ce gAsesce, Cu aceea se mulfumesce (Gouscu)-

dacoromanica.ro
 398 PRO VERBELE ROMANILOR

cApu0.
-1594 Nu e cap*.
IORD. GOLESCO, Mas. II, pag. 50.
Adicfi nu e famen (GoLeann).

1595 Capu§a.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 431. e

Se slice de 6menil grog, precum i de ace! parasitI de carT nu

se pote cine-va scApà.
*
-1596 A manci ca o capu§a.
I. BXNEscu, prof J. Roman
Adici a nu se mal saturi.

CAR.A.BU*
-1597 Sermane carabus
Pe-a cui mina 'ncapu§il
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTI,
Mas.

Scarabug, p'a cui mdnä at ajuns1

BARONZI, p. 52. HINTESCII, 170.
*
Vat, sgrmane cardbug,
Pe-a cut nutria nti 'ncapugll
T. SPERANTIA, II, p. 69. A. Pa-
TRESCII, Curtea-de-Argep, J. Argef.
Se slice de acel care se vede Intr'o primejdie.
Reproducem, dupa D. T. Sperantia, II, p.54-69, o prescurtare
a povestel care a dat nascere acesteT vorbe :
INvÉTATUL diRist.I; SAD CISMARDL DOCTOR
Ciribup, un blet cismar, mal mult peticar, atrae lipit pimintula, vi(iléndn'pl
-nevésta bolnavi aldri la doctor pi'l spune ;Awl care l'a adus ; primesce o
reteti, di cirb6va pi pléci.
I'pl face de atuncl cismaru planul si se lase de meseria lul pi si se apuce
de alta mal bin6si, cum e acea de doctor, pi serie pe upa lul : Om ce acts
multe. Dupi nenumirate isbingl. i-a epit numele de om Invitat pi a tot sciutor,
-strInge parale multe pi se pornesce inapol a-casi cu ttite ale la
Cum mergea el Insi, eati-un Turc cilare,
klerga si va04 ce invgiat e mare,
Cel ce-apa de grabi lucrurl isprivea
8i precum cllare dire el mergea.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 399

Din vizduh de-oda p mina ol-a infins

Si din sbor ca mina cum a dat, a prins
Un gindac, o gizi, ce pe cimp triesee,
Ciribuo anume care se numesee.
Pe cismar opresee firi ca si ocie
Cum 11 chirni, cine pede ca si fie,
St-aritindu-1 mina dice: aSi'ml ghicesel
Ce'l alce inteinsa ghicitor de eotta.
«
Blet cismarul tace, vade nemiocat
Si la Turc privesce cit e de 'ncruntat.
cGrea belea, picatul
aisti-dr m'a gisit,
«Si pe cit 1-mt pare
aTóte le-am sfiroita.
Ast-fel dice 'n gandul plin de supirare,
Dar apot se vana chlar ca glas mare:
...Vas, sermane Carabw
.Pe-a cus ~lea nterscapup I....
*
Audind-1 Turcul dice:
L'al ghicit;
aCiribuo e, eati-11Bine-at nimerit I a
Acésta snAvA se afila si in A. Pann ea 6re-carI schimbArI.
ExistA un joc in care copil se pun in cerc i unul dintre el aratA
pe rind pe fie-care dintre tovarAsfi lui spundnd cate unui din cu-
vintele frasel: Searabus, Searabuq, p'a eta. mcini a'i ajuns....
Partea intal a intimplarilor invetatulul CarAbu se afta, putin
schimbatit, In Phedru, Cartea I, fab. XIV, Ex sutore medieus.

CARTITA
1598 Cartita pé supt pamint umbla, dar urma ei i sé cu-
nasas d'asupra pa' pamint.
loen. GOLESCU, Mas. II, p. 36.

CArtita urnbla pre supt painint, apoi iarag, i

se afta urnla.
D. TICIIINDFAL, p., 420.
Se lice pen.tru ceI [atarme!, ce s'a .atá de smerip, dar de departe
se cunosc de vicien! sl de cumplip (GoLEscu).
Dim. Tichindeal intrebuintézA Fiti explicA acest proverb precum
urmézii:
«Se va allá, care va cerne cuviutele lut toma aoa precum oi el ale altora,
pi vor aria Intru ce ad avut drept, oi Intru ce nu; oi Inca ce e mal de lipsi,
cu ce socotinti ad scris, t6te aceste le allá 6menit dup,I acele cuvinte: cartifa
umbla pre supt panzint, apoz sarags i se afia urnici.»

dacoromanica.ro
46o PRO VERBELE ROMANILOR

CATA
* ,n,
1599 A umbli cu cara.
FR. DAME, I. p. 209. Preot C.
BUNGETIANII, inv. o. Cosmit, J. Me-
hedints.
A /MO, a umbli cu inselacIune; a Intariti la cérte purtand
vorbe mincindse de la unil la altil.

1599h *A il cap rea.

FR. DAME. I, pag. 209.
A fi rea de gura; se slice despre femeI.
*
1599' A se pune cata pe capul cui-va.
N. D. POPESCII, Calendar (883, p.
52.S. L GROSSMANN, Dice. Germ.,
pag. 154.
A stArui mutt pe Magi cine-va.

CATAR
Ve41 hIpd, Mint.
1600 Catdril Cu mult ma' bum dd cit magarii cei mai bum.
bra). Goutscu, Mee. II, p. 25.
Se slice dud alegem din doue rele cea mal bune (Gouscu).

1601 A ajunge catdr din armasar.

A. PANN, III, p. 70. HINTESGU,
96.Poesis Popor. ap. DAME, I, 179.
Vedl Cal.
A se micrri cinstea cul-va.

1602 Ca catdrii din doue 'Amur'.

IORD. GOLESGU, M88. II; Atteril. 408.
Se ylice de aceI a caror unul din paring e de mal bun ném de
cat cela-l-alt.

CATARA
4603 Care-s bate mula
Is' bate puiiga. 4)
G. WEIGAND, Die Aromunen, II,
p. 276, Sarnarina.
Ne Inv* a mini cu bland* dobitócele cu carl ne slujim.
' C.are '11 bate cater lei bate punga

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMAL& 401

CATEA
* Vet(J1 a Latrd.
1604 Cateaua pan' nu pléci prin mahala,
Canit nu se 'eau dupa ea.
A.. DANN, II, p. 134. IIINTEsco,
30.-11. D. ENESCU, tiny c. Zamostea,
J. Dorohoz.
Se ç.ice despre femeile cele desfrinate si ne orath a pani ce
femeile nu dan prilej barbatilor, acestia 'nu se lega de dinsele.
*&
1605 Cateaua 'Ana nu ridici cede, cänit n'o mirese.
I. ARBORE, J. Buzgu.
Acelas inteles ca la numeral 1604.

1606 Dupa o calm multa cam sé tin.

IORD. GOLESCU, M88. 11, p. 91.
Arate starea celor desfrinate (Got.E.scu).
*a
1607 Umbla ca cateaua Cu puita dupa ea.
I. BXNE.seu, prof. J. Roman.
Acelas 1nteles ea la numerul 1606.
*a
1608 Cateaua de pripa esi nasce cateii far' de ochi.
Ion». GOLESCU, MS3. II, p. 33.
Preot C. BumETIANu, inv. c. Coso*,
J. Mehedinit.I. loomEscu, Inv. c.
B Tut-de-Anima, J. Mehedints.
'Se 4ice pentru ce! ce de pripi nu esT ispravese trebile pe deplin
(Crouscu).
«0 serail ai o cates, sa galcevea pentru nascerea lor. Cateaua
ad Ois: ca din tete dobitecele de pre parnint, ea nasce mal lesne.
Screfa aa respuns : dar adu-tI aminte, ce. nasei cate! far de ochT.
Pilda. CA lucrul cel bun nu sta. In grabnica sevirsire, ci child
este desevirsit bun.. COSTANDIN DIN GoLssci, p. 133.

'11 xtiova ireeBouacc 'ma TLETEL 1).

Prov. Din.
Canje festinans caecos parit catulos 2).
Prov. Latin.

alai= grAbi tit III nace atoll orka.

Mom.
26

dacoromanica.ro
402 PROVERBELE ROMUILOR

La ctigna frettolosa fa i friglinoli ciechi.1)

Prov. Ita2.

Lautende Hiindin gebiert blinde Jungen.2)

Prov. Germ.

1608b *A fi catea.
M. CANIAN, J. lap.
Adica femeie desfrinata.

1609 *A da cateaua.
P. ISPIRESCII, Leg, p. 108. CA-
RACIAL!, COrill. Liter., XII, 288.
Adicä a bate. VedI Tarbacci.
*p
1610 L'a trintit cateaua.
Ea. POPESCET, inv a Ciocanesci-
Marginens, J. Ialornita.
Se dice despre cel bét.

CA.TEL
* V41 Bab&
1611 Cu cite', cu purcel.
V. ALEXILND111, COMP. Liter., II, p.
442; XII, 218. P. Isvutsscu, Rev.
Ist., II, 158. FR. Debit, I, 211.
Adici cu tot avutul sea.

1612 N'are cat.el, n'are purcel.

A. PANN, II, p. 145.MmEscu, 30.
Adica sarac Cu desavirsire; se me dice 0 de acer carT n'ad nici
rude, niel copil tsi sunt singurT pe lume.

CATELT.1 P.A.MINTULTIf
1613 A asculta cilelul pämintului.
BARONE., p. 86.
Ved! Tine.
Adica a dormi adinc, a dormi dus 0 chTar a fi mort.
Catelul sail tincul pamintuluT, ca 0 until, dárme táta iérna

Cilteaua grtibitli none pull orbT.

Cateaua fugind fume pun orbT.

dacoromanica.ro
 MOPES ANIMALE 403

Ma a se clevteptà de unde si In frantuzesce se dice: dormir comme

one marmotte ; dar locutiunea Romanésci e mal metaforid.
B. P. Huckt.

OEA
b.
416135 Jinni clice xäislu si any' acéal» 4)
IORD. GOLESCU, M118. II, p.11.
*
Doi in A una nu Vicea :
Unul /Ws I gi altul, céa I
A. Penn, II, p. 76.HtNTEscu, 495.-
B. P. HXyDETIS, Magn. Etym., 918.-
I. BIIVESCU, prof. J. Roman.
*
Unul trage in ais, altul in céa.
LAUR1AN & MAXIM, Glosar., p. 12.

Unul Vice céala-cda, altul haisa-httis.

A DE CIE&C, Did. Etymolog., U,
p. 47. F. Demt, I, p. 216.
Se dice cand unul poruncesce una st altul alta, §I cand unul te
trage bite() parte st altul Intrialtd parte (GoLescu). Nu se potri-
yew tsi nu pot lucri Inteo deplini Intelegere.
Ais sad hais Océa sunt cuvintele pe c,arl le intrebuint&A aceI
-car mAnA boil pentru al abate In stinga sad In drepta.
L'un tire et hue et l'autre a dia.

46130 *Niel MIA, nici ceala.

T. SPERANTIA, II, p. 92.
De-odatA, pe nea§teptate, fárii a dice un cuvint.
Vine-odati, hop I la tine,
8i niel helad, nics mat ceald
Vrea si-1 dea, aya, parale,
Rh° el fact mAcar tocm611.
Anecdote, II, p. 92.

CÊFA Ve ill Jug.

*
18(4 A se stria la célä.
LAURILN & MAXIM. I, p. 568 & 1305.

2) Acest paragrat s'a Uplift din er6re la pagtnile 136 at 137.

dacoromanica.ro
404 PROVERDELE ROMANIGOR

Boul s'a stricat ?Vi la céfa.

FR. Dala, L p. 216.
A se strità prietenia, a se certà.

CEGI
1614' A verbi cega i pistruga.
S. L GROSSMANN, Dice. Gernt.,.
pag 82.
A vorbi flécurT, a spune versIT i uscate.

CERB
1615 S'a pigat cerbul in apa, a dat iérna piste mil.
IORD. GOLRSCU, Mss II, p. 64.

Semne dé vreme urna, si sé slice cind din óre-ce semne cunós..

cem 1.6111 ce o si ne vie (GoLEscu).
Faptul cA cerbul nu mal stA in ape de la 6 August, Schimbarea
la &O, cánd incep apele a se réci, a dat nascere acestei dicale.

1616 Cerbul cu iepurele se sfadesc aminda cine din da

are picior mal mte.
loan. Golm.scu, Mss. II, p. 77.
Sé slice pentru ce! ce sé siAdesc pe ale hm darurT firesci (Gouscu).

1617 Si cerbul se spaimintéza, cand trasnetul trasnesce.

IOR1). GOLESCU, lín. II, p. 99.
AdicA sluga, cind stApinul rAcnesce; se slice pentru cele dé-
spaTmA (GoLsscu).

CERBC5fC.A.
4648 i cerbòica cat de mare, cand vede pe pula sez ca de.
lup se sfäliaza, departe de el sta i cu amar.
lacräméza.
IORD. GOLESCO, Mas. II, p. 99.
AratA firéscA mila a mumelor, cum si a /61.0, cánd vede pé no-
rodul el cA sé sf4ie dé cAtre cel cumplitl si crudI (Gouscu).

dacoromanica.ro
 DESPISE ANLMALR 405

CHINGA.
Vot Cal.
4619 *A stringe pe cine-va In chingl.
LAUR1AN & MAXIM, L p. 679.
FR. DM*, I, 233.
A. '1 observi de aprdpe, a 'I find de scull, a 'I constange Cu
putere ca sa faci ce-va, a 1 mgrgini §i infrini bine.

CHITIC
-1620 *Cu un chitic (pitic)
Tot calic.
C. NRORUZZI, 1, 249. Abecedar
itustrat, p. 28. L BINtscu, prof.
Ronlan.
Ve()T Rac.
Cu pulin tot same ne numim.

1621 *Cu chiticul mic prindl pe cel mare.

L BINEscu, pro f. I. Roman.
Veg Peace, Rtmd.
Cine lucrézi pe putin, p6te si cA§tige §i mutt.

*
-1622 &A tace chitic.
V. ALIMANDRI, Teatru, p. 227.
FR. DAME, I, 237.
*A
Tace ca chiticu.
M. LUPRSCU, inv. c. Broscessi, J.
Suctava.

A tace cum tace chiticu.

ION AL WI &MA, Pos. p. 280.

A fi molc ca chitic.
FR. DAME, 1LI, p. 62.
Vestt Peace, Pino.
A. nu deschide gura, a pfistri o tacere desfiviqitik.

'fitiROVÓTEpn Walt tA0601Y. 1)

Luctsx.

a) Mat VIM de etit peseiL

dacoromanica.ro
406 PROVERBELB ROMANILOR

0 mutis quo que piscibus

Donatur a cygni, si libcat, sonum.
Hompu.
Mi.let comme une carpe.

1623 A se sbate ca chiticul.

FR. aunt, I, p. 237.
Ve4I Peace.
Se dice de acel care se alli intr'o stare neplicuti 0 si silesce-
ca si scape de dinsa.

CICAL A.
1624 *Ce cicala de oml
DAMAN & MAXIM, L p. 663.
Se slice de acel 6menT cirora nu le mal tace gura, earl te su-
peri merefi prin multi limbutie.
CM deosebire intre vorba Rominésci 0 Cicada vocalic». a
Latinilor.
oDicebatur in hominem impendio garrulum aut admodum mu-
sioum, propterea quod infectum rore duntaxat vivens: cantu po-
tissimum delectetur. Et quosdam ita musicae deditos, ut neglecto
cibo periturI fuerint inedia, in cicadas a diis mutatos, narrat apud.
Platonem Socrates in Phaedro.. P. MANUTIUS, p. 401,

1625 L'a isbit Cu mocul.

IORD. GOLESCII, M88. II, p. 38.
Adici ra necinstit (Gouscu).
*
1626 and ploau carnatid si ere.' paserile cu clocul de ar-
gint (arama).
1. ARBOR; J. Busiii.
Adici de mult, 0 cind erafi timpurile maT fericite.

1627 Cu cmc sl glnare bune, are mijléce bune.

IORD. GUMMY, MSS. II, p. 31..
Adici cu sila (GoLEscu).

1628 Cu mocul ce p6te.

IORD. GOLESCII, M88. II, p. 31.
Se slid pentru flec,arT (Gouscu).

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 407

1629 TI da mocul séd.

IORD. GOLESCII, MeS. II, p. 14.
Adía el invati ce si dici pi ce si vorbésci (GoLEsco).

1630 Numal cioc §1 glnare are.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 50.
Si dice pentru cel rei st cumplig (Got.E.scu).

cfc3c.A.
Veo! Pdun.
1631 Cuicd cu cllicas 'ntelege.
IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 84.
Adici prost cu prost, pi mojic cu mojtc (Gouscu).

CfC)CARLAN
1632 *AA se cuma ca un cioarlan.
.Preot C. BUNGETIANU inv. c. Coso-
vil, J. Mehedin;s. S. Fi.. MAMAN,
Ornit. I, p. 853.
A se mandrl, a se fuduli ca un cIocirlan care, de pi este pasere,
are un mol ce-1 prinde in reil la vedere. C. BUNGETIANG.
Se dice despre o fati care 10 pune prea multe florT In cap, cind
merge la joc saü alte petrecerl.
D. Gr. Criciunas, din tinutul Lapupului, a comunica. t D-luf Ma-
nan urmitárea legendi privitére la motul saù cuculul clocar-
'anula
LEGENDA CIOCARLANUL1U/

Perdénd odad o nevést5 pre bArbatul sin, care erá nasdrävan. pi neputen-
du'l allá, a apucat lumea in cap vi a inceput a-1 c5utà in t6te pArtile. Ava um-
blfind ea un timp indelumgat 'necio vi 'n doce a ajuns pina la Sánta-Joie, care
mi &una preste a trefe parte a päserilor din lume.
Cum a ajuns nevésta ala, a intrebat pe Sänta-Joie: cum ar putea ea di de
urma barbatului sdi?
Sin' ta Joie, induplecat5 prin rugAmintele nevestel, chemà la sine pre t6te
*exile, cate erau sub st5pAnirea sa vi le intrebl: de nu seiu unde se aft5 b5r-
batul perdut? Dar niel o pasere n'a sciut s5-I réspund5,... niel una nu sea
unde se afla biirbatul nevestel.
Vddimd nevésta, ci. nime nu scie de urma lArbatulul sin, 101 luA rimas bun
la Sánta-Jole vi se porni lard prin lume, vi se duse, pand ce ajunse la
Ita-SAmb5tA, care era stapánitáre preste jumdtate
duse' din pAserile lurnel. Dar
vi de la acist5 Skit5, ca vi de la cea de mal nainte, nemic5 nu putii aflà despre
birbatul siO, cid niel paserile, preste cite domnei ea, n'ea sciut unde se aill
birbatul perdut.
In urmA, mal mergénd nevista, eát va. fi mers, ajunse la Sänta Duminici
care domnià preste Vote pAserile lumel, vi cum Ahume Il descoperi vi acevtela

dacoromanica.ro
408 1R0V5RBELE ROMANILOR

ce vint o aduse pe..ia dinsa rol-o ruga dcira-T va putea apune unde se afta bar-
batul sau?
Santa Duminica cherna indati paserite la sine pi le Intreba. Dar dintre tate
paserile, numal un singar ctocoiu 1)1-a sciut da ritspuns unde se afta barbatul
nevestel.
Santa Duminica, cum a aulit acésta, Indata a poruncit cIocolulut sa ducii
pro nevesta pana la barbatul sau.
Clocotul a tmplinit porunca. A luat pre nevésta In carca pi s'a pornit Cu
diva spre locul, unde scia el ca se afiA harbatul perdut, i pornindu-se s'ad
dus, pi s'au dus pina ce au ajuns la un munte de °lega. 2) Ajungand la acest
munte, nu putura si traca preste dinsul pana ce clocoiul nu s'a potcovit, cad!
muntele era farte tnalt i lunecos. Dupi ce s'a potcovit, a trecut cu mare greu
muntele pi a dus apoT pre nevésta la barbatul sad.
FiEnd tusa ca nevésta, cand trecura peste muntele cel de °Yaga., se linea din
tate puterile de penele cele de pe virful capulut de la Clocold, temandu-se ca
sa nu cada jos, penele se radicara in sus, si ast-fel radicate ramaserit ele pana
'n Oiva de asta-0. pi de aceea e clocoTul cu pupuTu 3) in vtrful capulul.
In Macedonia acésti pas6re se numesce Pecurar i Rominil din
aceste partI cred cA docirlanul a fost dintru inceput pècurar 4) de
avea gluga in cap.
In basme docärlantil scie in tot-d'a-dna lucruri pre cari nimeni
altul nu le cunósce.
(Intreband mortul tate pasdrile carl erau acolo, gas] numal un clocarlan care
sea casa lul Fat-Frumos i care chlar In acel cesa venise din acea partes.
I. FurinEscu, Basrne, p. 45.
aSi tate (pasante) ad raspuns, ca dintr'o singuri gura, ca nu li s'a Intimplat
sa audd macar vorbindu-se vre-o data, despre acésta.
Si atuncl numaT atea un docarlan schlop se vede viind, at ce putea; pi,
povIlc, sovtic, sovilc ! se infitisaza Inaintea Sffntel Duminica. Atunct ea II tn-
trébi si pe acesta:
Tu, cloearlane, nu cum-va scil unde se afla manastwea de TamtTe ?
Da cum si nu sciu, starinel Ca dar pe-acolo m'a purtat dorul de mi-am
frant piclorul.* I. CREANGX, Pou., p. 92.

1633 A umbla ametit ca un ciocarlan.

S. Fi.. Rumí, Ornit., I, p. 852.
Se dice despre dmeniI carl urnbli tálluI de cap, carT nu scid
ce fac.
Poporul crede cá. primävara cIoarlanul se sue, cAntind in aer,
ORA ajung,e la vintul turbat. Ajungènd acolo tuiliézA i cade
mort pe pAmint. Dad vre un dile il aflä ast-fel mort, ma-
nincA turbézA la rindul
In unele locurI din Transilvania se crede cd, nu numaI carnea
de cIocarlan turbat ci chIar cea de cIocArlanT sAnAtosi, innebunesce
pe acela care se hränesce cu dinsa. Vedi Ornitologia, I, p. 352.

Clocirlan.
Stida.
8) Mot, dos, tuclulu
Cloban.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 409

*
4634 E ciocarlan.
*
E ciocdrlan de bét.
Cum e ciocdrlanul de bét.
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 353.
Se Oiee unuTa care e asa de bét, ca nu mal scie pe ce lame se
-an, 0 acésta de acolo, pentru ca ciocArlanul, dint e frig, sa gbe-
muit, nu se urnesce mal de fel din loc, asa eá oil' si cine péte A '1
prindä.S. FL. MARIkN.

4635 *A Fins ciocarlanul de cede.

S. FL. MARIAN, Naseere, 269; Or-
nit., I, p. 352.FR. DAmt, I, 244.
WO Prepelira, Purcea.
Se #ice despre un om care s'a uitat prea mult in fundul paha-
ruluT, si este asa de ametit, ci numaT abia se pile tine pe ph:We.

CIOCARLIE
*
4636 Ducqi-ve invirtindu-v6 ca GiocOrlia.
I. CREANGX, Arrant., p. 115.
*
Du-te invirtindu-te in curu cToccirliez.
Duce-te-ai invirtindu-te, gi sd vii cdnd te-oiii
aduce eil de mind.
P. IsPinRseu, Rev. Ist., III, p.163.

*Dute invirtindu-te.
Da V. ZANNE, J. It fou.
AcéstA Oicere se trage de la sborul cTocirlieT care se Inalla, de-
scriind cercurT, pinti in slava ceruluT.
La Romttnil din Bucovina D. Manan a cules urmatérea legenda:
LEGENDA
AA fost °data in pArtile rdsdritulut un ImpArat 0 o impérAtésl. ImpAratul
acela se chlema Titus, lar.1 impAradsa Glitorghina.
Acesfi dot domnitort trAlau in pace, linite, unire, dragoste 0 aveafi de tote
bunètilile ; numat un singur lucru le lipsea.... n'aveau niel un prune.
Ce n'afi fileut L. intrebat'afi pre toll Amenil eel mal invAtag al impArAtiet
-de sfat Nu era un doftor, pe care sl-1 fi troeut cu vederea ft sA nu-1 fi in-
trebat ; cum ar putea cdpltd o el un fiu... Da I In urma urmelor, ciad v64urd
-ell nimenl nu le Vote ajuld, alergarA si pe la vrAjit6re dupl sial. Dar de géba !
lute° di, dupi ce perdurl acuma téti nfidejdea el vor ave 0 el ednd-va un

dacoromanica.ro
 410 PROVERB= ROMINILOM

prune ea tata lumea, a f5cut impératul acesta o petrecere mare, la care s'aa
adunat toli sfetnicil, bétranli pi mal maril impèratiel sale dimpreuni cu 80-
hile lor.
Tate mamela, cite se adunara la petrecerea acésta, se bucurau leginai
pruncil in bratele sale, numal impéritésa Ghlorghina era férte trista, pentru
ca ea nu avea nicI un prune pre care 81'1 stringi pi ea in brate pi si'! des-
merde.
Eata lira ea intr'o ruipte, dupa petrecerea avuti, i s'a ardtat impératuluI
Titus o baba bétrani in vis, care i-a spus urmatarele cuvinte :
Inalte impérate I nu te supéra si te bucura, cid impératésa Ghlorghina
va nasce de bunli sami un prune, numal daca va merge la piriul care curge
prin padurea cea verde de la capétul impératiel tale pi va bea api dintr'insul.
Impératul trezindu-se din somn insemnat fade bine cuvintele babel, pi
cum s'a zirit de diva s'a sculat pi s'a dus de l'a spus din fir in pér impirètesel.
Ghiorghina, fi prins pe Dumnedet de un picior nu s'ar fi bucurat apa
de tare ea acuma, eand enea-ce i-a spus lmpèratul, pi fira a perde mult
timp in zadar s'a pornit pi s'a dus la ptriul din padurea ces verde pi a bdut
api dintr'insul.
Nu mult timp dupa acésta, eati ci impératésa Ghlorghitta pi-a védut visul
cu ochil.... a nascut adica o copili farte frum6sa.
Copila acésta crescea lute° di ea alta inteun an, Lail intr'un an ca alta la
dece anl.... Cine o vedea açil, mini n'o ma! cunoscea, cacl cu cit crescea mat.
mare, cu atita se facea mal voinica pi mal frum6sA.
Dupti ce a crescut acuma copila acésta mare pi a devenit fata'n flare a in-
ceput a aril in URA deminéta pl séra la preamblare ea si privésea r6sarilul pi.
apusul sarelul.
Ielind ea apa in mal multe dill pi privind cu órele intregl eum résare
cum apune &wale, alp de tare i-a placut acésta, di in urma urmelor s'a in-
dragit intr'insul.
Dupa ce s'a indragit numal era niel o placere pentru dinsa pe acest pamin4
pi prin urmare intr'o Mina demméta io propuse si calétorésci spre sore, si
atle palatal lul, pi-apol cat va fi pi va trii si nu se mal despartései de dinsul.
Ca o copila buni a spus acesta dorinti a sa pi midi sale. Dar maica sa n'a
voit s'o lase nicaire. Ea a spus apol pi impdratulul dorinta sa, dar,niel el n'a
voit s'o lase nicaire si se dud, pentru ca amindol, o lubiau fartZtare, pi nu.
scii ce-ar fi facut de searba, dad unica lor fiica i-ar fi Orbit pi s'ar fi dus.
cine scie unde.
Copila, de supéral e ei parintil sél nu vor s'o lase, a inceput a se usei pi 'a
vr'o cite-va iIe apa de tare a slabit, ci de-abia se putea urni din loc.
Vèlend acésta impgratul pi-a dint pe mima, i-a dat bine-euvintarea Orin-
tései pi téte cele trebuinciase de drum, pi apoI a lasat'o si se dud in treabi-pi.
Copila luandupl acutna rémas bun de la pirintil sél s'a pornit spre résirit
pi s'a dus, s'a dus un timp forte indelungat, pani ce a Akins la o api brie
rnare, ce curgea farte repede.
Ce si faca ea amnia?... cum si tréci ea apa acésta ? Cad pod peste dinsa
nu era pi a innota nu scia, pi macar de ar fi pi sin; era peste putinti s'o
tréca de-a'notul, cad era forte mare.
Eata insi ci pe ciad sta ea apa, hatindtt-pI capul: ce e de 'nceput I... vede
ca lesa din apa aceea o fata farte frum6s5, imbracati t6t5 in alb care-I Oise:
Tu-hl veI ajunge scopul Mu, dará lung timp acolo nu-11 este ingiduit si
stal Multa placer:: nu ve! gusta I
Bi cum rosti fata cea frumasi cuvintele acestea, indati s'a ficut un pod.
peste apa ces mare pe care a trecut fata de impérat de cea-l-alta parte.
Dupl ce a trecut acuma fata de impgrat apa aceea a calatorit iari pi mal
departe pi s'a dus, s'a tot dus, pani ce a ajuns la o baba bétrini care pliscea
un card de gasce.
Baba. curiasa ca téte babele, cum a védut-o indata a intrebat-o de undo-

dacoromanica.ro
 DUPRE ANIMALE 4.11

vine pi 'n cotro se duce ? Fata Impératulul, réspunléndu-1, l-a istorisit tite-
din fir in pér cum, pi ce pi de unde a venit pi in cotro se duce.
Eu, draga mitupel, rjise mal departe baba, pot salt scurtez férte tnult
calea.
Daci mi-al scurta-o, miltupica, mare bine mi-al face, pi, Deanne, cum,
ti-ap mal mulfarni pentru fapta D-tale 1
Baba, magulita prin cuvintele fetet, 11 da In mane drépta un pomipor, léra
In mina st.inga un inel férte mic, pi-I dice sé faca cruce eu pomiporul,
apol indata va vedé ce se va intimpla cu dinsa.
Fate o asculta, face cruee cu pomiporul pi... ce sé vada ?... vede ca de-odatl
se rédica In aer pi cine-va o duce pe sus, dar' cine-o duce nu scie.
Ape se duse ca prin aer, pare ca ar fi fast de cine-va vrajita a cilari pe-o
prajina de alun, pi c.it al clipi din ocht ajunse d2naintea palatulut Sérelut.
Pe de'naintea palatulut acestuia eurgea un rift limpede ca licrima.
Spre a trece peste riul acesta, orl pi cine ar fi fost acela, care ar fi voit si
tréea, trebuTO si platésea un argint, orI de unde nu, sé umble un an ratacind.
prin lume.
Linga riu sta un on& f6rte batrán care trecea de ceea parte pie toll cel ce-
platia0 argintul, orI de nu ratacIau un an intreg prin lume.
C.Alétirea nistra, ca si nu mal umble ritacind prin lume, icé inelul ce l'a
fost capétat de la baba cea bétrina, dete mopnégulul ca s'o tréca de
ceea parte.
Bètranul, 'nand inelul, a trecut'o de ceea parte de rid fari sa mal intinda.
multé vorbli ea dinsa.
Acme a sosit ea la pirta palatulut saé a curtil, prin care a intrat Incetul
In ograda pi de-aice s'a des apol pana la tape curtil.
Linga upe carp se Ole un cline férte mare cu cioug capurt. Cinele-
acesta, cum a zarit'o déuna a inceput firte tare a litre, pi-a da la dinsa, nu-
mat, 'camel s'o apuce in dintl
Mama Sérelul, cad sérele avea o mama firte bfitrana, pi palatul acesta era-
palatul &weld, (led mama Scirelat, cum au4i ctinele eel cu cloud eapurl bi-
tend, a epit afané pi cuna a véljut pre calétérea nistri a intrebat'a
Pre cine eau* tu aice pi ce vrel?
Calètirea néstri n sciind cine-I bitrana, care a mtrebat'o ape de restit,
ce are sé se Intimple daci i-a spune ceea ce i-a spus, pite ca i-ar fi rdspuns-
cum ar fi trebuit sé-I réspunda. Ape insa In nevinovatia sa,nesciini ce-I prefa-
citoria minciuna, cal de bine pot sk-II prindi pi acestea cate-odata, vise
bétrin el :
Eu caut pre mult habitat pi doritul rceu Sére, dupa care mutt timp anm
alergat pi numal abia acuma am putut ajunge la palatal lull
AuOind Mama SCrelul aceste cuvinte s'a facut foc de manie pi-a inceput a o.
blistemi fiicdnd:
Blastemata sé fil tu, ca at indrasnit a vent pan& aice sé amagescl cu fru-
muselea pre fiul meu L.. In pasere sé te prefect, pi 'n testa rpm sé short spre-
eerl
$i 'ntr adevèr, ca 'ndata ce a rostit baba cuvintele acestea, tiara copill mat
nainte de-a da cu ochil de lubitul séé, mat nainte de a apuci macar al spune
eit de tare ti iubesce, s'a prefacut Inteo pasere mica, pre care imenil o nu-
mese Ctoce&riza, pi care, de atunct pi pána In oiva de ast5-1,1I tot-ea-una cacti
e frumos pi senin deal, se 'calla cantAnd spre cer spre lubitul s65.

In acésta legend6, afar& de tAlmAcirea poporalk a sborului deo-

sebit al acesteI pasérl pl dragostea sa de lumini pi de sére, intil-
nim o reminiscenfli a vechilor credinte págane privitére la rid
Styx, ja cinele Caber, in fine la Caron pi plata ce i se cuvine.
altd legendA, culésa tot de D. Manan in comuna Siretid,.

dacoromanica.ro
412 PROVERRELE ROMANILOR

din Bucovina, canele are trel capete, si este imblandit de fata Im-
,pératuluI aruncandu-i-se o palie, IntocmaI ca In fabula paginé.
A se vedé in V. Alexandri , poesia intitulatl , Legenda

cfoF
1637 Undule, manca-te-ar béla,
La ce-al stricat lelel Ola?
S. FL. MARI, Orna., I, p. 229.
Se dice fricosilor cand vrem a 'I luti in ris.
D. Manan povestesee in modul urmator o istoriòra care
wesce atat intelesul cat si origina acestel dkale.
Trecénd epa clara o femee c'o 6IA , In care avea pi ea sArmana ce-va sorbi-
Aura sau altt cc-va Intr'insa, pe la amurgul seril pi in aproprierea unul cIof,
eau ca cIoful de spalma sau manie Incepe de-odati a entra pi a bate din aripl
pe de'naititea ochilor femeil. Fetneea de spalma scapa dla pi se face tea hir-
%ud. Un prapcau irisa, care se vede ca Inca trecea pe acolo, pi vklu t'AA in-
timplarea, improvisa cantecul de tnal su luand In batjocura pre Mata femee
pentru cl a fost epa de spéri6sa, pi acesa improvisatiune, se vede ca s'a latit
.apa de tare, ca acuma e aproipe maI preste bita Bucovina rèspandita pi se rape-
4esce mal cu sama atunel cand cine-va volesce sa lee pre un fricos In lis.

1638 Clomvic, momvic,

Pre cel mic
De buric,
Pre cel mare
De spinare.
S. Fi- MAR1AN, Orna., I, p. 207.
Acésta çlicalá, Intrebuintata de RomaniT din Ohaba-Matnicu, ne
arata ci dinsh ad despre eIuvica sad domvicu credin'a pe care
o ad despre cucuvea.
In acésta localitate daca cTomvicu canta in apropierea case! vre-
unuI om, din casa aceea de buni sama va murl cine-va.
D. I. Cornoiu a aflat ca GorjeniI spun de asemenea ca daca du-
vica canta pe vre-o casé, prevestesce paguba intre vite i mérte fu-
tre Ornen!.

cfáRI Corb, Mareo Privighetére,

Putu, Vara, Vrabie.
4639 Unde este stirvul, acolo sé aduna' =Vele.
A. PANN, H, pag. 73. ilingscu,
181. S. F. %Bu" Orna., II, 37.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 413

La stirv s'adund ciárele.

I. BINEscu, profesor, J. Roman.
Ve41 Corb, Vultur.
Românii cred , dice D. S. Fi. Manan, ca daca' un corb aflä un
hall nu se duce la dinsul ca sä manance singur, ci se pune mal,
Intäid intr'un virf de copac, de dél, sal ce este in apropierea hoi-
tultd $i acolo incepe mena a croncanì panä ce sé string mai multi
corbI In jurul lul, i apoi ca top Impreunä se pornesc spre boIt.
Deci proverbul acesta se aplica mai ales la acea specie de címenir
cari sunt de o panurä, adicä cari numai dupä despoIerI i dup4-
averea altera alérga..
Ve4Y la proverbul 1725 legan& privitóre la obir,eiul acestor pa-
sérI de a se hrani cu hoiturI.
Dove son le carogne, ivi vano i corvi. 4)
Prov. Ral.
Woo Aas ist, da sammeln sich die Adler. 2)
Prov. Germ.

1640 Ciòre in loe de privigheteire nu se vinde.

A. PANN, Edit. 1889, p. 102.

Ciéra in loc de privighet6re nu se p6te vinde-

A. PANN, II, p. 117. IIINTEscu,
35. S. FL. MARIAN, Ornit., 11, 37.
Adica un !non" prost, urit niel cand nu sé ptíte asernéna sati
vinde In local unui lucru gingas, frumo$ $i de pret.
A. Pann il intrelmintéza pentru cäsnicie $i fetele cele bune
cele rele.

1641 Ciorile strinse gramada,

CADA pe sus ciuind sbor,
iérna ne vestesc zapadä,
lar vara, plesia saii nor.
A. PANN, Calendar, 1848, p. 32.
Cum ca ciorile prevestesc sehimbarea timpuluI o spun si o cred
Romlnii din híte tinuturile locuite de dinsii.
A.céstà cpcétére stä In strinsä legatura. cu °roda:a peste tot res-
pandiLA la Reman.' ea presenta saii croncänitul clorilor menesc
réi.1, in casul de fatä schimbarea vremii din bine in réfi.

') tilde este stIrvul, acolo Be duc corbit

Uude este stlrvul, acolo se allun acvilele.

dacoromanica.ro
414 PRO VERBELE ROMANILOR

.1642 C1óra cAnd a intrebat'o «ce pas'ére mat frum6sä ?»,

ea a arétat pé puii el.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 84.S.
FL. MARIAN, Ornit., II, 36.
Corb.
Adica fle-care ale sale mal mult le cinstesce (GoLEscu).
D. S. Fi. Manan reproduce douè legende din FrdtkrtiI-Vechl,
-dintre care vom transcrie pe cea mal caracteristid, care se va puté
asernènà cu fabula din La Fontaine care tratézA acelas subIect.
LEGENDA
A fost odata o Clara care nu mal avé niel cand parte din puil sél, cad in tot
.anul venia Ul pi-I mama.
Nu odata framinta bléta C.I6ra capul, cum ar puté face ca sé alba 0 ea
pul ca alte pasérl. Unde sa-1 math' puil, unde sé-I crésca pi cum sé-I ferésca
-ca sé-I pea sapa de ulia? Cugeta ea ce cugeta : cum ar face pi ce ar direge
-ca s'o scepta mal bine la ea/At, dar' de gébal Mintea il sta loculul In urma
urmelor insa, dupa multa framintare i batae de cap, II plesni prin minte
clael se va incumetri cu Ullul, care tot-d'a-una h manana puil, acesta, ca cu-
mètru, va avea atata obraz pe langa nas, pi nu 'i va !liana pi mal daparte puil.
Decl intilnindu-se ea intr'o ji cu Ullul i landu-se cu dinsul de vorba ,
dise in wing ca sé se incumatrésea cu dinsa.
Bine! raspunse Ullul, ma incumètresc bucuros.
ll mulrimesc din telta inima pentru bunatatea ce voescl a-ml arati dise
mal departe CI6ra, dar', earl de acésta , mal avè Inca o rugaminte la
Dumnia-tal
Si aceea ar fi ? intreba Ullul.
Ca de asta-dI inainte sa nu 'ml mal manancl puil.
Eci-11 fagaduesc i acésta; numal de una te-al pofti i eii : sa-ml spuI
cum arata puil té!, ca sé-I pot deosebi dintre alu pui?
Puil me!, raspunse Clara piing de mandrie, sunt cel mal cilibil pi mal
.frumopl dintre puil tuturor pasérilor de pe fa/a pamintulul.
Daca e aya, cum spul, apol sé al parte de dinpil, ca ea de adl Inainte nu
atinge de dinpil, dise mal departe Ullul, i sbuand se canr mal duse in
-tréba-pl.
Ciara bucur6sI a a putut Indupled pre Ullu ca sa nu-I mal manance puil
sbura asemenea in cotro s'a fost indreptat.
Ambland Ullul, dupa ce s'a despartit de cumatra sa, in colo 0 'n cace
autand doara ar putea aflà ate una-alta de rindul manaril, nu aflEi numal
pul de gangurä, de cacé, de mlerla 0 de alte paserl, adia tot numal pul fru-
mopl. Deci eugetand in mintea luI cea de Uliu, ci aceptia vor fi puil cumatrel
-sale 0 voind a se Iinè de auvint, nu se ahuse nicI-de-cum de dinpil.
Apa a patit'o el tata diva aceea, In care s'a incumetrit cu C216ra, pi tot apa
'n diva urmatare. Dar' nu dice nemica... Inghiti nodurl i tad' ea piticul.
A treIa qi insd, resbindu-1 foaniea alergand In colo pi 'n coke dupa mancare,
éta cA toemal and singur nu mal scii ce sé 'ward a sé nu incline stégul, da
peste un culb cu pul de Cleal. Si cum dele cu °chit de dinpil vi-1 védii a stint
-aya de urilf 0 de zabalopl, nu mal stete mult pe &shut ci mi-I apnea de-a
sindul la scarmanat 0 cat al safari In amnar mi-I puse pre top la inimé.
Tara dupä ce s'a säturat bine se pterse frumupel pe bot pi pe icl in colo ti-I
-drumul.
Clara, care in timpul acesta, era dug de a-casa ea si adua pi ea cate-una
alta pentru mititeil sAi, and se intarse indarapt i voi sé-I brands* liranesce
daca al pre cine I... Culbul era depert pi puil ca palmé! Ea Oland cA culbul
.e gol pi puil nicäirl, da 'n colo, thé 'n eau, cauta in drépta , canté in stinga

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 415

doara-T p6te unde-va afla, dar de géba I Despre pul niel pomana. Mal sta ea ce
mal std, ca sé vada de nu vor &pi de unde-va, apol mal trage un roto gol prin
irnprejurimea culbulul, pi and colea In loe de pul, da peste o gramaglara do
pene, de cotorI pi de aripl frante pi pline de sange.
Nu mal 1'6'116'13e niel o indoléla, blastèmatul, cel de Ullu Tara ml-a man-
eat puhrtil, dragil mamii, puil mamil, dise Cl6ra scarbitä, and dete ca ochil
de pene 0 de cele-l'alte 1.6111401e ale puilor sa
Nu mult dupa acésta intimplate se 'ntilnesce ea lara-pf cut cumètrul sail pi
cum 11 zaresee de departe il dice
Apa ml te-al tinut de cuvint, cumétrelApa-I ea Tara mi-al mancat puTutil,
manca-te-ar vermll sé te mänance I
Suguescl, cumétra, orl vrel sa-1 bap joc de mine?
Eú, sé puguese?
Daré apl fi avut eft de gand ea sé nu ma pa de cuvint pi daca ;4 fi voit
sé-IT mänane puil, atunel n'apT fi raldat Mule douè iie intregl, dupa cum am
räbdat, ci til-ap fi maneat in liva cea Apa Insa am trebuit sé amblu
Cu matele coraindu-mi do foime pang mal nainte, and 'racial Intr'o s'corbura
de rachitil putregai6sa peste un culb cu nisce pul apa de negril, uritl pi zaba-
lopl, de 'ml erà mal mare greii sé ma ult la dinpil ; pi de n'ap fi fost rupt
eopl de Mine, pa ea niel nu m'ap fi ultat la dinpil, da de cum sa-T manane I
Inca mal al obraz sé te desvinovatescl ?
Ce fel ? de ce sé ma desvinovatesc ?
D'apol bine, n'aT sciut ea aceTa sunt puil meT?
Cum I acela afi fost puil tal!
A cul sé fi fost (Tara? Al tal seiil cd n'ail fost, niel a alteT piserl, ci numal
al mel I
D'apol bine, cumatra, D-ta ml-al fost spus cd puil D-tale sunt cel mal
frumopl pul din lume, pi nu nisce slutenil pi uricluni pro earl le am mineat
eu 1 Spune-ml: nu-I apa ?
Fie-care al séu ii pare mai frumos, ca a altuIa, de-ar fi acela orl
at de slut pi urit. Ape pi eìi am cugetat cd puil mel sunt eel mal frumopl pul
din lume.
Daa al cugetat ape, apol, nu--11 fie cu bind, a D-tale e vina. Eft unul
ml-am tinut fagaduinta ; am mancat ce a fost mal urit pi nu ce a fost mal
frumos, dupa cum ml-al spus.

1643 Ciarel i se par pull el de paun.

I. BINEscu, prof. J. Roman.
A.celas infeles ea proverbul 1642.
*A
1644 De cat cióra pe par, mai bine vrabia in palma.
V. FORESCD, Folticeni, J. Suciava.
Vecg Pasére.
Mal bine putin si sigur deal tágadu'ialä multä, cad ce'i in
mdmi nu-i minciunci.

1645 Clara la clara nu scate ochil.

S. FL. MARIAN, Orn., II, p. 38.

Gaie cu gee nu i scot MO.

N. ST. Nijopole, Macedonia.
Cl6rA ca cl6rii. nu 'et sate °chit'.

dacoromanica.ro
446 PROVERBELE ROMANILOR

Veg Corb.
Cel de o potrivd nu se superä intre dînii, i mai cu sera red
pe red. A se vedé la cuvintul Corb origina acestuT proverb.

1646 Cidrä cu cOrä.

HINTEsCU, p. 35. S. FL. MARIAN,
Orn., II, 38.
Fie-care se &la tot d'auna cu érnenif de pänura luT.

1647 Cleord langä cuira sbára.

lose. GOLESCU, MSS. II, p. 84.

CI6rdldngd ci6rd trage,

Alte perséri, nusunt drage.
A. PANN, III, 1hr 33. linnEscu,
35. S. FL. MARIAN, Orn., II. 37.
A dica prost dupd prost se tine sl mojic cu mojic (GoLEscu).
Saekir kraka sinn maka
Prov. Island.
Like Fuglar Naga jamitaste 2).
Prov. Norv.
Todas las aves con sus pares 3).
Prov. Span.

1648 Ca cicíra ce, de cat cra ! cra I nimic nu mai scie.

IORD. GOLESCU, MS8. U, Asem.,
pag. 201.

Din plisc de clArd n'au01 de cdt : crr

I. BXNESCU, profesor, J. Roman.

Ciorei cdt stt cdnp, mit car,

Ea tot ii va flice : gar, (car)!
A. PANN, Ill, pag. 40. IHNTEscu,
35.S. FL. MARIAN, Orn. II, 37.
Ve4I Corb.
Adicä celor prostl, neinvelag saú clilar reti ntirdvitI, 0A-at le-
al el tot a lor o tin, ne puténdu-te intelege sad nevoind a.
se ldsà de apucdturile lor cele rele.

1) Pásèrile earl se asemena abbrii ImpreunA.

1) Gera Is1 cauta semeniT.
Téte paserile Cu sewenil lor.

dacoromanica.ro
 DESPEE ANIMALE 417

1649 Ca cióra nimenl nu pote eräneäni.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 25.
Adicá ea eel fleear a flecari (GoLascu),

1650 Ciéra tot cléré.

S. Fi,. MARIAN, Orn. II, p. 38.
Omul nerusinat i obraznie din fire nu se pote niel °data In-
drepti. Se ()ice adese-orI despre tiganI cari sunt, 4ice Rominul,
negrI, eutezitorI i obraznicI ea i dórele. S. FL. MARIAN.

1651 Ciorile cand crancénesc,

La zavistie gandesc.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 84.
Adieä eeT proti ciad cartesc, dé zavistie sè Invitese (GoLEscu).

1652 Pana ce clima brézd,

Tot mal venia la nol p'in casé;
Dupä ce s'a cotofenit
A mai veni a contenit.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 60.
Se Oice pentru ce! prowt1 l mindri, ce dupä ce dobindese Ore-ce
einste mal mare, nu mal' baga In sémä pé ce! mai miel (GoLEscu).

1653 Ciéré alba nu sé pite.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 84.
Adieä mojieul niel cum om (GoLEscu). A se vedé la euvintul
Corb eredinta Rumiador privitore la florea penelor acesteI pasee.
Aeuxobç Icepcmcq.
AMMIAN.

Corbus albus. 2)
Prov. Lat.

1654 A trecut ciéra peste casa.

S. FL. MmukN, Orn. II, p. 38.
S'a dus, a trecut binele ce a fost.
Rominul erede cà este semn rèuí calad trece dora peste casa luï.

1655 A nu fi bun niel de ciorl.

LAURIAN MIXIM, I, p. 228.
A nu fi bun de nimic.
2) Cidra albA.
2) Idem.
27

dacoromanica.ro
418 PRO VERBELE RONINILOR

1656 Cdt cidra 'n par §i apa 'n dux.

VASIL'S A.LEXANDRI & LASCAR Ro-
SETTI, Mss.
*
Cat cióra in par.
Ruin. GOLESCII, Mss. II, Asem. p.
45. r. G. VALENT1NEANII, 50.
Arati un scurt interval de timp.
Francesul dice : comme l'oiseau sur la branche, &lid gata
de duck'.

1657 Cdt trece cióra peste gard.

Da Z. J., c. Fedesti, J. Tutova.
Veal a Flamanfli.
inteles ca la numèrul precedent.
*A
1658 A se alintà (da) ca cióra in lati.
FR. DArat, I, p. 243: LI, 263.
LAURIAN ALUM, II, 123.
*
A se alintet ca cibra in late.
Preot C. BuNgETIANu, inv. c. Co-
sovéf, J. Mehedinfa.

Ca méra in lat (se fudulesce).

VASIL& ALEXANDRI LASCAR Ro-
SETTI, mss.

Se alintet cum s'alinta ci6ra 'n

L CREANGX, Pov., p. 283.
Ve La;.
Insemnég:
A° A se prinde cu u,surinfd., fara judecatä intr'o incurcattum,
intr'o primejdie.
20 A face capriciT carl pot fi de capu celui ce le face.
30 A lucrá fará tragere de mima, a trägani o afac,ere in paguba
nóstra.
Prostia ciórel care inlesnesce prinderea &I a dat nascere acesteT
Oic6tor1. Ved Latuian & Maxim.

1659 An tAbärit pe el =rile, ca nevoile pe sarac.

L BINEscu, prof. J. Roman.
Adica dusmanil.

1660 A pune cuírei fulgl sträini.

Z1LOT ROMiliUL, Rev. p.81.
A impodobi, a ddrui pe óre-cine cu lucru strain.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 419

Zilot Romanul aplica, in cronica sa, acésta expresiune filcel lui

Alecu-Vodä Sulu, caruia acest Domn dase de zestre monia ora,su-
lui Tirgov4te.

4660b Bu-te morilor.

Adica. du-te, sa te manance ciorile; urare de r6d.
136001/4' al; xepoixaç.
Prov. Elin.
Ad corvos. 2)
Prov. Lat.

CIOITLICA
*
1661 Nu mi-e fricd de dovlicd.
A
Nu mi-e trial de ciovlicet (ciorlicet ),
Cä 'mi stcl, casa intr'o urzica ;
Ci mi-e [rica de ciocoill,
Cei 'mi stet casa inteun gunoift.
BA.RONZI., p. 49.HINTEscu. 63.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, 293.
*
Nu mi-e [rica de ispitd,
Ca mi-este casa pcizittt,
Mi-este [rica de ciocoiit
Get e stetpein peste
Preot, C. BuNGETTAN% inv. C. Co-
sod', J. Mehedtnfi.
Prima varianta are intelesul de : nu 'mi-e frica de pdrulala.
Varianta a doua ne aratä ca daca tèranulul nostru nu'i mai este
.frica de cIovlica sau eforlica, care se mai numesce i welt, II este
insä tare frica de ciocoiu, adica de arendas.
Preotul C. Bungetianu, din. MehedintY, crede ca varianta comu-
nicata de d-sa exista din timpul Fanariotilor cari stricaù bunele
moravuri familiare.
Prima parte a acestuI proverb reamintesce frica ce insuflase
bietilor Romani clovlica care-i descoperea prin baltile i stufariile
unde se ascundeati de gróza Tatarilor, dandu-I ast-fel in prada
acestor vrajma0 cumpliti care II omorail pe loe saü II dumù
In robie.

11
Du-te clorllor.
biem.

dacoromanica.ro
 PRO15RRBELE ROMINILOR

Data exacta' a variantei complecte, trebue cautatii cam pe /a In-

ceputul véculuI trecut cand frica Td.larulul, slabit i neputincIos,
se pierde i este Inlocuita prin frica el'ocoIuluI, acest nog i pote-
maI greanic fiagel pentru bletul Roman.

CfUCA
1662 A fi mica bdtailor.
GR. JIPESCII, Opincar, p. 4.
A primi tóte loviturile si cum se ma! dice : a fi gazda
saù dupa. vorba Francesulte, une téte de Turc.
CIuca, ne fiind alta pasäre de cat doira sail Bianca, poreelä pro-
verbial& care se &A tiganilor, este probabil ca de la dinBil, atata.
amar de vreme robI si vecYnic bätuti s'a nascut acéstä Oleäteore.

CfUHA
1663 Ciuhd,
Buh.a,
Din padure ;
epte al
De eAnd te lai,
Netegien1 nu erai I
S. FL. MARIAN, Ornit., I, 215.
Cuvint prin care Romanii din Bucovina ieaù In ris pre ferneile-
earl nu se grijesc nici-odata, cum or trebui sa se grijéseii.

1664 A fi ea ciuha intre holde.

Tribuna, An. 1894.
Ca sa sperie, ea o gogorita.
'Stint (Unguril) o minoritate puO, cum Oice RomAnul, ca ciuha %Ere hoide,
ni sperie». Ziarul Tribuna din

CrITT
1665 Ca. e =Ca,
CA-1 cornuta.
L CREANGX, P01.1., p. 247.

Veçu Alb, Lae.

Se 4ice despre cei cad, vednie nemultumitI, gäsese la t6te ate-
un ousur, preeum i despre aceI earl litc multe Bi de tdte.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 421

øchilä vedea t6te cele, ca dracul 0'1 numa1 inghetal ce da dintr'insul.

C e lae,
CA-1 hälae ;
Cci e citad,
cornutei.
/%16 rog, nebunil db-a 14 ate 'n lung, i in stele.» L CREANGL

CLAPON
Ve(11 Pinten.

A CLOCI
Veil! Getinii.
16651) *A cloci pe vaträ.
P. ISPIRESCU, Leg, p. 313.
A nu e§i de loe din case.

cLocA. Ve41 Gaina, Negustor.

3666 Closca care coprinde oué multe, nici un pulu nu
sate.
A. PANN, DI, p. 69.

Clwca care cuprinde au'd multe, nu sc6te nici

un puiu.
G. MUNTEANU, pag. 150. HIN-
TEsco, 35.
Despre cel lacomi, i precum dice proverbui Frances: qui trop
embrasse mal étreint.

1667 Nu luà î clopa cu pull impreund ca sä mal poi

dobândi î a1t1 pul In urmä.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 109.
Adice sa nu despoI de tot pe norod, ca sä mal albi In urine de
tunde se mai. Id rod (Gouscu).
*
1.668 Furá ouéle (oul) de sub closa.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist III, 384.
A. PETRESCU, Curtea-de-Argef, J.
Argq. Eu. POPESCU, inv. C. Gloat-
nesci-Meirgineni, J. Ialomita.
VeçiI Copfana, Tarcei.
Se slice despre aceI de4eplI, pricepurl, irei prin asemenare Cu
.aceI earl Ieall un lucru repede 1 Cu dibeciey fere ca nimen1 se 'I
pôtä simp.
Francesul slice cu aceln Inteles : plumer la poule sans la
"aire crier.

dacoromanica.ro
422 PROVERBELE ROMINILOR

4669 Fd-te om de lumea nouà

Sä furl closca de pe ca.
N. FIL1MON, Ciocoi, p. 153. low
GHICA, Scrisori, 59.

Furet cloga de pe oug pad set' cdreie.

N. FiumoN, Ciocoi, p. 8.P. ISPI--
RESCII, Rev, Ist., III, 381.
Acelas inteles ca la numarul 1668, exprimat cu maI multà tarie.

1670 Closca nu trebue sä-si päräsésca cuibul.

L G.. VALENTINEANII, p. 50.
Adica femek, casa el% Daca acest proverb este Romanesc, lucru
cam indoelnic, este de sigur transcris de D. Valentineanu lute=
mod gresit de 6re-ce Romanul dice cui.barut,i niel o-data cuIbul
gain&

1671 A sedé closed.

ra ALEXANDRINA. ZANNE, J. Broth
Adica nemiscat la un. loe, ca gäina cand clocesce.

COBE
1672 Par' ca are cobe.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, 13. 258..
Se dice despre 6meniI earl vorbesc ragusit.
Cobea este un fe! de MU pe care o capatti flume gainele si gas-
cele, cand nu MA apa de ajuns. Pe virful limbel li se face un fel
de pelitä tare ca ungbia; ea are forma unuI simbure despicat
bostan, i din pricina el gainele i gascele nu pot manca i bleep.
a gogi i hIrcai pana ce pIer. De la acéstä b61à i hircaitura a gai-
nilor vine si icala de maY sus. S. FL. MARIAN.

COBET
Ile01 Cue.

COCOR
Ve11 Inalt.
1673 Se Incéra la sbor,
Ca pull de cocor.
A. PANN, I, p.160.HiNTEscu, 78
Despre ceI säraci i mandrY.

dacoromanica.ro
 DEsPRE ANDULLE 423

Veçil Basmu, pi, &Una, G'u-

r$u, Lef Muiere, Ou, Cap. III,
Pinten, a S art.
1674 Dacd coco§ul ar face °lie, ar fi gdinä.
L G. VALENTINE/LEII, p. 31.L U-
NESCO, prof. J. Roman.
Nu putem produce de cAt In conformitate ca firea nelstra. Bar-
batul sa fie bärbat, i femeIa, femeIe.

1675 Sä cânte cocosul lard nu gäina.

P. ISPIRESCII, Leg., p. 31.
Ve (11 Gain&
RBArbat ul, §i nu femeIa, sá. poruncésa In cask.

1676 Aferiml cucos, cum te bat gainele.

V. ALEXANDR1 LAMAR ROSETTI,
Mss
Se dice despre b4rbatil cari sunt sub papucul femeilor.

1677 Unde cantä multi cocosi, zäbovesce a sé lumina.

IORD. GOLESCII, Mes. II, p. 13.

[Uncle ccinta" coco0 multi, acolo intärglie a se

face fliva.
A. PANE, II, p. 75.HINTEscu, 35
Adica uncle multi poruncesc, zabovesce lucrarea ,
(Gouscu).

1678 Când cocotu cântä, va fi

FR. MIKLOSICH, Rum.Unter. I, H.
Cand barbatul poruncesce, atuncI Iucrul se face.

1679 Coco § de fäcut Cu bors.

L CREANGX, Pov. p. 70.
Lucru prost, de niel un pret.

1680 Hu§1 cocos,

Cd te fac cu bors.
L BINESCU, prof. J. Boman.
Se dice, acelor earl te supera, ca necinstesci.

dacoromanica.ro
424 PROVERBRLE ROMANILOR

1681 Cocosil antánd de vreme

Séra, la eulcusul lor,
N'avem de alt a ne teme,
De eat de plelle safi nor.
A.. Pionv, Calendar, 1848, p. 32.
Daca counul cântá de vreme la culcupl sèd se crede cá va fi
timp ploIos; cAnd el anta mult peste di, in timpul veril, e semn
cá in curind va plouh.; de e lérná, e semn ci va fi vreme bunb.,
cá se va mulà gerul saù omkul, cá.' se va face molo§ag.

1682 Cocosul nici munid, niel sofá are.

Ion. GOLESCU, Mas. II, p. 26.
Adicá cel nelegIuit in desfrinArl (GoLEscu).
alnsi motocul Tardir ad vis : vol suntetI ara d nia o lege, al aveti anal
multe muten l de cát Turcil, i nicl cfit nu cNutatl la némurl si la cuscril.
Aceea este slobodd in legea nestrA, au rdspuns cocosul, i dintru acdsta se fac
multe oud stApAnului nostru.). D. TiCHINDEAL, Motocul sglbatec i Cocoful,
p. 126.

1683 Tot eocosul pe gunoiul séü (lui) anta.

A. PANN, I, p. 436.Himsscu,36.
Da E. B. MAWR, p. 26.
Fie-care se bucurá, e stapAn in casa tul.
Gallus in suo sterquilinio plarimum potest4).
Seneca.
Every cock is proud on his own dunghill 2),
Prov. Engl.
Muito p&le o gallo no seu poleiro3).
Prov. Port.

1684 Coeosul stäpan pé gunolul

IORD. GOLESCV, M-814 II, p. 26.
Adicä p6 mintea sa fiq-c,are (Gouscu).
lntelesul adevèrat este: fie-care e stapan in casa lul.
Francesul din Evul-medig dicea : Fier comme un pous sur son
fumier, In care cuvintul pou are intelesul de, coco.
(Tu es Hilaire li gauz; et Hilaire lui respondit : je ne suis pas galz, c'est-
i-dire poza, mais je suis de France, et ne suis mie nez de geline.» Vie de
Saint-Hilaire.

1) Cocopul pe gunolul edil mal mult pote.

1) Fie-ce cocea e mlndru pe gunolul
Mult pete cocopul pe gunolul is611.

dacoromanica.ro
 DESPEE INIMALE 425

4685 Bol cucoti pi una cuprie nu canta. I)

XENOFONTE CAPSALE, Pirlepe, Ma-
cedonia. META CO5TAND1N, Molo-
vilte, Macedonia.
Nu pot fi dot stdpAni tuteo casd, inteo térä.

4686 N'o sa cante cocoqui meü pe gardul lui.

A. PANN, III, p. 24 & 125. HIN-
TESCTJ, p. 36.

Nici nu mi-a cdntat, nici n'are sei 'mi cdnte

cocopl pe gardul
AL. MARTIN1AN, J.
Nu am cu el niel in clin, niel in mânecä; n'am avut, niel' nu
am daraveri cu dinsul.

(687 Cä coco§ul sé rotesce,

Intre gäini and se privesce.
A. PANN, I, p. 160.Hrmscu, 36.
Despre cei mandri.
*
4688 A fi stropit de coco
I. IORGULESCII, inv. c. Bata-de-
Aramd, J. Mehedinti.
*A
L'a stropit cocoqu.
Maior P. BUDWEANIL J. Nov.
A fi Cu pistrui pe obraz, se dice de obiceiti despre EvreI.
Se crede cd EvreiT sunt stropitt pe fatä din causá cfi aùfost
-depsilt de Dumn.eçled, calad nu aii creOut cd a inviat Hristos, o;li-
cend cé vor crede una ca acésta d'id va baya un coco ce erd fert
§i pus pe masd intr'un castron. La necreçldméntul Ior cocoqul in-
.dati a inviat si bdténd din aripl I-a stropit pe top' Evreil ce emù
la masa i de atunci aâ rdmas pestrip pe falä.VOI la num6rul
1357 Povestea

COCOS DE MUNTE
4689 Diminéta, in revärsatul zorilor, se vindza cocoqii
de munte2).
V. ALMANDRI, p. 522.
Ne invatd. a face ort-ce lucra la momentul prielnic.
I) Dei cocopi pe acelap (un) gunoiu nu ama.
2) Se mal dice pi: cocee de gotcfi, COCO' de eihIllcoq de broyere.

dacoromanica.ro
426 PROVERBELE ROMANILOR

COCOSTIRC
VeGY Kogianiceanu.
*
1690 A umblà ca un cocostirc.
Da Z. J. c. Fede;tt, J. Tutova.
Adicä Cu un pas rar i incet; singuratic.

1691 Cocostircul barza tot in bältáce träesc.

VASILE STOIAN, 011ellita, J. lifov
Fie-care vietuesce unde Il trage firea; se slice mal cu deosebire
de acei dirora le place a träi in murd6rie sail In locurI rele.
Reproducem dupa D-nil S. Fi. Manan urmät6rea legendi.
t$31
L.EGENDk
Mergand odata Durnnedeu pi cu Sin-Petru la plimbare ca sa vada ce se mal
intimpla prin lume, ce mal fac si cum o mal duc 6menil, ii epir5 inainte
inultime de jiganil, untie mal unte pi mal nesuferite de cat altele, pi nu li di
mal niel un pic pace ea sa se primble, ei unele incepura a strigi, altele a se
acatarä de dinpil, lar altele a'i mupcà.
San-Petru, vèlénd atatea lighiol foscaind in tote partile, dina earor pricina
mal el niel nu se puteà urni din loe, dise catra Dumnedeu:
Dómne tóte 's bune pi frumóse, cate le-al facut; tóte 'ml plac, dar jiga-
niile acestea, drept sa-11 spun, ca nicl de cum nu le pot suferil N'al cap sa,
spi minar pe vr'o cáte-va minute la plimbare, ca-11 sare care din cotro ina-
inte se vira in suflet I Si dad. eu, carele multe am vklut pi am petrecut
traind in lume, nu le pot nicl de cum suferi, óre-ce sa mal dica bietil 6menIT
De bung sama el aceptia nu-pi vor fi putand da rind eu dfnsele I Cum socotl,
óre n'ar fi bine sa euratepel painintul de dinsele, ca sa n'alba omenimea a mal
suferi pi din partea lor, cad pi apa are ea destule pi prea destule de suferit?
Dumnedeii väland ca San-Petru are tóta dreptatea, cl jiganiile sunt din cale
atara nesuferite, nu dise nemica, ci in loc de óre-pl care rèspuns, cat al bate
In palme, strinse tote jiggniile, eke se aflau pe fata 'parnintulul, intr'un sac
mare, lega sacul bine la gull, ca nicl una sa nu scape dintr'insul, 11 luI apol
In spate pi se porni cu San Petrn mal departe.
Eta el mergand el apa, cat vor fi mers pi pe unde vor fi mers, se intilnese
c'un om care se clued spre mare.
Dumnedeu, cum il vede, il chéma la dinsul pi-1 dice:
Audi, badisorule, cum te chlama, n'al fi D-ta apa de bun sa duel sacul.
ista pina la marea cutara?
Ba I Poiti duce, maple, de ce nu, mal ales el tocmal spre mare t pi
drumul mea, réspunse omul.
Daca-I apa, apoi éta ti-1 daii, pi cand vel ajunge cu dinsul pe malut
maril, intórce-1 cu gura-n jos, apol 11 desléga pi-1 scutura bine, ca tot ce este.
In nuntru sa curga in ap5. Afarä de acésta Inca una trebue sa-ti mal spun ;
nu cum-va sa te ajungä pacatele pi sa'l deslegl mal nainte de ce vet ajunge pe
malul maril, ea apol e val pi amar de capul täu I o sa patescl una ne mal
patita I
Bine, mopule, bine! N'avé nicl o téma ea nu Void deslegi I dise
omul, ne sciind el ml ce I-a dat sacul e Dumnedeil, larä San-Petru.
A luat dupä acésta omul sacul pe umär pi a plecat cu dinsul spre mare ea
sii implinésea volea naopnégulul.
Insa dupä ce s'a despartit de Dumnedeii pi San-Petru pi dupg ce s'a dus o

dacoromanica.ro
 DESPRE AN1MALE 427

bucata de loe pana ce i-a perdut pre acestia din vedere, s'a oprit ea sá se mat
odihnésea putin, del sacul eri cam greii, era afara o caldura nesuferita.
cum sti el asa si se odibnii eugetä in sine.
Ore-ce va fi in sacul acesta de mi-a spus mosnégul, ce mi l'a dat, ca 51
nu-1 desleg pana pe malul maril, ea de roiii deslega mal de graba, va fi val.
si amar de capul mea. Mare lucru trebue si fie intr'insul, sati... cine mal
scie,... póte c'au voit numal sa-s1 bata joc de mine... Dar, ce mal atata vorba,.,.
ean srel eerc si vid ce e in nuntrul
Si cum eugeta asa si facii.
Dar' n'a apucat bine a'l deslega i tóte jiginfile sIrira din sac i incepura a
alerga care In cotro i, cal al scaparà dinteun amnar, se Umplii ianál pamin-
tul de dinsele.
Nu mult dupi acésta éta ca omul, care a avut si duc,1 jiginiile i si le
arunce in mare, se trezesce de °data cu cel dol mosnegl de naintea sa,qi Dum-
neOeti fi dise
El badisorule asa m'al ascultat ?... asa mi-al dus sacul unde
spus si mi-1 ducl ?
Apoi di, mosule, impins pacatele, ce si facl rispunse omul ru-
sinat.
Ce si fiel?... De asta-Ol inainte n'al si fil mal mult om, ei al si te facl
Cocoistirc i vel umbla prin -bite bahnele i pareele si pana ce nu vel aduna.
Iara-sl la un loe, In sac, pre tóte jiginiile, carora le-al dat drumul, pana
atuncl tot Cocostirc si ritual.
cum rosti Dumnel;lea cuvintele acestea omul de acum se prefaca Intr'un.
Cocostirc c'o gusa mare la grumaz, care e Sacul de odinidri, si tot cocostIrc
a rimas el pana'n qliva de asta-0, cid niel pana acum n'a putut si Fin&
tóte jiglniile, de óre-ce acestea, dupa ce ea scapat din sac, s'ea fäcut cu mult
mal cuming de cum aii fost dintru inceput. Acuma nu se arata orl i unde si
orl i cul ; ci cele mal multe dintre dinsele stail ascunse prin bortl, pe sub.
petril, prin api, prin lérba, mal pe scurt pe unde pot sa se ascunda de ochil.
6menilor.

CODA
Vecy Bou, Cdne, Caprd, Cototu, Drac,
Limbd, Lup, a Miged, Meya, Necaz, Pi-
sicd, Prepelifd Purcea, erpe, Trad.,
Urs, Venin, Vulpe.
*
1692 Din ceidä, opincA.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 88.
Preot C. BUNGEVANU, in% c.Cosavg
J. Mehedinçi.
Adica" din prost, mal prost (GoLEscu).
Nereusità, neispravä afacere, lucrare zadarnicä. C. Bux-
GETTANu.

1693 Cine are ade multe, anevoie le tirasce.

GOLESCTJ, Mss. II, p. 78.
AdicA cine are fete multe, anevoIe le iconomisesce (GoLascu).

1694 'I-a legat lAsica de cddd.

IORD. GOLESCU, Mss. jr, p. 5.
Sè dice pentru cel ce sé sgoruesc din slujbe Cu urgie, asem6-

dacoromanica.ro
428 PROVERBELE RODUNILOR

nindu-Y cu cânil cand le lega besicI de cede' si le da' drumul cu

ukleol (Gouscu).
*
1695 Get-beget Oda vacii.
E. POPESCU, inv. c. Ciocaneset-
Meirgineni. J. látotni.fa. M. CA.-
DUAN, J. Ias..
Se dice despre acel care este vechlii lateo meserie, 1ntr'o na-
tiune s. o. 1.

4696 Dé ccida él apucä.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 93.
Adici apucä o trae d'andaratele (Gouscu).

4697 Lesne a atirna tivga de códä, dar anevoie a o purta.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 40.
Adidi lesna a se insuri, dar anevoYe a purta greutatea caseto-
wid (Gomal).

4698 Ca cdnele
Se pomenesce din cale,
De ccídi tocmai in vale.
A.P&NN, III, p. 24.IDNTEsco,149.
Se dice de aGeT cari aú primit o bátale strasnica.

1699 A calca. pe Oda.

LAURIAN MAXIM, I, p. 318 SE 762;
II, 133 S- 725.Fa. Lima, I, p. 263.
A atinge pe cine-va liude '1 dere, al veten:a si supere red.
*
1700 Ceda
Preotu C. BINGETIANU, C. Cosoat,
J. Mehedinfa.
Arate viclesugul

.1701 Códa lupulm.

Da VICTORIA ZANNE, J. 11(0v.
Se dice, in ris, acelor carT spun lucrurl de necredut.
O snéve poporalä in care, dupä variante, vietatea Cu dula cea
'unga este cand un lup, catad o vulpe, cand o pasere, ne da ori-
gina aceste dicetorl.
PASÈREA CII CODA LUNGA
A fost odatä un boer. El avea, cum aveaii boeril p'atuncl, si tiganl robl pi
.scutelnicl, pi Une bunurile. Dintre top copiil de casA, copi1 ball pe procop-

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMAL& 429',

dintre totl iganiI, Dinu tiganul Il caVuse tronc la inima. i avea drep-
tate boerul. Dinu era un flacaendru istet, destept, infipt pi spirt nu gluma.
Boerul de multe orl se lua dupa gura lul si vedea ea 11 ese in de bine. Dinu
era nedespartit de langa boer. Dinu In sus, Dinu in jos, Dinu in t6te partile.
Ce liceà Dinu, nimenl nu putea sä desVica.
Acest boer avoa obicelu, and spunei cate ce-va, de da drumul gurel,_
ast-fel in cat nici el nu mal putea da gm& de ceea-ce spunea.
Si cum era si de indrasnet, Dinu Vise odata boerului :
Boerule, mò iarta, sa nu fie cu supérare, darä prea le spul pi dumnéta
griíse. Ml-e rusine mie de rusinea dumitale. Spunele nitel mal cu mot, lar
nu asa odoronc-tronc, ca din topor, daca vel sa te crérja lumea.
D'apol nu scil tu, ma, igane, cd cu o rnincluna boerésca, trecl in téra
ungurésca ?
Ba sciii. Dara cu una d'ale dumitale, nu mergl niel la Colentina.
Asa sa fie, Dinule? El bine, éca, tu când mé vel vedea ca prea mé in-
tind, sà mè tragl de mâneea &held.
Nu trecù mult si boerul se afla la ziafet cu mal mulrf boerl.
Dupa ce-s1 stropi nitel mäseua, boerul simti ca '1 manancä limba. Apol din
vorbä in vorba, fiind ea verba, vorbd aduce, el lise ca are sa spule o istorie ce
vérjuse cu insu-sl ochil
Dinu, cum auVi, se facir numal urechl, si se hotäri ca de astä-data, sä nu
lase pe stapanu saii a cadea in pacat.
Boerul incepù :
Când eram treti logofèt, boerl dumnév6stra, si mé duceam la un sat din
partea ampulul, am véjut lute° 'Allure o pasère, asa de frum6sa, cum nu
mal valusem pang atuncl. Eti dad cu socotéla ea va fi fost pasèrea care ne
spunea dascalul el sé numesce finis. Ea era cam ca päunul nostru, si aved o
ceda, minunat de frum6sä, si lung, pe nernincinos, de trel stinjent
Dina de la spate, fiind-ca tiganul sta tot-d'a-una la spatele boerulul eand
peded la club', 11 trase de mânecä.
Adicä, Vise boerul, Tiede ca nu era de trel stInjenl, dar dol stinjenl
tot aveà.
Dinu fi frase de mineca Tara.
Ce Vic eil dot stinjent ? Lisa dau socotéla ca eri de un stinjen fàrà dor-
si p6te.
De a treta er-a Dinu trase pe boer de maned. Boerul uncle se int6rse lute
care Dinu pi se rästi la dinsul supérat foc, Vic'endu'l :
Du-te la dracu, mél igane, ce, vel sd-mi rgrnei e paserea Tara* cédd.
P. ISPIRESCU, &aye, p. 58-61.
In scrierile D-bil A. Odobeseu, III, p. 56 se gäsesce o variantä%
a acesteI snéve.
*21
1702 A ajuns c6cla cap.
H. D. ENESCU, Inc. c. Zamostea,
Dorohoi.

cdnd a junge códa cap !

A. PANN, H, p. 55. HINTESCU, 36._

De atunci e rèil in lume de ccind a ajuns c6dd

sá fie cap.
L UBANGI, Pov., p. 23.
ve 41 Cap.
At% ajuns sA dé porunel aceI cari trebuYail sA slujéseä; se al:die&

dacoromanica.ro
430 PRO VERBELE ROMINILOR

adese-orT celor casatoritT cand femeTa poruncesce i bärbatul

ascultä.
*.L
1703 A innodà clida la cant.
TITU FRUMII§ANTI, Tirgu-Tiu, J.
Gorj. Preotu C. BIINGETIANIT, if&V.
COM. COSOVgb J. Mehedinti. L
IoRaIILEsCu, inv. c. Bata-de- Arama,
J. Mehedinp.
10 A fi §iret, de,stept.
20 A umbla haTmana, a data &A faca pricinT. C. BUNGETIANU.
30 A nu avé de lucru. I. IORGULESCII.

1704 A inalecA pe la códa

I. BANESCU, prof. J. Roman.
Ve01 Cdpestru.
A incepe o trébk d'andaratele, si cum slice Francesul, écorcher
,l'anguille par la queue.

1705 A fi de acei car' incalecä pe la códä.

I. BXNEscu, prof. J. Roman.
Adica prost.

4706 A pune códa la spinare.

LIBMAN A. MAXIM, I, p. 762. FR.
DAME, I, 263.
A fugi Corba.

4707 *1-a pus códä.

L BINEscu, pro f. J. Roman.AL.
MARTINIAN., J. Rpm.
Adieä hulit, batut joc de dinsul, l'a 1wlat.
Latinul slicea: Homuncio trahit caudam 1), adici: e de ris,
cacT la Roma eand adormea cine-va hate° adunare, i se lega la
spate o chdä de animal.
Veteres, jis quot irridere volebant dormientibus capiti sup-
ponnebant vel caudam vulpis vel quid simile.. SCALIGER.

1708 Veninul la dcal

IORD. GOLESCU, Mss. p. 19.
*
In e6cici veninul (otrava).
Preotu C. BUNO4ANU, Inv. coM.
Cosovq, J. Mehedinft. I. IORGU-
LESCII, inv. c. Baia-de-Aramd, J,
Mehedinft.
Omuletul tIrAe céda.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 431

AdicA pä la sflr,0t î prin ascuns jie vatämä (GoLEscu).

La isprävenia unel afacerl se vede räutatea (inteles figurat de
la albing). C. BUNGETIANU & I. IORGGLESCU.
Latinil çliceau : in eaudd venenum 1), prin alusie la scorpie.

*
1709 Cu códa intre picere.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 761.AL.
ODOBESCU, ILI, p. 237. Em. POPESCU,
inv. c. Cioccirtesct-Meirgineni, J. La-
- FR. Dknik, I, 263. S. I.
GROSSMA.NN, Die t. Germ., p. 23.
*A
Cu c6da intre vine.
L CREANGI, Pov. p. 145. C. NE-
DRUzzl, I, 280.S. MIRA ILESCU, ?dui-
trirea, II, pag. 74. S. I. GROSSMANN,
Dict. Germ., 23.
*
Cu crucile in vine.
Ent. POPESCU, inv. c. Cioccinesci-
Mcirginenti, J. Ialomita.

A fugit (s'a dus) cu c6da intre picere.

IORD. GOLESCU, Mss. U, p. 5.
LAURIAN Sc MAXIM, I, 762.

Fuge ca cdnele, cu c6da intre pici6re.

A. PANN, ILI, p. 53. HINTEscu,
64.P. ISPIRESCU, Rev. Ist., 111, 384.

A pune c6da intre picere.

LAUREAN SC MAXIM, I, p. 762.

Se int6rce cu c6da 'ntre pic16re.

Hopscu, p. 36.

A ef), cu céda i,ntre picióre.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 178; Snóve,
48. G. MUNTEANU, 72. IO-
NESCU, 191.
Se çice pentru ceI ce fug rusinatI, de urmarl netrebnice, ea
canil cu Oda lntre picere (GoLEscu).
Se çlice ì pentru cel ce fug speriatl.

1) La cada (e) veninul.

dacoromanica.ro
432 PROVERBELE ROMANILOR

1710 F4ie cöda, ca vulpea, in bite parpe.

A. PANN, III, p. 63.IlimBsco. 36.
Adieä cel viclén.

1711 Mai sunt si a14ii scurVi de códä.

LAURIAN & MIXIM, I, 761.
Vedl Ceine.
MaI sunt i alIff ea i voI, avénd aceleasi drepturI, purtând ace-
las nume ca si vol'.

1711b A rémâné cu c6da in mânä.

M. CARIAN, J. /aft.
A nu isbuti hateo afacere.

1712 A scäpi scurt de Oda.

A. PANN, II, p. 29. HINTEscu,170.
LAURIAN & MAXIM, I, 761.Fa. DAME. I,.
263.P. ISPIRESCU, Rev, Ist., I, 231, 233.

A sea pez scurt.

G.. P. SALVIN, ?ezeit6rea, I, p. 206.
Se dice despre ami care a scäpat de o primejdie insà cu ére-
care pagubä.
Ved' in Dim. Tichindeal, fabula Vulpea, p. 56.

1712" A calcA pe coda.

CANIAN, J. Ins.
A vat6mä pe cine-va.

1713 A o luà de códa.

GANE, Nuv. p.146.
Ved! Ciocarian, Purcea,
Prepelita.
A se imb6ti.

1714 A da din Oda.

LAMAN & MAxua, I, p. 762.
lo A se lingusi pe länga cine-va intriun mod josnic, ca
Kipluo cretveiv.
Prov. Elin.
azuda blandiri. 2)
Prov. Lat.

A da din cada.
Diem.

dacoromanica.ro
 DESpRE ANIMALE 433

171413 A da cu celda.
POPESCU, inv. o. Ciodinesci-
Mdrginent, J. Ialomifa.

*A viri céda.
M. CANEAN, J. lag..
Ve(11 Drac.
20 Se r,lice de avel care cautä a umbli. prin Vote locurile ca
afle cite ce-va.

1715 A iné, a ridica Oda sus.

LAURIAN MAXIM, I, p. 762,
A prinde inimä, a ridich capul, a se mindri. Vedl Caprä.

1716 A nu alié nicl c6dA, nici capétäiii.

A. PANN, II, p. 38.HmEscu, 36.

A 7124 avé nici cap, nici cécla*

LAURIAN & MAXIM, I, p. 429.

A nu avé niel un scop, niel un inteles; a fi contra ratiund, or-

dinei etc.
Se dice de purtarea, de vorbele, de faptele unui om.

1717 A atirnA de c6dä.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 230

A fa:larcà pe cine-va cu o porecli displicutA, därul cu nä-

~ami rele.
Prin aseménare cu jocul copiilor carí, dupi ce prind o pisicá
sol vre un cine, ii dai drumul fugärindul dupi ce 1-ail atirnat
cite ce-va de cédi.
eNu erà ap cilscAund ElAcAul acesta, i pe nedrept 11 atirnad de còdd acest
ponos ce.1-1-alp argag din sat.» P. ISPIRESCU.

1717 b A afli coditi cui-va.

AI gäsi cusururi.

1717° A fi codita
A fi ciracul cuI-va.
28

dacoromanica.ro
434 PROVERBELE ROMANILOR

CODA cfu
Ve4I Mdncare.

COLIVIE
veol Pasere, Sticlete.

COL
1718 A's aréti coltii.
LAURIAN Sc MAXIM, p. 785.
A se Impotrivi la óre-ce; a's1 ar6th vointa; a amenintà.

1718b A se luà In colt' cu cine-va.

FR. audt, II, p. 275, A. DE CIHAC,
II. 70.

A se apued, la colti.
MAXIM, I, p. 785.
A se c,erta.

1718° A MA la colt'.
LAURIAN k MAXIM, 1, p. 785.
A se impotrivi.

4748d A fi la colt'.
FR. DAME, II, p. 275.
A träi r6ù cu cine-va.

1718e Om bun de colt.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 785.
Care se infige la cérta; (Arul'a nu e &icá de a réspunde si de
a se opune.

COPITA
veo Potadvd.

copofu
1719 A adulmeci ca copolui.
B. P. 1:1X§Dt6, Etym. Magn., 386.
S6 (;lice despre eel ce iscodesc.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 435

CORB
Ve rJr Ciòrcl, Holt.
*A
1720 Corb la corb nu sate ochil.
GOLESCU, Mss. II, 27. A.
PANN, Edit. 1889, p. 79; III, 28.
P. IsPIREsar, Unch. Sfeit., 25. Kit-
ROLY LikCS, 83. C. NEGRUZZI, I, 185
Sc 248. SLANTIcI, Cony. Liter., V,
24.I. G. VALENTINEANU, 19.LAu-
RIAN MAXIM, I, 929; II, 476. M.
LUPESCU, inv. c. Brosceni, J. Su-
clava. Da E. B. MAWR, 20.REIN-
SBERO-DOWNGSFELD, I, 508. S. FL.
MARIAN, Ornit., II, 23. AL. DUMI-
TRESCII, 133. DR. G. CRAINICEANU,
Cony. lit., XXII, 930. DR. GASTER,
Lit. Pop., 215. P. ISPIRESCU, ap.
GASTER, Chrest. II, p. 376.

Corbul sei scétd ochi,i, la alt corb nu se p6te.

ZILOT *ROMANI:FL, REV. ISt., p. 67.

Corb la corb ochii nu sc6te.

HINTESCU, p. 39.
*p
Corb la corb ochii, nu '0 sc6le.
BARONZI, 61.P. ISPIRESCU, Unch.
Sfeit., 125. Em. POPESCU, inv. C.
Cioanesci-Mdrginent, J. Ialontila.
*
Corb la corb ockii nu '0 scot.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
J. Dorohot.G. MUNTEANU. p. 60.

Corb la corb nu '§i SCOt OCli.

ANDREIÚ AL BAGAVU, Cart. Ateg.,90.
Vedi Mr&
Adia eel asemene; nu supérA pé col lor asemen.ea, cum réé
fréé (GoLEscn).
Se (Ace cà corbil, earl in tot-deauna tintesc °chit' pAserilor pe
care be vinézA, nu sé légä nid odatä. de ochiI celor-l-alp corbI cAnd
se bat hare din0L o ca atund cAnd orbesce una din aceste pAserY
top corbil ingrijesc de dinsa 0 o nutresc. Acéstä credintA a dat
mascere proverbula
Corbeaux come corbeaux
Ne se crèvent jamais les yeux,
Non plus que les brigands grand maux,
Ne se font, l'un l'autre, mais mieux.
Trésor des Sentences,XVIe Sidcle.

dacoromanica.ro
436 PROVERBELE ROMANILOR

Chiopec chiopei iemes.

Prov. Turc.
One crow will not pick out another crow's eges.2)
Prov. Engl.
Corbi cun corbi, 'un si cavanu gli occhi .3)

1721 Sail fericirea pe cap, safi corbul pe stirv sä i se pue

astepta.
D. CANTEtita, Ist. Ierogl., p. 361-
Adicä sail o isbandá mare, mil' meorte, si precum dice Francesul :
il jouait son va-tout tout pour le tout

1722 linde e hoitul, acolo se adunä

S. Fa. MARIAN, Orriit., II, p. 23.

Ca corbii, la stirv.
IORD. GOLESCIJ, M88. II, Asent. p. S.
Vectl C,órà, Vultur.
Unde e ce-va de capétat in dar, acolo fie-care alérgá.
Cu un inteles mal rdstrins se aplica acelor carl cauta sa traga
vre-un folos din m6rtea saa nenorocirea ahora. Ve01 la numéxile
1639 si 1725 pentru ce corbil mananca holturI.

1723 Din gura corbului n'audi de cdt nCrael

Vedt Mema.
Adía nerodul cat sa
r6mane i nerodesce va gral.
A. PANN, I, p. 96.Hmitscu, 39.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, 23.
inve1.1 i sa paug a clopli tot nerod

1723b Corbul nid °data nu aduce veste bund.

Dr GASTEN, Lit, pop., p. 217.
Bertoldo apud GASTEN, Literatura"-
pop., 209.
Nu putem astepth nicl un bine de la cel rèfi.

1724 Corbul puil albi if acede, fax% firea In negrimea br-

ii intòrce.
D. CANTEMIR, ht. Ierogl., p. 246.
Fina omuluT nu se Oto schimbh niel' de cum.

Cine (pe) cine nu minâncti.

Un corb nu !mete ochil altul corb.
Corbi cu corbi, nu'sr scot °chi!.

dacoromanica.ro
 DESPEE ANIMALE 437

LEGENDA CORBULUI i)
Corbul a fost dintru inceput cu pene albe, o nu cu pene negre ea in qiva de
-al. Insi pe timpul potopulul bAgAnd Noe, dupà cum se scie, din -kite vietatile
p5mintulul, cOte o pereche, in corabia sa, a blgat 0 una de Corbl. Dupà ce a
trecut acuma potopul, i dup5 ce a inceput a schdé apa, Corbul a fost cel
41'intAlii pe care l'a scos Noe din corabie i l'a trarnis sA véda cum e pe lume :
scOglut'a apa pretutindene orI inch nu ?.... 0-14ise sä se 'ntiíre4 cät mal de grabh
cu réspunsul. Corbul epind din corabie, a sburat cat a sburat Ora ce a dat de
un holt de cal. Iarà dui:a ce a dat el de holtu acela a ultat co totul de ceea ce
i-a poruncit Noe ;4. incepènd a manca din holt, a mfineat trel (pie i trel noptl
dupg olaltà, fArA s5 se urnéscä din loc. Abla in revèrsatul zorilor de a patra
0i, dupà ce s'a sgturat acuma cum se scade, s'a tutors larà indèrèpt la corabie.
Noe de departe, cum il zäri di vine, l'a intrebat plin de curiositate: ce ves-
ite-I aduce ?.... ce este prin lume cl a intarliat atAta ?...
Corbul nu intinse multä vorb5, ei-1 rèspunse drert, cd fiind fliimind 0 and
de un holt de cal s'a pus 0 a mOncat dintr'insul pOn5 ce s'a säturat, de aceea
a intirliat apa de mult.... AtAta '1 tot ce póte sii '1 spue de prin lume pe unde
a Anablat.
Noe, aulind acésté, s'a maniat foc pe dinsul i l'a invelicit2) gicèndu-1: «De
ast41-)l1nainte sO fie penele tale cum e inima in mine I» i ffind cA, in acel mi-
nut, inima in Noe era agrà ea tklunele de am5riclune 0 de mOnie s'aii fAcut
{ii penele corbulul ca inima lul, 0 de atuncl i 0115 in liva de astA-01 a rèrnas
.apol corbul cu penele negre.
darà lumna ta s:1 fie numal hoitla çlise rnal departe Noe. Si cum l'a blaste-
mat Noe, ap a 0 Amas, ca Corbil si se hrOnésc.1 mai mult nurnal cu hoiturl.
S. FL. MARIAN, Ornit. II, p. 3.
O alta legenda, tot din Bucovina, 0 care se apropie mal mult
.de versiunea din Biblie se va gasi In Ornitologia D-lul S. FI. Ma-
nan. la pag. 5 0 urmátórele.

4725 Corbul, and puii lui s'o intimplA sá ésä cu pene

albe, nu crede cà sunt al hit
Ion% GOLESCU, Mss. II, p. 27.
Adica eel rel sl cumplip, cand din Intimplare fac vre un bine,
cred ca el raa facut (Gouscu). Veçil citatia din Dosofteill la
numèrul 1730.

1726 A face trébd ca corbul.

S. FL. MARIAN, Ornit. II. p. 23.
Fe. DAME, I, 289.

°chi avénd ai fost ca orbul,

Te-ai dus, m'ai slujit ca corbul.
A. PANN, II, p. 49.-11mEscu,126.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, 22.

Acéstit legend& s'a cules In Bucovina, C. Candreni; se aude ai In Transit-

wania.
2) La menit a r8d.

dacoromanica.ro
438 PROVERBELE ROMANILOR

. . . . Eft sunt de vind

('am trimis pe corbul ca No strelmopl.
A. PANN, I, p. 466.
*
Facult slujbet ca corbu.
T. BiL4EL, inv. c. Ste fanesce,
Vdtcea.
Adieá a nu fac,e nici o slujbä, a nu fi de niel un ajutor, ca si
corbul luI Noe. Vedf in Biblie, Cartea luT Moise VIII, § 6 o 7.

1727 Corbul in zadar sé spalä. ca negréta nu s'o pierde.

IORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 27.

Sè dice pentru eel ce in zadar muneese la cele piste putint'e

cum 0 pentru näravurile cele rele ce mu sé pot stinge (GoLEscu).
Cad precum dice si Dimitrie Cantemir in Istoria ieroglificA, p.105
MCi corbul negréfa, niel pardosul pestriciunea a'§Y, mutit pote.
A craw is nae whiter for being washed I),
Prov. Scot.
Krakan aer ey thy hwitare at hon opta badhar 2).
Prov. Svedes.
Lou courbax qu'a bét qu'es laba
Noll, sera pas jamdy blanc3).
Prov. Beam.

1728 Face hatirul corbului , ca sä invinovdtésa po-

rumbu(1).
A. PAM, 11E, p. 27.HmEscu, 74..
S. FL. MARIAN, Ornit. II, 24.
Face hatirul unuT orn réfi dar puternic, i nedreptkesce pre un,
altul nevinovat dar slab. Proverb satiric la adresa judecátorilor.

1729 De multe ori clontul corbului si a vulturului, ochml.

vulpet *hit scobind.
Drm. CANTERIR, 1St. lerogl.,p. 45.
Adese-ori voTnicul, care se luptä pe fafä, dobcírä pre eel vielén...

corb nu se face mal alb pentru c s'a spinet.

Un corb nu se face Inal alb pentru cfi se imbaieza mat des.
Corbul cat de bine se va spade, nu va fi niel °data alb.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 439

1730 Cum IV merg puii, corbule?

De te merg se innegresc.
IORD. GOLESCII, Afss.II, p. 29.-111N-
TESCU, 39. P. ISPIRESCII, Bev, 1st.,
II,160.S. FL, MARIAN, Ornit. II, 23.

Corbule, cum Ii sunt puii?

Frumoqi ! Pre cat merge innegresc.
A. PANN, I, p. 162. HINTEscu,
156. S. FL. MARIAN, Omit., II, 22.
Vedl Ciòrd.
Arta firésca rètitate a unora, ce spre sporire merge (Gouscu).
«Spun pentru corbul cl daca «ate pill, ii hräniasce ping fac fulgi 0-1 pi-
räsiasce, ende 's alb!, cl sI 'ndoTasce pre corbità; atunce el 110 hrana,
pia fac pang négrA, atuncia de-acil sè 'ncriade corbul de '1 hraniasce.»
DOSOFTEIC Edif in Bianu, p. 83.

CORN
Vedl a Mudd, Minciund.
1731 C'o WI de arne sá uitä
tot strigä a e cluta.
A. PANN, I, p. 93.
Despre eel nerodI.

1732 Ulnae cine astéptd, urechile pue.

D. CANTEMIR, 1st. Ierogl., p.143.
VedI Cdmi/d.
Cine rivnesce la multe, pierde i ceca ce are.
*
1733 A pune funja 'n arne.
S. Mniimascu, .Fezeitérea,II, p. 73.
A duce de nas, a stapani cu totul 0, cate odata, a prosti pe
cine-va.

1734 *A se ultà in arnele cul-va.

ION CREANGX Pov. p. 285.

A calet in cérnele cui-va.

Lumen Nouit, I, No. 166. Da Z.
J., c. Fedefti, J. Tut ova.
Adica a'l dscultà cu supunere, a 'I intrà In téte voiele.

1735 A inalp (a sate) dime.

LAURIAN Kum, I, p. 939.
A se mandri; a deveni cutezator, obraznic.

dacoromanica.ro
440 PROVERBELE ROMANILOR

Toll ere cornua.1)

HORATIU.

Tollere cristas.2)

1735b A pune Orne cm-va.

S. I. GROSSMANN, Dict. Gertn.,
p. 20.
10 A prosti pe cine-va.
L'a lduclat de 'I-a pus c6rne..
20 A 'I inselá. S. I. GROSSMANN.

COSAC venn
1736 Pirpiri cosac, sacsana bricég.
P.ISPIRESCII, Rev. 1st. III,p. 226.
LAZAR SLINEANEF, Sanas. 354 459.
Pirpiri cosac.
P. ISPIRESCII, Leg. p. 279.
Adica usurel ca un cosac, greii ca un bricég. Se Intelege un
om de tot scApatat, corespunde proverbuluI, terchea berchea,trei
lei perechea. L. §X.INEANU.
cAtuncl ea il dete ce-va de Un; Tara el dete dinteinsul dará Mima gAinel.
Ea o luA, apol il dele pe bete din ostrov.
Cánd se desmetici el, si se vér,iù pir piri-cosac, golanel i gonit...
P. ISPIRESCU.

COTOFAN.A.
(737 Cotofana cântä dulce,
Veste bunä ne aduce.
IORD. GOLESCII, Mas. II, p. 27.
AdicA sl dé la ceI maI prostI putem asteptá nidejde dé veselie.
(Gouscu).
In tdte linuturile locuite de RominI existi credinta cá acésti
pasère, numiti pe alocurea i saral, tarea, etc., aduce veste buni
sati rea.
Veste bunA Sama!
Daci e de bine
Adh-o la mine,
Dará e de
Da-o la M'In!
D. G. Dem. Teodorescu ne spune ca cotofana cAntAnd pe par,

1) A habita cdrne.
A ridica m'ésta.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIKALE 441

clA de scire eft va veni o rude, sad o veselie, o mash". astépte in

diva aceea pe cel ce a audieo col a vedut'o.

1738 Ii merge gura ca la o coOfanä.

P. ISPIRESCU.-ION AL LW' SBIERA,
Pam p.176.G. Ft. MARI/UN, Ornit.
II, 6!.

A fi cotofuncl.
M. CAMAN, J. /aft.
V NI Tarea.
Se dice despre femeile limbute, cárora le umble gura neincetat.

4739 Furd oudle de sub cotofand.

Abecedar ilustrat, p. 29.A. PE-
TRESCU, Curtea-de-Argeic, J. Argef.
-AL. ODOBESCU, I, 397.
Ve01 Ctofca, Tarcci.
Adici e destept, priceput, siret.
«Celul ce scie sd fume ougle de sub cotoland, la sat it ;lice cA e rasdrAvaa
fi chiar VintilLs AL. ODOBESCU.

COTOIT:T
1740 Cotmul s'a cdlugärit, si s'a jurat cd nu mai mänâncd
sdreci.
BARONZI, p. 56. HiNTEscu, 39.
Dr GASTER, Lit, pop., p. 215.
Adied eel imbetrânill in rete cari pretind cA eel poceit si s'ad
iesat de vechile lor deprindeff; se dice in deobste de eel berbang.

1741 COda dobandesce pita cotoiului.

Eso pia, Mss. ap. P. Ismagscu,
Rev, 1st. II, 156.
Cu blendete si cu linguiri st dobendesc cele dorite.

4742 Cotoiul daca 'mbétrdnesce,

86red mititei iubesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 107; II,
133.HINTEscu, 77.

Cotoii bëfreini cautet §6reci tinerl.

L G. VALENT1NEANTJ, p. 20 Sc 39.
Vec,II'Motan,
Betranilor le plac fetele tinere.

dacoromanica.ro
442 PROVERBELE ROMANILOR

1743 A avé ochi: de cotoin.

Mctfei.
Adici o ciutaturá vicléni.
*
1744 A fi ca cotoiul /*tut la sinântânä.
Preot C. BuNGETIkni, inv. c. Co-
sovët, J. Mehedinfti.

Dupc1 ce il face cam sccIpat din mcinei,

Par cci e cotoiul Mint la smänteind.
A. PANN H, p. 29.IIINTEscu, 170..
Ve41 Mágt.
A fi plouat ca unul cäruia i s'a intimplat vre-un neajuns
merge trist pe drum.

'CRAP
1745 Cap de crap, creen dé lepure.
lime. GOLESC1J, MSS. II, p. 25.
Se dice pentru cel cu cap mare.0 minte puliná (Gouscu).

CUC
Ve0 a Aup, 31W:ere
1746 A avé casa cucului.
S. FL. MkRun, Omit., I, p. 46.
Preot C. BuNoETIANcr, invgl. c. Coto-
yes, J. Mehedinli.
1° A nu aye niel un adipost. C. BONGETIANU.
20 Se Oice de birbatiI cei neeredincio0. S. Ft. MARIAN.
Din istoria naturalä ne putem convinge, dice D. S. Fi. Marian,
ca cucul e fórte réü pirinte de familie. In loe de a avé 0 el culbul
14 de a Ingriji de viiterea luI familie, ca alte pasen, cu Yubire
interes , din contra e cel mal hoInar,, n'are niel casi, niel femee
adevirati. De-aicea Românil ail format proverbul acesta care se
aplica la birbatil eel necredincio,I.
Un antec poporal din Bucovina suna ast-fel
Cine lubesce i lasA
Nu vedea fAcénd casa,
AIM casa cuculul
Si odihna vIntulul.

CAcl niel cucul n'are casA,

Si niel vintul tér'alésA.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 443.

O legem15. din Bucovina ne invap pentru ce acésti pasere n'are

nici caul, nici, masä, nici
LEGENDA CLICIILUI
A fost odata intr'un sat un om forte sarac, care, de sarac ce era, de multe
orl niel macar o fármä de pane n'avea de ande ranch.
Mal, femeel dise omul acesta inteo Jì nevestel sale, pfinä acuma a mers
cum a mal mers, cacl, de ande a fost, de unde n'a fost, tot am mal avut una
alta de rindul g-urel, dar de.-acuma inainte vad ea nu e in cotro,... trebue
ml due in lume ea sa clptig ce-va dernancare, dada ni-e volea ea sa nu perim
intr'o buna diminéta cu top de Mine!
Bine L.. di nu te aprese... du-te raspunse femeea nurnal la una
te fac luator de sama,... sä nu intarOil rnult,... cacl ve(;11 tu ca avem o multime
de copil, i mie singura nu sciti de-ml va fi eu putinta sa-1 sustin pre totl
prin lucrul manelor mele, pang te-1 intórce, dada nu te-1 intórce de graba I
N'avea niel o frica, cad dóra nu ml due eft ea sa nu mal vin I 4ise,
mal departe, barbatul. Id lua apol un topor pe um& pi, sarutanduil nevésta
copiil, se porni la drum pi se cam mal duse in lurnea largä.
Mergänd el apa, cat va fi mers, cu gandul mal mult la nevésta i la copiil,
de a-casa, de cat la ceea ce ar fi putut sa captige, étà cl, ajungènd intr'o pa-
dure, da In marginea drumultd, pe unde se aucea el, de-o tufa 1), care avea
mal multe ramurele una ca alta de 'nalte, drepte i frumése. Si cum dete cu
ochil de tufa aceea if lua toporul de pe um& i voi sa-1 tale un bät de drum
dinteinsa.
Tufa, vaendu-1 ca vrea sa o tale, î1 pleca ramurelele spre dinsul
Omule I cum te chlarna I fif bun pi nu mä tali, ea et, apa cum sunt
acuma, de mare falos pot salt fiii I
Si de ce falos ape de mare poli sa-ml fil tu ? intreba omul plin de
ulmire pi mirare, cand o auli vorbind.
Nu ml mal intreba de ce folos pot sa-11 fiti I ;Use tufa mal departe,
ci mal bine intóree-te de graba inapol in satul de unde eptl, cad acolo,
chiar acuma e alegerea de vornic, pi cum vel ajunge, satenil aú sii te aléga pre
tine de vornic, i atuncl ill va fi ea mult mai bine pi mal upor, de cum a fost
panii acuma, atuncl null va trebui niel un Mt ca sa lei lumea in cap ea
dinsul.
Omul eel sarac fad aya, dupa cum l'a InväIat tufa. S'a intors de grabl
lnapol i cum a ajar's a-casä, sätenil, fArá sa mal amble mull cautand pi ale-
gänd, pi fail sa mal kith-Ida multa' vorba, it. alesera pe dinsul de vornic.
Trel anl de Ole a fost el apol vornic in satul sail pi tare bine i-a mers in
timpul acesta, cad' avea acuma de tide cate-1 trebue eat pentru sine, at pi
pentru familia sa. Saracia pi neajunsurile It parasise casa pi masa.
Dupa al treilea an trig, nu scin cum pi in ce fel, cum s'a purtat pi ce a
dires, destul el fu scos eu nepusa 'n masa din vornic si ales altul in locul lui.
Ornul nostru, devenind acuma lara-pi särac lipit pamintulul, cum a fost
dintru inceput, pi nesciind ce sa fac'ä ca sä-pi póta. sustiné casa, lug larail
toporul pe umèr pi, scarbit pi amarit cum era, se porni de a-cash pi se duse
drept la tufa cea din Ware eu gandul ea s'o tale, de óre ce ea fost aceea,
care l'a intors intaiail data de pe drum pi ra indemnat ca sa se lese a fi
ales de vornic.
Insa tufa pi de astil data se ruga ca sa-I dee pace, sa n'o tale, ca-1 va fi de-
mare folos, lieändu-1 sa mérgA in catare tirg, cad acolo e alegere de un.
judecator mare, pi cum va ajunge nu numai ca va fi ales, ci cl-1 va merge-
tried Cu mutt mal bine, de cum i-a iners cand a fast vornic.

Prin euvintul tufa RomAnil diii unele pArt1 ale Bucovinel ei Transilvaniel
theleg alunul.

dacoromanica.ro
 444 PROVERBELE ROMAIVILOR

Saracul nu aster ti sa-1 inal spue Inca odata, ci pornindu-se se duse drept la
-tergul, unde l'a indreptat tufa. Si cum ajunse de-a una fa ales de judecator.
Dupa trel anl, cum si din ce pricina, nu nil'', dar' destul atAta ca-s1 perdit
si acésta pane, remaind din nod sarac cum a fost i mal nainte.
aeuma, a treia óra, vOkndu-se lipit pamintulul, luà toporul pe umer
se indrepta spre tufa din picture.
Mal omule, stal, nu me tam! ;Ilse tufa cum il valu de departe ca se
-apropie cu toporul de dinsa, cad si de asta data te-oid MOO ce sa fact
cum si ajungl la o marire, la care n'al mal fost niel odata in viéta ta, i prin
care poli salt castigl o avere asa de mare, ca sa alba copil din copiil tat cu
ce träi.
Apol ce mal intindl atita vorba,... de ce nu me invetl ? ise atunci
saraeul intr'un ton restit.
Du-te in cutare i culare tell I vorbi tufa mat departe, mule toc-
anal acuma s'au adunat mal maril impératiel la un loc ca sa aldg,a impérat, $i
-daca vei merge tu acolo all Sh' te alega pre tine, m'al inteles I
Saracul, bucuria lul, cum al.* acésta nu trial stete mult pe gfindurl, ci
pornindu-se se duse tot Inteun sullet spre tirgul unde l'a indreptat tufa. lard.
-dupa ce ajunse la starea locultn, mal maril imperatiel, cum II vOura li pia-
.ctul :
Acesta e de nol pre acesta alegem de imperat
Si cum disera a sit facura.
Pe timpul acela inca imperatil nu erau alesI pe viép, ea in liva de ash1-41,
ci dupi lin óre-care timp fie-care imperat trebuia O. se multamesca de im-
pel-ape si in locul lul sa se aléga altul.
Cand a sosit dará timpul ca sa se alega alt imperat, omul nostru Inca n'a
avut in cotro,... el Inca a trebuit si se multumésca... Asa erh datina pe acelea
tinapurl i asa a trebuit sa faca i el. Darlui nicl ca-I pash de acésta, de óre ce
.el avea acuma de ate in destul i prea destul... avea de kite cite numal
doria i poftia mima.
Sotia Jul insa, ca una ce era mal pofticIósa i doritóre de marirl tot mal
dnalte, nu se multumi numal cu MAU, ci ea dora sa fie acuma i mal mare
-de cat o Imperatésii. De aceea Oise ea bilrbatulul sea si merga larail la tufa
ma din picture si s'o tale numal deck, daca nu-1 va invetà cum si ajunga
,ceea ce doresce el, spunèndu-1 tot-odata i ceea ce are sa doréscil i poftésci.
Asa si-ml facl, orI de nu, mal mult sii nu te veil in ochil mel I in-
chell femeea.
Barbatul, ce era si fad ?.., trebui s'o ascute, daca voih sa alba pace, si,
macar ca a fost imperat, 1115 toporul pe umer si se porni spre tufa din
.pildure i mergend, cat va fi mers, cum ajunse la dinsa nicl una niel alta de-
cat s'o tale.
Mel omule I dise tufa, vajOnd crt nu e saga cat bine ti-am facut
eú pena acurna si tu tot nu WI multamit, la urma urmelor tot voescl sa
mé tal ?...
Da! te tal fara multa vorba, numal dacii nu-ml vei spune indata cum si
tin ce feliu void puté sä-mi ajung Inca una si cea de pe urmil dorinia!
Bine! intrebA tufa care e dorinta aceea?
Apol de daca voescI sa te las In vieta Inv:Ile-me cum pot ajunge ca
si lid mal mare de at Dumner,leu, ca num4 atuncl, and me vel invela acésta
vel fi ertata de mine si lasata in pace, altmintrelea nu I
Tufa, curo 11 awji astral vorbind, 11 rèspunse plina de 'Tana :
Tu om de nemica i fara obraz ce estl, pentru ca al ajuns a fi intrn
.atata de nerusinat i Indrasnet prin poftele tale cele diavolescl, din minutul
acesta sei nu mas as niel casä, nics masä i nics lérei atéiá, ci sa te pre-
'fad In Cuc, lara muerea ta, care te-a indemnat la acésta cerere, sa se prefaci
du Pupriza, i sä Anablall amindol cat vet! trai de pe pom pe pom si de ram
die ram, tu cantand cucu, bra ea pupätnd Vita qiva ca o nebula, pentrn ca

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 445,

n'atT fost indestulatl o multámitl en celea ce vi le-a dáruit bunul DumneOeu!

Si cum a rostit tufa cuvintele acestea, omul Indati s'a prefacut In Cue, lar*
muerea lul In Pupazà, i ad inceput, unul dinteo parte Tará altul in alt5 parte,
a sburà de pe pom pe pom canta el cucu! Tara ea pupupu

*
1747 pCucul pana nu vede mugur, nu canta.
A.PA.NN, Edit., 1889, p. 175;
71. HINTESCIJ, 40. P. ISPIRESCII,
Rev, 1st., II, 159. S. Fi.. MARIAN,
Ornit., I, 47.
Omul intelept nu intreprinde nimica inainte de -vreme.
*
1748 ,AA canta cucul cui-va.
'I-a aintat cucui astet-01.
A. N'ir; II, p.68. IIINTEscu, 40.
S. FL. MAMAN, Ornit., 1, p. 45.

ihti ti-a ceintat cucul.

P. IsinuEscu, Rev, Ist., I, p.228.

Sal ea' i-a ccintat cucul.

S. FL. MAMAN, Omit, I, p. 45.
Adica II merge bine, este noroco.s, fericit.
A. Pann a dat acesteI locutiunl in Po vestea vorbei,
pag. 29-30, intelesul eI obiduuit. lusa in fascicola II, p. 112,
citim
Tot itl cer, tot te frimintA,
Pana t'U cä Cucu cantei,
Apol atunel or te lasa,
Or de tine nu 'I mar pasa*.
Pov. vorb., II, p. 412.
In care se da dic6t6reI un bateles cu totul diferit, adica acel de la
num6rul 1750.

1749 Bine 'I canta cucul.

IORD. GOLESCU, Mss. II, P. 85.

Bine q-a mai cdntat cucul.

S. FL. MARIAN, Ornit. 1, p. 45.
Se dice pentru ceI ce tot bine le merge (Gouscu).
Dupe credinla poporalul cucul menesce a bine când canta In_
fata sail la drépta omuluI, pe un copac verde si stufos, etc.Vedl
S. FI. Manan, Ornitologia, vol. I si lia &zeitdrea, I, p. 140: Cdn-
tecul cucului.

dacoromanica.ro
446 PROVERBELE ROMANILOR

1750 cantat cucul.

S. FI. MAMAN, Ornit., I, p. 45.
Se lice cand unnf om 'I-a mers rëú in Intreprinderile sale.
Daca vef pentru Intaia-si data cucul stand pe un copac uscat,
pamint, pe un lemn putred; daca 'I al au4it cantccul In spate
sail In stânga, dupa Sanslenie, néptea, se Oca ca cucul 11-a can-
tat rail. Veçil In Ornitologia, I, p. 24 si urmät6rele mai multe
amanunte In acésta

*
4751 cantat cucul in spate.
L BiriEscu, prof. J. Roman.
E marga réu.
Rornanul crede ca daca II canta cucul In spate peste tot anul
E va merge rail, va fi nefericit, bolnav, suparat; i se pote intim-
pli, intr'un cuvint orl-ce nenorocire.
MèI femee, draga mea,
Dra6a mea, lubita mea,
Cuco 'n spate 'ml-a cAntat,
Si nuirtea m'a sagetat.
Poesit poporale.

*
4752 I-a cantat cucul in stanga.
L MINESCII, prof. J. Borlan. S.
FL. IvLtrukN, Ornit., I, p. 45.
II merge rau.

*L.
4753 I-a cántat cucul in fata.
I. BINEscu, prof. J. Roman. S.
FL. MARIAN, Ornit., 1, p. 45.
JI merge bine, e cu noroc.
Romanul orada cä glasul cuculuI menesce tot-d'a-una a bine
ciad I' aude In drépta sail In fata; peste tot anul II va merge
bine, va fi fericit, sanátos, voios.
Cuculet, pasère aura,

CAntA-ml mie, inc' odata.

CA 'ml-e mintea tulburatA.
CAntA 'n drépta mea co foc
SS am parte de noroc.
Canta fata mea cu drag,
CA da frunzA de fag
Sa nu mal fil tot pribég.
V. ALEXANDRI, Poesit poporale.

dacoromanica.ro
 DEsPRE ANIMALE 447

1754 *I-a antat cucul la (in) drépta.

I. BbiEscu, prof. J. Roman. S.
S. FL. MARI, Ornit, I, p. 45.
Acelas Inteles ea la num6rul precedent.
Cueulet cu pana surä
De ce eantl la curmatura?
Unta 'n fata mea cu drag,
Ca ti-oiu da frunza de fag.
anta 'n drépta mea cu foe
Sa am parte de noroc.
$eatòrea, I, p. 140, Poesit Po por.
*
1755 A mäncat cucu ciresi.
*
A mäncat cucul cire§inu mai ccinter;
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 38.
Se dice de acele care , pentru o priciná ére-care, isf mutá.
rerile, laudä ce a delImat, Yubesce ce a lira, etc. Se intrebuintéza
cu un inteles defavorabil saù el putin ironic. S. FL. MARIAN.
A trecut momentul priincios de a se face Cre-ce.
Cucul nu cantä de cat pana. la §andenie, 24 Iunie, diva nasce-
reI S-luf Ion Botezatorul, cand se coe ciresile, de unde vine si yli-
oèt6rea.
Legea ta de cue balan!
T1-am platit si cantl un an.
Cand a fost la Sandiene
Tu t1-al pus clobantu 'n pene.
S. FI.. MARIAN, Poesiä poporale.
In unele piirtY se crede ea cucul n.0 mai canta dupe §andenie,
pentru cal ragusesce i i se lega limba, mâncand grdunte de orz.
D. T. Sperantia incheTe prin urmatórele versurf, bucata intitu-
lata Cucu Tiganului, in care un puia de Roman 41 bate joc de
un sigan, inganind cântecul cucului, lu nadlocul lerneY, i ata" de
bine, In eat bIetul om portesee top prie tenu lui ea sä. auda acésta
minune, care la urtni se dovedesce cd e o pacálitura.
Cue '1-acesta, m61, la tine ?
Cue! le dice el rästit,
A mcineat i el cirep $-a cantat cam amortit

1756 piva cue, nifiptea cobet.

S. FL. MARIAN, Ornit I., p. 128.
Se ylice de &nena aceia, ce diva sémána a fi bunf, de omenie,
lar& nelptea, când nu 'I vede nimenea se apuca de furat.
Se aplica tot odati proverbul acesta si la Cpmenif ceI betivl
hartagosl, cari Imbátandu-se peste népte i viind a-casa cud de beti,

dacoromanica.ro
448 PROVEFU3ELE ROMANILOR

Mt& diva dorm, nu lucrä. nemick Ian dupà ce inserézi se apueä.

la cértä i apoI se due Tarä-sI la b6ut.S. Fe.. MARIAN.
RominiI cred, i acéstä credintä a putut da nascere proverbu.
lul, ca paserea care vara este Cuc, Iérna se preface In mil sat.
Cohet.
poesiile poporale adunate de D. Manan, se aflä o doInä.
Bucovina In care se aratä acéstä credint a.
*
1757 A fi cap de cue.
V. ALEXANDRI, COM. Liter., V, p.
282.Preot C. Bortuglerm, inv. c.
Cosovgl, J. Mehedinti. L IORGU-
LESCII, inv. C. Bata-de-Aramii, J.
Mehedinla.
A fi desmetic, nerod, fiírájudecatä.
cam ajuns la Turin' co obrazul besicat, tug cu dulcea sperare cA mè voia
bucurá de favórele stabilitAtel... Cap de cue eu I Uitasem ca stint implegat.
Romano) V. ALEXANDRI.

In Ornitologie la cuvintul Cuc, se gäsesce o serie intrég de

credinte privitére la capul acesteI paren.

1758 Tot un cue nu ne cânta in t6td vremea.

IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 69.
Anta nestatornicia vremeI (GocEsco).

1759 Cucul antà: hal la plug!

IORD. GOMM, M88. II, 104.
Adic,ä primävara la plug sä ne gäséseä (GoLEscn).
Cäntarea cuculd ne lavata di a sosit vremea de a incepe lucrá-
rile la cAmp. Dupä D. Manan, daca Cucul n'ar veni, RominuI
muncitor crede ca nu sI-ar putea lucri campiile sale, eä n'ar avea
acea viosie i desfAtare ca atuncl &Ind 11 aude cantänd.
Dómne ajutA euculul
SA sbóre din culbul lul
In mijlocul cAmpulul
PA c6rnele plugulul.

Cucul de nu ni-ar cAntà

Nice nol n'am mal arà.
Cucul de nu s'ar porni
Niel not n'am
O dolnä din colectia V. Alexandri p. 298 coprinde aceeag idee.
Precum venirea cuculuY ne indémnä la anturi, plecarea NI din
téri vestesce RomânuluI cA timpul cositulul a sosit.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 449

Cate p5serl sunt in codru

Nu-s ca cucu de cu sodu;
Cum aude glas de c6sä
Indatà lasà éra ncistra.
Urmitórea legendä. din Tutova, publicatä In ?ezeit6rea II, p. 45,
ne dfi origina acestel 4icerT.
LEGENDA
Pe and Sintul-Petrea era si el gospodar pe 'Anoint, avea ca argall dol f1A-
auanl. Pe unul II chema Laub., lar pe cel-alt Cucu. OdatA fi trimes5 Santu-
Petrea sä are intr'un loe dep5rtat, Ina nu le a dat mancare de ajuns. Dupä ce
ail m5ntuit manearea ce le dedese, i vNénd a nu le mal aduce, de Mile
%fat boil si mfincat. Venind Santu-Petrea i védénd beléua gata, i-a luat
la batae ; pe Laar l'a sapat, lar pe Cucu l'a ferecat pang la ucis in lAtae.
Lazar, de fria s5 nu '1 gisésa SAntu-Petrea, s'a prefAcut in pasere, asemenea
sufletul lul Cucu e tot pasere. Decl Laar autand pe fratele sèü priu lume,
strig5. necontenit : Cucu ! Cucu! Cueu! Tot ast-fel a dice a strigä i Cucu
pe Laar din cer.

1760 Ascultd cucu panä 11 cantä.

A. PANN, II, p. 71.-1-Impiscu, 40.

Ascultd cucul Kind cdna.

S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 45.
*
Ascultd cucu cdt cdntd
Preot D. ClourcE, inv. c. Mereni,
J. Olt.
FA orT-ce lucru la vremea luT. Ascultä linvètätura, sfatul, in-
demnul cel bun, pia. Ea de la cine i pentru ce a-1 ascultà.

1761 Cucul cAntä pana e frunza verde, lar nu cand pica

de bétrana.
HINTEscu, 40. S. FL. MARIAN
Omit., I, 47.
T6te afi a se face la timpul lor; omul sä se ingrij6scä de cele
trebuincióse päná ce e fink., nu când il impovórd bétrânetele.

1762 N'are sa-I cdnte cucul I

S. FL. MARIAN, Omit., I, p. 45.
10 Nu va aye parte de ce-va.
20 Nu va ajunge pan& la primivarä; va muri nainte de a cânth
cucul.

1763 Glasul cucului din glasul pupazif nedeosaind.

D. CANTEana, Ist. Ierogl., p. 359.
10 Nu ande bine.
20 Este prost.
29

dacoromanica.ro
450 PIWVERTIELE nom.kNu on

(Precum dice euvintul glasul cuculut din glasul pupdzii rxedeosebind,

tot-deauna urechile sale catre cuvintele mele surde si de tot astupate s'aU
tinut.D DIMITRIE CANTEHIR.

A se vedé legenda de la numérul 1746, §i o varianta a acestia

In Ornitologie, II, p. 15'1 164.

1764 Im teme femeea ca cucul.

S. Ft,. MARIAN, Ornit., I, p. 46.
E cunoscut din istoria naturalä, dice D. Manan, cä cucul e fòrte
gelos; pare-ea draglstea il innebunesc.e. In tofi semenil säl vede
un rival cu care se lea la harta. Acestä imprejurare poporul Homin
nu a trecueo cu vederea, ci de la &risa a format proverbul de mal
sus, care se aplicä la un om, ce e ferte gelos pe n.evésta sa care o
teme, cum se dice, chiar §i de umbra el.
In urmat6rea legendä povestita D-luI Marian de un locuitor din
Diesel', sat din Bucovina se arata gelosia acesteI pasen.

LEGENDA CUCULDI

Paserea, care o nunaim no/ asta-di Cuco, ci ca nu este cucul cel adevérat,
ci sotia acestula, Saya.
Cucul cel adevArat, care avea pene de aur nu se afta acuma pe pamint ci 'n
cea-l-alta lume.
Dintru inceput, cine scie cand a mal fi fost i aceea, ci c traii i Cueul im-
preuna cu sotia sa Saya pe pamint, dar fiind ca sotia sa i-a fost necredinciesa
cucul a parasit'o.
Acésta a fost adica asa, cä Saya s'a iubit cu privighetórea. Cucul, ci cà prin-
dénd'o ca se iubesce Cu alta pasare, s'a supèrat férte tare pe dinsa mus-
trat'o fdrte dicAndu-1: cum de a putut ca sa se iubésca co privighet6rea, e'o
pasere asa de mica si de unta, pe catad el e co pene de aur ? Apol, dupa ce a
mustrafo isl-a descarcat tot alénul Mime! sale asupra el, ci ca a *Asa pen-
tru tot-deauna pamintul acesta plin de fara-de-lege i räutate si s'a dus In
cea-l-alta lume, in rajo, lara pe Saya a lasat'o aicl in asta lume.
Saya, vAdend ca sopa]. sAu Cucul nu glunnesce, ci o lasa si se duce, l'a In-
trebat : catad i unde sa-1 cauta?
Cucul superat i-a spus sa-1 cauta, daca voesce, de la Blagovistenie pana 'n
Sandiene, si daca pana atuncl l'a afta unde-va, bine de bine, dar daca nu, mal
mult sa nu-1 caute.
Saya, cunoscandu-s1 greséla i voind a se 'ndrepta, cum au sosit Blagoviste-
nfile, deauna a si inceput a sbura si a-1 cauta in téte par¡ile i /'a tot cantal
pana la Sandiene, dar 'nicairi nu l'a putut atta.
§i nu numat atunet l'a cautat, ci de atuncl in ccice, Saya, adicA paserea ce-T
dicem nol cuco, tot-deauna, in tot anul Incepe pe la Blagovistene a
canta si a cánta neincetat pana la Sandiene pre sotul säti, pre Cueu.
Si fiind ca niel acurna nu-1 pcíte nicairl afta, de aceea Saya e fcirte neastim-
pärata, nu sta mult pe un pona, ci punendu-se pe o l'amura i strigand de vr'o
cate-va orl eucu I cucu ! indata Adra pe alta ramurA, si tot asa alérga ea din
pom in pom, de pe o t'amura pe alta i striga cucu I cucu / doara, doara
pcIte afta pe sotul séu.
In zadar lusa H este telta alergatura i strigarea, cacl cucul, sotul ski cel
cu penele de aur e dus pe cesa lume.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 451

1765 A canta cucul In

A dintel, cucul intr'o casa.
LA UR IAN & MAXIM, I, p. 982. S.
FL. MARIA.N, Ornit., 1, 47.
A fi un lucru desert ; a r6mane casa pustie.
Cante/ cucu 'n punga luí, corespunde francesuluI . i/ loge le
(hable dans sa bourse.
Cucul fiind o pasere t'arte sèlbatica, traind retrasa si singuratica,
nu canta de di intr'o casa. pustie.

1766 A fi imbracat ca cucu 'n pene.

S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 47.
Se (rice despre acei frumos imbracall Cu haine de pret.
In legenda de la num6rul 1764 vedem ca Cucul cel adevärat
avea pene de aur. Intr'o alta legenda, raportatä. de D I S. FI. Ma-
nan, cucul era unul din ce] doi feciorI de imparat numitI Cucu si
Stefan, amindg cu pérul de aur, pe fie-care umar cu cate un
lucéfér, pe peptuei semnul lung si a sareluI, lar fata lor strálucia
ca i Otra cea scumpa. Din aceste legende, si altele asemenea,
putem cunbsce ca pentru komânI, a fi imbreicat ca cucu 'n pene,
nu pate hasemna de rat, a purtà vestminte avute i stralucite.

1767 Bata-me cucul!

SLxvicr, Conv. Liter., V, p. 3.
Bata, '1 cucul
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 45.
Adica : bata 'I norocul.

1768 Bata' '1 cucul cá frumos el

S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 46.
Adica: e l'arte frumos. A.castä Oca la se aplica maI cu sama la
límenil ce ne plac, ce-I iubim, i cariI tot-odata sunt frumosI
placutl la vorba. S. FL. MAMAN.
*
1769 Cat cucu.
P. ISPIRESCU, Unch. S fat., p. 58.
H. D. ENESCU, inv. c. Zaniostea, J.
Dorohoz.
Cal e cucul.
T. SPERANTIA, I, p. 245. M. GI-
MAN, J. l'art.
A
Pclnet 'ti cucul.
S. FL. MAMAN, °m'U., I, p. 45.

dacoromanica.ro
452 PRO VERBELE ROMANTLOR

Cdt dada' cucul.

L SwvicI, Com. Liter., III. p.425.
Adica : fOrte putin, niel cand, nid-odath. CäeI cucul nu cant&
de cal de la Buna-Vestire pan& la Sançliene, 24 Iunie.
«De dragul MI nu stall niel cal cana cucul. SLAVICI

Pcite sufletul sl-ml leT.

lar lencuta... cdt e cucui,
Nu mi-o !el; nAcar sa piel.
T. SPERANTIA.

1770 A fi cue.
S. FL. MARIAN, Ornit. I p. 47.
ION AL LO/ SBI ERA, Pov., p. 224.

A face cue pe...

P. ISPIRESCII, Leg., p. 481.

A se face eue.
S.I. GROSSMANN, Dict. Gernt., p. 28...

E bét, muela a nu pote incurch niel dou6 cuvinte. Acésta (p-

eala se vede câ vine de acolo, ch precurn cucul nu pite produce
mal multe, mal* variate i mal sonòre sunete, ca alte phserl
toire, precum e cintarea lui monote:1nd. Tara duph Sandiene, ragu-
§ita i urith, aga i omul bét i ametit n u 'Ate vorbi ea altI 6menT.
S. FL. MAarAw.
Omul bét nu mal are judecath, are cap de cuc. Veçil num6-
rul 1757.

1774 A fi, a remallé cuc.

LAIIRIAN & MAXIM, I, p. 982. P.
ISI IRESCO, Leg., 88.S. FL. MAMAN,
Ornit., I, 48.G. DEM. TEODORESCU,
Poes. Pop., 284.

A vedé cuc.
L CREANGX, Pov., p. 73. S. FL.
MARIAN, Ornit, 48.
Adica :
lo A remalle singur singurel.
20 A sth sus, cucuTat.
Primul in.teles se trage din viéta singuratich §i sèlbatich pe care
o duce acésta pas6re; cel d'al doilea din obiceul ce '1 are cucul de
a nu canth nicl-odath pe pamint ci mal mult stand pe virfurile
eopacilor, de aci o serie intrégä de cuvinte ca : a se cucui
cueuTata, etc.

dacoromanica.ro
 DESPRE AN1MALE 453

Barb4e1u1 m'a tuba,

Dar curind s'a istovit,
La trel ant ml-a i murit.
Frumost bradl cA I-am cloplit,
Cu duct popt cd ram citit,
S'am rgmas singurd cue,
De n'am uncle sa mè due.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. 230P.,
pag. 281.
Strain ca puiul de cue
Mild n'am unde mè duc.
JARNIK-BARSEINU P084titi pop.,
pag. 207.

4771 b A se duce unde nu cantà cucu.

M. abnAN, J. la.
A muri.

4772 Lapte de cuc.

GR. J1PESCU R&M 191W.
Adia lucru care nu se ea.
Muferea poftesce si la lapte de cuc si la urda de curca.
JIPISCU.

cucuLnT Ve41 Muiere.

CUCURIGU
4773 A cant& cucurigu in casa.
V. ALEXANDRI, ap. Datné, I, p. 312.
veig
Se dice and femeTa porunesce in casa i bärbatul asculta.

CUCIIVAE
.4774 Ochiul de cucuvaie nu ca cel de iepure.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 8.
Anta marea deosehire intre doue lucrurl nepotrivite, adica sluga
nu IngTija§ce ca stapanul (GoLascu).

1775 Cucoveica ('i) cobitére

*i de rdii prevestit6re.
S. FL. MARIAN, Orriit. I, 198; Poes.
pop., p. 4.

dacoromanica.ro
451 PROVERRELE ROMANILOR

Romanul, dice D. Manan, are ferma credinta, si nime nu e in.

stare a '1 abate de la acésta, ca din casa pe care canta vre o cu-
coveica. trebue sà mdrä cine-va.
CucoveIca, crede poporul, e cel mal sigur prevestitor al mortii..
Nu i s'a Intimplat iuc Mel odalä,. afirmi el cu tótá seriositatea,
ca s'a fi auslit vre o cucoveIca cantand pe cutare casa i sä nu fi
murit nime dinteinsa. Cand striga ea: cuco véul cucovéu atunci
e semnul .cel mal sigur, ca trebue sa móra cine-va din casa aceea,
wade striga. Iar'ä de cum-va nu mare nime, apoi de huna sama
trebue sA Orá veo vita, sail altä vietate de pe langa casä. Una
din douè trebue n.umai de cat sa se intimple.
Un cantee Macedo-Romin din Cru5ova, publicat de D. Marian,
In Immormantarea la Romani, p. 5, coprinde o credinta identica.
Aceleasi superstitil se 014 si la Romani precum se pate veclea
In Pliniu. Lib. X., c. XVI & XVII, si in Ovidiu : ignavus buba
dirum mortalibus omen.

CUIB
Ve41 Aripa, Curca, Que, Paaere
1776 Pie-care pas6re, 1st lubesce cuibul.
Maior P. BUDI§TEANU, J. Il(ov.
e
La ml-ce paare, cuibul sëft ca un palat.
GOLESCU, M8S. II, p. 38.
Adicä coliba la cel same (GoLEscu). Arata placerea pe care
resimte fie-care cand se afia in casa luT, cad precum dice poetul
latin :
Est aliquid quocumque loco, quo :umque recessu,
Unius sese dominum fecisse lacertae 1).
JUVENAL

A chaque oiseau son nid semble beau, dice proverbul rt ances.

1777 Unta pasere este aceea, care Is' spurcä culbul el.
D. TICRINDEAL, p. 130.
Adicä omul care necinstesce pe ai

1778 Cuibul téú sä te-1 päzäscz, daca vrei sä nu rätdcesct,

IORD. GOLESCLF, MSS. II, p. 104.
Adica casa ta t éra ta (Gouscu).

9 Este o phloem sutletésel de a paid içe cd etT stapanul chiar a celel mat
prdste lacninte, orl i nude ar fi dina aaeglati.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 155

1779 I e fried sé nu i. sé récésca

LA.Lanin 8: MAXIM, I, p. 981.
Sa qice la acel lenesT cari sé tem sé nu scape ce-va din somn.

CURCA
Veçll Gana, a se Impcled, Muere.
1780 Baca e curca.
Ce sé-incurcä,
In calea
IORD. GOLESCD, Mss. II. p. 87.

De e cured
De ce se 'ncurcd,
In rgvdrs slut Vorilor
In ca lea
AL. ODOBESCU, 111, p. 9. P. Is-
PrnEscu, Rev. Istor., III, 158.
Daccl-i cured
Ce se'ncurca"
Tocma 'n zarea zorilo).
In calea vinatorilor.
T. SPERANTIA, I, p.100.
Ne Inv* sä ne ferim dé GO ce ne gonrse (GoLEscu).
D-1. T. Sperantia, povestesce in modul urmator sndva poporalä
din care se trage proverbul de fald.
TIGANI1L CINS1 IT
Vr'o odatä,
Printeun loc, cand-va 'ntr'un an,
Curn merged prin zoil de 1.1iu5,
Véd p'un gard un biet curcau,
Si de-odatä se opresc,
Se gändesc, se resgändes;
Celul mal bätrán grAesc :

Auleu, tatA
Vell cal gard pe cal curcanl
Veji ce bun e 0 ce mare ?
Bre, di bun e de mancare I

Dar bétränul de V4an

Cum se MLA la curcan,
Si pe gard cum ski' privindu-I
Si co ochil cantärindu-1
pise:
UIt'te om nebun,

dacoromanica.ro
456 PRO VERBELE R ObliNILOR

Lag curca nóptea 'n drum I

De sat... satu-I, nu-1 padure,
Dar se pite A-1 o fure ;
CA, ce vrel, de? ... sunt nevol
Mal bine am lua-o noI ?

Cel bAtrfin aa vorbesce

Dar un altul cum gAndesce,
])ice
Dar n'o fi pAcat
Sal luAm nol ne'ntrebat.
Mal virtos de s'o 'ntimpla
SA ne vall cine-va ?
Dar bètranul 11 rèspunde :
Ce vorbescl ?I Pacat 71 De unde !
N'are cum mal fi pacat,
Caei Ii spunem cri vinat.

Dar de-o lice ca e curca?

pice curca, ba necurcA!
Ce-o tot TU inteuna fuma ?
Daca' -a curca
Ce se 'ncurcä
Tocma 'n zarea zorilor
In calea vtincitorilor

Apol dar, tata Vivan,

Ce mal clicl de cel curcan ?
SA luam, sa nu-1 luam,
Orl pe gard sa nu-1 lasAm?
Decl bdtrAnul ce se faca ? Daca vede cá-1 intrébk
)ice:
Aicl e alta tréba I
El se tem de vr'o ruOne
Si dau greul tot pe mine.

Dar fiind el om cu minte

Cata 'n làturi i 'nainte
Si sfirsesce 'n trel cuvinte;
CAcl rèspunde :
D'apol eu
Ce sA ;tic i ce sa vreu? 1
Nu mal umblu cu 'ndemnate
SA mè incarc i de pacate.
11 luatl
Orl nu '1 lasatl,
Numal partea mea catatl
SA mi-o facetI parAlesce
Ca sii'ml cumpèr nisce pesce.
Om bètrAn... ar fi pacat
SA miinAnc eú de furat.

1781 A avd curagia de curca beta.

P. ISPIRESCU, Rev. 1st., II, p. 161.
HINTEscu, 41.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 457

Veii Gainii.
A fi fricos, §i cum slice Francesul: courage de brebis, toujours
le nez en terre.

1782 Par'cä i-a murit curca cu oul (e) in cuib.

A. PANN, III, p. 13.IhmTzscc,41.
E förte supèrat.

1783 *Face chef de curca beta.

A. PANN, II, p. 93.Th grzscu, 32.
Adicd prostesce.

4784 A mAncat picior de curca.

I. ARBORE, J. Buzeu. FR. DAME,
I, p. 322.
VeçS Gaina.
Sä lice de ce vorbärell i uoi1 de gurä. carI nu pot tiné o
talna.

4785 Nici cured, nici curcan.

IORD. GOLESCD, Mss. II, p. 48.
Veq11 Turc.
Sä slice pentru ce ce nu sè port nici inteun chip (GoLEscu),
cari, dup5. vorba Fran cesulul, nu sunt : ni chair ni poisson.
*
1786 Cured plouatà.
HINTESCU, p.41. P. ISPIRESCII,
Bev. Ist., II, 161. Ehl. POPESCII,
inv. c. Cioceinegez-Mcirginena, I.
lato niÇa.

Stag ca nisce curci plouate.

FILIniON, p. 159.
Vefl Gainä, pece
Adicä umilit, rqinat.

4787 Urcli de cured.

A. PANN, III, p. 23.HINTEsCU, 78.
GR. JIPESCC, Rgur. Ora.
VeglI a se impacci.
Adicä ceea ce nu se aflä pe lume.
Mulerea poftesce i la urdel de curet.. GR. JIPESCU.

-1788 A se barzoia ca o cured..

S. FL. MAMAN, Ornit., II, p. 277.
Ve41 Curcan.
Se dice despre eel mandri, ingamfarf i obraznid.

dacoromanica.ro
458 PRO VERBELE ROMANILOR

1789 A fi curca.
Adica prost.

CURCAN
*
1790 La cinci-dect am slcuira si curcanul.
V. FORESCU, Folticeni, .1. Suciava.
Se dice despre cele cad nu se Intimpla de cat rare °A

1791 A se umfla ca un curcan.

A. PANN, I, p. 161. men,
195. S. FL. ManrAN, Ornit., 11.
276.FR. DAME, 1, 323.

A se ingetrntet ca un curcan.
P. IsrmEscu, Leg., p. 311.
Vecp Curca, Pank Sprincéna.
Se dice despre ceY ce s6 mândresc si se IngamlA prea tare, de si
nu ail pentru ce, precum i despre ceT obraznicl.
Se urnilà in sprincene
Ca curcanul In pene.
A. PANN, I, pag. 161.
rSi:,unde se rotei pe lang dinsa o't se ingmfd ea un curcan., P. ISPI-
RESCII.

A.césta dicala se trage de la datiná curcanulla de all sbirlì pe-

nele i de a se umfla dud se rotesce imprejurul curcelor.

1792 Dec& at intrat in cuseä, trebue sá cäntt cocosesce.

A. PANN, Edit. 1889, p. 105. S.
I. GROSSMANN, Dict. Gerrit., 1.

Cine infrà in cuca' trebue set ccinte coco§esce.

A. PANN, II, p. 108.HINTEscu, 82.
Daca te insorI s lii stapan in casa ta, i preaun dice Romhnul,
sá te insorl i sá nu te märig.

DIRLOG
1793 *A fi sluga la clirlriga.
Mawr P. DCLI§TCANU, J. Nov.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 459.

Veil( ¡Wigan Stuga.

Adica :
10 A nu avé de lucru.
2° A fi sluga. leneä, preistä.
Calul de dirleiga flind in tot-d'a-una un cal me prost, e maI
putin ingrijit de cAt

DOBITOC
Ve01 Gard, Glas, Om.
1794 SA' nu legi gura dobitocului ce treerd.
IORD. GOLESCU, Msi. H, p.113.
Ve0I Boa, Vita.
Adid sá nu leí imbuatura din gura muncitorului (GoLEscu).
Acela care lucrézá. trebtie sa se folosésa i dinsul din róclele
muncel sale.

1795 Carde nu e milostiv care dobitécele sale, acela nu

va fi milostiv nici care amenii.
D. TICHINDEAL, p. 119.

Acela ce n'are mild de dobitoc,

Nici de om Ware mila' de loc.
A. PANN, Archir, p. 7.
Vedl Cdne.
Direptultil i se face milä de sufietul dobit6celor lui, lar ficatii
necuratilor nemilostivI sunt. Parem. Solom., XII, 10.

1796 Incarcd41 dobitocul

Panä unde Oil e sorocul.
A. PANN, Edit., 4889, p. 96; II,
64.HiNTEscu, p. 47. S. I. GRoss-
MANN, Diq. Germ., p. 219.
at'at de vitae cat 0 de slugile tale; nu intreprinde
lucruel peste puterile tale, cad: .L,t surcharge abat gi Chi
bou carca troppu le sumere le resta pe a strada.

1797 oRidid. dobitocul, and el veçli caclut, fie macar §1 pé

puf cOut.
IORD. GOLESCU, MSS. H, p 142.
Ne illyaä sá ajutam celor ce pätimesc (GoLEscu).

1797 b Vai dé dobitoc cand stdpanul nu il vede.

IORD. GOLESCU, MSS. I, p. 175.
Vedt Stapcin.
Daca stäpanul nu ingrijesce averea i se primejduesce.

dacoromanica.ro
460 pROVERBELE ROMIIVILOR

DOMESTIC
Ve(D SeMatte.

DROPIE
* ,L
4798 Dropie, dropie,
Vremea p s'apropie.
IORB. GOLESCII, Mu. II, p. 95.
Preot C. BUNGETTANU, inv. c. Coso-
vgf, J Mehedinti, -- L IORGULESCII,
inv. c. Baia-de-Aramit, J. Mehe-
ding..
Se dice pentru fete, cand ajung in virsta (GoLEscu).
E un fel un augur in 1.611, and se dice cul-va semnifica a pa-
-guba. C. BUNGETIANU.

DUMAN
Ve,! Cap. IX Ban

ELEFANT
Veçll Punce.

A Ft TA
*
4799 Mat nu ouat.
I. CREANGX, Poth, p. 123.Da Z. J.
c. Fedescs, J. Tut ova.
Adica vrednic, indrasnet, vitéz, om in teta puterea cuvintului.
(diva ad-e drag el fie omul, fétat nu ouat.a I. CREANGX.

PIA R A.
4800 i fiara cea mai cruda cinstesce némul sail.
IORD. GOLESCII, M88. 11, p. 99.
Arata cinstea si dragostea ce trebuie si avem intre nol (GoLEscu).

1801 Vita Mara 'si are lupuI ei.

A. PAN.., Archir., p. 5.
Vedi Jiganie.
Fie-c,are isï are stapinul, mai marele seg.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 461-

FLUTURE Ve 41 Vultur.
1802 Fluturele cdnd se 'nteorce pe ldngd vilvere, aripile
qi le arde.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 74.
Adick cel ce se via in cele primejdielse, indata se prápädesce
(Gouscu).

1803 A avé fluturel.

L AuBum, J. Buzgu.
Vecil Gàrgäuni, Greeri.
A fi cu dusI, cu One, ca hachifT.

FRit VedI Gurii, Mtwciripi.

1804 Unde se gäsesce friul, se cere i calul.
A. PAN, Editia 1889, pag. 20; I,
69. BARONZI, p. 59.

Uncle se gei sesce friul se cautei i calul.

IIINTEscu, 62.
Veig
Cine a luat putin 'Ate sä fi luat i mal mult, i Ore-carl semne-
pot da nascere la multe bänuell.

1805 Friul, cdt de me& calul va fi in gurd, sd nu te-1 In-

credintezi in mdna altula.
IORD. GOLESCII, Mas. II, p. 115.
Adica cärma stäpanira singur tu sè se-o cArmuescY (GoLescu)-
*A
1806 A ldsd in friul set'.
Adicä in volea sa.
Te-am lasat in friul tèti
Si te-al facut lucru rdu.
S. FL. MARIAN, Sat, pop. p. 4.

FULG
1807 Cautd fulgil gdinii, In oul g Muff.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 24..
Se zice cand cautä Ore-cine cele piste fire (Gouscu).

dacoromanica.ro
462 PROVERBELE ROMA.NILOR

1808 *Ca fulgul pe apd.

A. PANN, II, p. 85. HINTEscu,
420. P. ISPIRESCU, Leg. 286.
AL. MARTINIAN, .1. Rfov.
Ve 4t Negustor.
1.0 U§or, rara' niel o greutate, fara InsemnAtate.
20 In volea intimplarilor. AL. MAATINI N.

4809 A merge fulgii.

LAURIAN MAXIAI, I, p. 1264.
P. ISPIRESCU, Leg., 209.
A fi batut, a fi lovit cu putere.
ai fiind ca Saracia tot cam intarzia, o lovi o data cu mitele de-1 merse
pi o dete peste cap, mal catre upan. P. ISPIRESCU.

FURNICA
Vedt Leu.
1810 Furnica stringe hrana
De cu vara pentru idrnd.
A. PANN, I, p. 150.HugEscu, 65.
Ne invata a fi prev60torl.
Pasa cátre furmeä, o lene,ule ! si rïvnesce vèdénd caile el i fii
de cát aceia maï intelept. Pentra ca la ea, aratura nefiind, nicI pre
-cel ce sä o Indemne av6nd, niel sub stapAn fiind, gAtesce vara Ivana
multä strins6re la secera. Parem. SoLom., IV § 6, 7, 8 Bi-
blia de la 1688.

48H Furnica cdt de mica, si lar te pisca cdnd o cal&

IORD. GOLESCU, Mas. II, p.73.

Furnica cdt e de mica, gi dacá o cala pe picior

se imt6rce gi ea sd te mi) sce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 7. P.
IsPmEscu, Rev. Ist., III, 384.

Furnica d'a e de mica', gi tot daca o calct pe pi-

clor, capul ii rid icá i te pigcd
A. PANN, 1, p. 25.
Adiad ql cel maI rnic p6te ne vät6mh. cAnd 61 vom sup6rh
.(Gouscu).
La fournzi a sa colère.
Prov. &ano.

dacoromanica.ro
 DESPBE 463

Qua sa formiga si bettat ad mossu,

Ad qualecune qui li ponet su pe.
Prov. Sard.

1812 Si furLica cat dé mica, face o résplätire mica.

IORD. GOLESCII, Mss. H, 99.
cel mai mic peote r6spláti (Gouscu).
Plutarh povestesce ca Brasidas punénd mana pe o smochina
uscatä i sinatindu-se muscat de un stírece, dise: Nu e vietate cat
de mica, care sä nu se rè3bune cand e necäjita saO ovita.
"EvEaL p.t5pp.rou. v)1/41.,. 2)
Prov. Elin.
Inest et formicae bilis. 3)
Prov. Lat.
Ameisen haben auch Galle. 4)
Prov. German.

1813 Si furnica, dé e furnicä, tot are manie, cat dé mica.

IOltD. GOLESCU, Mas. II, p. 99.
&dicá om fára mânie nu si p6te, (Gouscu).
Italianul dice: La mosca ha la sua mi/za. 5)

181.4 Furnica Cu furnick fie cat dé mica, face mare mo-

soroiii
IORD. GOLESCII, Mas. II, p. 73.
Mica ì ceI mal miei, mu1i impreunandu-s6, fac mare zarva,
mare turburare (Gousco). Precum unirea i munca celor mici
pote produce resultate basemnate.

181.5 Di furiliga funico. 6)

N. Sr., Nijopole, Macedonia.
Patina. ispravg..

1816 Si di furilica hicat nu si sc6te.

D. A. MILESCII, Gopep, Macedonia.
Un lucru mic nu e bun la oft-ce.

furniea se Intérce ca sit musco, pie acela care o sale& sub pie or.
j In filmic& este fiare.
Hem.
Furnicile ad si ele fiare.
) Musca are flerea sa.
9 Meal de furnicii.
-9 Nu se scáte ficat si din furnica.

dacoromanica.ro
464 PROVERRELE ROMANII.OR

1817 Aü täbärit ea furnicile la stejar.

A. PANN, II, p. 73. IIINTEscu,182.
Arata o mare ingrämädire, imbulzelii la un lucru salí la un loc.
Furnicile se cuibezA mal* ales in scorburile i prin radacinile
stejarilor bétrânT.

1818 A umblà furnief prin maulle i piclórele cm-va.

LAZAR SIINEANU, Se27148., p. 358.
Se i;lice de acel carI astimpér, dorill fiind de a aftà o taba,
un ce necunoscut pentru

GAIE
1819 Gam lesne sé 'arta, lar porumbita sé arta.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 21.
Adica cel 'Inri ì vinovari sé Iartä, lar cél raid si nevinovalS
1.66 cértä (G-oLEsco).

1820 Auln sbierand o gaie,

E nädejde s'avem plene.
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 169.
Cänd strigä gala in timpul veril, Romänul crede ci trebue ne-
aperat sa plouä.
Culegem din D-1 Manan urmät6rea legendä. din Transilvania.
LEGENDX
La inceput, and a ficut Dumnesjeu teste isv6rele i fintinele, bite riurile
pireele, tóte albiile pi vadurile apelor, a chlemat pi pre pasen t ca si-I ajute
a le face Tóte paserile cite se afla in lume ai sirit indata din tete Orine pi
1-au ajutat a le sipi pi a le Indrepti, numat Gala n'a voit si-1 ajute ei a 'jis
ea nu se va intirià po picióre silpind la fintâne i isvelre.
Atuncl, superindu-se Dumner,leu, pe diosa, a e apa de indirepnica 0.1 neaq-
cultiteire, a blisternat'o pi 1-a lis:
Tuturor paserilor din lume si Ii fie ertat a be apa din isvere fintinl pi
pires, numal tie i urmapilor tel nui... Tu pi top mopil tél numal atuncl
beçI apa, and va ploa, Ian and a-11 lucera si bell api din isvere pi din alta
ape curgetere, atuncl si peritI, pentru ci acuma n'al voit si te ostenesci pi tu
d'impreuni cu cele-l-alte pasen l si-ml ajutl a sipi isvirele pi a indrepti va-
durile apelorl
Asa a iPs Dumneleu IA a Intors fata de la diosa.
De atuncI apol, de and a blistemat'o,Dumneleu pe gafe, nu-1 este ertat a
be apa din niel un isvor, saii alta apä curgitóre, cid cum be cum plere, ci co-
mal si bee api and plena. Tara and plóuà nu-1 este iertat si tie clontul In
sus, ca si-1 picare apa.de plele in gura, ci numal apa ce se stringe pe aripele
sale II este ertat si o bee
De aceea apol vara and e mare arpit.i, se sue ea epa de sus in sborul

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALf; 465

ca sä fie mal aprépe de Dumriede4, carele audindu-1 mal de graba rugamintea,

si trdmita p161e, ca si alba de unde be epa i cu ce-sl stimperi setea.
Si gala de aceea pere, cand be apa din isv6re sea din alte ape curgdt6re,
pentru ca Dumnedefi pre t6te agestea, dupa ce le-a facut, le-a s'arel inteatata
ca tcSte cele-l-alte piArl si p6ta be epa din ele, nurnal sinpura Gala nu, ffind
pentru diosa prea sarate.

1821 Val d'é cel ce pë gaie indatä o l'arta, lar pë porum-

bitä fárà mil& o cdznesce I
IORD. GOLESCII, Mes. II, p. 18.
Adici de ceI cumplir', ce pe ce! vinovari Mil' ë chinuIesc, lar
pe cel cumplifl ca eI indatä 61 Iartä. (Gouscu).

1822 Se tine de capul lui ca gala matul.

S. FL. MARIAN, Ornit.,I, p.170.
limpsco, 187.

A se tine gaie dupet cine-va.

M. CANIA,N, I. Iaft.
Vell Cale, Maf.
Adicä färä. Incetare, inteuria.
Este de insemnat cd cuvintul de Caie, veçll locutiunea 1374,
intrebuintat de Dimitrie Cantemir se aude, dupä märturisirea
Marian in comunele IzescI, Candren1 i Crasna din Bucovina.
Origina acestel qicerT se aflà in jocul de copiI numit In 'l'era-
Rominésca de-a baba gala.
Reproducem dupä. Lambrior, Conv: Liter., IX, p. 5 descrierea
acestul joc.
«Se aleg dol copil mal voinicI dintre care unul se face c/o?cd o cela-l-alt
grua sau uhul, dupä alegere. Fie-care 10 lea un numdr de pul, carl se tin cu
mina de partea d-inderdt a cingdtelreT, unul dupa altul, in cat alcatuesc un si-
rag. Apol se pune gaia jos i co un betisor sepa o grelpii. Apropiindu-se de
dinsa closca cu pullsirag, o intréba : ce facl acolo? O gr6pa, rdspunde ea.
Dar in grópä ce al si fea ? Am si fac foc. Da cu focul ce al si facl?
Sä pun cdunul. Da cu céunul ce al si facl? Si oparesc un pula d'al
tèl. Ba de-a te-11 rdspunde closca, i totl puil dupä dinsa. picdnd aceste
gala se mili de jos si di closceT bdtul cu care a säpat grcipa, pe care, dupi ce
l'a stupit, ea si top puil de-a rindul 11 asvirle cat p6te de departe. In vreme
ce gala aldrgi durá bdt, closca se invirtesce de trelorl imprejurulgrcipel can-
tând ade tres ort cu puit rnein lar puil croncanesc pl carae spre batjocura
Apol incepe lupta, gala vroind si lea puil closcel si dora pe a galel.
Vas de puil cel din urma siraguluI. Le tremurä Mima si nu fie prinsl, pi toc-
mai el sunt cel mal slibutl, cacl la insirare cel mal tarl cauta' si-pi lea loa
dupa chusca, lar ce1-1-011 Aman in códa. Lupia tine pana cand pi closca si
gala Aman ara pul; apoi se apucä amindoud la tranta si cine biruesce se face
alosa la al doile rind.
In satul Draceni, J. Suclava acest joc, difera, in unele parti, de descrierea
data de Lambrior, apropiindu-se de jocul numit la Francesl le jeu du loup.
Vedi in acésta privinta ?ezdtdrea, II, p. 57-58.
30

dacoromanica.ro
466 PROVERBELE ROMKNILOR

GAIN A.
Vecg Coco, Gump& , 1) lud,
Garia, Mane, Ou, Tarife.
1823 A mäncat picióre de gäinä
S'il tot ficäe la mima.
A. PANN, I, p.15. IhNTEscu, 144.
*L,
A ma'nca picor de gaina.
BARONZI, p. 45. Da Z. L, ç. Fe-
dett, J. Tutova.

A mancat pici6re de gaina".

HINTESCII, p. 144. P. ISPIRESCII,
Unch. Sfat., 112. Fn. NIA, II, 48.
Vet;11 Curca.
Se çlice de eel vorbäreff i usori de gura cad nu pot tiuè o taIng.
vPiclifire de gAinâ sa nu mängucI c6cI nu potl sä stápAnescI
vorbacc. I. N. CONSTANTINESCU, Superstifiti, ..5`ezeitdrea, III, 122.

1824 Si o gdinä chielra scurmând gäsesce cdte-odata mär-

gdritare.
BINEscu, pro f. J. Roman.
Sg dice de eel netrebnicT, earl prin muncä pot ajunge i el la
ce-va.
*
4825 Gäina de ce scurmä 1
N. G. IoNEscu, inv. c. Mamornifa,
Dorohos.
*
Gaina scurma ca sä se hrangsca.
A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv. c.
tiubenit, J. Dorohm.
Adicg off-ce vietate diii lume lucrézá pentru a se liránl.

1826 Gaina se hränesce d'acolo de unde scurma.

T. SPERANTIA, I, p. 5.
Adica omul din munca

1827 Apärä-me de gain', ca de can't nu me tem.

L CREANGI, Pov., p. 188. FR.
Dad, II, 48.
Se lice despre eel voInicosi dar fricosT; i ne Inv* cà mal de
temut sunt prieteniI FatarnicT de cgt dusmanul cunoscut.
In Etymologicum Magnum, p. 1303 gäsim o ghicit6re din Ardél,
a ctireI deslegare este: Rimà,si care sung ast-fel:

dacoromanica.ro
 DESPEE ANINALE 47
Strig gingauta,
Din pèräulà,
S'o aperi de gain'
Cei de ccine nu 't téntd.
cind prin dreptul podulul, numal éc5 i ursul Fiul cralulut v5Iénd
ci nu-I lucru de pagi se lash' pi el de 1/n0114le, 3i Cu rupinea lul se int6rse
la tat5-sèii a-casi!. Cralul cum 11 vede, gice:
El, dragal tate!, cl s'a implinit vorba ceea : apeirci-mg de gäini,
cd de ciini nu mé tem.» I. CREANGA.

1828 Mina nu sé pote cu doué,

Cu pm si cu oué.
A. PANN, II, p.126.-11DITEscu, 66.
Se dice calor lacoml de avere.

4829 Nu poli fi si Cu put, si cu cue', si cu gaina grasd.

LA1JRIAN & MAXIM, I, p. 1275.

Cu pu Cu ou6 i Cu cloqcet grastt nu pop fi.

HINTESCII, p. 155.
Acelas igeles ca numèrul 1828.
You cannot have your loaf and eat it I)
Prov. Engl.
Vourrias lou meou et las bresguos. 2)
Prov. Provans.
E' vorrebbe l'uovo e la gallina. 3)
Prov. Ital.

4830 Daca gäina ar cantà cutcurigu, ar fi cocos.

1. G. VALENTINEANIT, p. 31.
Femeile nu trebue st rivnés,4 la insusirile bärbatilor.

1831 Gdina cu gräuntele umple gua dé bucate.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 22.
Adica cu Gale putin mult dobandim (Gouscu).

1832 Mina cum nasce oul, la clocit gändesce.

IORD. GOLESCIT, Mas. IL, p. 22.
Arati rivna spre sporire (GoLEscu).

Nu ae pite sit al panes ta pi sit o fi maneat.

Al vrea (pi) interim. pi fagurele.
2) Ar vrea out si

dacoromanica.ro
468 PROVEMBELE ROMÀNILOR

1833 Gdina cdnd prea mult ne cdrcdrätesce, nu prea ne.

clocesce.
IORD. GOLESCII, Mes. H, p. 22.

Gäina care cdntä nu ouä.

MUNTEA.NU, 30. HINTEscu, 65.

Gäina care cdntä malt nu face oug.

LACHLAN MAXIM, I, p. 1275.
*L
Gilina care cotcodäcesce mult, nu face ou&
D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
Dorohoi.
*A
C,a'nd gäina cdrde nu face oud.
G. VALENTINEANU, p. 49. BA-
NESCU, prof. J. Roman.
*
Gäina care cotcorodesce nu face oug.
V. FORESCII, Folticeni, J. Suctava.
Adicg cel ce mult vorbesce nimic sporesce, t cel ce mult fdgi-
duesce nimic implinesce (Gouscu).
Hennen, die viel gackern,legen wenig Eier I).
Prov. Germ.
Loud the loen was ne'er a gude milk-cow 2).
Prov. Scot.
Brebis qui Me a moins de ULU.
Prov. Franc.
Cacarear, e Acto por ovo 3).
Prov. Port.

1834 Galjira che canta, fácut-a ovil. 4)

FR. MIKLOSICH, RUM. Uhter., 1, 8._
Nu te laud& de at dup. isbAndá.

1835 Nina care cdntd séra, dimindta n'are cud.

A. PANN, III, p. 106.

Gäina care ant(' séra, diminéta oug n'are.

HINTESCII, p. 65.

GAinele, earl cotcoddcesc mult, nu se out.

2) Tare la muget n'a fost nici °data o vacd bun& de lapte.
2) A cotcoddci si a nu face on.
4) GAina care cantd, a fAcut oul.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 469

Gaina ce cdntd séra nu owl diminéta.

LAURIAN 86 MAXIM, I, p. 392.

Gdina ce cocoddcesce séra, diminéta oug n'are.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 756,

Gdina care cantd séra nu face (are) oud di-

minéta.
BARONZI, p. 55. REINSBERG-DC-
RINGSPELD, I, 369.

Gdina care cdntd séra, dirninéta n'are

Em. POPESCU, Inc. c. Ciodinesci-
Margineni, J. Ialomila.

Gdina care cdrde séra, dirninéta nu face ouë.

I. G. VALENTINEANU, p. 15.

G 'Cana care cdrcde séra, diminéta nu face oft.

A. PETRESCU, Curtea-de-Argef,J.
Arge.
*A
Gdina care cdrcde séra, diminéta 'n'are oft.
IsIrrEscu, Inc. c. Viespesci, J.
Olt.I. IONESCU, Inc. c. Beciu, J. Olt.
Cine vorbesce saii fágaduesce multe, pufine face.

1836 Gdina and (II) e féme, tot la tärlte gAndul ési are.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 22.
Adicä cel legumaref, gandul lui la mancare, í cel ce pururea
gandesce, la ceca ce poftesce (Gouscu).

4837 Nina and bea sé uitä In cer.

IOFtD. GOLESCU, MSS. II, p. 22.

Gdina mind hea multumesce lu Dumneçleil

uitändu-se in sus.
L GOLESCU, Mss. II, Asem., p. 47.

Gdina bea apa fi, se ultd la Dumneçleii.

A. PA, Edit. 1889, p. 167; Ill,
134. Hrmscu, 65. Preot C.
BCNGETIANU, inv. c. Cosovgi, J. Me-
hedinfi. I. IORGULESCU , Inc. c.
Baia-de- Aramii , J. Mehedinfi.

dacoromanica.ro
470 PROVERBELE ROMA.NILOR

*A
Galna de e pasere, cänd bea apil tot se WM gi
ea la Dumnqleit.
HINTEscu, p. 66.M. DDMITRESCU,
J. Bfov P. ISPIRESCII, ap. Gaster.,.
II, p. 376.
10 Ne ínvaA cá trebuTe s4 mulfumim Domnuluï, dud minc4m.
§1 bem (Gouscu).
20 Trebuie s4 multumim binefkétorilor notri. A. PANN, 111,
pag. 134.
30 Cind facem orI-ce, sä ne gandim cA este un Dumn.eçlefi care.
ne vede, i la nevoTe, ne va pedepsi. MARIN DUldITRESCU.
40 Se çlice unul om care se mandresce de positia luT : Ai inceput
sel te uiØ numai la Damneçleil, ca gciina ccInd bea apci.
I. IORGULESCU.

1838 Gälna scurmä gramadd.

L BiNEscu, profesor J. Roman.
Se çlice de ace! earl avénd téte cele trebuinclése, tot aleg
cautä.

4839 Gaina cdnd se vede in tdrite, dä cu picerele.

IORD. GOLESCII, Mss. 11, p. 22.

Gäina cänd se vede in tarite, dá cu

I. GotEscu, Mss. II, Asent. p. 47.

Gäina cänd se vede in grämadci, ricCie cu

ci6rele.
A. PANN, Edit.1889, p. 50; L 129.
IiiNTEscu, 65.

Gainet daca se vede in porumb ii dä cu

c)orul.
BARONZI, p. 63. HINTESCII, 65.

Ricae ca gäina cänd se vede in. belgug.

HINTEsco, p. 158.

Det, ca gàina &bet in greimaclä

I. BINESCU, prof. J. Rotnan.
Sé glee pentru Gel ce iT résipesc averea, când sè vM in imbil-
§ugare (Gouscu).

dacoromanica.ro
 DESPRE ANLMALE 471

1840 Gäina, and Ii vine, atuncea ouä.

A. PANN, Edit. 1889, p. 433; II,
87. HINTEscu, 65.
OrY-ce lueru la vrémea luI se face.

1841 Gäina and arcar4esce,

Tot la oul séü gAndesce.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 22.
Se 1;lice pentru ce'l ce gändese eänd vorbese tot la ceea ce do-
resc (Gouscu).

1842 Gaina care riaie mult isi scéte ochii,

A. PANN, Edit., 1889, p. 106.

Get' ina ricclind ocitii §'a scos.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 23; A-.
sem., 47.
Adieä cel ce mult seormonesc dire-ce pe Insu-1 esi sii vatéma
(Gousco).

1843 GAina pentru un oft multd gdlägie face.

GOLESCIT. Mss. JI, pag. 22;
Asem., 47.

Gciina, &Ind va ouet,

Aude o mahala.
A. PASS, I, p.162.Huirscu, 65.
Sé 4ice pentru eel ce mult sé sfädese pé luerurI de nimic (Go-
LEscu) ;i, mal cu sémä, despre aceI earl se laudä set fac larmä
mare pentru un lucru de nimic.

1844 GAina care clocesce nici-odatd nu e grasa.

A. PANN, Edit. 1889 p. 29 132;
II, 4 6.. 86. HINTEscu, 65.
Ca §i omul care muncesee mult.
*
1845 Gäina bétrând
Face zamä (zdinä) bund.
loan. GOLESCU, Mss. II, p. 23.A.
PANN, Edit. 1889, 104; HI, 128.
IIINTEscu, 65. "ADRIAN & MAXIM,
I, 167 1275 4276. C. NE-
GRUZZI, I, 251. V. FORESCU, Fol-
ticeni, J. Sueiava.

dacoromanica.ro
472 PR 0*ERRELE ROMANTLOR

Ca gilina cett bétreinei , via o pasgre ne face

zérnei vita bunà.
loan. GOLESCU, Mss. II, Asetn., 47.

Galjira 4( era face bura zema4).

FR. MIKL0S1C11, RUM. Unter.,I, S.
Se dice spre mAniaïerea muIerilor la bétrAnete (Gouscu).
Vieille géline engraisse la cuisine.
Prov. Franc.
óallina vechia fa buon brodo 2).
Prov. Ital.
Alte Hennen macht fette Suppen,.3)
Prov. Germ.

1846 Cu un pale, gaina nu sé 'ngraqa.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 30.
Se ice puntru Gel ce Cu putin nu se multumesc (Gouscu).

1847 Gaina vecina este tot mal buna.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 22.
AdicA veciniT sunt tot maT bunT de cat ceT indep4rtatl (Gouscu).

1847 b Gdina vecinului e mai grasa.

A. Kay, Edit. 4889, p. 65& 174.
III, 81. Da E. B. MAWR, 72.

Galina a viginuktvi e cama grasei 4).

D. A. M1LESCU, Gopefi, Macedonia.
D. DAN, Nevesca, Macedonia.
XENOFONTE CAPSALE, Pirlepe, Ma-
cedonia.
Vedl Ou, Puled.
Lucrul strain ni se pare in tot-d'a-una mal b n de cAt al nos-
tru, i precum a i;lis poetul Latin :
Fertilior seges est alienis sewer in agris,
Vicinusgue pecus grandius uber habet.
OVUM:.

Galina betrana face buna aqua.

2) Mom.
') Gains betrAna face clorba grasa.
.) Gahm vecinulul e mal grasa.
') In tot-d'a-una semanitura e maI buni In locurile celor-l'altl, si vaca vem-
nulul are uger mal mare.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 473

L'idou de moun vözi 6s pu bel gé lou miou.4)

Prov. Languedoc.

4848 Gaina vecinului tot-d'a-una curca.

I. BINEscu, prof. J. Roman.
Aceln Inteles ca la nuna6rul precedent.
Ail your geese are swans. 2)
Prov. Engl.
Ses poies, c'est des a' wes. 6)
Prov. "Walton.

4849 Ce nasce din gain& ricaie la parnint.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 78.
Adicd copiiI dupd. pärintl (GoLdscu).
Qui nait à poule aime de gratter.
Prov. Franc.
He hat comes o' the hens maun scrope 4)
Prov. Scofian.
Chi de gajna nas el vör riispet.
Prov. Lomb.
Gallinha nao nasce, que nao esgaravate. 6)
Prov. Port.

1850 Gäina curatura viséza si vrabia mein.

A. PANN, I, p. 135.

Getirta curei titurec visétet i vrabla merU.

11017Escu, p. 65.
VOT Vrabie.
Fie-care doresce ce-1 este de trebuinyd i folositor.

1851 Unde carcatesce gaina, s'unde oul sa-1 gasesci!

IORD. GOLESCU, Mss. 11,13. 13.

Gäina intr'un loe cotcorogeve

?yintealt loe oul se gclsesee.
A. PANN, 11, p. 163. linnEscu, 66.

Oul vecinuluT mea e mal frames de cat al meu.

2) T6te gascole TA:Satre gunt lebede.
1) Gainele luT sunt gasce.
4) Ce nasce din gaina trebue sii ricitle.
Ce nasce din gaina vrea sit rlcale.
6)USina abia se nasce, i ricaie.

dacoromanica.ro
474 PROVERBELE ROMANILOR

Se dice cand inteun loc ni se pare a fi 6re-ce si Intealt loe il

gäsim (Gouscu).

1852 S'a maniat gaina pé tärite.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 64.
Ve 0 Vacar.
Sé dice pentru GO ce sé mânie asupra fAcétorilor lor dé blue,
asupra Ingrijitorilor, crescétorilor lor, si pentru ceI ce cu mAnia
lor vatèm6 pé insu-sI el, precum copiil cand ésT lépAciä démin-
carea lor (Gouscu).

*.L
1853 Cantä gdina.
In acéstei caset ceinta gaina, nu cocopl.
LAURIAN N. MAXIM, I, p. 392.
*
Getina ceintei cucurigu.
M. CANIAN, J. icqt.
*L
La casa lui N*** ceintec gaina.
M. LUPESCD, inv. c. Brosceni, J._
Suctava.
*2
La casa aceea ceintei gelina, geana nu cocopt.
S. MniXnAscu, ?ezdt6rea,II, p.74.
A
Apucase a cdntet getina la casa lui.
L CREANGli, Pov., p. 285.
Adid forum e stäpanA, poruncesce In casä.
«In casa neistrA voiii sa cdnte cocotul, tarci nu gaina.i P. ISPIRESCD,
Leg., p. 31.
Cest chose qui moult me deplaist
Quant poule parle et coq se taist.
Roman de la Rose XIII« Sidclez_
Cliche-face était un monstre symbolique qui se nourrissait des
femrnes obéissantes à laws maris; de là sa grande maigreur et
l'emploi de son nom pour désigner une personne étique. On oppo-
sait h. Cliche-face un autre monstre prodigieusement gros et gras,
Bigorne, qui mange tous les hommes qui font le commande-
ment de leurs femmes. LE Roux DE LINCY, 1, 165.

1854 VaI de casa aceea unde gaina cântd, sl cocosul tace L

IORD. GOLESCII, M88. II, p. 17.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 475

Vat de casa unde cotcorogesc geiinele qi cocoqul

tace !
A. PANN, II, p. 55. HINTESCIT, 29:

In acea caset nu e pace,

Uncle Ong cdntet cocoqul tace.
LATJRIAN & MAXIM, I, p. 372.

In casa aceea nu p6te fi pace

Unde getina cdntet qi cocoptl tace.
LAUREAN & MAXIM, I, p. 275.

Cocotu cdntei, galjira respunde : povera casa,.

juva nu-j bur om, carle top, en trial, tire. 1)
FR. MIKLOSICH, Rum. [Inter., L
pag. 12.
Adieä unde poruncesce muïerea i bärbatul tace (Gouscu).
Malheureuse maison et méchante
Où cog se tait et poulle chante.
.Recueil de GRUTHER.

Con mal anda la casa donde la rueca manda at

espada. 2)
Prov. Span.
Kraht die Henn' und schweigt der Hahn,
Ist das Haus gar iibel d'ran. 3)
Prov. Bavar.
Mult Mainte inteleptul Solomon a dis : Femeia, fratele, copi-
lul, al nu fad steipäni, pe viéfa ta, cd te vei cdi forte.

1855 Unde gdina cdntd, cocosul tace.

BARONZI, p. 60. ITINTEscu, 66.
Uude femek poruncesce, bärbatul ascultä.

1856 Gdina inaintea coco§ului nu cdntd.

IoRn. GOLESCU, Mss. II., p. 22.

Gdina nu trebue set cdnte inaintea cocoplui.

AL. DUMITRESCU, p. 121.
Adid muTerea lnaintea bárbatuluI trebule s tad (Gouscu).

Cccoeul anti!, gaina rdspunde: vat de casa, unde nu'l om bun, care (pe)tott
frica sa tie.
Rea merge meet unde f,.rca comanda sabiel.
Cant& gana ei tace cocosul, este rail la acea casa.

dacoromanica.ro
476 PROVERBELE ROMANILOR

La poule ne dolt pas chanter devant le cog.

MOLIERE, Les femmes savantes.
Lat Hanen gala og inkje Hona.
Prov. Norv.
In vechime femeIa nu vorbeA hArbatul 61 fiind de &IA , de cat
Aupä ce cAp6tà de la dinsul voTe de a vorbi
Parlamente, qui était femme d'Hircan, laquelle n'était jamais
oisive ni mélancolique, ayant demandé à son mari congé de par-
ler, MARGUERITE DE VALOIS, Haptameron.
*
1857 Când gäina canta cocosesce nu a bine.
S. Fi', MARIAN, Inntorm., pag. 2,
$ezeit6rea, I, p. 17.

Cdnd gdima cdntei coco§esce nu e semn bun.

ezdt6rea, III, p. '119.
Rominul crede ca atunci la acea casé are sé se Intimple orl
in6rte, orT vre-o sari* orT o pagubá mare, orI vre-o alté nenoro-
cire. Spre a puteé delAtura primejdia, despre care il vestesce gAina
care amenintA casa, Romincele prind gAina si se due cu dInsa
in fundul easel, si Incep de aci sé mésére cu ea casa pin& la usé;
41ac5. gaina aj inge en céda spre use , II tale c6da; Taré de ajunge
cu capul, IT tale capul. S. FL. MARIAN
Alta Oic, cA de cAntA gAina la casa omulul, nu e bine, cAcT asta-I
4ocmaI ca pi cAnd ar donna femeea in casa gospodarului, care tréba
cea mal unté si mal ticAl6sA.
"Mild glina &Ina cocosesce, nu e semn bun. Trebuie a-i ju-
mull pende de pe cap, si de vor albe, nu al a te teme,
-esind InsA negre, réfi prevestesce. &zeltdrea, III, p. 119.
Cucopil cAntaii acurn pe stilpiI portilor in prag pi InGte Or/He; lar gdinele
nu mas cointau cucogesce la casa mognégulut ad mas fact's* a rgu. ION
CREANGX, Pov., p. 294.

Un proverb Persan çlice : Daca gdina vrea sti ca'nte ca coco-

pul, set-I tãiai gdtul. Téranil Frances! ail o i;licere identicA.

1858 Nu scie pe unde se udä gaina.

A. PANN, Edit. 1889, p.43 & 158;
I, 54; ILI, '127. M. CANIAN, J. _rap.

Nu scie pe unde se pigt gdina.

A. PANN, II, p. 08.MmEscu, 66.
AdicA: este tinèr, nu scie Inca nimica ; este prost.

LasA consul se eAnte, si nu kutina.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 47T

1859 Cdnd nu al di ggina i di gae huna. i)

D. A. M'usar, Gope.#, Macedonia.
and nu putem avé un lucru bun ne multumim i cu
prost.

1860 A trdi ca gana la ntòrä.

Ca gdina la mora petrece.
IORD. GOLESCU, Mss.ilAsern., 120.

Cu nuii place sa- trdiascd ca gdina la mora?.

A. PANN, Edit. 1889, p. 58; III,.
71. HINTESCTJ, 190.
Adicá in belpg.

1861 Ci vini deanydrliga

Ca gaiina la mera? 2)
N. ST., Nijopole, Macedonia.
Se .ice acelora carI se tot invirtesc Imprejurul unuI loe, unel
case, une! persone.

1862 A ave orbul

LAURIAN MAXIM, I, p. 1276; II,
524. P. ISPIRESCU, Rev. 1st., I,
232. FR. Datt, II, 48. GR. IS-
PIRESCU, Opincar, -10.

Par'cd are orbul gainilor.

A. PANN, I, p. 103; III, 150.
CREANGX, Pov., 304.

Par'cd are orbul

HINTEscu, p. 137.

Canda liu dede urbarea a gatinilor. 3)

D. A. MILESCU, Gopefi,Macedonia.
A nu vedé bine, a umblà in dodif, a fi lipsit de minte.
Corespun.de locutiund francese: avoir l berlue.
eDar ce-al pàit, m pahontule, de te-aT sculat Cu nóptea 'n cap, si t'ad asa
diserà 6tnenil boTerulul, carl daü chlorl, unul peste altul, de par'cci-
aveafi orbul L CREANGX.
Dad n'oh"' fi avénd orbui gáinilor, crel cA t6ranu1 nostru cel pfin dd orne-
nie, are suflet de Anger si minte dumnedeésd.. GR. Jnnsctr.

Unid nu al de gAinti, al de eldrd e bund.

Ce vil Imprejur ea gdina la n..drd?
Pared ra lovit (i-a dat) orbul gdinilor.

dacoromanica.ro
478 PROVERBELE ROMLNILOR

Orbul gäinilor e o Mg de ochI. Ea face pe om a nu puté

vedé neiptea. Indatg ce sérele apune, indatá ce gäinele se culd,
.omul prins de asta bola nu me vede. Orbul gäinilor n'are 10e.
Trece de multe ori cu vremea; ins& cele de maI multe orI rémane
nevindecat, insolind pe om päng la mérte, and scapg de el 0 de-
vine cu totul orb ca i petrile. 1361a acésta apucg pe om intre douä-
decl §i cind-decI de ant Sezett6rea, II, pag. 69.

1863 Cu coraj de gaud mértä.

A. PANN, Edit., 1889, p. 107; III,
51. HINTEscu, 39.
Vecg Cur et.
Adic,a fricos.
Courage de brebis toujours le nez en terre, qic,e Francesul.

4864 A sta ca o gdina plouati.

I. CREANGL, Pov., p. 222. FR.
DAME, II, 48.
Adicä umilit, ru0nat. Se mal dice §i de émenil sfiicIo§1, slabI,
fricoO, färä energie.
Gainele când sunt udate de plöie, stag de o parte nemi§cate ca
ru0nate i umilite, intocmai ca i cele-l-alte pasgrI, call nu pot
sburà and fulgfi penelor sunt udatI de plige.
Cu acelai inteles se maI dice a stet ca o gclinei scurta de cdda,
.tunset, bércei, sceildatel, jumulitei.

1865 A ciuguli ca o gama.

Ion% GOLESGU, M88.11, Asent. p. 47.
Adica a minci putin din bucatele care se pun dinaintea néstra.

1866 A nu avé cu ce chiori o gaina.

FR. Dkrat, I, p. 233.
A fi sirac cu des1tvir0re.
*
1867 A se culca odata Cu gainele
I. CREANRX, Pot). p. 6.
Adica de vreme, cum apune sérele.

G.A.INAT
Vein Mare.
GAITA
1868 That' gaita.
UGRIAN MAXIM, I, p. 432.
Veirg Tama.
Tacg-ti gura.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANrÍkl.r 479

LEGENDi
Incepind odata gaitele a se certi i vèlènd de la un timp ci nu se mal pot
1mpici s'ati dus la Impèratul lor rugándu'l ca si le impace. Inapératul a cer-
cetat 0 le a ficut dreptate. Lisa gaitele neputéndu-se Invoi, i Incepind a
strigi care de care mal tare, dupi cum le este dat lor si strige, impératul lor
le a blistemat 0 le a alungat de la sine. Si de atuncl ati rèmas aceste pasen
fArá impérat 0 nu umbli ma multe la un loc, t3i numal cite una, cel mutt
cite douè.

GA.NDAC
4869 Gändacul nici cum mo§asce pé vultur cdnd nasce.
IGRD. GOLESCU, MSS. II, p. 23.
Se dice pentru cele din fire linpotrivitóre (Gouscu).

GANGANIE
4870 De o Onganie mica*,
Péru 'n cap i sé ardia (tidied)
pielea i se 'nfurnicä.
A. PANN, III, p. 53./InnEscu,67.
Sé dice de ceY trinos!.

G LBÉZ
Veçll Sanatate.

G.A.RG.A.UN
4871 A fi Cu gdrgduni in cap.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p. 232;
Leg., 270 & 275.Fa. Dad, II, 56.
A avé gärgauni.
LAZAR LINEANU, Semas., p. 299.

A umblet (tot) cu geirgetuni in cap.

I. CREANGX, Pov., p. 81. S. Mt-
RXILEscu, &zétárea, I, 219.
Ve4I Fluture, Greer.
A fi capricios, fantasc, a aye Vine, i cum dice France,sul:
Avoir des rats dans la tete.

1872 A scéte gärgdunii din capul cui-va.

I. CREANGA, Amint., p. 79.

dacoromanica.ro
480 PROYERBELE ROIANILOR

A seutura gd rgeiunii, din urechia

I. BXNEscu, prof. J. Roman.
«De gel-decl pi mal bine de anl, de (And slujesc preutia, voT avetl se me in-
vetall tipicul, pul de nepirce ce suntefi Ea staff colea sd ye scot ea gargdu-
nit din cap svrr I Cu pravila cea mare dupe celugerl.D I. CREANG4
Amint., p. 79.

G À. S C
Vecji Muiere, Orr., a se Sperick.
e
1873 Pazesce gascele and le spovedesce vulpea ai le po-
vestesce lupul.
D. TICHINDEAL, p.10.

Peizesee ga'seele ednd vedi ed le descdntei vulpea.

BkRONZI, p. 49. Hmascu, 209.
Feresce-te In tot-deauna de eel 1.61 pi viclenY, cigar and se
aratii cu masca blilideld.
Dim. Ticbindeal citézä acéstä o;licere oilicénd ca este cuvintul unul
inv4at Englez, pe and Baronzi nu spune de unde a cules'o
pare a privi proverbul ca flind Românesc.

1874 Unde garliesc gdscele, niel o InIelegere fad.

IORD. GOLESCII, Mes. JI, p.13.
Adia unde galesc muTerile (Gouscu).

1875 pece game and se pornesc,

Pe un camel]. biruesc.
A. PANN, III, p. 21. Elmascu,
450.-8. EL. MAREAN, Ornit., II, 380.
Unirea celor mid invinge pe cel mare.
Acest proverb s'a nascut de la datina gaseelor de a ari in aju-
torul una altda and sunt ameninf ate de vre-o primejdie.
Gene ocche ammazzano un lupo.
Prov. Toscan.
Many sands wi// sink a ship.2)
Prov. Engl.

1876 Multe gäsce inving porcul.

HARDLY ADS, p. 79.
Ac,elas Inteles ca la num6ruI 1875.

0 But& de gasee °meal un lup.

Multe griiunte de nisip Innéca o corabie

dacoromanica.ro
 DEbPRE AMBULE 481

1877 Par' ca gdräesc gdscele

sbirndesc muscele.
A. PANN, III, p. 9 HINTESCII, 68.
S. FL. MArmiN, Ornit., II. 376.
Se dice c,asnd intr'o adunare totI vorbese de odat'A.

1878 Cand gdscele pdzesc strAul, pu#n 't'inane grädi-

narulul.
I. Sume", Cono. Lit., 1875-1876.
Ne Invatä a nu Incredintà paza unul lucru acelul care din fire
e nascut ca s6. 'I nimicéscA.

1879 Jilesce gasca, cherde una mu1are.1)

D. A.MILESCU, Goperi, Macedonig.
Sä nu ne plerdem vremea válcirandu-ne pentru o mich pagubti,
cäci vom suferi alta mal mare.
*
1880 A fi Cu gasea 'n barbd.
GR. JIPESCU, Opincar, p. 43.-
PCHINDEAL, 59. FR. DAME, II, 57.
Adicä b6tran, cu barba alb6.
aES1 patit, gdscd 'n barbd !» GR. JIPESCU.
alnsA pruncil cura il vedea, incepea a strigd, ascun0 fünd dupà gardurl:
mee I meati 1 apule, unde duci, gdsca, mople?» D. TICHINDEAL.

1881 Alta gdscd.

A. PANN, Edit. 1889, p.11; I, 52.
P. IspinEscu, Rev. Ist., I, 230. T.
SPERANTIA., I, 268.

Alta' gciscet in cea traistei

I. BXNEscn, prof. J. Roman.
Adich: altä trébä, altd gr6utate, i cum dice Francesul: c'est
une autre paire de manches.
sNiávA
Un sigan furase doug gasee grase
sa le ascuntja 'n desagl le lAgase,
GandindIntru sine ce mincIuM sa 4ici
De '1 va intilni 'n cale vre un Románia.
Merse dar cdt merse Il i 'ntilni 'n grabl
Un romfin c'o bâtA i ständ il intréld
picénd
Spune ce al in desagl, tigane ?

Jelesce g4sca, pleTcle o catará.

31

dacoromanica.ro
482 PROVERBELE ROMANILOR

El rgspunse
Icea am nisce dome.
Dar dincolo ce a?
El Intaiù mintise
Dar greOndu'l gura,
Altd gdscd, dise.
PANN, I, p. 52.
D. T. Sperantia ne-a dat aceeas snóvá I, p. 265, Tiganut §iret.

1881 h *A trece ca gam prin apä.

M. CANIAN, J. /afti.
Vedr Cdne.
Se (Ace despre aceI earl, fiat niel un folos, ail urmat o Inveleture.

1882 L'a saldat mAsa In géscä. albd.

P. Hiptt, Etym. Magn., pag.
700-701.
E norocos, nicI un farmec nu se va Jipi de dinsul
Daca o femee a näscut un copil, scalde mal inteiù o gawk albe
apoI copilul, mend ca de acest copil nu se va lipl niel o fer-
mecetorie. Etym. Magn.

1883 °data' in patru-çieci de ani sbérd o gdscä Myra.

r Da E. SEVASTOS, p.171.
Se nu scapl norocul din palma, se nu lag se treat.' ocasia priin-
cIdse cue nu se me va aretà.

1884 De cdnd a sburat gisca din frigare.

BARONZI, p. 86. linfizscu, 68.
Adicä de demult.

1885 A gad gascd de jumulit.

Vedi
Adicä un om slab sail prost care se lash a fi jefuit.

1886 A avé cap de gasca'.

S. Idmitutscu, Sezalárea, 1, p.219.
A fi prost.

1887 *Laba gAscei.

G. DEM. THODORESOII, Poesii Pop.,
pag. 263.

Talpa getscei.
L CREANGX, Amint., p. 91. V.
ALEXANDRE, Teatru, 830.

dacoromanica.ro
 DESPRE INIMALE 483

Adicsá iscélitura, i in special acea prin tragere cu degetul.

Scrin la tine,
Val de mine,
Gandul muscel,
Laba gasee).
Poesit poporale.

4887b A serie talpa gascel.

S. I. GROSSMANN, Dict. Germen,
pag. 138.
A serie réií, a mazgall o n'arte.

GHEONOIE
1888 ID ciocanesce ca covaciul
ca gheonola (gheoneia) copaciul.
A. PANN, II, p. 158. HINTESCII,
34. S. FL. MAMAN, Ornit., I, 87.
A. DE C1HAC, Dict. Eiynt.II, p. 119.

Al6 cloctinesce,
Ca gheonola copaciul,
8i ca nicovala covaciul.
A. PANN, Mol-A.1bn, II, p. 62.
Adica nu me lasá in pace, sé tot légä de mine, 1ml técd. in cap.
La cuvintul Verqare se va gäsi o legendä din Bucovina, despre
acésta pasère care nu este alta de cAt gheonen.
P. Ispirescu in basnaul Tinerete flirclbetränele i vid ä fecrec
de mcirte dice:
ait-Frumos apucand calen catre risgrit, s'a dus, s'a dus, trel çlile i trel
nopp, pana ce ajunse.da o campie intinsg, unde ere o multime de 6.se de
érnenl.
Stand si se odihnéscg, U lise calul:
SA scil, stApane, el aicl suntem pe mosia unel Gheon6e, care e atat de
rea, in cat Minenl nu calca pe mosia el rara sg fie amor«. A fost tei. ea ca
16te fenteile, dar blestenzul parinfilor pe care nu-i asentid, ci ii tot necd-
jid, a fdeut'o set fte gheonde ; in clipa acésta este cu copia el, dar mane In
padure ce o ve0I, o s'o intilnim venind sg te präpgdésci ; e grozavg de mare ;
dar si nu te speril, ci si fi gata cu arcul ca si o sdgetezl, lar palosul i salita
si le 01 la Indemanä, ca si te slujescl cu dinsele cand va fi de trebuinp.
Se deterg spre odihng : dar pandea cand unul cAnd altul.
A doua i, cand se revgrsa zorile, el se preggteag si trécg pädurea.
Fdt-Frurnos, hveli si ¡M'Ana calul, i chinga o strinse mal mult de at
altg data, i porni; cand au0 o ciocdniturd greanie.g. Atuncl calul U (Ase:
pne-te, stapane, gata, cg eata se apropie Gheon6ea. i cand venea ea, nene,
dobora copacig, aya de lute mergea ; lar calul se urca ca vintul pang cam d'a-

dacoromanica.ro
#84 PROVERBELE itObiANILOR

supra el pi Fèt-Frumos 11 la un piclor cu sIgéta ; si ciad era gata a O 4ovi

cu a doua sägCta, striga ea :
Stil, Fdt-Frumos, cl nu 'II fac
Ved! Virgiliu, Aeneid. VII, 189 si Ovidiu, Metam. VI, 320 le-
genda Latina' despre origina umanit a gheonoldel,

GHIAR
1889 A scurtà ghtarele cut-va.
II scurtézet glaarele lungt.
A. PANN, II, p. 28.-1Iniuscu, 69.
Veot Unghie.
impedici de a maI face ceea ce facei, i mal cu senil lu-
crurI rele.
Un animal selbatic cáruk i se tak unghiile este pus In nepu-
tintá de a maI

GLIGAN
Vecll Cap. XX.

GRAUR
1890 Nisce pul de graur
Din luna lui Faur.
S. FL MARIAN, Ornit., I, p. 428.
Se dice In bátae de joc de copa f iganilor carT sunt IndrAsneg si
sgomotosl ca i graurii, carl obicInuesc a se amesteci printre po-
rumbel i printre cleore cu care sb6rà apoI printre vite pe cari se.
cocotéza.
In dicala se specifica cA acestIa sunt graurl din luna lui Faur,
de 6re-ce pas6rea îI nasee puiT in luna Mea i anume panl
diva de Costandin si Elena, 21 Mai11. S. FL. MARIAN.

GREER
1891 Greerele In vremea agoniselet cântä,
terna cere FI se imprumute.
A. PANN, I, p.150.-11mEscu, 71.
*i dice despre ce! neprev6detorI.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 485

GRIERUL IFURNICA
Grierul in desfatare
Trecénd vara cu antare,
De °data se trezasce,
Ca afarA viscolesce
Dar el de mAncat nu are.
La vecina sa furnica
AlergAnd, cu lacraml pica,
Si sò réga ajute,
Cu hranA imprurnute,
Ca de féme sa nu in6r5,
Numal pan la priunAvarA.
Furnica ascultat,
Dar asa l'ati intrebat
«Vara chid eti adunain,
«Tu ce facet ? aEfi cAntam
«In petrecere cu top.a
«Al antat! imi pare bine,
vAcum j6ca dach pop,
«Dar la vara fft ca mine.«
A. DoNTRY, T, p. 4.
Vedi La Fontaine, la Cigale et la Fourmi.

1892 A avé greerusi in cap.

SLAVICL Corm Liter., V, p. 18.
LAZAR SMREARti, Semas., 299.

A avé greeri in cap.

M. CANIAN, J.
Ve01 Fluture, Gargitun.
A fi cu One.

GRIVA
Ve1 Cdne.

HAIS
Veig Cea.
48921' A alma haisa (aisa).
LAURIAN 8 MA,XIM, Glosar, p. 12.
A se abate de la unja cuvenità.

HAM
Ve41 Cap. III si IV AIM.
1893 Scie sä lea hamul.
MARIN DUMITRESCU, BUCUIT3C1,
111ov.

,) Din gresélit acest paragraf s'a /recut si In capitolu II.

dacoromanica.ro
486 PROVERDELE ROMANILOR

Scie ca calul prost

lea hamul (pe) de rost.
A. PANN, I, 10. H1NTESCU, 23.--
BARONZI, 57.
Despre cei prostI.

1894 Pd eel mai buni cal al inänâncä hamul.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 58.

*Pe multi cal hamurile md ?lancet' .

Pg multi cal, (de ce! buni Mal),
Hamurile meineincl
A. PANN, I, p.145.Hanssco, 21.
Adicd pë cei mal bunI 6men1 necazurile di topesc, cá cel nebun
niel cum simte (Gcuiscu).

1895 Se da Incóci, incolo,

Se lovesce de tinjala,
S'apoi vine singurä la ham.
A. PANN, II, p. 95.--Ibmssco, 43,
Ca diusaoa. Se dice de acel earl vrénd-nevr6nd trebue la urrnit
s5 fad un lucru.

HAT
1895 b A nu da (WO häturile din mind.
M. CANTAN, J. Ictfi.
A pástrà pentru sine conducerea uneI afacerT.

HERGHELIE
1896 Herghelie de o MO cmfä,
Si branisce numai de o tub.
Nu se face nicl odatä.
A. PANN, I, p.134.HmTsscu, 75.

Herghelia de o iépet ciufei nu se face nici odat 'd.

Numal cu o faptä buna nu te aretI om de trébA. Cu pupil nu fact
nimica.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALS 487

HIAR.A.
Valli Fiarä.

A Hfilti
*
1897 Hirie, hirie, dar nu muqed.
Se dice despre aceI earl amenintä numaI, Mil a ajunge la acte.

HOIT
Valt Lup.
1898 Holt si fie, de corbI nu e lipsd.
V. ALEXANDRI, ap. DAME, ii, p. 107.
CaVig, pléqcä, folos sä fie cäcI se gäsesce cine sä '1 adune.

1899 A fi védut holturi maxi.

L CREANGX, ap. DAME, U, p. 107-
A fi purtat prin lume, a nu fi prost.

IED
Ve01 Capra, Lup.

1 t p.A.
Vetp a Dct, Her ghelie, Mcinz,
Nan, &a.
1900 Iépa mea, mo0a mea.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 6.
Se dice pentru eel ce urine& cu ale lor precum el voese (Go-
LE.scu).

*
1901 Niel lépa lui, niel drumul lui.
IORD. GOLESCU, Ms.S. II, p. 48.
Vedl Drum.
Se dice pentru ceI ce nu re rnilä de sträin dobitoc, de sträin
lucru (GoLEscu).
Frernde Pferde laufen schnell.1)
Prov. Gernz..
Sproni proprii e cavalli d'altrui f d'altri) fanno corte
le miglia. 2)
Prov. Ital.

I) Calul strain alérga rapada.

2) Pintenif 01 (propril) si calul altuia fac pastels scurte.

dacoromanica.ro
488 PROVERItELE R031ANILOR

*
1902 A cul e lapa e qi manzul.
LAIJRIAN & MAXIM, I, pag. 563.
Maior P. BUDI§TEANII, J. Dfov.
veo VaccL
A cul e nevésta, e §i copilul.
Un vechid proverb &anees dice: Qui que saille nostre jument,
le poulain en est nostre ?
*
1903 Par-ca 'i-am täiat lapa de la gard.
A. PANN, III, p. 13.IIINTEscu, 54-
*
Par-cd VE aft tellet lépa de la gard.
S. I. GROSSMANN, Diction. Germ.
Pag. 23.
§éde posac O tacut.

1904 II tale lapa de la gard.

A. PAISN, I, p. 166.Himscu, 54.
11 potrivesce cum se cacle, II sufli in luminare.

1905 *Are lapa musca.

I. ARBORE, J. Buza. Matar P..
BuDivrEem, J. llfov.
10 Are artag, e neastimpärat.
20 Se dice aceluTa care ne zoresce la o lucrare, woind a '!arta
a mg este timp ca sa se faca. - I. ARBORE.
In batjozuri se mal dice : Are musca Upa'.

1906 Sal sari lapa cui a *hit ochii.

A. PANN, II, p. 30.IIINTEscu, 54
Se dice In gluma and afirmara ceca-ce nu este, dupa vorba tio-
ganulul care, invinuit cä furase o Iépa, din apacéla sad temén-
du-se a nu cum-va si 'I ajunga blestemul, s'a jurat ea si sari
Tépa, lar nu ochil vinovatului.

1907 *A murit ca §i iépa tiganului.

Adica tocmaT and se invätase a nu mal manca.
Se dice, in ris, de aceI carI inarci lucrurI peste putinfa §i pre-
tind cA pulin erà ca sä isbutésca. Vedi T. Sperantm, I, pag.
65-66.

dacoromanica.ro
 DESPEE AN1MALE 489

IEPURE
Ve4I Ccine, Caraeal, Crap
Femeie.

1908 Mai bine un lepure si 'n manä, décát mil si sute p'in
cranguri si'n pädurl.
loRD. GOLESCII, MsS. H, p. 107.

Mai bun e un iepure in blid de cdt do i pre m'Imp.

D. T1CHINDEAL, p. 28.

Mai bun e un iepure in frigare de cdt doi

cräng.
BARONZ1, p. 55. IIINTEscu, p. 54.
Adicá mal bine putin i 'n rnâna nósträ, dèeät mult si 'n más.nä
sträinä (Gouscu).
A se citi in FabuIele lui Dim. Tichindeal, p. 28, invétaturd
privit6re la acest proverb.

1909 A nu villa iepurii Cu cânit ci Cu carul.

D. CANTEMIR, lkscr. Mold., p. 51.1)

Alérgd dupd iepure cu carul.

IORD. GOLESCII, Mes. II, p. 2.

Prinde iepurele cu carul.

C. NEGRDZZ1, I, p. 249.

A urrnciri qi prinde iepurele cu carul.

LADMAN MANEN; I, p. 470.

Sci prinçil iepurii, cu carul.

AL. ODOBESCII, III, p. 102.
Sä dice pentru ceI lenesI (Gouscu).
Intelesul dat de Golescu este grasa si se departéza cu totul de
acela care i se d'A atát de TureT, de la care am luat acest proverb,
cAt si de top' autorii nostrI carl intrebuintat. Acest cuvint in-
semnéza cä lucrärile grele se fac incet i cu multä räbdare.
edil ce mod se purtad Ottomanil fatA cu Moldovenl, o aii arétat el pina la
-eviden/A; in cit Cu drept cuvint dice proverbul despre el. cl : uu t'inda
pul* cu cdnit ci cu carul, nzci uu cauta- a anidgl calul cu sacul desert.
El tineaii ca e mult mal bine a imblândi prin 1inguirl taurul cel nedumerit
Moldoviel... de cat a domoli fur6rea prin fort.1.D DEN. Corruce.

1) Pagina Si este In realitate pagina 67.

dacoromanica.ro
490 PROVERBEI.E RONANILOR

calal ales nu ultb.c, pentru ca omul se faca un lucru bine, trebule mal In-
tal de t6te si alba multa, fOrte multa rabdare ; de aceIa i intelepclunea pes
porulul te Invata si prinfi iepurile Cu carul.»AL. ODOBESCU.
06tp TbY XCITI)V Y.LIVMETErV. I)
Prov. Elin.
Boye venari leporem. 2)
Prov. Lat.
Elinil, ca ì Latinii, diceah acest proverb pentru acel carI se a-
pucä de o trébi prostesce. Intelesul dat de Iordache Golescu s'ar
apropià Intru cAt-va de acesta.

1910 A cauta iepuri in biserica.

BARONZI, p. 68.
A chuth un lucru acolo unde nu péte fi.

1911 Cine cauta' iepuri in biserica, sé intárce lana vinat

a-casa.
BARONZI, p. 62.IliNTEscu, 54.
Ne invalk a eálità un lucru acolo unde se péte Ah.
*
1912 Cati lepuri la biserica.
GR. Jipsscu °pineal., p. 15.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st., II, p. 145.
AL. MARTINIAN, J. Bfov. M. CA.-
NIAN, J. las.
Adica : niel unul.

1913 Iepurii senfénat ardem, peirea capului ion.

ioRo. GOLESCU, MSS. II, p. 7.
Sé dice pentru cei ce singurl eI isI pricinulesc primejdil, cu fap-
tele lor cele netrebnici (Gouscu).

1914 De i-ar da un lepure rar prinde.

I. BINESCII, prof. J. Romotn.
Se dice despre aceI cae sburbä de mare bucurie.

1915 Sta pitit ca iepurele i ciulesce urechile.

A. PANN, III, p. 52.liniTsscu, 146.
Gel fricos i speriat.

1916 Dé unde sare iepurele?

IORD. GOLESCU, MSS. U. p. 92.

/) A villa Tepurele cu carul.

Idem.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 49 t.

Be unde nu gcindesci, d'acolo sore iepurele.

A. PANN, Edit., 1889, p. 41;
451. ITINTEscv, 66.

*Mai sea de unde sare iepurile.

BARONZI, p. 52.I. Gamma,
1'72.-1. BINEscu, prof. J, Ronzan,

Nu scii din ce tufei sare iepurele.

HINTESCII, p. 54. M. CARIAN,

Nu scii de unde sare iepurele.

AL. 01:10BESCII, III, p. 113. L G..
VA LENTINEINII, 49. Da E. SEvAs-
TOS, 91.P. ISPIRESCII, apud. GAS
TER, Chrest., II, 376.

Nici nu scii de uncle sare iepurele.

T. SPERANTIA, prof. .1. Gr..
J/ PESO:4 Opincar. GALLIN-NX-
DEJDE, Cart. Cit.

_Niel nu scii din ce tufei tisnesce iepurile.

V. A UsEcErE, Conv. Liter., XXI,.
Pag. 575.

Dinainte cine scie iepurele uncle zace?

T. SPERANTIA, II, p. 100.

Nu scii d'iu arsare liepurile.

D. DAN, Nevesca, Macedonia.
META COSTANDIN, Molocifte, Mace-
donia.

D'iu nu 'A este mintuirea, liepurele de-acolo-

argsare.
A NDRE al AL &GAYLY, Cart. Aleg., p. 99.

AdicA de nude nu gAndescY, nu nadejduesci, d'acolo te pome-

nescY cu o nevoïe, en un necaz, cu o ispravA, cu o bravurA, si alt
(Gousco).
D'aqi oun noun pénso sourtis la lévre.
Prov. Langued.

,) Nu mil de unde sere Tenure's.

2) De unde nu OndescT, de acolo Bare iepurele.
') D'acolo (de) unde nu gandesce omul, ese Tepurele.

dacoromanica.ro
492 PRO VERBELE ROMANILOR

D'ahont menos se pensa salta la hebra. 1)

Prov, Catal.
Daar men't minst verwacht Springt de haas uit de
g racht. 2)
Prov. Oland.

1917 Aicea zace iepurele.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 1. P.
ISPIRESCU, Rev, Ist., I, p. 228. S.
I. GROSSMANN, Diet. Germ., 131.
Adicä aicea stä temeTul, tabia, secretul pricina, d'aci spinzurä
ktòtä lucraren (Gouscu).
Hic jacet lepus. 3)
Prov. Lat.
Da liegt der Hase im Pfeffer. 4)
Prov. Germ.
To je ten evovek. 2)
Prov. Boent.
Qui giace la lepre.6)
Prov. Ital.

4918 Cine doi iepuri gonesce,

Niel unul dobAndesce.
IORD. GOLESCU, MS.I. II, p. 83.

Cine alérgd dupei dol epuri, nix?, unul nu

prif de.
A. Pion, Edit. 1889, p. 432;
86. Fn. DAnt, I, 160. HiNTEscu,
54. Da E. B. MA.WR, 102. &BBC
CONSTANTINESCU, Cart. Cit., II, 15.
S. I. GROSSMANN, Diet. gernz., p. 230.

Cine gonesce dol iepuri nu prinde nich unul.

C. NEGRUZZI, I, p. 248.L G. VA-
LENT1NEANU, 21,P. LSPIRESG1J, Rev,
Ist., II, 151. G. D. TEODORESCU,
Cercet., 20.

De unde nimenl nu glIndesce, sere !emirate.

De unde se presupune mal putin de acolo sere lepurele.
1) Aci zace lepurele.
1) Aci e lungit lepurele In piper.
) Aci se AA culul.
1) Aci zace lepurele.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 493

Cine umbld dupd doi iepuri, nu prinde nici

unul.
BARONZI, p. 52.

Cine umbld dupd multi iepuri de-odatd, nu

prinde nicl unul.
Abecedar Bustrat, p. 28.

Cine vineazci doi lepurl odatet nu prinde niet

unul.
V. FORESCU, Folticeni, J. Suciava.

tare alaget dupet doi repuri nu acatet

un. f)
G. WEIGAND, Die Aromunen, IT,
p. 276, Cm:ter°.

Care alagd dupet dol liepuri nu acatei can. 2)

D. DA.N, Nevesca, Macedonia.
D. A.111mEscu, Gopesi, Macedonia.
META COSTANDIN, Molovigte, Mace-
donia.
Adica cel ce de odatd de done literati se apucd, niel una sdvir--
qasce (GotEscu).
Duos insequens lepores nentrum capit.3)
Prov. Lat.
Wer zwei Hasen zugleich hetzt, fetngt gar keinen. 4)
Prov. Germ.
Galgo que multas lebres levanta, nenhuma mata. 5)
Prov- Port.
Voltaire a dis: Je sais qu'il ne faut pas courir deux lièvres
ni deux tragédies et la fois.

1919 Iepurele in copaie,

Aurul sä safe.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 7.
Se dice and loam cuI-va d red, ca and am dice sä nu neme-
résca.
Se obicInuesce a se dice aurarilor, and string aurul din nisip
prin copAY (Gouscu).

1)3) Care alérgA dupa dol IepurI nu prinde nicl unul.

3) Acel care urraresee do! IepurT, nu prinde niel unul.
1) Cine vindzA. do! TepUri °data, nu prinde niel unul.
Cénele de vinatóre care stIrnesee mal multi lepurl, nu prinde (ueide)
unul.

dacoromanica.ro
494 PROVERBELE ROMANILOR

-1920 Iepurele In culcusul s'al sé 'nveselesce.

LORD. GOLESCU, Mss. U, p. 7.
Ve0I Ariciu.
Adici. fie-care in casa sa, In Ora sa (Gouscu).

1921 Iepureie pIätesce cu pielea.

I. ARBORE, Buzéti.
Se dice cAnd cel slab i nevinovat plAtesce greqelile celor pu-
ternici.
Iepurele a plAtit greeliIe Leului, cA i mAgarul in Les animaux
malades de la peste din La Fontaine.

1922 Crângul cu Iepurl 11 puta' pAzi?

LORD. GOLESCCI, Mes. 'I, p. 37.
V eE Nevésta.
Sé dice pentru cele piste putintA a se pAzi, L mal ales pentru
-muieri (Gouscu).

1923 A face din lepure,

MARIN DUMITRESCU, J. Nov. M.
CitsztAx J. Iap.
Dinteun fricos un vitéz.

*
4924 &A fi lepure de hotar.
Da Z. L, s. Fedegi, Ttitova,
Preot C. BUNGETUNtr, inv. c. Cosotgf,
J. Mehedinp.
10 Haimana, a nu i se mal gAs1 culcupl.
20 A. umblà cu curul in doné luntre. C. BuNGETtAxu.

192413 L'a facut iepure de plrlog.

Gazeta Popor., An. 1, No. 101,
Aceln inteles ca la 1924.

1925 Iepurele inaintel

P. ISPIRESCI4 Rev, Ist., III, p. 378.

uoï in traistä !
Adia: III va merge Mi.
Tiganul, ca §i. RomAnul de altmintrelea, sé sperie cAnd ti ese
un leptwe inainte i crede cA, In acea di, ti va merge rètl.
A doua variantA se Oice mal cu sérnA Tiganilor, in a cAror limbi
cuvintul pipi are intelesul de vAtui.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 495

412VEZÇ b Xcerç Sucrruxe4 =Eel rp;.6oug 1).

Prov. E.in.
Lepus apparens, infortunatum facit iter 2).
Prov. Lat.
*
1926 A umbra (alerga) dupà doi lepuri.
K. A. ZAmFIRF.scu-DucoN, inv. C.
Stinbeni, J. Doro/sol. M. CANIAN,
J. lap.
A se apuck de done trebI de odat.k.

1927 Fricos ca un iepure.

I. G. VALENTINEANII, p. 48.

In frica' viestuesce ca lepurile.

D. TICHINDEAL, p. 17.

Beitendu-mi, mima ca intr'un iepure.

I. CREANGX, Amint. p. 59.
Se dice despre eel frico0 saù rusIno0.
Leporis vitam vivere.
Prov Lat.

1927 b Iépurele si scrip ca.

M. CANIAN, I. rap.
Se .ice la lucrurI nepotrivite.

1928 A dormi lepuresce.

IORD. GOLESCII, MSS. II, p. 90.
'ADRIAN & MAXIM, Glosar, 301.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III, 163.
L CREANGL, Pov., 5.
*
A donut somnul iepurelui.
CANIAN, J. Tap.

Adick Cu °chit deFhi0, 0 se dice pentru cel ce bine priveghéd.

(GoLEscu).
Un vecliti proverb elin slice are somnul iepurelui. Xenofon
pretinde cá iepurile dórme deschiend ochiï, i cand e de0ept
lask pledpele In jos. Cuvintul iepure. lepus, se trage de la cuvin-
tul elin care Insemnéd, a se uitet.

Iepurile Ivindu-se face drumul nenorocit.

Idem.

dacoromanica.ro
496 PROVERBELE ROMÄNILOR

1929 A fugi iepuresce.

I. CREANGX, AMint.., p. 49.
Adick fórte repede.

1930 Ca iepurii in crang de multi.

IORD. GOLESCII, Mss. II, Asern.,
pag. 101.

CáÏ lepuri in crcing.

Aratá un mare nurn6r.

1930 b Cdti iepuri sunt in vie.

M. CANIkN, J. lap.
Adica nicI unul.

IEPURÒICA
1931 Iepuròica fatä, i iepurile de inimd se vaita.
A. PANN, I, p. 446.limpscu, 54
Veçll Bou.
Unul e muncit de duren i altul se yang.
Datina Yepurelul de a se invirti imprejurul IepurókeI, mIercáind
geménd, cánd acesta ii fati vätuiI, a dat nascere acestut proverb.
Gasim, la diferite popóre, un fórte curios obiceiti care sta inteo
fórte aproplata legAturá cu proverbul care ne ocupä.
CAnd un copil se nasce in bordeiul until Galibi, s6lbatic din
Guyana francesä, bárbatul isl acará patul In coltul cel mal ridicat
al locuintel sale si stä culcat inteinsul vre-o Ose Opt6minl. Ne-
i/6sta luI e datórä a vedea de cask, ca de obiceiti, si a ingriji de
bárbatul BIF.T, Voyage de la Terre éguinoxiale,4652.
In secolul trecut, in Bearn, In Bigorre i In Téra Bascilor, da-
tina erà ca dupa nascerea capiluiw, tatál sá se aseze in pat si a
primésa urarile vecinilor i prietenilor
Aceeas datina o Intilnim si la diferite pop6re negre din Africa
equatoriala.

A INZA.B.A.LA.
Veqlt Muere.

JIGANIE
1932 T6tä jigania 'ai are pe lupul ei.
A. PANN, EL, 35.-1-1INTEscu, 84.
FIL DAME, II, 246.
Vedf Marl
Fie-cave isi are dusmanul säü, mal marele

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 497

JUNC
1933 Daca mare juncul
86 rapune jugul.
Ve¢1 Bou. A. PAN, I, p.133.
Dupä m6rtea stápänuluI telte se pIerd.

LAB
Voc,11 Bot.
4933b A da cul-va peste labe.
A infrunta pe acel ce se obráznicesce.

L.A.CUST
1934 Lacusta indurare da bucate nicl cum are.
IORD. GOLESCU, MSS. 1.1, p. 42.
Adicä cel cumplit (GoLEscu).

1935 Läcusta putin traiesce, dar paguba mare face.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 42.
Adici eel lacomI î cumplig in scurté vreme marI rele sävir-
rsc (Goliscu).

1936 A mânca ca locusta.

T. SPERANTII, I, 88

*A fi locustd
M. CANIAN, J. /as.
Adid f6rte mult.

LANA
1937 Mai bine lana s'o dal dé cat 6ia s'o pier0.
loso. GOLESCU, MSS. II, p.107.
Adica mal bine d °Wilda dé cat tot capital ul sé'! pIcr0 (Gouscu)

1938 Va sift lea si lana i pielea (pelea).

A. PANN, TU, pag.81. IIENTEscu, 87.

It tunde ldna cu gee (pele) cu tot.

A. PANN, 11, p. 52.IlacTEscu, 87.
Se slice de ceI cumpli.11 i nesä4Io0..
32

dacoromanica.ro
498 PHOVERBULE hOMiNII.OR

allous ressemblons à la louve (pi ne pouvant tondre la brebis l'es-

corchas. LA RIVEY, la Veuve, p. 153.

1939 Nemalo ce este lana si nu chelea

4lioku. G. BOJADSCHI, p 194.
Sa nu fiT lacom i cumplit.

LANOSA
Ved1 die.

LAPTE Ved! Bou, Cue, Cap. VII

Lapte, die, Batiere, Vrabse.
1940 Nu tasa laptele pe sufletul
D. TiCHINDEAL, p. 10.
SA nu incredintam un lucru toemaT acelui care are mare trebu-
ing de dinsul.

(941 Mulze lapte si nu sate sanzi 2).

AIIIIAIL C. Borsuscat, p. 194.
Ve41 Ciaban, Lapte.
De la supu0 tèl sA leI dAjdil potrivite, lar nu peste puterea lor.
POVESTE
Tm un lo c un5 vedua avea un5 61e care cando vrea si lji lja lana, u tundea
reu, c5 talja di adun cu bina i carnea; shi óia lji zice cu dor : Ci nji inçachi
ehelea cu ['órfica, canda vreI si me bilesliti, nu si me tundLi ? Sosia el te lip-
seashte carne, dómn5, lasft jin5 hasaplu si el va si me taljie tr'6r5.; e solde di
te lipseasce hina, lasi jiti5 barberlu shi inc tund5 shi si me scapl.
31ineak,G. BOJADSCHI.

1942 Laptile s'versa, s'aduna cu sire.3)

G. WEIDAND , Die Aromunen,
p. 276, Avdhela.
Cine s'amestccA pintre ceT 1.M nevAtdmat nu scapg.

(943 Di ea laptele e negra.

A. PANN, Edit., 1889, p. 79; III,
29; AM? Alba, II, 41. lIngesca,
ISPIRESCU, Rev. '81,111,160.
Ne lavara a fugì de eerttiff i de judecAlT. De4ice vre-unul cA
laptele este negru, spune §i tu ea (limad ca sA nu fie céri.A.

1) Tunde ce este itinn si nu pieles.

niulge lapte si nu sata
(CAnd) se versa instale, s'aduna cu murditrie.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 490

POVESTEA, FETII

Unul vrend sh se insdre

Niel o fatit nu'l pliicei
Si din sat in sat la tare
aléga sd dueea
Ca el nu eata niintósa,
Niel de alt nu cerecta,
Ci cu zestre i frumósa
Sa'sl aldga cauta;
Unit ast-fel se ins6rA
Dupa cura ei toll vedetI,
Numal pentru o zestrieóra
numat pentru frutnusett.
Ast-fel dar, ei acest june
Tot umbland din sat in sat,
Dup'aea Intelepciune
Si nevi:slit mal.
Daca o duse a-cash
Buser& a doua
Lapte covhsit la masa
Si ad seOut a pranzi.
Barbatul et Intr'aceste
Vise: draga veOl la not
Laptele ce galben este
Nu e alb ca pe la vol.
Ce fel? il dise nevésta
na 1
Val un lapte ne,sru c'asta
Cu alb al aseindna I
Nu die alb, el rdspunse,
Ci e galben, or nu creOl?
Ba e negru cunt il vea.
Vi, nevesta, el lar dise,
dupi cuvintul med
Vise ea cu Mid deschise:
Ba sadicI tu curn Ole ea!
El I nevésta nu e bine,
Vise el cam indirtit,
IIèÙ md inteley, eu tine
S'o sd lid tot necajit;
Seeda sí te due a-casa
De acuma la phrinIT,
Daca tu la Intala masa
Ascuti-el asupra-mi Ointl.
Dar te 'ntreb aci la' pórta,
Viet dupd curintul meu?
Ba 1 dise, nu 4ic niel inórta,
Tu di dupd cura die ed.
Deel (Lea plech au dinsa
Viet fa? lar intreba
Inca, dar n'a scos dintr'insa
De cat numal: ha, rnd, ba I
A. PANN, Mo; Albu, II, p. 41-43.

dacoromanica.ro
500 PROVERBELE ROMABILOR

*A
1944 A cera lapte de la o vaa stérpà.
K. ZAMFIRESCU-DIACON, inVgf. 0.
Stiabenii, J. Dorohot.I.. CREANCX,
Poo., p. 291
Adied lueru caro n.0 se péte.
.Mai usor e a cdp'éta lapte de la o vacil stérpel de cat sa te indatordsca a
fat.1 alinLiLl i 1cueí.. L CREANOÀ, Pou., p. 292.

1945 II pute botu a lapte.

AL. ODOBESCU.
Vedt
E inch' Viler; se dice celor rivnitorl de lucrurl earl nu sunt
Inca de virsta lor.

1946 Cànd a dà din péträ. lapte.

Poes. Pop., Ser.cildwa, I, p. 79.
Adici niel

1947 A stòroe lapte din péträ.

LAURIAN & MAXIM, lE, p. 1290.
velt Petra.
A fi dibacill, siret. WO in poveltile luT Ion al luI G. Sbiera,
Titirezut i Smut, p. 178.

1948 *A fi cu lapte.
I. CREANnX, Pin. p. 152. Da E..
SEVASTUS, PuV. 54.
Adia bune, bine ehibzuite, eu isbAndä, adeverate.
aBine ar Il, m61 Chirick dacd ar ft tcite cu lapte, cite le spuIn. I.
CREANOX.
esa 1.6 mal spill una, face Lilharul, si de nicI asta n'a ft cu lapte, atuncl nu
md trial duce mmtea k nimicn. Da E. SEVASTOS.

A LA_TR.A.
Ve4T Cdne.
1949 Mule laträ la luna tertd aptea, iluna nu '1 asculti
nici ()data.
IORD. GOLESCU, MO. 11, pap. 32;.
Asent., 86.

Lasa set latre a cä telele la lunci.

A. PANN, Edif. 1889, pkg. 113; IL.
100. IIINTEsun, 87.

dacoromanica.ro
 DESPIIE AN(MAL!? 5011

A laird ca cdnee la tuna.

LAIIRIAN &: MAXIM, I, pag., 382.
A. PAN, Fab., II, 109. FR. Wart
L, 178; 11, 264.

A WM ca cdtelele la luna.
S. L GROSSMANN, Diet. Germ.,
pa,g. 35.

Latret ca cdnii la lurid,

G. DEm. TEODORESCU, Cercet., p.32.

Laset set te vorbéscd de rgtit ; pe lunei n'o latra

cânii
G. DEM. TEonottEscu, Cercet., p. 32.

Nu larà ca cdnii la luna.

REINSBERG-DdRINGSFELD, II, p. 0.

A lettret la lund.
M. CARIAN, J. Ia.A.

Latra pre luJ a '1

FR. MOCLOSICII, BiAm.Unter., I, 411.

Cáñilli alatrd ca la luna?)

D. A. MILESCU, Gopeei, Afacedo-
nia.D. DAN, IVevesca, Macedonia.
Se Oice pentru cei ce striga Inpotriva celor ce nu-I asculta (Go-
LEscu); precum i Inpotriva celor pe earl strIgatele lor peite
atinge; a arund amenintarl zadarnice.
CaniI, dupa credinta poporuluI, laird la lunä, pentru ca lumina
eI II supera.
>dam cele-Falte idiomata, adecá alsduiri ce are luna, are si
acésta, dud este plina, se sc616 asuprá4 cainiI ca nisce vrajmasl cu
lupta si nu incetéza a o Mira, neputend sureri lumina eI, i cu a-
cestea tble ea fiiud curata si nevinovata , luminéza si calelorésce
caletoria el far& de zatienélfi. Mitropolitul ANTIM IVIRÉNUL, Di-
dahiile, p. 56.
Quo plus lucet luna, magis latrat molossus. 3)
13)ov. Lat.

3) Latri a lund.
Gamete latra la luna.
Cu cat luna mal muit cu Tanta allele laird mal tare*

dacoromanica.ro
5oi PROVERBELR RomANILOR

Wass kammert's den Mond, dasi die Hunde bollen? I)

Prov. Germ.
La luna non si cura dell' abbaiar de' cani. 11)
Prov. Tose.

1950 Lasä sä latre 'n spatele mele,

Ca cätelele séra la stele.
A PANN, Ill, pag. 454. Mx-
TESCII, 87.
Arata nepäsarea n6strä de birfelile ce ni se aruncA.

1951 De te laträ vre un came (cane)

Astupä'i gura cu palm (pane).
A. PANN, II, p. 20.IIinzsco, 87.

De te latret vre un cdne

Astupet 4 gura cu pdne;
Yarunca in el cu pétrd
Cei atunci maï rétt te latrei.
A. PANN, Archir, p. 9.
«De veI avet vecin rén sail vre un asupritor, nu purti In con-.
trel ura, sé te asemenI cc el; ci de este altul in contrA 11 Ad, tu
fiT bun.0 A. PAN/4.

1952 Pe cap. nu'i !Ate musca, 11 laträ.

A. PA, III, p.22. IIINTEscg, 116.
Adicil cel réfi si zavistnical.

1952 b A fi nn latrd 'n luna.

FR. Dmitt, H, p. 264.
A nu fi bun de nimic.

LEBED.A.
1953
*0Cântecul lebedei.
Preot. C. BuNGETIANu, inv. c. Co-
sot*, J. Mehedinp.
Cea din urmd frum(5sti lucrare a unul om de geniii care sé
sfir§esce.

2) In ce o superà pe luna, eft latril. cinil.

2) Lunet nul pasa le latratul anilor.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 503

LEÓÌCA
1954 Leòica numai un puiii face si bun.
A. PANN, III, p. 51.

Leenca numai un puvil tace.

HINTESnu, p. 90.
Nu se cuprinde binele In mult; ne Inv* a face putine si bune.
LEITA §I VULPEA
Vulpea au ineeput a infrunta pe leita, &idea rar, numal cate un puTd fata.
Rar, i numal cate unul füt, ati rdspuns leita ; insä cand fdt, ed led Mt. D.
PCIDNDEAL, Fab., p. 42.
O leena dojenindu-sd de vulpe cad nasce numal cate un puiu, ad rdspuns:
cat adevdrat cate Until rase, dar nasc leu.
Pilda. Ca lucrul bun nu sta in mult, ci Iii virtute. COSTANDIN DIN Go-
LEscr,

Le lyon et l'aigle font leurs petit parfaictz et en certain

nombre. BOUILLI, XVI ° &Me.

LE
Veal Cane, Mancare, Piste&
1955 Cine IA leii destéptä, spre a lm pieire el destdptä.
IORD. GOLESCII, Mss. H, p. 82.
Ve41 (frs.
Adica cine dä pricina celui rea, luisl 60 face red (GoLEscu).
Leonem stimu/as.
Pro v. Lat.

1956 Leulm nu i-a fost muclà cä l'a ränit vinétorul, ci ci

l'a lovit magarul.
L BbiEscu, prof. J. Ronian.
Lovitura nu face ruinea, ci valerea acelifi de la care o primim.
Urmalòrea fabulä ne da origina acestuI proverb.
LEO SENIO CONFECTUS
Quicunque amisit dignitatem prislinam,
Jgnavis etiam jocus est, in casu
Defectus annis, et desertus viribus
Leo enm jaceret, spiritum extremum trahens;
Aper fulmine s ad eum venit dentibus,
Et vindiravit ictu veterem injuriam.
Infectis Taurus mos confodit cornibus
Hostile corpus. Asimis ut vidit feruin
Impune laeiii, calcibug fronton exterit.

dacoromanica.ro
504 PROVERBELE fiODIAMLOR

At ille expirans : Fortes indigne tuli

Mihi insultare; te, naturae deducus,
Quod fcrre cogor, certe Lis videor mori.
NUR% L. I, f. 21.
De unde au scos i FrancesiI euvintul: C'est le coup de pied
de l'dne. Vedl A. Doniel, L 30, Vulpea sti Mcigarul.

1957 Leul nu se WO and li laträ un atel.

REINSDERO-DGRINGSFELD, LT., p. 60.
ve0t Urs.
Cel puternic dispre!uesce birfelile celor ?hid.

1958 Cine pite a &Irma' alaturea cu leul ?

1011D. GOLESCII, M8S. II, p. 81.
Aratà crudimea celor cumpliti cétre eel mal mid (Goczsco).

1959 Leul, si in Wit fiind, sa urtd ca un voinic.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.
Se dice pentru cet inimoi, ce nu se super& pentru eel mal
mare necaz (Gouscu).

1960 Imbraca pé let in pide de vulpe, ca unde nu va

putea leul, vulpea E a biruiasca.
Rom). GoLEscu, Mss. II, p. 17.
Adicá unde nu va putea puterea, viclenia se isbutésea (GoLEscu).

1961 De multe on unde nu sé ajunge pelea de leU, impli-

nesce pelea vulpei.
A. PANN, lit, p. 22. Iluipscu, 142.
Aceln inteles ca proverbul 1960.
Se dice ca Lisander, vestit general din Sparta, care obidnub de
a spune ea copiii se ittrélä cu arsice ì emenii cc minciunl, ar fi
autorul acestui proverb. Un om infruntändu Inteo 4i dicendel
eä intrebuin:ézi mijI6ce nedemne de un om ea dinsul, ce se laudé
cà numeré pe Hercules intre stremoil lui; Trebuv, respunse gene-
ralul Wend alusie la leul de la Nemea, set co§ti pelea vulpeti,
unde pelea leului nu se gunge.
VedI in Plutarch, Vie;.a. lui Lisander.

1962 Pé unde cala leul, se cundsce urma lui.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 56.
Adici pe unde tree eei marl (Gouscu).

dacoromanica.ro
 DESPRE AMMALE 505

1963 Leul dupd urme sé ounésee.

IORD. GOLESCO, MSS. II, p. 40.
Adicä cel mare dupd urmärile lui (Gouscu).

1964 De pre unghe /eul se pite oun6sce.

D. CANTEMIR, lit. Ieregt., p. 114-

De pre unghe leal.

D. CANTEM/It, /St. Ierogl., p. 258.

De pre unghe leul cu top, cunosc.

D. CA.NTEMIR, Ist. lerogi., p. 297.

Din ungh7e C11920Sei, leul.

LAURIAN 8c MAXIM, II, p. '154. 7
FR. DAME, II, 276.

Dup6, unghii se cun6sce leul.

P. IsomEscu, .Rev.Ist., III, p.165.
Un singar cuvint, o singurä fapta ajunge pentru ca sti cunoscl
omul de valóre.
Lucian prctinde cä vederca uneT unglaTe de led fu de ajuns
pentru ca Phidias, care nicl odat.ä. nu \recluse vre un leg, sá-si
póLä inchipul, inteun mod perfect, formelc acestui animal si sd le
reproducä in sculpturd, de unde i proverbul elin Ex 6.4xtov,
livvx yo6)7xsiv. 4) pe care Latina tradus prin: ex unyue
leonem.

1965 Pre leul mort si setrecii se ealärä.

D. CANTEMIR, /St. Ierogl., p. 236.

&bid leul e mort, iepurit 'I sar pe spinare.

BARONZI, p. 50. HINTESCU, 90.
Fa. Rut., II, 276.
Velt Crine
Dupä ce a cdclut col mare, si cell mai mid is!' bat joz de dinsul
precum clice fabulistul.
Quicumque znnisit dignitatem pristinain,
Ignavis etiam jocus esl iii casu gravi.
Proverbul latin corespundétor celuT românese este:
Mortuo (annoso) leoni et lepores insultant. 3)
MARTIAL, Ep;gr., L. X.

1) A cundaee ()laded') leul dupe unghil.

21Cineapterdutdemnitattle pe earl le avea devine, Innenoroeire,juetirta color
mat dispretuitt.
3) De leal mort i lepuril tai bat Joe.

dacoromanica.ro
fi06 PROVERDELE oc000mon

Aîna vexpzi5ailL XgOVTO; a?ueg:u7t, )..2root...1)

Prov. Elin.
A ea o mordido todos o mordem, 2)
Prov. Portug.
Quand le Loup est pis tous les Miens lai mordent
les fesses.
Prov. Franc.

1966 Dupe ce leul mere, multi se gesesc sa '1 jupele.

I° D. GOLESCU, Arm, II, p. 92.
Adicä dupá ce cel mare cacle, multI isI bat joc dé el (Gousco).
Latinul dice: vellent barbam mortuo leoni. 3)
Magial da acestel loculiuni un inteles cam deosebit &and dice
bétrâneT Lig,ella, in bataTe de joc :
Quare si pudor est, Ligella, noli
Barham vellere morluo leoni.
Lib. X. Epigr., p. 90.
A:kw= up.sTv.
Prov. Elin.
A se vede in P. Manutiu, p. 592 & 602 in;elesul exact al aces-
tor locufiuni.

1967 Leul ca furnicile nim cum sé lupta.

io UD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.
Se dice pentru ceT mari i tarT, CP niel cum baga in sémä pé
cel miel si nevoTeasi (GoLts...u).

1968 Leul &and se va scule, atunm vm vela vedea.

ioRD. GOLESCU, Mse. II, p. 40.
Adica cand sè va destepth stapanul (Gouscu).

1969 Leul nu sé lupta ca umbra, nim la intunerec.

IORD. GOLESCU, Msg. II, p. 40.
Adica cel yob:Lie cu cel slab, si ascuns (Got.Escu).

(970 Leul cat de mare, de cucurigu cocoplui numal décat

sé turbure.
IORD. GOLESCU MSS. II, p. 40.

Se dice pentru eel marf si rricosT (Gous:u).

2) $i TepuriT Indribmesc eS ,st batik joc de leul mort.

2) Pe (Allele muscat t 1 11 muocc.
2) Trag barba leuluT murt.
4) A rade lout.

dacoromanica.ro
 DESPIIE ANIMALE 507

Spaima pe care o iusul1 leuluI cäntecul cocosuliiI este bine.

cunoscutä.

1971 *A 'si lace partea levlui.

LA.URIAN & MAXIM, II, p. 154.
Ve41 Lup.
A lua tot, sail aprópe tot pentru sine si a nu !Ash. nimiea
LEUL Lk VINAT
Leu, lupu, vol pea i canele odat,
Ca nisce bind vecirils'ad fost alcrituit.
Cu totil intrupit,
SS umble la vinat,
Si ce vor cripdla SS 'mparta mésurat.
'nt1rnp15, dar, cl vulpea
Un cerb frumos ad prins.
Si aducènd pe top aI «0,
Spre jertfii l'ad intins.
eAcum e tréba me, bdetl,
Le qice Leu lor.
«Vol trebul numai sä vedeti
»Cum ed impart usor.
Si despicand Wald pe cerb in patru pd'rtl,
AU vis : sAceste sunt fratescile bucdtl.
vSi 615 : Cea intaI e partea me de frate;
((Al doile, de drept ca unul led se cade ;
eS'acea a trille, tot mie se cuvine,
Precum vol scitI prea bine,
lar de al patrele, orI care s'ar
Pe loe il void invinge.
Dowd, Fab. I, p. 32.
Francesul dice : se faire la part du lion.

1972 A se face let paraleu.

LAZAR SAINEANU, Setnas., p. 342..
A se imbiírbätà, a se infurii. Locutiune intrebuintati in basme.

1973 Cand lupil cu mielu impreunä vor pane, çî leul cn.

boul impreunä vor mânch.
IORD. GOLESCII, Arm. II, p. 128.
Adic5. nict-odatá.
Acéstä dicälkire se intilnesce si in basme.

LILIAC
1974 Stä ascuns ca un liliac.
P. lIAnEÜ, Et ym. Mag., p.1825.
Se Oice despre eel duc o viéfac tatnica i retrasä; se aude
Transilvania.

dacoromanica.ro
ZOB PROVIMELE RODIINILOR

1975 Umble náptea ca liliecit (selinista).

A. PA:\ N, 11, pag. 142. Hm-
TEscu 194.
Se dice despre cel reT i desfrivall.

LIMB A.
Veli Bou, Vaca.
*
1976 Limba sé vinde mal bine la tirg.
Preot C. IluxocTaxu, inv. e. Ge-
seeift, J. Mehedinft. ST.
?ezalcire, I, p. 219.
Yalerea yorbireI e mal bine pretuitd la ora.

LINDINA.
4977 Lindina aud se sature ese in lata sa vade teta lu-
mea ca a ros crestetul voiniculm.
L DUItITRESCU, inv. c. Gdneims,
J. Dolj.
Ve4i Paduche.
S6 çlice cand un om risipesce o avere motenita.

4977 b A ate pre cine-va de lindina.

Fa. DAME, II, p. 280.
cAtità cérta.

LIPITÓRE
4978 Lipiteirea pana nu cade, nu dice: ajunge.
loan. GoLEsee, Mes. II, p. 41.
Adicd nesgfiosul (GoLEscu)

4979 Idpitere.
M. CANIAN, J. lari.
benumire proverbiala ce se /II aceluia care slérce pe alfil in-
teun mod neornenos. In Lipitorile satului, V. Alexandri bicluesce
pe arendasiI Greca'.

LUPveo Roa, Gane, Cerbbrca,

C6da , lerna, Cap. XXII. Lup. Mayar,
Mancare, Man:, Miel, Of, Per, Pide.
4980 Lupul Ii getesce singur de m'encare
d'acem cela mal gres& o are.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMAL& 509

Lupul are céfa gr6sd (grasa)

Ca '§i gdlesce singar mctsci.
A. PANN, II, p. 42.IIINTEscu, 95-
AL. DEMITRESCU, p. 140.

Lupului de ce 'i-e céfa grdsd ?

Ca singur fi gdlesce de rncincare.
A. PANN, Mog Alb., I, p. 5.

Lupului de ce 't-e céfa grdsd?

Càc singur iqigätesce masd.
A. Pass, Edit., 1889, p. 174.

De ce egi lupule, gros in gcit?

Cunt n'ot fi daca sin gur aingrijesc.
I. DINEscu, prof. J. Roman.

Luplu are sverca grésd ca s'hrdnesce sirigur.')

D. A. MILESCII, Gopc7í, Macedonia.
Ne invata a nu a§tepta de la altul, Gael' precum d.ice Francesul :
on nest jamais si Lien servi que par soi-menies.

1981 Lupul slugä de-ar man5.,

El de Lime ar lesinà.
A. PANN, IT, P. 42.MNTEscu, 96.
AL. DEBIITRESCIT, p. 140.

Lupu cu slugi ntt '0 ingròqd gcitul.

A. PETRESCU, Curtea-de-Argeg J.
Arge,7.

Lupu cu slugi rènldne 11am:incl.

L BINEsca, pro f. J. Roman.

Lvpu cu slugi móre de f6rne.

I. BINEscu, pro f. J. Roman.
Ve41 a Gan.
Acela§ inteles ca proverbul 4980.

1982 Lupul cdnd poruncesce nu trAninca".

A. PAM, Edit., 1889, p. 474.
Acela§ in:eles ca proverbul 4980.

Lupul are guea grárdcà s hraneace singar.

dacoromanica.ro
'510 pROVERBELE ROMANILOR

1983 Unde ö sparge pelea dé lup, cdrpesce-o Cu piele

dé vulpe.
IORD. GOLESCU, Mss. 11, p.102.
vegp Leu, Lup.
AdicA unde puterea nu '11 ajuta, inlesnesce-te cu viclenil (Go-
LE..scu).

1984 Umbld sd sperie lupul cu &lea oii.

A. PAN. Edit. 1889, p. 88; III,
65. Ilniuscu, 96.

Nu se sparielupul cu pelea dei.

Abecedar Bustrat, p. 28.

Nu se sperie lupul de pelea 6e1

V. ALEXANDRI LASCAR ROSETTI,
Mss. I. G. VALENTINEANU, p. 45.

A vreet sei sperie lupul cu pelea oil.

LAMAN K, MAXIM, II, p. 201.
*A
Lupul nu se sperie de (cu) pelea
N. G. IONESCU, inv. o. Marnornita,
J. Dorohot. I. G. VALENTINEANU,
p. 30. H. D. ENESCU, in% c. Za-
mostea, J. Dorohot.

Luplu (lupul) nu se aspare di chelea

D. DAN, Nevesca, Macedonia.
META COSTANDIN, Molovi,te, Mace-
donia.

Nu se-aspare luplu di chélea a deliet.

ANDREDI AL. &M'al, Cart. Aleg ,
pag. 56.
VoTnicul nu se sperie de cel fricos si numal cu amenintArf.
.Th.eptul nu se terne de barfe, niel voTnicul de 1)61.. N. GH.
tIONEECU.

(985 Lupul frica n'are dé mil si sute dé

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 42.
AdicA cel vitéz la résbolii, cum 51 cel cumplit (Gouscu).
Latinul dicea ca i noi: Non. ovium curat numerumlupus.2)

Lupul nu ad sperie de pelea áTel.

2) Lupulul nu '1 pasó de numerul oilor.

dacoromanica.ro
 DESIMIE ANIMALE 511

4986 Lupul §i. singur fiind, nu sé sperie dé miiql sute

dé 01.
IORD. GOLESCU, MSS. IT, p. 42.
Adica eel voinici dé niment au hid (GotEscu).

1987 Dintii de lup nu se sperie de' mh §1 sute dé

LORD. GOLESCIJ, MSS. 1.1, p. 89.
Adicá. Gel voinic dé nevoTas'i si Gel cumplit dé ceT blançU (Go-
LEscu).

1988 A se sled' pe pelea lupului din pedure.

Locotenent C. C. Aliciuscu, c. Mi-
closet, J. Vaslaill
Ve4;11 Urs, Vuipe.
A se certà pentru un lucru care nu stá in mana néstra.

1989 Cu luph impreunä, ca lupii sá urh, ca luph se. 'nghi/i

indatä te 'nveti,
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 104.
Adica cu Gel flecarl, flecar, ì cu eel cumpl;IT, cumplit te 'nvet1
(GoLtscu).
1.0 Omul lea obicelurile acelora Gu earl' e nevoit sa triiTésca.
20 Te invel'i a te sluji impotriva celor 1.61 chiar Cu armele lor.
Latinif dicean : Si juxta claudunz habites, subclaudicare
disces, 4) o Francesul: On apprend à hurler avec les loups.

(990 Urla aläturea Cu luph.

LAL:R1AN MAXIM, II, p. 201.
Voin(.a Na(ionalei, No. 3018.

Tratesci cu lupa, urn ca lupa.

I. BiNESCU, prof. J. Roman.

Cine s baga' intre lupi trebue sec urle.

Da E. B. Mkwa., p. 90.

Trebue sei urli cu lupa.

AL. DUM1TRESCU, p. 133.
Velp Cane.
Trebue sä urmam vcintele, gusturile i datinele Omenilor
mijlocul carora tráim, de si nu le iprobana.
Ulula cunz lupis, cum quibus esse cupis, 2) i cum dice Fran-

I) De locuescl Ring un sehiop, te Invet1 a schtupatti.

2) ea lupil, cu cace &reset set III (triiesel).

dacoromanica.ro
51,2 PROVERBELE ROMANILOR

cesul : Hurler avec les loups, prdcher avec les prêtres et Wier
avec les brebis. CAGY precum ne ìnvaä Plautu:
Versipetion frugi couvenit esse honzinem pectus cui sapit.
PLAUT. Bucchid. 1V, p. 10.

1991 F6mea pa lup él mete skit' din pedure.

tonn. GoLEscu, Mss., II, p. 72.

J$1 lupul d6 fdme ese din padure afaret.

loco. GOLESCU, Af38. II, p. 93.

Fórnea gonesce lupul din peidure.

I. G. VALENTRSEANII, p. 43.
*t.
F6mea gonesce pe lup din peidure.
AL. DUM1TRESCU, p. 113. Preotu
C. IluNOETTaNO, inegi. C. Cusovil, J.
hed boo.
AdiGA nevoYea pé om la netrebniciI a duce (p. 72); araté cele-
de mare nevoic urmite (p. 98). (Gouscu).
Lepori csurienli et ficus placent i), 4icea Latinul i Francesul :
La faim chasse le loup da bois.
Dionisie-cel-Tiuèr, dupa ce domni in Syra-usa fu nevoit sé
deschida o scéla publica in Corinthia, pentru a 'sI agonisl vié.a.

1992 I lupul setul i mielul intreg nu se p5te.

/ORD. GOLESCU Mss. II, p. 97.

Nu pot fi lupil satul §i jezi na broj.

FR. M1KLOSICII, RUD1. Unter.,
pa. 21 etc 44.
Vedl 6te.
Sé I;lice pentru cele piste putin:A (Gonscu).

1993 Pé lup él jupuià î el sé tiinguià cit oile sé déperte.

IOED. GOLESCU, Mss..II, p. 57.
Adícli cel cumplit réil nérävit nu-I pasä pentru pedepsile co-}
fac pentru reine ce-a urmat, ct él pare réu cé nu le mai pite
urmà (GoLEs:..u).

1994 Pé lup el belee, sl el intreld : unde este Ola?

/ORD. GOLESCU., Mss., II, p. 57.
Sé dice pentru cel dé tot cumplO, ce 0 la ceasul mortil la ren-
ta gändese (GoLEsco).
lepureluT cAnd T-e fómcqi smnehinole IT Vac.
2) Nu pot II lupil &dull el 1411 la nunter (Loki).

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 513

1995 La lupul mort, cânii nu laträ.

AL. DUIEITRESCII, p. 118.
NimenI nu se légh de acela care nu mal e in stare sä. facä

1996 Pe lup cu apriéra cine pOte impreuni?

low). GoLgscu, Mss.1I. p. 57.
Adied pd eel cumplit ca co/ bländ ; sé (Pee pentru cele nepotri-
vite din fire (GoLescu).

1997 Niel 6ia Cu doi mlei, nici lupul flémand.

IORD. GOLESCIJ, Mss. II, p. 48.
C. NEGRUZZ1, I, 249.
*
lupul flämdnd,nici 6ia cu doimiei (met).
A. PAM, DI, p. H. IhNTEscu,
96.A. PN.TRESCI', Gurtea-de-Arges,
J. Arge;4-11. D. ENESCU, inv. c. Za-
moslea, J. Dorohoz.
*p
Nid lupul thimeind, nid capra cu doi YeA.
N. G. IoNcscc, 'inv. a Mamornita,
Dorohoi.
*
Niel capra cu dol le1i, nicl lupul fletmeind.
K. A. ZA IFIRESCU-DIACON, inv. C.
.Fliubenii, J. Dorohos.
Se vlice pentru col lacomY, ce vor sä se impärt4eze dé la ceI mal
dé la eel mal säracl (Gouscu).
Adica sä nu OM unul prea mult , lar altul nimica. N. G.
loxEscu.

1998 Nil (16 lup niel cum sé pune cu mieìi impreuni

crésca la päsune.
IORD. GOLESCU, Ms% II, p. 55.
Ne Inv* sa nu amestecdm pé ceI cumpliti cu ce! blänslI. (Go-
LEscu).

1999 Intre lup si intre miel credintä nu sò päzesce.

101 D. GOLESCU, MS8. II, p. 17.
Adied hare eump lit i intre bländ (GoLEscu).

2000 Lupil cu uffeil niel cum sé 'Oduiesti nici d'opotrivä

intre el gandesc.
lout). Coutscc, Mss. U,p. 41.
Adicit eel cump1iI ca eel blimp 0 c,ei marI ou cell miel (Gouscu).
-33

dacoromanica.ro
 544 PEOVERRELE ROMANILOR

2001. A tine prietesugul ca lupul cu

ION NECULCS, Letop., II, p. 400.
A nu fi prietini.

2002 De lupul bétran aun' ési bat joc.

IORD. GOLESCU, MSS. U, p. 93.

Lupul cand imbareinesce il latrci

A. PANN, Edit. 4889, p. 171.

Lupul cdnd imb6trdnesce t6te javrele il latrcl.

A. PAN, III, p. 455.
Veo;11 Le 'u.
Sé Oice calad cel tined 60 bat joc de cel betrâni (Goi.Escu); pre-
cum i ceI mici de cel mare cand perdut slujbele carI dad
pulerea.

2003 Lupul calad imbétränesce, ati,..-n; iV3r-c-cil 'malea

pé el.
han. GOLESCII, Mss. II, pag. 35.

Lupul cdnd imb6trdnesce, gi gdrecii. incaleccl

p6 el.
IORD. GOLESCO., MSS. II, p. 42.

AdicA ciad ce! marT scapeta din puterea lar, atund §t eel maI
pmtI ei bat joc de el (p. 35); adicii c.ind scade omul din puto-
rca LO, i cel mal mic 60 bate joc de el (Gouscu).

Wenn der Woif alt wird, reiten ihn die Krclhen. I)

Prov. Germ.
A can veccio la volpe ghe pissa adosso. 2)
Prov. Venit.

2004 Dé lup cind se gräiesce,

C6cla i sé ivesce. 3)
Ion% GoLuscu, Mss. II, p. 93.

eänd vorbesci de lup, lupul este la 1.0.

P. IsPmEscu, Rev. Ist., I, p. 459
IIINTEscu, 93. FR. fleme, II, 295.

3) Can(' lupul Imbetrinesce cidrA i so pinte pe spinare.

Vulpea se pisa pe spatele cfinelul betran.
3) Variante data de lordache Golesru este de sigur o traducere a proverbu-
!uf Frances, autorul RomAn necunosand adevarata forma RomenéscA a prover-
bulul. A.est ..2te nplu, intre alte multe, ne dE adeverata velare folkloristic& a
culectiunet lul I. Golescu.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 515

Ccind gändescí la lup, lupul este la ugcl.

I. NEGRuzzi, Gonc Liter. IL p. 108.

Ccind vorbesci de lup, lupul la tlfi (wet' ).

I. NEGRUZZI. Cony. Liter. VII, p.
50. la E. B. MAWR, 71.

Vorbim de lup i lupul la Wet.

A. PRTRESCLF, Curtea-de-Arger, J.
Arge:. GALLIN-NiDEJDE, Cart. Cit.
L BINESCU, prof. J. Roman.

Vorbesci de lup, gi lupul dupd wet .

AL. DLIMITRESCU, p. 133.

Vorbesci de lup, gi lupul la uØ.

Da E. B. MAWR. p. 49. Abece-
dar Rustrat, 27.
Veql1 lunar.
S6 ()ice dud graim de r6d pb áre-cine mg mare, î acela
vete (sic) le aude î 'ndata r6splatesce (GoLEscu).
Precum ivirea lupuluT ne lag incremenij, de asemenea la so-
sirea neateptatä a miel per-glue despre care tocmai atund se vor-
hesce, remanem z'apacip §.1 tacem de °data cu WO.
Lupus (est) in tabula 4).
TERENTIU.

Eccum lupus in sermone 2).

PLAUTU.

Lating credeati cä daca lupul vede pe un om inainte ca acesta

fi grit pe dinsul, omul räguesce indatá i perde glasul. In
Italia, ut creditur, luporum visus est noxius, vocemque homini
quern prius contemplatur, adimere.
Vox quoque Moerim
lam fugit ipsa ; lupi Moerim videre priores.
Vramw, Egl.
Quand on parle du loup on en voit la queue.
Prov. Franc.
Talk of the wolf and his tail appears. 3)
Prov. Engl.

Lupul (este) in fabula.

2) Eva luput in verblit.
3 Vorbeue de lup Oda 1 se ivesce.

dacoromanica.ro
516 PROVERBELE ROMAINII.OR

Qui der ¿lob parla, prop li ix. 1)

Prov. Catal.

2005 Luplu II veçll §"; torlu

N. Sr. Nijopole, Macedonia.
Se dice despre dmeniI 1.61 i viclenT pe earl cu niel un chip-
nu'l pop prinde.
*
2006 Cacd-te, lupe, ce-ai mAncat.
C. NEGFUCLZI, I, 249.L BLNEscu,
prof. J. Roman.
Sc6te, lupe, ce-ai mcincat.
L CREANCii, Pos. p. 32.
Se dice acelor carI sun.t strin'T cu, u'a i nevoig ca sè neirturi-
séseiS. faptele lor; cari aft dat cinstea pe ru§ine i primesc plata ce.
11 se cuvine.

2007 Val sand ajunge lupul same§ la oil

A. PANN, II, p. 52.

Val cdnd a junge lupul czoban la oi I

IIENTEscu, p. 96.
Chid cel rèù ne stäpAnesce.
Wo der Wolf wird der Hirt,
Da sind die Sehafe verirt. 3)
Prov. Germ.
Att vvBfle 4)
Prov. Elin.
Oven lupo commisisti. 5)

2008 Lupul imprejurul lui nu stricä.

A. P&INN, Edit. 1839, p. (74;
5. IIINTEscu, 95. AL. Dunn-
TRESCU, 139.
Hoful deotept nu fura In satu lui, niel chIar pe la vecinI.
Un bon renard ne mange jamais les poules de son voisin,
Prov. Franc.

CAnd vorbesei de lap, el e aprdpe.

Pa lup II vedI l II cautA urma.
8) Unle lupul e Mohan, acolo oile sunt perdute
Lupulut tal Incrediutat) dia
9 'dom.

dacoromanica.ro
 pFspriE AMR 1LE M.7

Wo der Wolf liegt, da ivargt er nicht.t)

Prov. Germ.
Ulfven biter intet der han bor.2)
Prov. Sued.
Quando o lobo vai furtar,
Longe de casa vai. capar 3)
Prov. Portug.
*
2009 Cdnd 01 vedea
Lupul cu cimpoi
Umbländ dupd 01.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. pop.,
pag. 333.

Cdnd lupil, cu midi impreunä vor pasce, i

leul cu bout impreunei vor mäncet.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asen. 128.
Adicd niel odatä.

2010 Lupul, pe unde a mdncat mdgarul, tot dd ocol (rdtä)

cite °data'.
A. Perm, Edifia 4889, p.167; III,
134. Ilinesce, 95.
Cdnd gi ccind tot 4l aduce aminte lupul de lo--
cul unde a mäncat mägarul, §i mai, dei pe
acolo.
P. Ispumsce,Rev. Ist.,I, p. 458.
*L
Lupul, unde a mäncat mielul, noug ani cércä
a-0 gäsi liraqa.
V. FORESCU, Folticeni, J. Suciava.
vic L
Lupul unde a ma' ncat odatä, se incérdi noug
ani.
Da Z. J., c. Fede;ti, J. Tutova.
bmul tot a§térotà folòse de unde a mal cdp6tat altele Inainte.
04 le loup trouve un aigneau,
It y en cherche un nouveau.
Trdsor des Sentences,XVIe Sidcle.

2) Unde 'senesce funul, &ale nu gablesce.

2) Luput nu musca uude lecuesce.
a9 Cand hipid vrea st fure, se duce sd Wiwi° departe de euleueul ha.

dacoromanica.ro
518 PROVERBELE ROMANILOR

2011 Uncle a mancat lupul mägarul.

GOLESCU, Mss. II, p. '12.
Adicà in loe primejdios (GoLEscu).

2012 Lupul e cu numele i vulpea Cu darul.

BA.RONZI, p. 59.-- 11Enzscu, 95.
Se 4ice dud diuteo faptá rea unut, mal vielen, trap folosul
altui perta ponosul.

2013 Lupul te plresce, lupul te judecd.

D. TiCUINDF.AL, p. 48.

Lupul piresce, gi tot lupul te judecä.

BARONZI, 55.-11INTEscu, 96.
Ve4I Turc.
pehindeal reproduce acest proverb in luveletura care urmévl
fabula Lupul filul, vroind a areth cä nu pete fi dedt stdm-
betate dud judeatorul este i parte lu. causa.

2014 Lupulul, de 1-ar fi fried de pleoe, ar parta ipingea.

A. PANN, III, p. 51.IIINTESCO, 96,
Mad ne temem de ére-ce scim se intrebuitOm cele de lips&
pentru a ne feri.

2015 TIrma lupului de arma câneluI putin se osebesce.

HINTESCII, p. 96.
Cu greft se pot deosebl cei bun! de ce!

2016 Lupul la turburärl sélnveselesce.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 42.
Adieá eel cumplit la vremT de resvretirl (Gor Escu).

2017 Lupit tot-deauna se bucurä in timp de furtund.

A. PANN, III, p. 27.IIIi4Escu, 95.
Ce! 1.0 se bucure de turburerI, cad le sunt folositere.

2018 Lupul pérul schimba, nu hire&

MIR.COSTIN. Letop. Mold. I, p. 292.

Lupul pérul igi schimbd lard firea ba.

NICOLAE COSTIN, Letop. Moldova.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALS 519

Lupul pgrul dupei vrend schimba,iaril din

fi rea lid nu'iase, nici obiceile invgtate "i0
mutei
D. CANTOS'S, Istor. Ierogl., p.167.

Lupul preface pgrul, dar neiravul nu.

Z1L0T ROMANIIL, Rev. 15t, p.68.

Lupul, î de-p, schimbei pgrul, dar naravul nu

0-1 schimbei
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 42.

Lupul pgrul E01gpgda dar nttravul nu

A. PANN, Edit., 1889, p. 19; I, 68;
Fab. I, 16.

Lupul pgrul schimbel dar (far) neíravul ba.

NEGRUZZI, I, 141 & 248.
ASAKI, Fab., 104.-1. 131.NEscu, prof.
J. Ronian.

Lupul e lup, pgrul schimba ictret netravu/ nu.

PCIIINDEAL, p. 53.
*
&Lupul schimbel pgrul dar neiravul nu.
B.knoNzi, p. 54. G. DEM. TEODO-
'mat, Cercet. p. 83. V. FoRs.scu,
Folticenz, J. Suctava.
*
Lupul î schimbei perul dar n-fravul ba
II. D. ENESCII, inv. c. Zanzogea,
Dorohoz. ION AL Lta SBIEUA, Pam,
271. LA2,X.B. AINEANU, Semas. 375.
*
Lupul lépgdel peru1, ddr neiravul nu (ba).
P. ISPIRESCII, Leg., p.246.
Tuscu, 95.-1. IoPISCU, I, 157.EN.
Ponsctr, inv. c. Ciocanesci- Margi-
neni, J. latonala.

Lupul pgrul i 'I p6te lepëclet, gar neiravu/ ba.

AL. ODOLESCEI, III, p. 48.

Lupul pgrul schimbei dar invgtul nu.

Da E. 13. ItlAwn. 89.-11EINSBERO-
D CRINGSFELD, j, 48.Dr IOSEPHIIAIr
LER, I, 624.

dacoromanica.ro
520 PROVERBELE ROMINILOR

Lupul î schimla peral nu 0 invgtul.

LAURIAN 8., MAXIM, II, p. 201.

Lupul if/ schim,bci pgrul, nici odatd invetul.

LAURIAN MAXIM, II, p. 267.
o
Lupul mutd pgrul, nu mintea.
LATTRIAN & MAXIM. II, p. 267.

Lupul schimbei pgrul, dar nu invgtul.

LAURIAN 8. MAXIM, II, p. 1075.

Lupul îi schimbd pgrul, dar ndravul nici

odatd.
L G. VALENTINEANU, p.18.

Lupul muta pgrul, men tea nu.2)

LAIIRIAN K, MAXIM, II, p. 201.

Luplu muter,' perlu, ma nu mintea.

MIIIAIL G. BoAnscm, p. 192.

Luplu perlu s'aldocare mea huta nu. 3)

D. A. MILESCU, G opep, Macedo-
nia.XENUFONTE CAPSALE, Pirtepe,
Macedonia

Lupla qi n2utei perlu ma itine invetlu.

&summit" AL BAGAVU Cart. 'Meg. 79.
vedt Vu pe.
Sè dice pentru cet ra din fire, ce f (16 sè pare ca sa Intelepfesc,
lush nartivurile din fire nu si le s .himba (GoLEscu).
Statornica neschimbare a lupuld fierinie a dat nascere la acest
proverb care se aflä, aprepe sub aceeq forma, la o multime de
popóre.
LUPLU MUTA. PERLU, MA NU MINTEA
Lupin cagn in csarcu, shi tra i scap5 di pericia rug,A cu jurat si lu Lard,
cA tru ham lui nu va si macA carne, ma erghi shi radichr, icA mA peshti; shi
Cu aista condicione lu tasará. CarA intrA tru una padure macula viza unu
porcu ci se intevalea tru muz,ga une barA, Oise Aistu n-adeveru va si hibl
pescu, shi tru CorA lu csucuti.
MIHAIL G Boianscm, p. 192.

Este o traducers adlitteram a RroverbuluT Latin.

Proverb Maleedo-Roman.
s) Lupul perul Iischimba dar naravu nu.

dacoromanica.ro
 DESPAB ANIMALE 521

'0 1.6xx Tip" Tpixo: &XI? cb T4.7) rúrAriv DarEtta. 4)

Prov. Elin.
Lupus pilum non ingenium mutat. 2)
Prov. Lat.
En la peau oft le loup est il y mcurt.
Adages françois, XVIe Sidele.
The wolf may lose his te3th, but ne'er his nature.$)
Prov. Sco;.
Un proverb Turcesc çlice Crate, daca vrei, cei muniii
mutat din locul lor ; sit nu credi insd cd se pdte schimbet firea
omultei. Acéstd idee Horatiu a exprimaeo prin versat atAt de
.cunoscut: Naturam expolias farm, tamen ?Logue redibit.
LUPUL POCAIT
Luput përui igi achimbd, dar naravta nu Casa
Un lup daca 'mbdtminit
Intr'o i ce i-a venit,
A vrut a sd
Si faptele &a.
Pee' cu acest al sdli gaud
Numele 'n cane seiiimb5nd,
S'a smerit ea un bdtran
Si s'a bitgat la stapan,
Sä sl ujased intr'un
La of, pe langä eloban.
Inti'acest chip dar slujind
oile 'n camp
lntr'o rji fiind lungd
O 6Ie l'a nairosit.
El indatà 's'a ultat
Ci e in cane sehimbat,
S'apueSnd 6tea de trup
O jertfi 'n grab ea un lup.
Clobanul peste el data
S'aedsai faptä vdidnd,
Ce-al Lleut ? l'a intrebat,
CAne bdtran i spureati
lar el smerit se uita
S'Inteacest chip se 'ndreptit :
Efi, dise, flint' culcat
brapuemem de visat,
OM cum paseea 'mprejur,
Viind toemai ea un fur
Pe la spate md musch,
Si e6da (ml Imbuca.
Eú i-am dis odd."' mir,
1-am Jis eir,
Dar ea tot md sUpdra,

r) Lupul peril], dar firea nu achimbL

Lupul pÒtB sa-sl plér4a diuta, dar niel odati firea.(niranui),.

dacoromanica.ro
522 PROVERBELE ROMANILOR

Si nu se astimpdrh.
Atund pi eü neciijit
Cum o trAntil a murit,
$i de fricI si n'o veji,
Si sA md
Apical de o induce'
Si in burt.i o biigal.
Dar dobanul nu glumi,
Dandu-1 una '1 adormi.
A. PAN, Fab., I, p. 16.
Dim. Tichindeal desvoltA aeeeas idee in fabula XIX, Lupul
Capra, p. 52.

2019 Gel ce 'n lume lup se nasce,

Tot ca lupul va trai.
T. SPERANTIA, III, p. 109.
Acelasineles ca proverbul 2018.

2020 Lupul, i d imbétrAnesce, näravul nu si OrAsesce.

IORD. GOLESCII., Mss II, p. 42.
Se dice pentru c,eI ce niel la betrAnete, niel se pocäIesc, niel s
pArAsese de cele rele (Gouscu).

2021 Lupului 'i-e necaz

Chiar si singur ce manAnca.
A.Pk:iN,III, p.92.-11mrptscu, 96.
Se dice despre eel cumplitI i vednic maniog.
Acest proverb se trage de la (Mina lupuluI de a mirAl si de a
pArea mAnios cAnd i§I s1âiesi mAnAnca prada.

2022 Lupii se cert, pe unde vin,

Pentru dobitoc strain.
A. PANN, LII, p. 23.Hus-TEscu, 95..
Yell Vrabse.
Se opee despre eel cArcotasI call se cert i pentru lucrul

2023 Lupul cloban oilor, ande s'a mal pomenit

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 42.
AdicA asupra celor bland]; ingrijitori eumplig (GoLEscu).

2024 Lupul 'Astor oilor.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 42.
Adia lueru nepotrivit 0 piste fire; 0 se dice pentru stApinul
cel cumplit (Gotsscu).

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 523'

2025 Lupul nu se suture c'o mica 'mbuceture.

Ica"). GOLESCII, Mss. II, p. 42.

Adicá ceI marl, cumpliti ì lacomY nu sd multumesc Cu pufin.

(Gouscu).

2026 Mertea lupultu e sänätatea oilor.

FR. DAME, II, p. 296.

1,46rtea celni cump lit este scdparea celor slabI.

2027 Lupului éi dà Cu »uldeolu si el piere clé fläraend.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 42.

Sd dice pentru eel ce n'art co mâncà,t lumea di hulesc(GoLEscu).

2028 Ce inträ in gura lupului anevole ese.

IORD. GOLESCD., Mss. II, p. 76;
A.;ent., pag. 76.
*
Ce intrd in gura lupului nu se mai péte sc6te.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, '147.
H. D. ENESCU, inv. c. Zantoslea, J..
Dorohoi.

Ce s'a dus pe gdt de lup nu 9nui vede sóre.

L BINESCU, prof. J. &mum.
Ce a rnancat lupul e bun nidncat.
A. PETRESCr, Curtea-de-Argeb
Arge;.
Adicd ceea ce lea cel mal mare d6 la cel mast mic anevoYe s6
mal dä inapol (GoLEscu).
Cu tAte acestea Anton Pann., I, p. 24, ne spune cä, daca scil
cum sd te porg, mágulind patimile Canenilor, nbucatica chiar din.
gura lupultiT poi ä o scoff..

2029 Din gura lupului anevoie scqi intreg.

A.PANN, Edit. 19Q9, p. 149; III,
121. 111NT ESCU, 96P. ISPIRESCII,
Rev, Ist., HI, 161.
Acela inteles ca num6rul 2028.
Ex, X1'.ouu at6tACCTC4.
Prov. Elin.
Ex ore lupi. 2)
Prov. Lat.
1) Din gura lupula

dacoromanica.ro
524 PROVERBELE FtomRsrLoR

Detkommer ei uskadt af Ulus Mund, som i KommO.

Prov. Danes.

_2030 A scdte din gura lupului.

BA ONZI, p. 47.
A savir0 o faptä Inseronata, grea de indeplinit.

2031 Lupul ori-ce gäsesce inghite.

loan. GOLESCU, Mss. JI, Asem.,
pag. 76.
Adica cel 'aeon].

.2032 Lupul din numér mdn'anca.

loan. GOLESCU, Mas., II, p. 42.

Lupul mándncä 0, din oile numgrate.

A. PA, Edit. 1889, p. 134; II,
87. lliNTEnu, 95. LAIMAN
MAXIM, 11, 201. AL. ALMITRESCU,
gag. 119.

Lupul tridnet i oile nurarate.

LAURIAN *MAXI/4,11,p. 227.
Adieä eel hrapitori nu pazesee met o orinduklä (Gouscu). De
-omul räpitor nu te poli apérà in de ajuns, niel o supraveghere
_nu'l va birul i orI-eät vet fi ca bagare de sémä tot vei rérninea
päguba0
Hic tantum Boreoc curamus frigora, quantum
Aut numerum lupus, aut torrentia (lamina ripas.
VIRGILIO, Egl. VII, v. 51.

Brebis comptées le loup les mange.

Prov. Franc.
Der Wolf frisst auch die gezdhlten Schafe. 2)
Prov. Germ.
Tekur úlfur af tOldum sauoum. 3)
Prov. Island.
Ovelta contada lo llob se la menja. 4)
Prov. Catal.

Nu ese tnt nevattimat din gura lupulul, ce a intr, t acolo.

Lupul mananca i din olio numer.te.
2)Lapul apuca din oile numerate.
via numeruta lupul o maniocs.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 525

2032 5 Lupii nu se mänânci intre dinsii.

Maior P. BUIMTEANU, J. Ilfov.
CO rei, ceI de o panuit se ocrotesc unul pe altul.

2033 Niel lupul pre bälaia, nici /Alga pre lup.

NEGRUZ7I, 1, p. 249.
Ne invala a fug' de intrigi §i de eel' MY.

2034 Vino, lupe, de zn'é m'anânca de (a) gata.

A. PANN, 1H, p. 22.-11INTEscu, 95_
vice cel desnadejduit ; se maI dice t4i. de acel care so dà singur
pe mana vrajmnulul.

2035 Te mdn&ncä lupul.

Se dice copiilor neastimp6ra:I pentru a-I linisti.
Acest obicelli este Otte vechiiì i se gäsesce la multe popóre.
Dina speriati copii cu Lanzia, o regina din. Libya, care dup&
ce V pIerduse -tort copiff daduse poruneä ca sa se ucidä to:I prunciI
din regatul el. La Roma era un 6re-care 31anducus care Jima.
acelas MI. La FrancesI Croque-Illitaine, poeecla ce se dase unul
bid ministru al Regeliff Loui3-1e-Débonnaire, a Mmas pan& as-
ta-dI gogori:a copiilor.
O veckte fabulä pe ca e a versificaeo i La Fontaine, Le Loup
la mère et l'enfant, no da origina acestei 4ie6t011.
LUPUL B %RVSI PRUNCUL
Lupul flImand, umbla in dice si in colea cruiliind ce-va metneare, Aü ve-
nit in marginea satuluT. itiaintea umi case, mile au,lea pre un prune plingénd,_
pi pre bètrdna spdrtindu'l de nu va Vicea, si nu va sa se-
culce, si sil d6rtnI, indara it va dci sal nicinance. LupulauJind
merpme
acdsta, astepta Cu mare dorire nu cutn-va va face baba aceea. Pruncul se
mangtile td Weal de a mat pFnge, i intrebli pre betranrt, d'di va da lupuluL
dull ea au Jis: B.i nu te teme sufletul meti, cd daca va v ni 1(111(11,11 vom,.
impunge cu frip,area cea m ire de ffer, care st.1 dupii usl. Aluncea luitul au-
dind acdsta, se int.irse inapoi fugiiel,si gandind iutru sine, hell hell babele
Mira acest sat miele vorbts i allele_gaudesc.
TICHINDEAL, Fab., p. 43.

2036 Fiei un lup mancat d'o ene

A. PANN, H, p. 70.IiniTzscu, 95-
P. lstuftEscu, Bev. Ist., 111, 3 2,

Mal fie §i un lup mdncat de oti, nu lac oile-

de lup.
LAIIRIAN 86 MAXIM, II. p. 55%
Se dice cand cel mal mic birue pre unul maI puternic.

dacoromanica.ro
-526 PROVERBELE ROMANILOR

2037 Luplu (lupul) pe dimandate nu Inda. 4)

D. A. MILESCU, Gopee, Macedonia.
Cand dorim Ore-ce nu trebue sä asteptam, cu n'ancle in sin,
ca sä ni se dea, i sä luAm de pildA pre lup, care rapesce, t'Ara a
mal, ce '1 este de trebuinlä.

2038 Und va si avegli luplu (lupul) pästrämällu.

D. A. MILF.scu, Gope#, Macedonia.
Se çlice cand cine-va n'are niel o speran:a de a reuti inteo
afacere, corespunde românesculuI: a incredinA lupuluI Ola.

2039 Lupii marâncä !usen 3)

FR. MIRLOSICII, Rum. Unter. I, 12.
Adica ceI rAT nu pot trAl impreunä.
Un proverb italienesc dice: / luvi magna sui.4)

2040 A inchide lupul in staulul oilor.

LAURIAN MAXIM, Il, p. 201.
A pune, a las& pre cine-va la un loo, tuteo slujba unde tr pu-
tea face mult raii.

2041 A se arunca in gura lupilor.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 201.
A se expune la o primejdie sigurii.
Se jeler dans la gueule da loup.

2042 A 'O face partea lupulm.

Ved! Leu.
Are acela inteles ca la numärul 1971, qi este adevärata forma
romänésca a acestel4icätorl.

2043 A urla lupii In casa cui-va.

BARONZI, p. 44.
Adica a A iinelat de nevéstä.
Natura lasciva a lupuluI a dat nascere in mal multe limbI, la o
serie intrégä de dicätorl sud proverbe carI se invirlesc imprejurul
.acesteI id.ei.

1) Lupul pe cerute nu milnAncit.

CAnd va ptizI lupul pastruma.
Lupil se mananca futre dinoiT.
4) idein.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 527

Veçll in Fleury de Bellingen, Etymologie des proverbes fran-

vais, pag. 178 çlicerea : danser le branle du loup.
Die a vu le loap, se ¡lice de o fatä care Plerdut fetia, etc.

2044 *A finé lupul de urechie.

LAIIRIAN MtXIM,II, p. 201.FR.
DAmt, II, 296. Peed C. BUNCIK-
TIANU, inv. c. Cosovét, J. Mehedinft.
I. IonauLEscu, inv. e. Baia-de-
J. Mehedtnti.
A fi intr'o posilie faka, grea i primejdiésä. cacI daca iii p lup
de ureehI nu 'I pop face niel un reti, niel sä daY drumul cad te
'Ate inhata dinsul. Vorba RominuluI set dar nu me lasei
Se çliceunuI om slab cave vrea a se opune unuI mal tare : te-ai
apucat tu a il lupul de urechi. I. IORGULESCU.
Regele Solomon dice in Proverbele sale : Acel care treand pe
ang& nisce órneni se amestecd intr'o cértit care Int privesce
se asémetnä Cu acel care prinde cetnele de urechi, XXVI, p. 17.
Auribus lenco lupum.
TERENTICS, Phornti0.

Trav &um+ Exto Tbv ).6v.ov. 2)

Prov. Elin.

2045 Lupit sd in dupd at i corbil dupd hoit.

Lumea Bustrata, An. II, p. 695.
Arata näravurile firescI.

2046 A umbli ca Iupii pe langd oi.

M. CANIAN, J. 14i.
Pentru a braid, a face rdu.

2047 A sedd ca lupu 'n respantie.

A. PARR, III, p. 5.-1In4TEscu, 96.
Se ¡lice de acel care sta la panda a§teptand o prad'I, vre un folos.

2048 A se duce pe gat de lup.

M. CARIAN, J. /agi.

A se duce ca pe gura lupului.

L CREArzalt, Pov., p. 44; At/tint.,
114-115.
A disparea repede cu totul, a fi pIerdut Cu desävir§ire.
lupul de ureehi.
2) Meru.

dacoromanica.ro
528 PROVEPBELE ROMANILOR

uNe-am calicit Cu desavliTire : Amrt, ba oite, ba stupt, ha cal i bol s'atI dus
ca pe gura Lapidus. I. CHEA.NOÀ, Antint., p. 114-115.
Ble¡a boioril met s'ait das ea pe gura Vr'o dihanie a lint peste
ELtl-atn dat eu smgur cu maim mea, b5ditA.I. CREANOL, Pou, 44.

2049 A da pe gurä de lup.

Da Ec. &NNE, Bdrlad, J. Tutova.
A matich repede, cu lacomie a lupul.

2050 *A apucd ca lupul.

D. P. HXnÊU, Etymologicum Mag-
num, p. 139g. ION AL Lut Sums.,
Poo., 9. Fa. DA.mt, I, 84.

Imbued ca lupul.
I. 13kNEscu, prof. J. Roman.

Inghite ca lupul.
GOLESCII, Mas. II, Awn, 23.

A imbucet lupesce.
P. ISPIRESCO, Leg., p. in
Acelal Inteles ca num6rul 2049.

2051 A se bate lupii la gura cui-va.

BA50N71, pag. 45. F. IsPinEsco',.
Leg, p. 210.

Pare c4 se Wealt do lupt la gura LILL

Imbued de pare al se bat lupii la gura tut.
77.
IIINTASCU, p.
A ranch repede, cu lacomie.

2052 A avé fònaea lupului.

LAIIRL&N MAXUS, LI, p. 201.
*-
A fi [la mdnd ca lupul.
L I3INESCII, prof. J. Roman.
A fi lihnit de fónae.
Etre affanze comme un loup.

2053 A vré sä sc60 (61a) din gura lupului.

LAURIANk MAXIM, II, p.559.

Vrel, sti scoti 6Ia din gura lupului.

LAIIRIAN Kum, II, p. 313.

dacoromanica.ro
 DESFIJE ANIMALE 529

A vroi, a incercà un lucra peste putinfä.

Latinul Oicea : eripere agnum lupo. 1)
*
2054 A scéte din gura lupului.
B1R0NZI, p. 47.
A savIr0 o Intreprindere grea, o fapt5. care Ore& peste putinrá.

2055 A se barac& cu florelnic cojoc lupesc.

Zn.oT RohLINut, Revista Istoeicii,
An. III, f. 1.

A fi imbnicat in piele de lup.

D. TICHINDEAL, p. 10.
A se ardti maI réd de e« este pentru a infricosà.

2056 Lupul imbräcat in piele de Cae.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 42.
*
Lup imbracat in pide (pele) de 6ie.
A. PANN, Edit. 1889, p. 88; III
65. D. TICHINDEAL, p. 10.M. CA-
NIAN, 3. lar..
*
Lup in pide de 6ie.
HtNTEscu, pag. 95. Da E. E.
MAWR, p. 8.

Lup cu pide de 6ie.

LAZAR .ITNISA.NII, &N'UU., p.346.

Lup sub cojoc de die.

D. CANTEMIR, Descr. Moid., p. 283.
S6 dice pentru ce! Ntarniel 11 vicien! (Gouscu).
ttPapista§d1 ascund chipul lar cel de lup sub cojoc de 151.8.»DIM. CANTEMIR.
In Evanghelil citim : Cari vin la voi in vestminte de oi, darií
pe din launtru sunt lupi retpitori... MATEDY, VII, p. 16.

Ulfhjerta aljes ofta under fetrpelsen. 2)

Prov. Sved.
Agneou defouero et loup dedins. 3)
Prov. Prov.

') A rapl rulelul de la lup.

2) Iniina de lup se aseunde adese-orl sub blana de 61e1
I) Miel (pe) din gel% el lup Inituntru.
34

dacoromanica.ro
530 PROVERBELE ROMINILOR

2057 A sap& ca din gura lupului.

PANN, II, 29.-11111mm 170.
Fa. DAME, 11,89 & 296. P.IsPruEscu,
Rev. let., I, p. 233,
Ve41 Cdne, Coda.
A scdpà de o mare primejdie qi cu mare greutate.

2058 De cand se luati de gat lupii i

P. ISPIRESCU, Leg, p. 1.
Adicä de demult.

2059 De cänd lupul era catel, qi se juca de-a baba-Orba Cu

P. IsPinitscu, Rev, Ist, III, p. 156.

De eänd era lupul eel tel.

1. ARBORE, J. Buzgil.

De mind era lupul ctitel §i meigaru/ vitel.

AL. MARTINIAN, J. Ilfov.
Adica de demult.

2060 De and lupit albi.

P. Inapt 6, Etym. Magn., 705.
L CREANGI, Pov., p. 23.
Adicä de demult.
aD'apol nu will cA mituaa'l mórta, de ednd lapis albs,i s'a fAcut óle i ur-
&me, sérmana?, I. CREANGI.

2061 La luplu alb.

MIHAIL G. BOJADSCHI, p. 150.
AdicA nid-odat4.
«In lu comparad? La luplu alb.0

2062 Pe and lupu cu oile In staul se mice' si =bud.'

cu impératii i craii la masa verde ospéta.
Cony. Liter., IX, p. 485,
Adid de demult.

2063 A fi lup btstran.

FILIMON, p. 62. LAIIRIAN &MA-
XIM, II, 201. P. Isinasscu, .Rev.
Ist.,III, 379.
Om r611 din fire; car6 a mal dobiudit ci o mare experienta.

dacoromanica.ro
 DESPRE AN1MALE 531

2064 A se stringe ca lupil la holt.

AL. MARTIN1AN, J. 11(0v.
Se dice despre acei earl alerga la un c4tig, §i In deob§te la im-
partirea und monteniri.
*
2065 Are véd. de lup i aud de vulpe.
A. PAYN, HI, pag. 2. HINTE-
scu, 199.
Vecp Vulpe.
Adice vede bine i ande bine. Anton Penn, aplica aceste cu-
vinte c,eluI zavistnic.
*
.2066 A aye ureclu de lup.
Preot, C. BUNGETTANU, inv. c. Co-
sovèl, J. Mehedinf "1. I. IORODLE-
SOU, inv. c. Bata-de -Ararad , J.
Mehedinfi.
10 A audi bine. C. BuNGETIANu.
20 A fi de.,tept, atent, cu bagare de sémá.I. IORGULESCU.
Lupul nu ulma, Ins aude bine, de uncle se trage i numele de
4 N'audep care i se de in basme.
Uuu N'aude
N'a vede,
Na greul Ornintulul,
Si usorul vintulul,
CAtelusil mel,
piere sapinul.
P. ISPIRES01.1, Leg., p. 338.
l?ice Copilul vécluvei chemând lupul, vulpea, ursul i Iepurele
ajutor.

MA_GAR
Veo Armòsar, Bo* Cat, Catkr, Led
Lup, Mince, Mort, Orz, Poro, &a,Tarlu
Tinfar, Vorba.
2067 Urechi lungi, semn de mägar.
IORD. GOLESCII, Mes. U, p. 14.

Pe mojic eunosei dupet °chi

Ca pe ma' gar dupet urechi.
A. PANN, III, p. 39. Hoptscu,
p. 110.
Se dice pentru ceI ce se ctmosc dupa 6re-ce semne (GoLEscu).
Cu t6te aceste Svedesul are i el clreptate cand slice : Icka cd/a
clsnor la langa &on, : Top magaril n'ad urechI June.

dacoromanica.ro
 532 PROVERBELE ROMINILOR

2068 *Blägar s'a dus, migar s'a tutors.

Da E. B. MAWR, p. 32.
Veil! Boil.
Se 4ice despre acei cari n.0 au sciut sä se folosésca de Invèfil-
tura care li s'a dat.

2069 Mai bine un magar care te pérti, de cit un cal care

te träntesce.
I. G. VALENTINRANII, 44.
Mal bine o slujbä midi si sigurä, de cat una mare pe care o pop.
pierde.

2070 De ce mull bietul taici

8i nu trai draqa maica,
Sä vacyd migar cum sbära,
Ca o pasére usdra 1
A. PANN, I p. 93.

De traid tata veded 0, el magar sburdnd.

I. FUNDESCU, Basme, p. 159.
Se slice In bataie de joc acelor earl regretä lipsa altora la o In-
timplare curiósä si neobicinuita.
Reproducem dupa A. Pann, Sava care a dat nascere acesteT
diceri.
POVESTEA vOmul
Un nerod odinióra,
Cu mintea lul cea us6r5,
Se sc615 Isl lea magarul,
B pune 'n spate samarul,
S'arund 'ndatA pe dinsul,
DA Cu nuTaoa Intr'insul,
Si plecA cAtre pAdure
In mad cu o s6cure,
Ce-va lemne (ca) sA dob6re
Din copad, crAngl uscAcióre.
Intbnpländu-se ca pfidurea sa fie pe un deal mare la pólele cl-
ruta spumega un ril adInc, Vote cracile si tofT copacii pe care 1
-Lila figantil dideali In vale si le ILIA apa. Se Invirtesce, se gän.descer
el ce sä. facä.
Si luAnd funia indati
Cea de la samar legatA,
Mal lea *Agri', brill sc6te,
Légl una d'alta Vote,
Face o funielungA
Mal departe sA ajungi
Apol urcA dobitocul

dacoromanica.ro
 DESPRE INIMALE 533

Uncle erà mal sus local,

ApucA, funja 'nneldA
De samaru'l despre c6c1A :
D'acolo 'n copaclfi sè sue,
VrAnd pe voleal sal. supue,
Tapan de vIrfu'l o légA,
face o faptI 'ntrégii.
In urma se scobbra ,sí incepe a taia copacul care dupa multi
trudá se pornesce spre AO r6diand In aer magard legat de
Abasul, el aruna peste vale.
lar el privind la 'nlltime
MAgaru 'n sbor cu Mime,
CAlu IndatA pe vine
Incepii sI se 'ncbine,
VicAnd : ce minune mare!
Din cele in lume rare I
De ce muri. Metal taicd
$i nu trdi draga mated
Sa varld mdgar cum sb6rd
Ca o pasgre u46ra 1
Ierl de muream, Deomne bune,
Nu vedeam as tA minune.

2071 Pe magar and él poftesce la nuntä sl '1 cinstesce,

on lemne trebuesce, orI apd lipsesce.
IoRo. GOLESCUI, MIS. It, p. 57.

Pe magar la nuntà cänd il poftesce,

Acolo ori lemne, ori ape'', lipsesce.
A. PANN, I, p. 94. HMS:SW, 97.
Velf Nunta.
Adica p6 ce l mid, cand el portesc la adunarI ca sä slujasc.a, lar
-nu ca sil se inveselésca. (GoLEscu).
Ved! A. Penn, Povestea Vorbil, I, pag. 86.
Asne convié ci nope.es eau ou boys y doibt aporter.
Anthologie des Prov. Mss. XVe
Sidcle.

Atan ruft den Esel nicht nach Hofe, den dass er Set cica
t rage. 4)
Prov. Gernt,.
Quannu a /i nozzi Pasinu è invitatu,
Pri purtari acqua o ligna é lu se) lu sò 'nvitu. 2)
Prov. Sidi.

') Magarul nu a6 chfam3 la curte, de cat ca se p6rte sad.

2) Gaud la 'mina magarul e poftrt, pentru a duce apit sea letnne e poftit acolo.

dacoromanica.ro
 534 PROVERBELE ROMLNILOR

2072 Gumarlu la nuntä nu se chama. i)

D. A. M1LESCU, Gope;i, Maeedonia,
Cd mid la petreeeri.

2073 6i megarul e betren, dar il incalecä copiii.

A. PANN, Edit. 1889, p. 171; III.
155. HINTESCU, 97.

metgarul e betrán, eii incalecet copiii.

I. G. VALENTINENU, p. 34.
S6 dice despre cei betranl i prosti.

2074 Cine 'main& megarul,

sufere i ndravul.
A. PAN, Edit. 1889, p. 106;
114. HINTESCU, 97.

Cine 'ncalecá pe meigar sa'i suferebeginele.

Ion». GOLESCU, M88 H, p. 115.

Cine incalica magarul sa'f. sufere gi náravul.

S. T. GROSSMANN, Dict. Germ.,
pag. 250.
Vefg CaL.
Adici sa suferim eusururile celor prostI, dud cu ei ne slujim
(Gouscu).
Anton Pann aplica acest proverb femeilor adaogand ea; cine
cautei nevéstä [ara cusur, ne insurat remcine.

2075 Pé magar sä incarm dupa a lm putere, dace nu

vei se te incarm tu in locul
IORD. GOLESCU, MS8. If, p. 112.
Vedl Dobitoc.
Adicä pe sluga dupa a luT putere, daca nu vei sá te slujesel
singur tu in locul lu (GoLescul.
La satire mime abast 2)
)(Me Sidcle.

2076 6i migarul supérare nu put,ine are, and p6rtä asu-

pra lui mult piste puterea lui.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 98.
Se dice pentiu noróde, and se impovaréza piae putinta lor
(Gousco).
Mitgarul la aunt& uu se chIamil.
2) Sur-somme surcharge.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 535

2077 1Vidgarul and te luyeses, sä fugi i sä-I mullumesci,

cä mai aqtigat eqti.
IORIL GOLESCU, Mss. 1.1, p. 108.

Cänd te calcol un md gar treci inainte.

1. G. VALENTINEANU, p. 10.
Adica sä fugim de ce! pro01, cánd ne necinstesc, La sä nu ne
inttfi (GoLEscu).

2078 Pe mägarul unde '1 legi acolo rémáne.

ION VIURESCU, Mcicin, J. Tulcect.

E prost ca un Tnei gar, unde'l legd acolo remdne.

D. TICHINDEAL, Fab., p. 325.
Se I;Ikce despre cel prost.

2079 8'a legat mägarul.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 96.
HELIADE-RXDULESCU, Bib. port. Lxy,
pag. 105.
Ve0 Sanar.
Adica clobändit stare (GOLEsCII).
dCatA numal ad r lege 17441 garla, d'a-l-alle ce 'I mal pas4.1 HELIADE-
RIDULESCU.

2080 Mägarul ara

Pentru alil povarä.
A. PANN, UI, p. 92HINTEscu, 97.
Despre cei carT muncesoin folosul ahora.

2081 Pentru umbra magarului.

IORD. GOLESCU, Mss. H, p. 52.

Se cértd pe umbra rnd garului,

IORD. GOLESCU, Mss. U, p. 66.
Adica pentru lucruit de nimic, ca ce! ce se cera cine se §édä
la umbra mägarulul sa sé adäposteze, stäpAnul mägarului sail ce
l'a luat Cu chirie (p. 52); se dice pentru ce'l ce se sfädesc pentru
lucrar! de nimic (p. 66). TORO. GOLESCU.
Trip 6vcu cnaccç. I)
Prov. Elin.
Rizari de lana caprinii. 2)
Prov. Lat.
Asupra umbrel mdEarului.
2) A se cenit pentru Urna capret

dacoromanica.ro
536 PROVERBIO E ROM/NFLOR

O micA istoriérti pre care Demosthene a povestieo Athenianilor

a dat nascere acesteI çlicerY care de la Elinl a trecut la nol sub
forma arétata de Iordache Goleseu.
UMBRA MiGARULCII
aDemosthene pled& pentru un om care, fiind datl natura crime! pentru care
era urrnArit, putea sA fie osAndit la meirte. VAlénd a judecAtoril nu '1 asculti,
10 Intrerupe apérarea i ¡pee:
«Un cAlAtor mergea de la Athena la Megara calare pe un mAgar ce '1 Inchi-
riase. Pe la amiadA, doborit de cAldura cea mare, se dA jos de pe dobitoc 0 se
culd ca sl se mal rAcoréscA la umbra lui. Stil panul mAgarului, care '1 insotii,
4ice cA locul i se cuvine lul, cAci inchiriase mAgarul, InsA nu pi umbra aces-
tuia. Cérta se mAresce, se bat 0 In urml aldrgA la judecatA.»
In acest moment Demosthene tace. Athenianii a cAror curiositate era atitati,
II intrébA ce hotArire au dat judecAtoril.
«Val vouè, le rèspunse oratorul, ascultati cu rivnA povestirea unei cérte
asupra umbres untri agar, 9i nu vA ingrijitl de o causA in care vida unul
om este In joc.»
Veçll Cost. dill GolescI, pag. 139.

2082 Skin pe mägar, 0 cauta magarul.

C. NICGRUZZI, I, p. 248. FR. DAME,
III, 7.
Veill Nan.
Sé çlice despre cel zapaciti, uttii, buIrnacI de cap. A. se vedé
la euvIntul Nan, sn6v4 privit6rä la acest proverb.
// cherche son Cane et il est monté dessus.
Prov. Franc.

2083 S'a marit magarul, s'a micprat samarul.

limn. Goutscu, Mu. II, p. 63.
Sé çlice pentru copiil eAnd crese 91 rémAu hainele scurte (Go-
LEscu).

2084 Mägar färä samar nici cum se 'Ate.

MR». GOLESCU, M88. U, p. 46.
Adid eel miel fArA impiléla (Gouscu).

2085 Skin 0 el Intre

Ca mägarul intre
A, PANN, I, p. 98.IIINTE.scu, 174.

*E ca nepotul Mitro politului intre ol.

GR. .11PEscu, Riur. Ora., p. 290.
Sé (lice despre eel neroçli cari tac si nu seit cum sl se Ode In-
tr'o adunare.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 537

Ein Esel unter den Affen.1)

Prov. Germ.
Asinus inter simias fapes).2)
Prov. Lat.

2086 Mégarul din cerb lesne se' cun6sce din sériturile

piste munti.
IORD. GOLESCU, Mss. JI, p. 46.
Adica eel pri*I din cel lavelag, din isprävile lor (Gouscu).
Qui este äne et veut are eerf se connait au saut du
fossé.
Prov. Franc.

2087 6i magarul cdte-odata

Binisor si el sé pértä.
A. PANN, I, p. 94.HINTEsco, 97.
Ca 0 omul pros L.

2088 Blägarul cdnd bolesce, atunci numal null muncesce.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 46.
Adica robul (Goixscu).

2089 I 6i magarul se vinde tot in oborul armäsarilor.

A. PA, Edit., 1889, p. 102.
Metgarul se vinde tot in oborul armeisarilor.
A. PANN, II, 117.HINTEsca, 97.
CeI pro0I si ceI bun! tot la un loo se gäsesc.
A se vedé In Dim. Tichindeal, Fab. Catära sau Mäsga in-
-grapta, pag. 160 precum §i Inveptura care tirmézA.

2090 La fin mai mult dé at la aur poftesce mégarul.

IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 39.
Seçlice pentru cei printI, ca cele mal preste le plac dupä firea
lor (Goi.Escu).
Asinus stramenta mavult quam aurum.
Prov. Lat.

2091 Mégarul de dar nu se cauta pe din'.

A. PANN, Ed. 1889, p. 146 ; III, 118.

i) Un mitgar printre malinute.

2) Mager Intro malakute (albino).

dacoromanica.ro
538 PROVERRELE ROmINILOR

Veig Cal.
Darul nu se cercetéza de ce pret esto si orl cat de mic ar fi tre-
bue primit cu multumire.

2092 Cend vorbesci de megar mci magarul nu 'I departe.

I. ARBORE, J. Buztai.

Cänd vorbesci de mägar, mägaru/ sbiéra' la ura.

Ve0 Lup.
Se dice cand ere-cine se ivesce pe neasteptate cand se vorbesce-
de dinsul.

2093 Cend se Oa megarii vremea se stria

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 35. --
P. Ismescu, Rev. Ist.,1, 458.
Card joc (jécei) magarit 'mpreunei
Se stria vremea cea bun&
A. PANN, III, p. 8. Himescu, 96.
Adicä cand ceT marT se poticuesc, téte impotriva ne vine (Go-
LEscu).
Se mai dice si cand se joc impreuna erneuT 1.611 crescug saù mo-
jici din a caror glume se pot nasce certurT. In fine mal are un in-
teles curat meteorologic.

2094 Se jeca magarii.

IORD. GOLESCU, MSS. II p. 65.

S6 incurci mdgarii.
A. PETRESCU, Curtea-de-Argef J.
Nos.
S6 slice cand se jeca emeniT marl ca nisce copil, Insemnand
se strica vi emea (Gouscu).

2095 Departe de magarul ce are narav sa dea din picere.

IORD. GOLESCU, MSS. II, P. 94
Adica de cel ce supérä pe top (Gouscu).

2096 Cine-va. Gaud locuesce

Cu megarul cel trandav,
On per din (de) el se lipesce,
Ori ca vre un alt narav.
A.. PAtiN, I, p. 60. IiitInca, 97.
IDEN, Calm& Rom., 1892.
Ve01 Cane.
Cine se amesteca printre ceT reT capeta rele deprinderI.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANOIALE 539-

Qui compaignie a saige tient

Per raison plus saige devient,
Et qui de fole amour s'asamble
Per raison le fol resamble.
Prom aux Philosophes , Mss.,
XIIIe Siècle.

2097 CAA dé mult sé impodobesci cu aur ì cu argint pé-

cel mai frumos mägar, tot mdgar sé socotesce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 36.
Velp Malmuyi, Tour.
Sé dice pentru ce l protI la minte ce sé falese in zadar &Ind sé-
impodobese (Gouscu).
Un tine paré ne laisse pa,s que de braire.
Le frein doré ne rend pas le cheval meilleur.
Golden Gebiss macht's Pferd nicht besser. 1)
Prov. Germ.

2098 Ca rafturile de aur in capul mégarului.

DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p. 235..
Se dice pentru cele nepotrivite.
oiVorciva nu In vreme si la local s66, ca rafturile de aur In capul mdga-
rutus se prindea. D. C&NTEMIR.

2099 Pe magar cét impodobesci,

Armisar tot nu poVi si'l numesci.
A. PANN,III, p. 39.IIINTEscu,
Ca de ném prost sa4 fat% de inteligent4 in zadar se dat de-
nobilI sau 6menT deqtepri, cad urmele II arata ceea ce sun.t.
CATARA Se MIZGA iNGR4ATA
lin orn au vrut sA vincIA o Mazg5, i pentru ea sa o vinda cu bun pret, o
hränl cu orz sà se Ingrase. Acésti card s'au hranit bine i s'au ingrasat s'ati
falosit gala, cat ad dis stapanulur sa o villa in Ice de cal, adaogand : eä
ski nu au fog ma,gar, ci hag (cal turcesc), Asa daca in vremea tirgulul nu
ad dus'o uncle se vindea mazgele, ci unde cail ceI bunl. Acolo Incale cand'o un
cumparator,si incepand a se intrece cu cailde loe, despre o parte pentru grasime,
despre alta parte fiind-ca era mazgä, incepit a r6n2d nea inapol O impung cu
pintenil, o bat ea bicele, o silesc preste masura BA alerge. Atuncea abla rasa-
fland dise : Me rog, nu maI claret1 mal mult, niel ma silitl, ca nu mal pot ;
Apol au spus drept a este mazga, si de ce ném este. Numal aeasta e falosia
mandria mea, carea era sa-mi Wilco viép.
TIcurNDRAL, Pab. p. 160.

Frlul de aur nu face calul ma! bun.

dacoromanica.ro
-540 PROVERBELE ROMiNILOR

2100 Nu ride dé lagar ca vine vremea sa incaleci pa el.

IORD. GOLESCII, MS8.11, p. 110.

Set nu ridi de ?migar cum-va,

Cet p6te íl incaleci cdnd-va.
A. PANN, I, p. 5. HINTEscu, 97.
Adica sä n.0 ne batem joc de ceI maY miel, ca vine vremea sé
-avem trebuinlä dé eI (Gotsscu).

_2101 Gumarlu si scie pahnia 4).

D. DAN, Nevesca, Macedonia.
META COSTANDIN, Molovigte, Mace-
donia. D. A. MILESCILI, Gopegi, Ma-
cedonia.
Se slice când cine-va ta cunésee positia socialä, si se a*ésla
-unde i se cuvine, t'aré se aibé nevol'e de a fi poftit de a l!iT.
Macedo-Românii povestesc o mica istorihrd privitáre la acest
proverb.
POVESTE
In vremea slujbel, l'Ara odatá In catedrala grec6sc.1 din Constantinopol un
om modest Imbracat care inaintézá §i se aséli M'A s(iiéll lingl strana cea
mare. EpitropiI bisericet,oi cel mal marl dtntre Grecl, se inirA de Mata indrAz-
nélA, i necunoscAndu-1 nimene, se trimete unul din slujitoril bisericeI ca
_poftésca- la un loc de mal mica cinste. Necunoscutul InsA, rèspunde trimisu-
lul Grecilor : gum Triu i scie ~tia, st rdmine loculut Cind trece mal
tárliu preotul dinsulsceite din buzunar un pumn de lire ei '1 arana lntreg
discul caro i se presintl. Greca miratt de bogAtia s't thrnicia cre#tinulul ne-
cunoscut, Aman convin$ cA trebue si fie vre-un strAin de mare neam. Dar
mal in urma se gil cl nu era de cat un Román-Niacedonian bog,at e't mAndru
to/I compatriotil lul.

2102 Mägarlu nu sciiiipica de uréc7ie 2).

N. ST. Nijopole, Macedonia
Sé dice de omul care nu face cas de un lucru care nu'l pite
vatamh infra nfinica.

_2103 Pie-care migar cu povara lui.

IIiNTEscu, p. 96.
Adica fie-care cu greutdtile sale.

2104 Glasu lu asiru nu magre en ceru.

FR. MIKLOSICII, I, p. 8.

MAgarul t-st eundsee (sme) leslele.

2) Magarul nu achl6pdttl de ureehnt.
(»astil mAgarulut (asimila» nu merge (se aude) in cal..

dacoromanica.ro
 MESPRE ANIMALI: 54t

Sberetura magarului (asinului) nu se aude

in cer.
KAROLY Acs, p. 80.
Vedl Cane.
Bidelile saú plangerile celor midi nu ajung pana le urechile
lor marI.

2105 Ce scie mägarul, ce e cântarea privighet6rel.

D. PC.HINDEAL, p.(68.
Sé dice despre acei earl nu pot judeca 6re-ce.
Un asne n'entend rien en musique.
Prov. commons, XVB Sidele.
Chante a un batidet, il te (era des pets.
'Ova; Xépag. 4)
Prov. Elin.
Asinus ad tyram. 2)
Prov. Lat.
Tichindeal i Donid au tratat acelas, subject. Reproducem bu-
cAtile ambilor fabulistl.
PRIVIGHETáREA, CUCUL I ASiNLTL.

In primivarA Privighetérea dup5 obiceItil el cAnta. IIlise Cucul : vrel sd ne

rdralipim cA eu cant mal formos de cat tine? De vrel, haldel InsA care ne
va 11 judecAtor 9 EtA, rdspunse Cucul, acela ce pasce acolò; ve4I cat li sunt
urechilel Apol IncepurA a c.inta inaintea Asinulul, care asculta cu urechile rd-
dicate. InsA ce scie magarul, ce e ccintarea privighet6reil El vise a mal
forums cAnti Cucul, pi apa au plerdut privigheteorea rernAgagul; lar pAstorul
ab mfingaiat-o dicdnd : Nu te rupini, prea utbitA priveghit6re, cA pentru tine
este mal mare cinstea, cA mAgarulul nu i se pare de cantarea ta, pi nu 'I place WI.
TYCHINDEM Fab, p. 168.

MAGARUL I PRIVIGHETOREA.
MAgarul a vdlut pe o privighet6re
aPrietino, l-au qis, md rog sA Ind ascultl.
aEd tot am audit o vorlig, de la multi,
aCti tu Intru cAntArI eptl mepteri/A. mare,
«Si AtA acum vréu
«De iscusintA ta si judec singur en.,
lar buna pAsärulca pornitA spre cAntare,
CAnd liniptit, abla
In sine ciripli,
CAnd tare perk
Mud glasu tremura,
Apol prin versurI nespus pdtrumidt6re,

i) Mitgarul (care asculta)

Idem.

dacoromanica.ro
.542 PRO VERRELE ROMANILOR

Intru a dragostel cel gingase plecare,

Pe amorasul sAA chemA,
Si rediu desfAtat, cAntarea I-63mA.
lar lumea ascultà
TAcei pi se mirk.
MAgarul Ins& de pAmint
S'au reamat cu fruntea,
Si-au rAcnit asa: «Tu versurl al plAcute,
Dar and al ascultA
oCucosu de la nol, mal bine al cAntA.D
Aceste auOind In suflet s'au jAgnit
Bleata privighef6rel
Si de alumi au contenit
Pentru rnagarl a sa cAntare.

DunmedeA tà ne ferésck
De judicata m5g,AréscA.
A. Doted, Fab, I, p. 51.

1(06 Pe mdgarul mai multora lupul 11 mäninca.

Calendar pe 1853, /41.
Vedl Cdne.
Cine are mulg stApAni nu se pricopsesce.
Comrnuniter negligitur quod communiter possidetur. i)
Prov. Lat.
Es geht dir wie dem Esel, der dreien Briidern diente. 2)
Prov. Germ.
Veins de la communauté est toujours le plus mal MM.
Prov. Franc.
Asno de muchos, lobos le comen.3)
Prov. Span.

2107 inalecat lards' mägarul.

limo. GOLESCU, Mes. II, p. 96.
dobandit lar41 ceea-ce a pIerdut, cum locul, slujba
.ce pTerduse (Gomscu).
*
/(08 Capul de mägar nu albesce nici-odata.
L G. VALENTINEANII, p. 43. Preotu
C. BCNGETIANU, COM. Cosov4, J. Me-
itedints.
Omul nesimtitor, nerodul nu se trece lesne, nu linkitrAttesce.

Nimenl nu Ingrijesee de lucrul stiipanit In devalmdee.

11 merge ea magdrulul, care slujea la treI fratI.
Pe mAgarul mal multor , 1001 H miingned

dacoromanica.ro
 DESPRID ANIMALE 543

2109 Carie spagla capu lu asiru, pljerde apa i savunu

(saifa). 1)
FR. MIKLOSICII, Rutn.Unter.,I,11.

Cine spalet capul met garului, in zadar pierdi

ostiniala i soponul.
Bertoldo apud GASTER, Lit. Pop.,
pag. 210.
Off-ce Tel face, prostul tot prost rémâne.

2110 Nagar imbräcat in piele de len.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 154.

E ca Ineigarul imbrticat in plele de left.

A. PETRESCU, Curtea-de-Argeh J.
Arge;.
Adica cel fricos i prost care vrea sa tréch de om mare si vitéz.
17e0 Dim. Tichindeal, p 111, Magarul in pielealeului3O Cost.
-din Golesci, p. 139.

2111 A fi slug& la magar.

Matior P. BuDirEANtr, J. Nos.
M. CANIAN, J.
Vedi Dirlaga, Sluga.
Magarul nu are nevoie de a fi ingrijit bine, seplat etc, nicT de
mincare alésa i regulata. De aci, prin extensiune, s'a tras bate-
lesul de : a nu avé de lucru, a fi slug lenesa saü présta.

2112 A shieri ca un magar.

A PO férte tare.
Braire comme des asnes que Von meine paistre.
Facétieuos Réveille-matin.

MAGARITA
2113 La mägärità bétrând, friü poleit.
ion). GOLESCO, Mss II, p. 38.
Se çlice pentru cele bétrane, cand prea mult sé gétesc la cap
(Goixscu).

Carate Rudd capul magarulut, pTerde apa §i sipunul.

dacoromanica.ro
544 PRO VERBELE ROMAN1LOR
_

MA1MUTA.
WO Bette, Copil, Frumusete.
2114 Maimuca e maimucd, macar de ar fi In mätase 0 in
aur imbrdcatä.
D. TiCHINDEAL, p. 1.11

Maimuta e tot maimuyi de iar fi sfatul aurit..

A. PANN, III, p.127.
Vedt _Wigan
Gel pros,ti sub orl-ce podeba si In ori ce stare tot prosti vor A-
mine si precum a it La Rochefoucauld : On n'est jamais si ri-
dicule par les qualités que l'on a que par celles que l'on affecte-
d'avoir.
A se vedé Dim. Tichindeal, pag. 110, Magarul carde au,
purtat pre Idol
PLOrptoç 6 Isítbncoç, xelv Xp6crea 1769 akolAcc. 4)
Prov. Elm.
Simia simia est, etiam si aurea gestet insignia. 2)
Prov. Lat.
A se vedé In Lucian o poveste privitbre la acébti slicere.

2115 Maimuta, ceea ce vede, aceea si face.

IORD. GOLESCU , MSS. 11, Asern.,.
Pg. 87-
Matmupi , ort-ce vede, aceea si ea face.
IORD. GOLESCU, MSS. 11, Ascot.,
pag. 87.
Despre ac,eii call se Yeafi dupa altil.

M .23.1. N Z
Vedi a Dd, Gustare, a Ride.
2116 Manzul, cand di lipsesce muma incepe a strigi.
IORD. GOLESCU, Ms& II, p. 46.
Adici norodul cirtesce, cand stapanul él lipsesce (Gouscu).
*L
2117 Mai bine il faced ma-sa un manz 0'1 manca lupii
(un lup).
L CREANGX, Arnint., p. 92. r.
BANESCU, prof. J. Roman.
Se dice despre eel pro§tt sat' f&ra de noroc.

4) MaTrnuta e matt:nu/A, chiar de or parta rafturt de aur.

4) Idem.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 545

2118 A lua niânz pre cine-va.

Da SOFIA MDEJDE, Nuv., p. 33.
Adicä tovarA§ nedespArlit.
aMama a is Atull de nol in casi i cl nu ne mal lea mánz.v S.
NIDFJDE.

2119 A se /ins mänz de cine-va.

A se tine de lume ca mänzul de iépet.
I. BLEESCII prof. J. Roman.

Te dupci, mine ca mänzul dupci (de) iépci.

A. PAWN, Edit. 1q89, p. 174.
L G. VALENTINEANIJ, p. 49.
Se Oce de aceI carI se tin nail), de cine-va.
*
2120 A umblà (bate) calea mAnzului.
Preot C. BUNGETYANO, inc. c. Co-
3(31'4, .1. Mehedinit. Da E. SEVA-
STOS, 103.
A umblä Incureat, MI% scop, de colo-colo, in zadar ea i mAnzul
care merge pe tanga 145. färä niel un spor.
cUmbli 'n c6ce umbla in colo, ha la cumdtru isla, ba la cumètru ceala,
de géba gebuti bate numat calea nadnzului pe la unul pe la altul, cA tog
erau la plug pi ninaene nu vroTa imprumute boil.) E. SE VASTOS.

MARTAN
2121 'Uncle nu's mârtani, sorecii
Hniptscr, p. 101.
veot Pisica.
CAM lipsese.e stkpinul saü cel mai mare, slugile saü cel micI
41 bat mendrele.

M G A.

2122 Pece mârtogi pot duce pe un armAsar ;

Zar un armäsar nu pète,
Ca sä le clucA pe téte.
A. PANN, III, p. J.

pece märtogi pot duce pe un armdsar.

flugEscu, p. 102.
35

dacoromanica.ro
546 PROVERBRLE ROMANILOR

Ve d't
Araiä puterea i r6dele toviräsieI i precum dice poetul :
Unde's dol puterea cresce
duprnanul nu sporesce.

mT Ve4i a se invirtt, Pista.

2123 Unde 'I meta se me vade
Sä 'i dall ceda sä re&
T. SPERANTII, prof. J. /a..
Se dice de aceI carI se fälesc dicénd, ca isérecile cel läudäros,
cá nu le e fricä de
*A
2124 Ce 'ase (ese) din mata Orem prinde.
C. NEGRUZZI, I, p. 248. N. GH.
IONESCII, fi». C. Mamornita, J. Do-
rohot. H. D. ENRSCII, inv. c. Za-
mostea, J. Dorohoi. V. FORESCU,
Folticent, J. Suotava.
Ce esa din mdlet ;6reci prinde.
Abecedar Ilustrat, p. 27.
Ce ese din mel ;i6reci metnetned.
FR. Denit, III, p.56.
Vaco Pisica.
Copia ati apucäturile näscètorilor lor, crescerea nu pite schimbit
firea omuluI.
Qui naquit chat court après les souris.
Esop povestesce intr'una din fabulele sale cä o mAtA care fu-
sese schimbata in femee, vAdénd intr'o §li un sdrece, uItA meta-
morfosa el si se repedi ca sal prinda.
Urmatérea legendä ne ¡ny* in ce anumite imprejw.lui s'a
näscut mata si ce menire are ea in lume.
POVESTEA MATE!

Evel, strana6pa mistra, ci-ci il venise o-dati gust si se dee in dragoste cu

Satana, care vepnic umbli pe acolo pi-pl fama traba pentru te mirl-ce. Adam
aftä despre faptele nevestel lul, dar ca omul papnic, tace. Ca si scape de Sa-
tana, s'apuca pi '$ face o corabie la marginea márel, ca si traca cu nevasta in
alta parte, pi apa pe tacute si desparta pe Eva de Satana.
Satana o priceput gandu lul Aclara pi ducandu-se la Eva, o intrebit.
Ce voopce si faca barbatu-tai de lucréza in una la scindurile cele '?
Nu sciu, raspunse Eva.
Intréba-1 numal de cat pi 'ml da de veste, ciel impotriva astri lucri el
apa de cu Mima.
Eva asculta sfatul Satanel, pi 1ntro-4i, pe cand gospodaril ospataa, Oise lul
Adam :
Ce al sä facl tu din scandurile celea la care lucrl de diminéta pi pana séra 7

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 547

Nu pot s5-11 spun, cd nici ed nu said ce °id sd fac din ele.

Diavolu veni a doua çi dupd rèspuns, insd Eva n'avii ce-1 spune.
Trehue sd afll numal de cät, cd alt-fel e rdii de nol, vise Satana.
Si cum femeile ad darul de a se lingupi pe längá bdrbatil lor dud ad de
aflat ce-va, incepù pi m6pa Eva a se ruga de Adam sd-I spue ce face, ed clew&
pi ea muneesce ea sd Ve patru päretI, a pi ea are milä de bilrbat pi ed nu
-trebue sd se ferdscd unul de altul.
VéRnd Adam atta stdruintd din prima Evel, 11 spuge :
M'am urit de stat aid ; wean' sd mé duc lu allá parte. Lucrez o corabie
Cu care sd pot trece gospoddriea mea de aid, unde rn'olti apela.
Cum auli Eva acdstd veste, o pi povesti Satanel.
Seam Oise Evel:
Ascultd-md, Evo 1 Adam a simtit cd nol ne lubim pi vra, cu orl-ce chip.
-sd ne despartd. Corabia el o face ca sa vé niutaí, pentru tot-deauna, de aid,
Fdrd tine eu nu pot. Gänd 1-11 poni vol, eii am sd mé fac pérpe. Tu, sd nu te
sul in corabie pind ce nu veI lua cu tine pi pe ?érpele de casd.
Eva fdgildui cA apt' va face.
Gaud fu corabia gata, in ea intri Adam cu top al sél. Eva lush nu da sd nitre.
Lfingd ea pedeA pi cogemite pérpe yin& ce se ulta galep la ea. Adam poronci
lemeel sd intre in corabie; femeea insd nu voi pand nu la cu ea pi pe pérpe.
Adam pricepii a cul fapte sunt Vote aceste, pi cine e cel ce se chiarnd pérpe,
insi ea omul lubitor de pace, idea mule.
Merserd el cät merserd pe mare, pi numal ce de la o vreme, corabia da sd
se cufunde. Sarpele se ldsa greu ca sh facd pozna, sd mece pe Adam pi el eu
Eva sd scape
Adam voi sd-1 omeire, dar el lute se prefiicii in p6rece, pi sè aseunse intre
nipte chavea. Dar niel acolo nu satit loculul, ci sa alma sd rcidd corabia.
ros cAt o ros pang ce a fdcut o borticicd cfit incdpea degetul pe unde apa nä-
pddea sd intre in corabie. Adam vélénd pi astä poznI, lud mänuph din mina
stängd, o svärli Jos pi ea sé prefAcii in mätd. Mate prinse póreeele pl 11 mäned.
lar Selena epi din infild numal scäntel prin peril el. Si de atuncl mita prinde
péred pi-1 Indiana, iar cänd o fred pe spate lash' scantel. Din Satana, in mätd
a rémas numai ochil pi scAntel; de-aceea strdlucesc ochil mâel, n6ptea, ea la
dracu. M. LUPESCU, innitutor, c. Crucea-Bro§teni, J. Suczava, ?ezdtérea
121.

versiune a aceeapf legende inlocuepce pie Adam pi Eva

prin Noe care dup6 ce a mers at a mers cu chivotulsimfind intr'o
4i c4 *nil pe care 'I luase cu dinsul, rosese corabia ast-fel
apele eraft gatä sä näpädésca inteinsa, pi nevoind sä faca värsare
de sänge, svirli intre peweel o ma'nupd pi o blagoslovi. Din minupä
se fácit o mälä mare care se invirti printre pcirecI pi-11 bägA In
tupA, Inghitindu-I pe cari-va. i apa s'a iscat mäla 'n lume.

*
.2125 Máa blanda sgarie
A. PANN, Edit., 1889, p. 88;
65. IIINTEscu, 102. LAuIu &
MAXIM, II, 311. Era. POPESCU, inv.
c. Ciocetnesci-Margineni, J. lato-
mita M. LUPESCU, invèl. c. Bros-
cent, J. Suciava. AL. DUMITRESCU,
pag. 127.

dacoromanica.ro
 548 PROVERBELE ROMANILOR

Ma'ta blanda tot sgdrie r6a.

ION AL LDI SBIEREA, Pov., p. 65.
Ve01
S& te feresel de omul linguitor i karnic. Se dice de acel care-
sub o infatiare blanda ascuude o inimá. negra.

2126 Cind map. 'n casi

Ioc46recii pe masà.
VASILE ALEXANDRI S. LASCAR Ro-
SErTI, Mas.

Cdnd mata nu a-casa

?6recii. Ocä pe masa.
Abecedar Bustrat, p. 27.
*
Cdnd mala nu-i a-casa' ,§hrecii se suie pe niasd.
H. D. Ermscu, inv. com. Zamostea,.
J. Dorohoti.
veçll
Arata destribalarea ce domnesce in lipsa stápánolui.
*A
2127 A ulubli cu mita 'n sac.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 55.Abe-
vedar Bustrat, 27. H. D. ENEscu,
inv. c. Zamostea, J. Dorohos. L
IORGCLESCU, Gte. c. Bata-de-Arasnii,
J. Mehedinti.
VeGi Pisica.
A umblà cu folelacIune.
*A
2128 A prinde cu m4a 'n sac.
V. FORESCU, Folticens, J. Su-
maya. PovEscu, Calendar 1881,
23. Vointa Nalionaia, No.3096.
I. IORODLESCIT, inv. c. Basa-de-
Aratna, J. Mehedinft. S. I. &Ros-
SMAN, Dict. gema., 55.
L'a dovedit, l'a prins asupra l'aptuluT cautand a tinela..
A
2129 Nu ascude mata, cá i sé véd unghiile.
B. P.114110, Etym. Mag., p. 1822
Transilvania.
*
Nu umbla cu mdla 'n traista.
A. PETRESCC, Curte-de-Arges,

Nu umbla cu mata 'n sac.

V. ALEXANDRI, Teatru, p. 1453..

dacoromanica.ro
 DESPRR ANIMALE 549

Nu umbla cu mcita 'n sac ccl i se ved unghiile.

S. mifixiLEscu, .. ezdtcfrea, I, p.
218. Da PRUFIRA SION, iférlact,
J. Tutova.
Povala ce se da acelor cárI cautä a Inset& i &ad, dup6
semne, se cunelsce viclenia lor. In Károly Acs, pag. 81 gäsim :
Meta safte gherile prin sac, dicere care pare a fi o variantä a
proverbutid de maY sus.

*
.2130 A cumpéra mAta 'n sac (traistä).
B. P. HX§Pt6r, Etymolog. Maga.,
1822. M. CARDIN, J. lari.
A cumperá un lucru färä a cundsce, färä a 'I fi vèdut mal
mainte.
Acheter chat en sac. MONTAIGNE, III, 5 sail Acheter le chat
your le lièvre.

*
.2131 Nu se vinde mata" 'n sac.
K. A. ZABIFIRESCU-DIACON, inv. C.
Pubenia, J. Dorohoi.

Nu cumpera mdta 'n sac.

FR. Delft, III, p. 56.
Vecp
Nu cumpära fill a cun6sce, farä a da séma de ceea-ce
C'est mal achat que chat en sac, 4iee FrancesuI.

2132 Netedesce mita de vrat (voesci) sä ridice Oda.

A. PARR, Edit. 4889, p. 95; II,
57. 11INTEscu, 102.
VedI Cane.
Sa fim blindl i darnict catre ceI micI care ceI earl sunt pu41
-sub ascultarea nástrA, ca shigile de pilda.
Wenn man den Kater streichelt, so reckt er den
Schwanz aus. 4)
Prov. Gem.
Quanto più si frega la schicna al gatto, più rizza la
coda. 2)
Prov. Tosc.

Mud netedescI spatele cotorulul, atund el Mica c6da In sus.

a) Cu at sa freeä mal mutt spatula cotolult6, su atAt mal mult ridica c6da.

dacoromanica.ro
550 PROVERBELE ROSILNILOR

A
2133 Mala dacä nu ajunge la slaninä (;lice cä pute.
D. ENESCU, tinvéf. o. Zamostea,
Dorohoi. I. BINESCILT, profesor,.
J. Roman.
Ve41 Pi8icà, Vtape.
Se dice pentru ceI ce se fac ce nu lo place ceea ce nu pot dobAndi.

*
2134 Ma/a cu c1op4e1 nu prinde Wed.
G. VALENTINEANU, 40 &
IONESCU, inv. o. Mamornifa, J.
Dorohot. Da Z. J., c. Fedesci, J.
Tutova. H. D. ENESCU, inv. c. Za-
mostea, J. Dorohoi.

Mäta cu clopotel nu prinde góreci.

Abecedar Ilustrat, p. 25.
*A
Mdta cu clopot nu prinde círeci.
C. NEGRUZZI, I, p. 249. K. I.
ZAMFIRESCU-DIACON, inv. C. ?Utz-
benit, J. Dorohot.
*
Mcita cu clopotul nu prinde §6rect.
V. EORESCU, Folticent, J. Suctava.
Vedl
Cine se laud& dinainte, niel o isprave nu face.
Chat miolleur ne fut oncques bon chasseur
Non plus que sage homme grand cacqueteur.
GABR. MEURIER, XVIe Siècle.
Sau :
On ne prend pas les lièvres au tambourin.
Die Katze fit ligt die Muse nicht in Handschuhen.l>
Prov. Germ.

2135 Mid ved ca mata face marazuri, t'o string de adà.

de manânca si mere padure/e.
L CRE.A.NaX, Pon., p. 230.
Ne invata a sill la ascultare pe cel neascultator.

A trai ca mata cu sarecii.

FR. DAME, DI, p. 56.

Pisca Cu mAnuq nu prinde §6recT.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 551

A treti ca Imita Cu g6recu.

M. CANIAN, J. Ict;ti.
Adica fórte r6ii.

*
2137 A rupe mata 'n doné.
V. ALEXANDRI, Poes. pop., pag.
423. S. FL. MARIAN, Nunta, 41.

Fii ronwin verde, qi rupe metta in douë.

C. NEGRIIZZI, I, p. 251.
A fi om vrednic, volnic, energic.

2138 A pA/i cinstea matei la Ola cu smantana

S MixXILEscu, ?ezat6rea, I, p.218.
vol Cotoitc.
A fi bätut ca i mita prinsa la óla cu smantauä..
Wie die Katze Taubelschlag
Prov. Germ.
*
2139 Cinstea ma/eT, la óla cu smântânä.
L BINEscu, prof. J. Roman.
Acolo se vede cinstea.
Francesul dice despre o fatfi care a gresit: Elle a laissé alter
le chat aa fromage.

2140 A se stupi ca ma/ele.

S. MIKKILESCU, Pzeit6rea, II, p. 47.
Se dice de aceT cari träTesc rèú impreunä.

2141 A fi ma/A (blanda).

Se dice despre eel prefäcull.

2142 A se inca ca mata cu sórecil.

LkumeN Sc MAXIM, 11, p. 311.

A se jucet cu cine-va ca rndta cu ,y6recile.

LAIIRIAN MAXIM, I, p. 550.
A chinui pre acel cam ne a incäput in mita, dandu speranta
ca va putea scäpâ, in loe de a 'I &deni saA pedepsi fält Intârdiere.

9 Ca platea, Uta% porambieilor.

dacoromanica.ro
552 PROVERBELE ROMANILOR

2143 A avd ()chi de matä.

LILURIAN 8/ MAXIM, II, p. 311.
mi§atoil o agerY.

2143b Cand o prinde mata pesce,

31 ccida la urs o cresce.
IARNIK-BARSAN, Poesis pop., 431.
Adie,a nicT-odata.

MATC.A_
Vell Rau.
MATE-NEGRE
*
2144 A fi (a avé) mate-negre.
TR. PROCOPIESCU, inv. C. Islas, J.
Romanas.
Vell Maj.
A. fi rautacTos, tine-minte, a fi reu la male.
In Dui:care se gasesce un pesce, numit mate-negre, care sémani
cu o1eTu1 i cantaresce de la 4/4 la 1/2 de kilogram.
Pescara pretind cA acest pesce a furat cernéla SfintuluI Petre
cand a vroit sä piescrie pécatele pesearilor, i band'o a rdmas cu
malele negre, de unde i se trage i numele.

MELC
VeyII Casa.
2145 Sé stringe ca melcul in c6ja lm.
A. PAM, I, p.134. HINTEscu, 102.
Sd dice de eel sdrac, precum si de omul rOnos, sfiidos.

2146 Melcii ii frig pe carbum

el cAnta ca nebuni.
A. PANN, I, p. 134.--HINTEscu, 102.

Melcu cdnta cdnd casa el arde.

GOLESCU, M83. II, lifferri. p. 88.

Ca melcul, ce cu cdntart egt stirpsce viéta pe

dirbunt anlend.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asent. p. 73.

Ca melcul, ce cdnd ei arde casq, el atunci dint&

IORD. GOLESCU, Mss. H, Asern.p. '73.

dacoromanica.ro
 DEbPRE ANIMALE 553

Ca 0 s'aracul care se Illresce t6ti vi4a cu necazurile i s'a in-

-v6tat cu ele.
Un copil de muncitor, tel frigea meld, pi au4inda-1 cl afine aù 4is :
ce dobit6ce cele! casele véstre ard, ei vol cAntall.
Pilda. CA mi-ce hiera sè face filr de vreme, este defanat. COSTANDIN
DIN GOLESCI, p. 131,

MIDIE
.2147 Când nu gdsesci mìdh, prinde loe qi scolca.
IORD. GOLESCII, Mes. II, p. 35.
AdicA and nu gasescI frurn6se, prinde loc pi cea ur114. (Gousco).

MfEL
Ve41 Chet, Durnneçieu, Lup, Piele
.2148 Melul blAnd auge la doué mume.
I. NELLILCE, Letop. Mold., p. 257.

Mte,lul b(dnd auge la doug 4). a

IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 44.

Mielul bkind suge de la dou6 mume.

A. PANN, Edit., 1889, p. 96; II, 57.
*
Melul bleind auge la dou'é
DAMIAN & MAXIM, II, p. 559.
GR. JIPESCII, Opincar, 31. HIN-
TFSCU, 102. L G. VALENTINEAN;
29.C. A. ZAMFIRESCII-DIACON, Stu-
bienis, J. Dorohot.
*
Melul bldnd auge de la douë at.
H. D. ENESCII, inv. c. Zanwstea,
J. Dorohoä. D. ZAMFIRESCII, Conv.
Liter. XXI, p. 387.

Melul bländ suge doug

T. FRANCO, G. CANDItEa, Rota-
cism. p. 75.

Mielu imir di la data mumuni suge.

D. DAN, Nevesca, Macedonia.
XENOFONTE CAPSALE, Plrlepe, Ma-
cedonia.
2) In manuscript s6 citeace *dol..
2) /MOW biand de la duu6 mume suge.

dacoromanica.ro
554 PROVERBELE ROMANILOR

Adica ceI bunI se Iubesc i se ajuti dé totI (Gouscu).

eNu face (Antioh-Vodl) ca tia gil Cantemir-Vod4, g se pule tmprotiva
une m'AA cu o min4 de 6menI slabl. Paza buni trece primejdia rea ; melul
bländ suge la doué munie ; capul plecat nu '1 prinde sabia». I. NECULC.E,
Letop., Cap. XIII, p. 257.
Acest proverb este luat din EvangheliI unde se aflA sub forma:
Mielul bid nd suge doue
L'agnello umile succhia le mammelle della propria
madre e quelle degli altri.1)
Prov. Ital.
Oveja duenda mama Cc su madre y et la agena. 2)
Prov. Span.

2149 Pe din daré miel sé vede, pé din läuntru lup intreg.

IORD. GOLESCU, MSS II; p. 58.
Vet;11 Lup.
Adici ceI smeritI t cumplitI, cum sunt ceI ráfarnicT (Gouscu).

2150 Mielul dupa ce e slab, are si céda lata.

A. DANDI, I, p. 461.HINTEscu. 102..
Se slice de saracul mAndru.

2151 0 mie de miel pé un lup nu-1 pot goni.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 9.
VOY Lup.
Adica mil de ticAlo0 pe un voInic (Gouscu).

2152 Mielul pe lup.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 44.

Se slice pentru cele impotriva firiT (Gouscu).

2153 Tot mielul dé piciorul lui se spInzura.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 70.

AdicA nä'pastea cade pe cel nevinovat (GoLEscu).

2154 Ce va ajuta mielului celuI de aställi mäncat, de ai

bel mane pelea de pe lup.
DIM. TICHINDEAL, Fab., p. 44.

Se dice despre ajutorul care ne vine dup6. vreme.

Welul blind sage si lila alta! (ole).

') Mlelul blind auge de la mi-sa ni de la ces straini.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 555.

MIHALT
Ve41 Pastrav.
2155 La mihalti si ce 41 gindesci,
Cand tu cosac nu gäsescl.
IORD. GOLESCIJ, MS8, II, p. 38.
Se dice pentru ea ce rivnese la luerufl mari, an.d niel cele -

mg miel nu pot dobandi (Gouscu).

MOLIE
2156 *L'a bägat muma-sa In lada i rail mâncat moliile.
A. PANN, II, p.139.IIINTEscu, 8.
Se dice celor uritI i ehmilY de vérsat precum i despre acel cart
de miel copiI aü fost corcolig i alintatI de psdrintiI lor.

MORUN
Ve41 Cap. II.XIL

MOT
2157 A face pe cine-va cu mot.
A. PANN,I, p. 166. IIINTESCII, 56.
A '1 potrivi, a 'I aduce laude próste.

2157b A spune un lucru Cu mot.

A nu spune luerurile cum sunt, a le exagea, a le Inflori.
Ispireseu da 4iekérel un inteles eu totul deosebit and
Spune-le (minciunile) nitel mai cu mot, lar nu asa odoronc-trone,.
ea din topor, daca vel si te eréçlä...

2158 A fi mal cu mot de cAt. altul.

Te ftlese-0, mai motatei
GR. JIPESCII, Opine., p. 43.
Adia mal mare, mai grozav.

MOTAN
2159 Motanului béträn puii de séreci II place.
I. BINEsctr, prof. J. Roman..
Ve4I Cotoiu,
Adia eelor b6tanT, fetele tinere.

dacoromanica.ro
.556 PROVERRELE ROMAN11.011

.2160 *La bétranete s'a caugarit motanul.

V. FORESCU, Folticeni, J. Suciava.
Se dice de aceI caril se !ase de rele la betrânefe ne mal puidnd
face alminterea.
VedI in Pildele tul Ispirescu, Ciocdrlanul O Mirtanui, de ce
se spale cotoIul cerní vrea se ~Anee.

A MULGE
1161 Unul o tine si altul o mulge,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 11.
Veql Capra, Vaca.
Arata cea mal grea superare, cand te supere din Ole perfile
mal mulfI (Gotescu).

MURG
vol Cap. III, Scara.
_2162 Trdiesce, murgo, c'o ea" 'ti dad iérbd verde.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 71.

Sei treiesci, murgule, set pasci iérbd. verde.

NEGRUZZI, I, p. 248.

Treiesce murgule, la Pasci

Iérbei verde sei pasa.
A. Perns Edit. 1889,p. 145; III,
118. Ilitsisscu, 115.

Trei esce, murgule, Fin' la Pasci,

Ca sa 'ti daft iérbet verde set pascs.
A. PANN, III, p. 139.
*
Agéptet, murgule, set pctsci lérba verde.
IIMEscu, pag. 115. Da E. B.
MAWR, 97

Agéptei , murgule, iérbei verde.

ZAMIFIRESCU, C0711). Liter., XXI,
pag. 388.
*
Pasce, murgule, Mrbet verde 1
I. G. VALENTINEANU, p. 19, M.
CANIAN, J. lali.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 55'T

*
Pasce, murgufe, iérbet verde,
eet det la vara' fin.

Agéptet murgule pdn-el pasce iérbet (verde)..

BARONZI, p. 65. Abecedar Bus-
trat, 26.
*L
Tralesce, murgule, sá pasei iérba verde.
H. D. ENESCII, inv. c. Zamostea,
J. Dcrohot.
Se dice la desnalejduire spre mingfere (GotEsco).
Ne meurs cheval, herbe te vient.
Prov. Gallic, XVe Sidcle.
Expecta bos ohm herbam.
Prov. Lat.
Ochse, wart. des Grases. 2)
Prov. Germ.
Spèta, cauci//, che l'erba cressa I 3)
Prov- Parm es.

2163 Astdpta, murgo, sa pant prundul.

'ORO. GOLfisCU, Msg. II, p. 5.
Se dice la desnadejduire (GocEscu).

MURGANA
2164 A 'ntércat murgana.
A. PANN, III, p. 109. HINTESCUr
p. 145.
Veçll Balata.
AdicA vaca cea murgä. Nu mai are folése, 0-a pierdut mijlecele
de traiu, nu mal are de unde si se indestuleze.

Vedl Mbind /dpd, a Inghiti,

Marta, Mere, Sahna, a se Spend.
2165 Nu fac tete muscele mitre.
To NscuLcz, Letop. Mold., pag-
898.BARONZI, 55.

Aetépt6, bnule, (vel avea) odatA lerbA.

') Boole, aetéeta Iérba.
Aetépti, ealule, se erésea Térbal

dacoromanica.ro
558 PRO VERBELE ROMINILOR

*p
TOtcl, musca nu face mere.
A. PANN, Edit. 4889, pag. 29; II,
4. IliNTEscu, 115. Em. POPESCII,
inv. c. Cioceinesci-Margineni, J. Ia-
lomila. DARBII CONSTANTINESCII,
Cart. Cit., II, 46.

T6te muscele nu fac miere.

I. G. VALENTINEANII, p. 35.
*p
Nu tóte muscele fac 2riere.
P. ISPIRESCU, Leg. p.14 & 218;
Rev. Ist. I, 456. Abecedar Rus-
trat, 28. FR. DAME, III, 44. IoN
lliTEscu, inv. c. Viespesci, J. Olt.
*P
Nu string t6te muscele miere.
H. D. ENESCII, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.

Tutile mutile nu fac itere. 1)

G. WEIGAND, Die Aromunen, H.
p. 276, Cru;evo.

Nu tóte muscele fac m- 16re.

ANDREIÙ AL BAGAVII, Cart. Ale g.,
pag. 56.
Veg Copec.
Nu totI sunt destoinicl sa produca, sa le fie munca rodnici O
folositire.
elfultI volnicl se potriciliseri semetindu-se Cu usuring ci va sc6te la capit
43 asemend insarcinare ; o cind la trébi, hit in sus, hit in jos, di din colt in
colt qi nu scii de unde s'o incépi Id unde s'o sfirOscii, ve A ci nu táte mus-
-cele fac mtere. Impdratul insi se tinii de cuvint.s P. ISPIRESCU, Leg. 218.
His quidam signis, atque hxc exempla secuti
Esse apibus partem divinae mentis et haustus
Aetherios diccere : Deum nam que ire per ontnes
Terras que tractus que maris, coelumque pro fundum.
GEORG. IV.

Virgiliu a recunoscut albina nu numaI acésta divina anima

mundi, dogma a vechilor filoso FI, dar II acorda sj o parte a minfil
dumneçleesd. Romanul la rindul saa a dat lul Dumneslell dol to-
varAO, la urzirea pamintuluI, albina i aridul.
A se vedé pe lana legenda de mal jos, acole de la cuvintul
Ariciu.

1) Me musceIe nu fac mTere.

dacoromanica.ro
 DESHIE AlsaBIALE 559

LEGENDA
La inceput, dud a zidit Dumnegleii lumea, a fAcut mal Intaiii ceruai pé urml
pAmIntu. Dar and a Aleut pémintu a avut de ajutor pe ar:du. Dumneleïl a
desfaaurat dupa un ghem de até cat era land' cerulul i peurmA a dat ghemu
aricrulut
Aricit airet, vrénd sé lacé pe Dumner,Idi sé grepésca, eand vedé cé Dum-
netleii sé apropie de el cu zidirea parnIntuld desfaaura cate putin, cate putin
até dupé ghem ; aaa cé, tocmaT la urmil, cand Dumneleti a véqlut cA pémintu
este mal mare de cat ceru, a priceput nl ariclul l-a stricat taneu. Atund ariclu
a fugit pi s'a pitulat In WM.
Dumneçieti dupl ce s'a gfindit i rèsgandit ai n'a afiat niel un mijloc ea sé
faci pAmintu sé nu fie mat mare de cat ceru, a trimes albina sé sé caute pé
alien] o sé lntrebe.
Albina gAsind pe ariclu l'a Intrebat dar el a fps cA scie ai nu urea sé spun&
Albina ai ea airété s'a prefacut ea pléca. Ea Visa depértendu-se putin s'a ascuns
lute° &ire.
Ariclu creq.énd ca. e singur, a çiis:
Hel l nu sé pricepe Dumnoleu atata lucru I Sé lea pämintu In maul de
marginT, sé stringa, ai asa o sé faci vél, muntl i délurl.
Cum aude albina lucru, 0)611 din flére, i aridu aulind'o a (;lis:
Hell aci al fost, h6to I mancat-ar ce nu sé mAnfinca, cin 'te-a trimes I
de atunce albina face mlere In loe de alt-ceva. B. P. Hi§ot6, Etym.
Magn., pag. 746.
Ast-fel prin blestemul aricIului, Dumnedefi ca sä nu refinance,
cea-ce nu se mänânca, a fost nevoit sé acorde albinel darut de a
face mTere, singurä futre Vac muscele.

2166 Când ar face téte muscele miere ar fi 0 sub aria

calului.
P. ISPIRESCIJ, Rev. 1st., I, p. 456.
Hasipscu, 105.
Nu p6te fi munca tirtulor rodnic i folosit6re, i precum dice
Golescu:
Dacd ar face toí copacil flor 1 dadi ar face si muscele
mere! daca ar face si treintorii rolu!

2167 Cu o lingurä dé mlere prini mai multe musce dé

cét cu doué-decf butóle d otet.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 27.

Cu mierea mai multe musce prinçli de ccit cu

otetul.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 104.

Cu o lin gura de miere mai multe musce

de ccit cu o bute de otef.
A. PANN, Edit. 4889, p. 6; I, 24.
BATIONZI, 58.

dacoromanica.ro
560 PRO VERBELE ROMANILOR

Mai multe musce pringli cu o lingurd de mere-

de cat cu o butie de otet.
LAMAN S, MAXIM, IL p. 292.

Cu O lingurd de mere prinp mal multe musce-

da e« cu una de otet.
LAL:RIAN S... MAXIM, II, p. 546.

Cu o lingurd de miere prinOi mat multe musce-

ca cu o bute de otet.
HiNTEsCU, p. 105.
*
Mal multe musce cad in mi ere de ccit in otet.
BARONZI, p. 65.-11[NTEscu, «6.
Da E. B. MAWR, p. 400.

Muscele cad mat multe in miere de cat in otet.

BAROISZI, p. 61. L G. VALENTI-
NEANII, 9.
Adici cu vorbe dulcI mal multY prietenT dobandeseI dé cát Cu
vorbe aspre (p..104); adicA cu blándetele mal mult dé cát cm as-
prime dobándescI la prietenI (p. 27). (GoLEscu).
Poetul latin dice, cu drept cuvint :
Re ipsa repperi-
Facilitate nihil esse homini melius, neque elementia.
TERENTML

On prend plus de moucheq avec du miel qu'avec du.

vinaigre.
Prov. Franc.
Mit einem Le* ffel Honig feingt man mehr Fliegen, als-
mit einem Fass volt Essig.1)
Prov. Gerni.
Si m'ir te ciapparee pa mosch col mel che con l'asee. 2>
Prov. Milan.
Mai multe musce prindl cu un fagur de miere de.
cdt cu o butie de ofet, Oice un proverb Turcesc.
Anton Pann, I, pag. 22-24 ilustrég acest proverb cu urma-.
térea poveste.

Cu o lingurit de mlere, se prind mal multe musca , dectit Cu o butle plini.

de otet.
Eotl sigur de a prinde mal multe musca cu mTere decAt eu otet.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 561

Dol cal6torl isprävinduil merindele poposesc Muga un sat. Unul dintr'insil

rdmane de paza eailor, cel-lalt se indrépta spre o casa care se zaria In apro-
piere pentru a cere ce-va de mancare. Intrand in casa vede o femee, cu un
facälet In mana, care 41 judeca barbatul cu rastirl, cu grahl semet, ast-fel ca
bletul cm de frica, ajunsese chlar sub pat. Calètorul incepe a mustra femda.
La urma cerèndu'l mancare dinsa 11 da pe usa afara dicéndu'l :
Daca al fost cersetor,
Ce al venit la casa mea sí te facl judecator.
Se intdrce omul nostru plouat, la local unde 1.11 lasase tovarasul po-
vestesce Intimplarea. Al doilea calétor pléca la rindul salí fägaduind ca va fi
mal priceput.
In adevér gasesce si el femeia batandu i ocarandull barbatul dar II lauda'
purtarea i lingusindu-se pe langa &asa se interce la tovarasul s66 Incareat
cu merinde.
Eaca prietine, dise, daca scil curn sa te portl
Bucatica chiar din gura lupulul potl sa o scoll.

2168 Musca pentru putinä dulatä,

I§1 répune viéta.
A. PANN, Edit. 1889, p. 73; III,
99. IIINTEscu, 115.
Adica cel lacom.
La mouche va si souvent au laict qu'elle y demeure.
RECUEIL DE GRDTHER.

Tanto yola il par paglione sopr il fuoco , che egli

s'arde. 4)
Prov. Ital.

2169 Musca and ést viré tot capul in mlere, acolo e'll lasé.
IORD. GOLESCII, Mss. 11, pag. 46;
Asem. 76.
Mica cel lacom de lacomie pIere (GmEscu).

2170 Musca satuld nu prea muga tare.

IORD. GOLESCII, MSS. II, p. 46.
Adica c,ei bogatl nu prea jafulesc (Goisscu).

2171 Musca, gi dé nu muga tare, tot ti-aduce supérare.

IORD. GOLESOD, Mss. II, p. 46.
Sa dice pentru cei miel, insemnand ea i el pot face cat de mica
suparare (GoLEscu).

2172 Musca trece preste flan, §i se pune pe alte celea.

HINTESCU, p. 115.
Adica ceI rèü närävig , care ne sciind pretui cele bune, alérga
la rele.
1) Atta sb6r& fluturele d'asupra foeuluT, Wat se arde.
36
dacoromanica.ro
562 PROVERBELE ROMANILOR

2173 Cine sé lea dupd mused, dl duce la searnd.

LORD. GOLESCII., MSS. II, p. 82.

Ieatei -te dupä musca di te duce la c. .. t.

IORD. GOLESGU, diss.11, p. 6.

Cine s iea dupä mused ajunge la bälegar.

A. PANN, Edit. 1889, p. 55; I, 117;
Archly., 12. HINTESCII, 115.
*
Cine s6 iea dupä mused, it duce la c. . . t.
POPESCII, inv. c. Ciocanesci-
Meirginem, J. Ialorni¡a,
vokti Sf at.
Adicii cine ascultd p6 nebunI, in bldstemdliI 6I bag, si cine s6
iea dupd prostI, cdrcluml 61 bagd (p. 82); S6 slice pentru
eel r61 povktuitorI, ca nisce rele edlduze (p. 6). (Gomm).

2173 b A se lui dupd mused.

M. CANSAN, J.
Adicd dupd eel r6I povättlitorI.

2174 Are gustul muscelor.

HELIADE-RXDIJLESCII, VoL
P. ISPIRESCII, Rey, Ist., I, p. 232.

Gustul muscei.
HiNTEscu, pi 73.
Adici II plac murdariile; se slice despre eel cu niravurl rele.

2175 De n'ar fi muscd pe rested, ar rémAné pämIntul

ne-arat.
P. IsrunEscu, Rev, let., III, p. 159.
Se aplicá acelor earl nu staii locului, earl se sbuchimi fará niel
un rost, atribuindu-s1 isbAndd unor luerdr1 la earl luat
o parte.
Niel la Romanl nu a lipsit acest soiti de limenI despre care
Phedru dice:
Est ardelionum quaedam Rornae natio,
Trepide concursans, occupata in otio,
Gratis anhelans, multa agendo nihil agens,
Sibi molesta et aliis odiosissima.
Esop, si dupd dinsul La Fontaine L. VII, f. 9., all povestit is-
pravile mused care 's1 atribue tot meritul munceI unor Met! cal
inhämatl la o träsurd gred IncAreatä.

dacoromanica.ro
 DESPR E ANIDIALE 563

L'attelage suait, souftlait, était rendu.

Une mouche survient et des chevaux s'approche,
Prétend les animer par son bourdonnement,
Pique run pique l'autre, et pense tout moment
Qu'elle fait aller la machine.
De aci a r6mas la FrancesI locutiunea : C'est la mouche du
.coche.
Vedl G. Asaki, Fabule, Musca fi Guru', p. 49.

2176 A face musca at camila.

Vei, nu vei, el cu de-a sila
Face musca cdt camita.
A. PANN, I, pag. 28. HorrEscu,
115 & 106.
veo Mincinos, Purize.
A exagera un lucru pentru da o insemnatate pe care nu o
are. Se dice de obiceIu despre mincino0.
'EXicpccwca ix p.uíaç nasty.
Lump%
Faire d'une mouche un éléphant.
Prov. Franc.

2177 A se aulli biziitul muscelor.

Se puled auVi musca sbirndind.
P. ISP1RESCD, Leg. p. 143 & 275.
A fi o Were adInc.i.
*
2178 AA fi cu musca pe caciuld.
G. DEM. TEOU ORESCII, Cercet. p. 49.
H. D. ENESCII, inv. c. Zamostea, J.
Dorohoi. Eat. PorEscu, inv. c. Cío-
ccinescx-Afa'rginenä, J. Ialomita.
Preot C. 13 UNGET/ANII , inv. c. Co-
cci*, J. Meheolinfi. P. ISPIRESCU,
.Rev. 1st., UI, pag. 377. HINTEscu.
115. D. STiNESCIJ, Basme 16 &
38. I. IoRcuLEscu, inv.* in c.
Baia-de- Aramci , .J. Mehedinfi.
P. IsrmEscu, ap. GISTER, Chrest.,
II, 376.
A se sci vinovat, a fi autorul unce fapte call te tradézä 0 pe
care le tagaduescI ; se mai dice i despre acel care sA teme ca
nu i se afle faptele rele.
nFiindu-le fricä, ca omul cu musca pe ceiciuld. D. STis-
CESCU.

dacoromanica.ro
56i PROVERBELE ROMAINII.OR

A se vedé la cuvintul Albina povestea care a dat nascere aces-

tel OicétorT.

2179 Cine se scie cu musca pe caciuld, se apérd.

BARONZI, p. 62. HINTEscu, 115._

Cine se simte cu musca pe di ciuld, se apgrel.

BARONZI, p. 69.
Adicä. acel care se scie vinovat se dà singur de gol.
Wen's juckt, der Kratze sich.
Prov. Germ.
Qui se sent morveux, se mouche.
Prov. Franc.
Chi ha la rogna, s la gréta.2)
Prov. Rom.

2180 Pentru o musca 1§1 da palme.

A. PANN, Edit., 1889, p.100; II,
96; III, 14. HINTEscu, 115.
Se dice de omul Iute, mäniios i incléranic.

2181 Se lovi ca musca In lapte.

A. PANN, Edit., 1889, p. 159; III,
128.IIINTEscu, 92.

A se potrivi ca musca in lapte.

M. CANIAN, J. lar..
Se dice la cuvinte nepotrivite.

2182 A se viri ca musca In curu calului.

A se viri ca mtwa.
VeOT Rufa.
Se dice despre acel de carT nu potT scapà.

2183 EI luara musca dé la nas.

IORD. GOLESCII, M88. II, p.14.

lea cine-va musca de la nas.

A. PANN I, p.462. HINTEscu,
Se dice c'and InfrinAm pé óre-cine cu dojanä (GoLascu).

Pe cine'! miintincA, Ea se scarpine.

Cine are rlie, si se scarpine.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 565

*
2184 A veni cm-va musca la nas.
LAUFUAN & MAXIM, II, p. 364.
Adici a se supe&

2185 Sé t'Ad la eel-l-alti ca la nisce musce.

A. PANN , I, pagina 161. HIN-
TESCU, 116.
Adid cu dispret.

-3186 Par'ca sbirnaesc muscele.

PANN, III, p. 9. Dirimen, 68.
Ve41 Gliaccl.
Se dice cAnd ne aflam intr'o adunare unde v9rbesc top' de odatà.
*
1187 A se aduna ca muscele la m'ere.
BARONZZI, p. 41. AL, MARTINIAN,
J. Rfov.
Veill Albina, Pare.
Adica In mare numer si cu placere.

2188 Ca muscele la scarna.

IORD. GOLESCU, Mss.II, Asern., p.8.

S'aii adunat la sfat

Ca muscele la c. .. t.
P. IIˤDtt, Etgmolog. Mag.,
pag. 395.
Se slice de adunärile celor reI, carI tot la rele alerg.

.2189 De cand scria musca pe perete.

P. ISP1RESCU, Leg. p. 1.
Adica de demult. Locutiune din basme.

2189h A spune musca pe perete.

Fa. DAME, III, p. 77.
Adica basme, lucrurf de necre4ut.

NAGAT
*
2190 A striga ca un nagat.
S. FL. MAREAN, Ornit, II, 291.
Se dice copiilor and striga tare de te amutesce, vocea lor fiind
Vuitére si petrunslèteire ea si a nagâtuluT.

dacoromanica.ro
566 PRO VERBELE ROMANILOR

RomAnif urgisesc acéstä pasere care, dupa o traditie veche,

vie in mintea poporultil, erad invètate de TaarT, in nkvalirde lor,
ca sè descopere pre RominT In ascundetorile lor din stufAril. A-
ceste pas6rI sburatt pe d'asupra bäLi1or, pline cu stuf, i dacä des-.
copereati acolo dmenT, se invirtead imprejurul lor dind nisce
tipete dese i asurdit6re, arAtAnd ast-fel TAtarilor ascunddtorile
bIetilor fugan.

N.À.PiRCA
2191 *A cresce pul de napircä.
I. IONESCIT, III, p. 14,
Veip ?érpe.
Se dice pentru mi' ce sup6rA pe facètoriT lor de bine.
LECEND
Cand Impelitatul a dat o gaur5 in fundul chivotulul lul Noe, ca sA'l scu-
funde napirca, ca o intelépt5, lute si-a virit ceda in gaur5, si a rupt'o acolo,
ca sá astupe gaura, Si d'atuncl pánA astA-41 ea n'are celda, i pdcat sä omori.
nApircl, cl ea a sapat pe lume.
Cine omóril omórä riPipirea II meire vitelut de la ved.

NEVÈSTDICA.
2192 Nevéstuica mica, dar réii te pisca.
Iortn. GoLiEsco, Mss., II, p. 47.
Adicit muTerea slaba, dar r6d te pira, cum ì eel mic dar rèti
pede te superà (GoLEscu).

o c LEfu
2193 *Cine n'a mancat ocleiu pr6spèt, nu scie ce este bun.
pe lume.
Ta. PROCOPIESCU, inv. C. falaz, &
Romana Ç;.
picala a pescarilor din RomanatT.

OGAR
ve0 Armiisar, Cáne.
2194 Ogarul când cazdesce, in zadar
D. TICHINDEAL, p. 417. AL. PE-,
TRESCII, Curlea-de-Argeh J. Argep
Adica omul cAnd nu vede tinta spre care trebue sk mergä.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 567

E
Ve çlt Caprii, Ciaban, lérba, Lana
Lup, Mugar, 0m, Pastor, Pécurar,
Inste, Scaiu, Tirla, Turma.
2195 136 die sd o tundí, lar nu s'o qi belesci, ca sé 'ti dea
lana' §'altà data.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 111.

Tunde 6In, dar nul lua i pelea.

AL. DUAUTRESCU, p. 120.
Verg Lana'.
Adid A nu id si pielea dupä. om, ea sé mal gäses61 ce lub. (Go-
uscu).
Man muss die Schafen scheeren und nicht rupfen.f)
Prov. Germ.
faut tondre ses brebis et non pas les écorcher.
§i precum oice4 imperatul Tiberiu : Tondendum esse pecus,
non deglubendum.

2196 Ola s'o tundi, lar nu s'o rat;11.

Mal). GOLEsCU, Alss., II, p. 101.
Adica de la supu0 tél sé nu Id î pielea dupä eI (Gouscu).

2197 linde sunt oi,

Acolo 's (sunt) i foi.
A. PANN, II, p. 114.HINTEscu,128.
Nu e bine farà reu, niel folos 11r4 pagubä.

2198 0 die riidsa tòtd turma o umple.

IORD. COLESCU, Mss., II, p. 8.

Ola riu5sa umple taa' turma.

BASONZI, p. 62 & 66.

O die rii6sa molipsesce turma 'ntrégd

G. MUNTELNU, pag. 151.
TESCO,128.

O die rîiósà molipsesce t6td turma.

L G. VALErrrniamszu, p. 43.
Vedl Vana.
Adie,fi unul de la altul sé molevsesce, cä un blästemat pé tul!
blästematl 61 face (Gousscu).

Trebue si tunçli 61a, ni Sd n'o beleqU.

dacoromanica.ro
568 PRO VERBELE ROMANILOR

...... .
Unius scabie cadit
. Grex totus in agris
IIIVENAL.

Brebis rogneuse fait souvent les autres teigneuses.

Adages franpois xvie Siècle.

2199 Cia care nu pate sa 'si tie lana, trebuie täiatä.

HINTESCII, p. 128.

Va i de 6ia ce nu 'i póte duce Una

I. BXNESCTJ, prof J. Roman
VaI de omul becisnic care nu scie se se folosésce de ceea ce are.
*
2200 Cine se face die il manance lupii.
A. PANN, Edit., 1889, pag. 95.
L AURIAN Komi, 11, 227. H. D.
ENESCIT, inv. c. Zamostea, J. Dorohos.

Cine se face die il mänânca lupul

I. G. VALENTINEANU, p. 43. AL.
DohnTREsco, 119.Da E. B. MAWR 40.

Pe cel ce se face óte, ii lnancincd lupli.

HINTESCII, p. 128.

Carie se face ota, lupu poidaé

Fa. M1RLOSICH, Rum. Unter., I, 10.
Omni prea bun e asuprit de eel blestematl.
Qui se fait brebis,le loup le ravit.
Prov. Franc.
Qui s' fa ovella, llob se la menja. 3)
Prov. Catal.
Wer sich zum Schaf macht, den fressen die Wölfe. 4)
Prov. Germ.

2201 Cia sä o roulgi pane' éti da lapte, cä dO o vet trage

mai mult, sange, lar nu lapte, vel sate.
IORD. GOLESCII, MSS., II, p.101.
Vedl Cloban, Lapte, Vaca.
Adice de la supusii te1 sä IeI dajda potrivite, lar nu piste pute-
rea lor (GrOLESCU).

i) 1361a unuf singur (dobitoc) trece la turma Intrégd.

i) Care-le se face Me, lupu 'I mdMincii.
,) Cine se face 61e, lupul il manancá.
Idem.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 569

2202 Oile grdmadä merg

Iar caprele se aleg.
A. PANN, II, p.28.HINTEscu, 128.
B. P. ilivott, Mugu. Etym.., 801.
ceI bunI top, lar din ceI rèl numaI cine e maI putin deo-
chIat.B. P. Ilk§nétr.

2203 Ola and sé depArtéza o mAn'anci lupii.

IORD. GOLESCII, MSS. II. p. 7.

6ia retrasti din turrnd,

Lupii o 'fecal dupd, urmd.
A. PANN, H, p. 157.HINTE5co, 128.
Adici ceI ce se deosebesc de tovaräsiI lor indatä sé präpidesc
(GoLascu).
Suruclén ctizi/cin coiuni curt copar. {)
Prov. Turc.

2204 Scluopétura oilor

E bucuria lupilor.
A. PANN, III, p. 27. H1m7scri, 171.
CeI marl se bucura 0 se folosesc de rebele earl lovesc pre ce!
mict

2205 Val de 6ie intre lupi I

IORD. GOLESCII, M8S. II, p. 17.
Dim. TICRINDEAL, p. 177.
Adica de ceI b1Ani1 pe málnile celor eumplitI (Gouscu).

2206 Niel die intro lupi, nici lup 'nitre a

IORD. GOLESCU, MSS., II, p. 108.

Sei nu fil nici crie intre lupi, nid lup intre oi.
D. TICRINDEAL, Fab., p. 265.
Adica nieI prea plecat l umilit, niel prea dirz §i cumplit (Go-
Lascu).

2207 i cu oile thte i cu lupul sétul nu sé pote.

Vol Lup.
Sè (pee peutru cele peste putinta.

Ola CB Be departaza de turma o mananea

dacoromanica.ro
570 PROVERBELE ROMANILOR

2208 0 vei î huasa, si laptása, si Cu cada grasa, s'a vie

e de vreme a-casa.
IORD. GOLESCII. Mas. II, p. 8.

Nu diutet ländsti, lciptdsd

Set vie si de vreme a-case'.
A. PANN, Edit., 1889, p. 103.

Ldn6sd, si leiptòsd, si grasa,

Set* vie i de vreme a-casd,.
A. PANN, II. p. 113.IIINTEscu, 87.
Dr GASTER, Lit, pop., p. 218.

leindsa i laptdsd
sti-ti vie de cu séra a-casa.
DARONLI, p. 62.

leiptòsd si ldn6sd nu se p6te.

BARONZI, p. 67.

O vrei si frum6sa, i aptása, si de vreme a-casd.

Veda Vaca.
Sa slice pentru cel ce cauta mulere ara niel un cusur, lucru
piste puting (Gouscu).
Se dice despre o die bunä si o nevasta harnic4. B. P. 114DÉO,.
Dra. Magn., p. (23.
lntr'un cuvint se intrebuintézi cAnd cerem, ceea ce e peste
putinta, ca un lucra sa fie desävirsit si fara niel un cusur.

2209 *Cand o ene da de mal, tate se duc dupa ea.

Cdnd o 61.e a dat in ripd, daü t6te dupa dinsa.
G. DEM.TEODORESCII, Cercet., p. 31.

Nu cadé ca óta in ripei vtçldnd p'altele setrind..

A. PANN, I, p. 142.
Vedl 0m, Pacata.
Omul prost, farA a judecà, sA lea dupa
Wo ein Schaf vorgeht, folgen die andern nach. 1)
Prov. Geryn.
Ovejas boyas, por do va una, van todas. 2)
Prov. Span.

CAnd o (Me merge Inainte, o urméza cele-l-alte.

2) Oile próet e, unde merge una, ae duc t6te.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 571

2210 A se lua ca oile una dupä alta.

LLIJRIAN 8C, MAXIM, II, p. 559.
Vetil Om, Pacaiii.
Acelq inteles ea la numërul 2209.

22H Unde merge óia, merge §i capra.

I. G. VALENTINEANU, p. 45.-1. BI-
NESCII, prof. J. Roman.
Ceea ce face un om prost, maI usor §i mal bine pote face unul
de§tept.

2212 Oia iu pasce 'aclo ldna.

D. A. MILESCU, Gopefi, Macedonia.
linde traesce omul acolo IsI cheltuesce banit

2213 A fi ca óia schnipd la Oda turmil.

GR. JIPESCII, Opincar, p. 16.
Se çlice de acel care rdmäne In urmä tutulor, eind ii aù luat
top Inainte.

2214 A di oile in paza lupului.

A incredià lupului dict.
LAIIRIAN Mexua, I, p. 962.
10 A incredinti paza unel tinere fete unula care nu e demn.
de o asemend tneredere.
20 A pune pre ceI blänçll sub stapänirea celuI cumplit.
Tcji XI5xy tip óbv.
Prov. Elin.
Ovem lupo committere.
TERENTIII, Eunuchus.

ll a donné la brebis à garder au loup.

Yon give the wolf the tvether to Keep. 2)
Prov. Engl.
GiLra Vlfwen til Fetraheerde. 3)
Prov. Sved.

2215 Osa nu se increde lupului.

LADRIAN S. MAXIM, 1, p. 962.

Ola uncle pane acolo 'a 1as lana.

Incredintez1 lupulul paza
A puns lapul cloban.

dacoromanica.ro
572 PRO VERBELE ROMANILOR

Na làsà 6ia in paza lupului.

I. G. VALENTINEANU, p. 44.
Adiefi fetele In paza celul desfrinat ; ceI blanslI sub stApinirea
celuI cumplit.

2216 A fi 61e Intre lupi.

Se slice despre cal bun Mud se aflä Impresurat de dusmanI,
late° adunare de Comen1 ref.

2217 N u scie a face deosebire intre 61e i berbec.

Adic6 e prost.

2218 A fi 6fe cu qorici.

AdicA prost i obraznic; prost ca Cola çi obraznic ca porcul.
*
1219 A fi siret ca 61a.
I. IORGULESCU, inv. c. Bata-de-
Aramd, J. Mehedinfs.
*
11, iret ca diea cea cu jug.
S. Miukutscu, &zdtárea, I, p. 218.
Adice prost.

2220 A urabli cu inelea de 61e.

D. TICHINDEAL, pag. 10.
Ve41 Lup.
Se s.ice pentru ceI falarnicl i vicien!.

2221 A se trezi la of.

M. CANTAN, J. las.
A fi obraznic, indrásne i maI ales mojic.
.Unde ye trezig, me!, la o! 'lit

2222 A face un lucrn de 61e.

BARONZI, p. 41. FR. DAME, III,
pag. 136.

Fie ca prea e de 61e.

P. ISPIRESCU, Rev. Ist., IlE, pag.
382.Ga. JIPESCII, Reur. Ora. 266
A faca o prostie.

2222° A suge de la dou6 of.

M. CANTAN, J. Lip.
Veq11
trage folése din maI multe pärp.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 573

OMID
2223 A fi o omidä.
Se dice despre ceI desgustätorI, resping,étorl.

ORBET
Ver! Obraz.
2224 A umblà ca orbep.
Se dice de o umblare nesigurä.

O fi
Ve4T Astd-0, Bo U, a Calca, Clo¢cd,
Coco, Cotorana, Curca, Gaina, Mic,
.0u Cap. V1I, Pasère, &matos, Tarea.
2225 Cine cumperä on de la cocos, 11 gäsesce tärä.
binare.
A. PANN, II, p. 72.
Calad vroim un luau trebue sä'l cerera unde se cuvine, 9i. eänd
cumpäräm si desehidem bine ochit

2226 Nica lidice a oulm coca. 1)

D. A. MILESCU, Gopepi, Macedonia.
Se dice despre pärinfiI care 'o alintä copia deja marI, ea qi cänd
ar fi tot miel.

2227 Doun oué cänd se tot ciocnesc, unul trebue sä se

spargä.
A. PANN, III, p. 27.P. ISPIRESCU,
III, 162. FR. Diutt, Ill, 108.
Doue oue aind se ciocnesc, unul trebue sd, se-
spargcl.
HINTESCU, p. 46.
La pricinl i judecatI un.u1 trebue neapärat sä se pIérdä.
Ca douè ouè asid s'alérgA
Si a se ciocni apuck" ,
Un' din el o sa se spargA.
trebué sa se due.ä.
A. PANN, II, p. 83.

1) Incit 11 ylice oultil coa.

dacoromanica.ro
574 PRO VERBELE ROMANH.OR

2228 Ouéle cu vastichi nu sé rosesc.

IORD. Goizscu, Mss. II, p. 8.
Vedi Begina, Fate, Gogefa,
Minctunti.
AdicA rara chIeltuTala nimic putem face, l mal ales la lucrurl
Insemnate (Gouscu).

*
2229 Oul Inva/d pe gana.
KAROLY ICE, p. 82. L BXNEscu,
pro f. J. Roman.
Velt Bobee.
Adica ceI printI pre cel invdIall, ceI miel pre ceI mail, eel tinerl
pre ce! bdtranI.

*
2230 Cum II oul di gAlinA alba ast-i si oul di galina lae. I)
Da ATHENA BMA, Ochrida, Mace-
donia.
Se dice despre cele carl sunt la un fel §i mal cu sémi despre femeI.
Dol tinerl Rind Intr'o 4i la Curte 1.,q1 spuneau unul altula dorintele lor. Unul
,t;lise e.1 ar don i sA p6tA intri In vistierie 0 sl lea call bard ar vroi; lar cel-
ralt arda focul ce-I avea de a se culcA cu ImpérAtésa. Acdstil din urmA, as-
cunsil lute° odae vecinA, aulindu'l, porunci ca sA se aducA indatA cloud mid,
Annul de la o gAinA alb5, altul de la o gAinA négrA 0 le arètà celor dolt tined
pund'ndu-I sA ghicdscA de la cure gAina e fie-cure ou. Tineril neputdnd deosebi
ouéle carI li s'au ardtat, ImpérAtésa le trimise vorbl ca precum nu este cea
maI mic.1 deosebire Intre oul de gAini albA 0 cel de gAinA négrA, de asemenea
nu este niel o deosebire Intre o ImpérAtes1 0 o femeie din popor.

*
2231 Oulu a viginlui totna ma mare &U. 2)
N. ST. Nijopole, Macedonia.
Vedi Gäina.
Aratä veclnica nemullumire a omultil care gasesce cA lucrul
strAin e In tot-d'a-una maT bun de cat al sAil.
L'idou de ?noun vdzi es pu bel ge lou miou.3)
Languedoc.
A black hen lays a white egg.4)
Prov. Scot.
Noire geline pont blanc oef.
Anc. Prov. Yes. Xffie SiAcle.

Cum e oul de gane alba asa-1 si oul de pine negra.

Oul vecinului tot-d'a-una mat mare este.
I Oul vecinului med e mai irumos de eat al med.
1) 0 gaina negra lace un oil alb.

dacoromanica.ro
 EIESPRE ANIMALE 575

La galina negra fa cl vow bianco. 4)

Prov. Venit.

2232 Cu un ofi nu si satura.

D. A. M1LESCU, Gope#, Mace-
donia.
Cu putin nu se multumesce omul.

2233 A da un on pentru a capéta un bon.

Dar un oil ca sei aï un boa.
AL. DUMITRESCIT, p. 118.
A face un mic dar cu gandul ca veY capeta altul mg mare.
Pileum donat ut pallium reeipiat.3)
Con una sardina pescar una trucha.
Prov. Span.

2234 A clocit cub' de cuc.

L BIrrascu, prof. J. Roman,
In zadar fost munca sa sc6tä bun din ce e reil din fire. Se
¡lice mal cu semä despre copii.

2235 A lua male i cuibul.

A. PANN, I, p. 133. Hrnascu, 168.
Adica tot ce are; se dice despre cel sarac.

2236 A sta pe oué.

FR. 1:J/odic. Ill, pag. 168.
A nu esi de a-Gag, a sta tot la un loc.
*
2237 A fi ca oul.
FR. DA.mt, III, p.168. Mator P.
BUDI§TEANU, J. Ilfov. L IoRou-
LESCU, inv. c. Baia-de-Aramei, J.
Mehedinfi.
Adich :
Plin la fata, sanatos.
20 Fraged, slab ca oul. C. Bungetianu.
Placut. C. Bungellanu.

GAina nagrA face oul alb.

Cu un oil nu se saturit.
DA o cAclulA ca sii i se dea o manto.
4 Cu o sardea a peanut un ptistrav.

dacoromanica.ro
576 PRO VERBELE ROMiNILOR

2238 Ca cum ar duce clue In peilä.

LAUR1AN & MAXIM, II. p. 560.
FR. DAME, LII, p. 168.

Umblà ca cu 0%0 in pad.

bao. GOLESCU, Mss. II, Asetn.,
pag. 18.

La o tréla cdnd se sc6la

Par' ca are ou6 in 7361a.
A. PANN, I, pag. 102. HIN-
TEscu, 192.
*p
Par'cà are ou6 in pad.
I. BINEscu, profesor, J. Roman.
Preot C. BUNGETTANU, inv. c. Co-
sovéf, J. Mehedinft.
*
A umbld ca cu un oil.
M. CANIAN, J. /cip..

10 A urnblà Cu sfiéla, cu bAgare de séma sad chiar a-lene ca

6menI rusinosl, nevoIel sail lenepl.
20 A umbli fate de altul cu viclesug ca sa nu-1 supere. C.
BUNGEVANU.

*
2239 Pute a oué clocit.
T. VARLAM, inv. J. Putna.
Se slice dud cine-va gräesce un neadevèr.

2240 Ca oul roqu la Pasce.

loRD. GOLESCU , M88. II, A.S8111.,
pag. 12.
Se 4ice de acele lucrurI earl nu pot lipsi la an.umite vremurI.
In Povestect Maicei-Domnului, duptt ce s'a despärtit Santa-
Maria de JidanI, aceptia eat% luat dupa dime asvirlindu'l bolovam.
MaIca-Domnulul luà bolevaniI pi 'I svirlek InapoT pi din bolovanI
se faceaft ova ro§ii. §i all Intrehat Adana ce sunt acelea pi MaIca-
DonmuluI a 018 : Sunt ou6 ropiI cäcI astä-slI este sliva de Pawi pi
va fi at va fi lumea.
Româncele arund. la PascI celjele de ou6 ropil pe ape curget6re
$i vèsléndu-le BlajiniI 1) aflä ast-fel ca all sosit Pascele pi Weep a
le serbA pi dinpit

,) Despre 1310n1 ve(,11 ezateirea, IL p. 28.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 577

AQUA
*
2241. A 'I 'ma glina In caelulä.
G. I. MUNTEANII, p. 73.

'I-a ouat gäina in diciulä.

A. PANN, II, p. 69.IIINTEscu, N.

Ne-a ouat gelina in di ciulä.

Iwo. GOLESCII, Mis. II, p. 47.
Se slice &Ind ne vine bine piste bine (Gonscu).

P.A.DUCHE
Ve41 Ban, Alai), Negob
* Purice.
2242 Päduchele face pe lenes, harnic.
T. VARLAM, inv. J. Putna.
Se slice celor lene0.

2243 Paduchele, cand (dupa ce) se saturä ese in frunte.

A. PAM, Edit. 1889, p. 50;I, 129.
IinnEscu, 139.

Paduchele, mind se saturä, ese in frunte qi

s'aratä.
Iola). Gomscu, Mss. II, p. 58.
*
Pidulieul dupe'," ye s' saturä ese pe sufrucéua.2)
D. A. JAMMU, Gopegi, Macedonia.
Veig Belie, Lindincl.
Se Oice pentru ceI leinatI, ce dupa ce se sature din jafurI,
atuncl s6 arata in lume (Gorisco).

2244 Päduchele lesinat in frunte s'a asedat.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 58.
Anti pe ceI sired §I mindri (Gouscu).
Fier comme un pou, slice Francesul.

2) Despre BlaJlnil ve4I $ezeit6rea, II, p. 28.

2) Pliduchele dupi ce se satur& ese pe sprincdnd.
37

dacoromanica.ro
578 PRO VERBELE R OMANILOR

L.
2245 Nu 's ram,
Da 's marl.
S. MIHXILESCUp ezcitárea, I, p.22.
picètere despre päduchl.
41
2246 Nu mill, acum se fac
Oil nu mal lump.
S. MIHXILESOLT, &zcitdrea, I, p.22.
pic6t6re despre paduclif.

2247 Val dé cel ce 'i umbld päduchil pé fruntel

IORD. GOLESEII, Mu., II, p, 48.
Adice de cel murdar (Gouscu).
*&
2248 Pentru un pdduche nu arde zeghm.
*
Pentru un peiduche sä nu 'ti pu i sarica pe foc.
IDEnt, Calend. Rom., 1892.
Velil Punce.
Se 4ice despre ceI big §i manio0.

2249 - *A fi paduche le§inat.

Ca un paduche lqinat.
IORD. SOUSED, Mu., II, Attem.
pag. 130.
Se çlice despre eel slabi sail lihuill de Rome.

PANA
Veçll Vuttur.
2250 Pulul, pene daca face,
Tot ca sd sbére 11 place.
A.PANN, II, p.107.HENTEscu, 156.
Veig Aripa.
AdicA copiiI call, daca se fac marl, plirasesc casa parintésa
*
2251 A face pene.
Acela§ lnteles ca la numerul 2250.
*
2252 A se umfid 'n pene.
LAIIRIAN & MAXIM, II, p.80.Hni-
TEscu, 195.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 579

*
A se umtlet in pene ea eureanul.
I. BXNESCU, prof. J. Roman.
volt Barzd, Curcan.
Adicit a se mindri, ca si curcanul cAnd se rotesce Imprejurul
.curcelor.

PAPAGAL
*
2253 A vorbi ca papagalul.
D. TICHINDEAL, p. 296.
A Indrugh la cuvinte audite de la alfil t'Ara a-. l dh séma de va-
Ièrea gi intelesul ter.

A PASCE
* veçu Bobos, Murg.
2254 Efi ii daft si ea pasce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 6. P.
ISPIRESCU, Rev. 1st., III, 379.
Se dice pentru Gel ce nu ne bagh euvintul in sérnh (Gouscu).

2255 Tu él dai, si ea pasee.

IORD, GOLESCU, Mss. II, p. 70.
Se dice pentru ceI ce nu vor sa scie de nimenl (Gouscu).

.PASERE
vec Ban, Culb, a Sburd, a
Umbld.
.
2256 Paserea in ciubul néil piere.
Ion NEcutcE, Letop. Moldova, II,
pag. 180.
iStefan-Vedi cel bun bitindu'l Turca la Risbolenl, ad mers si filtre in ce-
tatea Nénatulul; pi fiind mumi-sa in cetate, nu l'ad lisat si mire, Id I-ad ji.s
CA: paserea in cuibui safi ptere. Ce si se duci in sus si stringi 6ste, c..1 is-
banda va fi a la i ala pe cutintul mine-sa, s'ad dus In sus Out: strins
éste.» L NcguLcs.
Acest episod din viéta luI Stefan-cel-Mare a fost desvoltat de
Bolintinénu In Legenda intitulath : Muma tul Stefan.

2257 Uta' pasërea isi are odihna in cuibul el.

A. PANN, II, p. 147.-11mEsco, 141.
omul In casa luI. Ne indémnh la Insurht6re.
»In ce chip cand paserea va sburh din al Oil cuib, a. a omul se

dacoromanica.ro
580 pROVERBELE RONANILOR

boleste dud se instreinéza. de ale sale locurl. Parem. SOLO-

MON, Cap. XVII, § 8.

2258 Paserea e pm
Dar dracul scie de cAnd-ii.
S. FL. MARI, Ornit., I, p. 408.
Ve0I Vrabie.
Se dic.e despre ennenil de o staturâ mica, ins& mail de anI, pre-
cum si de acei earl' arata mal tined de cat sunt.
Paserg care in Téra-Romanésce se numesce vrabie, i se da
obiceIu In Moldova numele de pasere.

2259 Mat bine una si 'n colivie

Meet in vint o mie.
IoRD. GoLBscu, Mss. II, p. 106.

Mai bine o pasere in colivie decdt çlece pe gard.

Da E. B. MAWR, p. 5.

Mai bine o pasere in /mina decal çlece pe gard.

I. G. VALENTINEANU, p. 46.

Mat bine o pasere in colivie deceit o suta pe gard.

BARONZI, p. 56. HINTEscu, 142.

Mai bine o pasgre in colivie dedit o mie pe casa.

REINSBERG-D UR INGSFELD, I, 101.
Dr IOSEPH HALLER, I, p. 374 & 443.

De una' mike puli pre gard , cama ghine un

tru nzeina.
AM:11(MM AL BADA.vt, Cart.
pag. 122.
Ve0 Vrable.
Adice mai bine pupa l n mana decat mult t /dare din maul
(GoLasur).

2260 Dupa cantec se cunesce pasérea cea mai dulce.

IORD. GOLESCII, MSS. I', p. 91.

Paserea dupd ce se cunòsce? dupa cdntec ;

Mojicul dupd ce se cun6sce? dupa vorba.
A. PAN, Ediia 1889, p. 84; MI
pag. 47.

dacoromanica.ro
 DESPRE AMBULE 581

Pas6rea dupä, cd,ntec se cun6sce.

BARONZI, p. 53.lininscu, 142.
FR. DAME, III, 192.
Adieä dupl daruel sé cunosc &nena, î cântdretul dupit antare
(Gouscu).
Juge l'oiseau et la plume et au chant,
Et au parler l'homme bon ou méchant.
Trésor des Sentences,XVIe Siècle.
E cantu dignoscitur avis. 4)
Prov. Latin.
Al cantare l'urcello, al parlare il cervello. 2)
Prov. Ital.
Fagelen Kànnes af scngen. 3)
Prov. Svedes.

2261 Paserea malaiu visézd.

HINTEsCu, p. '141.

Paserea malaiu visézet, i calicu praznicu.

Vekll Flamand, Vrabie.
Vie-care doresce ceea ce nu are, ce-I place si 'I peite fi de vre-un
folos; fie-care, ce-1 este In gind, despre aceea vorbesce.

2262 Paserea vicléna da singurd In la'.

ION NECULCE, Letopisif. Moldovez.,
II, p. 253.
Cel viclén se prinde singur in mrejile sale.
aDupa cum dice S-ta Scriptur5, ca : cine salpa grepa altuia, cade el iintetnsa,
ava dà Dumneleu ca paserea viciéna da singurd in lat.t ION NECULCE.

2263 La paserea
Nu'i faci solivie.
HinTEscu, p. 141.
SA nu ne Ingrijim de un lucru Inainte de a'I avé, cu alte cu-
vinte sit nu facem planul
.Capra nondum peperit, ludit tamen hoedus in tectis.4)
faut pas faire l'étable au veau avant qu'U soit ne.

Dupít cantee se minases paserea.

9) Dupa cAntee pasares, dupa vorba creerul
') Pasares se cunósce dupa cantee.
4) Capra n'a fatat Inca, gi ledul se jaca prin casa.

dacoromanica.ro
582 PROVERBELE RODIANILOR

2264 Val de paserea ce scapa din colivie î cade in 141

IORD. GOLESCII., Mas., II, p. CT.
Adica de eel ce scapA din teo nevoIe î cade in mal mare (Go-
LEscu).

2265 Dupe pasére t oul.

GOLESCIJ, MSS. II, p. H.
Adicà dupá sáminfa i rodul, aratA asemenarea (Gouscu).
De put oeuf, put oisel.
Anc. Prov. nue Sidele.
Corbul, ç.ice Elian, este mAncat de puiI sOl and betanetile
pun in neputint6 de a se hrani, de unde s'a nAscut ioicerea
&owe x6pcotog, xcxxbv prin care se arAta cA naravurile rele se
mostenese de la paring.
Veçll in Quitard, Dictionnaire des proverbes, pag., 257, o cu-
ri6sa anecdota despre Corax i Tisias, doI retori din Sicilia.

2266 Pasérile 'n batetura

Cand ar sari s'or juca,
Ca and ne spun far' de gull
Ca timpul se va schimbi.
A. PANN, Calend 1848, p. 32.
pick6re meteorologicA.
gRomAnil ail observat cA atunce and paserile ciripesc fórte tare, mal ales
primAvara, atuncl e un semn cA in curind are si larA and se adunA
tennna in scurt timp are sA ning.A.vS. FL. MARIAN, Ornit.

2267 Pagre fara aripi nim cum 'Ate sbura.

IORD. GOLESCU, Mu., II, p. 51.
Veil! Vultur.
AdicA MI% razim nu pog inaintA, cum 0 ceI marI, fArA putere
nu se pot sluji (GoLEscu).
Omni fArA banl
E ca pasèrea fArà aripl ;
CAnd dà ca sl sb6re,
Cade jos pi m6re.
A. PANE, III, p. '72.

11 Din eorb rü, ret oil (ese).

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 583

*
2268 T6tä pagrea pe limba (sa) ei piere (pere).
A. PANN, Edit" 1889, p. 7; I, 25;
HI, 102.C. NEGRUZZI, I, 247.BA-
RoNu, 61. IIINTEsca, 141. IDEM,
Catend. Rom., 1892.Da E. SEVAS-
TOS, 13. S. Fi. IVIARIAN, OM., I,
414. Abecedar Ilustrat, 25. M.
LUPESCU, inv. C. Brosceni, J. Su-
ciava. I. CREANG4 POV., 24. H.
D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J. Do-
rohoz. BARDU CONSTANDINESCU,
Cart. Cit. II, 15.V. FORESCU, Foie-
ticeni, L Suciava.

Mama pe limba piere.

V. ALEXANDRI & LASC. ROSETTI,
Mss.

Tad paarea duptt cdntecul et piere.

A. PANN, Edit. 1889, p. 115.

Mtel, pasérea dupet glasul ei pere.

L DINEscu, pro f. J. .Roman.

Téta pas6rea pe lume, dupei, limba et piere.

AL. ODOBESCII, III, 10.- FR. Iliad,
II, p. 278.

T6t4 pasgrea de pe limba ei pere.

L G. VALENTINEANU, p. 11.

Téta pasgrea pre limba et m6re.

G. MUNTEANU, 13. 151.

Ort-ce pasgre prin limba eï piere.

Pie-care pasere pe limba et pere.
S. I. GROSSMANN, Mot. Germ.,
pag. 98.
Fie-care porta ponosul faptelor i diselor sale. Omul vorbaret
limbut, 10 face singur de cap.

2269 Pasérea in colivie nu sé bucurä î dé e vie.

IORD. GOLESCU, Ms; II, p. 51.
Adicà robul In robie (Goixscu).

dacoromanica.ro
584 PROVERBELE ROMANILOR

*
2270 i lapte de pasére.
Ve 01 Bou, Cue, Vrabie.
AdicA lucru care nu se pote aflà.
Cu ate acestea in Basmele luI Ispirescu, p. 171, un volnic,
dupé indemnul unuI imperat care 'O pIerduse védul se pornesce
0-I aduce de peste apalordanuluI, lapte de pasére su care un-
géndu-se la ochI vede batel ca prin sit6 pe urmé ca prin cIur qi
cAnd dà pentru a treIa Cora vede luminat ca totl 6menil.

*
2271 A avé päserele.
Ve01 Gargauni, Sticlete.
Se aude In Moldova cu Intelesul de : a fi buTmac de cap.

PA.SÈRES CE
Veill a Verbi.

PAS TRA.V
2272 Pästrävi qi mihal/I, la ori-ce tlrg nu gases=
IORD. GOLESCII, 2188. II, p. 58
Sé Oice pentru cele rail (GoLescu).

PASTRUGA
Ve4I Cepa

P A TI N
Ved! Mira, Privighatáre
2273 Unde lipsesce paunul, ciòca sé pare pasérea cea l'In
frumésa.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 13.

Adica unde ne lipsesc ceI mal de cinste, acolo ceI mal pro#I
prind locul cel mal bun, sl unde ne lipsesc cele frum6se, acolo §I
cele m'idee ni sé pare frum6se (GoLescu).
Corvus absente graculo puicher t)
Prov. Lat.

2274 Ca paunul se mändresce.

A. PANN, I, pag. 162. HINTEsca,
100. S. Fi.. MARIAN, Ornit. II, 270.

9 Corbul pare frumos In lipsa gaiteT.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 585

Mändru ca un päun.
S. FL. MARI, Ornit., II, p. 271.
Se dice despre ennenff mândri, infumurag, dese* si läudarosl.
LEGENDA
Phunul chnd s'a insurat, phnh la amlazá s'a ghtit si s'a impodobit feirte fru-
mos, cum se envine unul mire ea sh se impodobéseä.
PAuniainsh, sciind eh' Vote chte fost de trebuinta sunt gata, nu s'a tm-
podobit r,lichnd cO ea are fuel destulh vreme de a se impodobi pana la annaza.
Mergénd acuma phunul Cu al sèl ca s'o lee de la pärintil shl si s'o duch la
sine acasà, a aflat'o neghtith.
Palmita cum a vé(,lut eh mirele sha vine asa de graba, s'a rugat ea s'o mal
astepte 0'16 ce s'a irnpodobi, spurténd ca ea nu este gata. lusa plunul a spus
eh o lea asa cum este, fiind ch o avé fdrte draga, si cum a fost asa a si mat-o,
n'a asteptat ea sh se mal gatésch.
Dar Milita de atuncI, fiind-ca nu s'a ghtit la timp, a rhmas mal simplä la
pene ca sotul sha.S. F. MARIAN.

2275 Paunul sä taca

Daca va sä placa.
IORD. GOLESCII, Mss. II, 111. S.
FL. Mmakx, Ornit., II, 270.
Adicä cel ce nu scie ca sa grall'asch, mal bine si tea, fie ì de
cel mal mare ném. (GoLEscu).

2276 Paunul, pene frunuíse, dar picere unte.

IORD. GOLESCII, MSS. U, p. 56.
S. FL. MARIAN, Ornit. II, p. 270.
Sé (;lice pentru cel frumosI la vedere , dar cu tuln'grI tirite
(Gomal).
Inteun cantee al lui Raimbaud de Vaqueiras , trubadur din
secolul XIla, se afla o parte curi6sa care coprinde, in simbure, a-
céstA idee.
un ;liva in care Amorul ne alese pre amindoI, frumusetea ta iml insufla
mandria plunulul, chnd privesce frum6sele fete a penelor sale, si, plin de
trufe, sb6ra pe acoperisul caselor. Acésta pasere se imbatä de mfindrie !AM
ce, lishndu.l privirile spre pamint zaresce picicirele sale.
Aquel orguelh li tre tro quel cap clina
Que ve sos pes,

* oA
2277 se imbrfica cu pene de päun.
1. BINESCU, pro f. J. Roman.
Se dice despre scriitoril carI insusesc gandurile altora.
VOY in Phedru, L. 1, fab. 3, Graculus superbus din care se
trage acéstä dicétóre.

dacoromanica.ro
586 PRO VERBELE ROMiNILOR

Atto; xoXotes. 4)
Prov. Elin.
Aesopicus graculus. 2)
Prov. Lat.

2278 Sd nu pice nicl apä po5 el, ca pe un Olin.

B. P. HIsritt, Etym. Magn., pag.
1268.
Se dice In Transilvania, c. Orlat, despre dmeniI tifnosi.

P.A.UNIT'A.
2279 MAndrä ca o pduni0,
Grasä ca o prepeliO.
S. FL. MARIAN, Ornit, II, p. 235.
Acelas luteles ca la num6rul 2274.

PtR
*
2280 Are pert' de lup.
P. IsPiEEscu, Rev. Ist., I, p. 232.
Ronitinia Libera, No. 838.
A. PETRESCII, Gurtea-de-Argeg, Jud.
Argeg.
10 Adidt e foros, I-a esit flume numele sail are cu adever rele
naravurl.
20 BanuescI a full, ca e hapitor.
Poporul crede ca fie-care lup are treI perl de drac in frunte de
aceea e fieros si ca. prin afumatul Cu perl de lupI II trece omultil
de speriat. Vedl I. CREkNGA, Povegi, pag. 33 si Etymologicum
Magnum, p. 386.
Urmatérea legenda ne da origina acestor credinte si a dicetáreI
care ne ocupa.
LEGENDA.
Dupa ce Dumnedei a ficut omul pi dobitécele ce-I trebuià, s'a apucat dracu
si-pi fad pi el ce-va.
A ficut din lut un lup. Numal &A vine pi Dumnedei care dice draculul:
pil si se scéle. Dracu .ice: Sal, lup, pi mininci re Dumneddul Lupu
nu se sz.61A. Dunmedei cere sA i-1 dé lul ci l'a Irma, Dracu i-1 di. Dumnedeii
s'apuci de '1 mal cloplesce, din earl aschil s'au ficut fel de fel de ginganif
rele : perpl, brésee, popirle... Dupi acésta Dumnedeu dice lupulul: Sal,
lup, pi mininci pe dracu ! Odati sare lupu pi de tot la dracu ; cit pe co-
si'l manince. S. MIRXILESCU.

9 Gaita 1u1 Esop.

2) Idem.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 587

2281 Are pen réi.

I. BINESCU, prof. J. Roman.
P. ISPIRESCII, Leg., 288.
Acelq inteles ca nurndrul 2280.
aVorbesce cat vel voi, te ascult. Dar nu acid de ce, bag de séma ca in gra-
Turile tale este ce-va mlerloit.
(PArerl, cinstite boerule. Precum vremea inchisA vAmislesce visuri spAl-
mintét6re, apa pate a (Aft fi avénd Ø eit peri rgi, i te inpéla pérerile.»
I. CREANGI.

PESCE
Ved! AO, Ariciu, Baltél, Bart,
Carne, mimé, Pijcä, Plaza,
'lima, Unclip&
2282 Pesce, pesce,
Minn'liga prdpädesce.
M. LIIPESCII, ezeitárea, II, p. 32.
AratA hunAtatea pescelut
LEGENDA
FAcuse milostivul lumea.Rinduea acuma cu Sfantu-Petrea pe fie-care
dobitoc la ce are sé fie bun pi ce are sé fad' in lume. Vine pi rindul pepeeltd.
Lui II dise eel a-tot-puternie :
Tie ver tea in tot fel de ape, tsi te vel hräni eu gaze, carabeti, rime pi au
alte lighiol ce vei puta prinde. Tu pe uscat nu vel put& trai, pi de I-ap da
at de multe piciare, omul tot te va prinde pi te va manci.
Delmne I vise pescele, nu 'ml di pichíre ci numal Ose aript ea sé pot
inota, pi de md va prinde omul, si md arunce pe jar, sé md frigé i sé
ma Dance.
Dumnef,leii asculté ruggclunea peseelui pi-i dete pése aripl. Sbura el destul
in sus pi in jos, alergand, and numal ce cade in vira unul pescar, apoi pes-
carul il duce a-casé pi face din el un borp bun, de par-ca' erà mlere, pi manei
cu casapil luT cogemite mgmlligé. AtuneT pescarul :
Pesce, pesce
Mamatiga preipa" desce.
Si de atuneT pi ping in tlitia de asta-di, pescele nu mal are pielére ci aripi,
pi omul 11 prinde cu virpa, ea undita, eu volocu, cu lésa, cu crisnieu, Cu mina,
cu pinza, cu mreja, cu névodu, s. a., pi ori 11 frige, ori il rnananea cu borp.
M. LIIPESCII.

2283 Pescul tu a-mare i tiganea pi loc. I)

N. Sr., Nijopole, Macedonia.
86 qice de acel care dispune de un lucru inainte de-al tine in
mAng, care se bucurá prea de timpuriii de un folos nesigur.
Ilpo rç ¡MX'S cgaíetv Xmcciacc. 2)
Prov. Elin.

Pascale In mere ai tigala pe foe.

dobtaidi 6Ia icainte d'a aye pescele.

dacoromanica.ro
588 PRO VERBELE ROMINILOR

Ante lentem augere ollam.1)

Prov. Lat.

2284 Pescele cu apa nu sé préjasce.

'ORO. GOLESCU, MSS. II, p. 53.
AdicA bucate bune fArA chIeltuYalti nu sé face, sl cele-l-alte
(GoLEscu).

2285 Pescele din ele§tiù

Umbla sa 'IinghiVa viii.2)
A.. PANN, III, p. 69.
Se dice despre Gel lacomY.

2286 Niel pesce betran, nici =Jere bétrana.

IORD. GOLESCU, Mss. H, p. 49.
Sé dice spre mAngATerea celor bétrAne, arétAnd cA muierile nu
imbétrAnesc (Gouscu).

2287 Ori céta apa bea un pesce, téta o sate pé urechi.

IoRD. GOLESCU, Mes. H, p. 9.
Adica risipibrul ori-ce dobAndesce, We le cheltuesce (GotEsc

2288 Pescele cel mare inghite pe cel mic.

IORD. GOLESCU, Mss.11, p. 52, A-
sm., 23. [ALTMAN - MAXIM, II,
652. Bertoldo apud GASTES, L't.
pop., 210

Ort-cdnd pescele cel mare

Pe cel mic in burtd 'I are.
A. PANN, II, p. 35.HINTEscu, 143

Pescii cei mari meincincet pre cez micz.

LAURIAN & MAXIM, H, p. 227.
AL. DDMITRESCU, 138.
*
Pescele mare inghite pe cel mic.
L G. VALENTINEANU, p. 27.

Riba mare poidat mica. 3)

FR.MIKLOSIC.H. Rum. Unter., 1,15.

9 A mdr1 (debited» 61a Imitate de a evil lintea.

in A. Pann se afla tipArit: elegiu cea ce nu are niel 411114E11es.
Pescele mare inghite pe cel mic.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 589

Adicá cel marl pë ce! miel 61 mâncä'm (Gouscu),

Acest proverb se OA mai la tete popérele. EliniI spuneaii ca
Romanil : a tra ca pescele, adicA a nu cunésce de cat ceea ce
numesce Francesul, la loi du plus fort. Acéstä dicalä se gäsesce
chiar In Istoria pescelui din MAHARHARATA, poem epic sanscrit,.
vechiu de treI-ded 0 opt de secoll.
Pisces magni parvulos comedunt.
Prov. Lat.
Les grands poissons mangent les petits
Les grands voleurs pendent les petits.
Grosse Fische fressen die Kleinen.
Prov. Germ.
B pesce grosso mangia il piccolo. 3)
Prov. Ital.
A se vedé in acéstii privinlä o frum6s6 scrisére a luI I. I. Rous-
seau cAtre comitele de Lastic.
*
2289 Pescele de la cap sé 'mpute. 4)
IORD. GOLESCII, MSS. II, p. 52.
A. PAM!, Edit. 1889, p. 19 & 174;
I, 68. C. NEGRI:MU, I, 250. Ba-
RONZI, 53. HINTEsctr, 144. LAU-
RUN AC MAXIM, 1, 429; II, 652.IoN
GHIC.A, Scrisorz, 21. B. A ZAMFI-
RESCU-DIACON, inv. c. &iubenii, J.
Dorohoz.V. FORESCIT, Folticeni, J.
Suctava.H. D. ENESCII, inv. c. Za-
mostea, J. Dorohot. I. G. VALEN-
TINEANII, 19. BARBIJ CONSTANTI-
NESCII, Cart. Cit. 11,15.REINSBERG-
DORINGSFELD, I, 238. FR. DAME,
III, 206.

Pescul de la cap s'empute. 5)

N. ST., Nijovole, Macedonia.
Adick napAstuIrile qi jafurile unuI norod de la eel mal marl
incep (Gouscu).
Intriun mod mal general, ate relele ne yin de la ceI marl. and
mor6vurile unuI popor swat stricate, causele se vor Muth in stra-
turile superibre ale acestel societkI.
Peseil eel marl manfinca pe cel miel.
2) Peseele mara manAnee pe cel mie.
) Meta.
4) Este de Insemnat ca acest proverb, ca tdte proverbele In adever poporale
este bine cristalisat si nu presinta niel o varianta.
6) Pescele de la cap se 'napute.

dacoromanica.ro
590 PROVERBELE ROMLISILOR

IxecKç KETAIIÇ ötetv Glazzac.

Prov. Elin.
Piscis primum a capite foetet.2)
Prov. Let.
Fyrst fùnar fiskz á höfoi.3)
Prov. Island.
II pesce comincia a pulir dal capo. 4)
Prov. Toscan.
Bala' c bafindan cocdr. 5)
Prov. Turc.
*
2290 Pescele cere vin.
N. TARCII§, inv. o. Piscis, J. Co-
vurlus. FR. DAME., III, p. 206.
Dupi peses sä bel vin, lar nu apii, precum ne Invati diagolul
urmätor, intre pescele i muma luT, care ni s'a comunicat de D.
T'arcu, inv6p.tor.
Mamal. .. m'a prins pescarul 1 .
Nu 't1 fie fricA, dragul mame!, del tu l'al prins pe el.
Manall ... m6 spintecAl
firea, cA tu al sl'l spintecl pe el.
Mè pune pe cArbunl sA mè frie.
N'al grijA cAcl al sA'l frigl pe el.
Ahl mè mAnAncA 1
Tu '1 vel manci pe el.
Mand .. a bdut vin daca m'a mAncat.
Apol dracul te-a luat, pi ochil ti-a plesnit, dragul mame!.

Poisson sans boisson est poison.

Prov. Franc.
*
2291 Pescele ma're, cu imbuctitud mid se prinde.
T. Veluais, triv. J. Pugna.

Cu pescile mic pringri pe cel mare.

V. Fonzscu, Folticeni, J. Suctava.
Ve4I BuccIficit, Fardmiturei,
Pitic, Rima.
Cu putin, mult putem dobandl; cine lucréza pe putin, péte cas-
tigh bänet insemnat.

Pescele de la cap lncepe a se !Input'.

2) Pescele final de la cap se 'mpute.
Z) Intal pute pescele de la cap.
Pescele Incepe a puti de la cap.
2) Pescele mirdse de la cap.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 591

*
2292 Pesce 'n baltà, ca s la stänä.
&L. ALEXANDRESCU Ifirpta, J.
Constanfa. T. SPERANTIX, I, p. 6.

Pesce 'n baltä pori arlet.

T. SPERANTIX, I, p. 42.
Vejt Bala
Se dice despre acele lucruri carI se aflá neapdrat si in marl ca-
timl in anumite locurY.
VedI in anecdotele D-luI T. Sperantid ; Tiganul la stet na, p. 5
§i Tiganul la pesce, p. 39.

2293 A vinde pescele in baltä.

D. CANTEMIR, Divan. Lum., p. 95.
A dispune de un lucru pe care nu 'I avem In mând.
*p
2294 A «dila pesce in apA turbure.
L BINEscu, prof. J. Roman.TR.
PROCOPIESCU, inv4. c. Islaz, J. Ro-
manara.
Vedl a Pescui.
A se folosi de neregula afacerilor stäpanuluì sail de vre-o tur-
burare publica pentru a 'al pune interesele la cale.

2295 Pratesce cit un cap de pesce.

BARONZI, p. 85. HDITESCU, 147.
AratA mica val6re saA InsemnAtate a tima lucru, a une persone.
*
2296 A täce ca pescele.
B. A. ZAMFIRESCU-DIACON, invèl. O.
Stiubenit, J. Dorohoi.I. CREANGX,
Pov., p. 23 & 25.

A tace din gura ca un pesce.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 161.

Taceet cum tace pescele in borq la foc.

I. CREANGX, Pov., p. 25.
Ved! Chitic, Pitic.
A nu vorbi, a nu deschide gura.
Aroverrepog Te& lz06(ov.
Prov. Eltn.
Magis mutus quam pisces, 2)
Prov. Lat.
i) Mar tdeut de eta peseil.
2) Idem.

dacoromanica.ro
592 PRO VERBELE ROMANILOR

0 mutis quo que piscibus

Donatur a cygni, si libeat, sonum.
HORATIU. Ode.

Etre muet comme un poisson.

Prov. .Frane.

2297 A trdi ca pescele In apa.

IORD. GOLESCU, Mss. H, Asern. p.
179. AL. MARTINIAN, J. Bfov.

A se resfatet ca pescele in bait&

ZANNE, J. Bfov.
Adica : bine, fericit.
Etre heureux comme le poisson dans l'eau.

2298 A fi ametit ca pescele afara din apa.

LAURIAN MAXIM, L, p. 57.
Se Oice despre eel buimacT de cap.

2299 A se bate (a trai) ca pescele pe uscat.

A. PANN, II, p. 49. HINTESCU,
12.G. MUNTBANU, 72.I. IONESCU,
Cart. Cit., III, 224. P. ISPIRESCU,
Sn6ve, 82.AL. MARTINIAN, J. Bfov.

Ca pescele pe uscat 7n4 isbiam.

D. CANTEMIR, ht. lerogl., p. 271.
A duce o vié ä plina de necazini.

2300 Cat pescele pë uscat.

IORD. GOLESCU, Mss. H, Awn., 45.
AdicA putinA vreme.
*
2301 Ca pescele in mréja.
Preot C. BUNGEVANU, inv. a. Coso-
vgb J. Mehedints. M. CANIAN, J.

Se Oice despre cel care este prins cu viclepg i numaI pote scApi.

2302 Pe cdnd pescii cel mici inghiteafi pe cez man,

lar lumea le icea tAlhan.
ARUN, pag. 11, ap. pasmiu, Se-
mis., 363.
Adica de demult. Locutiune din basrae.

PICIOR Veil! C6dcl.

i) In manuscript se citesce .scut .

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 593

PIEDICA.
2303 A rupe piedica.
Mawr P. BUDI§TEANIT, J. Bfov.
VeIX Nuca.
A 'si pierde fecioria.

PfELE Ve1;11 Cdne, lepure, Land, Left,

Lup, 61e, Plele Cap. IV, Sara-
mura, qérpe, Stea, Urs, Vuipe.
2304 Mai multe piel de miel décat de olla mäcelari.
1011D. GOLESCU, M8S. II, p. 43.

Mai multe sunt pie?, de miet

De ecit de oi bgtrcine.
A. NNW, Edifia 1889, pag. 172;
III, 156.

Mat multe piet ve(li de mid de ecit de oib6trei ne.

LAIIRIAN Sc, MAXIM, II, p. 313.

Mat multe piet de miel, dealt de òie.

Ilmrpscu, p. 42.
Adica mal multi tineri mor decAt b6trâni (GoL.F.scu).
Tot fore terga bourn, quot habet pelles vitulorum.
Prov. Lag.
Es sind ebenso viel Kalbs, als Kuhfelle feil.
Prov. Germ.
As soon comes the lamb's skin to the market, as the
old sheep's. 2)
Prov. &of
11 va plus au marché peaux d'agneaux que de vieil-
les brebis.
Prov. Gallic. Mee. XVe &dole.
Tan prest mort lo cordero 'com la ovella. 3)
Prov. Valenc.

2305 Patru piei dupä un bon.

IORD. GOLESCII, MSS. II, 51.

2) Stint tot atatea piel de vitel, eat f i de vaca, de v1n6are.

2) Vin tot atatea piel de miel In plata, cat si de 61.
) Tot attit de repede mare mlelul, ca i Ola.
38

dacoromanica.ro
594 PROVERBELE ROMANILOR

*
A hat sépte pie dftpd o bad.
A. PETRESOLL CUrtea-de-Argeb J.
Argef.
*
A luet ;épte piel dupet un om.
Se slice pentru cel cumplig t nesatioI, ce red apasa pe norod,
vrénd sé le lea tot ce ad (GocEscu).
.L
2306 Nu sé iéti doue piei de pe un boil.
S. MuditEscu, Sezdthrea, I, 220.
*
Din una 6e doué cheli nu es.
D. A. MILESCII, Gopers, Macedonsa
Ne Invatä a nu fi nes5.fitn1 i cumplifI.

2307 Doué piel dupd o 61e.

IORD. GOLESCII, M88. JI, p. 90.

A vré set traga doué piel dupei o 61e.

LAIIRIA.N & MAXIDI, II, p. 559.

Umbla sa sc6tet doué piel dupei o 61e.

A. PANN, Edit. 1889, p. 64; III,
78. HINTEscu, 47.

Se dice pentru ceI ce cer badoità dajdie (GoLEscu).

Are acelas bileles ca numerul 2305.
A. Donid In fabula Ele fantul in Domnie, I, pag. a ne area
cum oile plangendu-se cA lupiI le jefuesc red de tot, ace§tia slic
Elefantulul, care domnia atuncI peste dobittice :
MAria Ta!
De nol nu te 'ndura,
CAcI singur ne-al fost dat porund asta WM,
S'avem Cu totil blad.
Iar oile piresc, c'a.,sa sunt invAtate,
Nol n'arn luat mal mult de cAt peke de frate.
AtAta l Domnu le rAsponde.
SA scip cl strimbAtall la mine nu 'ti ascunde.
VA hotAresc d'acuma de 6le o pelcid,
Si nicl/un Or mal mult nimica.

2308 *Pielea rea §i räpan6sä,

On o bate, or' o lasä.
Ori lovesce cum trebue pre cel reu i cumplit, orl nu te mal
legi de dinsul.

dacoromanica.ro
 DESPEE ANIMALE 595

2309 Piele si se intinde.

IORD. GOLESCIT, MSS. II, p. 53.
Se dice pentru pravilä, Insemnand cd e ca o pIele, ce ori din
cotro o vel trage, ea intr'acolo sé 'ntinde (Gouscu).

2310 Platesce cu pielea ca lupul.

A. PANN, II, p. 31.IIINTEscu, 143.
VedT Cap. IV Mete, Saramuret.
Cel vinovat plätesce Cu pIelea ca lupul care a fost prins, ju-
puit si i s'a aruncat pielea In putina cu argäsélä.
*
23H A luà cui-va pielea de yin.
HINTESCII, p. 143. M. CANIAN, J.
laii.
Nu umblet sei 'i iei pielea de vift.
A. PANN, Edit. 1889, pag. 96;
II, 64.

*11 jup6ie de viii.

A fi fara milk a cere de la om sail de la dobitoc mal mult de
.cit pine.
Elph laptelx. UpELS. 4)
Prov. Elin.
e
Priusquam mactaris, exconias. 2)
Prov. Lat.
Vedem in Omer eh' boil sunt adese-orI jupuip de vil.

PINTEN
2312 Pintem la cocosi, iar nu la claponi privesc.
IORD. GOLESCII, M38. II, p. 53.
Adica ceI tinerI, lar nu ceI bétrinl M. sé bath pentru naulerl
(Gousco).

PIPO TA
*
23(3 A 'si umpld (Innea) pipota,
A. PANN, I, 110.HINTEscu, 12.
A bé mult, a se imbétà.
I) Jape!, Inainte de a ucide.
2) Idem.

dacoromanica.ro
596 PROVERI3ELE ROMANILOR

Teal Bepie, Cane , Máncare,

Mayt, Muïere, Meant', Scara,
a ScInopètd Oran, Suflet,
Zara.
2314 Ai apucat pisica de Oda, invirteqce-o sä nu te sgArie.
LORD. GOLESCII, Mss. II, p. 101,
HINTESCII, 145. P. ISPIRESCII, Rev.
/et., I, 228.
Adice pe vrajina cand el supui, se te ingrijescl de el (Goutscu)._

2315 Pisica cand se va pune

Cu spatele länga foc,
Frig sau nins6re ne spune,
Peste putin sau pe loc.
A. PANN., Calendar 1848, p. 32.
picala meteorologica

2316 Pisica cu clopatei nu prinde Wee'.

LAURIAN Sr MAXIM, I, p. 358.
AL. DUMITRESCU, 121.

Catup Cu chipru nu acata §orecz.

ANDRETUL AL BAGA:170, Cart. Ale g.
pag. 44.
VeGT Mapa.
Cine se lauda din nainte nu face niel o isprava.

2317 Pisica razgAiata

Nu prinde sóreci nici odata.
A. PANN, Edit. 1889, p. 29; II, 5.
HINTEscu 145.AL. DemrritEsee,
pag. 121.
Copilul alintat i nepedepsit remane nelnvetat.

231& Pisica betranA firesce,

La tineri §(5reci rivnesce.
LORD. GOLESCII, M8S. II, p. 53.
Motan, Cotolu.
Se Oice spre mangálerea celor betrAnI insemnAnd ce. la lucrurI
fragite (sic) poftesc adice, la fete (Gouscu)

Pisica Cu clopotel nu prinde drecl

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 597

2319 Din Oda pisicii sitä de mdtase nu se face.

A. PANN, Edit. 1889, p. 25; I, 85
HINTEscu 176.-1. BXNEscu, prof.
J. Roman.

Din c6da de pisica, matase nu se face.

Da E. B. MANve., p. 103.

Din c6clii de mega sita de matase nu se face.

S. I. GRossmANDL Diet. Germ., p.63.
Vedl Cdne.
-Un lucru prost nu p6te fi bun de nimica.
Din coda d'asino non si può face staccio di seta. 1)
Prov. ¡tal.

2320 If bine cap de pisicd de cdt Odd de lea.

10 RD. GOLESCII Mss. IL, p. 107.

E mai bine sá fil cap de pisidi dealt còdä de left.

loEm, Calen,d. Rom., 1892.
AdicA nad bine stapan, fie cat d6 mic, dècat sluga, fie cat de
mare (Grouscu).
B vant mieu,x étre téte de Ward que queue de dragon.
Cesar exprima aceea0 pgrere dud spunea cal e maï bine sa fiT
cel intru sat, de at al doilea la Roma.

2821 Ce ese din pisica

tíreci mandna.
k. PANN, Edit., 1889, p. 19; I,
68.-1oRD. GOLESCIII, Mes. II, 75.
HELEADE-FlInuLusco, 423. HIN-
TEsco, 145.AL. DummiEscu,140.
S. I. GRossmiaiN, Diet. Germ., p 63.
*
Ce nasce din pisica (pisici)
óreci mancincei.
BARONZI, p. 50. P. IsPniEscu,
Rev. Ist., II, 148. FILIMON, Ci0-
COL 1. G. VALENTINEANII.,
RUN MAXIM, II, 360-361. REIN
SBERG- DIJRINGSFELD, 1, 476.
POPESCII, inv. c. Ciocanesoi-McIrgi-
nenti, J. lalotnita. P. ISPIRESCII,
apud GARTER, Chrest. U, 376.
S. I. GROSSMANN, Diet. Germ., 63.

1) Din cada magarulul nu se face sita.

dacoromanica.ro
598 PROVERBELE ROMANILOR

*
Cine nasce din pisicd,
c'n.ice met ndncei
,
Aratä näravurile cele rele, ce merg dup'ä mogenire (Gouzsco)..
Qui naquit chat court après les souris.

VULPES IN FOEMINAM MUTATA

Naturam turpem nulla fortuna obtegit.

Humanam in speciem cum vertisset Jupiter
Vulpem, regali mulier ut sedit thnno,
Scarabeum vidit prorepentem ex angulo,
Notamque ad praedam celeri profiluit gradu.
Superi risere, magnus erubuit Pater,
Repudiatam turpemque uxorem expulit :
His prosecutus : Vive quo digna es modo,
Quae nostris uti meritis digne non potes,
PHAEDR., L. V., Fab., 15.
In fabula XVI din Gabrias vulpea din fabulä lul Phedru este
inlocuitä printeo pisicä.
Katzenkinder mausen gern.1)
Prov. Germ.
That that comes of a cat, wii/ catch mice. 2)
Prov. Engl.
Qui naquit chat court après les souris.
Chi di gatta nacque, topi piglia. 3)
Prov. Ital.

2322 Mud pisica n'ajunge la bucate ce rivnesce, çli de post

sé socotesce.
101RD. GOLESCU, MS8. II, p. 35.
*
Ceind pisica n'ajunge la slanind Vice ca" e
Mercuri.
Capilan LupAN, J. Fdlciu.
Veal Ma0, Vuipe.
Se dice pentru ce! ce se fac ca nu volesc sA facA, dud nimio nu
pot face (GoLEscu).

2323 Pisica unde n'ajunge, dice pute.

IORD. GOLESCII., Mes. IL p. 53.

Pulu de pisiert prinde e6reer.

Cine se traps din pisieti, prinde &eel
Cine se nasee din pisicS, prinde sewed.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 599

*
Pisica uncle nu ajunge, Vice cd pute.
A. PANN, Edifia 1889, p. 162; III,
131. HINTESCU, 145.
*p
Pisica, unde nu ajungela slcInind, Vice etc pute.
V. lociaEscu, Folticeni, J. Suciavd.
*
Ca" tura cara nu agiungze pescul, dzice di 1
amputit. )
N. ST., Nijopole, Macedonia.

*Catura ma nu ajunze pescul ascuche. 2)

D. A. MILESCU, Gopefi, Macedonia.

Sa t;lice pentru falarnicI ce sä fac eä nu vor sa facá rät., cand

nu pot face nicY un räti. (Gouscu).
Explicatia data la nunaärul 2322 e maT exacta.
La gatta chi nun arriva a iu pulmuni, dici chi feti. 3)
Prov:Sard.

2324 Gluma pisich, mcirtea ifirecilor.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 23.
Adici gluma vrAjmaplui, cea maï mare vät6mare (Gotescu).
Der Katzen Scherz ist der Metuse Tod.4)
Prov. Germ.

2325 Mòrtea pisicilor,

Bucuria §ftecilor,
A. PLNN, II, pag. 35. BARONZI,
61. G. MUNTEANU, 150 151.
IliNTEsctr, 111.
Supusif sau slugile se bucurà de rn6rtea stäpinului.

2326 Cdnd lipsesce pisica, j6cd qòrech p'in casd.

'ORD. GOLESCU, MSS. II, p. 35.

2) Pisica care nu ajunge la peace dice cal Imputit.

Mica daca nu ajunge pescele il sculpa.
Pisica care nu ajunge la pliirnanl (bojoc) dice ca pute.
Gluma pisicilor e mdrtea adrecilor.

dacoromanica.ro
600 PRO VERBELE ROMANILOR

*L,
&Ind pisica nu'l, a-casci,
$6recii jôca' pe masa.
A. PANN. HINTESCII, p. 145.
Da E. B. MAWR, 92.L M. RIumktiu,
Dat. Cop, 96. DLIMITRESC13,
121.B. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv.
e. Stiubenis, J. Dorohoi. S. L
GROSSMANN, Diet, Germ. p. 20.

Ceind lipsesce pisica, ;6recii, cleintuesc.

I. G. VALENTINEANIT, p. 41.

Cdnd catu§a nu é a-casa,

gi6cä pri mésa.
ANDREW AL BAGAVil, Cart. Ale g.
pag. 44.

(Jeind nu e stet peinu 'a-casa, 1)

Jócä cirecii, pe masa.
RIONSBERG-DURINGSFELD, 1, p.248
Vedl Mdfa.
AdicA and lipsesce stapana case!, slugile atund ëI fac men-
drele 'or (GoLascu).
Wenn die Katze aus dem Hause ist, tanzen the
Mause. 2)
Prov. Gerns.
When the cat's away, the mouse may play. 8)
Prov. Engl.
Quannu gatta nun c'è, li surd, ballanu. 4)
Prov. Sard.
Absent le chat les souris dansent.
Mimes de 13/11F, XVIe

2327 Uncle nu este pisica,

of)recit vatai ardica.
A. PANN, H, p. 35. S. I. Goss-
BLINN, Diet. Germ., p. 20.
and stapanul lipsesce supi*f se r6svratesc.

I) D. Barbu Constandinescu serie dontnu In loe de stiipdnu.

2) Clad pietas e atará din case, sdrecil Acá.
2) Cand pisica e afare, ár ec i le Joke.
4) Chid pisica nu e acolo (de fate). eOrecil ida.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANLMALE 601

2328 Unde nu e pisicd,

86recii stdg
A. PANN, Edit., 1889, p. 19; I, 68,
HINTEscti, 145. S. I. GOSSMANN,
Dict. Germ., p. 20.
Acelas infeles ca la nurnèrul 2326.
Lci ou kas n'est li souris se revelle.
Roman de Charles-le-Ch auve XLIIe
Siecle.

2329 Din pisicd Orece, unde s'a mai pomenit.

IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 89.
Sè vice pentru cele piste fire (Goi.Escu).

2330 Cu pisica bétrdnd fieil fried dé sbreci.

GOLESCII, Mas., II, p. 104.
Ne invath eä stréja trebuIe sä fie de ()meta tinerl î vo'fnicl
(Gotesco).

2331 Mild ai pisicd bdtrana,

8drecii 'n casd 'ti fac ständ.
A. PANN, III, p. 150. HINTESCET,
pag. 145.
Când stipinul imbètrinesce slugile 10 bat joc de dinsul.

2332 i pisicii û place pescele, dar cand trece puntea in-

chide ochii.
A. PANN, Edit. 1889, pag. 162; III,
/InnEscu, 146.
Se çlice pentru acel c,arl rivnesc la lucrurl pe met nu le pot do-
}Audi.
Die Katre frist gern Fische, sie will aber nicht in's
Wasser.1)
Prov. Germ.
Le chat aime le poisson mais il n'aime pas et se
mouiller les pattes.
Prov. Franc.
La gatta vorrebbe manglar pesci, ma non pescare. 2)
Prov. Ital.

l) Pisica mAntincli. cu placer° peace, dar nu vreit 56. mérgit la apd.

2)Piaica vreit sa manance peace, dar nu sit peseuésCA. '

dacoromanica.ro
 602 pROvERDELF ROMANILOR

2333 Pisicä opärità fuge si dé apa rece.

IORD. GOLESCU, Mss., II, p. 54.
Ve0
Adica pAtimapl se feresce ì de ceea ce nu I vatem5. (GoLEscu).
Formele sub earl' RomâniI exprimä de obiceIu acéstA idee se vor
gasi la cuvintele : ClorbA, Lapte, TercIu.
Tranquillas etiam naufragus horret aquas. 1)
OVIDIU.

Chat échaudé craint l'eau froide.

Un proverb Arab slice : Pisica care a fost maratcrt de un,
§érpe, se feresce 0 de o fringhie.

2334 Pisica lingénd la pila, limba ei s'a mducat'o.

GOLESCU, MSS. II, p. 53.

Pisica lingénd pila 0-a pilit limba.

I. BXNESCU, prof. J. Roman.
Se dice pentru ceI lacomi, ce vréml maI mult sA dobAndéscA,
pierd o ceea ce au (Gomscu).
Ne invata a nu ne lega de acei carI sunt mal tarl de cat noi.
Acest proverb care se intrebuinted putin, i mal mult de lite-
ratil, 10 trage origina din fabula urmfitóre
VIPERA ET LIMA
Mordaciorum qui improbo dente adpetit,
Hoc argumento se describi sentiat.
In officinam fabri venit Vipera.
Haec cum tentaret si qua res esset cibi,
Limam momordit. Illa contra contumax :
Quid me, inquit, stulta, denta captas laedere ;
Omne adsuevi ferrumque corrodere.
PHAEDR. L. IV, Fab. 7.
Esop in fabula XVII inlocuesce napirca prin dihoru. Veçll Co-
standin din GolescI pag. 136.

2335 Plaice blända sgérie réu.

IORD. GOLESCU, MSS. U, p. 54.
LAI;RIAN A MAXIM, I, 204 & 550; II,
1083. BARONZI, 54 & 66. IIIN-
TESCU, 145.
VedI Mapa.
Se slice pen.tru cei smeritI i fatarnicI, ce din fatà te mingAle
0 pe ascuns te sgirie (Gouscu).

1) Care a flieut naufragia se sperie i de apele Half tite

dacoromanica.ro
 DESPRE AN1MALE 603.

2336 Pisica, cAt dé blAndd, pé din nainte te linge, pé din

napoi te sfA§ie.
IoRD. GOLESCU, Mee. II, p. 53.
Aratl naravul celuI fatarnic (GoLEsct).

2337 Nu cumpérA pisica in traistd.

BARoNzi, p. 62 & 67.
445. Da E. B. MAWR, 20.
Ve01 MO.
Nu cump6rà cu ochiI
Folie est d'accepter ch,at en sac.
Adages françois, XVie Sidcle.
Die Katze im Sacke kaufen,
Prov. Germ.
To buy a pig in a poke. 2)
Prov. Engl.
1\l'eumprar gatt in sacc.3)
Prov. Bolon.
Comprar gatto in sacco. 4)
Prov. Span.

2338 A umblA cu pisica 'n traista.

Vedol Mcip.
A cAutà ca si insele.

2339 Ca pisica sapa qi invelesce.

A. PANN, Edit. 1889, p. 106; II,_
135. HINTEscu, 145.
Se lice despre cel fafarnicl care 'i ascund faptele rele pen tru ca,
mmenI sa nu le cun6sca.

2340 A fi pisicä plouata.

A.PANN, I, p. 102.HINTEscu,194.
Adica umilit, r4nat.

') A cumparâ pisica ln traist.S.

A lua un pore Intr'un sac.
Nu se eumperA pisica In sao.
')A eumpèr4 pisica In sac.

dacoromanica.ro
°604 PRO VERBELE ROMANILOR

PITIC
* ve(n Chtttc.
2341 Cu piticul cel mic se prinde cel mare.
D. ENESCII, inv. c. Zamostea,
Dorohot.
VeT Bucafica, Faramitura,
Peses, Rima.
Cu putin, mult putem dobAndi; cine lucreza pe putin pede aduna
bfinet insemnat.

2342 A tacè pitic.

NEORUZZI, Conv. Ltter., XIII, p.
30. T. SPERANTJA, I, 318.

A tad ca piticul.
ION AL LUI SBIERA, POV., p. 308

A tad ca piticul in balta.

Vea! Chitic.
A pAstrà o tacere desavir;ita.

PITIGOni
2343 Mire de muda ca pitigoml In colivie.
I. BXNEscu, profesor J. Ron an.
Aratá o mere superare.
Pitigolul fijad de o natua cu totul s6lbatic.1 nu se pote imblAnsli
§i nu pede tritI hateo cupe, unde, daca este inchis, m6re dupà un
l'ente scump timp, sfialmindu-§i adese-orT capul de zAbrele
sale, prin sfortArile carl le face voind a 'd rectip6t6 libertatea.

2344 Se invoesc ca
I. Mayal, p) of. J. Prahova.
Se slice prin anti-frag despre cal cumplig carT tot cautä cérta
nu se invoesc Cu nimene.

2345 A fi réfa ca un pitigom.

S. FL. MARIAN, Ornit , II, p. 152
Se aplicA 6menilor §i mal ales copiilor
Piligoil sai pitigu01 sunt nisce pisen f6rte silbatice, speri6se i rele, carI,
daca pring vre una, te musca f6rte rid de mana si can% din resputerl doari
sA p6tA scipa si fugi. A.césti mied pisirulci bate t6te paserile de mirimea el,
.0 multe altele mal marl de cat dlnsa. S. FL. MAMAN.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANESIALE 605

PITULICE
2346 Pitulicea la luptd sa nu cheme pe vultur.
loan. GOLESCII MSS. II, p. 11.1.
Atha cel mic pe ce! mare (Goliscu).
In privinla acesteY pasen, care dupä provinciI perte numele de
pitulice, Imperätel, gatejel, ochiul-houltd, etc. exist& o serie In
Vega de legende. Am ales urmäterea culése de D. Gr. Creciunas,
in Transilvania.
LEGENDA.
Tote pasärile, cite se Ai in diva de astärj1 pe fata pämintulul i cite se vor
mal fi atlat, earl asti-di nu mal triese, s'au adunat, nu mult dupi facerea lu-
mel, la un Inc ea si aléga pre una dintre &Eisele de impArat, carele sä albi
apol a le stapäni, a le conduce si a le purth de griji.
Care de care se ingamfa mal tare, care de care se 'ndésä mal 'nainte, unele
liudindu-si vita i seminta, altele penele, altele Ambletul, altele chntecul
r' altele sborul, istetimea, priceperea i indeminarea. C'un cuvint fie-care se
suntih mal pre sus de cat cele-l-alte, Se-care ar fi voit s5 fie alésä de impArat.
In urma urmelor insa, vädänd ci nu se mal pot intelege in vorbi, pentru
el mcl una nu corespundea cerintel i dorintel celor-l-alte, se 'nvoiri cu
totele, ei numal aceea si fie alésa i recunoseutil de tóte ea imperat, care in
sborul el se va inalth mal sus de at tóte eele-l-alte.
Dupi invoirea acésta se dete apol semn i de o-dati ineepuri tóte a sburh
se malta spre cer. Si sburara, i sburarä, nu ce-va... i se inultarä care cum
putea mal repede pi mal sus, nevoind niel una si Arnie in urma eelor-l-alte.
Intreg cerul se 'mpluse de o-dati de pasärl pi de vuetul aripelor. In tate pAr-
tile un clocot pi un fopait de aripl, ca si child s'ar fi pornit nisce yin-
t se. Un eiripit pi un tipit ea acela, de-ti luA audul.
Fiind lasA cA nu fie-care aye& una si aceea-pi putere de aripi si indémanare
In sburare, nu fie-care puteh si suf ere asprirnea aerulul. Peste putin timp in-
cepurA cele mal multe a slä.bi si a se 'Ash in jos, treeóndu-le tot dorul de im-
pirAtie pi mat ire.
Vulturul insi, ca unul ce este mai puternic in aripT, ea unul ce-I place a
s 'nvirti óre intregl prin niltimea aerulul, pi care se pate avinth mal sus de
cht ori si care alta pasere, vèlend pre cele-l-alte cum cad una dupä alta ame-
tite, avintändu-se ea mindrie de-asupra tuturora socoti in sumetia sa, ei el
va rämfinea acuma impArat, si nu altul.
Dar etA ei, tocmal pe ehnd se mta Vulturul c'un óre-s1 care dispret asupra
emenilor säl din inaltirnea in care se atlä, Ochiul-Boulut, ascuns fiind, inci
de pe panaint, sub o aripi a Vulturultu, epind pe fails din ascundipul sèu,
säu, sbura mal sus de at Vulturul. Si pe cand acuma pi Vulturul, obosit fiind
de atita sbor si inAltare, se lasa pe incetul in jos, Ochiul-boulul inceph a ei-
ripi pi a chute de bucurie de-asupra lul.
Cele-l-alte pasen, *land ci Ochiul-boulul s'a inAltat mal sus ehlar pi de-
c4t Vulturul pi nesciind prin ce fel de mestesugire si apueitura s'a iniltat el
asa de sus, hmpluri aerul de glasurl strigind care de care mal tare SA tri-
ésci inAltatul nostru impärati
De atunes apol, de chnd a fßst acéstä sesie mare a paserilor, a rémas Ocktial-
Boulul impirat peste tóte cele-l-alte pasen l din lume pi de aceea se numesce
el phni pi 'a diva de asta-di impératut paserilor.
Irisa fiind-e5 multe dintre pasen, pi mal ales dintre acelea, earl Inc& voirA
si fie alese de impérat, 11 tin Ong si 'n diva de astidl Shmbetele, adiefill pis-

dacoromanica.ro
606 PROVERBELE ROMiNILOR

muesc pi numal daca ar putea l'ar sorbi tuteo Exigua de apI, de-aceea Im-
pératul-paserilor petrece mal mult prin gardurile cele spincSse, prin mAricinI,
prin vrescurl, Fin tufipe, pi pe la rildlcinele copacilor, pentru cá, numal In
aceste locurl are odihnA de dinsele.
Cánd ar petrece prin alte locurl atund pene a s'ar afli una saù alta, care
I-ar repune viéta, pi-apol ce s'ar alege din té% burla/1 lul? nemic61

PIZTIT
*
2346 b 1-a luat piuita.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.
vol Gtas.
Nu mal are nicT o putere. .

PLÁTICA.
2347 Platica* tot-d'a-una nu poti gäsi d'a gata.
IORD. GOLESCII, MS8. 11, p. 60.
Adica norocul nu '1 pop g5s1 cand veT, cum si orT-ce lucru bun
(GotEscu).

2348 Platica pé carbura.

IoRn. GoLtscu, Mss. II, p. 60.
Adica cel maT bun lucru (GotEscu).

PLEVU$C A.
2349 Dec I si plevusca pesce.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 88.
P. ISPIRESCII, Rev. Ist., III, p.157.
Se gice pentru cele ce nu li sé cuvine a fi ére-ce (Gouscu).

POFIL
2350 A fi Invétat ca calul cu pofilul.
k. PANN, I, p. 146.P. ISPIREBED,
Rev. ht., III, 377.
Se slice despre omul nenorocit.

PORC Vecll Albis, Cdne, Getsea, Negus-

tor, ~a, Popa, Paree, Salata
Taripe.
2351 Porc la porc, cel mal curat sé pare, §1 mägar la ma-
gar, cel cu glas mai frumos.
IORD. GOLESC13, Mas. II, p. 54.
Adica prost cu prost, unul altuTa place (G-ouscu).

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 607

2352 Porculth aci ii dal bice,

6i el se 'ntérce si dice :
Ant,e21 mé batea p'aicea.
A. PANN, In, p. 36
Purcel.
Adicé cel obraznic.

2353 °chi' porcuhu cauta tot la panfint ;

Geme ne-bolind si cauta ne-pierdAnd.
A. PANN, III, p. 65.HINTEscu, 127.
Ca si fätarnicul.

2354 Porcul tocma dupa ce mére,

Pe toti saturé de uns6re.
A. PANN, III, p. 92.-11INTEscu, 150.
Adia cel cumplit i plin de sgareenie.
Avarus, nisi cum moritur, nil recte facit. 1)
L'avare et le cochon ne sont utiles qu'aprèsleur mort.

2355 Porcul tot stringe, se 'ngrase bine,

Dar pentru a4ii, nu pentru sine.
A. PANN, III, p. 92.
Ca §i sg&rcitul care aduna pentru

2356 Cine traesce la un loe cu porch, mir6se rétl la toti

IDEE, Calend. Ron 1892.
Cine triesee eu eel rèI, e réil privit de Una lumea.

2357 Cine cu porch sé amesteca, él baga in non:pm.

IORD. GOLESCC, MSS. H, p. 80.

AdicA cine cu ceI prosll sé amestecA, prin cArcIuml laculiesce

(Gouscu).
Cine se amested cu ceI 1.61 ea d'usa va VAL

2358 Carle va barzuole, neca ucide porcu.i)

FR. MIIMOSICH, Runt. Unter.,
CAnd vreI sA dobándesci un lucru sé I cautI acolo unde se allá,
si sé t'ad cele de lipsi pentru a 'V atinge scopul.

SgArcitul, numaT cand m6re, face .'re-un Inca.

dacoromanica.ro
608 PROVERBELE ROMiN1LOR

Chi vol dele brazuole, maso el porco.

Prov. Bal.

2359 Porcul on in cotrò face,

Dui tot norml ii place ;
Din ce e nu '1 poti preface.
A. PANN, III, pag. 39. HIN-
TEscu, 150.
Adica mojieul ori-ce invOtatura i se va dà, tot mojic va reminea.
Wenn man eine Sau auch in Gold kleiclete, so legte-
sie sich doch in den Koth. 1)
Prov. Germ.
Ca' a cow to the ha' and she'll rin to the byre.2)
Prov. Sal.
El porsél iis al pantei,
Se no gh'el ghe vii/ andet. 3)
Prov. Bergam.
Ades reva li leus au bois. 4)
Pro . Franbes

2360 Cu dulceta pe porci lesne di intorci.

IORD. GOLRSCD, Mss. IL p. 31.
Adiea LA protT Cu maglisirea (Gouscu).

2361 Pe porcul nu '1 faci sa bea apa din fedele*.

A. PAN, Edit., 4889, p. 84; III,
47.IIINTEscu, 150. A. DE CIHA.Cr
Diet. Etym., II, 497.
*L
Nu fact poreul sd bea apa din fedelq.
Em. POPESCII, inv. c. Ciocanescs-
Marginem, I. Iatomira.
Nu po,I schunba in bine obieelurile rele ale mojieultn.

2362 Apuca pe porc de ureclu, ca maz tare va 00. 5)

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 101.
Adica p6 col cumplit do unde 61 pasä mal rOu, eä mal mult se
se vaite (GoLEscu).

') 0 scrófa chum cand este Imbracati In aur, tot se va bigli in norolu.
) Chi mi o vac& in casi gi ea tot va alergä la grajd.
Puree ul obiclnuit In mlagtine, daca nu e tnainte, vr6 acolo.
Souvent retourne le loup an bois.
8) Acest proverb este reprodus rapt in colectia lul Ispirescu.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 609

2363 A vrut sa 'ngrase porcul in ajunul Cräciunului.

.Nu se ingragt porcul in Viva de Ignat.
A. PETRESCII, Curtea-de-Argef, J.
Arge?. I. BkNEscu, prof. J. Roman.
A incepe o afacere prea Urdid; a se hotari ea sa faca un lucru
dupa vreme.
In diva de Ignat (20 Decembre) se taYe porciI carl s'aii ingrasat
In vederea sarbatorilor Craehtnului.
Se faire poissononnier la veille de Pecques , dice proverbul
Frances.

2364 Di porcu utre (vdtälah) nu se-fage.

ANDREIIIL AL BADAVII, Cart. Ale g.,
pag. 56.
Din ce-va grosolan, nu potI face un lucru mai delicat; dintriun
moje nu poli face un boier.VedI proverbul 1523.

2365 Nu arunca märgäritarul inaintea porcilor:

han. GOLESCD, Mss. II, p. '109.

Sa nu s'e cica meirgäritarul porcilor.

Mitropolitul ANTIM IvIRENIIL, Di-
dahiile, p. 229.
*
Nu aruncet margaritari porcilor.
I. G. VALENTINEANII, p. 10.Preotu
C. Butinghtuu, invèl. c. Cosovéf, J.
Mehedinp.

Margaritarul la porci.
D. CANTEMIR, 1st. lerogl., p. 97.
Adica cuvintele cele sfinte la ceI prosa si ne-inlelegatorI (Go-
usen).
Nu incerea sa procuri sensata fisiee si moraIe mal alese, unor
omeni cari nu sunt in stare s le pretuéscä.
aBasna la proSI locul istorieT, margaritarui la porei pretul orzulul, tiu-
ferul la cloban cinstea musical, i sfatul bun la Mima rea, tot o socotél6
Dra. CANTEMIR.
Vorba Romanésea vine din Biblie unde citim:
Nu aruncari rn4rgàritarii, nogri inaintea poreilor.
MATEIII, VII, p. 6. Prov. IX, 7.
8, XXIII, 9.

1) Din (piale de) pore, burduf nu se face.

39

dacoromanica.ro
610 PRO VERBELE ROIIINILOR

Sta( tau)," (otawv). 4)

Prov. Elin.
Sus per rosas. 2)
Prov. Lat.
Man soll die Perlen nich vor die Stine werfen.3)
Prov. Gertn.
Donner les perlas aux pourceaux.
Prov. Franc.
Gettan le perle a'porci.4)
PI'01). ¡tal.

2366 Belcmg de aur la rItul porculm.

A. PANN, Edit. 1889, p. 57; III, 71.
lInTrascu,12. FR. Moda, I, 129.

Mdrgdritar atirnat de gdtul porcului.

A. PANN, Edit. 1889, p. 57; III,
71. HINTEscu, 101.

Nu bd get inelul de aur In botul porculut.

HINTEscu, p. 79.
Acelas infeles ea la num6rul 2365.
Inel de aur in ritul porcalui este femea frunuisit fara de
minte. PROV. XI, 22.
Anulus aureus in naribus suis.5)
Prov. Lat.

2367 Astépta ca porcul muclna toporului.

IORD. GOLESC1J, M88. II, p. 5.

Aqtéptd ca porcul muchea la cap.

A. PANN, U, p. 49.
Se 4ice pentru ce! ce 'si astéptl odiada lor (Gouscv) prostesce,
Cu resemnare. Se mai q ice si despre ce! len PsI nesimtitorl.
* ,n,
2368 Nu-i sunt porch a-casa.
G. ROMWII, C. Urdeps, J. Fiticiu.

Poro printre trandailrL

Idem.
1) Nu trebue sA se arunce mArgiritari la poni.
4) A aruncit mArgiu'itarl la porei
1) Inel de aur in rltul porculul.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMA1E 611

* n,
sunt to porcif
Em. POPESCU, inv. c. CioccInesat-
McIrgineni, J. lalomira.
Ve T Bou.
Se çlice de °mill care séde mähnit si posomorit.

2369 A scdpi porcii in ferina (terna).

Se Ow despre aceI earl aú fäcut o gresélä.

2370 Par-ca a mAnat porcil.

LAURIAN MAXIM, U, p. 264.
Se dice de omul färä omenie.
*p
2371 N'am pazit porcii impreunä.
A. PETRESCU, Curtea-de-Argef, J.
Argef.I.RINESCII, prof.J..Roman.
Preot C. BUNGEVANU, inv. C. Co-
sovq, J. Mehedinti.
Nu suntem de o sémä, de o panura, nu avem aceeas crescere.
il semble que vous ayons garclé les cochons ensemble.
Prov. Franc.

2372 Ca porcu la sac.

Se dice despre obraznic care da nävalä.
EstI prea . . . de odatA, ca porcu la sac.. V. CRASESCU,
-Schite, p. 128.

2373 A dà nävala ca porcul.

A. PANN, Ill, p. 34. HiNTEscu,
150. P. IsPIREsCu, Unch. Sfatos,
I, 101.
Se çlice despre ce obraznic.

.2374 Cum taco porcul in popusm.

?eultórea, II, p. 73 Sc 104.
*p
Tace ca porcii in popu§o7.
M. LuPEscu, inv. c. Br °scent, J.
Suciava.
*
Tace ca porcu popuqoi.
S. MIIIIILESCU, . ezcit6rea, II, p. 73,
vetg Popueot.
A.pästri o Were desavirsità, mal cu sémi când II-e fricä
simII vinovat.

dacoromanica.ro
612 PROVERBELE ROMANILOR

2375 A fi cum li porcu.

S. Magn.Escu ?eziitt5rea, II, p. 47.
Adicä obraznie.
*
2376 A mana porch la jir.
I. CREANGX, Pov., p. 226. -- FR.
DAME, II, p. 247.
A ronfai, a horai.
alpe urma se aelerne pe somn i unde nu l'acepe a mAna porcil la jir.3
L CREANGX.

*
2377 A mana porch.
P. 'Si IRESCO, Leg., p. 36.9.
Acelq inteles ea la numérul 2376.
Sotul su adormise, 0-1 da nisce sforaell de pArea ca ruina porois.»
P. ISPIRESCU.

2378 A intárce porch.

G. P. SALVIN, Sezat6rea, I, p. 2017.
Se obicinuesce a se ç.ice cA, tintòrce porcii, cand pe cine-va ra
fttrat somnul lar cei-l-allT din jurul sè sunt trejl. $ezeitesrea.

2379 A fi ca un porc (14 Ignat.

Adica férte gras.
Porcil se ingmi pänä in çliva de Ignat (20 December) cAnd se
tale pentru sérbatorile CrAchinulul.

PORO SÉLBATIC
2380 De la un porc sdbatio si-un fir de pèr e de ajuns.
I. BANESCU, prof. J. Roman.
La lucrurI grele multumesee-te i cu mal putin.

PORUMB
V01 Gata.
2381 Cu tegte ca latul dé la porumbi nu lipsesce, dar pul
dé porumbi tot-d'auna sé gasesc.
IORD. GOLESCU, Mss., II, 31..
Adiea Cu téte cA eel micI sé chinuTese, dar séminta nu sé stinge-
(GoLEscu).

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 613

2382 Gulobi qi feclori cacu casa. 1)

FR. MlICLOSICH, RUM. Unten, I,
pag. 9.
Cine are copii nu pote finé casa curatä.
*
2383 A träl (a se lubi) ca porumbieii.
A trAi bine O in dragoste.

POTCOV .A.
2384 Dau cuile §1 'mi réman potavele.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 87.
Se dice pentru cei ce járuese, insemnAnd cA la cercetare putin
dall gi mult le remAne (GoLEscu).

2385 Cine sé induri de cum, pierde 'i. potava.

IORD. GOLESCII, M88. II, p. 82.

Pentru un cu)lu pierkli (perde) potc6va.

A. PANN,''Edil. 1889, p. 94; III
p. 100.HENTEscu, 41.

Pentru un cuiu piergri o potc6vel.

BARBII CONSTANDINESCU, Cart. Cit.,
III, p. 15.

elfi. '7i-e mild de cuiu perde si copita.

IDEM, Calend. Rom. 1892.
*
Tra'-un geivoz de multe-ori scumput chérde pe-
tala intrégcl. 2)
ANDREIL/L AL BAGAV, Cart. Ale g.
pag. 107.
*
Care jilésce guvosdul chérde petala.3)
D. DAN, Nevesca, Macedonia.
NETA DOSTANDIN, Moiovipte, Mace-
donia.
Ne invatA ca cele stricate indatA sA le dregem ca s'A nu le pier-
dem de tot, O se dice pentru ce l scumpi (GoLascu).

I) Porumbil (hulubiT) si copil scitrnfivesc casa.

9 Pentru un cum de multe orl scumpul perde potcdva Intréga.
3) Care Jelesce cuTul, pierde potc6va.

dacoromanica.ro
614 PROVERBELE ROMiNILOR

Eines .Hufeisens wi/ien uerdirbt oft ein Pferd.

Prov. Gerni.
Per un chiodo si perde un ferro, e per un ferro un
cavallo. 2)
Prov. Tose.
Quien no adoba gotera, hace casa entera. 8)
Prov. Spau.

2386 Puteo:me de la cai

IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 55.

il face sil umble dupii potc6ve de cal mora.

A. PANN, Edit., 1889, p. 64; ur,
78.HINTEsuu, 151.

Nu cautà caz morp scI le l'el potc6vele.

C. NEGRUZZI, I, p. 247.
*
A umblet dupa cal morp set le iee potc6vele.
LAURIAN MAXIM, I, p. 341. I.
CREANGI, Pov., 194. K. A. ZAMFI-
RESCII-DIACON, inv. c. Stiubenii, J.
Dorohos.
*
A umblec dupa potc6ve de cai mora.
HINTitscu, pag. 151. Da E. B.
MAWR, 95. FR. DAME, III, 253.
M. CANIAN, J. lap.

Umbla' scotend potc6vele la cal mora.

G.MUNTEANII, p. 122.

A cauta potc6ve de cal morti.

M. CANSAN, J. kip..
Se dice pentru ceI ce astéptá sa inontenesci pé ceI ce n'ad ni-
mic, §ipentru ceI ce cautA sa se foloséscit de la lucruri de nimic-
(Gouscu).
Un poet latin din evul medié a 4is :
Copia nummorum ferro non pendet equino.
O frum6sa legenda povestità de Quitard, in Dictionaire des pro-
verbes, pag. 229, ne invata cé i o potcávé are o valére destul de-
Pentru o potcdva sa pritplidesce adese-orl un cal.
Pentru un cuiu se perde o potcdva, i pentru o potc6v5 un cal.
Cine nu drege burlanul, (re) face casa fntrégA.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDJALE 615

mare pentru a nu fi respinsá cu dispret, cAnd din intimplare o gä-

sim. St Petru care nu vrii sa se plece ca sá ridice o potcävä pe
care o gäsise plimbandu-se cu Hristos, se pled mall' tAiNlifi de
nog multe orY pentru a culege ciresile pe earl fiul ILO Dumnedeil
le cumpärase din vin4area acesta potclive, si pe care le lAsA sä cadA
una cAte una.

2387 *Ste' sä pice potcbvele.

A. PANN, Edit. 1889, p. 172.

Stali sei '1, pice potc6vele §i tot cere sä mai

&Masai.
A. PANN, III, p. 156.

Era sei lepede (lapede) potcdvele.

A. PANN, II, p. 160. IIINTEsco,
151. P. ISPIRESCII, apud DAmk,
pag. 253.

A lep'edet potcévele.
G. MuNTEArm, p. 12'1.

A sunä, cui-va potc6vele.

M. CANIAN, J. lap..
Adica a fi pe märte, a murl
Francesul o;lice cu acelas inteles: // y a laissé ses bottes, ses
housseaux, ses guétres.

2388 'I-a remas potc6vele.

I. BXNEscu, prof. J. Raman. I.
MiauRX, prof. J. Prahova.
§l-a prapAdit Wtá averea, a särácit cu desävirsire.

A POTCOVi
2389 A potcovi bine pre cine-va.
I. GREANGI, Pov., p. 41. Da So-
FIA NIDEJDE, Nuv. 162. I. 'U-
NESCO, Prof. J. Rornan.M. CANIAN,
J. lafi.
Adicä prin viclenie a insela pre nescine.
Francesul dice, cu un inteles care se apropie : Je lui ai rivé
son clou.

dacoromanica.ro
616 PRO VERBELE ROMANILOR

PO TIFINICHE
*
2390 Se réspandesc ca potirnichile.
A. PANN, III, p. 19. HINTEscu,
160.S. FL. MARIAN, Ornit., II, 219.

S resipesc ca pitii de potirniche.

P. ISPIRESCIJ, Sn6ve, p. 50.
*
Se impragtie ca puit ceä de potirniche (patur-
nicc1).
P. ISPIRESCU, Leg. p. 78, 144, 155,
368.-1. BINEscu, Prof. J. Ronutn.
S. F. MARIAN, Orn. II, 219.
Se aplica 6menilor frico! O sperio0, carl cum mireSse apropie-
rea une! primejdii indata fug in t6te partile, in tocmal ca potirni-
chele, carI cum vintrese apropierea unuI vinator,, indata o apuca
la fuga i intro clipa s6 pIerd din naintea ochilor.
tcSe ve luall cele trel futóre pi se ve resipitl ea puil de potirniches. P.
ISPIRESCII.

PREPELIT.A.
2391 Prepelita se pne ca e cu c6da.
i ea li e numai paula n6da.
A. PANN, I, p. 163. HtNTEscu,
152.S. FL. MARIAN, Ornit. II, 237.
Se dice despre cel sarac dar mAndru i laudaros.
LEGENDA
Vine ce dintru inceput prepelita a fost OO. rope la pene; dar neplecendu'l
el acest veptmInt ropu pi voind se albe unul Cu mult mal frumos s'a dus la
Dumnedeu pi l'a rugat, si-I dee altul, ceel cela ce i '1-a dat nu e cum ar tre-
bui si fie. Atuncl Dumnedeu, menfindu-se pre dinsa, ce nu se 'ndestultSze cu
veptmIntul ce i '1-a dat el, o prinse de códe p't o arunce intr'un vas plin de
cenupe, cu care o amplit apol pe tot timpul; parte din celda el remase In mi-
nile lul Dumnedeu.
Prepelita, superate de acéste primire neapteptate, epind din vasul cel Cu ce-
nupe pi mergénd la un par Incepn a-$ frecA pi speli penele. Dar frecindu-le
pi spelendu-le ea prea mult se 'mplure de cenupe pi acelea carl mal 'nainte
remesese ro;sil. De-atuncl e prepelita Impestritate cu pene cenupil pi ropil. -
OREST LIMAN.

2392 Prepelitele se duc si sturzit ne vin.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 61.
Adica bine, piste bine; cand un bine s6 duce, alt bine p6 lec
ne vine (GoLascu).

dacoromanica.ro
 =SUBE AMBULE 617

2393 Prepelita 'n iérbd.

S. FL. MARIAN, Orn., II, p. 236.

Prepelitet bucate.
TORO. GOLESCU, MSS. I, p. 717.

Prepelitel 'n pa pura.

M. CANIAN, J. lap..

Prepelitet 'n barbet.

Prepelitet stuf.
Acest cuvint se 4ice aceluia dintre mesen1 carula, in timpul
triancariI, '1 s'a oprit v/o färämitura de bucate in barba.
Prepelilä in barbä este o forma maI rar intrebuinlata.
PROSTIA MULTA
Un boler dupl masa merse la umblät6re, i porunci slugi sale sa 'I aduca
clubucul acolo. Sluga dandu-1 clubucul acolo 11 gise : sterge-ti barba de fá-
ramituri (caci r6masese de la masa, faramiturl in barba). Boierul Il mul-
tumi dar 11 dise: Cand vel mal vedea ce-va in barba sa-mi licl : prepelivi
bueate, i eil atoad pricep ce-mi lid.
A dona i edù boierul la masA, i vdclèndu'l faramitur1 in barba, sluga
tase ce '1 invdtase la umblat6re sa '1 qicti, si 'I vise : Bolerule, cele dela um-
blatdore In barba D-tale.
IORD. GOLESCU, ,lfss. I, p. '717.
La cuvintui Vrabie se va gasi o varianta a aceste snéva.
*
2394 A prins prepelita de ciidd.
V. ALEXANDRI, Prosa, p. 492. L
Bhmscu, prof. J. Roman. L M-
aula, prof. J. Prahova. Preot C.
BUNGET/ANU, inv. c. Cosovëf , J. Me-
hedints. I. IORGULESCTJ, inv4. C.
Baza-de- Aramci, J. Mehedintz.
Veçll Cada, Purcea.
Adica s'a imbatat.
Se ()ice in ris, cad mime un om bét n'ar fi in stare sa apuce o
,prepelita de cofa din causa ca, pe langa cá fuge férte iute, apoI
mai are si ceda surta. I. IORGULESCU.

_2395 Ca prepelita de Unid trage nadejde.

LORD. GOLESCU, MSS. II, Asem. 117

Trage nebunul nàdejde de juruinta,

Spetnul de barba',
prepelita de cóctel I
S. FL. MARIAN, Orn. II, p. 237.

dacoromanica.ro
 618 PRO VERBELE ROMINILOR

vegI Nadejde.
Se Oice despre aceia ce tot trag nedejde despre nisce lucrurt
sail despre implinirea unor dorinte, ce e peste putinte a le mal
aye sail a li se Implini.

2396 A cat& dicta prepelitii.

I. ARRORE, Jud. Buz64.
Adica un lucru care nu se aflä.

2397 Ca o prepelita.
LORD. GOLESCU, M88. II, Asent. p. 50.

Graset ca o prepelita.
S. FL. MARIAN, Ornit. II, p. 235.
Se dice despre femeile mid de trup i durdula.

PRIGOR
2398 A be cu prigoril
BARONZI, p. 46.
Adica feorte rar.
LEGENDA
Cind a facia Dumnegeu lumea a poruncit tuturor paserilor ca pi ele g lu-
ci eze impreuna Cu dinsul, pl mal ales si 1ndrepte fi Sd curitései tóte isv6rele
pi riurile de pe fata pamintulul, pentru ca apa din ele si fie mal 'impede fi si
curgi mal lin.
fóte pasérile ascultal a porunca facitorulul lor, numal singur Prigorul nu
voi si asculte, numal el nu voi si lucre gicind el nu va tetina papucil lu-
'and pi curi¡ind isv6rele... Are el destuli api cind plog, nu '1 mal trehue
inci pi alta
Dumnegeu vigind acésti neascultare pi indareptnicie a Prigorulul l'a bles-
temat gicénd cA atit el cit fi Intréga lul semintie sA n'albi drept de a /76 api
din ritirl, ci numal Cu api de plóle stimpere setea. Iari de se va Incu-
mità vre o-daté se bele, atunce indati sa péri I
A-ga a gis Dumnegeu fi afa a rimas.
De aceea Prigorul, de atuncl fi ping in giva de astill, cind e mare seceti
vara se 'nalta in aer pi striga ne 'ncetat erchifi I chiu h pentru ci atuncl cere
plöle ca stimpere setea. MARIAN, Omit.

P 1RI VIGHETORE
veal Cihra, Magar.
2399 Privegheterea cantare prea dulce ne face, dar cu-
rind tace.
LORD. GOLESCU, Mss. U, p. M.
Se ice pentru ce ce curind contenesc din fapte bune (GrOLESCII).
In ezeitcirea din Buda-Pesta, din anul 1879, se die legenda
urmatere despre privighetére.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 613.

LEGENDA PRIVEGFIETOREI

A fost odata, ea nicl o-datd, cd de n'ar fi nu s'ar poresti.

A fost o-datd un impérat férte vestit i puternic, de care tog impäratil de
prat prejur se temeau, cdcl and se supina san se minia din te mirl ce pri,
cing, erd vargi lul Dumnedeii, nu ce-va! T6tA lira 0 OW impéttiile de prin.
prejur tremin ad de frica lul.
Impératul acesta avei o copal, care, dupd ce a crescut mare, s'a fdeut asa,
de frumdsd i ardtésä, asa de plAcutil, ed si fi imblat lumea de-alungul si de-a
curmedisul, alta ca dinsa n'al mai fi aflat.
cind e omul frumos, mal frumos de cum sunt cela-l-altl 6menl,
nu se [Ate ascunde de ochil lumil ca si nu-1 yap, i nimärul nu-I peite opri
si-1 pink dacd-I place.
Acésta a fost adicd asa, cd falma despre frumusetea i p,ingdsia acestel copile-
in scurt timp s'a ldtit, cum merge vorba, preste noué terl 0 preste noud marl.
Cel mal voinicl, mal vestitl i mal frumosl fecTorl de impdratl, cum prin-
serd de veste cii &Id cum 0 écd cit de frum6sd i farmdcdt6re este fata cu-
tarul impärat, indatA alergard din téte pärtile cu fel de fel de darurl scurnpe
ca s'o petésed. Si cum ajungead la impératul, WA' copilel, i se inchinall,
sarutau mina si-I diceau :
Inaltate impdratel avere-al parte de sdndtate si de-o viétd inclelungatä
Am venit la Mina ta cerem domnita in cdsdtorie, add frumusetea el cea
rard ne-au flirmäcat, mima ne-au sägetat, i tea fericirea n6stril stä inteun,
fir de Or, daca nu vom puté-o cistiga ! Si-apol, nicl nol nu suntem nisce
oment de respins i alungat dad Suntem feclori de imperatl avutf si puter-
nicu, lumea ne scie, lumea ne cuneosee I
Impératul, vddènd cd au venit nisce petitorl asa de volnicl, frumo0, isteg
avutl, 11 rideit mima de bucurie i fala cea. mare, si resucindu11 mustata si
netedinduil barba, un semn ed sosirea éspetilor il este férte pläcutä, Oltenia
pre filca sa la sine si rostindu-I nisce cuvinte f6rte alese, precumpdnite, dula
vise :
Ascultd, copila mea Anil se strecurä pe nesimtite. Tu al crescut acuma
mare; II-a sosit timpul mdtitisulul. Eci alce un tinär, volnic ea un Fét-
Frumos, un fecIor de impärat ca 0 mine, te cere de nevéstd, merge-vel dupd
dinsul?
Si asti-,11 a.sa, mar dupd veo cite-va dile sau sAptdminl lard asa, fi dise
impératul in vr'o cite-va rindurl.
Dar' fata, cind audli acésta, sti mal multe minute ea impetritd loculul,
apt' incepind a plinge 0 a se rugi pdrintelul säu qiceal
Tatd, lértd-mi! dar' eu nu pot si merg dupd dinsul, cAcI nu sunt
Inca de indritat mal este incd vreme I
Impératul, de cite-orl o intrebd, credénd cum cil ceca ce-1 spuneà filca sa
e adevérat, n'o silii mult, ci-I da build pace, asteptind pind ce 0-a mal
pe samd.
Dar' n'a fost asa, cum 10 inchipula el. FiT-ca lubli acuma demult pre dal.,
0 din pricina acelula pre totI fedora de impérati, câI sosird i voird s'o lea
de nevésta, ii respinse de-a rindul, dicènd cd : ha unul nu-1 place, ba altul e
prel urit, ha ci altula alti ce-va Il lipsesce Mal in scurt fie-cdrula 11 afil
cite-o codird.
Imp& atul, in urma urmelor, vddènd cd filca sa pre WV petitorilil respinge,
se mina foe pe dinsa i intrebuintä tete mijlécele ca sä afle care este gindul
el si din ce pricind nu voesce s se marite.
Tindra dommtd, se vede ci s'a priceput ce voesce si facd tatäl Mil De-
aceea, pentru ea si nu-I descopere secretul, cdutd si se 'ntllnésed cu lubitul
sin neoptea, jurinduil unul altuia credintd pia la mérte.
Intru una din noptl insä petrecind asemenea t6tA néptea in gradina impä.

dacoromanica.ro
.620 ritoVERBELE R0BILNI1.011

ratéscii, colea and s'a revirsat de zorI, luandu-el feclorul fericit remas bun
de la lubita sa, il dise :
Scumpa mea I acuma a sosit timpul ca si ne despartim Dar' cum va
trece diva de asta-d1 ei va sosi n6ptea am si vin ei am si te fur, ei atund
_nime n'are si ne pitLasei, ci vom petrece fara tam& tea vid/a!
Aea euvinta tinirul si se desparti de lubita sa, care reinase vesela i petrecu
tóta qiva aceea tot cantand i astepand co dor sosirea noptiI urmatóre.
Dar' de géba 1 ... Nu e aea cum vrea omul i cum da Domnul I Impiratul
,dete de urma loe i porunci la toll curtenil ea in nóptea urmatóre si fie cu
top de:Sep dóra vor puté pune mina pee ineelitorul flied sale. Cine nu va
ascultà ceca ce le-a poruncit, acelula si nu-T para riu, daca va fi pedepsit
cum n'a mal fost altul in lume.
Curtenit n'aeteptara si li mal spue Inca °data. El sciau destul de bine cine
e Impiratul ei ce-1 in stare si faca, daca se manie. Fie-cure se puse decl la
locul siu i aetepta en nerabdare dui vor puti pune mina pe ineilator.
Eta ca colea, pe cand incepuse a se atnurgi bine, tinirul nostru, socotin-
du-se omul cel mal fericit din lume, s'apropia pe verful degetelor de eurtea
4nipiratésca, de local unde scia el ea '1 aeteptà lubita sa, voind sa o fure pre
acésta, i ducdndu-se apol cu dinsa cine scie unde in alta parte a impitati T,
-sau chlar i 'n alta Ora straina acolo si petréca in linisce tóta viéta
Dar' s'a ineelat fdrte amar in aeteptarile i dorintelc sale, cacl atea s'a apro-
piat de curtea impiratdsca i curtenil, &aril sti de panda, prinddndu'l, il legari
butuc i '1 dusernie 'naintea impiratulul
Impiratul, cum il vidu, 11 euprinse o manie aa d mare ei invereunata, ea
indata porunci tale capul.
Si cum a poruncit, aea s'a i facut.
Tinira domnita, cum a vi;lut acésta, deauna el-a perdut mintile, ca nu scia
singura pe ce lume-I de scarba ei durerea cia mare. Si 'n acasta stare se d us
-ea la o vrajitóre$ careTa it istorisi tóta intimplarea de la inceput pana la sfireit,
0 in urn-A o ruga diedndu-1:
Draga mea vrajitóresaca vrel tu sa fad cul-va vre un bine in lumen
acésta, apol acel bine mi-1 vel puté face numal mie, ei daca vrel si capeti o
plati cum n'al mal capitat de la nime altut pana acutna, apol aceea vei
mimar de la mine, daca-mi vel asculta rugamintea i Ind vel preface t iteo
pasere.
Vrajitórea, cum sunt tóte vrijitórele, viddnd ca 1-a sosit norocul in casa,
nu se lasa mult imbiata i rugata, ei luand nisce unsorT descantate i vraitt
ungdnd'o pe fati, apol mal rostind i nisce cuvinte incurcate i ne 'ntelese,
tinira domniti indati se prefacir intr'o pasiruIca, carea de-atuncI i pana in
diva de asta-d1 a rimas tot pasirulca ei canta de la inserate i pana tardiu
_nóptea, léra diminéta decum se zaresce de diva i pana ce risare sórele, adica
cam pe timpul acela and luat lubitul siu remas bun de la dinsa ei pe
cand a avut de gaud so fure.
Dumnedeu care o viduse cat de riti, il pare despre lubitul sAu, cat de mult
11 jalesce ea, i se facir mili de dinsa, ii pentru ca si nu móra de dorul luT,
a prefacut 0 pre lubitul el asernenea intr'u pasirul i l'a dat si-I fie i
vecie de sot.
De-atunci apoI, de and s'a intimplat aasta, petrece el impreuna mal tota
alóptea cantand i veselindu-se. Si fiind ca el mal tóti nóptea privighiaa, de
-aceea ea s'a numit Privighitorl dra el Privighitorolii.

.2400 Ca privighetárea ce cu cantarea ei cea dulce pe vl-

nator la ea 11 aduce.
IORD. GOLESCU, MSS. II,Asem., p.
73. S. FL. MARIAN, Omit., II, 253

dacoromanica.ro
 DESPEE ANIMALE 621

Se Oice de fetele cele istele i atrAgetfire, earl prin apucaturile

si vorbile lor cele dulci pre multi tinerl atrag la sine.

2401 Privighetorile contenesc.

Cdnd morile crAncdnesc.
LORD. GOLESCU, MSS. III, p. 61.
Adici pAnA ce eel prosti strigA si flecAril fleoncanesc, eel de-
cinste niel cum grAiesc (GoLascu).
Dim. Cantemir i;.ice din contra : ',Gaud t6te gurile privigheto-
rilor a mai anti' fac, atuncea grierul copaciului a titii incepe.

2402 Privigheldrea uritd, dar frumos ne cäntd, pdunul

frumos, dar la cdntare scdrbos
LORD. GOLESCU, MSS. II., p. 61.
Se dice pentru eel uriti la Falk dar cu daruri bune, i pentru
eel frumo4 la fatA, dar cu nAravuri rele (GoLascu).
Urmatórea legenda, miles& in Bucovina de heck)) Popoviciti in
comuna Opriseni, ilustrézA de minune acéstA dicere.
LEGEND/J.
Fiind odati Impäratul paserilor f6rte bine dispus i voind si scie, earl dintre
supusil i supusele sale canta mal frumos, mal plieut i inal färmécator, a.
dat porunci in intréga sa impäritie ca pe atuncl i atuncï si se adune la curtea
impéritései ceI mal vestiti cantarell ca si '1 cante la masi.
Cum au awfit paserile de acéstil porunci fmi ärätései deauna S'ad adunat
Cu t6tele la un loc, ad tinut sesie intre olalta si au ales apol din mijlocul lor
pre trel, earl le au trärnis la curtea impäritésci. Acestea trei ad fost Gangu-
rul, Marla i Privigheteirea. Si ele cum s'ad ales nu staturl mult pe ganduri
ce ar fi si ineépi, ci se porniri de grabi spre curile impéritescI, cael timpul
mergerel se apropiase.
Gangurul, ca unul ce are imbricimintea cca mal alési i mal frum6sä, ffind
acoperit cu pene aurd, cad strelucesc Vide frumos la lumina séreluI, fu lasat
si mérga inainte. Ba I nu numal gala, ci Inca si el singur se puse
In frwitea celor-l-alte dou6 i niel pre una nu le Iasi de fel si mergi inain-
tea lul.
Merla merse dupa dinsul 4icènd ci ea, ca una ce are rost auriu ca i penele
Gangurulul i imbracaminLe négri i strälucit6re ca rnitasa, trebula si mérgi
dupe dinsul.
Privighetin ea insa, fiind tun mica la fapturi, i avänd imbrieämintea cea
maLsimpla, remaso In urmi i mergea eu capul plecat i umiliti spre curtea-
Imp drat ului.
Cum sjunse Gangurul la curtea Impäritésci i intri in nuntru, impäratul
*lendu'l ca e asa de frumos Impodobit §si are o staturä f6rte atrigétäre,
prirei cc cea mal mare chiste, 11 puse In fruntea mesel i '1 pofti apt' si elute.
Gangurul plin de fali tricepd a canta.
Impdratul, aseultandu'l cu loare aminte, fu fórte multimit Cu cantecul sèd.
pi '1
Intra apol IVIlerla.
Impäratul, cum o vär,lu si pie acésta. deauna 11 intinsä i el un beam], pof-
tuid'o si sédi langi masa i sa cante.
Mlerla Incepand a clinta, cantä cu mult mal plicut i maI frumos de cat.
Gancu tul.

dacoromanica.ro
622 PI.OVI,RItELE ROMANII.UR

In tiring sosi Privighetérea i intrand in curte se plea plina de umilinta

pana la 'Arrant de naintea Impératulul.
Impératul, vélénd'o a e apa de mica, de prizarita, umilitt i nebagata in
-sama, se mira ce cauta In curtea lul, pi de aceea o Intrebi cam restit : ce-1
trebue, fara insa a o pofti sA $A, ca pro cei-l-altl dól &pep ce mirase mal
nainte.
ApoI da, Inaltate Impérate I respunse Privighetérea de langa upa, unde
remase de cum a intrat In nuntru, sé nu tie cu supérare pi cu banal, sunt alésä
si trimisa 1e catre némurile mele la Inaltimea vestra ca eu sä vé cant un
antee !
Canta-ml dara I dise Impératul zimbind, sa te véd pi pre tine ce pop.
Privighetérea necutezand macar all Indrepta privirile spre Impdrat, 41 di-
rese mal intaiu rostul i apol Incepit a canta., dar, colea... cutn scie ea sé ante,
nu cum cantara cele-l-alte.
Impératul and o au 1i cantand, remase uhnit de frumusetea anteculul seu.
Un glas apa de dulos, dulce, placut q't farmecator n'a mal fost au At de and
s'a trezit pe lume. Privighetérea, prin canteen' el a bagat sub covata pe cela-
l-alll dol cantärep de mal nainte. Si dui:4 ce a sfarpit ea acuma de eantat,
pèratul n'o lag sa steie mal mult la upa, ci o puse pre dInsa In locul Gangu-
rulul in fruntea meseY, dandu-I tot-o-data pi prima, adica darul cel mal mare,
mal frumos pi mal pretios, care era menit pentru cel mal bun antaret, iara
lupa co s'a sfirpit acuma masa, dupa co top &pepl cap au fost la acea masa
poi tip, s'au sculat de la dinsa, ea a fost aceea care s'a pornit mal intaiu in
fruntea celor-l-alll dol cantarep, macar cA imbraamintea el e cu mult mal
simpla de cat a Gangurulul pi a Mlerlel.
kfferla care antase ce-va mal frumos de at Gang,urul, s'a dus in arma
Privighetorel.
Gangurul, insa cu téta stamba lul ces domnésa, cu téta frumusetea Im-
braaméntuluI sdu, remase in darapt i lepind umilit i rupinat de la Impdra-
tul, se duse acuma col de pe urma.
Si de-atund apol, de cand au fost aceste trel pasen la impératul lar ea si-Y
ante la masa, a remas Privighetérea cea mal renumita pi mal maéstra
rép dintre teste némurile paserilor. Fie-care pasere cantatére trebue sa-pl
plece capul pi sé se inchine Inaintea el.

PUF
2403 *Are pufusor
Pe botisor.
A. Dorml, I, p. 11. Abeceda
Bustrat, 29. FR. DAME, III, 279
dice cand dupt anumite semne se dovedesee vinovglia astrit.
Acéstt locutiune , intrebuintatA pen tru Inttia ért de DonicT In
fabula sa Vulpea 0. Burs ucul, a devenit repede proverbiaIa. Clnar
Daniel in Momia i Oglinda, II, p. 22, cace alusie la acéstA
VULPEA l annual',
Da din cotro i unde
Alergl tu apa lute?
Bursucu inttlnind pe vulpe-au intrebat.
Ohl draga cumètre, am dat piste pécat,
Sunt éta surglunita!
Tu scil ca et am fost In slujba rinduiti
La o gAinarie.

dacoromanica.ro
 DESPEE ANIMALE 623

Cu trebile ce 'avem, odihna 'ml am läsat,

Si sänatate-nal am stricat ;
Dar tot eu. am cäqut in gróznich urgie,
Pe.nisce piri nedovedite,
Precum cil luam mite.
Tu singur martur estl, in adevèr sA spul
De m'al Yqut cum-va, macar cu vre un pul?
Nu draga' cumètra ; dar cänd ne intilneam
Eu cam ades vedeam
CA tu pe botifor
Aveat i putufor.
SI 'ntimplä si la noi de velh,
Cum altu, avénd loe, asa se tanguesce
Iii cat qi vine mal si '1 crer,11
Ca abia din léfä se hrinesce.
Dar astii-0 bina, mane cal,
De unde Ore vin? i cand al vre sä sta,
Sa facI curad socotéla
Pentru venit si cheltmalà,
N'al ;hoce ca bursucul : cei are pufulor
Pe botilor

pufcA VeiI Gaina.

2404 Puma dé la vecin ni sé pare géscd mare.
loan. Goutsco, Mss. II, p. 55.
Vel Ciaina.
Adica lucru strein mai bun ni se pare (GoLescu).
*p
2405 Puica pe créstä se cun6sce ce ném o sa ésa.
A. PANN, Edit, 1889, p.25; I, 85.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.

Puica dupet crésta se vede ce getina are set éset.

A. PANN, Arehir, I, p. 26.

Placa se curz6sce pe créstet ce ném o sa ésa.

HinEsco, p. 455.
Velp
Copilul de mic se cum5sce ce o sa fie maY tardin

pufu vedl Aripa, Cas, Closca,

Gaind, Gaura, Pana.
2406 Cresce puii tel, cal de el i sa piel.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 37.
Veçll érpe.
Sé s'ice pentru cel ce supéré pé parintil lor pé fäcétoril lor
dé bine (GoLescu).

dacoromanica.ro
624 PROVERBELE ROMANILOR

2407 lea puml i c...A-te In club.

IORD. GOLESCII. Mss. II, 6.
Adieä lea ceea ce tie III place, i cele-1-alte la o parte
(Gouscu).

2408 Pum mal ca minte de cat mára.

T. SPERANTIA, prof. J. ictp.
Adic,a eopilul de eät parintil luI.

2409 Cand pum la gaura, sfir

Cdnd la pum, gattra sfir !
HINTESCII, p. 156.
Veglt Borta, Gattra.
Se di .e când ne scapä lucrul din mänä tocmaT când erà sa '1
prindem.

2410 A vorbi pm i oue.

Adica nimicurT. Se aude In Moldova.

PIJP.kZ.A.
* Ve4I Coiac.
2411 Ca pupaza îsi umple cuMul.
ZILOT RORANUL, Rev. 1st. III, p. 83.
A. PANN, II, 49. S. FL. M&RIAN,
Ornit., II, 178. L BXNEscu, prof.
J. Roman.

umple cutbul ca o pupaza.

IlirrrEscu, p.177.
Ve4I Armean.
Este sciut ea pupaza nu curätesce niel grijesce vre odatä
bui sèil ea alte paséri, i ea si 'I scarnavesee singul
Acéstä. Imprejurare a dat naseere proverbuluI de falä care se
aplica 6menilor inearcatt de näravurt vele §i earI nu vor sä se des-
bere de ele, iar din acéstá causä. nu 's1 pot afta capétAIu, &id ni-.
menI nu-I su 'ere. Anton Pana aplica acésta dieere slugilor ne-
vrednice care 's1 schimba Inteuna stapá'nul.
Zilot Romänul dice, ad.resandu-se lui Alecu-Voda Sutu care
vroià sä rapés .6 orägenilor din Tirgovilte mosia tirguluI i sä o dee
de zestre tliceI sale :
Frurwisi este pupäia, dar cuibul si '1 impute,
Asa i Ighemonia ta, pentru de rele sute,
'mputi-01 cuibul Vulturului cu sarnav 'adunare,
Dar 6re unde vel scApa d'a lui dréptA strigare.

dacoromanica.ro
 REME ANDIALE 625

Despre acéstä pasere nesurerita din causa necurAtenil i mirosul

séd respingétor, s'a format urmatèrea legenda fetrte respAnditA In
telte provinciile locuite de RomAni.
LEGENDA.
Dupi ce a ficut Dumnedefi la Inceput t6te pAserile, cite se afta In lume i
le-a impodobit cu pene spre acoperirea i Infrumusetarea trupulul i cu aripl
ca si patio sbura in aer, a mal dat In urmi fie-cArka dintre dinsele i cite o
tirana anamiti din care si se sature o si vletuésci.
Viind rinda] la Pupizi, acésta a cApitat pine de pipusoiti. Insi papan nu
s'a Mdestulat cu acésta, ci a cerut alta hrani. Dumnedeu i-a dat apol pina de
secará. Dar ne de ajan.s niel acéstä hrani, Dumnegleu, ca unul ce este
f6rte Indurat si bun i-a ascultat cererea pi i-a dat a treta ónä si se hrindsci
Cu pane de griu.
Pupiza, dupi ce a mincat bine si s'a sáturat cum se cade, nu s'a multumit
mcl Cu acésti hrani, ci a cerut de la Durnnedeu si-I dea alta i mal buni.
Dunmedeu se supdri amar si o blestetni dicend :
Dat.A tu nu te-al multimit Cu lumna ca mal buni de pe lume, care Ç1-am
dat'o eá, si te hrinescl de 41 Inainte atit tu, cit i urmasil tál, cu necuritenil.
Blistemul s'a Implinit.
Mal departe apune legenda ci dintru inceput Pupiza 1i ficei cuibul sdil din
cele mal frumóse si mirosit6re florl. Insi fiind nemultumiti Cu acésta pi cerénd
de la Dumnedeu altele mal frum6se si mal mirosit6re, Dumnegleu a pedepsit'o
In acela-pi mod ca si pentru mincare. S. FL. MARIAN.

2412 Pupba In gunoill '41 face clubul Séti.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 55.
Sè dice pentru ceI murdarl (Gouscu).

2443 S'a cuctuat ca o pupaza.

S. FL. MARI, Ornit. II, p. 477.
S'a popotat ca o pupaza.
L BINESCU, pro f. J. Roman.
I. M.Kaual, prof. J. Prahava.
Volt cuc.
AcéstA dicalA se aplici acelor fete, carile DuminicA i sArbAtérea,
cAnd se duc la bisericA saA la petrecerI , Isl ImpopotézA capul Cu
o multime de florI i cordele de tot felul socotind ca asa le sta.
bine i sunt mal frumése.
A se impupazet, dupà D. S. Fi. Manan, ar aya. un Inteles
bun de Ore-ce se al:Iba nevestelor tinere carI se gatesc f6rte curat,
se Imbrobodesc cu stergare frumdse pi curate.
Poporul explicA precum urméza presenta cuedulul saù motulul
care infrumusetézA c,apulul pupAziI.
LEGENDA
Dintru lnceput PupA7a n'a avut crésti, ci crista cea frum6sA de pene, care
se afli asta-dl pe capul el pi pre care .o rotesce ea acuma In ti:4e pärtile pi se
inindresce Cu dinsa, a fost a Cticulul.
40

dacoromanica.ro
626 PBOVERBELE ROMANILOR

Cind s'a mAritat Clocarlia pi a poftit pre t6te pAserile la nunta el, atuncl
PupAza, voind i ea sd mérgl, dar ne fiind ape de frumos Impodobitl precum
11 erà dorinta, se duse la Cue pi '1 rugl pre acesta sl-1 imprumute crésta
spuindu '1 el cum se va Intcirce de la nuntA, Indatl il va da-o Inapol.
Cueul, bun la iniml, nu se puse de pricinl, ci indatl i-o Imprumutl.
Puplza, cum elpda crésta, deauna o puse pe cap pi se duce cu dinsa la mina.
Rite pAserile, cdte erad adunate la multi, cum vd4iul Puplza c'o créstA ape
de frum6sA, ineepurl a lluda care in cotro, pi mal cu sama Clocárlia.
Puplza vdlOndu-se din Vote plrtile Iludatl, Incept a se mindri pi, dupg ce se
Inturse de la nuntii, nu duce crésta Inapol Cuculul, el g-o plstrl pentru dinsa.
Cucul a apteptat, at a apteptat, dar de la un timp, vd(jdnd cl Puplza nu s'a
tinut de cuvint, cl nu-1 mal int6ree crésta, se duse la dime pi o ceril singur
i-o dee. Ina Puplza n'a voit sa i-o dee, ci ea se fAcii el nu scie nimica ea pi
and n'ar fi Imprumutat'o de la dinsul.
Cucul, vd;ldnd Cl Cu binele nu voesce sl '1 int6red erdsta, s'a mániat foe pre
dime, a chlemat dupä aceea pro Vita paserile cäntAt6re la un loe, eugetänd el
dael va päri-o acestora, ele vor face ce vor face pi Pupaza va trebui sl-1 In-
t6rel crésta imp&
Tote paserile antAt6re, cum aufArl de acdsta, Indatl se adunarl la un loe
pi tinura sfat. Insl alegdnd ele pre Marlie de conducltérea lor pi de hotlri-
t6re asupra primer, plledndu-I f6rte tare casta cänd a fost PupAza cu dinsa
la nunta el, nu fleii dreptate Cueulul, ci inù partea Puplzel, liednd ca el i se
cuvine crésta. i ape Puplza awrémas Invingdt6re pi de atilt:4 pcirtl ea crésta
Cuculul.
II
O altl legendl din Suclava ;lice cA Puplza la Inceput n'a avut créstl. Dorind
Intr'o sl fie mal mare si mal cinstitl se adrea bArbatulul sdl care era Cued
cerdndu-I ea &I se duel la DumneçIell pi sA se age ca sl o feel vornieitt
neieù Incuviing cererea el.
In urmä cerù ca sl o feel vatajitd, pi mal In urml impgratésci. Duinnede5
ascultA i acdstA din urml rugdminte, impodobind-o atuncl pi Cu erdsta, care
o pértl pi acuma In cap. Insl i-a is tot-de-odati el de aci 1nainte sl fie lint
In pace, avdnd de purtat pi grija altora.
Pupfiza nemultumitl eeriz ca sA se apele la drépta lul Dumnaeu pe scaunul
sdu irnpdatesc. Dumne eu a bIlstemat-o atuncl, menind-o ea sl tot puplésel
cit II va plied, dar nimenl cl nu-t bage eäntecul In sama, pi niel and sl nu
pciti sate pul, pätil ce nu i va cloci in necurStenie de om. Iar Cucul, care
Anablase pentru dinsa a ante atätea lunl pe an, prin ate s'a ostenit imbländ
pentru Puplza, pi t6t1 lumea sa se bucure de eäntecul sdl, and II va auf,li
cäntänd. S. FL. Aleanktr.

2414 Mi-a pus o pupaza In obraz.

S. FL. MA.RIAN, Ornit., II, p. 178.
Adica m'a necinstit m'a batioeorit, m'a faeut de rusine.
Acésta dicala vine de acolo cl pupa* dupa credinta poporuluI,
spurea pe multI amenl diminéla cu eantecul salt
trezesce mama lute() dimiati din somn cu val nevoie, Oiandu-ml ;
Sall, duglipule, Inainte de asiritul sórelei. lar vrel sa te pupe eucul ar-
tnenesc pi a te aparee, ca sl nu '0 mérgA bine t6tA çiiva ?... CAcI apa ne aml-
gea mama cu o puplzA, care 'pi Mease cull) de multl ant Inteun tela f6rte bd-
tan pi scorburosp. I. CREA.Nol, Atnint. p. 52.
Poporul, mal ales in Moldova, da adese-ori pupazeI numele de
cue armenes..

dacoromanica.ro
 DESPEE ANIMALE 627

2415 tipat-o in pupdza.

S. Fa. MARIAN, Ornit., 11, p. 175.
Se dice despre aceT carT nu sail pästri o taIna. Ast-fel babele,
nevestile i fetele earl sunt f6rte gurise i limbute, cari vorbesc
pe toll dmeniT de réil i afla la fie-care cate un cusur sunt pore-
elite Pupeze.

2416 *Meal' pupäza.

S. Fi.. MARIAN, Omit., II, p. 176.
Tackfl gura cea murdara, numal spune ce n.0 e de dis,
nu cleveti, nu defälmà, nu batjocorl. Se ma" dice de un asemenea
um ca are gura impulitei.
Ii merge gura ca pupeiza (I. CREANGA.) se dice de ce! vorbiíreff.

PURCEA
ve41 a Ride.
2417 *A luà purodoa de c6dä.
BARONES, p. 41. LAIJRIAN
aim, II, 188. P. ISPIRESCII, Rev.
1st., I, 230. Preot. C. BONGETIANIJ,
¡MI C. Gosobit, J. Mehedinpt. L
IORGULESCII, inv. c. Baia-de-Ara-
mei, J. Mehedinft. L GROSSMANN,
Diet. Germ., p. 28.
Nu 't destul cet cu mintea nerdda'
A luat §i purcéoa de c6clet.
A. PANN, I, p. 112. 11INTEscu, 108.

Lucind la mascl de c6da- purcéoa.

A. PANN, Edit. 1889, p.112; 11, 100.
Veçil Céda.
Adica a fi Mt, cad omul care s'a Imbetat se távalesce orT
unde ca purcéoa. C. BUNGETIANU.
Ornul bét dA cu nasul In pamInt tocmaY ca un purcel care se
sine de c6da purceld si merge tot ca ea dand cu nasul In pänfint.
Merge putin i rima. Tot tia i omul bét, merge pulin i cade..
I. IORGULESCU.

PURCEL
Ve0 CIO, a Mined.
2418 Cine puree' hränesce, porci va avea.
+I 'ORD GOLESCII, Mss. 11,P. 81.
Adica orl-ce hranescI, d'acel soiti ye! avei, Cu ori-ce fel dé
ómenT te veT sluji, dupa aceTa I slujba (GmEscu).

dacoromanica.ro
628 PROVEFU3ELE ROMANILOR

2419 Pureelului de vez täia urechile si Oda din grädinii,

manes' (mane-di), numai se aiba loc pe unde se
va viri, apoi '1 vei gasi acolo.
BARONZI, p. 59. HINTEscu,157,
VeGI Porc.
AdicA eel obraznic.

PURI 0E VedI a Alergd, Moot, Cane,

mima, a Mane&
2420 Puricile cat de mic, dar sare ca o capriára.
'ORD. GOLESCII, M8S. II, p. 55.
Adica voTnicia nu sta in marimea trupuluï (Gramm).

2421 Puricile cand ii place,

Cat un elefant il face.
A. PkNN, L p. 28. IIINTEscu,106
115.
Vedl Minctnos, Musca, Togar
Se Oice pentru ce! minemos.
'EXdpc.cvsce g2t p.t.d.ocç mast
L1JCIAN.

Faire d'une mouche un éléphant.

2422 Puricile te piseä, réfi mare nu-ti face, dar 61 prindi

sl el ucidi.
IoRD. GoLuscu, Mu. II, p. 55.
Ne invatA ca 1.6,11 sa '1 départam ODA a nu sé mftri (GrOLESCU).

2423 Puricia fac gonitAre,

lar paduchil vinitere.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 56.
Adica vrAjmair ne gonesc, Tar du0nanii sè lipesc dé noT (G-o-
LEscu).
*
2424 3i di puric va sa scátä sett 1)
N. ST., Nijopote, Macedonia.
Se çlice despre eel cumplit 0 sgircit.

2425 Pentru un purice (purees) isi arde plapoma.

A. PANN, III, p.14.Iimpscu, 157._

i) l din purice vrea sil sc6t5 sed.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 6 29

Pentru un purice, svirle plapetma pe foc.

V. FORESCII, Folticeni, J. Suciava.

Tri un puric ardu cerga. 4)

D. A. MILESCU, Gopeei, Macedonia.
Se Oce pentru eel Iup i mAnio0'.

2426 El canta' purecele In ureche.

IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 14.

Ce purice ti-a intrat in urechie.

LAURIAN MAXIM, II, p. 852.
Adieä nu se pote odihni de superare (Gonscu).

2427 A nu face puricl inteun loc.

I. CREANGI, Antint., p. 135.FR.
DARÉ, 111, 299.

Nu face prea multi pureci.

S. FL. MARIAN, Nunta, p.131.
Adicit a nu sti multa veme Inteun loc.

2428 *A face puricl.

LAURIAN MAXIM, II, p. 852.
Adici :
lo A fi ne-radator.
20 A i se face de cértä.

2429 A scuturi de pulla

LAUFUAN MAXIM, II, p. 851.

*A scuturd jurzciï cui-va.

VeI Cojoc.
AdiC4 ; a bate.

3430 Pe cänd sè potcoveä puricele.

De cdnd se potcoved, puricele la un picior cu
noué-Veci §i nota de oca de fíen §i s'aruncet
In slava cerului de ne aduceez pove§ti.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 5.
Adici de demult. Locutiune din basme.

pentru un purice arde carga.

dacoromanica.ro
 630 PROVERBELE ROMANILOR

*
2431 Ca cum te ar pisci un purice.
L CREANGX, Pos., p. 258.
Adicci lucru de nimic, de putia insemnAtate, micil pagaä.
mice durere.
*
2432 Cét un purice.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 281 .9c. 304.
Adid. Mae mic.
.11 ateptà cu Mima cdt tin purice.. P. IsPIREscu, Sndve,
pag. 55.

RAC
* Ve41 inima, Sang&
2433 Sépte lez suta de ram,
i pescarii tot säraci.
L ABSORB., J. Buzéu.
*
$épte lei suta de ram,
$i tiganii, tot grad.
Da- Z. J., c. Fede:nt, J. Tut ova.
L HXNESCU, prof. J. Roman. I.
MictuttÀ, prof. J. Prahova.
Se dice acelor care dupa ce vind scump se mal plAng §i de
sarecie.

2434 Racul Inainte nim cum sé 'nvaVe a merge.

IORD. GOLESCU, Mdt. II, p. 61.
Se dice pentru cele piste putinta din fire (Gouscu).
*p
2435 Cu un rac,
Tot särac.
I011D. GOLESCU, MS8. II, p. 28.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st., II, 162.L G.
VALENTINEANU, 48. HotTsscu, 158.
HEINSBERG-HURINGSFELD, I, 189.
Dr IOSEPH HALLER, I, 377.
Lumea Ilustratii, II, 695.H. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, J. Do-
rohou
Cu un rac,
Tot sdrac ;
Cu un lucru mic,
Tot nimic.
A. PANN, Edit., 1889, p.135; II, 88.

dacoromanica.ro
 DESPRE AN- !MALE 631

*Cu un rac,
Tot set' rac ;
Cu un pitic (chitic)
Tot calic.
C. NEaRuzzi,I, p. 249. Abecedar
Bustrat, p. 28. I. JUNEscu, prof.
J. Ronian.
C'un rac,
Tot sdrac.
BARONE!, p. 54.
voi Mic.
Adica cu putin, tot sa"ract ne numim (GotEscu).

2436 Mid racul dé nimic, dar zéma lui ce-o sä fie?

IORD. GOLESCD, Iliss. H, p. 35.
Se dice pentru cele pr6ste sl dé nimio, insemand cä nicr un
folos n'aduc (Gouscu).

2437 Ce brumd e racul, ca sä-ti dea §i mid bunä.

IORD. GOLESCII, MSS. 1.1, Amin. 78.
Se dice pentru slugile cele préste (Gouscu).

2438 D'andaratele ca racul.

IORD. GOLESCU, Ms8.11, Asern., 18.

A da tot inapoi ca racul.

A merge ca racul.
LAURIAN 6:," MAXIM, I, p. 372.

sporesce ca la rac.
A. PANN, Edit. 1889, pag. 400;
I, 140. M. CANIAN, J. raet. FR.
Dmat, ILI, p. 306.

Ii sporesce ca la raci,
De §i sunt cu mai multi crac!.
A. PANN, LI, p.49.HINTEscu, 179.
*
Ti merge ca la raci.
X. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv. C.
tiubenii, J. Dorohoi.
merge ca racului.
I. BINESCU, pro f. J. Roman.

dacoromanica.ro
632 PROVERBELE ROMANILOR

*
Merge d'andaratele ca racul.
Da Z. J. c. Fede;ts, J. Tutova.

ca bietul Romdn, saracul,

lnd&gt tot da ca racul.
PIscuLusuu, La Intilnire, p. V.
A pierde din ale sale, a da inapm in loe de a inAinth in trebi,
In slujbe, s. c. 1.

2439 Umbletul racului.

D. TiCHINDEAL, p. 331.

Drumul racului.
A. BOGDAN, Pov., p. 193.
tAstä-0 sl lucre omul preste misurA, lar mine tocmal nein ca, acésta s'ar
chemi umbletul raeutui. Vremea sa trebue a o cumpini, impArti pi pentru
¡levee cuviincTos lucru a o hotArt.v Dim. Ttcummuki.
Mal are i intelesul de : a umblA mult fArA a face nicio ispravA.
DRUMUL RACULUr
Racal fu trimes odatA
DupA drojdit in cAmarl.
Drojdia era 'n covatil,
Racul era jos la scarA.
Racul merse prea grAbit
Spre camarA neclintit,
De la Pagel pin' la Criclun,
Pe timp rid pi pe timp bun ...
Si luind covata 'n spate,
Pléci pe neresuflate
Dar cind peste prag sA ésA,
Covata tea o varsA 1
Mullet racul amArtt,
StA pe loe, prea 7.6pAcit,
Si oft&
cuvIntA:
Graba, graba
StricA tribal
Aea-T cine se grAbesce,
ce are prApadesce 1
N. A. BOGDAN.

*
2440 Helbet 1 pimor de rac I
D'om muri sa nu ti-o fac 1
Da Z. J. c. Fedesci, J. Tutova.

Helbet ! picior de rac !

Doar set' mor sa nu ti-o tac!
Da Ea. Z., Berlad, J. Tutova.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 633

Se dice pentru a se aréth cA vom respläti neapérat i precum se

-envine, 1.6111 saù neajunsurile carI ni s'ati pricinuit.

2441 Ca racul I§1 mänânca carnea singar.

PANN, ILI, p. 17.Higeseu,133.
Se dice despre omul indérétnie i pismas.

2441 b A pune racul pe ce-va.

M. CANIAN, J. keel.
A tine cu putere.

2441° A se face ca racul.

FR. DAME, III, p. 306.M. CANIAN,
J. Ialti.
A se inrosi.

RATA
'T
Ve41 Surd.
2442 Varsä apa piste rate.
IORD. GOLESCTJ, MSS. II, p. 18.
Ve41 Boboc.
Adica in zadar sé cheltuesee de uncle nicI un folos nu sé nAdéj-
duesce (Gouscu).

2443 Rata 'n bait& si fulgii pé apa.

IORD. GOLESCII, MSS. H, p. 62.
Se dice pentru eel ce nu sé pot prinde (Gouscu).

2444 Si fie rati? Mä-sa gàindl

Sä fie gdinä? Botul Lätäret!
AL. ODOBESCII, Ill, p. 13.
pise unul and vésla eloscA pasand bobociI de ratä pe malurile

Se dice despre eel hagiamii inteo meserie, intr'o afacere.

2445 *Ba e rati, ba e 'Itch].

A. PANN, Meg Alb, H, p. 43.BA-
RONZI, 59. Husrpscu, 7. P. ISPI-
RESCTJ, Rev. ist91., p. 450.

Ba ratei, ba reí tolu,

P. III§Dte, Etym. Mag pag.
1629-1630.
Se dice despre eel indérétnicl i cirootasI i mal cu Bernä des-
pre femel.

dacoromanica.ro
 634 PROVER BIM nonrismom

Ve0 Alb, Ras, Tuns,

apicei el bias, ea r,licei cea; 4icei cea, ea r,liceit hAis; dice& el tun.* ea ras!.
dieei el rasA, ea tung; ba ratd, ba rcifoiu, i aa malincolo.»Etym. Magn.

SNáVA

Hel 1 nevéstA nu e bine

pise el cam indirjit,
Ittt mt in/eleg Cu tine
sA fiu tot nedjit.
SeeIIA sa te due a-casA
De acuma la pArin/I,
DacA tu la 'ntAla rang
Aseu/inl asupra-ml dinll.
Dar te 'ntreb 9'aci, la p6rtA,
piel dupA cuvintul meu 1
Ba I dise, nu die niel m6rt5,
Tu di, dupA cum çlie et.
Decl daca pled eu dinsa,
pie!, fa ? iar Intreba,
Inca, da, n'a scos dintr'insa
De cat numal ba, mA, ba 1
CAnd ajunse pe o vale
Cu nevdsta dupA el,
A vélut o closcA 'n cale
DupA ea c'un bobocel.
Ulte, dice el, o ra/A
Cum ride prin gunolu I
Ce fel ea rèspunse, ra/A,
Nu vedl tu el e rAlolu ?
El il vise r;si ea lar!
Ba e rasa, ba ralow.
Ast-fel tot dicénd plecad
trecut acel zAvolu.
A. PANN, Mof Al!, II, p. 43.

*
2446 Rata deselata.
Em. PoPmscu, inv. o. CiOCCillaWS-
Marginal's, J. Ialomila.

A uniblet ca ratele.
IORD. GOLESCU, Mss.II, Asent. p.18..

Se dice de aceI care aü umblettil leganat.

In Ornitologie, II, p. 385 se OA o legenda in care autorul se
Incérca a da etimologia cuvintuluIralci. Acésta pasère legänéndu.-se
In mersul el, cel d'intäIu care a zärit'o ar fi dis trebue rwile
ca nu se r6st6rne dintr'o parte Intr'alta, numindu-se ast-fel, In
Bucovina, proptelele carI se pun mal ales la gardurT.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMAIE 635

*
2447 A intrat rata in traistä.
L G. VALENTINEANU, p. 49. Em.
PoPescu, Inc. c. Cioecinesci-Meirgi-
neni, J. Ialomita. N. POPESCU,
Calend. 4883.
10 Adicti ii este Moil EM. POPESCU,
Binuesce ce-va. LAZAR §AniEmiu, Semas., p. 355.
aPasi-mi-te ea 11 poruncise sA stei acolo ghemuiti i ascunsi, ea nu care
cum-va sA dek Impdratul 0 de ea, ekl, de un ard de vreme, i cam intrase
rapt' in traistd, si nu fie ea lina Cu pricina.»N. POPESCU.

2448 A prinde cu rata in traistd.

P. ISPIRESCU, Pos. Morale, p. 3.
S. I. GROSSMANN, Diet. Germ., 55.
ve4i
A cloyed', a prinde asupra faptu

2449 Ca rata baltd trdiesce.

IORD. GOLESCU, MSS. II, Asem. 141.
AdicA fericit.
*
2450 II mandncd ratele din buzunar.
Preot C. BUNGETIANU, inc. C. Co-
sot*, J. Mehedinti.I. IORGULESCU,
inc. c. Baia-de-Aramd, J. Mehedinfi.

Este 'nalt §1 cocorat meincincei ratele din

bazunar.
P. ISP IRMO; Rev, 1st, Ill, p. 375.
Vegn Cane.
AratA o staturä pipernicitA. - C. BUNGETIANU.
20 A fi prost. P. ISPIRESCU.

2451 A se ratoi.
Se ç.ice despre 6tnenii cari se alintä din mändrie sail ingAinfare
ca rafele carl uniblä legänAndu-se.S. FL. MARIAN, Orn.,p. 397.

RATA SÉL B A TICA

2452 Rata sélbaticd nu se domestice§ce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 84; III
47. Hrnmscu, 159. S. FL. Kt-
RIAN, Ornit., II, 397.
Se ylice me ales despre nmenii ImbètrAniti In fapte rele.
A. Pann aplicA acéstA çlicere celor mojici.

dacoromanica.ro
.636 PROVERDELE ROMANILOR

Veig CaL, Cie.

RM
*
2453 Cu rima mica se prinde pescele mare.
A. PANN, Edit.,1889, p. 6; I, 21.
&Rom', 58.MNTEscu, 162.Da E.
B. MAWR, 16. P. ISPIRESCU, Rev.
Ist., II, 158. K. A. ZAMFIRESCU,
DIAcoN, inv. c. tiubenit, J. Doro-
hog. H. D. ENEsctr, (ny. com. Za-
mostea, J. DorohouN. GR. IONESCU,
inv. c. Afamorn4a, J. DorohouS.
L GROSSMANN, Dict. Germ. p. 51.

Rima mica prinde pescile mare.

VASILE ALEXANDRI S LASCAR Ro-
sun, M83.
Vet)! Bucapica, Faramitura,
Pesce, Pitic.
Cine lucréza si pe pupil, pbte sa eAstige mutt.

RINDUNIC.A.

.2454 Numm o rindunea nu ne aduce primavara.

IORD. GOLESCII, M88. II, p. 50.

Cu o floricicei ,
Cu o rindunica,
Nu se face primet vara.
VASILE ALEXANDRI LASCAR Ro-
SETT', Mss.

O rindunica" nu face primavara.

I. G. VALENTINEANU, p. 48.REINS-
BERG-DORINCISFRLD, I, 189. Dr Io-
SEPH HALLER, I, 377.

Cu o rindunicei nu se face primetvara.

onoBEscu-si.kvicry cart. Cit.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1019.
FR. DAME, III, 311.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMILLE 637

O rindunea nu aduce vara, nici un copac (cm--

bore) nu face pa dure.
HARDLY Acs, p. 81.

Una landurei nu face veara.

M. G. BOJADSCHI, p. 135.
VeI Flére.
Adic'ä numaI cu o faptä bunä nu te arètI om mare (Gouscu).
Dintr'o singurä rapt& nu pop trage o conclusie generala. Cu,
putin, tot sèrac rèmki.
Mta xexta6v &cep c?) ItOtEL 4)
Prov. Elisa.
Una hirundo von facit ver. 2)
Prov. Lat.
Une hirondelle ne fait pas le printemps.
Prov. Franc.
Una rondine non fa primavera. 3)
Prov. Toscan.
One swallow mathes no summer.4)
Prov. Engl.
Eine Schwalbe macht keinen Sommer.3)
Prov. Germ.
Flére.
Aristot da acest proverb In Moralä, capitolu I.
Legendele despre rindunea sunt nenum6rate. Vom culege dou6-
dintre cele povestite de D-1 S. Fi. Manan.
LEGENDA
fost o data o fata, careia, murindu-I parintil, nu i-a rémas alta mostenire
de la dinsil, de cat numal o turma de ol si un catel.
Intr'o i, ce-1 vine fete! acestela In minte ? sé 'mbraca In halne barbatescl.
le oile i catelul Cu dinsa si se duce intr'un munte. In muntele acela, mergand
ea cu oile i cu catelul tot mal nainte, tot mal departe, éta ca de la un tamp
se Intilnesce cu un feclor de smeu, care Inca pascea o turma de ol.
Fiind fata imbricata in halne barbatescl i purtand cuma In cap, feclorul nu
puta s'o curaisca fata e orl feclor ? Dar si fata nu i-a spus nemica niel o data,
macar ca, de cum s'a Intilnit ea cu dInsul, pasceau oile Impreuna si In fie-care-
séra se ducei si ea cu oile i cu catelul séu de mas la curtile smeulul

4) O rtodunica nu faca vara.

Idem.
4) 0 rindunica nu face primavara.
4) Idem.
Idem.

dacoromanica.ro
638 PRO VERBELE ROBUNILOR

Irisa feclorul, nevenindu'i la socotéla, mal de multe orl spuse maleel sale,
cá lul nu i se prea pare pre firtatul sail de clobanie,... el crede ca acesta tre-
bue sa fie fatä 0 nu feclor, &gel asa 11 arata vorba i fata luT ces muerésea.
De la o vreme, valandu-se bétrana stneóla prea mult einegita i Intrebati
de feclorul :
Daei fartatul tag de crobanie va fi fatii, dui:4 cum presupul tu, eu indata
11 voiu cun6see, cad de Ara cand s'a duce sa se mace, am sA-1 pun sub perini
bräbánoc,si de-a fi al fie fata brabanocul pana deminéta se va path, jara de-a
fi sa fie fecior, atonal brabanocul va remane asa cum l'olu pune.
Cum a ois smeólea asa a 0 neut.
Gaud a inceput sa Insereze bine, colea pe vremea culcatulul, a pus sub pe-
rina fetal, pe care se mach, brabanoc.
Lisa catelul fetel, fiind nasdrivan i sciind prea bine cu co gandurl se pórta
smedica, çlise Inca de cu çiiuá stapanel sale :
Seumpa mea stApânâl smeólea are sail pue de séra sub perina brabanoc,
prin mijlocul carula voesce ea sa seie, de estl fata or! fecTor ? Daca acuma
Domnia-ta voesel sa nu ti se 'ntimple nemica rail, te sfatuese el atuncl, and
vel merge sa te mild, sa scotT brabanocul de sub perk& i sa-1 pul de asupra
pe perina si acolo sa-1 apol !Ana a doua i derninéta. hied a doua i detni-
néta sa-1 pul iara la locul lul i apol sa etit din casa. De nu ml vel asculta r
de nu vel face asa cum te 'nvat ea, atunel sa ni!, ea ai si patesel una ne mat
papa.
Asa a Ois catelul i stapfina sa l'a ascultat si colea cand a mers ea sa se
culce, afland brabanocul sub perilla l'a pus pe perma i apol s'a culcat. Iera
a doua i deminéta l'a pus Tara sub perilla i apol esind din casi i luanduil
oile i catelul se duse In trébail la pliscatóre.
Dar n'a apucat bine a epa din casi cand sme6Ica se pi duse In urink el sa
vada ce-I ?... cum e brabanocul ?... Brabanocul Insa era mal verde si mal fru-
mos de cum 11 pusese ea de cu sér'a. Vac,tandu'l ast-fel a creOut smeólea el
fata nu e fata, ei feelor. Deci spuse feclorulul séu, ea fartatul lul de clobhue
nu e Wit, dupa cum soc6te el, ci feeTor, cad asa a aratat brabanocul, pre care
l'a pus sub penca.
Fedora' sme6Icel, aulind acésta, 1-s1 luIsi el oile sale si se duse cu dInsele
la pascitóre pe urma fetel, fara sA 'i plesnasca micar prin Ininte cA n'ar fi
drept ceea ce i-a spus malea sa.
Fata Insa, *dada-se scapata din cursa ce-i se 'ntinsese, luandu-se cu fe-
clorul, cu oile i cu catelul sell, se duse pana ce ajunse la o mare. Aice apol
s'a oprit ea si luandu-sT ramas bun de la feelorul smeólcol i dand ca un toiag
asupra apel, apa s'a despartit in doua ii asa a trecut ea cu turma sa de ces
parte, fail ca sa i se Intimple vre un ran cat e negro sub unghle.
Feclorul sme6Icel si en olla sale a ramas de asta parte de apa.
Ajungand de ceea-l-alta parte si Out:a ce s'au Impreunat aeuma iaras1 va-
lurile apel, 'sT-a luat fata cusma din cap pi atuncl i-a car,lut Oral cal de aun
pina la brill.
Feclorul sme6Icel, vaçland-o fag pi Inca asa de fruna6sa, nu scii pe ce
lume-I de scárba, ea a scapat'o din mini. Si fAra a maT perde mult timp se In-
tórse a-casa qd spuse mated sale cum l'a amagit, povestindu 'i tote din fir In
par, ca. fartatul sau de clobanie nu e feclor, ei fati i Inca cu parul de aur.
Dar ce folos ea ea a trecut acuma preste mare 1mpreuna eu oile sale si el n'o
mal póte urmari.
Smeólca, aulind acéste, 4ise feclorulul si nu se mal supere de giba, cad ea
va afla un mijloc prin care s'o OM urmari si prinde. Si intru adavar el malca
sa i Mc* o corabIe mare, pe care smeul, dupa sfatul el, o Ineareli cu fel de fel
de marfe scumpe i ast-fel, bleat-cat cum era, se poriu cu dinsa ca se afle
pre fat&
Dui:4 ce se porni el acuma merse cat merse pe apa cea mare, pin care a
trecut fata, pana ce ajunse la un mal. Acolo apol se opri.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 639

Multime de 6menl, cart de la cine vi prin cine audise ca 'n corabia nags
se afla o multime de marfa scumpa, alergara din tóto partile si cumpere
cite una alta de la stapinul el.
Eta ea in arma, di uncle 0 pana unde, vine vi fata cea cu pirul de aur
intra vi ea in corabie si vadä ce fel de märfurl se afla intr'insa.
Dar. ... atila i-a trebuit smeulull Mal mult nernicl Cum o vede in luntru
deauna pornesce corabia de la mal §6 pe icl drumul !
Fata cunósce vi ea acuma in ce cursa a picat vi se pricepe ci nu-1 chip de
scapat. Card ea ce circa si scape, dar' in zadar ! Corabia era acuma cine scie
unde de mal.
De géba te mal trudescl, cad de acuma inainte n'al si-mi mal scapl din
mina! qise smeul, dupa ce s'a vidut la largul
Fata, mal audind Inca i acista, ce si faca ? ie inolul ski de pe deget i a-
runcindu-1 in apa dice :
Cind vel Oa tu inelul acesta, atuncl voiil vorbi ea ca tine !
Dar smeul si pared ca niel n'o aude. El mergea cu corabia inainte, fara si-I
pese ce-va de cuvintele el.
Dupa ce ajunse acuma la mal lug pe fata i ducind'o acasa se cununa cu
&rasa.
Fata lug ivi tind cuvintul. Ea nu vorbla ca smeul nemica, orl v't cat se
necajia acesta s'o induplice ca si vorbésea. Cu sme6Ica i cu cumnatele sile,
cad smeul avea i surorI, i cela-l-alt1 curtenl vorbia, Irish cu smeul niel odata.
Acésta tacere a Omit tot ava mal lung timp.
Eta ca 'ntr'o di, mergind nisce pescan l la apa cea mare vi piscuind o mul-
time de pesce, aduse i vindura i smeulul o parte din acevtia.
Smeul, adeca feclorul sme6Icel, dupa ce cumpira pescil, se dede singur si-1
curatésca. Dar ce si vada ? Intr'un pesce di de inelul nevestel selel Plin de
bucurie le el acuma inelul i, mergind cu dinsul tot in sarite la nevista sa,
Oise zimbind.
Draga mea Rindunica I de acuma yel vorbi cu mine cad dci in sfirvit
aflat i inelul I
vorbind o desmiéala vi-1 netedesce birbiile, ava plin de singe cum s'a
fost umplut pe mane curatind pescele.
Nevésta, inelul i audind pre smeil ast-fel vorbind, deauna s'a
prefacut inteo Rindunica cu guvea rovie v't a sburat pe ferastra.
Smeul, vidind'o cä-1 sbóra de 'naintea oclulor, se repedi lute s'o prinda,
dar a prins'o numal de mijlocul codil, care i-a rimas in mina, iar Rindunica
se cam mal duse, ramaindu-1 de atuncl i pana in diva de asta-di dicta ea o
furculita, adeca, numal cu penele earl nu i le-a smuls smeul, vi cu gua roa,
cum a fost patata de singe.

A fost °data o femee, i femeea aceea avca o nora in casi cu care nu se

putea niel de cum invoi. Nu era mai niel çji lasata de Dumnedeu, in care sa.
nu-1 glica : ha ca-I leneva, ba ca-I netrebnica, ba ea-1 una, ha ea-1 alta. Mal pe
seurt ne 'ncetat II cauta pricinl, cum 11 venia Lt gura, ava o batjocora.
nora-sa, buna de mima i rabdatóre, tóte le suferià i tacea, eugetind, in
sine, a sócra-sa se va ineuminti de la un timp 0-1 va da pace. Dar' cum si-1
deel Uncle s'a mai vidut in lurnea acista vre-o &Sera huna? Pe di ce mergea
tot mal rea vi mg nesuferita se faceà. Darà intr'o çii, voind si pue capit la
tóte, ce face ? se apueä vi omóra pe sócra-sa, taind'o tóta bucatele.
Barbatul nevestel, carele se vede ea, pe and i-a omorit malca-sa solia, eri
unde-va dus de a-casi, cum s'a intors Inapol vi a vedut ceea ce s'a intimplat,
s'a facut foe vi pail de manie, a prins pre nora-sa si puind'o pe sisee car-
buni aprinvi vol, spre pedipsa, s'o arda de vie.
Malea Domnulul trig, cum vi din ce pricinä nu pot si sciu, dar destul atila
ci tocmal clod se aprinse straele pe sócra cea rea pi incepuse a arde, se seo-

dacoromanica.ro
640 PRO VERBELE RONANILOR

bori din cer, o prefacir intr'o Rindunia si o sc6se de graba pe horn dart
Rindunica, atticA sclera cea rea, preficuta in pasere, cum se vadt1 scapata
afara voi sit fuga.
Dar' MaIca Domnulul n'o IAA, ci oprind'o II4ise :
Star pe loe, ca nu merge asa, cum cugetl tu 1 Nu gindi ea, dad te-am
scos de la m6rte, indata tl-oiu da 0 drumull Mal astépta putinpana celd-obli face
un semn dupa care nu numal eu, ci i t6ta lumea sa te curuisca orl i cind
orl i unde, ce sclera Mina al fost, ea al omorit pre nora-ta 1
Si cum rosti Maica Domnulul cuvintele acestea, ii fàcù dicta in forma de
fclrfeee sail mal bine dis in forma de (160 cutite ascutite i impreunate la un.
Ice, Cu earl a ucis ea pre nora-sa.
Dar' ea n'a ramas numal cu semnul acesta. Mid o sc6sA Maica Domnulul
pe horn, atunel se negri de fum i funingine, si pe unde.s'a negrit négra a
ramas i pina in qiva de asta-r,11.
Jara pata cea rosa de pe gua Rindunelel e sdngele ce a prins sa cure, pe
cind a inceput a arde. Penele cele albinete sunt urmele din catnap, cu care
eri ea inbracata, and a pus'o feciorul sat pe carbunl, 0 care n'a apucat a se
aprinde si a arde, si numal s'a afumat.
Si numal dupa ce a capatat Rtndunica tôle semnele acestea i-a dat Malea
Domnulul drurnul ea sa sbére unde vor duce-o ochil i aripile.

RIND UREA
2455 RIndureaoa mult graiesce, dar nimic de tnteles.
Ion). Goizscu, Mss. H, Alm.,
pag. 150.
Ca O. awl carl vorbesc mult long färil mIez.

R of u
VeGT

2456 Ceea ce la mu nici un folos aduce, nici

place.
'ORD. GOLESCII, Mes. II, p. 75.
Adica ceea ce nu ne folosesee niel o plicere ne aduce (GotEscu).

2457 Umbla ca sa prinda roml,

8f. si intdrce Inapoml.
A. PANN, I, p. 81.Huipsco, 162.
Se dice despre cel prost.

2458 A umblà ca un rom fara matea.

MIRON CORM, apud FR. DemE,
III, 32. B. P. HIsner, Etymolog.
Magn., 745.
Adick de colo pina colo, zapAcit, ffiri scop.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMAL& 641

2459 Roiul färä mated, indatä sé prépédesce.

IORD. GOLESCU, Ms8.11 Asem., 145.
Adicä. noodul fàrá stäpan.
.Ge tocmélä sá hie la o 6ste ce erh ca un rau färet matccl..
MIRON COSTIN.

A RUMEG.A.
VeI Vorbd.

SAHN
2459 b Cel cu salina in spate, vede musca 'n Ger.
H. D. ENEscu, inv. C. Zamostea, J.
Dorohoi.

Gel Cu sagna in spate, vede musca 'n cer.

Precum dobitocul ranit de §ea sail de samar vede musca cit de
departe, tot ast-fel Ti pätimasul zäresce indati ceea ce 'I päte vi-
tèmi.

*AL.A.fT
*
2460 Salad.
Pece
TR. PROCOPIESCU, it&V. C. /8/OZ, J.
Romana's.
Anti-frasa pentru a slice ca este bun. Se intrebuintézä de pee-
caril din Islaz.

SAMAR
Veçll An, Misgar, &a.
2461 samarul î sé va vedea amarul.
GOLESCU, Mss. II, p. 41.
Ve41 §ea.
Adica dupi ce sé lea acoperiTil, atuncI sé vede starea lucrulul
(Gouscu).

2462 Celui ce 'Arta samarul

Tati este armäsarul.
A. PANN, MOf Alb., II, p. 22.
Se slice de acel care pretuesce mal putin de cat parintil lul.

2463 Samarul sä nu '1 ingreunezi, cé rémäi tu in locul

mégarului.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 113.
41

dacoromanica.ro
 PR OVERBELE ROBAN' LO It

Adicä sä nu impovarezi pe sluga piste puterea 14 slujescl

tu in looul lul (GoLEscu).

2464 Bate samarul

Sä pricépd mägarul.
A. PANN, II, p.144.IIINTEscu,(65.
Veçll
Se lice dad nu indräsnim si spunem cul-va un lucru de-a
dreptul facem si intelégi gandul nostru inteun mod indirect.
Battre le chien devant la lion.
Fata mea, fie if i vorbesc, ca set me infelégii nora r,lice pro-
verbul Turcesc.
14:
2464b legat samaruL
A. PETRESCU, Curtea-de- Argel, J.
Argey.
§'a dobindit stare.

SARDEA
2465 A fi ca sardelele.
V. ALEXANDRI, Teat. II, p. 772.
Adica inghesuitI.
Etre serrés comme des harengs en caque.

S ARC
Ve41 aroa.
2466 Veste buna Sarcal
Daca e de bine,
Ada-o la mine;
'Daca e de réii
Du-o la birät11
Em. Poi', c. ,Fomcutei-lliars, Un-
paria.

Hir 4) bun Sarca',

Hir bun Sarca" I
De-i de bine
A2) la mine,
De-i de rgii,
De capul
GR. CRI0IINA§, Transilvania.

Veste.
h) Adu.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 643

Velf Cofofand
Frasi proverbialà prin care Românii din Ungaria intimpina a-
.césti pasere cind o vede c,à se lask pe acoperemintul caselor,
creend a prin cAntecul sèü acéstA pasere vestesce sosirea unor
ifospep, qi'n care parte e intiírs6 cu c6da, dinteacolo vor veni
GAsim In Ornitologia D-1u1 S. Fi. Manan urrnät6rea legend& :
LEGEND).
Dice cà dintru inceput Tarea n'a-fost pasere ea acuma, ci ea a fost chela-
rità la unul dintre birturile cele marl pi mal cercetate de 6spetl pe timpul
acela.
Dar' fiind ea ca i orl-care fatA de panura el forte indrAsnétA, sArind inain-
tea tuturora pi legAndu-se ea scalul de óle mal de fie-care tispe tindr pi fru-
mos, care cercetA birtul, pe rang& acésta mat fiind IncA0 lung de mánA, In-
pelAnd i prAdAnd pe stApAnul set', Dumnedeil se supArA amar pe dinsa i spre
pedépsi o preflen Intr'o pasere, Si de atunel apol pasère a rAmas Ong In
deastii-r,11 i paserea aceea e Tarea.
Fiind insa eA Tarea ea chelAritA, eri deprinsA a säri inainte,a fie-cAruI 6spe
pi a 4à de wire stApinulul sAti, cA óel aeela i acela vine la birt, de-aceea ea
aouma, cAnd are sA soséscA vre un 6spe la vre o casi, nu se pófe rIbdi de-a
nu se duce mal nainte pi a insaiiniA pre cAsenl prin cAntecul el, c1 in seurt
iimp are sA vie atare 6spe la casa aceea.

SBOR veil! Cocor.

A SBUR
Curcan, a Untbld.
3467 Cate sbor nu se mänânce.
IORD. GOLESCD, Mss II, p. 36.G.
DEM. TEODORESCD, Poes, pop., p. 339.

Nu tòtd pasirea sbureit6re se ma:mined, nici

tot marile pre cel ?n'ai mic stdpcinesce,
t6ta pofta din peirere ndscutd se plinesce.
D. CANTEM1R, 18t. lerogl., p. 185.

OK ce sbdrd nu se mancincd.
IORD. GOLESGT, MSS. H, p. 9.

Cdte sbor i se pare cd tdte sa mandncel.

A. Par, Edit. 1889, p. 107.
Ti pare di 'cede sbor se mancincet.
A. PANN, Edit. 1889, pag. 26; 1,
86. HINTEscu, 99.

Ori-ce sb6rtt li se pare al Il vor putea mdncd.

A. PANN, I, p. 62.

dacoromanica.ro
644 PROVERBELE momA 11.0/1

nte 'pi par cd se mcincincd.

A. PANN, II, p.108.I-ItNTEscu, 98..

I se pare cd téte paserile ce sbérd, se mändncel.

C. NEGRUZZI, I, p. 141.

Nu se mancincet tot ce sbórd.

C. NEGRUZZI, I, p. 251.

Tot ce sb6ra nu se mändncet.

BARONZI, pag. 61. AL. Dom-
TURKU, 136.
*p
Nu tot ce sb6rd se mdmincci (mined).
HimiEscu, p.170. L G. VALErcri-,
NICANU, 9.Em. POPESCU, Ins. O. Cio-
canesci- Marginenz, J. Ialontita.
L IomEscu, II, 115. REINSBERG-
DeRINGSFELD, apud. G. DEM. TEo-
DORESCU, Cercet. p. 29.

Nu téte cdte sb6rd, se mäncd

LAURIAN St MAXIM, I, p. 545.

Nu tot ce sb6rd se mandnca.

LAURIAN & MAXIM, IL p. 1068.

Crecle ca tot ce sbórd se mändrica,

LADRIAN MAXIM, I, p. 767.
ODOBESCU, Ill, 21.

Nu táte paserile cdte sb6rd sunt bune de-

mdncare.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 83.

Nu se memcincd tot ceea ce sb6rd.

P. ISP1RESCU, Leg., p. 14.

Cel timer crede cdte ci6re sb6rdt6te se mecndnccl.

S.Mtuliti.Escu, $ezat6rect, I, p. 220..

T6te paserile care sb6rd nu se meintincei.

C. NEGRUZZI, Cony. Liter., VIL

Nu tot ce sclipesce e aur, i nu tot ce sb6rd se.

mandncd.
Dreptatea, Banat, ¡anuario 1895.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 645

Ce âmbli tu nu A mandncei.
P. IsPmEscu, &Wye, p. 41.
Ve01 Ttnér.
Adidt téte nu le putem dobAndi (p. 36); adicä orI-ce vrem nu
-se pete dobAndi, et nu ne sunt tete Tertate (p. 9).Gouscu.
'Pe tanga intelesul dat de Golescu acest proverb Inseinnézi adese-
-orI et nu trebue sA judecam lucrurile sat ámenil dupt cum se
arat6 a fi. Vest! pentru acest inteles valiantele date de D-1 Manan
si de ziarul Dreptatea.
C. Negruzzi zice la rindul s6t: .F4 cunoscinli cu fata, n'o
numaI pe auçlite, pentru cfi nu se mánâncä tot ce sbórci, i s6
intimplá de departe trandafir si de aprepe hors cu tir..
Non quidvis contiget quod optaris.
Prov. Lat.
Her Kugun eti jenmez.
Prov. Turcesc.

2468 Pe cele sburetére Cu latiul le prinde.

IORD. GOLESCIJ, M88. II, p. 58.
Adidt muIerile cu maglisirI se 'melt (Gouscu).

2469 Cum sberä pestin audi: era!

GoLEscu, Mss. JI, pag. 30.
St slice pentru ceI ce cum in.vatt 6re-ce, se socotesc de filosofl,
-§1 pentru ceI ce cum dobAndesc un cin, se socotesc de DonanI
(Goi_Escu).

2470 A sburat puml Cu ata,

Tocmai când ere dulata.
P. ISPIRESCII, Rev. 1st., I, p. 233.

A sburat putul cu ata,

Tocmal, când a fost dulcéta.
BARONZI, p. 50. HoTEscu, 156.
A scäpà un lucru din mAna toemaT când ne este me' drag sat.
-dui:4 ce fecusem tete cele de lipsA pentru dobendi.
Nid tissu et achevé
Oiseau perdu, et envolé.
Prov. Franc.

4) Nu se mina/Ica carnea fie-caret paged.

dacoromanica.ro
646 PROVERISELE RONANILOR

Nido fatal, gazza Inertia. I)

Prov.
Wann der Koerf fe'dig es, flue eht der Vogel us.2)
Prov. Germ. _Garen.

2471 sburat pulul cu tend,

Tocmai cand era fememl.
P. iSPIRESCII, Rev. lie., I, p. 233.

A sburat puiul cu tea,

Tocrnal ccind a (ost temem.
BARONZZI, p. 50. Ilimscu, 158.
Acelq inteles ca la num6rul 2470.

2472 A sburat o data de la 'nand, s'a dusl

A.PANN, Edit. 4889, p. 151; ill,
122. HINTEscu, 170.
Se dice cAnd sc,apam ére-ce care ne stä In mân i care nu se
mal peote dobandl.
*
2473 Ce sböra nu se mal Intérce.
Leleo nu mai Oice val,
Din °chi lacrimi nu mai st6rce,
Cei ce sb6rei nu se 'ntòrce,
Firul rupt nu se mai t6rce I
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p. 283.
Dragcl mändro, nu mai pleinge,
Din ochi lacrimi nu mal stdrce,
Ca ce sb6rei nu se intérce,
At rupt ftrul nu se tòrce
A. PA, Mc); Alb, II, p. 80.
Se dice pentru cele earl, and se pIerd odatä,nu se me pot do-
bindi, nu se mai Intorc.

SC AR
*
2474 La scara murgulm.
I. NEGRI:1ZZ', GM% Liter., XII, p.
6.PAPADOPOL-CALIMAH, Cony. Lit.,
XXI, 14.Preot C. BuranTham, inv.
c. Cosovèl, J. Mehedinp, I. IOR-
GULESCII, inv. c. Basa-de-Aratnii,
J. Mehedintt.
4) Cuthul facut, gaita rabrtii.
2) Ctind cueca e isprávitii, pasèrea abóra.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANDIALE 647

40 De grabe. C. BuxGETTAxu.
2° Niel odatá.
Când i se cere cui-va de aire altä persònä o datorie sed alt-
ce-va i acela nu vroesce a 'i o mal de II respunde: am sä-ti o dad
la scara murgului.. I. IORGULESCU.
30 La lucruri mari, la slujbe mari.
.Intrase In mintea sätenilor, ce starea lor de vecini ere tical6se,
vecinii incepuse a nà'zul la scara mur gului cerend desrobire.
PAPADOPOLCALIMAH.
40 Cit de departe, in casul de fate : ne vom judeci pene in pea-
zele albe, pene la ultimele instante.
.La invoielä unul mai de, altul mai lasä Daca nu vrei, efi me
duc pa* nei la scara murgului. I. NEGRUZZI.

2474b Cu piclorul in scara murgului.

Voinfa Nationald, An. X, No. 26941.
Se dice de o lucrare Multe in grabä, si cum dice Franeesul, au
pied levé.

24740 A ajunge pina' la scara murgului.

1. MA.auak, prof. J. Prahova.
Adice a fi apr6pe de isbenda.

2475 Nu '1 /in bine scarile.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 1082.
Motor P. BUDI§TEANII, J. Rfov.
40 Nu are o positie bine stabilite, sigure, e amenintat de a-si
pierde slujba, etc.
2° Se dice de omul neputincios, gärbovit de ani, de grijä si de
nevoi.

scoicA Ve gil Midie

SCORPIE
2476 Supt para cea mai frumäsä, scorpia ascunsä. zace.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 65.
IDNTEscu, 172. Da E. B. MAWR, 8.
Se dice pentru cei smeriti dar fälarnici, insemnind ce. de fati
se arate sfing, lar din dos ca un serpe veninos (Goi.Escu).

dacoromanica.ro
648 PRO VERBELE ROMANILOR

Tires cavri ?Act) ocopreoç east. 1)

Prov. Elin.
Latet anguis in herba. 2)
Prov. Lat.
Le serpent est caché sous les fleurs.
Prov. Franc.
Daar schuilt eene slang onder het loof. 3)
Prov. Oland.
*
2477 A fi ca o scorpie.
L BiNESCII, prof. J. _Etonian.
L MkauRX, prof. J. Prahava.
Adici : slaba, uritä sau rea.

2478 Scorpia ca limba dulce te linge si cu ada te 1m-

punge.
IORD. GOLESCII, Mss.II, p. 67.
Aratit nAravul celuI Narnic (Gouscu).

sc ROF A
*p
2479 S'a suit sere& in copac.
L BXNE5CU, prof. J. Roman.
I. MiouRI. prof. J. Prahova.
*A
S'a suit scr6fa in copaci.
17.FoREscu, Folticons, J. suciava.
*A
S'a suit scr6fa iv reichitä.
H. D. ENESCII, inv. c. Zatnostea,
J. Dorohos.
*P
S'a suit (s'a urcat) scr6fa in salcie.
I. IORGULESCU, inv. c. Basa-de-
Arania, J. Mehedinfi.
Se slice wilai om care se pretinde a fi ce-va de el si drept vor-
bind nu e nimica, sall until om care o fi fost la inceput intr'o
stare mal jcisa si care in urma s'a ridicat, si se mindresce.
Tr; gy.61Jacre.
Prov. Elin.
Sub orl-ce pal% d6rme scorpia.
rpele e ascuns in iérba.
h Se ascunde un sérpe sub verdétii.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 649

Sus saltavit (commessaturl.

Prov. Lat.

2479h A fi näscut in zodia scr6fel.

Mazo,. P. BUDIVEANU, J. Nov.

A avg noroc de scréfet.

I. BINRscu, prof. J. Ronian.
M. CANIAN, J. /als.

A avé noroc porcesc.

Matar P. BUDI§TEANII, J. Rfov.
A fi törte norocos.

EA
* Vegll Cal.
2480 .&Bate seaua sä pricèpà iépa.
IORD. GOLESCII, MS8, II, p. 116.
AL. DUMITRESCII, 140. V. FORRSCU,
Folticenz, J. Suczava. LAIIRIAN ar,
IVIAXIM, II, 1137. Ilimptscu, 475.-
P. ISPIRESCII, Rev, Ist., I, 451; Leg.
271; apud GASTER, Chrest.,II, 376.-
L &Jala, Conv. Liter., VI, 109.
I. IONESCII, Cart. Cit.. 1H, 230.
*
Bate geaua sä se pricépä épa.
K. L. ZADIFIRESCTJ-DIACON, tittfl. C.
$tiubenii, J. Dorohoz.

Bate geaoa, sá inteléget

C. NEORDZZI, I, p. 251.

A bate geaua (ca) sá pricgpä igpa.

G. MUNTEANII, p. 121.FR. Diatt,
I, 125. S. I. GROSSMANN, Diction.
Gerni., p. 32 52.

Bate geaoa.
V. ALEXANDRI, Conv. Liter., IV,
pag. 314. Teatru, I, 180.

Cdnd nu se p6te bate calu, se bate sedla. 1)

FR. MIKLOSICH, Rum.Unter.,I,11.
Ve! Sonar.
Se dice când dojánim pe unul ca sä inverám pe altul (GoLzscu)

Cind nu se p6te bate ealu, se bate seaua.

dacoromanica.ro
850 PRO VERBEI.E ROMANII.OR

A vorbi cui-va in pila; a face alusiI intepAtére la ceva.

Qui ne peut battre le cheval
Batte la selle ou le bast.
Prov. Franc.
Chi non pico dare all' asino, dec al basto. 1)
Prov. Ital.
Quien no puede dar en le asno, da en el albarda. 1>
Prov. Span.
Who cannot beat the horse, let him beat the saddle.3).
Prov. Engl.
Man schleigt auf den Sack und meint den Esel.4)
Prov. Germ.

2481 Fie-care pune bucuros §eaoa pe tépa vecinulut.

L SLevicrf Cono. Liter., An. IX,
pag. 93.
Ne slujim in. graba i cu placere cu lucru strain.

2482 Li sta ca qeaua pi gumar.5)

D. Deri, Nevesca, Macedonia.
XENOFONTE CkPSALE, Pirlepe, Ma-
cedonia.
Se lice despre acel care se imbraca cu haIne carI nu 'I prinde.

2483 *IInde se gasesce saoa (§eaua).

Sé cere q't ipingeaua.
A. Per, Edit, 1889, p. 20; 1,
69.Benobizi,59.-11mEscu474.
Da E. B. Miwii., p. 57.
FrItt.
Cine a gresit o data e in tot-deauna banuit.

2484 pi pi §eua pi sumar. 6)

D. A. MILESCII, Goperi, Macedonia.
Despre cel carI scapati, carI se scobárA Inteo positie mal mica,
corespunde intocmaI locutIund Romanesd : Din cal magar.

Cine nu pdte di in n'apl., di in samar.

Idem.
a) Cine nu pite bate, calul, lasil si bati seaua.
LOVEIOC6 sacul, vroind a lovi migarul.
11 età ca seaua pe migar.
°) De pe sea pe samar.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 651f

2485 Ridica-volu saila si sé va vede& zagnat.

GOLESCII, Mss. II, p. 63.
Adicá dupe ce se descoperá elre-ce, atuncl i se ved cusururile.
(GoLascu):
O ghicitere a cerel deslegare este cuvintul laca, sune ast-fel:
Ceind se ridicei qeaua se ad matele.

2486 Péna nu 'i 'el saoa (seaua) din spate,

Nu ve di in ce loc bate.
A. RUIN, I, p.145.FInnEsco,174.

Pcitnei §eaua
ve0i rana din spate.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174.
Ve 41 Samar.
Acelas Inteles A la numerul 2485.
Âon d6basta, sè vézon las cachaditros.
Prov. Languedoc.
Au desbasta, se vozon las cachaduros. 2)
Prov. Provans.

2487 Când se lidia seaua s'é ved ceistele.

L MXami, Prof. J. Prahova.
Se dice despre cal slabT la trup.

2488 Se cumpen seaua dupi cum e calul.

N., c. Gdesci, J. Dimbovita.
Ori-ce lucru se Re potrivit cu starea, Cu positia, cu val6rea
omulul. Gend se Ins6re sa 's1 Tea nevésta avend aceeas crescere-
ca si dinsul.

2489 A plecat calare si sé intérce cu seaua in spinare.

L BINEscu prof. J. Roman.
II-a mers reil, nu a isbutit in Intreprinderile sale.

StLBATIC
2490 Au venit sélbaticii
Sè impace domesticia.
A. PANN, III, p. 25.
2) La seosul samaruluT, se 'vede zagna.
*) Idem.

dacoromanica.ro
4552 PROVERBELE ROMANILOR

A venit Mlbaticul
Sä 'mpace dome,sticul.
HINTESCU, p. 174.
Se dice and se amesteci unul inteo cértä ca sä impace luau-
la urmä mal räii o stria,

tEIPE
VeI mima, Sin, Cap. XVII.
*
2491. *érpele, pana nu '1 calm pe Oda, nu se 'ntérce sa
te musce.
A. Pa, Edit. 1889, p. 7; I, 25.
BARONZI, 58 HINTEscu, 175. AL.
MARTINIAN, J. llfov. BARBU CON-
STANTINESCU, Cart. Cit., II, 46. Da
E. B. MAWR, 47. H. D. ENESCLI,
inv4. c. Zamostea, J. Dorohos.

pänä nu '1 calci pe cddä, nu te mug&

IDEM, Catead. .Rom. 1892.
Nita nu supèram pe Ore-cine nu ne vatäma.

2492 Nu calci sisrpele pe midi daca uu vrei sa te muqce.

MARTINIAN, J. Rfnv.

Nu cedcet qe:rpele care d6rme.

AL. DUMITRESCP, p. 121.

?érpele ca sa-nu te muvet vegli sa-nu calet

perste cddä.
ANDRElt AL BAGAVII, Cart. Ale g.,
pag. 99.
Acela§ inteles ca la numerul 2491 sub o formä mal imperativa.
Turcul dice: latan ilana basmii.1)

2493 Cine pé qérpe de cad& '1 apuca, indata sé muqca.

IORDL GOLESCII, Mes. U, p. 83.
Se dice pentru ceI ce nu scii1 cum sä räsplatésa (GotEscu).

2494 erpe cu cap dé muiere.

loan. GOLP,SCU, Msg. II, 96.
Adicá infelept ca §érpele î viclén ca mtiferea (Gouscu).

I) Nu alai oérpele care dárme.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 653

2495 §érpele cat dé mult 61 vet mangaia, el tot te va murk

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 96.
Adicä cel viclén î fétarnic, t mal ales dusmanul (Goiescu).

2496 8érpele sé sperle de insuql pielea lui, când o vede

spInzuratd.
Ioen. GOLESCII, Mss.II, p. 96.
Adicá cel fricos de umbra lui (GoLescu).

2497 In ori-ce gaura pap gäsi qérpe cat dé mic.

LORD. GOLESCII, Mss. H, p. 15.
Adici re la orl-ce curte (Gouscu).

2498 In pielea sérpelul se ascunde dracul.

LAIIRTAN & MAXIM, II, p. 1167.
Este o creding poporala ; ne Invaf a tot de odaté sé ne ferim
de eel I'M.

2499 Nu 11 fie mild de §érpe.

DORIAN & MAXIM, II, p. 1167,
Adid de cel viclén i fiitarnic.

2500 In orl-ce gaura sé vird Orpe cat dé mare.

Ion& Gusset,. Mss. II, p. 45.
Adicé rèl cam prétutindenea (Go LEscu).

2501 8érpele ce sé tirasce, n'are trebuintä dé picere sa

tirasca.
LORD. GOLESCU, M8S. II, p. 96.
Se çlice cam' ni sé dé cele dé c,are n'avern trebuinlA (Gomm).

2502 Pre cela ce 'I =pa §erp ele, §1 de §oplrlä se feresce.

CANTEMIR, Ist. lerogl., p.359

Cine e murat de §érpe se pet zesce §i de ppirld..

A. PANN, Edit. 1889, p. 107.
HINTEscu, 175.

Cine e murat de ;érpe se teme 0 de §opirlet

I. G. VALENTINEANII, pag. 30. -
REINSBERG-DORINGSFELD, I, 275.

Cine e mursicat de gérpe se peizesee 0 de gopirld

A. Perm, II, p. 133.P. LSPIRESCI4-
Bev. ht., II, 161.

dacoromanica.ro
654 PROVERBELE.ROMililLOR

Pe care l'a mugcat gerpele se teme i de gopirld

Kiatour ics, p. 83.

Pe cinel'aft mugcat gerpele se teme gi de opira.

Abecedar Ilustrat, p. 25. S. L
Gnossiuttn, Dict. Germ., 130.

nd te mursicd gérpele, 'ti-e frica" gi de gopirld

LAIIRIAN & MAXIM, II, p. 1167.

Te-a murai gérpele, ' o-e frica gi de opirla.

'room, Calend. Rom. 1892.
*
Cel murat de ferpe se teme gi de gopirld
H. D. ENESCO, inv. c. Zamostea,
J. Dorohot.
Cel patit e In totcl'a-una cu frica In sin.
Cui serpe morse, lucerta teme. 1)
Prov. Ital.
Quien del alacran esta picado, la sombra espanta. 2)
Prov. Span.
He that has been bitten by a serpent, is afraid of a
rope. 3)
Prov. Engl.
Den ein Mal die Schlange beisst, ber fiirchtet sich
vor jedem gewundenen Seil. 4)
Prov. Germ.

2503 Sachi sarpe are sev etrov. 5)

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter., I,
n. (5.
Fie-care om are r6uI s6A.

2604 **irpele, cana il dare vapul, ese la dr-am.

HINTEsco, pag. (75. I. MiouRI,
Prof., J. Prahova.-1.13inescu, prof.
J. Roman. Preot C. BunastLimr
inv. C. Catovgp, J. Mehedinit.

1) Cine e mu.,cat de oirpe, se tenia de ooptrIA.

3) Cine e Intepat de scorpie, sA apene de umbra (M).
3) Cine a fost muocat de un &pe, II e fricà de o fringhie.
Acel pre care oirpele mmoca odatti, II e fria de I fe-care frInghie loco-
1) 51e-ce §érpe are otrava

dacoromanica.ro
 DLSPRE ANIBIALE 655

*
?érpele, ceind i se face de cap, ese la drum.
Em, POPESCII, inv. c. Ciodinesci-
Xdrginens, J. 1a L IORGII-
LESGU, inv. c. Basa-de-Aramd, J.
Mehedinft.
Omul cand nu mal judeca se Vierde. C. BUNGETIANU.
20 Omul cand i se face detrAntélá, cauti cértà. I. IORGULESCU.
Poporul crede c6. érpele nu se aratä de cat atuncea cand 11 &ore
capu1,i In scopul de a fi °morn. Daca 0315. in s6rä nu e omorit,
el trebue sä musce pe cine-va.

2504 b érpele nu'si aratá nici odatä ads. inainte.

Mawr P. BUDIV'EANII, J. Rfov.
SA nu fiI fricos, ci Tit& ca sérpele.

.2504 ° A umbli ca sérpele dupä

M. CINIAN, J. Ia
A cAuti cérti, a oe aruncii singur In primejdie.

2505 Cresce sérpele in sin, ca mat bine sá te muque.

IORD. GOLESCU, M83. II, p. 37.

Cresce puiul de gerpe sa te musce.

A. PANN, kirchir., p. 26.

Cresce pulit de gérpe (ca) sa' te musce.

A. PAN, Edit. 1889, pag. 42; Ili,
112. IltriTEscu, 175. P. Ism-
FULSCU, Rev, 1st., II, 158. AL. MAR-
MILAN, J. Nov.

Cine cresce sérpe intcliu pe el il Mir&

BARONZI, p. 49. HINTEscu, 115.

*A cresce puiú de gerpe.

G. .MIINTEANU, p. 121.

Cresce sérpele set te musce.

AL. MARTINIAN, J. llfov.
*
A inceil01 gérpele in sin.
M. C&NIAN, J. /a..
Ve01 Neiptrat.
Se dice pentru ceI ce super& pe parintil lor i pe fdcetaril lor
de bine (Gouscu).

dacoromanica.ro
656 PROVERBELE ROMANILOR

Otpno etv t(;) xe?oup eiXneLv. i)

Prov. Elin.
Kauai; notaív s, Opi4,at, Mxouç. 2)
Socrat.
Coiubrum in sinu fovere.3)
Prov. Lat.
Zy broeden cene slang in hun boezem, die hun't hert
zal afsteken. 4)
Prov. Oland.
Nutrisci serpe in seno, ci lasciaret veleno.61
Prov. Tosc.
C'es un serpent que j'ai réchauffé dans man sein.
Dictionnaire de l'Acackltnie.
Origina acestur proverb se gasesce inteo fabulA f6rte vechle pe
care o gasim In Gabrias, XLII, Esop G XVII, In instruefiile pe call
Impératul Bisantin Vasile le dA fiuluI sAil Leon, s. c. 1.
HOMO ET COLLIBEA
Qui fert malls auxilium, post tempus dolet.
Gelu rigentem quidam Colubram sustulit,
Sinuque fovit, contra se ipse misericors.
Namque ut refecta est, necuit hominem protinus,
Hanc alia cum rogaret causam facinoris,
liespondit : Ne quia diseat prodesse improbis.
PHEDRIJ, C. IV, Fab., p. 28.
Dim. Tichindeal a desvoltat acelas subiect pm cum ingnézi:
§ERPELE Z SliTANUL
Un s5tén au aflat lérna pre un Sérpe jumdtate Inghetat. Dupl obicelul bdtrtin
al credintil de§arte ficéndu i-se mill de clinsul, l'au dus in casa sa, unde l'ad
pus supt euptorul raid.
Deci el dupd ce s'ad beAlIit8i s'ad desghetat, ad inceput a se tavAll prin
casi, a toueri 8i vdrsi veninul. Apol saténul vèlénd acest spurcat nirav,
nemultumire, l'au gonit earl 1ara81 In frig, unde laratil au inghetat
sflrfit al séu veninat nirav.
A se vedé si fabula luI La Fontaine, Le Villageois et le Ser-
pent.

2506 Ca serpele care vi-a lepédat *lea.

IoRD. GOLESCU, Mas. II, Atom., 47.
AdicA desbrAc,at, in pielea gola.

A Inctibp un aArpe In sin.

A face bine celuT rfnl, e a cresce lupf.
a) A incAhE un érpe In sin.
4) Oren (clocesc) un drpe In sinul Ter, care o sfel fntepe la inlmA.
) Nutresce sérpe in sin, care i va lasa venin.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 657

*
2507 li trece un qdrpe rece prin sin.
P. ISPIRESCII, Leg., p. 206.
*
A trece un gérpe prin inimd.
M. CANIAN, J. /afi.
Se ingrozesce, II tree florI prin inima.
*p
2508 Sd nu te musce qdrpele de limbd.
S. MIIIXILESCII, Pzeitàrea, H, p. 74.
* ,6,
Sd nu te musce gérpele de inimä.
L MXatira, Prof., J. Prahova.
P. ISPIRESCII, Leg. p. 278. M. Clk-
NIAN, J. /a0.
* ,n,
Sd nu te musce sérpele set fad sail se Oki...
§érpele, adica dracul, da In tot-deauna sfaturI rele ennenilor.
Vedl proverbul 2498.
as% nu cam-va sci te musco férpele de inimci, sa te duel acolo,
ea e stingere de tine.» P. ISPIRESCU.

*
2509 A prinde §erpele Cu mdna altuia.
BARONZI, p. 47 & 65.

Prinde gérpele Cu ?mina altuia.

IORD. GOLESCII, Mas. II, p. 61.

Cu metna altuia serpele din bortd set scoti ai,

vrut, gi pe mine clegte inpotriva jeratecului
m'ai fdcut.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl.,p. 44.

Cu clegte jeratecul sd tie, gi cu mdna altuia

gerpele din bortd sd se6td.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogi., p. 220.

Cu mcina altuia gerpele din bortd a scdte silid.

DIM. CANTEMIR, 1st. Ierogi., p. 238.

Umbli sd prinçl érpele cu mina cdtuia.

A. PARE, Edit.1889, p. 173.
*
A prinde gérpele cu metna nebunului.
M. arneisr, J. raí.
42

dacoromanica.ro
-658 PRO VERBELE ROMINILOR

Veyli Cdrbune.
Se Oice pentru mi ce Cu primejdia altora vor se scape el de
primejdie spre al lar folos (Gouscu).
De alieno ludis cono. I)
Prov Lat.
To make a cat's-paw of one. 2)
Prov. Engl.
Tirer les marrons du feu avec la patte du chat.
Prov. Froto.
Con agena mano sacar la culebra del horado. 3)
Prov. Span.

2510 Strigi s'i tipä ca din gura de sérpe.

A. PAN, II, p.159.IIIKEsco,181.
Tipà ccit p6te
Ca 'n gura de gerpe.
G. DEL TICODORESCU, Poeeit. Pop.,
pag. 448.
*
A tipet ca din gura gérpelui.
FR. Dsmt, 11, p. 89.
*
A tipet ea din gura de gérpe.
Da Ec. Z., Bdrlacl, J. Tutova.
Vedl Brdscd.
Adice férte tare.
*
25H Chlar din gaura de sérpe.
P. IsPimiscu, Leg., p. 84.
Adice oil de unde va fi, at de bine va fi ascuns, Cu orr ce pret.
art spuse ci se ducal{ '1 e,aute, oi si '1 milla Impiratulul chiar din gaurd
de feirpe., P. ISPIRESCII.

*
2512 A se ascunde IA gauri de sérpe.
G. MUNTEANII, p. 72. L IONESCIT,
Cart. Cit., III, 174. L Bitasur,
prof. I. Roman.M. CANIAN, J. /agi.

O sift cauft in gaurei de gérpe set te aseungt.

A. PANN, III, p. 51.MITTEscu, 69.

1) De alieno corlo Mere, proverbio dicuntur, qui securius agunt, sed alieno
periculo. P. 2danutius.
1) A face din cine-va o labA de pisictl.
N) Cu mima strAinA (altura) a scéte gdrpele din gaurn.

dacoromanica.ro
 DESPRE AIIMALE 659

Intret gi in gaurei de gerpe.

HINTEscu, p. 82.

*A se bagel in gaurei de gerpe.

LkuRuoi sc MAXIM, I, p. 965.
B. P. Hiptt, Etym. Magn., 2318.
A dispare, a se ascunde de fried.

2513 Cd nu 'la-am fript aerpil pe burtä.

A. PAN, Edit. 1889, pag. 151.
IIINTEscu, 63.

Par-cd 'i-am fript gerpi pe burtei

A. PANN,UI, p.43.Ilsrpseu, 175.

Ca cdnd 1 frige cine-va gerpi pe inimei.

A. PANN, Ill, p. 18.

Ce ti-am fript niscai-va pre?

Da V. BUDIMANU, Bucuresci.
Nu II-am fleut 3:Lief un rèfi, nu1I-am prieinuit niel un neajuns.

2514 A calci sérpele pe mfalä.

FR. DAME, I, 263.
10 A. vätèmà pre cel cumplit,
20 A atinge buba, punctul dureros, i precum dice France,sul :
dmettre le daigt sur la plaig.

A SZ'TEL.A.
VegII Fernere.
2515 Anevme poti seteli un cal ne4nvétat.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 3.
Adied a slujl la un nebun (GoLascu).

SEU
.2516 A face, prinde saü perde sen.
& MAXIM, I, p. 1.176.
Adici a se Imbogall sail a arid.

2517 A träi din seul seu (lui).

A. PANN, III,s. 105. HiNTEsar,
490.l. BINESCTI, prof. J. Raman.

dacoromanica.ro
660 PRO VERBELE ROMANILOR

Vedll littrunchf u
A fi cu avere, a tai din avutul Mil, precum tirsul, bursucul si
ate cele-l-alte animate call amortesc %ma, träesc din gräsimea lor.

SGARDA.
*
2517 b A fi cu sgardä.
Ca cdnele cu sgardd de gdt.
IORD. GOLESCU, M88. II, Ascot., 72..
A avé stäpin, a asculth de poruncile altdia.
Are un Infeles defavorabil.

simTic5RA
2518 Simpiri, Simtihrä,
Es copiii toti pe-afaril
S. FL. MARIAN, Orisit, II, p. 144.
Prin aceste cuvinte RominiT din Moldova intimpinä glasul Sim-
third clad o aud primävarä pentru intafasf data.
Acéstä pasère, care nu este alti de cht PitigoIul,, se numesce
ast-fel de locuitoril MoldovieT pentru cA, cum se desprimavirézA,
dinsa sbérli prin pomete si prin alte locurT strigänd ne 'ncetat :
Simfi-vara I Simg-vara I

ofivr
Ved apthnetrut, Vant.

SOPIRL A.
Ve4I , 6tpe.

C5 RECE
Ved Corabie, Hantbar,
Lup, Mcigurd, Matti, Mérd,
Motan, Munte, Pitied.
2519 86recil and ad pace cu pisica, se' primejduesc bu-
catele.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176; II,
52. HisTssoo, 478.
Adica dud stApinil nu tin slugile de sctut, cAnd mana chrmui-
toruluI nu se simte In conducerea afacerilor statuld.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 661

2520 36recele speréza scäpare i sand e in gura pisicel.

HINTESCII, p. 178.
Omul, §i In cele mal marl primejdiI, pästréze nedejdea cä va
scApi.

2521 Sä nu tréca °data scirecele p'in barba.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 113.

Nu c'a trece Orecii prin barbel' dar se face

cetrare.
N. JuvARA, c. Popent, J. Palau.
VW Barba.
Abe& sä ne pazim a nu se face obiceTu spre a nested. superare,
.se nu lertem cea d'intelu superare (Gouscu).

2522 6recele in gaura nu inckiei I tivgä dupä el till.

IORD. GOLESCII, Mss. H, p. 96.

órecile n,u incape pe gauret i0-a legat

tigvet, (tivget) de c6det.
A. PANN, Edit. 1889, p. 73; HI,
99. linsiTzscu, 178.

Vede di nu incape sin gur pe gauret,

MO si tivget de c6det.
HiNTEscII, p. 199.
Se ;lice pentru cel ce se insarcinéze piste puterea lar, si mal
ales pentru eel ce se insor In särecie (GrOLESCL).
Anton Pann aplicà acest proverb celar lacoml

2523 36rece1ui nu-i lipsesce,

Ca din vreme 'si grämädesce.
A. PANN, I, p. 150.Himscu, 178.
Despre cel harnicI i prevedetori.

2524 La Orece mare, pisica I mal mare.

IORD. GOLESCII, Mss. /I, p. 106.
Adia la cele mal anevoIe putere maI mare trebdie (Gotsscu).
Acest proverb pare a fi o traducere a proverbuluIfrances : A bon
chat, bon rat.
Ve41 La Fontaine I, fab. XVIII.

dacoromanica.ro
662 PROVERBELE ROMANILOR

*
2525 Tot-deauna sérecele s8 int6rce la borta lui.
Da E. SEVASTOS, Pov., p. 236.
I. MiGoRX, prof. J. Prahova.
Aratfi farmecul deosebit care atrage pe fie-care om In téra uncle
s'a nitscut, la casa luI, spre némurile sale.
*
2526 Trage ca èrecele la borta WI.
I. BLNEscu, profesor J.Roman.
Sé dice despre ace7 earl se tot due ande suut invétatI ca A
mérgA.

2527 Pentru 'n òrece se 'add

6i jurä ca n'are add.
A. PANN, I, p.28 Iimptscu, 1781.

Pentrit s6rece se in6clet

?i juriz" al §6recii Waft cédcl.
HINTEsco, p. 406..
Se dice despre ce t mincinoT f,4i &earl.

2528 Plang sl sèrecil cand mére pisica 1

bee. GOLESCII, MS8. II, p. 60.
AdicA vräjma§ pentru vrAjmtq, dad mére (Gouscu).

2529 6recele cu o gaurä mime', indati él prinde pisica..

km). GOLESCII, MSIL 11. p. 96.
Ne invati si aveni me multe strejuirl impotriva vrfijma§ilor-
(Goz.Escu).
Mus non uni fidit antro. I)
PLAUTU, Truculentus.
Souris qui n'a qu'un trou est bientöt prise.

2530 66rece1e supt ingrifirea pisicel.

IORD. GOLESCII, Mas. II, p. 96.
Adicá lucru nepotrivit din fire, ;4 sé dice cand orinduim dre--
gétod cumplitI (GoLescu).

2531 §órecii si fierul él r6de.

IORD. GOLESCII, Mss. H, p. 96.
Adici eel coltatI, eel cumplitI pé orl-cine cAznesce (Gouscu).

1) §6recele nu se multutnesce (Increde uner) Cu o singura gaurii.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 663

2532 A fi ca un sòrece esit din garla.

Vedl Curca, Gainci, Garla.
Mica murdar, rusinat, umilit.

2533 A fi ca un sárece esit din putina cu apa.

Acelas inteles ea la numèrul 2532.

2534 A arde ca sérecii.

Vedl Mara.
Adicá t'Ara a puté scápà.

2535 Ca grirecii Cu pisica se imbesc.

IORO. GOLESCU, Mss.II, Asern., p. 9.
Ving Cdne.
Anti-frasa pentru a dice : s6 urèsc.

2536 Cänd se va imprieteni Orecele Cu pisica.

TORD. GOLESCU , Mes. il, Asem.
pag. 128.
Adid niel odata

2537 Nici in borta sarecelui.

L CaRANatt., Pov., p. 212.
VOY errpe.
Adica nicairl. Se intrebuintéza maY ca sémä pentru a se arètà
ca ori unde se va aseunde cine-va, tot nu va scdpa.
Nici in borta Orecelui nu scapI de mine.u I. CREANGL.

2537 b Niel cat sa orbasca un sòrece.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 207.
Adieá fórte putin.
.Parale n'aya.; de m6ra nici ca't set orbéscel un §6rece ; ce-va
161e, orl vr'un dichis In casa luY, tufa I.P. ISPIRESCU.

STICLETE
2538 A avé sticleta in cap.
M CANIAN, J. Jai.

A fi cu sticjetul (sticletele) in casi.

VeqII Geirgdura, Pasere.
A fi cam ciocnit, a sal.' de la o idee la alta ea nebuniI, prin
asem6nare cu sticletele, pasere f6rte neastimp6rata.

dacoromanica.ro
664 PRO VERBELE ROBLI.ISILOR

LEGE$DA
Dupa ce a facut Dunmeieil pe Vila paserile, ate se alla pe pamint gi a im-
partit fie-careia dintre dinsele hrana ca care are sa tradsca in lume, inteo
le-a chemat laragl pre Vote la sine, anume ca sa li bolésca penele, sa nu fie
tOte intr'o coldre, cad, dintru inceput, penele tuturor paserilor aveau name
o singura col6re.
Tóte paserile, de la cea mal mare gi Oita la cea mal mica, cum audira
acésta veste imbucuratére, se adunará de 'naintea lul Dumnedea gi Dumnedeu
pre téte le-a boit.
Eta ing ea 'ntr'un tardia, dupa ce a galat Dumnedea acuma pe tcite page-
rile de boit i voià sa le dee drumul ea sa se dud fie-care in tréba-gl de uncle
a venit,Nine tot inteun suflet i Domnioorul, I) gi n'aptica bine a sosi, n'apuca
bine a se resufli gi se relga lul Dumnedeu sal bolésca gi pre dinsul.
Dumnedeu cum il vadfi, 11 intrebi :
D'apol bine, Domnigorule! unde mi-al fost pAnA acuma ? De ce n'al ve-
nit 91 tu de odata cu cele-l-alte sburatcire ?
Apol, del ce era O. fac, pacatele melt)! Nainte de a fi audd porunca ta,
Demme, m'atn fost viril prin niace scal ca sa-ml cant 0 ea pu/ina saming d
rindul tralulul, gi and prinsel de veste ii voil sa ma pornesc i eu de o-data
Cu cele-l-alte !Risen!! ca sa vin aice, nevole marel ma 'mpleticil printre scal
atiita ce ma sbuclumal de nu mal sciam acuma singur ce sa ma mal fac, deal
sa seep mal de graba din ineurcatura in care intrasem. Darà dupa ce scapal tot
inteun suflet alergal pani aicea.
Vadénd Dumneded ea Domnigorul sau Scalerul, nu din lene sea din neba-
gare de sama s'a intardiat, ci din pricina scailor, in carl s'a fost ineurcat, a
luat penita i intingénd ce (lima in Vote edele in cad fusese colorile carl
mal remlsese cate-o lira de colóre, l'a impestritat gi pe dinsul ca mal multe
feltni de colorl, precum : mohorit, alb, negro, rogu i galban, tgi de atunc
apol penele Domnigorulul au mal multe florl. Tot de atuncl 1-a ramas gi nu-
mires de Domnilor, pentru ea aga l'a avorbit Dumnede5, larA Scaler pentru
ci mal mull ca seminia de qcaIti se nutresce. S. FL. MARIAN.

*
2539 A pune colivia Cu sticleti pe (in) capul sea.
BARONZI, p. 45. L IORGULBSCU
inv. c. Bqta-de-Aranta, J. Mehe-
dints.
A.dica a se casAtori, umplei prin urmare capul Cu felurite
grije i necazurT.
STIRV VeGI Cibra, Corb, Vtatur.
TTUC
*
2540 Capétinä de stilled, casä boerésd.
Ta. PROCOPIESCU, inv. C. Islas, J.
Romana p.
Precum cAp64ina de sttuci este séc5., Mr& carne, asemenea si
casa boerulifi.Ta. PROCOPIESCU.
Francesul, mal putin satiric, se multumvce cu qicerea :
Me de brochet, donne la Cc ton valet.
Sticletele se numesee in Bucovina: Domnieor, Scaler ai Stiglet .

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMAL& 665

STRECHIE
2541. A da, a Intri, a lovi strechia In, pe...
LAIIRIAN MAXIM, II, p. 1302.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, 227.A. DE
CIHAC, Dict. Etym., II, 373. HIN-
TESCH, 181.AL. ODOBESCII, 1,462.-
V. ALEXANDRI, Teatru, I, 197 ; II, 493.

streclaat la Utreinete.
V. ALEXANDRI, Cono. Lit. IV, p.335.
A strechiat lumea.
V. ALEXANDRI, Conv. Liter., VII,
pag. 438.
10 A da fuga, a fugl lii di sä nu se maY peda opri de nimenY
de nemica.
20 A fi coprins de mare furie.
30 A innebuni.
Prin asemènare cu vita muscatä de strechïe.

STUP
Albinie, Tigan.
2542 A fi ca un stup neretezat.
A. PANN, III, p. 405. - R ISPIRESCII,
Rev. Ist., III, 77. HmEscu, 181.
A se face stup de bani
V. ALEXANDRI, Teatra, II, p. 401.
Adica cu avere.

2542 b La Stup de m'ere, roin de musce.

V. ALEXANDRI, Teatru, II, p. 900.
La lucra bun si placut, mulp se gramädesc.

STURZ
* Vegll Prepelipi.
2543 Sturzul ne aduce vara.
ILIE MARIN, Bucuresci, J. Rfov.
Preot C. ItUNGETIANII, invél. C. CO.-
S0114, J. Mehedints.
Poporul numesce dilele de la 12 pina la 18 Martie, çlilele Stur-
zului, pentru cA In aceste slile vine Sturzul din tèrile calde la noI.
Sturzul este ast-fel , ea si rindunica , un prevestitor al vereY care
se apropie si este priimit cu drägk inimä de pranil nostril.
D. S. Fi. Mujan, a eules la RomâniT din Bucovina, urmatórea
legendä :

dacoromanica.ro
666 PROVERBELE ROMAN1LOR

LEGENDX.
17ice ca pe dud amble Domnul nostru Isms Christos i Cu San-Petru pa
pamtnt, trecand el Intiouna din qlilele lut Mart pe larva un codru mare, vé-,
dura tocmal pe virful celut mal Malt arbore pre un Sturz cantand pi falindu-
se ce el face vara.
Sfin-Petru, cum tl zed rotindu-se ì cAntand ape de volos pe vtrful arbore-
lut, Il dete buna deminéta flicendu-I :
BunA denoineta, Sturzule I
N'om cand multumesc I rèspunse acesta ca Ingemfare.
Da de ce, dace. este ertat sa te 'ntreb ?
De aceea, ea et fac varal respunse largg Sturzul, rotindu-se pe 'fitful
arborelul ende se idle, i cantAnd
Asta-dt me 'nsor eu
Mene-un frate-al met
San-Pefru pi cu Domnul nostru Isus Christos audind acésUi nu statura mat
niult de vorbe, ci se porniri pi se dusera mal departe, lasend pe Sturzu ta
pace ea sa facä vara, dupa cum s'a laudat.
EtAinsa ca tot tritr'aceea di, dupi amédi-di dA Dumnedeu o plete Mid pi
rece, care a curs ca din cofa pi care a durat pana In sera. Jara dupi ce a in-
serat, da Dumnedeu un ningeu pi un viscol ca acela... pi ninge pi viscolesce
teta nopticica, de ti se pare a e In dricul ternet, pi se face apa de frig de mal
ea crape lemnele de ger.
deua di de deminéta, dupe acésta IntImplare pi dupa ce ad Amblat acuma
pe ende au avut se Amble, Intoreendu-se San-Petru pi cu Domnul Isus Chris-
tos pi trecdnd larag pe lAnga codrul cel mare, glare pre Sturzul nostru eel
falos pe una din cele mal de jos rarnurI ale untff arbore tufos stand tupilatt
split pi férte intristat, trecendu-1 tot dorul de insurat
Bane deminétA, Sturzule I dise Sen-Yetru, cum a dat ca °chit de dtnsul,
ell AA ape de tupilat, tacut pl Intristat la trupina arborelul.
Multumim Domnil vestre I respunse el superat.
Da ce fact alce? Ce stal ape de sgulit ? il tutreba lareg Sen-Petra.
Ah! asta-11 mor
Merit un frate-al meu I
respunse el, plecandu-g ros tul in jos pi sborpindu-pi penele, ea doara s'or put&
mal bine scud in protiva frigulul ce-1 tali la inimil
De atuncl, apor, de cand mal ca ere sa pérl de frig, Sturzul niel odatA nu
se mat felesee pi canta in luna lul Mart, ea el ar face vara pi vrei sa se 'risen:4.
ci striga Cu ingrijire :
Clewed pi opinct
Ce.de mane nine,
Clewed bunt de panza,
Si opine.I de frund
De mers la draguta

TAP
Vedl Cloban, Cap.
2544 *Par'ca e un tap logodit.
M. CAN1AN, J. Iaft.
Adicá umblit mandrindu-se. Se dice mal ales despre Gred.
*L
2545 A belitapul.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 667

*
A tiné tapul de c6rne.
GR. JIPESCU,
Preott4 C. BUNGEVANU, invét. C. CO-
sovè't , J. Mehedinti.
Se dice când om ori femele varsi dupi ce a bäut, cáci acel care-
varsi face exclamärI earl se asémänä cu shferetul until tap. C.
BUNGATCANU.

TARCk
Ve41 Sarcd.
2546 Ii âmbla gura ca i la tarot.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, p. sa.
Veljt Coro f ana.
Acestä. dicero din Bucovina, corespunde acelei din Téra-Romi-
nésc,a : Ii merge gura ca la o corofand, i cu dinsa obicInuesc si-
atingi pre femeile limbute cirora nu le tace nicI-odatä gura.
Tarca fiind o opasäre fórte neastImpärati, caro nu mal are nid-
odati stare i aunare, ci tot-d'a-una alérgi in colo i 'n dice, strigi
bate din c6di si se cérti cu semenele sale, era natural ca sä dea
nascere la o asemenea locutiune, pe care o Intilnim si la alte po-
Ore , precum la FranceziT, cari dic : Jacasser comme une pie
borgne.
LEGENDA

pica cil, insurandu-se Imparatal paserilor, a pof Lit pre tóte paserile la °s-
pa 1), pi pre tóte le-a cinstit, le-a ospatat pi le-a omenit cum se cade. Fie-care
a fost indestulia i multumita.
Sarca insa, tot sai a din blid in blid i tot strigi: Tire fi mie Tiro i mie!
Atuncl bucatariul, caro se aflh in bucatarie pi putea da rind cu prega-
tirea bucatelor, maniindu-se dinsa, ca nu-I da pace, ci tot cere sa-I dea el
de mancare, apuca o lingua pi aruncand'o dupa dinsa o lovi drept In spate.
Cat de avana va fi fost lovitura aceea, nu pot spune, dar destul tata eh, .ga-
vanul lingurel remase pentru tot-deauna intipirit in spatele Sarcel, lar ceda
lingurel s'a prefacut In c6da Sarcel, pentru cil pan aiuncl, Sarcele erati
Oda.
Sarca inceph a sari in colo pi 'n dice, a strigh pi a se clatini, cl doara-I pica
lingura prefocuta in cada. Dar' in zadarl niel pana in diva de asta-d1 nu I-a
mal picat dada, de pi bate ne 'ncetat dintr'insa.Gn. CFacimus, Onutu/
pu;uitn, Bucovina..

fost ()data un om la nunta unor tinerl Imparall din dilele vechl.

Cum pi-a petrecut el la nunta aceea pi ce a mallacut nu va pot spune. Atka
nunial ca s'a intors a-casa c'o lingura de cutitor ce se vede ca a capätat'o in
dar de la socril cei marl. bra dupa ce a sosit a-casa s'a pus la masa pi a lace-
put a manci nisce zama ferbinte.
Eta c, tocmal pe nand sorbiit el mal bine pi mal cu gust, vine la dinsul o-
Tara incepe pi ea a cere de ma/lean.
Ospet-nunta.

dacoromanica.ro
668 PROVERBELE ROMiNILOR

Dar' omul, nOcajit fiind de la nunta, unde pre semne nu prea avuse timp sa
mantmce mult, se mania farte ii asvirli cu lingura cea de cutitor dupii Tarea,
care pe atunci nu avei cada. Lingura se implanta Cu gavanul in spatele Tarcel
lara cada lingurel atirna inapol. i fiind cA zaina aceea era din nisce carne
grasa de 61e, sburand Tarea se slei sOul, 0 a rémas lingura acolo. De atuncl
are Tarea cada lungl i pestrita, pentru ca unde a apucat odata a se slei sdul,
pe cada lingurei, alb a rdmas, lar' uncle nu, negru a rOmas.P. URSUL, com.
Dorna, Bucov¡na.

*A
2547 Furä ouäle de sub Orca.
A. PETRESCII, Curtea-de-Argef J.
Argetz.IoN AL mil SBIERA,Pov., 262.
Ve41 Clora, Copfana.
Adicil e degept, priceput, §iret.

2548 Tacä-Ii tarca.

I. BINEsCII, pro f. J. Ron an.
Ve4I Gaifa.
Adica: taca-11 gura.

T R
2549 Tarlu (Gumarlu) sapa loclu si tut pi nas l'aruca. i).
D. A. MILESCU, Gop i, Macqcionia.
D. DAN, Nevesca, XE-
NOFbNTS CAPSALE, Pirlepe, Mace-
donia.
Se slice despre acel care se lovesce singur.

T UN
VeT Deget
2550 Fuge ca taunul cu paml.
L CREANGX, Pov., p. 306.
Adicti fórte repede.

TAUR
Veip pi, Tintar.
2551 Fie 'n zarpale de aur
Nu este de cat un taur.
A. PINN, ILI, p. 39.

Taurul (MAgarul) sapi locul al tot pe (Zuni Paruncii.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 669

Fie 'n zabale de aur

Nu este de cat un taur.
HINTEscu, p. 210.
Vedl Migar, Maimutcl.
Se slice pentru cei pro01 carI In or'l ce stare tot proOT reman.
Le frein doré ne rend pas le cheval meilleur.

2551 b Cu tifna la nas.

IORD. GOLESCU, Mss. JI, p. 31.
P. Ispnizscu, Rev, Ist., II, 462.
*
Cu tifna in nas.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv.
?tiubeniti, J. Dorohoi..

Nu umblet cu tifna In nas.

PANN, III, p.16.HINTEscu,186s-
Se dice pentru cei ce lesne se manie (Gouscu).
Se numesce Me o buba care se face la redacina c6deT la
gainY.

TINO T.3 -P.A.MINTULUI

Ve4I CcIteln-Pdmintului.
2552 Mala edad arme tincu-pamIntului.
I.BANEscu profesor J. Roman.
Adica in taIna nopleI, cand niel o suflare nu se m4ca.

2553 A asculta tincul-pandntuluI.

P. III§DE6,Etym.Mag.,p. 1809.
Veg Celfelu-PcImintului.
Adica a dormí adanc, a dorml dus i chlar a fi mort.
Se scie chi tincul, ca i ursul, dérme teta iérna Mi% a se da,-
tepti, de unde i frantuzesce se s'ice : Dormir comme une mar-
motte, dar locutiunea Romanésca e mai metaforica.B. P. 11A§Dee.

1) Aci, ea al aTurea, !fintasen Inlocuesee cuvintele pe cart nu le intelege prin-

altele nepotrivite.

dacoromanica.ro
.670 PROVERBELE ROMANILOR

TINTAR
2554 Tintarul, cat de mio, c'o muscitura mica si pe
11 biruiesce.
LORD. GOLESC% Mss. II, p. 95.
Adica omul cAt de mic pote AsplAti, supdri 1 p6 cel mal mare
(Gourscu).

2554 b jt.int.arul este mic, dar It'll pé taur ra ranit, cam'

In nas l'a särutat.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p.100.
S6 dice pentru eel miel, arétand a 0 el, cAt de miel, rèu pot
-sup4ri pé eel marl (Gouscu).

2555 Tintarul cu cantäri te sarutd.

lORD. GOLESC% lliss. II, Agent. p.223.
Adicd ce] viclén, se dice mal cu sémi despre femeT.

_2558 Petintar l'a fecut armasar.

IORD. GOLESC% M88. II, p. 59.
Se dice &Ind ne intrebuintam la slujbe cu 6meni nepotrivitT,
-cum Cu un cisrnar la jimble, cu un jinjblar la cisme, qi cele-
l-alte (Gouscu).

_2557 Tintarul cu armasarul.

IoRn. Gouscu, Mas. II, p. 95,
S6 Olen pentru cele nepotrivite (Gouscu).

_2558 Face din tintar, armäsar.

C. NEGRI:Ma, I, p. 139 250.
P. ISPIRESCII, Rev, 1st., III, 380.
A. PETRICK% Curtea-de-Argey, J.
Argef.GALLIN-NIDEms, Cart. Cit.
Incornoréza tintarul
De fi 'l face cdt mdgarul.
A. PANN, I, p. 28.HINTEscu, (87.

Din tintari, armdsari.

V. ALEXANDRI &LASC.ROSETTI, mss.

De multe ori din tintar,

Lumea lace armd sar.
ODOBESCU-SLAVIC.4 Cart. Cit.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 671

*A
Face din tin tar, harmei sar.
M. LITPESCII, inv. c. Brosceni, J.
Suciava.
Gura rea gi un bivol
Dintr'un tintar Ili face !
T. SPERANTIA, II, p. 215.

Mincinosul incornorézei pintarul

't märesce cdt Trld gar ul.
HINTESCIL p. 106.
WO Cat, Purice.
Se dice despre ceI mincino,.4
Far d'una pulce un cavallo I)
Prov. Ital.

2559 Tin/arul se face armäsar.

D. CANTEmm, In. Terogl., p. 51.

Din tintar se face armeisar.

S. MIHAILESCD, .ezettórea, I, p. 219.
Se apropie de intelesul dat la numerul 2558, cu deosebire ca se
Intelege o exageralie lar nu o minciune. Se dice maI cu semi cind
o mice cause are urmerI insemnate.
aDin pricinele miel, marl galcevi sA scornesc, tsi lintarul se face amid-
sar.s DilL CANTEMIR.
Inteun mod WA/era se çice:
sCu acest mestespg pe armisar Il Int6rse in tintar.» Dm. CANTEMIR.

2560 Ca cel ce stream tintarul i inghite

IORD. GOLESCIT, Mes. II, p. 25.

Strecura tintarul q'inghite armeisarul.

IliNTEscu, p. 187. L BINESCII,
prof. J. Roman.
Strgcurari tintarul i inghiijl cermila.
'ADRIAN 86 MAXIM. I, pagina 353,
II, 1292.
Str6curet tintarul, inghite armetsarul.
G. MUNTEANO, p. 151.
AllicA ceI ce lase cele marl sl cercetéze cele midi si de nimic
(Gouscu).
Sae mal exact : a se pezi de mid gresell si a faptui altele mal
marl; cAcI precum dice Hristos fariseilor f(tlarnici:
-1) A face dinteun punas un cal.

dacoromanica.ro
672 PROVERBELE ROMINTLOR

Val: vota', cedduze Orbe, care strecurali Wutura vásträ te-

méndu-vé de a inghiti, o musculifel, i nghili-O, càmUa.
ST. MATEIU, XXIII, p. 25.
Italienit Scrupoleggiare sui galateo e peccare contra it
decalogo.

2561 A fi ca un tintar.
DIM ZANNE, J. Il(ov.

Gras ca un tintar.
Adica slab la trup.

TIPAR VedI Verme.

TiRL Vedl Sandtate.

TIT A
2561 b A secat /i/a caprei.
V. A.LEXANDRI, Teatru, I, p. 138.
Am perdut folese de care ne bucuram.

TRANTOR
VedI Copete.
2562 A trantorilor urlete, a albinelor sunete astupd.
Dltd. DANTEMIR, 18t. Ierogi., pag
164. L BINEscu, prof. J. Roman
CM lenes! si bunI de nimicil fac mal multe lame In lume de citt
ceI carl muncesc i produc.

2563 Trantorul d'a gata minanci.

toso. GOLESCTJ, M88., JI, p, 71.

Mäncincd ca trdntorul d'a gata.

I. BXNESCII, prof. J. Roman.
Ved! Albina*.
Se dice pentru cei ce t'are niel o muna vor sil minence d'a gata
(GoLEscu).

2564 Vd si aibt miere Indestula l bung? curd/i mal

Intam stupul dé trantoril ce m'inane& nuerea d'a
gata el in zadar.
IORD. GOLESCII, M88. II, p. 102.
4) A fi scrupulos In privinta galeteulul (un traetat asupra moduluI da a se punk
In lume) ei a pikcatul In contra Decalogulul.

dacoromanica.ro
 DEsPRE AN1MALE 673

Adica dé eel ce nu muncesc 0 e'l me mult sé folosese, ea sh

dobandescI rod bun 0 spornic d6 la slujbas1 (GoLEscu).
*
2565 A trai ca un trantor.
B. P. HI§Dtti, Etym. Magn., pag.
745.
Se ()ice de omul lenes care se folosesce de munca altora.

TURMA
VEKIT Plator.
* ,n,
2566 Pe unde sunt turme bland].
Sunt q't lupi mereii flämândi.
V. ALEXANDRI , Poes. pop., pag.
41A. PETRESCU, Gartea-de-Argef,
J. Argef.
Unde sunt bogag sunt 0 du0nan't earl rivnese la averile lor.
.n,
2567 De at turme mari de oi
Ai si turme de nevoi.
V. ÀLEXANDR1, Poes. Pop., p. 41.
Bogatul are multe griji.
Qui terre a guerre a.
Prov. Franc.
Poca hazienda, poco cuydado. 4)
Prov. Span.
Much coin, much care.2)
Prov. F,ngl.
Ka he machen Miihe.3)
Prov. Germ.

2568 0 turma fara cant.

IORD. GOLESCU, Mas. II. p. Vt.
Adiea un norod ce n'are cine sg. '1 ocrotéseg. (Gonscu).
*
2569 0 turma si un pastor.
D1M. T1CHINDEAL, Fab, p. 114.
Arata unirea tutulor sub o singurä stapAnire.

2) Putinli avere, putina grilli.

2) Multi haul, multe (gig.
2) Vacile fac (aduc) grill.
43

dacoromanica.ro
674 PROVERBELE ROMANILOR

TURTURICA.
Vac)! Cap. XVII

ULEÌU
Veçll Mere

UNGHIE
Val! Leu, Cap. IV.
2570 I-a taiat dé unghisérä.
IORD. GOLESCO., M38. II, p. 6.

It tau [611) din unghiOre.

A. PANN, Edtt. 4889, pag. 113; II,
401. 1-11NTEscu, 196.

A 't tatec din unghi§6re.

BARONZI, p. 40. G. MUNTKANII,
72. I. IoNEscu, Cart. Cit., III, 191.
S. I. GROSSMANN, Diet. German,
85 & 150.

gasesce uneltiOre,
Sa-1, taw din unghi§dre.
A. PA/4NX', p. 24.HiNTEscu,196.

Set 't retezi unghiele din ccind in cdnd.

L CREANGX, Pos., p. 178.
Adici l'a Intercat a nu mal merge unde adese-orl mergei (Gro-
LEscu).
A. 'I micsorh, a '1 luà puterea, fol6sele sale, a'l infrini.
Francesul 4ice: Rogner les ongles à quelqu'un.

URS
Veot Crac, Fata, Femere.
2571. Il trap de urechi ca sa 'I duel la mere, si apoi h
rupi Oda si tot nu 'I pot' depart& de la stup.
P. P. CARP, c. ribanesat, J. Vasluiu.
Se i;lice despre acel pe care 'I dud cu saä la o tréba de care, mal
In urinti, nu-1 mal posi depárth, precum i despre omul drula if
dal ce-va si el cere maI mult.
Ve(;11 Monitorul oficial No. 183 din 1895, pag. 983.

dacoromanica.ro
 DESPRE AN1MALE 675

LEGENDA
Odatd epind Dumnedéd la plimhare pi Intilnind un urs Pa intrebat: Ursule
de cdnd te-am fAcut eù pd tine al mancat tu miere? Ursul i-a rèspuns cd nu
pi &a' niel n'ar vrea sii indridnee, de pi nu o cundsce. La rèspunsul ursulul
Dumneleu s'a supérat pi a trimis pe S-tu Petre, sd .1 lea de urechl pi sd '1
ducd sd. 'I bage ca nasal intr'un stup Cu mTere. S-tu Petru indeplinind porunca,
l'a apucat pe urs de urechl spre a .1 duce la mlere. Ursul msA oprindu-se pi
trägéndu-se inapoI mered i s'au rupt urechile. De atuncl Dumnedefi l'a blès-
temat sd fie tot cu urechile scurte, pi apa a rémas pan& In o;liva de astä-11.
S-tu Petrn ca sA indeplinésci porunca data de Duinneleil l'a apucat in cele
din urind de gAt, pi ast-fel l'a VIM pAna la stupul cu mTere unde l'a pi virit
cu botul.
Ursul ne sellad pdni aci gustul mierel pi, véljénd cd e bung, s'a pus s'o ind-
nfince tótá, fArd a mal Idsd pi albinelor. Dumnedeul vélénd acésta a poruncit
din nou acum Sfintulul Petre gonéscd de la mlere. Insd cu -bite britifile
primite el tot nu se desliped de mlerea cea dulce. Védénd Sfántu-Petru el prin
Mel nu '1 /kite depdrti l'a apucat de c6cld sl '1 tragd dé la mlere pi trégènd
fuirA ca ursul sil se dea inapol i s'a rupt céda pi de atuncl ursul n'are cácid,
hlestemat de Dumnedeu. I. IoRnuLcscu, inv. c. Baia-de-Aroma-, J. Me-
hedinfi.

.2572 Nu destepti pé urs când dórme.

Ion% GOLESCTJ, Mas., II, p. 110.
Ve4T Left.
Adicä nu supéri pé cel cumplit, nu da pricina celul cumplit,
celul reií (Gouscu).
Ceea ce Latinul exprinak prin : So pitos suscitare ignes 1) sail
prin Temulentus dormiens non est excitandus. 2)
LEGENDA
Unit biznesc ca ursu a fost fecior de popä, pi cd vrénd sä sperhe pe Malca-
Doinnulul, cind treced p'o punte, s'a pus in labe, pi dInsa vèl;lèndu'l s'a cu-
tremurat pi a sedpat vorbili astea : apa sil rAmât, adich in patru picT6re, pi eä
d'atuncl apa e.GR. JIPESCII, Opincar, 117.
Aceeas legenda se aftd, sub o alta formá., In Etymologicum
Magnum, pag. 386.

2573 Ursa nu s'aspare de Or. 3)

D. DAN, Nevesca, Macedonia.
XENOFONTE CAPSALE, Rirtepe, Mace-
donia.META COSTAND1N, Molovifte,
Macedonia.
Nu ne speriam de lucrul pe care suntem obicInuitI al vedé.

.2574 Ursa cu furnizi nu si saturä. 5)

D. A. M1LESCU, GopeO, Macedonia.
Adica cel lacom cu putinä mâncare.

I) A atiti un foc acoperit.

2) Nu deateptil betivul care dárme.
Ursu nu se Sperie de dui%
4) Ursu cu furnici nu se satura.

dacoromanica.ro
676 PROVERBELE ROMAELLOR

2575 Eta ursul farä c6dä.

IORD. GOLESCII, M38. II, p. 6.
Sé ()ice cAud cel cumplit n'are niel un ajutor (Goixscu).

*
2576 .L.Mca ursul pin vecini.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 23.
I. 111XcioRI, prof. J. Prahova.

Jócel ursu la cumdru, veçll set nu vie gi la nov..

A. PeNN, Edit. 1889, p. 151; III.
122. filmset], 197.

J6cei ursul la cumdrul, p6te a jucet gi la tine.

C. NEGRUZZ1, I, p. 250.
*A
Bet ursu prin vecini
0 sa vie gi la mi.
G. DEM. TEOBORESCU, Poes. pop., p
134. AL. ODOBESCU, BI, 158.
* ,n,
AA j6cä ursu la vol,
Mdne va jucet la nov.
I. BINEscu, prof. J. Roman.

kii jocd ursul la casa ta §i, mdne la a mea.

S. I. GROSSMANN. Diet. Germ. p. 4.

Sé çlice pentru cele intimplatore, cand le vedem pé la vecinT,

le nteptam sa vie ì pé la noI (GotEscu).
Domniil Odobescu da acesteT locutiunl un inteles cu tctul deo-
sebit, 5i cam neohicinuit, (And dice: «Din nenorocire, tu niel gros
nu eti, nici ochelarI nu porri; prin urmare n'aI sa te sbirleseI,
banuind c.1 in vorbele mele Occi urstel prin vecini.
«Este credinta ea jocul ursului este norocos pentru casa c.ti fa-
milia in curtea careia jóca. Pe temeiul acesteT credinfe, ursarul
intra in fie-care curte, sigur fiind c,1 nu va fi gonit. De aci pro-
verbul . Oa ursitl pin vecini, o sa vie si la noi. G. DE/d.
TEODOEESCU.

* ,n,
2577 Mud ¡Coca ursul la vecin, sa 't gatesci tarltele.
I. IsnikrEscu, inv. c. Cobia, J.
Dimbovita.
Adica cand sé intimplg. ceva rèii vecinuluT, foc, bóla molipsi-
sitoire 7i c. 1. suntem §i noI in primejdie.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALF 677

*
,2578 Ea bine, mos Martine,
Sd dati miere de albine.
AL. ODOBESCU, III, p. 236.

Bcd bine, rnog Martine,

Set ri, daft peine cu retsline.
Cuvinte cu care se lean In ris aceI carI fac un lucru vrénd ne-
Trénd si mal mult de sila.
A. se vedé In Etymologicum Magnum p. 1149-1150 origina
.numeluI de Martin pe carI Romanil 11 (Tau ursilor.
*A
2579 D'ala n'are ursul mida.
A. PANN, Edit.1889, p. 72;111, 99;
I, 15.B. P. IlLsret, Etym. Magn P
17 S., 2651. AL. OnonEscu, III, 49.
P. ISPIRESCU, _Rey. Ist., III, 155.
GR. JIPESCU, °pineal., 109. Preot
C. BUNCETIXNU, inD. C. Cosovgt,J. Me-
hedinls. I. IORGULESCU, inv.
Baja-de-Aramit, J. Mehedinft.M,
CANIAN, J.
*
De aceea n'are ursul códa.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
J. Dorohot.

D'ata n'are ursul códet gi para metan.

AL. MARTINIAN, J. Ilfov.
lo Se dice despre cel lacom care cu nimic nu se mal satura, si
.care pAgubesce din prea mare lácomie.
eGind vedent colo porcolu strIns din munplita nóstri, rusine n'e ? Pal
Ne41, hIne, ala e ala I D'ata n'are 1416% c6da, crt ne indemnam i ne 'mbulgim
mal cu drag la mAmlligil, la bucática a mare, la tete d'a gata, si la muna,
-hiel GR. JIPEscu, Opincar, p. 109.
20 Se mal dice .unuI om care !si lea nasul la purtare, care se
intinde prea mult.. I. IORGULESCU.
Acéstä dicetóre se traga dinteo sn6vä poporalá. fórte respAn-
dita, i cunoscuta sub o multime de variante cari bite se pot re-
duce la cele patru tipuri urmatóre:
sNelvE
Era o iarnii grea si ger6sa. Vulpea umblase t6tI míptea dupa hrang, dar nu
putuse vina nimic. Despre iuA, esi la marginea drumulul i incepn si se gin-
-déscA ce este de filcut. De-odatáii veni un miros de pesce prebspèt. Uttándu-se,
ea zári o sanie cu bol. Bunl dise ea in sine, éc'emT vine hrana pe neasteptate.
Apol se lungi in marginea drumuluT si se prefdeu eh' este meirtà.

dacoromanica.ro
678 PROVERBELE ROMINILOR

Incet, incet, sania cu pe,sce se apropie de dinsa. Tiranul care mani boil,
çlmnd vulpea lungitA i crelend a este marta, o apuca de un piclor si o aruna
in sanie d'asupra pescelul; apoi pléca inainte pe langa bol. Vulpea insi ca o-
sirétä ce era, incepii a da pescele jos din sanie, cu .picIórele dindirit. i asa
Wanul mina, i pescele cadea.
Dupi ce hóta de vulpe &Muse mal to pescele jos, sari binisor din sanie,
aduni repede, ji duse la vizuinA si se puse pe mancare.
Tocmal atuncl veni la (lima ursul. «Buna masa, cumitra ! Ti! da ce mal de
pesce all Unde l'al gasit? DA-ml s't mie, te rog, veo catl-va chiticl, de pofta
«Ba mal punetl pofta 'n culu, cumetre. Baca 41-e asa de pof LA, du-te diséra
la laz i prinde cat itt place! «Da cum se prinde pescele, cumitra? Fórte
usor, ; códa in in cursi ml-am virit-o i eu, i stAl acolo neclintit pina
despre (Aua. Atuncl trage-o afara i vel sc6te o multime de pesce; póte de trel
orl cat am scos eu.
Ursul, auljind ast-fel, nu mat statu la gandurl, ci plecA in fuga mare, toc-
rnal la Iaz, i i,s1 viri Vita códa in apA.
In acea nópte era un ger de crapau pietrele si lemnele. Apa din iaz iughetl,
intArindu-se ca ferul, i prinse céda ursulul ca inteun clesce.
Sirmanul urs, nu mal puteit de frig si de durare. Despre qiuà voi se 'sl traga
dicta, ca sa so:AA pescele. Bar códa se tinea de tot. Atuncl el incepu a smuct
mal tare. A smucit, a tot smucit, Ora cam] isT rupse códa. i asa btetul urs a
rimas fara códi. V. HARAM,

Porcul a vrut intr'o i sA dea o masa mare la care a poftit tito dobitécele,
afara de Leu. Acesta insii trimise vorlut ca va veni si dinsul. Cand aulirl me-
senil acésta veste neasteptat5, toll se speriarA, dar cumitra Vulpe fi linisti in-
vitand pro Be-carc cum sa se ascunda mal bine ceca ce si fAcuril. Cotosmanul,
care intArliase, nu mal gasesce pe nimenl, se ultA, cauta st eatA cl zaresce,
miscandu-se sub nisce frunI, ritul porculul. Creland di e un sórece si repede
si 'I apuce cu ghlarele. Porcul speriat 0rohlesce. Atuncl t6te dobitócele in-
chipuindu-sl ca a sosit Leul, fug inspaitnantate in cotro vid cu °chg. Vulpea,
atlandu-se din intamplare langil Urs, care pe acele vremurl alergi ca lepurile,
se acata cu dintil de dicta lul. Dar Ursul o luA la fugi asa de repede in cat
Vulpea, ca si nu scape, strinse din dintil ast-fel a de odata a rimas cu c6da.
ursulul in gura. De atund a rimas ursul farA códA.

Chid ziditorul cel sfant

FAcA tóte pre pamint,
Ursul, povestesc cd vechl
C'avea códa si urechl.
Si ca un miel usel bland
Pe lan,ga Eva se4ind,
Adam inteo iji l'a dus,
S'a manci mlere l'a pus.
Dar el ca unul ce-a fost
Atuncl un dobitoc prost,
Lang5 ea stand si uIta
Si nicl macar nu gusta.
Adam acésta vigènd,
S'a dus la dinsul rigind,
S'apucandu '1 de urechl,
Precum povestesc cel vechl,
Catre mlere l'a tirit,
Si cu botul l'a virit,
['Ana cand din acel tras

dacoromanica.ro
 DESPRE AN1MALE 679

Smuls de urechl a ramas.

Apoi de dulati dand
Maud nebun imbucand.
Adam daca a val;lut
CA manAnc.a apa mult
De cédA l'a apucat
tirip Pa departat,
Pána cand sirmanul urs
Ramase de ceda smuls.
A. PANN, Fab., I, p. '15.
A se vedé legenda de la numerul 2571.
IV
JUMAN RiNiCli vuLpoItu.
. . . Leonila Imparat se supdra férte pi se intristä adinc de acestea ;
ded nu voi sa mal dea crerjamant spuselor pi apérarilor vatafulul Bursucel.
Indata porni pe Banul Martin Ursul unul din cel mal de frunte boten i: al cur-
pentru ca, cu vole rail vote, sa '1 aduci pe vinovatul Ranica. A.cesta
ocolind primejdia, tacit bucé priimire banulul Ursul, pi-1 fagadui ca va merge
cu dinsul ; dar mal nainte de plecare, 11 pofti ea sl '1 arate un loe unde el
Oicea ca se pot gasi multe faguri de mlere, de cele ce plac apa de mult urpi-
lor. Cand ajunsera insa la un loe cunoscut de llanica, el date brand Ursulul,
pi acesta c1411, blet, ca piclorul prins intr'o cursa; lar Vulpolul fugi p'aci 11-e
drumul; ri%land cu hohot pi strigand mereu
Rica bine, mop Martine,
SA 1-1 dau mlere de albine.
Abia seapa sarmanul Urs din cursa; lasand in manile satenilor vecinl, carI
umblau sa '1 =MA de batal, jumatate Mane de pe dinsul pi mal ales c6dA in-
traga. Vef,11 de aceta nict nu mas are ursui códa 1
AL. ODOBESCU, 111, pag. 236.
A se vedé in A. Pann, III, p. 54-62 o variantä a acesteI su6ve.
In Etymologicum Magnum, p. 2651 precum si in Anecdotele
D-lul T. Speranta, III, p. 105, Lupul in slujba, s'a desvoltat
acelas subIect.

2580 Ursul de vole Pica?

IORD. GOLESCU, MSS. 1I, p. 14.

Ursul de" nevote Occl.

TOED. GOLESC1J, Has. II, Asem.
pag. 52.

Ursul nujócei, de vole Cl nevole.

A. PANN, Edit. 1889, p. 29; II,
5. Hrnascu, 197. Geuni-NX-
DF.JOS, Cart. Cit.
*
Ursul nu j6cet de bunet vole.
I. CREANGX, Antint., p. 117.-1. G.
VALENTINEANU, p. 42. V. FORESCU,
Folticeni, J. &victim.

dacoromanica.ro
680 PROVERBELB ROMINILOR

*p
Ursul nu j6ca de vote.
En. POPESCU, inv. o. Ciocanescs-
Marginent,J. Ialomita. I. IoriEscu,
Cart. Cit., H, 115.
AratA siluirea cea mare (GoLescu).
*
2581 Nu te juca cu cáda ursului.
A. PANN, III, p. 21.IInipscu, 197.
VEKU Drae.
SA te ferescI de lucrurile sad suntirile primejdióse cum sunt de
pild6., ura, pizrna, vrAjmAsia, s. c. 1.

2582 Ursul de latratul cainilor nu se sperie (sparie).

A. PANN, III, p. 151. HINTESCU,
pag. 197,
WO Cdne, Leu.
Gel mare §i puternic dispretuesce birfelile celor micl.

2583 Ursul and n'are de mancare isi musca din labe.

A. PANN, HI, p. 17. HINTEscu,
pag. 197.
Se slice de acela care neputend stricA altuIa, isl strica luisI.
Rominul crede ck ursul se hránesce sugendu-si labele in tim-
pul !erne! cAnd sta amortit in birlogul seu.VeslInumèrul 2589.

2584 Vinde pielea ur;ului in tirg, si ursul in padure.

A. PANN, II, p. 69.HotTEscu, 143.

Vinde pielea ursului pe cdnd ursul j6ca inca

prin pddure.
AL ODOBESCU, II!, p. 105.
*
Ursu 'i in peidure qi 't vinde pelea in tirg.
*
A vinde pelea ursului din padure.
M. CARIAN, J. /ctli.
Ve01 Vulpe.
Se slice despre ceT call lAgaduesc gi dispun de un lucru care nu
le stA in mAna, call se lauda inainte de isbAndA.

2585 Nu vinde pelea ursului inainte de a'l ucide.

BARONZI, p. 56. HINTESCTJ, 197.
*
Nu trebue sel vinOi pelea ursului din padure.
AL. DDMITRESCU, p. 136.

dacoromanica.ro
 DEaPRE ANIMALE 681

VedI Vulpe.
Acelas inteles ca la nurndrul 2584 sub o forma imperativä. Nu
trebue sä ne bucuräm prea de timpuriti de un folos pe care nu Fam
dobändit Welt.
B ne faut par marchander la peau de l'ours devant que la
beste soit prise et morte. COMMINES, X Ve Siècle.
Origina acestul cuvint se atlä intr'o fabulä din Esop, care a fost
imitatä la Frances1 de La Fontaine, Lib. V, fab. 20 si la noY de
Anton Pann.
VINATORUL.
Un vinAtor in pildure
1rdlénd pe urs mfincánd mure
Pusca la dinsul Intinse,
Dar bine nu i se prinse.
Asa Ric* judecatá
Ga sl vie altá-datti,
Fiind-cá, cum trebuesce,
VOA ande lacuesce.
Ast-fel gAndind aci '1 lasa
Si se duce trist a-casa.
Decl inteo r,li s'intilnesce
C'un cojocar ce carpesce
Si fail niel o 'ndolalä.
Sè apucA la tocmélà,
Dicénd : Frate cojocare I
Am o plele de vinlare
Burka de tot, ne stricatá,
Tocmal prin sale 'mpuscatá.
Cojocarul II vorbesce :
Dará frate trebuesce
De lup e, or de ce tréba?
E de urs, ráspunse 'n grabá.
Aicl o al, or a-casä ?
Ba, dise, in padurea dési,
CI-1 sciu vizuina bine,
De vel potl merge cu mine.
Ce cerl pe ea? este mare?
11 fácii iar intrebare,
Este ca cea de herbece?
Ba Oise d'un stinjin trece.
Ursul in 'Mize ade,
El sl tocmesc cum se cade.
Dupit ce i-a dat arvunii,
Si be.i-aldamasu 'mpreunä
S6'apucl vinAtorul
Vrend sA implinéscA dorul,
Umple pusca, o gitesce,
Cu glonturi o 'ntepenesce.
Mid pe umeri s'o ardice
Atuncl arpadulul Oice
Al frate acum cu mine,
SA yell cum 1'1-'1 culc de bine.
NecAjit cu crétä 'n frunte
Plécl catre urs la munte,
S'ajungénd pádurea

dacoromanica.ro
682 PROV.ERBELE ROMINILOR

Ursul unde vrei sil &A,

Cojocarul 11 opresce
Si stind Cu el sè 'nvolesce,
CA el aci sil s'ascundi
La vre-un copada in frunzi,
Si acolo si privdsci
Pe urs cAnd o si '1 lovdsci.
Deci vInitorul gindesee,
Gindesce sé socotesce,
Cum si unde Sa lovdsci
Melee réu si nu '1 giurdsci.
Tocmal eAnd 10 ficei planul
Eci i ursul dusmanul,
Esea trosnind din picture
Si si ducea dupit mure.
Puscasul cum 11 ziresee
Si spilinfinti, inlemnesce,
Sti i trernura de Nei
Peri 'n cap i sè ardici
Si dea fuga 1-e rusine,
Ci eirpaciul vedei bine.
Sloboft pusca In grab&
Dar nu ficii niel o trébi,
CI nu eklii ursu 'ndati
Cu o puscitura data.
Sa mal umple vreme n'are
Ursul venea spre el tare,
Ne-avdnd alti ce face,
Cade jos, ca un mort zace.
Ursul dupa ce sosesce
Peste dinsul sé tiântesce
Si sa pune de asculti
La urechla-1 vreme multi
Ca sa yacht daca
lar el saracul se umfti.
Era mdrtea si 'I apuce,
Ursul pAni a se duce.
Si vèglendu-'1 ei nu miseli,
Niel nu '1 musci, mcl nu-'1
Ci sil pune de '1 impute
Si merge In picture 1ute.
Apol puscasul sè scéla
Galben, ea 'Lieu' de 13615,
lar carpaclul vine 'n braba
Si incepe de '1 Intedbi :
nene ! mèt fritiére
Spune-ml drept, te jur pe scire,
Ursul ce vorba Il spuse
La urechia-tl cand se puse?
lar puseasul vise : fratel
Imi spuse luerurI eludate.
Cum ea de 01 inainte,
Tine, ise, bine minte.
nict un lucru nu vinde
In tnd snz pi:Ina nu vea prinde,
Niel bea cu toeméli
Aldimasul impreuni. A. PANN, Fab., I, p.77-80.

dacoromanica.ro
 DF,SPRE ANIMALE 683.

Don't sell the bearskin,before you have killed the bear. 2>
Prov. Engl.
Man muss die Haut des Bdren nicht verkaufen, be-
vor der Bdr nicht gestochen ist.2)
Prov. Germ.
Non si vende la pelle prima che s'ammazzi l'orso. 3),
Prov. Ital.

2586 Ursii c'ursul ursäresc,

In lanturi nu se lovesc.
A. PANN, II, pag. 163.HINTEscm
197.
CeI cart vietuesc impreuna.' nu se asémèna in tot-d'a-una until
iu altul.

2587 Trage nadejde ca ursul de add.

I.1NIA.ouai, prof. J. Prahova.
ARBORE, J. Buzaii.
Vedl Nadejde, Prepeltfd.
Se dice pentru eel* cari nadèjduesc lucrurI peste putinp.

2588 Ii trage ca ursul in brate, 'Ana' 'i es ochil.

HINTEscu, p. 197.
Se slice despre aceI carl ne aratä o dragoste prefäcutit.

2589 Iei linge labele ca ursul.

L BINEscu, pro f. J. Roman.
Adica n'are ce man& VedI nurnérul 2583.

2590 Ca ursul la prisacä.

V. ALEXANDRI LASCAR ROSETTI,
Mss.
Arata traIul cel bun i inbe4ugat.

2591 A iubi pe ca ursul pe lup.

M. CANIAN, J. /ag.
Adica de loc.

') A nu vinde pIelea ursulul, Inainte ca ursul sii fie omorlt.

2) Nu trebue aS vinOT plelea ursului, Inainte ca ursul mi. fie strdpuns.
') Nu se vinde pelea, lnainte ca ursul sit fie merit.

dacoromanica.ro
-684 PRO VERBELE ROMAPIL011

2592 A se urtà ca la urs.

Toti se un ca la urs.
G. DEM. TEODORESCII, Poes. Pop., 348.

Se uitd la no ca la urs.
I. CREANOX, Amint., p. 123.

Se t'in& lumea dupd dinsul ca dupd urs.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 136.
A.dicA cu mirare, ca la un lucru vrednic de vádut i neobidnuit.

2593 A n'AA ca din ghiara ursului, cu pérul vilvoiu.

A.PANN, III, p..24. HINTEscu,170
AdicA cu anevole si bAtut már.

2594 Cind el vedea

Ursul In dot cract
"'idear dupä yac'.
G. DEM. TE000RESCII,Poes.Pop.,384.
Adicä niel odata.
2595 Cand urqit cu cimp6ie minau ciredi de bol.
Adicä de demult. Locutiune din basme.

2596 De and se batéu ur§i1 In Oda.

P. ISPIRESCII, Leg., p. 1.
Adicit de demult. LocutiunI din basme.

2597 Ursul din pädure.

P. ISP1RESCU, Leg., p. 437.
Se dice de omul care nu a vádut, care nu cunelsce nimica.
aCe este aceea, bani? Lamba el. Neg-ustorul vei,lend el are a face cu ursut
din padure, ti deschise capul 0'1 fAca sA pricépl cum mert, lucrurile prin
°rape.» P. ISPIRESCTJ.

2598 A fi trait ca In birlogul ursului.

I. CREANGI, Anaint., p. 74.
A fi urs din Ifirlorg.
V. ALEXANDRI, Teat., 111, p. 369.
AdiM sálbatic, färä crescere.
*
.2599 A fi urs.
S. MIEUILEscu, &zatdre, II, p.47.
M. CARIAN, J. /art.
VInjos, puternic.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIM1LE 685

*L.
2600 Urs plouat.
Em. POPESCU, inv. c. Ciodineset-
Marginens, J. Ialom4a.
Se slice de acel care stá umilit i plouat.

VACA VedT Cioban, C6c4, CracI, a

Dcl, Lapte, Om, Viol, Zapadei.
2601 Limba vacil este lungä
Dar la add-st tot n'ajungä.
A. BANN, I, p. 14.

Limba vacii este lunget,

Dar la c6cla-7 tot nu p6te s'ajungei.
HINTEscu, p. 90.
Volt Bou.
Se slice pentru ceI earl' nu pot copriude cât vor.

2602 Unul tine vaca si altul o mulge.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 12.

Unii tine vaca 0 ali Ii mulgei

HINTESCU, p. 198. A. PETRESCU,
Gurtea-de-Argef, J. ArgeF.
Vedl Capra, a Mulge.
Adica until s6 strudesc.e ì altul sè folosesce (GoLEscu).

2603 A fi vaca de muls.

I. BINEscu, prof. J. Roman. I.
CREANGI, Amintiri, p. 22.M. CA
NUN, J. lap..
VedT Gum.
Se slice despre acel earl din slabiefune safi prostie sè lasä a fi
jefuill de alfil.
«Din clx41 culegt multa 14elepcIune; i la dreptul vorbind, nu WI numal-
a0 o vaed de muls pentru fie-care.s I. GREANGL

2604 Nu este prea bine vacit

Ca vine tata ¡mi pare,
Cu pielea et* in spinare.
k. PANN, Hi, p. 141-142. L
BANESCU, prof. J. Roman.
VedT Alba, Balaia.
Se intrebuintézá Mud luám In ris pe unul care in loe de a
apune curat un lucru, ocolesce cu vorha pe de departe.
Vesli la cuvintul Alba anecdota care a dat nascere acesteT oicerï-

dacoromanica.ro
686 PROVERBELE ROMINILOR

2605 Téti vaca vielul îi linge.

KAROLY ACS, p. 81.
Fie care pArinte I§T Iubesce copilul.

2606 Cine piste mesuri mulge vaca §i óiea sa, in loo de

lapte singe scite.
IORD. GOLESCU, MSS. 11, p. 81.
Ved( Cloban, 6te.
Se .ice pentru ceI ce piste m6surA p6 norod impovArese ea
arkAnd cA, in loe de dobAnda, paguba dobAndesc, cA p6 toff
pierd (Gouscu).

2607 A cui e vaca e i vitelul.

LAtRIAN & MAXIM, I, p.565.
Vedl DO.
A cuI e nevésta e §i copilul saii precum sung dreptul Roman :
Is pater est quem nuptix demonstrant.

2608 I negra vaca ab lapte are. 1)

FR. MIKLOSICH. Runt. Unter., I, 33.

vaca négra ab lapte are.

STRANGFORD, Letters, 1878, p. 261
In Etym. Magn., p. '708.
SA nu judecAm dupA fa!a.

2609 Vaca buna se vinde din staul.

BARONZI, p. 61.KAROLY Acs, 82.
G. MUNTEANU, 151.Humsco, 198.
Vedl Cal.
Lucrul bun e de toil cunescut qi nu are nevoIe de a fi arkat
laudat. Se Oice i despre fete indemnAndu-le a pazi casa.

2610 A veni vacele slabe dupa cele grase.

AdicA pagubi dupa folos, anI reI dupa altil mai bunl, prin alu-
sie la visul FaraonuluT din Egipet pe care ra talmacit Ioseph.

26H O vaca rilisä strica tit& cirada.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 8.

*0 vaca c... (murdara) murdöt resce ciréda

tòtd.

négra vacá alb lapte are.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMkLE 687

met cufurità cu furesce t6tet turma.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 766.

vacei intinata
Necinstesce ciréda t6t(-'1.
HINTEscu, p.198.

Vaca cufuritei meinjesce ciréda intréga.

I. BINESCU, profesor, J. Roman.

vac& bajocurità intr'o cirédet, feftelegce pe

t6te cele-l-alle.
S. MmittEscu, ?ezeit6rea,I, p.218.
VedI 61e, Vifiza.
AdicA un om rAii vatAmrt tea tovar4ia (GoLascu). Corupfiunea
necinstea unula se In Linde asuprA tovarA§ilor sei.
Ein rdudig Schaf steckt die gauze Heerde an. 4)
Prov. Germ.
Una. pecora marcia ne guasta un branco. 2)
Prov. Ital.
*A
2612 6i . i'05sa,

de vreme a-casa.
G. DEM. TEODORESCU, Poesit Pop.
A
frumésa
laptésä,
Si de vreme a-casa.
G. DEM. TEODORESCU, Poesis Pop.
*
man6sa,
letpt6sa,
Si de vreme a-casd.
Da Ec. Z., Bérlad, J. Tutava.
frumésa,
mein6sa,
Si de vreme a-casa.
Da E. SEVLSTOS, Pov., p. 176.
Veil! 61e.
SA (Pee despre o vaca buna i o femeie harnicA, i in special de
acel care cauta lucru lard cusur.
I) 0 6Ie rIT6s6. umple DM turma.
2) 0 6Ie Intinati strica o turmi.

dacoromanica.ro
688 PROVERBELE ROMANILOR

2613 *Vaca rea da cu pimorul &end umple cluberu.

L BLisscu, prof. J. Roman.

Vaca rgst6rna gedéta dupet ce o umple culapte.

A. P, II, p.143.HiNTESCU, 198.
*
Vaca rea da cu piciorul cdnd umple Otaru.
*
Umple czubgru qi-i, dei cu picioru.
A. PETRESCE, Curte-de-Argef, J.
Arge;.
Se çlice despre acel care 's1 batjocoresce singur munca.
The goat gies a gude milking, but she ca'as ower she
cog wi' her feet. 4)
Prov. Seq.
Was hilf 's, dass die Kuh viel Mitch gibt, wenn sie
den Kftbel umstösst? 2)
Prov. Germ..

2614 Din vacile Golesculm.

IORD. GOLESCIJ, M88. 11, p. 88.
Insemnéza sol' bun (Gouscu).

*
2615 Vaca incanata.
BA ONZI, p. 42.
Veill B u, V ta.
Adica femeie pr6sta.

*
2616 A remane ca vaca la 'Arta noua.
I. UNESCO, prof. J. Roman.
Vetll Bou, V Iel.
Adica uimit, zapacit.
Er sieht 's an, wie die Kuh ein neu Scheuertor. 3).
Prov. Germ.
Hij kijkt erop als de koe op het nieuwe hek. 4)
Prov. Oland.

Capra de mult lapte, dar restart-id g tarul ca pieerile.

La ce folosesce ca v ca se. alb& mult lap e, daca resterna litarul.
Se ulte la acegt lucru, curo se WU' vaca la Ora noue a grajdulul.
4)Se ulte la acest lucru, cum se ulte vaca la ce meIu cel Poe.

dacoromanica.ro
 DESPEE ANIMAL& 689

2616 b Caci-vaca.
Se dice de omul prost, sati prea bun, care se Iasi a fi Matt in
picY6re de VIM lumea.

VERPAIlE V&A Gheonele.

2617 Verlarea cdrca copaclul si mal slab uncle gäsesce,
acolo ciodnesce.
A. PANN, II, p.125. S. Fi.. MA-
RIAN, Oritit, I, 79.
Daca vrem s atingem tinta doriti trebue si p4im cu luare
aminte, intrebuintind tete mijb5cele necesare pentru a e0 la un
bun sfir§it.
LEGENDA
Sd lice ca Ciocanit6real) d'intru inceput n'a fost pasere, ca acutm ei ea a
fost o femee nasuta, adici una de acelea, careta il place sa-1 bage nasul in tot
local, chlar pi acolo uncle nu-I ferbefi 61a, pi pre fie-care si-1 vorbésea de rift
pi si-1 anine cite o codita.
Intr'o i prindénd Durnnedeu to:de ganganiile de pe fata pamintulur, precum:
vespl, gargaunl, tintari, furnicl, earl i altele o multime asemenea ace,stora, p't
legandu-le bine Intr'un sac, chIema pre femeea cea rfasutä la sine pi dandu-1
sacul 'I Oise
le sacul acesta i du-1 de-1 arunca ape cum il yell in mare 1 Dar' cauta...
nu cum-va si te pue pacatele, ca dupa ce vel epi de aice la largul téü, si-1
deslegl ea si vedl ce este Inteinsul, ca apol va fi val oi amar de capul
atuncl al si patesel una ne mai papal... m'al Inteles 9...
Ferésea cerullréspunse nasuta bland sacul in spate, unde ail face eft
una ea aceea si n'ascult porunca ta Demme i cum rosti ea cuvintele aces-
tea epi din pomit alar, ciel Dumnedeil and ii dete sacal, se afla Intr'un po-
mit f6rte mare pi frumos, impènat Cu tot felu de porni roditorl pi nor! miro-
siteire.
Dar' pal aflat omul, care euvéntul Nisuta, cum esi din porndt
alar, nu apucA a face vr'o cate-va sute de papi eand, cuprindend'o un dor ne-
spus ea si vada ce duce In sgate, nu se putii retinò de-a nu se opri In loe pi a
deslega sacul. Lisa nu apnea bine a-1 desleg& pi gánginiile, vidandu-se
de-o-data slobode, epira dintr'insul pi Incepurä a se respandi ba tóte partile,
pi a se asetuide, unele min cripiturile pi pe sub sceorta copacilor, Iersa' altele
prin lerba pi pre sub liana, mal pe scurt care pre unde apnea ma! de graba.
Nasuta, de spairna pi de frica ca si n'o pedepsésea Dumnedeu pentru el nu
s'a tinut de euvint, ci 1-a calcat porunca, incepa a alergi ea o sedsa din minte
In teite pArile dupi gángárjii, voind si le prinda pi si le bage larapl in sae.
Dar' cine era In stare si prinda atfita amar de ganganTe, cata vinse Dumne-
ded in sacul ace/a ?... pi cine, mi rog, puteà si scie in cotro art apucat pi s'ail
ascuns acestea 9... Prinse ea ce prinse, nu-1 vorba, dar' pre t6te si le prinda
i-a fost peste putinta, cad ganganfile nu erati ape de pm:Ate ca si stee loculul I
Dumuedet, vidind ea femeea, careta i-a dat sacul Cu ganganiile ca si
duca pi si-larunce In mare, nu l'a ascultat, s'a maniat pe dinsa pi, spre pe-
dépsa, a prefacut'o trite° Czocanitóre, dicAndu-1 ca, pina nu va prinde pre

Cloc4nit6reVerOare, Gheonble.
44

dacoromanica.ro
690 PROVERBELE ROAUNILOR

t6te ginganfile, eAte le-a slobOit diii sac, p5n5 atuncl niel sa nu mal traga na-
dejde ca se va putè preface lam' In femee, cum a fost de la Inceput.
Iara cIocul el cel lung 9i asculit, cu care prinde ea ganganiile, e nasul el de
odinióra, cad ca femee avea un nas lung, care si-1 b5ga in tot locul, si nemica
nu ramanea necautat, nevNut si nevorbit de dinsa, precum si de-atuncl in mice,
de cind e pasare, nu ramâne nicl un pomisor, mal ales de eel bortosl si putre-
galosl, ca sa nu fie cercetat de dinsa, cautand gdnganiile ce le-a sc5pat o data
din sac si nu le mal póte giiti de prins niel Ora in qiva de asta-dl. OREST
LUJAN, Bucovina, in Ornitologia.
0 legenda analéga se aft la Romana; a se vedé Virgiliu,
Aeneida VII, pag. 489 si Ovidiu, Metamorfosele, VI, pag. 320.
Pious in Ausoniis, proles Saturnia, Seris
Rex fuit...

VIERME
ve01 Lemn, Temere.
2618 Viermele de bucate se lag pé graunte.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 19.
AdicA intristarea pd ininn (GotEscu).
*
2619 Viermil te mdnanca de vit.
A. PA.NN, Ed. 1889, pag. 158; III,
128.
*
A mined vermit, pe. . . pe saindura patulux.
M. CANIAN, J. /ctin.
Se slice celuI lenes.

2620 Ca viermele in gunmu petrece.

lom. GOLESCII, Mut. U, Asern.,
pag. 120.

Ca vtermele in gunovu.
D. TICEDNDEAL, p. 358.
Adicfi bine.

*
2621 Ca viermele in hrén.
Se invatel ca vtermele in hrén.
A. PANN, Edit. 4889, p. 155; III,
125. HINTEscu, 120.

Traiesce ca viermele in r&leicina hrénului.

C. NEORU7ZI, I, p. 250.

dacoromanica.ro
 DILSPBE ANIMALE 891

...Cine e deprins ca vermele in lirón

Greii shirnbet locu lui
A. DoNid, I, p. 45.
*p
Depeins ca viermele in reideicina hrénului.
I. BXNEscv, prof. J. .Roman. -
L 1v1XuanX, prof. J. Prahova.
*
TraYesce ca viermele in Iviréan.
D. TICHINDEAL, p. 358.
S'a inv64at a tril In lipsä. ,si in shräcie.
iIubitdre,a de patiml vi stricata inima, aft6 el indestulare In dulcetile cele
trupescl, ca marmele in gunozu sau in hirén.v Dud. TIC.HrNDEAL.
Cica hrénul are la xidacinä un verme care 11 r6de, eU am pe un rèzds ID
ir. ALEXANERI, Teatru, I, p. 252.

.2622 Vierme sé gäsesce si 'n mormint de péträ.

IORD. GOLESCU, M83.11, p. 14.
Adice necaz 0 la cel ma' tare (GoLEEcu).
*
2623 Arunca terrhi sa-acati uheli. 4)
D. A. MILESCU, Ochrida, Mace-
donia.
DA pulin ca sa capete mal mult.

2624 Verffiul agel illicit' pescul mare-acatä.2)

ANDREIÙ AL BAGANU, Cart. Ale g.,
pag. 99.
Acelq in teles ca la numélul 2623.
B taut perdre un verron pour pescher un saulmon
Recueil de GEUTHER.
4it
2625 A avé un verme la inimä.
Ce verme te réde la mima.
P. IsmEscu, Leg. 393; Sluive,
pag. 54.
VeOT Tema.
AdicA o grija, o superare, o remuscare.
Ein Jeder hat seinen Wurm.3)
Prov. Germ.

Aruncii vlerml ea prinda tipari.

Vlermele mic prinde pescele mare.
1) Fie-care are vlermele seia

dacoromanica.ro
692 PROVERBELE ROMANILOR

*
2626 A avd vermi neadormiti.
BARONZI, pag. 47 & 70.
A nu 'ql aflà locul, a fi neastimpèrat.

VfESPE
Ve41 Albin&
2627 Viespea dupä ce mere nu face, apoi si impunge.
loaD. Gor.Escu, Mss. II, p. 14.

Viespea miere dupl ce nu face,

Sare §i, te 'mpunge cu ace.
A.Parav,II,p.112.---HINTEscr,200.
Sa Oice pentru eel ce dupa ce niel un fotos aduc apoI st vatama
(GrOLESCII).

*
2628 A fi ca o viespe.
I. BkNESCO, prof. J. Roman.
Adieli rautaci6sa
nStapana acestel slujnice era vespea c,are a inalbit pe dracu.4
Cony. Liter. X, 113.

2629 A intepi ca vespea.

I. GRUNGX, Amint. p. 136.
A Intel:a cu vorba, a fi rad de gura.

VINE
Vetll Okla.

VITA Vedi Bells; Cal, Ocktu,.

0m, Stapdn.
2630 Vitelor cart tree& nu li se légi gura.
HiNTEscu, pag. 203.
Ve o Bou, Dobitoc.
Acel care muncesce, sluga sail' lucritor, trebue sa se foloséseil
si dinsul de radele munefi sale.
*
2631 Numai cu vitele se scéte säricia din casa.
P. Ispirmscu, Lag., p. 205.I. BL-
NESCU, prof. J. Roman.
Arata folésele pe care le trage Romanul de la vitelo sale.
Ves11 Basmele luI Ispirescu, pag, 1::)5.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 693

1632 *Vitä Incaltatä.

Da E. B. MAWR, p. 46. GR. Jr-
PESCU, Opincar, 63.

Lead 'rnbcieratd ,
Vitd incelltatd.
A. Pkm, I, p. 102.Hu4çsscu, 91.
Ve41 Vac&
A dick cm prost.

VITEL Veal Boù, Cofar, Lapte,

* Lup, Vac&
1633 A intrat vitel i a esit de nu lump c6rnele pe usi.
Em. POPESCII, inv. a Cioccinesci-
Mcirgineni, J. hiomila.
Ve41 Boù.
Se slice despre cel care, fiind la sc614 sail la meserie, n'a Inv6lat
nimic.

2634 Eu o mán dupä

Ea 'mi aduce clopotei.
S. FL. MARIAN,.Necntii, p. 9.
Ve4T Surd.
Se slice despre eel prostt precum i acelor call nu urmézk dupk
,cum le poruncim.

2635 A trdi ca vitelul la oras.

Nevowa if face set trdiéscd ca vitelul la ora.
A. PANN, Edit. 4889, p. 58;111, 82.
HINTescu, 423.

Ca viteR la orco petrece.

GOLESCII, Mss. U, Asem.,
pag. 120.
Adick (*Corte r6ii.

-2636 Vitelul dupä baligi se cun6sce ce ném o sa

A. PETRESCIT, Curtea-de-Argef J.
Alves.
Vitelul dupa baligd se curuisce ce boil o scl, faca.
A. PANN, Edit. 1889, pag. 25; I,
85. Hunescu, 203.
Omul se vede, de mic copil, ce o sè fie mail tArslift ; se dice mal
.cu skink Cu un inteles deravorabil i despre ceY prostY.

dacoromanica.ro
694 PROVERBELE nOMINILon

2987 Vat de vitelul care impunge vaca. 1)

A. PANN, II, p. 55.

Vai de vitelul care 1m punge pe mumei-sa.

IIINTEscu, p. 203.
VaI de cel care lovesce pe pArintil saù pe mal maril lui.

2638 Vitel tinér si pesce

lonn. GOLESCIT, M. p. 20.
veig Carne.
Aratä carnea cea mal bunk i spre gluma fata link% si mulere-
bètrana (GOLESCU).

2639 Vitelul nici nu l'a taiat i musterii (musteritl) pen-

tru inele au (a) venit.
A. PAWN, II, p. 68.Harizscu, 203.
Se dice de cel noroco0 in afacerI, si in deobste de negustorI.

2640 A rfimâné ca vitelul la porta nouä.

A rage ca vitelul la p6rta nowt.
A. PETRESCU, Curtea-de-Argei
Arm.
Se sparie ca vitelul la pérta noua.
LAIIRIAN 1/4, MAXIM, I, p. 1221.

Ca vitelul la pcírta noua.

M. CANIAN, J. lari.
Ve41 Bou, Vaca.
Adica uImit, zapacit, ca Gel care nu mat scie unde se afla.
Ar glotzt -n Kcilb a neu s Kalb. 2)
Prov. Germ. Mittelfranken.
*
2641 A fi ca lins de vitei.
I. CREANGX, PO% p. 284.
Se dice, in batate de joc, de ace! carI sunt prea gátif i.
ampopotat5 i netezit.1 pe cap de par e'o linsese viieiz.v I. CREANGX..
*
2642 A avè burtá de vita sarac.
K. A. anwinEscu-Ducon, inv. o..
&itsbenii, J. Dorohos.
Se dice despre cel ce sè satura anevoie.

') Pe mumfi-si. A. Pann.

s) Se Ma la acest lucru ca vitelul la Oda null&

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 695

AXextpu6vwv p.giltpeOcct xcatotv.

Prov. Eltn.
Gallorum incusare ventrent.
Prov. Lat.

viTic A.
2643 0 viticd cufuritd, murdäresce girécla intrégki)
V. FORESCU, Folticeni,J.Sudavii.
Veltóe, Vaca'.
Coruplia i necinstea unuYa se Intinde asupra tovar4i1or sei.

VRABÌE Vetp Cuiret, Flamdnd,

Lopte, Septgmtina.
2644 Vrabia tot pum.
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 24;
Asem. 127.

Vrabia e tot-deauna puiu.

A. PANN, III, p. 154.S. FL. MA-
RIAN, Ornit., I, p. 408.

vrabia puf/14 !
BARONZI, p. 55.

Vrabia pulu, i ea mére de bètretná.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 173.
TESCU, 207. S. FL. IvIkRurt, Ornit.
I, p. 408.

Vrabta e tot-deauna puiu i nuíre de b'ét7cin.

A. PETRESCU, Curtea-de-Argeb J.

Vrabia e puiu,
(Dar) dracul scie de cdnd fi!
I. BANEsco, prof. J. Itoman.S.
FL. MARIAN, Ornit., I, p. 406 ez 408.

Vrabia e tot puiu dar nuntai dracul o scie de

I. CREANOX, Pos., p. 148.

3) Guédd CiréclA.

dacoromanica.ro
696 PROVERBELE ROMANILOR

Very Pasere.
Adice cei meruatI se arata puriirea tineri (GoLEscu).
Se dice in genere despre ceI cari se aratä a fi maI tineri de at
sunt in adyver.
A. Pann dice:
Om betrdn i ca minte de copil,
Vrabia e tot-deauna puiu.
&And proverbul Uil inteies deosebit care tintesce mintea lar nu
trupul omulul, ca i Francesul &ad dice:
L'enfant de cent ans
Qui a perdu son temps.
Bounia, Prov. XVIe &Ada.
Intelesul intrebuintat de Anton Pann nu se me da aste-sli a-
cestuT proverb.
LEGENDA

De mult, de mult, cine scie &and va fi fost ti aceea, a rdsarit in mijlocul

unel padurI un stejerel, carele incepit a cresce pe 'ncetiporul si a prtvt cu
dragoste la cm-I-alp stejert de Oa mana, carif se af1a6 In jurul sdu.
EtA InsA cA, nu mult dupa ce a resarit stejdrelul acesta, vine o Vrabie pi se
pune pe dinsul, macar cA avea unde se pune i 'n aIt loe, e tel pAdurea era des-
tul de mare.
Stejerul, vddend east.' obraLitHe din par tea VrabieI, se mania foc pe dinsa
pi-I ice:
Mg, Vrabie! nu vedl tu do eu abla acuma de veo cate-va dile am resArit,
nu vedl cat sunt de tinér pi de slab, n'al avut tu nicAirl In alt loe mide te pune,
numai de cat pe mine? Nu e destula p idure In prejurul meh ; Ian du-te de
aicea i pune-te pe alt copac u, cad W511 pldurea e destul de mare pi de larga
al unde pedd cat ItI v place !
Vrabla, simOndu-se &hie atinsi prin euvintele acestea ale stejerulul, res-
punse dicend :
EL'i ca md duc, cum did tu, dar' voTu vent la tine cand veI fi pe patul
mot tia i atunce v i trebm sa-ml de san a p it u tote cuvintele tale de asta-d1-
Bine! bine ! respunse st jerul, du-te pi mal de ,,,raba sA nu vil, de cat nu-
mal atuncl, cand votu fi eu pe patul mortit, precum al 0.3
Vrabia a eburat pi s'a dus. Dar' mult a trebuit ea sti aptepte pana la m6rtea
stejeruhn, cad fe-care stejer trA see noud sute de anl, ti anwne trel sute de
anl cresce ne 'ntrerut I, Wei sute de aril sta loculul pi se odihnesce, Uri de la
sése sute de am Inainte, prin treT sute incepe a da InapoI, a-I putredi mima de
la radAcina, a se gaurt prin nuntru, a se usen apa ca, &and ajunge de now!:
sute de anl se risipesce cu totul.
Vrablea n6strA a trebuit sii aptepte !Ant ce stejerul, pe care s'a pus ea,
and acesta a fost tIndr, a ajuns de mud stile de anl.
Cand a ajuns acuma stejerul de noud sute de anl s'a dus VrabIa la dinsul
i-a dis :
Ti-aducI aminte cand eral tindr pi tn'ain fost pus pe tine cum m'aI bat-
jocorit de géba, de gebutA ? Tu at cugetat Muriel ca, dacA te vel face mare,
vet tilt cat lumea pi ca tine nu va mal fi altull Dar' &a ca acuma te al risipit
ea md scald In colbul tdul Tu, din mare ce al fast, te-al fAcut larapl eu tot
trAlese pi tot ape stint, cum am fost pi aluncea !

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 697

Asa a dis Vrablea i dupl ce s'a scaldat In cenusa stejarulul, sbura si se cam
duse In trèba-s1 de nade a venit.
De atuncl apol, de cand s'a Intimplat acésta, Vrabiile, daca niel ennenil, niel
mhtele si niel ulil nu le prind si le °neón', tniesc mal mult de cat on si care
alta pasere. traese Cu sutele de anY, de unde apoi ca vine lit:ala ce.t feorte res-
pAndita Vintre Romant :
Vrainct e putu
Dar' dracul scie de cdnd il I
IACOB POPOVId, Bucovina, Orni-
tologie.

)?ice ca Vrribille dintru inceput erau cu mult mal mar% de cum sunt aeuma.
De la restignirea Domnulul nostru Isus Christos Irisa inc6ce trupul lor s'a
facut cu mult mal mic.
Acésta a fost adicrt asa ca, pe cand se allá Domnul nostru Isus Christos res-
tignit pe cruce s't suferii cele mal mar i mat crAncene duren, o multime de
VrAbil venini la dinsul i sburand Imprejurul Itn, incepura a eiripi si a strigh:
Iiviu I liviul adica : e viu I e viu 1
Atuncl Isus, care se lupth cu m6rtea, flind ch. nu-1 lasdra srt meora in linisce
si pace, ci-1 nacajira spunAnd. ca e viu, a suspinat i le-a blèstemat qicènd ca
sä se nutrésca numal din farmaturile i gozurile ce le vor Ah pe drumun,
tot copilul sa le prinda cu latul. liara eand va trece unul san altul pe drum,
pe ande se vor Ah ele, sa le plesnéset ca biclul, i ele 'adata sa péra.
Bléstemul acesta a lul Isus aristas s'a implinit, can Vrabiile pe loe sè
cura ca mult mal mici i mal neputinciése, de cual au fost mal nainte, i pa-
risind apol pre Isus Christos sburara spre drumun ca sa-i1 catite nutretul.
de atuncl In címe apol au devenit ele jucaria copular si a ealètorilor, prindén-
du-le ceI d'intaiu cu latan ile i juchndu-se ca dinsele, iara isti din urma pies-
mindu-le cu sbicele i omorindu-le cu petricele. O. LCJA.N, Bucovina, Or-
nitologie.

_2645 Vrabia malam visèza

V. ALEX.ANDRI S. LASCAR ROSETTI,
Mss.AL. ODOBESCr, 111, pag. 6'!.-
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, p. 159.
BARONZI, p. 55.HINTEscu, p. 207.
BA.I11111 CONSTANTINESCU, Cart. Cit. II,
pag. 15. V. ALEXANDRI, Teatru,
235; II, 366.

Vrabta malcriu viséza i calicul congindure.

C. NEGRUZZI, I, p. 249.

Flanuindul codrii visézet qi vrabia

A. PANN, I, p. 129.--P. ISPIRESCU,
Rev, Ist. III, 382. S. FL. MARIAN,
Ornit., I, 412. HINT&scu, 60.
A. DE Cmec, Dict. Etym., II, 649.

Getina curaturd visézd qi vrabia meiu.

A. PANN, I, p. 135.HinEscu, 65.

dacoromanica.ro
698 PROVERBELE ROIIIANILOR

*A
Vrabia malaiu visézà si calicul praznic.
D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.

Vrabia makau viséet §i calicul praznicul.

Abecedar Bustrat, p. 27.
*L
Vrabia tot nialaiu viséza"
V. FORM; Folticent, J. Suciava.
Vedl Arid% Gdind, Pasire.
40 Fie-care doresce ceea ce nu are, ce4 place §i scie c5. if p6ter
fi de vre un folos.
20 Fie-care ceea ce-I este in gand despre aceea vorbesce.
Asinus stramenta mavult, quam aurum.1)
Prov. Let.
Wenn das Ferkel trdumt, so. ist 's von Trebern.2)
Prov. Germ.
roAGAHIA m(pilivk npoco cnwrc+.3)
Prov. Rutén.

2646 Vrabia cu mem se prinde

tot-deauna pum se vinde.
A. PANN, Edit., 1889, p. 173.
Vedi Anent.
Acelq inteles ca la numhul 2644.

2647 Vrabia 'n stuf.

ARBOR; J. Buzéu.
Vedi Prepeliyi.
Cuvint indatinai se slicpa celuf m I arba a caml se opresc
rAmiturI de mancare pe and sta la ma-.6.
sNOvA
Un boer mare a dat o masa la care a poftit o lumc intrag,l, intre care se aft.
pi un Arhiereu. Pe cand top mancaii si se veseleau o sluga credniciósa a gazdel
dice stäpAnului sdu: Vrabia 'n stuf I Bo rul it neteLesce buba, la audul a,-
cestor cuvinte, si fi dà Inainte Cu mancarea. eIspetil nepricepend vorba
intrebat cam ce lucru insemnaza aceste cuvinte, fai à inteles pentru dinpil.
Iubi0 prietini, rdspunse boerul, de ore-ce nimica nu p6te fi mal urit de cat
vederea filrämiturilor de pane sau de mancare, carI sd p6te intimpla sa cadA
prin barba in vremes me,ei, am poruncit acestel slugi ca sa se 'Ate neincetat
la mine cu mare bàgare de sémä, i indati ce-ml va vedea b trirt festeliti sl
md intimpine au vorba pre care ati si care v'a mirat. Inchipulam
cà aceste envicie vor trece n Wigate in séma ; vdd insa cA m'am !twist in as-
teptarile mele.

Migarul mal bine vre i pme, cleat our.

2) and purcelul visézs, este despro brand.
2) PuTul flâmând mein visézi.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 699-

Tot1 mesenil laudarti iscusinta boerulul, pi Arhiereul mal mult de cfit tot1.-
Intr'un WOW epind de la gazdä, i ducéndu-se a-casi, Sfintia sa, se duse la plim-
bit6re, i aducendu-pt aminte de cele intimplate la masa boerulul le povesti
slugel care se afla cu dinsa, porincindu'l ca de aciinainte, sä '1 spue : vrabia
'n stuf, and va zäri färämiturl de mäneare prin barba sa.
Putin dupä acésta &And i Ashiereul o magi mare, vede sluga oil stäpfinul
el vi-a murdärit barba cu mäncare, dar fiind cam preostä din fire pi neaducèn-
dull bine aminte ce cuvintele trebula si spue, Oise Arhiereulul in auOul tu-
tulor : vorha de la plimbät6re, in barba Sfintlel tale.

1648 Deed s'ar teme omu de vräbii, n'ar mai samani ma-
laiu méruntel.
G. MIIIIILESCU, ?etcltárea, I, p.219.

Cui e frica de vrdbil sa nu sernene mdlaift.

AL. DUMITRESCII, p. 418.
*
Cine se terne de vreibii nu sérnenci
I. BINEscu, prof. J. Roman.
*
Cine set terne de vrabii nu sérneat meift.
Da Z. J. e. Fedefti, J. Tutova.

Cine se terni de pdseri, nu samend midi&

Bertoldo. ap. GASTER. Lit. pop., p.-
211 ; Chrest., II, 121.
*
De frica vräbiflor nu samend
V. FORESCU, Folticeni, J. Suciava.
Vedi Bruma, Vie.
Cine se tot te teme nimica nu face, cad precum 4ice o altä 01-
cere: unde este mar fa trebue set fie i pagubei
11 9ie faut pas laisser de semer pour crainte des
pigeons.
Prov. Franc.
Chi teme i osei, no semena megio. 4)
Prov. Ven it.
Tgi ca temma its paslers, vegn mai a semnar
netscha. 2)
Prov. .Reto-Romanf.
Wer die Spatzen farchtet, wird nie Hirse sewn. 3)
Prov. Germ.

Cine se teme de pas6rT, nu s6m6ni meitt.

Cine se teme de pas6ri, nu vr6 sè. semene melt.
Cul II e (tic& de vrábil, nu e6m6nti meid.

dacoromanica.ro
700 pfloVERBELE ROMANU.OR

2649 De Uát qece vralii p6 gard mal bine una el'n mana.
IORD. GOLESCU, Mes., II, p. 117.

De ait o mie de vreibii pe gard mal bine una

In Mcin Cc.
A. PANA, Edit. 1889, p. 145; III,
117. S. FL. MAMAN, Ornit., I, pa-
gina 412.
*
Nu da vrabta din meina pentru cea de pe par.
De cdt o mie de vreibit p6 gard, mat bine una
In frigare.
P. ISP1RESCU, nt v. ist.,111,156.
HINTEscu, 207.
*
Mai bine o vrabie in maná,' de cdt o Tnie pe gard.
REINSBERO-DORIMISFELD, I, pag.
101. Dr IosErn HALLER , I, 347
N. 443.

Nict odata sei nu dat vrabia din mina pe ci6ra

din par.
S. MniXii.zscu, ezatórea, I, p.219.
*p
Nu det vrabia din mina pe cu5ra din par.
A. PETRESCU, Curtea-de-Argeb J.
Arge:c H. D. ENESCU, inv. c. Za-
mostea, J. Dorohos.
*P
Mat bine vrabta in /mina, de cdt ciéra'n par.
GA. IONESCU, inv. c. Mamornifa,
J. Dorohot.C. A. ZAMFIRESCU-DIA.-
coN, inv, c. Stubenit, J. Dorohos.

Ma?, bine o vrabie in rndna de cdt o cidra 'n par.

S. I. GROSSHAN, Diet Germ, p.153.
Adicä mal bine putin On mana de cat mult cu nadejde (Go-
LEscu).
Ceea ce are omul e mal scump de al multul ce vede aluna.
N. Gis. loNEscu.

Una avis in laqueo plus valet octo vagis. 1)

Prov. Lat.

1) 0 singurA pasere In latI mal mult face de eAt opt pAserl si bode

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIBIALE 701

Un moineau dans la m.ain vaut mieux qu'une grue

qui vole.
Prov. Franc.
L'è mej veghen Oil in man, che sés in ari.1)
Prov. Milan.
Mais val hum passaro na mCio, que dous que vdo
voando.2)
Prov. Portug.
Bettér a fowl in hand nor two (lying.3)
Prov. Scot.
Besser ein Vogel in der Hand
Als zehn itber Land. 4)
Prov. Gerrn.
*
2649 b A da vrabia din palma. .
M. CAN1AN, J. Iagi.
Adica ceea-ce lineal cu siguranli.
*
2650 Se sfadesc vräbille de la malaiul altora.
Da Z. J. c. Fedefli, J. Tutova.

Vrabiile se gdlcevesc
Pentru melul omenesc.
A. PANN, III, p. 23. EInnEscu,
207.S. FL. MARLuv, Ornit., I, 413.
Verjt Lup.
Tintesce pre aceI cart se cértA pentru un lucru strain.

2651 Vrabille cand s'adune

Pe garduri, si se Meciese,
Timpul sail vremea cea bulle
Ce se va strica vestesc.
A. PANN, Calendar 1848, p. 32.
VesIT Pasgre.
picala meteorologicti.

2652 Vrabille cand sbura

pece dam la o para.
IoRD. GOLESCU, Hm. II, p. 21.
Arata eftinatatea noistrii la lucrurI streine (GoLEscu).

2) E mal bine trel in mina, do cat 'liso In aer.

II) Mal mult valordzit o pasere In mana, de cid doné cae merg sburazid.
2) Mal b no o paaere in mina, de ettt doné carl sbdril.
4) Mal bine o pasire In mana, de cAt slece pe cimp.

dacoromanica.ro
102 PROVE:MIELE ROMINI1.011

-2653 3i lapte dé vrabie.

IORD. GOLESCII, Mes. II, p. 97.
Ve41 Boil, Cuc, Pasere.
Se çlice pentru cele ce ca anevoYe sè pot gäsi (GotEscu).

VITLPE
Vedt Gdeca, Lup.
2654 Vulpea bétranä nu sò sperie dé cursd.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 21.
AdicA viclénul nu sé sperie dé niel o impTedicare (GoLescu).

.2655 Vulpea rétrdna nu cade in curse.

Da E. B. MAWR, p.100.
Cel viclén Cu grett se prinde.
ripeov etillnrrA eV clVolcetcci win. 4)
Prov. Elin.
Annosa vulpes haud ffacile) capitur laqueo. 2)
Prov. Lat.
Alter Fuchs kommit nicht in 's Garn. 3)
Prov. Ely*
Vurpi ch'è vecchia, nun 'ncappa a /u lazzu. 4)
Prov. Sard.

2656 Vulpea pèrul CIO schimba, lar näravul nim o data.

IORD. GOLBSCD, Mes. II, p. 20.

Vulpea schimbei Oral, nu nilravul.

'ADRIAN S., MAXIM, II, p. 1614.

Les ica lag peru, ma vizio maj. 5)

FR. MIKLOSICH, Rut». Unter., I 12.
Vedl Lup.
Se çlice pentru eel fatarnicT ,i viclenT ce vorba 4l o schimbi,
dar näravul niel de cum (Gomm).

1) Vulpea bitrini nu se prinde In cursi.

I) Idem.
3) Vulpea barked nu cads In cursi.
1 Vulpea care e Milne, nu Weeps (cade) in latt
) Vulpea tsi pierde (Iasi) Oral, dar niravul niel °data.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 703

Vulpes pilum mutat non. mentem. 1)

Prot). Lat.
Le renard change de pod niais non de naturel.
Prov. Franc.
CAdi precum dice poetul Persan: «De veY sddi In raid un pom
.dAnd Vane amare, de I vei udà Cu apa riului eternitata, de 'I vel
unge radacinile cu cea mai dulce miere, nu '§1 va schimbk firea
tot 'Jenne amare va rodi.«FERnonsr, Satira in contra lu Mah-
moud.

2657 Vulpea In pddure, §i pielea i-o tocmim in tirg.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 20.

Vulpea (e) in pa'clure, gi el ii vinde pielea in

tirg.
A. PANzst, Edit. 4889, p. 64; III,
pag. 78.

Vulpea in petdure gi pielea in pod.

Vulpea in padure gi el tocmesce pelea in tirg.
Husrpscu, pag. 209.

Vorba in tirg gi vulpea in pa' dure.

BARONZL p. 50. FliNTF.sco, 205.

Tocrnéla in tirg gi vulpea In peidure.

BARONZI, p. 70.

Tocmesce pielea gi vulpea e-n pcidure.

L G. VALENTINKANU, p. 32.
S6 dice pentru eel ce, paná a nu- island', se lauda de cele din
urmA (Gouscu).

2658 Nu abide pelea inainte de a prinde vulpea.

G. MUNTEANU, p. 151. KAROLY
iics, 81. IIINTEsco, 443.
*
Nu vinde pielea vulpei inainte de a o prinde.
I. DUMETREsCU, inv. c. Ganciova,
J. Dolj.

Vulpea 1sT schimbA pgrut nu nAravuL

dacoromanica.ro
704 PROVERBELE ROMINILOR

Nu vinde pielea vulpei din pei dure.

REINSBERG-DeRINGSFELD, I, pag.
119. Dr IOSEPH HALLER, I, 264.
1101 Lup, Urs.
Nu te laudà inainte de isbanda.
.S6 nu fad socotéla castigulul 'Ana nu id pus law pe ca-
pete.0 I. DUMITRESCU.

Soelg ikke Bo elgen för du har fanget (skudt) Reven.i)

Prov. Danes.
. .X
Sjaou refinn, adrenn pu selr skt.nmo.2)
Prov. Island.
2659 î vulpea cu guqä alba!
Gouscu, m89. II, p. 97.
Sé dice pentru ceI cu barbe albe, dar cu minte viclénii, adica
fatarnic si la Milli* (GmEscu).

2660 Gua vulpei alba dar Oda ei

Gouiscu, Mss. II, p. 22.
Mica fata fatarniculuT si a celtd viclén vesela, dar gandul lor
lnveninat (Gouscu).

2661 Vulpea unde n'ajunge dice pute.

IORD. HOLUM, Mas. II, p. 20.

Vulpea daca n'ajunge flice cei pute.

C. NEGRDZZI, I, p. 250.

Vulpea cdnd n'ajunge çltce cei nu bun.

A. PETRESCII, CUPtea-de-Argq, J.
Argef.

Vulpea ceind n'ajunge la Om flice cei sunt

spinzurate.
BIRONZI, p. 60. IliNTEscu, 209.

Vul pea ceind n'ajunge gdinele (lice cá sunt

spinzurate.
GARTER, Lit, pop., p. 215.
Vettl Mdfa, Pisica.
Sé dice pentru eel ce sé fac ca nu voTesc bre-ce, cand nu le 26t&-
dobandi (GmEscu).
A se vedé la nurnérul 2662 origina acestuT proverb.

Nu vinde pIelea mat 'nainte d'a avé vulpea.

Invinge vulpea, tnainte de a vinde plelea.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 705

2662 Vulpea cänd n'ajunge la struguri dice ca sunt acri.

Dr GASTER, Lit. pop., p. 215

Vulpea cara nu li agiundze auële dzice cet nu

s'còpte.1)
N. Sr., Nijopole, Macedonia.
Vddl Fide&
Acela inteles ca la numerul 2661.
Origina acestuI proverb se gäsesce in Gabrias, fab. 8, si In Phe-
dru, Cartea IV, fab. II.
VULPES ET UVA
Fame coacta Vulpes alta in vinea
Uvam adpetebat, summis saliens viribus
Quam tangere ut non potuit, discedens, ait:
Nondum mature est, nolo acerbam sumere.
Qui facere quae non possiint, verbis elevant,
Adscribere hoc debebunt exemplum sibi.
Dim. Tichindeal a desvoltat aceea§ fabulä In urmatorul mod :
VULPEA STittiGURIX
Vulpea védénd 1ntru o vité. inaltA multi strugurl, cercat i ad ispitit In
tot chipul cum ar pute,a ca sé '1 ajungA. load déca ad védut cA nu peote
1ntr'un chip sé 'Iajung§, atuncea s'aé dus dicénd, ci sunt aerl si nu sunt bunt
de mOneare, cA-ml strepezesc ditytil de dinsil.
Cel ce nu pot ce-va sA capete, el sé se faca cA nu vréu acel lucru al avé, ea
sé nu '1 OicA cine-va : cA n'al putut cApAti. Fab. XXIV, p. 65.
Il est comme le renard, il trouve les raisins trop verts.
Prov. Franc.
La volpe dice che l'uva è agresta. 2)
Prov. Ital.
Die trauben sind sauer, sagte der Fuchs. l)
Prov. Germ.

2663 Uncle vulpea nu ajunge, dice cä ajunge.

IORD. GOLESCU, 3188. 11, p.13.
Se dice pentru ceI ce se lépedä de cele ce nu pot dobindì (Go-
LEscu).

2664 Lesica nu marâncä cerisnje.4)

FR. MIKLOSICTI, Rum.Unter.,I, 12.
Acela§ inteles cA la numerul 2662.

Vulpea daca nu ajunge la struguri dice ell nu's copti.

Vulpea dice co strugurit aunt acri.
Struguril sunt acri, dice vulpea.
Vulpea 11211 manânca cireet
45

dacoromanica.ro
706 PRO VERBELE ROMANILOR

La volpe no vol sariese.

Prov. Vend.

2665 Lesica se igre cu lupu. 2)

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,I,12.
Cel viol& 10 bate joc de eel puternic.

2666 Vulpea nu se sperie de al de sé lauda séra, ci de Al

de mama diminélä. 3)
A. PAM, III, p. 5.1.linnescut 209
Sä nu ne speriem de vorbele ci de faptele 6menilor. La Fon-
taine, a desvoltat aceeq idee in fabula: L'alouette et ses petits
avec le metre d'un champ.

2667 Vulpea IA spate sé 'ntinde.

JORO. GOLESCU, MSS II, p. 20.
Sé dice pentru eel &tunic! ì vicleul and sé fac cä sunt bol-
nevi, ca sä !male ea vulpea and se puue pe spate, vrend sä arate
cä este m6rtii (Gomm).

2668 Vulpe, de ce-11 sunt ochii rosh ?

Unde Iné mt tot la seire.
Dar céda de ce svicnesce
Ca ea, colea, Inteo curs&
Abia scapaiii ne smulsa.
A. Pu, II, p. 27.
Pre ce semnele Il védese.

2669 Vulpea päzitor gainilor.

IORD. GOLESCII, Mss., H, p. 20.
Adicá cel curnplit ocrotitor celor blAntp (GoLescu).

2670 Vulpea putere ca leul nu are, dar cu vicleniile ez In-

trece puterea leului.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 20.
Adica cel viclén intrece l pé cel ma! voInic (Gouscu).

2671 Vulpea cat e de viclénä i de multe on cade In cursa

Cu Vita picuírele el.
A. PANN, Edit. 1889, p. 23; I, 78.
HniTescu, 209.

1) Vulpea nu vrea cirest

I) Vulpea se j6cä Cu lupul.
3) A. Pann dice ream/non in loo de mdneca, cea ce pare a ti o greséla de tipar

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 707

Vulpea e viclénä, mai multe /Ad de dinsa se

vind in tirg.
Tic IDEAL, p. 234.

Vulpea e& este de secreta cadi tu stapita.4)

D. A. MILESCII, Gope#,Macedonia.

Cat este firétei vulpea, multe ori masi cade 'n

prima .
ANDREYIT Al, &GAY]; Cart. Ale g.,
pag. 99.
§i cel mal vielén se prinde.
Semel in laqueum vulpes. 3)
Prov. Lat.
Il n'y a si fln renard
Qui ne trouve plus flnard.
GABRIEL NIEURIER, XVIe Sidrle.

La peau du renard finit toujours par arriver et la

boutique da pelletier.
Prov. Franc.
Se ciapa anca' le volp.4)
Prov. Long).
Allelistigen Fiichse kommen endlichbeim Kiirschner
in der Beize zusammen.5)
Prov. Germ.
Man feingt auch wohl den gescheiten Fuchs.6)
Prov. Germ.

2672 Vulpea and sé prinde, sé prinde de céte patru picere.

romo. GOLESCU, Mss. II, p. 20.
Adieä cel vicien, eind se îna1, red se 114a1ä (Gouscu).

2673 Vulpea dupä mórte dé cojocari are parte.

IORD. GOLESCII, Mss. 11, p. 21.
Adid eel vielén, dad nu nemeresee, de catre ed1 mal prost1 se
batjocoresce (GoLEscu).

Vulpea cat e de eir6t5. cada in cursA.

CAt este (de) eiréte. vulpea, (de) multe (ni tot cada in cursi.
(Se prinde) °data (si) vulpea in 1st!.
2) Se prinde Inca (0) vulpea.
2) Uta vulpele irete ajung la urrnii impreunit la cada cu dubeld a cojocarului.
-2) Se prinda o vulpea cea in§ ti.

dacoromanica.ro
708 PROVERBELE ROMANILOR

2674 Unde puterea nu asoultä, vulpea ajutä.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 13.
Veyll Lea, Lup.
Adice ceea ce cu ella nu putem sAvir§1, cu vicle§ugul lesne do-
bAndim (Gouscu).

2675 Ca vulpea care sl-a ros ceda.

I. BXNESCU, prof. J. Roman.

A§a e la modei ca set umbli feird c6da.

A. PANN, II, p. 27.
Se dice despre aceI cari avend un cusur cauta a '1 trece drept o
c,alitate.
VULPELE
O vulpe prins u vida intru o curs5, apol, ca st 'al isbAvéscii cea-l-altA
plele, p'au ros ceda cu dintil, pi ad scipat. Dupi aceea Nrénd sl-pl ascundA
rupinea el, ad chlemat pi pre alte vulpl din vecidtate, pre carl apol aü inceput
a le sfAtui ea vi ele sA tale cédele, qicénd: cA Cu mult e mal formos mal,
upar vulpel färi cédi de cat cu cédA. Ind una mal bAtrAnA pi mal iscusitA Sind
dintise pereepénd viclepugul el, '1-ad rdspuns Bine! bine, dicll sA
ne Vilera codile; insi pAni eral pi tu eu c6dA nu ne sfAtuTal spre acésta, lad
acum dad al rAmas tu fArA c6dA, al vré ea sA tilem y nol ale neostre. Apa, vedl.
minte; ea o vulpe pre multe sl amigésci ; pful I rupine sA '11 fle, scr6fA pi
TICHINDEAL, fab. XXII.

2676 A remas vulpea fare cede.

L BINEscu, prof. J. Roman.
cel vicien de ru§ine.
*11
2677 A intrat vulpea In sac.
lona GOLESCU, Mes. TI, p. 1.P..
IsPinEscu, Rev, Id., II, 229. HIN..
TESCU, 209. Preot C. BUNGETIA.NII,
c. Cosovit J. Mehedin12. Conv, Li-
ter., XVIII, p. 194.

S'a infurzdat vulpea in sac.

LAURIAN & MAMA!, II, p. 1027.

A infra ca vulpea in sac.

M. CARIAN, J. kifi.
Vedl 1140, Raja.
10 Se slice pentru ce! vicien! ce singurl se prind (Gouscu).
20 Se dice cAnd cine-va e surprins Inteo d'acere de unde nu.
mal polote scapA. C. BUNGETTANU.
S'a speriat, a remas prost.
oVeslend cá cArula avei numerul 13 atund mi-a intrat vulpea
In &te., P. IsPIRESCU, Unch. Sfeit.

dacoromanica.ro
 DEMME ANIMALE 709

2678 Ca vulpea In pustie petrece.

IORD. GOLESCII, bias. II, Asem.,
pag. 120.
AdicA rAii.

.6.
2679 Gaud 01 veded
Vulpea cu papucl
Umbldnd dupä puici.
G. DEM. TEODORESCII, Poes. Pop.,
pag. 333.
Adicd nicI odatA.

2680 Mude ca o vulpe.

B. P. III§Dt6, Etym. Map., p. 2112.

Are vg§1 de lup §i aufl de vulpe.

A. PANE, III, p. 22.---HINTEscu, 199.
Aude fettle bine.
.6
2681 A di vulpea.
1. TEODORESCII, ezeit6rea, III, p. 16.
A OW o vadrä orl doud de vin la flAca.'iT ce II-aii jucat nevésta
at a fost MA, mal ales când itI el nevéstA din alt sat. Se aude
prin judetul Sudava.

2682 *A-A prim vulpea la rana.

Da Ec. Z., Bérlad, J. Tutova.
Se dice despre ace carI se sclifosesc, cad fac marazurI.
*
2683 A fi lmbricat Cu piele de vulpe.
DIM. PCHINDEAL, p. 10.
A umbld cu viclesugurl.
*p
2684 Vulpe cu cercei.
Se ogee despre o femeIe prefAcutA 0 viclénA.
*A
2685 Vulpe bétrini.
Preot C. BuNGET/Artu, inv. c. Co-.
sovir, J. Mehedinti.
Adicd prefAcut 0 vicién.

2686 A avé ochisorl de vulpe.

A. PANE, II, 128.HINTEscu, 139.
Adicd parale de aur, galbenI; a fi bogat.

dacoromanica.ro
710 PRO VERBELE ROADINILOR

2686 b A avé ochI de vulpe.

M. CARIAN, J. Ia#.
A avé o cautaturA viclénl.

VULTUR
Ve;11 GOndac, Pitulice.
2687 Unde e stirvul acolo sl vulturii.
IORD. GOLESCI3, Mes. II, p. 13.
Velll COM.
Adid unde e óre-ce de mancare, acolo i lacomii (GoLescu).
Se slice i despre mostenitorit ceI lacoml carl se grAbesc la ch
mo§tenire.
Latinul slicea: Si vultur es cadaver expecta.
Ori unde va fi stirvul, acolo se vor aduna vulturii.MATEI,
XXIV, pag. 28.
LEGEN:DAE
r -Se Vice cA pe timpul fametel celel marl, acuma cand va fi fost fametea
aceea, numal unul DumneVeu pene si scie, destul Rata el pe timpul acela erk
o femee, care avea trel pruncl: dol baell i o copila.
Eta ca 'nts'o i, framIntand femeea aceea pana pi voind, dupa ce a friman-
taro si o bage In cuptor ca si o caca, baetil el, coraindu-le matele de fama,
pi ne mal putand ribda pana ce se va cace prima, luara aluatul crud cima era
de pe lopata, en care yoia malea lor si-1 bage in cuptor, i Incepura a-1 mfinci
c'un gust apa de mare ea pi cand ar fi fost scie ce fel de bucate tome pi alese..
Malea lor, véléndiacésta, se mania foc pe rlIngil pi Incepia a-I blastima cu
amar pi a Vice
Blas-tamal-1 si fig de DumneVefi pi de mine! In pasee si vi prefacell
pe munid' ce! mal Inalt1 pi mal marl si pedetl, pi pane in viéta vastri veda
si nu o putetl minci, cum nu putul efi asta-al din pricina vasta si mananc.
AuVind cel dol fratl acest blastim ne-apteptat pi amar, Incepuri a planga de-
se cutremurafi camepile pe dinpil, nu alta-ce-va. Apol luandu-pl rimas bun de
la malea lor ad pi epit din casa afara pi cum ad epit fucha s'ab prefacut In doui
pasen l marl pi ad sburat lo lumea larga, In cotro dus ochil.
Pe cand s'a Intlimplat acésta, sora lor nu era a casa. Prin urmare el de la
diosa nu p1-ad putut lua remas bun.
Venind mal dupi aceea sora lor a-casi pi neepindu-I fratil ea tot-deauna spre
IntImpinare, Intrebi pre maica sa :
Unde sunt frAtioril mel de ce nu vin el ca si mancim cu totil la o
masa'?..
Mi-sa, nevoind a-I spune adevirul, cum s'a intimplat, i-a qis ci fratil sil
s'at dus In lume ca si se hrinésci singurl cum vor puti cid ea, Inteun timpt
upa de greii, nu este In stare si-I sustie pre top.
Copila, aulina acésta, a Inceput a plange amar dupa &ata sil, pi cjise mate&
sale
Daca e apa, apol mi due pi eb In lume ca si aflu pre fratil mel pi si =a-
llanase pi eb cu dinvil I Si cum Vise lua rimas bun de la malea sa pi,.
fira a mal asculla cuvintele acesteea prin carl voie s'o (*rasca, se porta pi ea.

I) De estl vultur astépti surv.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMAL& 711

In lume, i mergé.'nd apa, acuma eat va fi mers numal ea a putut se scie, tot
intreband i ceutand pre fratil set, ajunse pane la marginile lumel, unde sórele
nu-VI mal We da radele sale pi diva inceti de a mal aye lurniné. Alce ajunse,
vedénd ce nu mal are nemica de mancare, idol nu scie ta cotro se apuce i ce
se faca, a prim a-0 blastema : la ce mal träesee ea pe lume 71... Si pe
cfind eri mat scirbite pi mal amerite, Po cand se blestema mal tare, &Act nu
scii In cotro se apuce, été ce de o date zäresce inaintea sa o pedure férte mare,
impfinata Cu fel de fel de copad, poml roditorl, terbur i florl mirositóre.
Vein' Writ In pedurea acéste, ylise copila zerind'o. Cum mi-a ajutat Dum-
neded se ajung pane aid, tot api mi-a ajuti el ca se strebat pi pedurea acésta...
bun e Dumnedefi
Cum vise. asa i fed'. Se porni prin peflurea aceea í mergend i strebeténd
cu mare grea i eu multe ostenéle pedurea aceea, étä ce de-adaté i se 'nfeto-
péze un palat fórte mare pi frumps.
Palatal acela era jur Imprejur inconjurat cu zid tare de pétre in mijlocul
cart& se afla o upe fórte mare de fer cu Ose Incuetorl. Imprejurul palatulul
se alai.' fel de fel de pasen l cantetóre, pre cart de-a dragu se le fi uscultat,
tare la pórta cea mare de fer pedeaii dove diheniI repitóre pi nu Msg.] pre
nimene ca se intre In leuntru.
Voind copila cu ort-ce pret sé intre In palatul aeesta aptepte pane ce ador-
mira cele doue dihanil pi-apol se sui pe Ora i intre In leuntru.
Dar n'a apucat ea bine a infra In leuntrul palatulul, i CO ea* a venit la dinsa
o vulpe pi a Intrebat'o :
Ce vint te-a MIA, copal, sé vil din ceea-l-altA lume aid le nol, uncle
niel un om pemintén n'a putut strebate pane acuma ?
Copila respundéndu-1, i-a spus tóte din fir In per curn s'a Intimplat ; ce
adiee ce 41 cauta pre fratil sèl fugitl de-a case pi nu-1, póte nicäiri afla, de pi
i-a ceutat In tóte pertile, unde numal a cugetat ce va Fite da de dinpil.
Vulpea 11 Oise lareet :
Bine fact se eautt pre fratil WI, dar red al fecut ce al mat aicr, penfru
ce eum va vent Dom:nil med a-case are se te 'ngbite 1
Audind copia cuvintele acestea se Inspelmante pi incepii f6rte tare a plenge
pi a se veieri. Dar' pe vend plángea ea mal tare, eta ce infra stepana palatulul
In leuntru pi vedend'o o 1ntrebe de ce plange ? Copia, picandu-1 la picióre, 11
apuse tóte istoria el, i 'n urme o ruge sé n'o lese ea s'o menance domnul pa-
latuld cand va veni a-case.
Sc614-te 1 dise stäpana palatulul, ce nu te-oifi Hsi se te manduco 1 i di-
and acestea lue pre copile de mane, o duse cu sine in alt despertimént pi acolo
o aseunse ca sa n'o afle berbatul sed cand ve veni a case.
La o en1 0 OW pi mat tardia dupe acésta été ce veni i stepfinul palatulul.
Acela era un Leu fórte mare pi Infioretor care, &and venià a-case, tot palatul
se eutremuri. Decl sosind el acurn se puse la mase, i venind dupe acésta
dóinna hit se puse pi ea la mase pi, Incepure a ospeta impreuni.
Nu mult dupa acésta, ce-I vine cielmnel In gindl... Se sc615 de-odati de la
niase pi dice berbatulut sèü, adice Leulul :
Mult bine mi-al fficut tu pane actinia, fe-ml i acuma unul
Se pi:de 1 de ce nu 1 respunse Leul.
S'a retecit de pe ceea-l-alte lurne un cm pi a a,juns pane la not, déru-
lesce-1 viéta 1
Nu me opun ; lt voiu derui-o ; dare trebue mal Intâiñ se '1 intrebem cum
tu ce chip a ajuns el pane
Dómna, bucuria el, se duce de grabe i aduce pre copila ascunse pi o arate
Lenin!.
Leul cum o vede o Intréba :
Cum 'in ce chip at retecit tu pane alce? Copila i-a spus i lul, ea pi
DI:1mnd sale, Vote din fir In per : cum s'a pornit de acasä, cum a amblat prin
lume ceutand pre fratil set pi cum a sosit i a intrat In palat.

dacoromanica.ro
711 PROVERBELE ROMANILOR

kuOind Leul tótä pricina, din care a parish copila pre malee sa vi-a apacat
lumea in cap, i s'a ficut mili de dinsa vi a Ois ;
Trebue si chem pre toll supuoil mel la un loe pl si-lintreb : de n'ai tre-
cut pe aicl cel dol frati al tél vi de nu-1 ad mincat el cura-va
Apol chemind el pre tot' supuvil sil la un loe i-a Intrebat : oil de n'ai vd-
Out el dol frail trecend pe acolo, pi de nu i-ad mincat el, dad i-ad véOut ?
Supuvil réspunseri ci vidut mincat pre nimenl.
Dupi acésta intri Leul In casi vi spuse copilot, ci supuvil lut n'al mincat
pre fratil el, dect péte si mérgi mal departe pi si-1 caute ci-1 va allá.
Copila, bucur6s1 ca a scipat cu obrazul curet, 1-v1 lui Ames bun de la lea
vi de la sotia acestuia, li multumi pentru primire vi pentru bite cele bune,
se porni mal departe, vi mergind ea, pi mergénd intr'una cAt va fi mers, a
ajuns in alti pidure, in care a dat de-o casi mid, &Intl in pimint pi acope-
ritl cu pae, lari pe line, casi o griffin& f6rte frum6si, cu o multime de pi-
sérl, earl cantau ava de plicut pi frumos el mal mare dragul lI era si le
ascultt.
Ajungénd ea la casa acésta pi intrind in liuntru dete de-o babi !Arid, ce
vede pe vatri pi lucrfi, vi cum o ziri 11 sise deanne ajutilx
Baba II multumi, pi se scull de la lucru, merse lingl dinsa intrebi:
Fitul meut cuna vil tu pe-aicea, cl pe-aice suflet de om pin& acuma n'a
putut veni ?
Copila incepit a plinge vi al spune ci ea cauti pre fratil sit, carI Rtil apucat
lumea in cap, vi de aceea a ajuns pinl la dinsa.
Fitul meu Oise baba, fratil tO1 cel perdull aunt blistemag de malee ta
ca si se prefacl in pasen, pi el cum ail pirisit case s'au preficut in nisce pa-
sett f6rte mart, ca, pentru mirimea lor oimenit 41 numesc Pajure. I)
Copila a rugat'o si-1 arete, data scie, uncle locuesc fratil el vi auca p6te
si-1 afle ?
Baba il ariti un dél f6rte mare, pe virful clrula se afla un palat, pi-1 Oise :
Ea acolo e palatal lor L. Dad voescI, mergI vi-I vet allà, numal cauti ca
si ascultt tot cell vor spune el L. ava vel pate ajunge scopul L. altmin-
trelea nu I
Délul, pe care i l'a ardtat baba copilel, era f6rte inalt pl plezip, cd nicl un
om nu era in stare si se urce pe dinsul, el era mal tot de pétrl, vi pe dinsul
nu putd cresce alt-ce-va, Lira numal lerbl, dar' pi acaea ca val de &ma, lar'
In prejurul ddlulul se glad felarite pascrl, ce cantau de se auOla cine scie
pia unde.
Copila care dona numal cleat se afte mal de grabi pre fratil luitadu-v1
remas bun de la babl, se porni tot intr'o fugi spre dél, vi se sui cu mare greu
pe &haul, pini ce ajunse la palatal de pe virful 14 care era flirts mare pi
neat din fer. i dupi ce se sui ea acolo, intri in palat, darl nu allá pre nimenl
In nuntru, ci vdlit numal o masi mare pe care se glad mal multe felurl de
bucate. Fiind ea f6rte flimindi, a gustat din fie-care fel cite o léci pi apol s'a
means sub pat, temAndu-se ca si nu des cine-va peste dinsa vi si nu-lfaci vre
unit* rid.
Eti ci nu mult dupi ce s'a ascuas copila, colea pe and seorele cruce arnés!,
vin cloud paserl fiírte marl, vi se pun la masi pi incep a mina.. UItindu-se
mal dupe aceea una dintre dinsele mal bine la bucate pi vdr,lind ci din fie-care
portle lipsesce cite ce-va Oise :
Asti-al trebue si fi fost cine-va cicI ulti-te colea, din fie-care por-
tia, lipsesce cite o lici.
Ceea-l-alti respunse
P6te tie numat ti se pare, ea nu yid si lipsésel ce-va
ava a trecut (lima aceea, uärä si mal haga in mini ci li-a lipsit din bu-

Pajurii=Vultur.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMALE 713

uate. Dar' vdqind cl a doua i lipsesce mal mult, lard a trela isi mal mult
dise una dintre ele
Trebue si autlim cine e prddatorul bucatelor neostre I Si cum Ilse se
dete a cilia in t6te pArtile prin palat, pang ce, in urma, dete de sora lor, cad
cele doud pasen l eral fratil copilet, 0 cum o vdlurl o cunoscurl 0 o intre-
bard : cum de vine ea aid ? bra copila incepe a punge, le istorisi tóti intim-
plarea el de cum s'a pornit de a-casi de la malea lor i [And ce a ajuns la
dinsil.
Fratil copilel, dupd ce o milliard cu luare aminte 1;liserl :
Daa tu vel puti rabda Ose anl de-a rindul ca si nu vorbescl eu nimenl niel
un euvintel, apol vet puté raffia bldstemul maker n6stre de pe capul noatru
ne vom preface 1ard0 in &nerd cum am fost, lard de nu vel puti rdbda, de
vet vorbi, apol suntem perdutl In vecl
Dui:a ce rostird el cuvintele acestea, i1 luard remas bun de la sora lar,
Intinserd aripele cele marl 0 sburánd se perdurd in largul lumel, läsand pre
sora lor lard0 singurd.
Copila sburand toeme atuncea, ciad cugeta ea cd nu se vor des-
Iipi niel odatd de diosa, incepia lardsi a plinge si a se tingui. Dar' cugetand
totu-sl a va sosi odatd un timp and se va put& bucura, d'impreund cu fratil
sir, 10 aid pe inlaid si tumid de plans.
Chid anl dupd olaltd n'a vorbit ea cu nime niel un cuvint. Dupd al cincelea
an insd, vdlind ci fratil sil nu se mal intorc inapol, niel nu-1 peote niedirl allay
iau se mal putii rdbda i incepia a vorbi. Dar' n'a vorbit ined bine cel
cuvint si éta cd fratit sdl yin la dinsa si-I dice:
Remdl sdnitesi, suri6r5 dragd Daci tu ne-a fi ascultat si n'al fi roslit
niel un euvInt pini dupl al siselea an, cum IT-am fost spus, nol ne am fi pre-
ficut lard0 in enneill cum am fost, asa insd de amnia suntem perdull In vea!
Mergl in lume 0 te hrdne.gee cum vel pute, lard pro nol nu ne mal cauta,
de amnia ne ne-I mal alla I
Si cum rostird el cuvintele acestea sburari lard0 In lume ì remasen l pand
Pajurl, dupd cum l-a bldstemat malca lar, i niel odatd de atuncl In
dice nu se nutrese cu pine ci numal cu carne de sdlbitAciunl, si and le pia
din dimfind ti cu copil pia la sése anl.
Acéstd-I legenda Pajurilor. lard ce s'a fdcut cu sora lor, dupl ce ad Ord-
sit'o fratil sdl, nime nu scie.G. FL. MARIAN.

2688 Vulturul dupi musce nici cum Alérgä.

IORD. GOLESCII. MS& II, p. 21.

Vulturul stet 'n loc, veglfiézei,

Dar el musce nu vinézä.
A. PA, II, pag. 34. Hung say
209.S.FL. MARIAN, Ornit., I, p.490
Adicti cci marl, cele miel niel cá le baga 'n sémi (Gouscu).
Inimile generóse dispretuesc faptele injosit6re. Omul fdrte in-
Nélat nu'o pierde vremea cu studiul chestiunilor neinsemnate.
'Aefo; oi Ove6et Taq ti.uíaç.
Prov. Elin.

1) vulturul nu prinde (nu vInézit) mueve.

dacoromanica.ro
714 PROVERBELE RONANILOR

Aquila non captat muscas.1)

Prov. Lat.
Adler fangen keine Fliegen. 2)
Prov. Germ.

2689 Vulturul, Gaud el tal penele, remene de batjocurd.

IORD. GOLESCII, Mse. II, 21.
Adica cel mare, dud 41 pierde pd cei in care s6 rAzima (Go--
LEscu).

2690 Vulturul de aripi smuls,

Numal pete sherd 'n sus.
A. PANN,II, p. 41.HirrrEscu, 209,
S. FL. MARIAN, Ornit., I, 190.
Adici omul fdri putere, tára bani, Ma slujbele sale nu me are
niel o putere, si precum Oice Dim. Cantemir : Inältarea inflatilor
Cu mintea, ca penele in aril:4, iarA sfirsitul lor ca pasirea smultil.
remâneu. Istoria Ieroglificii, p. 253.

2691 Pe vultur invell sä sbere?

IORD. GOLESCII, Mu. II, p. 57.
Sa dice and vrem sä Invalam pa cel mal Invatall de at noI, si
cand vrem sa dam povap. caul mg intelept de cat noi (GmEscu).

2692. A10 ochi are vulturul

8'a1ti ochi are fluturul.
A.PANN, II, p. 34.HDITEscu, 209..
FL. MARLIN, I, 190.
Arata marea deosebire intre stdpin si supus, intru omul de ném-
mare gi omul de rind.
'Anbv 14auxi xpivstç.3)
Prov. Min.
Aguilam izoctuae comparas. 4)
Prov. Lat,

2693 Are ochl de vultur.

Dr CRXINICEANII, Cony. Lit., xxir,.
pag. 930.

1) Vulturul nu prinde (nu vtnézr1) musee.

r) Idem.
4) AsemenI vulturul eu bufnitii.
4) Idem.

dacoromanica.ro
 DESPRE ANIMAL& 745-

Are cautettura vulturéseet.

S. FL. MARIAN, Ornit. I, p. 189.
*p
Vede ea vulturu.
L BANEsco, prof. J. Roma,.
Se 1;lice de un om a =uf cAutätur4 este sdlbatich, flor6sá, pre-
cum pi de acel care vede férte de departe.

ZAGNA.
Ve4I

ZIMBRE
2694 A face zimbre.
ALEXANDRI, Op. C. NEGRUZZI, p.
prefaKs. L Crtrakrini, Pov., 116.
V. Autxtowm, Teatr., I, p. 90.
A don i un luau fiírte mult, adese-ori ara a '1 pillé dobAndi.
aDe oi era boer Cu barbi, de vi tolerat In eepaeaoa privileghiaa, el facees
timbre privind en jale la jilturile ministeriale.v V. ALEXANDRI.
(Scid etl cum 21 tréba nevestelor celor tinere, cand nu 's blrbatil cu din-
tele fac zimbre pi trap a-casä, cuna trage calul la traista cu orzv C. CREANGL
S6 tiumesc .zimbre salí zimbii nisce hube cari se formézä In.
gura Ball In gâtul cailor pi ti impedicA de a mincl.

FINELE VOLUMULUI

dacoromanica.ro
 GLOSAR
ROMANO-FRANCES')
.A.
A, v. forme élidée pour adu, apporte,
642.
Abanos, s. m. ébene, 95.
Abur, s. m. vapeur, 88. II souffle, Arne
des animaux, 309. - Pl. aburti.
Ac, s. n. aiguillon, 309. 312. 313. -
Pl. ace.
A-casi, adv. i la maison, chez lui,
333. 570.
Aaitare, pr. ind. extraordinaire, ex-
cellent, 264.
Ace (a), v. forme étidée pour a aduce,
apporter, 173.
Acel, pron. dim. ce, cet, celui; pas-
sim. 11 Tot aceea, toujours la méme,
301. - Pl. acei; - Fém. acea.
A cela, pr. dém. ce, cet, celui-lfi
passim. ll Fém. aceea ;- Pl. aceia,
acelea.
Ad (d'), adv, depuis ce moment, do-
rénavent, 319.
Acolo, adv. la, par là, li-bas, y; passim.
Acoperit, part. et adj. reconvert (de
cendres) 134. 435. 293. Fém. aco-
peritd ;- Pl. acoperifi, acoperite.
Acru, adj. aigre, 705.-Féni. acrit-
Pl. acrti, acre.
Acum, adv. rnaintenant, 4 présent; II
de arum matute, dorénavant, 332.
Adapit (a), v. abreuver, arroser, 239.
Adesea, adv, souvent, fréquemment;
passim.
Adevér (in), adv. en verité, 368.
Adevérat, adj. vrai, véritable, 364..
- Fém. adevératcl; - Pl. adevé-
raft, adevgrate.
Adti, ve(fl astei-gli .
Adinc, adj. profond, 100. 113. 274.
304; la ma adinc, plus profon-
&silent, i l'endroit le plus profond,
300.- Fém. adincci ;-Pl. adinci,.
adtince.
Aduno, adv. profondément, 279.
Adineaura, adv. tantét, 225.
Aduce (a), v. amener, apporter, fake-
venir, 89. 107. 168. 173. 288. 291.
436. 440. 620. 629. 636. 637. 640.
642. 665. 693. II porter i, 297. II
produire, rapporter, donner, 307. 11
envoyer, donner, 263. II a aduce-
supérare, fécher, causer des en-
nuis, 561. II a-.i aduce aminte, se
souvenir, 517. ll a aduce tacrcluti,.
faire pleurer, 300. 409.
Adulmeci (a), v. flairer, suivre i la
piste, crudter, 434.
Adunit (a), v. rassembler, réunir,
grouper, 82. 83. 89. 146. 214. 229.
ll récolter, cueillir, 169. 203. 282
id 283.
A duné (a se), v. r. s'assembler, , se
rassembler, , se réunir, , 161. 201.
314. 364. 412. 413. 436. 565.
Mark adv. dehors, 147. 166. II (pe)

1) Ce glossaire ne donne que le semi particulier des diffarents mots qui se

trouvent dans les proverbes. Nous recommandons, aux lecteurs étrangers qui
désireraient étudier plus it fond notre collection de proverbee, le NOUVEAU DIC-
TIONNAIRE RoumAIN-FnANçAis de Mr Frédéric David et le DICTIONNAIRE ROU--
MAIN.-ALLEMAND de Mi'. H. Tiktitt.

dacoromanica.ro
 - 718 -
APE
din afarti, Pextérieur, 215. 554.
fi pe afarti, au dehors, 660.
_Aferim, int, bravo! parfait I 423.
AÍIà (a), V. trouver, 433. 591. U dé-
couvrir, connaltre, 348.
Afli (a se), vr. se trouver, 298. 399.
Afundi (a), v. enfoneer, plonger, 299.
Agoniséli, s. f. gain, profit, travail,
484. - Pl. agoniseli.
AguridA, s. f. verjus, raisin vert,
95. 96.
Ai, s. m. forme &id& pour ani, an-
Jades, 342.
Ala (d'), pr. am, pour cela, 677.
Ais I int, hue! huhau I (A droite I),
310. 403. Yell hais.
Alga! int. 485. Acelap bateles ea la
c. ais.
Ajun, s. m. la veille, 609.
Ajunge (a), V. arriver atteindre,151 .
185. 231. 255. 274. 320. 326. 550.
598. 647. 685. 704. 705. fi suffire.
86. 508. 705. II devenir, 319. 355.
356. 429. 516. fi parvenir it, en ar-
river, A, 320. H devenir, 400. II tom-
ber, 398.
_Mange (a se), v. r. s'atteindre, se
reneontrer, 153. 219. 220. II suf-
fire, 504.
Ajuns (de), adv. assel, suffisant, 612.
AjutA (a), v. aider, 708. II venir en
aide, servir, 554.
Alalta-iera, adv. avant-bier, 39.
Alalte-ori, adv. crantres fois, passim.
AlAturea, adv, à cété, passim.
Alb, adj. blanc, 93. 359. 417. 436.
482. 530. 704. fi heureux, fortuné,
27. - Fém. alba; pl. albs, albe.
Alba, s. f. aube, aurore, 1. II neige, 1.
IT juunent blanche, nom de jument,
310. 311. 312. 360.
Albi (a), v. devenir blane, blanehir,
542.
Albina, s. f. abeille, 184. 312. 313.
314. 640. 672. 677.
Alege (a), v. Trier, séparer, 89. 98.
224. 225. 321 II décider, urma
lege, c'est la fin, le résultat final
qui déeide 285.
Alege (a se), v. r. se séparer, 208.
224. fi a nu se alege, ne rien res-
ter de, 267. II se trouver 555. II se
séparer, aller séparément, 569.
Alergi (a), v. eourir 146. 243. 489.
492. 495. 713. II faire courir, fake
jouer, 349.
Alergat, s. n. course, 354.
dacoromanica.ro
ANT
Alinti (ase), v. r. faire des graces, 418.
Alt, adj. et pron. autre, autrui; pas-
sim.
Altol (a), v. greffer, 96. 277.
s. n. greffe 277. II a avd al-
toit2 de vino 'ncoa, avoir des at-
traits, 97.- Pl. alt6ie.
Altui (a), v, [Mold.] greffer, 97.277.
Alun, s. in. noisetier, 97.-Pl. aiuni.
Alunä, s. f. noisette, 70. 97.-Pl. a-
lune.
Aluneci (a), v. glisser, 129. 301.
Alunecos, adj. glissant, 53. - Férn.
alunec6scl ; pl. aluneco0, o2u-
nec6se.
Amagi, v. [Mold.] tromper, leurrer,
357.
Amagitor, adj. [ Mold.] trompeur,
99.- Run. amagit6re ; pl. ands"-
gitori, amd git6re.
Amar, adj. amer, 296. Féna. amará;
pl. amari, amare.
Amar, s. n. ma1,641. II adv. cu amar,
amérement, 404.-Pl. amaruri.
imbla (a), v. [Mold.] marcher, 170.
aller, 667. II tenter, essayer d'ob-
tenir, 645. Veg a umbid.
Amblet, s. n, [Mold.] amble, 350.
Veçil umblet.
Amestecit (a se), v. r. se méler ii, 607.
Ametit, adj. étourdi, 592. II étourdi,
ivre, 408. - Férct. ametita; pl.
amefite.
Amiatpi-di, adv. midi, 76.
Amindoi, adj..et pron. tous les deux,
Pun et l'autre, passim. - Férn. a-
mindoug.
Aminte, loc. adv. a-§"i aduce ami nte,
se rappeler, se souvenir, 517.
Amuti (a), v. exciter, 369.
An, a. m. an, amide, 1. 2. 3. 4. 5.17.
18, 22. 25. 70. 458. 482. 517. II la
an, rannée prochaine,262.P1. am!.
Ana-Foca, s. m. Nona que les Rou-
mains donnent au premier jour du
mois de Juillet, dans le Banat et
en Transylvanie, 6.
A-ndaratele (d'), loc. adv.à reedons,
631. 632.
Anevole, adj. diffieile, pénible, 162.
210. 330. 428.
Anevote, adv, diffieilement, à grata
peine, 176. 249. 229. 249. 301.
330. 350. 427. 523. 659.
Aninit (a se), v. r. s'attacher, s'ae-
eroefier, 280.
Ante*, s. m. il y a deux ans, 607.
 - 719 -
APÀ
s. f. eau 6. 38. 58. 61. 97. 98.
99. 100. 101. 102. 103. 104. 105.
106. 107. 108..109. 110. 111. 122.
161. 179. 180. 184. 186. 187. 207.
209. 216. 253. 255. 258. 262. 279.
283. 300. 302. 322. 335. 367. 369.
381. 404. 418. 462. 470. 482. 533.
586. 588. 591. 592. 602. 608. 633.
663. II rivière, 212. Il a duce la
apa, mener boire, abreuver, 279.
389. - Pl. ape.
Aperó (a), V. défendre contra, 466.
Aperé (a se), v. r. se garantir, se dé..
fendre, 564.
Apol, adv, país, ensuite, aprés, pas-
sim. II mais encore, 692.
Aprinde (a), v. allumer, exciter, 176.
Aprinde (a se), V. r. s'allumer, 173.
176. 236. 280.
Aprins, adj. allum6, enflammé, 135.
174.- Fém. aprinsa; pl. aprinys,
aprinse.
_Aprópe, prép. près, aupres, 111. 156.
157.
Apropié (a se), v. r. se rapprocher,
151.1 s'approcher de, 173.11 s'ap-
procher, Ore proche, 460.
Aplicó (a), v. saisir, , attraper 178.
268. 342. 367. 428. 596. 608. 652.
salsir, happer, 528. se diricer,
s'ac eminer, 130. 131. Il commen-
cer, 474.
Aplicó (a se), v. r. se saisir, se pren-
dre fi, 434.
Apune (a), v. se coucher (en parlant
des astres , 77.
Apus, s. n. occident, couchant, ouest,
7. 65.
Aré (a), V. labourer, , travailler la
terre, 112. 229. 230.
Anima, s. n. cuivre, airain, 406. II ca-
ractére, a ss arità arama, montrer
ce qu el'on vaut,112.-Pl. arame.
Arat, s. n. labour, époque du labour,
113.
Araturi, s. f. labour, labourage, 113.
-Pl. araturs.
Arbore, s. in. ailvo 261. 637.-PI.
a .bort.
Arde (a), v. bruler, s'enflammer, 60.
77. 89. 113. 134. 146. 176. 179
180. 181. 184. 197. 293. 303. 461.
552. 578. 628. griller, r6tir, 663.
Arde (a se), v. r. se bruler, 4. 133.
Ardeiu, s. in. piment, 113. 490.-Pl.
ardes.
Arletor, adj. brillant, qui brille, 280.
dacoromanica.ro
Fém. arglét6re; pl. arptors,
argigtdre.
Ardid' (a), v. relever, 255. Q caer,
nommer, 600.
Ardicli (a se), v. r. se dresser, 479.
Areti (al, v. r. montrer, 112. 414.
434. 655.
Aretit (a se), v. r. se montrer, 80.
168. 177. 577.
Argint, s. n. argent, 114. 406. 539.
Argint-viu, s. n. vif-argent , mer-
care, 114.
Ariciu, s. su. hérisson, 314. 315. 316.
317. 348. - Pl. arics.
Arie, 8 f. aire, lieu oil l'on bat le
grain, 114. 393. -Pl. aris et
Aripa, s. f. aile, 318. 319. 331. 354.
461. 582. 714. - Pl. aripe.
Armasar, s. m. étalon, 3. 319. 320.
355. 400. 537. 539. 545. 641. 670.
671. - Pl. arniasarti.
Armón, s. in. Arménien, 345. - Pl.
Armens.
Arminden, s. in. premier Mai, 7.
Arsita, s. f. sorte de moustique, 321.
Pl. arytite.
Arunci, (a), v. jeter, lancer, 89. 134.
140. 145. B8.481. 190. 252.258.
26E. 269. 502. 609.1 rejeter, 347.
Animó (a se , e. r. se jeter, 180. 184,
286. 526. fi s'élancer, 629.
Aya, adv., ainsi, de mdme, 301. II c'est
ainsi que, 331.
Aschie, s. f. écharde, copean, 114.
415. 144. - PL aschh.
Asculti (a), v. écouter 364.402. 449.
500. 669.11 obéir 708.
As unde (a), v. cacher, 309. 369.548.
658.
Ascunde (a se), u. r. se cacher, 653.
658.
Ascuns, adj., caché, 180. 507. 647.
Fdm. ascunsa; pl. ascunyti, as-
cup.te.
Asentí (a), v. aiouiser, 166. 251.
Ascutit, adj., pointu, aigu, 344. Fém.
ascigita ; pl. aseuifs, ascunse.
Asemenare, s. f. ressemblance, 19. -
Pl. asetnAnars.
Asera, loa. adv., hier soir, 68.
Asin, s. nt. Ane 371. - Pl. astins.
-Asta-41, adv., aujourd'hui, 2. 7. 8.
9. 10. 11. 12. 13. 14. 38. 39. 68.
445. 551. 676.
Astepti (a), v. attendre, 107. 243.
436. 556. 557. 610. II s'attendre
(avoir), espérer, 439.
 - 720 -
AS
Astupi (a), V. fermer, boucher, 502. II
cacher, 78. n couvrir, 672.
Asupra (de), prép., au-dessus, 399.
AsvIrli (a). v. lancer, jeter, 252.
AO, s. f. fil, 24. 645.
Atinge (a), v. atteindre, toucher, 124.
Atinge (a se), v. r. toucher ii, 286.
Mimi (a), v. susprendre, accrocher,
378. 428. 433. 610.
AMA (a), V. attiser, allumer,176. 182.
AMA (a se), v. r. s'allumer 280.
Atunci, adv., alors, passim.
la
Ba, adv., non 518. 633.
Babb, s. f. vieille feinme,146. - Pl.
babe.
Baba-órba (d'a), colin-maillard, 530.
Baboiu, s m. poisson blanc, blan-
chaisse 5.
Bae, it. f. bain. 387. - Pl. bal.
Baer, 8. n cordon amulette 332. 353.
- PL baere.
Bagb. (a), v. mettre, fourrer, 177,.555.
607. 610.
Bagi (a se), v. r. se fourrer parmi,
se mdler it 511. 659.
Bent, s. m. garcon 293. - Pl. baels
ou batels.
Barestru, s. n. amble, 350.
Bajocurit, adj. sale 687. - Fém.
bajocurita ; pl. bajocurils, bajo-
curite.
Maur, 8. f. La Blonde, nom qui se
donne aux /moles, 324. 525.1 la
lumiere, le jour 15.
Brilan, a. ns. Le Blond, nom qui se
donne aux boeufs 321.
Balana, s. f. La Blonde, nom qui se
donne aux juments, 321.
Balbrie, s f. mauvaise herbe 117. -
Pl. balaris.
Balegar, s. n. fumier 562.- Pl. bd-
lego.re.
Baligi, s. f. bonse 322. 693. - Pl.
balige.
Band, s. f, lac, étang, marais, 56. 57.
117. 118. 338. 591. 592.604. 633.
635. 1 a remtiné bakii, rester a-
bandonnd 117. a lasci batta, lais-
ser tout en plan 117. - Pl. balls.
Baltag, a. n. hache 289. Pl. baltage.
BalIat, adj. grivelé, tacheté 322. 332.
Fdm. ball até; pl. balials, balfate.
dacoromanica.ro
BiT
Aug, 8. n. 'side, 531.
Ausli (a), v. entendre, entendre dire,
47. 198. 366. 335. 436. 464. 471.
645. 709.
Ausli (a se), v. r. étre ente.ndu, 147.
371. 541. 563.
Aur, 8. n. Or, 29. 115.116. 207. 216.
222. 493. 537. 539. 544. 610. 644.
668. 669.
Aurit, adj., doré, 544. - Ms. au-
rita ; pl. aurifs, wait&
Baltdcli, s. f. mare, bourbier, 426. -
Pl. balt6ce.
Ban, s. ns. Ban, ancien titre de no-
blesse 68. - Pl. bans.
Ban, s. ns. argent en général 253.
392 I centime 25. :99. 311. 360.
665. PI. bans.
Baraboiu, 8. ns. cerfenil sauvage, per-
sil d'éne 1 t8. - Pl. bar aboi.
Barba, s. f. barbe 4. 134. 188. 199.
481. 617. 661. - Pl. barbe.
Birbat, 8. m. rnari 351. - PL bar-
bats.
Barza, s. f. cigogne 302. 322. 426.
- Pl. berze et berzi.
BArzorit, (a se) v. r. se paraner, fake
la roue 457.
BitA, s. f. gourdin 117. 118. 380. -
Pl. bdte.
Biltale, a. f. bataille. 358. 0 volde, ros-
sade, coups 265, 420.11in battik,
ferutus, bien placé 166.-Pl. batas.
Bate (a), v. battre, frapper 37. 98.
128. 131. 156. 157. 163. 218. 227.
265. 316. 352. 385. 423. 495. 594.
607. 642. 649. U souffler en par-
lant du vent) 91. 237. 364. 365. Il
aboyer, dormer de la voix 373.
387. 11 bate pétra, il gréle 305.
II baits 'I Cue% heureux homme
451. U écorcher, blesser 651. II a
bate =tea.. errer, marcher a l'a-
venture comme... 545. II a bate pe-
trele, conrir la vine, 254.
Bate (a se), v. r. se battre, bitter,
225. 323. 528. 684. 11 étre battu
210.11 se débattre, 592.11 Cep bate
joo, se moquer de 514.
Bitlituri, a. f. cour 582. - Pl. ba-
titurs.
 - 721 -
BAT
Batjocurli, 8 f. risée 714. - Pl. bat-
joours.
Bitut, adj. battu 442. - Fém.
tutei; pl. hafts's, batute.
B6 (a), v. boire 86. 104. 105. 279.
307. 342. 469. 608. 618.
Behehe, onomatopée désignant le mou-
ton 392.
Belcmg, s. n. anneau 610. - Pl. bel-
csuge.
Beleis, 8. f. un béte mauvaise qui ne
cause que des ennuis, sans aucun
profit 331. - Pl. belele.
Beli (a), v. deorcher, dépouiller de sa
peau 328. 329. 512. 567. 666. fl ar-
racher, enlever 554. fi découvrir,
montrer 162.
Belgug, s. n. abondance 470. - Pl.
belgtigurt.
Berbec, s. in. bélier 323. 572. - Pl.
berbeci.
Best (a), v. 'éter 394.
Begin, s. f. vessie 427. - Pl. bégics.
Begici (a), v. eouvrir d'ampoules 170.
Begina, s. f. pet 345. 356. 394. 534.
- Pl. b6gins.
B6sinos, adj. péteur 346. - Um.
befimisa ; pL *ins*, béfinése.
Begina-porculm, s. f. vesse-de-loup
118. 298.
136%, et. n. biton 119. 388. - Pl. bete.
Bed, ad'. ivre 409. 456. 457. - Fém.
bé a; pl. be fi, bete.
Malls, 8. et adS. vieux, aneien 261.
332. 350. 352. 369. 374. 471. 514.
530. 534. 543. 555. 588. 593. 596.
601. 694. 695. 702. 709. eaduc
449.-Fém. hattyina ; pl. bét rd ni,
bit rane.
Bètrine/e, 8. f. vi illesse 556. 665.-
Pl. betranels.
Biciu, s. n. coup de fouet 607. - Pl.
b* ce et bicturt.
Ent, adj. pauvre, malheureux 532.
632. - Fém. blata ; pl. bleit,
Mete.
Bine, s. m. bien 14. 642. j a bine, en
bien, bou signe 476. fi mas bine,
plut 't, miens, mieux vaut 415. 489.
580.
Binigor, adv, assez bien 537.
Birau, s. m. [Trans.] maire 642.
Birligat, adj. retroussé, relevé, 390.
393. - Férn. bfriigata ; pl. bir/i-
gals, btrli gate.
Elrlog, s. n. antra, tannière 684. -
Pl. birlég
dacoromanica.ro
BOU
Birui (a), v. vainere 263. 480. 504.
670.
Biserica, s. f. église 364. 490. - Pl.
biserics.
Bivol, 8. ni. buffle 23. 323. 330. 671.
- Pl. bivols.
Blzdoc, s. n. .esquille, copeau 1(9.-
Pl. btzdéce.
Bizeu, s. n. empl. adverb, en rair
393.
Biziit, s. n. bourdonnement 563.
Bizoiu, 8. n. empl. adverb, en rair
393.
Bland, adj. dots; bénin 187. 547. 548.
551. 553. 602. 603, 673. - Fém.
blanda ; pl. blançls, blande.
Blid, s. n. plat, écuelle 140. 489. -
Pl. blide, bfidurs.
Bob, s. m. grain 120. 122. fi feve 120.
a da in bobs, dire la bonne a-
venture 121. - Pl. bobs.
BMA, s. f. grain 120. - Pl. &The.
Boboc, s. su. canneton, oison 82. 324.
325. - Pl. bobocs.
Bobotdzi, s. f. Epiphanie 15.
Boer, s. ni. seigneur, noble 278. -
Pl. boars-
Boeresc, adj., de seigneur, seigneu-
rial 159, 344, 664. - Fém. boe-
Hs= ; pl. boerescs-
Boestru, s. n., amble 350.
Bogat, adj., riche 289. - Fém. bo-
gates' ;-pl. bog*, bogate.
Ma, s. f. maladie 412 fi bceuf ou
vache maigre, bonne a rien 594.-
Pl. Bale et Wis.
Boli (a), v. dire malade 537.
Bobean, s. adj., lourdaud, sot 68.
Boritura, s. f. vomissement 386. -
Pl. boriturs.
Borg, s. n. bong (eau aiorie par la fer-
mentation du son) 32. 156. 423.591.
Berta, s. f, trou 19. 122. 187. 657.
662. 663.-Pl. borte.
Bortili (a), t,. creuser 58.
Bostan, s. m. citrouille 122. 157. -
Pl. bostans.
Bostana, s. f. melonniexe 122.
BostanArie, s. f., melonniere 122.
Bot, s. n. bee 319. 325. 633. fi museau
325. 500. 622. fi groin 610. - Pl.
boturs.
Bou, s. su. boeuf 2. 8 112. 229.230.
235. 325. 326. 327.328.3-29. 330.
331. 332. 333. 334. 335.404. 507.
517. 575. 593. 594. 684. 693. -
Pl. bos.
46
 - 722 -
BOZ
Boz, s. n. hiéble 305. 388.-Pl. WI.
Brad, s. tn. sapin 123. 294. - Pl.
brayis.
BrAnca,s. f. patte d'un animal. II a da
In brancs, se mettre A quatre
pattes 301.-Pl. brdnot.
Branisce, s. f. taillis dpais 123. 486.
BrAnza, s. f. fromage 5. 38. 40. 66.
67. 276.-Pl. brdnze.
Brat, s. n. bras 53. 683.- Pl. brate.
Brazda, S. f. sillon 123. 124. - Pl.
brazde.
Breaz, adj. tachetd, bigarrd 332. 333.
335. 359. 417 la nu fi mas breas,
ne pas valoir plus que les autres
335. - Férn. bréza; - pl. breji,
breje pi breze.
Briceag, s. n. canif 440. - Pl. bri-
ceaguri et bricege.
Briu, s. n. ceinture 255. 274. - Pl.
brie.
Brbsca, s. f. grenouille 161.200. 201.
323. 335. 336. 337. 338. 339. -
Pl. brésce.
Broscoiu, s. rt. mile de la grenouille
339.-Pl. broscos.
BrudinA, s. f. gad 124.
BrumA, s. f. frimas, gelde blanche 15.
16. 50. 71. 88. 148. 149 une pe-
tite quantité, un rien, 631.
Brumat, adj. couvert de gelde, de
givre 219. - Fém. brumata; pl.
brumais, brurrutte.
Bulubo, onomatap-4e indiquant que
l'on est battu 392.
Bucate, s. f. pl. mets, plats, nourri-
ture 598. 660 I cérdales bid, orge,
seigle, avoine 15. 89. 124. 497.
617. 669. 690. I graines, 467.
Buctum, s. n. pied de la vigne 306.
Bucurb (a se), y. 3*. se réjouir 366.
518. 583.
Bucurie, s. f. joie 569. 599.-Pl. bu-
curis.
Bucuros, adj. content, joyeux I a fi
bucuros de, se contenter de 158.-
C
Ca, conj. conune, passtm.
CA, conj. que, passim.
Cub (a), v. salir, concbier, 256, 261.
516.
MA (a se), v. r. chier 624.
Cacat,s.m.excrément,merde 562.565.
dacoromanica.ro
CAC
Fém. bucurdsa; pl. bucurort, bu-
curds°.
Ilucuros, adv, volontiers, avec plai-
sir 650.
Buestru, s. n. amble 350.
BufnitA, s. f. chouette 840. - Pl.
b White.
Buha, v. f. hulotte, chat-huant 341.
342. 420.-Pl. buhe.
Buhaiu, 8. tn. taureau 342. P1 buhat.
Bujor, s. +h. pivoine 124. - Pl. bu-
jors.
Bulgire, s. %I. morceau, boule 195.
196.-Pl. buigari.
Bumbac, s. n. coton 124.
Bumben, adv., comma une souche
125.
Btu' adj. 4. 17. 26. 129. 161. 346.
566.-Fdm. buna; pl. buni, butte.
Burdele, nom propre 292.
Burduf, s. n. outre 378. - Pl. bur-
dufe.
Burete, s. m. cham¡tignon 125.- Pl.
burets.
Buriani, s. f. herb% mauvaise herbe
125. 145. - Pl. burieni.
Buric, s. fi. nomkril 412.-Pl. buries
et buricuri.
BurtuanA, 8. f. herbs, mauvaise herbe
87. 125. - Pl. burusene, buru-
tens.
Burtá s. f. ventre 588. 859. 694. -
Pl. burte,
Buptén, s. tn. gauche 125.-PI. bup-
tens.
Busuioc, s. m. basilic fleur 126. 173.
Bute, s. f. batte, tonneau 139. 277.
559. 560.-Pl. buts.
Butie, s. f. botte, tonneau 560. - Pl.
butii.
Butoiu, s. n. fut 559. - Pl. butene.
Butuc, a. m. souche 115. 127. 291.
- PL butuct.
Buturngi, s. f. bfiche, gauche 428.-
Pl. buturugs.
Buzunar, s. n. poche 635.
Cticat, adj. sali d'excrdnients 686.-
Fém. cacata; pl. cacals, comae.
Cactt-vacA, sot 689.
CActula, s. f. bonnet de fourrure, 4.
5. 171. 313. 563. 564. 577. - Pl.
camas.
 - 723 -
CAD
Cade (a), v. choir, tombera 20. 146.
483. 185. 191. 192. 216. 244. 245.
246. 260. 261. 889. 508. 560. 582.
702.
Carlut, adj. tombé, 146. 459.-Fém.
caOuta ; pl. ccvlufz, car,tute.
Cali, s. f. clou de fer à cheval, 342.-
Pl. casele.
Cate, 8. f. dpervier, 342.
Cal, s. nt. cheval, 56. 142. 156. 157.
158. 159. 229. 230. 319. 342. 343.
344. 345. 346. 347. 348. 349. 350.
351. 352. 353. 354. 355. 356. 357.
358. 359. 360. 389. 430. 461. 486.
532. 559. 564. 606. 614. 651. 659.
-Pl. cat.
Mare, adv. si chevel, 158. 345. 651.
.Calaret, s. in. cavalier, dcuyer, 346.
347. - nut. caidréjd ; pl. cala-
rep., calare fe.
Cain* s. n. guide, conducteur, 343.
- Pl. calauze.
Gild (a), tr. marcher, fouler aux pieds,
429. 198. 239. 428. 432. 462. 504.
535. 652. 659.
Gild (a se), V. étre fould aux pieds,
286.
Cald, adj. chaud, 16. 75. 163. 164.
368. - Fdm. caldd ; pl. calytz,
calde.
Cald, adj. s. tnv. chalettr, 16.
Cale, s. f. chemin, route, 86, 428.
129. 130. 142. 310. 428. 455. 545.
- PL cat.
Caletori (a), v. voyager, cheminer,
38. 88.
Ciletorie, S. f. voyage, trajet, 55. -
Pl. caietorii.
Callo, adj. pauvre, mendiant, 405.
581. 631. 697. 698.-Fem. caiica;
pl. ea/id, calice.
Calugari (a se), v. r. entrer en reli-
gion, 441. 556.
-Carnage, s. f. chemise, 199.-Pl. ca-
inCamild, s f. chameau, 360. 362. 583.
671.-Pl. omit&
Camp, s. n. plaine, 451. 232. II champs
91. 130. 131. 142. 167. 187. 286.
489.- Pl. cdnaps.
Gaud, adv. et conj. quand, lorsque,
295 et passim. II cdnd nd, par-
fois, 353. I din cdnd in cdnd, de
temps en temps, 674. I de cdnd,
depuis que, 482. 565. de cdnd,
du temps oil, 530.
Can, s. M. chion, 38. 47. 93. 279.
dacoromanica.ro
Cift
280. 309. 363. 364. 365. 366. 367.
368. 369. 370. 371. 372. 373. 374.
375. 376. 377. 378. 379. 380. 381.
382. 383. 384. 385. 386. 387. 388.
401. 430. 431. 466. 480. 489. 500.
501. 502. 513. 514. 518. 607. 660.
673. 680.-Pl. Mat.
Cdnepa, t. f. chanvre, 431. 132.
Cant (a), v. teindre. 189.
Cant& (a), v. chanter, 85. 94. 423.
424. 425. 440. 445. 446 447. 448.
449. 451. 452. 453. 458. 467. 468.
469. 474. 475. 476. 484. 552. 621.
629.
Cantare, s. f. chant, 541. 552. 618.
620. 621 670.-PL cdntart.
Centec, s. n. chant, chanson, 502.
580. 581. 583.-Pl. cdntece.
Cap, 8. n. tale, 4. 135. 157. 251. 252.
299. 388. 389. 429. 433. 436. 442.
448. 462 479. 482. 485. 490. 539.
542. 543. 561. 589. 591. 597. 610.
652. 654.655. 663. 664. n a se fine
de ca pu/ cut-va, insister aupres de
quelqu'un , 465. II de ca pul tad,
que cela retombe sur ta téte, 642.
- Pl. capete.
Cap, s. n. bout, 118. 119.
Capesttu, s. n. neon, 389. - Pl. ca-
pestre.
Capeti (a), v. obtenir, 162. 574.
Capetaifi, s. n fin, 433.-PI. capataz.
Cipetina, s. f. téte, 664.- Pl. capa-
ftne.
Capitan, 8. M. capitaine, 10. - Pl.
capitani.
Capra, s. f. chévre, 390. 391. 392.
393. 394. 395. 396. 397. 513. 569.
571. 672.-Pl. capre.
Capra-ndgra, s.f. chamois, 397.-Pl.
capre-negre.
Capriforii, s. f. chevrette, femelle du
chevreuil, 397. 513. 628.-Pl. ca-
ptiáre.
Capeuna, s. f. capron, grosse fraise,
132.
Capuqii, s. f. pou de brebis, 398. -
PL cc/pup.
Car, int, onomatopée, cri du corbeau,
416.
Car, s. n. char, chariot, 24. 128. 359.
251. 270. 310. 327. 331. 383. 384.
489.
Card (a), v. charrier, 107. 108. 234.
535.
Carabue, s. tn. hanneton, 398.,- Pl.
min:Mugu
 - 724 -
CAR
Card (a), v. glousser, caqueter, 422.
468. 469.
Cirare, 8. f. sentier, 133. 158. 295.
661. - Pl. carars.
Cirat, s. n. charroi, époque du trans-
port, 113.
Carbune, s. tn. charbon, 133. 134.
135. 293. 552. 606.-Pl. carbuns.
Mai (a), v. caqueter, glousser, 469.
Carciriti (a), v. eaqueter, glousser,
468. 471.
CArcita (a), n. caqueter, glousser 473.
Cird, s. n. troupeau. Il a se pune
card cu, entreprendre quelque
chose avec quelqu'un, 332. - Pl.
cdrdurs.
Cirlig, s. n. houlette 445.-Pl. car-
lige.
Cirnat, s. m. saucisse, 406. - Pl.
carnal's.
Carne, s. f. chair, 287. 633. - Pl.
earns et carrturt.
Cirpi (a), v. rapiécer, 510.
Cartita, s. f. taupe 399. - Pl. car-
t 're.
Cartof, a n. pomme de terre 435.-
Pl. carteri.
Ursula, 8. f. charr tte 158. 159. 232.
Pl. cantle.
Caq, s. n. frommage à la pie, 591.
Casi, s. f. maison, 28. 50. 53. 93. 166.
206. 250. 323. 374. 397. 417. 419
442. 454. 453. 474. 475. 526. 547.
552. 580. 599. 600. 601. 663. 664.
676. 692. - Pl. case.
Ciittigi (a), v. gagner, 84. 86. 380.
Cistigat, gagné. a II caftigat, avoir
du profit, val ir rmeux, 535.
Castravete, s. n. concombre, 136
157. - PL castravels.
Cit, adv. comb n, tant que, temps)
qui 418, 451. I tant que, aussi grand
(dimension 237. 563. 630. autant
que quantité) 591. i 603. 628. 11
Cu cat.... Cu atat..., plus... plus...
297.
Cata, s. f. pintade, 400. Pl. cafe.
Cats!' (a), v. chercher, 439. 618. I Li-
eber de 297. a 'I catti de tin-
dina, lui chercher sa lente. 508.
Veill a cautci.
Caté, adj. et prép. autant que, 269.
Catir, s. m. mulet 355. 400. - Pl.
altars.
Catiri, s. f. mule 400.-Pl. catare.
Catari (a se), v. r. se hucher, se per-
cher, 505.
dacoromanica.ro
CER
Nee, s. f. chienne 401. 402. 500..
501. 502. - PL cafele.
Citel, s. m. petit chien, 401. 402.504.
530. - Pl. ca fe;.
Cateln-pimIntulm, s. ns. marmotte,
CAte-odatii, adv. parfois, paasim.
Cats, adj. et prép. pl. tous ceux qui,.
383.
Cis's, s. n. casse, puisoir, 84. - Pl..
caufe.
Ciuti (a, v. chercher, 39. 190. 461.
490. 536. 607. 614. N rechercher,
préférer, 441. II richer de, falloir,
297. 11 s'efforcer, 247. 357. 658.
examiner, inspecter. 345. 346. 537.
fl rechercher, reprder, 375.
Qua (a se), V. étre recherché, 348..
Cautitura, s. f. regard, 715. - Pl.
cautaturs.
Mora (a), v. donner de la voix en par--
lant des cluens qui chassent, 566.
Mimi (a), v. tourmenter, torturer,
465. ft s'efforcer, se tourmenter,
277.
Muni (a se), v. r. s'effot cer, se tour-
in nter, 225.
Cea, interj. dial it gauche, 136. 137.
Ceala, interS. Ve cea.
Ceas, s. n. heure, 2. 3. 17. 18. 28.-
Pl. ceasurs.
Cela, 8. f. nuque,179. 403. 404. 508.
509.-Pl. cef. .
Cegi, s. f. sterlet, 404.-Pl. ceps.
Cele-l-alte, adj. et pr. dém. l'autre,
passim. - Fém. cea-1-cata ; pl..
ces-1-atil, cele-i-alte.
Gen*, s. f. cendre, 134. 137. 138.
174. 177. 180. 270. - Pl. cenuse.
Cépi, s. f. oiga n, 138. 139. - PL
ceps.
Cdpa-cibreI, s. f. safran des psis, tue-
chien, ail.de loup, ail-dechien, 139..
Cer, 8. n. ciel 18. 19. 20. 21. 79. 80.
81. 225. 313. 371. 385. 469. 541.
629. 641. - Pl. ceruri.
Cer, 8. In. chéne rouvre 139. - FL.
cert..
Uri, s. f. eire, 139. 140.
Cerb, s. m. cerf, 404. 537. - Pl.
Cerbérci, s. f. biche, 404. - Pl. cer-
bósce.
Cero, s. n. cercle. 139. 277. - Pl.
cercurs.
Gerd (a), v. tenter, essayer, 362. 517..
 - 725 -
CER
11 essayer d'obtenir 362.11 sonder
210.11 sonder, chercher, 300. 11 é-
prouver, faire l'épreuve, vérifier,
examiner avec soin 689.
,Cercel, s. tn. boucle d'oreilles, 362.
709. - Pl. cercas.
Cere (a), v. demander, 105. 239. 304.
338. 484 500. 590. 650.11 se cere.
l'on demande, 461.
Certi (a), th punir 464.
.Certi (a se), v. r. se disputer, se que-
reller, 185. 522. 535.
COA, s. f. brouillard, 20. - Pl. cele.
Chef, e. n. bonne disposition, bonne
humeur 64.1 a face chef, s'amuser
457. - Pl. che furi.
Chelo, s. f. cié 116. - Pl. ches.
-Chemli (a), V. inviter, provoquer, 605.
Chiar, adv, méme, passim.
Chili, s. f. mesure de capacité pour
les cárdales (en Valachie 679 litres
268; en Moldavie, 430 litres) 265.
Chinga, s. f. sanle, sous-ventrière
352. 405. - Pl. chingt.
Chior, adj., borgne 466. - Fém.
chtára; pl. chtort, chufre.
.Cluort (a), v. éborgner; au fig. trom-
per, 478.
Chiriag, s. tu. eelui qui prend en lo-
cation, amateur, 348. -Pl . chiriaft.
Chisaliti, s. f. potage que ron aigrit
avec des cerises ou des prunes, 109.
-Chitic, s. in. ttfold. fretin, petit pois-
son, 405. 406. 631. - Pl. chitict.
Vefil pi t ic.
.Chini, s. f. morher i foulon. 99.
Vell piva.
Chiui (a), v. pousser des cris d'alié-
gresse), 279.
Ci, conj. mais, passim.
-Ci-ca, loc. conj. on dit que, or, sans
doute, 227.
Cicala, s. f. cigale, 406.
Cimpoiu, s. n. cormerouse, biniou,
517. 681. - Pl. cimpéte,
-Cinct, adj. num. card, cinq; passim.
Cinct-fieel, cinquante, passim.
-Cine, pr. ind. qui, celui qui, passim.
Ciaste, s. f. considération, 375. 376.
11 probité, honnéteté, 551. 11 gratia-
cation, ce que ron obtient, 551.
.Cinsti (a), v. bien traiter, 375.533. Il
honorer, respecter, 460.
.Cinstit, adj. pur, 116. - Férn. cin-
stita; pl. cinstips, cinstite.
Cloban, s. n. berger, pitre, 516. 522.
530. - Pl. mobant.
dacoromanica.ro
ciu
Cm; s. n. be; 406. 407. - Pl. ctio-
crol.
Ciáca, s. f. conchas, corneille des clo-
chers, 407. 584. - Pl. cláce.
Ctocan, s. n. marteau,12. - Pl. cw-
cane,
Clocani (a), s. marteler, 483, 689.
Ciocirlan, s. in. alouette (mile], 407.
408. 409. - Pl. ctocdrlant.
Clocirlie, s. f. alouette, 409. - Pl.
moceo-lit.
Cmcni (a se), v. r. se heurter, 573.
Ciocoiu, s. nt. parvenu, fermier, 277.
419. - Pl. mocos.
Clof, s. in. chavoche, hibou des ma-
nis, 412.
Clomag, s. n. gourdin, 363. 369. 370.
371. - Pl. momege.
Ctomvic, s. f. huart, chat-huant, 412.
Ctopli (a), v. façonner a la hache; au
fig. dégrossir, éduquer 260.
Mira, s. f. corneille, 5. 83. 210.256.
261. 412. 413. 414. 415. 416. 417.
418. 419. 621. 624. 644. 700. -
Pl. more.
Ciorlica, s. f. vanneau, 419. - Pl.
ctorlice.
Czovlica. s. f. vanneau, 419. - Pl.
~ice.
Girada, s. f. troupeau de gros bétail,
686. - Pl. cireçlt.
Cirédi, s. f. troupeau de gros bétail,
684. 686. 682. - Pl. cireçlt.
Cireg, s. in. cerisier, 140. - Pl. ci-
regs.
Ciréga, s. f. cerise, 140. 141. 216.
447. - Pl. cirep.
Cluber, s. n. [fold.] baquet, 688. -
Pl. cut haré.
Cmcii, s. f. corneille. 420. - Pl.
cuico.
Cuida, s. f. dépit, colere, 604. 11 a fi
osuda, étre furieux, 503.
Cluf, adj. velu, au poil ébouriffé,
123. 486.-Fém. din& ; pl. ctufi,
atufe.
Clugull (a), v. becqueter, 478.
Cmhi, s. f. chat-huant, 342. 420.
Citti (a), s. criailler, piailler, 413.
Ctuli (a), v. chauvir de l'oreille, 490.
Cmperca, s. f. champignon, 141. -
Pl. csupercs.
Ctur, s. n. crible, 418. - Pl. cm-
rurs.
Clut, adj. sans cornes, qui n'a pas
de cornes, 420. 439. - cauta; pl.
ctuit, erute.
 - 726 -
CLA
Clafe, s. f. meule (de fobs), 142.-pl.
etas.
Clapon, s. sts. chapon, 421. 595. e-
Pl. clapons.
Clatind (a se), v. r. chanceler, vacil-
ler, 147.
Clegte, s. in. pincette, 316. 657.
Clipa, s. f. din d'oeil, instant, 28.-
Pl. clips.
Cloci (a), v. couver, 340. 421. 468.
474. 575.
Clocit, s. n. couvage, 467.
Clocit, adj. pourri, 576. -Fenn. do-
cita; clocifs, clocite.
Clon, s. n. bee, 438.- Pl. clonfurs.
Clopot, s. n. cloche, 550. - Pl. ao-
pote.
Clopotel, s. n. clochette, 550. 596.
693. - Pl. clopoles.
Clogca, s. f. poule couveuse 421. 422.
467. - Pl. cloaca.
Clo/an, s. n. roche, 442. 397. - Pl.
clofans.
Cobe, s. f. pdpie, 422.
Cobet, 8. ns . épervier, émouchet, 422.
447. - Pl. cases.
Cohort (a), v. descendre (une pente)
154.
Cohorts, s. n. déclivité, pent% 142.
290. - Pl. cobongurt.
Cobitor, adj. funeste, de mauvais au-
gure, 453. - F6m. cobitOra; -
Pl. cobslors, abit6re.
C6ce (a se a v. r. murir, 245. 304'.
Coedit, s. in. tr000n, 142. 245. 297.
677. - Pl. coceas.
Cocodacf (a), v. caqueter, 469.
Cocor, s. in. grue, 422.- Pl. cocod.
Cocos, s. tn. coq, 23. 423. 424. 425.
474. 475. 507. 573. 595. - Pl.
coco".
Cocog-de-munte, s. in. grand coq de
bruyere, 425. - Pl. cocors- de-
munte.
Cocosesce, adv. it la man/6re du coq,
458. 476.
Cocostirc, s. ns. Mold.] cigogne, /Ja-
son cendr6, 426. - pl. cocostsrcs.
C Ha, s. f. queue (des animaux), man-
che (de la cognée, hache, etc.) 12.
422. 233. 234. 245. 264. 312. 326.
329. 362. 363. 369. 377. 378. 379.
388. 389. 390. 393. 401. 409. 427.
428. 429. 430. 431. 432. 433. 441.
514. 546. 549. 550. 552. 554. 559.
570. 596. 597. 616. 617. 618. 627.
628. 648. 652. 655. 659, 662. 674.
dacoromanica.ro
COI
676. 677. 680. 683. 684. 685. 704..
706. 708. - Pl. cádo et cols.
Codaciu, adj. quia une longue queue,
qui reste en arriare, paresseux
434.
Coditi, s. f. petite queue, 433. - Pl.
codife.
Codru, s. tn. forét,142.- Pl. codri..
Codru, s. ns. quignon de pain, 370.
697. - Pl. codrs.
C6ja, s. f. écorce, 260. lj pelure, 202.
214. 216. II coquille (d'un fruit).
226. 11 coquille(d'une We), 552. -
Pl. coja.
Cojoc, s. n. biqquain, vdtement de-
paysan fourré, 86. 529. - Pl. co-
Ace.
çoiocar, s. in. pelle tier, fourseur, 707..
- Pl. cojocars.
Colac, s. in. pain en couronne, brio-
che, 25. 379. - Pl. co/act.
Colb, s. n. [Mold.] poussiere, 442..
- Pl. colburs.
Colivie, s. f. cage, 434. 580. 581.582.
583. 604. 664. - Pl. co/svis.
Colo, adv, la-bas, passim.
Col, s. m. dent canine, croc, 434. II cs.
fi la colts, étre i couteaux liras, 434..
Il ase lud in colts, se quereller, 434.
I a-es aréta colfis , montrer les-
dents, menacer, 434. - Pl. coifs.
Co4, & in roche. pomte de rocher,
397. - Pl. colts.
Comdndare, 8.f. repas mortuatre, 697.
- Pl. contándars.
Contenl (a), v. cesser, 449. 417. II s'ab-
stenir, cesser de chanter, se tairer
621.
Copac, s. ns. arbre, 64. 87. 89. 143.
144. 145. 146. 147. 448. 149. 160.
222. 270. 349. 483. 637. 648. 689._
- Pl. copad.
Copaciu, s. m. veql copac.
Corte, s. f. auge (de bois), 493.-Pl.
copas.
Copca, s. f. trou fait dans la glace,
149. - Pl. copes.
Copil, s. nt. enfant, 534. 660. - Pl.
Copia.
Copiti, s. f. sabot du cheval, 434. 613.
- Pl. copite.
Copoiu, s. in. limier, chien courant,
434. - Pl. copos.
Coprinde (a), v. couvrir (en parlant
d'une poule couveuse), 421.
Copt, adj. min., 138. 140. 141. 150..
183. 184. 218. 246. 265. II a da in-
 - 727 -
COP
copt, commencer A mark, 230. -
Férn. c6pta ; pl. coins, c6pte.
Copt, s. n. maturité. 11 a da in copt,
commencer A mdrir, 230.
Coraj, s. n. courage, 478.
Corb, s. ns. corbeau, 34. 435. 436.
437. 438. 439. 487. 527. - Pl.
corbs.
Corn, s. n. come, 22. 327. 334. 332.
362. 439. 440. 667. 693.-Pl. cárne.
Cdrna, s. f. cornouil le. li uscata eárna
complétement desséchée, 150. -
Pl. cárne.
Cornut, adj. encornd, cornu, 420.-
Folm. cornuta ;-Pl. cornufs, cor-
nute.
Cosac, s. n. poisson blanc, 440. 555.
- Pl. comes.
C6std, s. f. coti, /lane, 196. 288. 651.
II cbte, versant, 150. 154. - Pl.
cóste.
Cotcorlaci (a), v. caqueter (en parlant
de la poule), 468.
Cotcorodi (a), v. caqueter (en parlant
de la poule), 468.
Cotcorogi (a), v. chanter en parlant
du coq), 473. 475.
Costeliv, adj. qui a une petite arnande
et une très folio coquille, 229.-
Fém. costeliva ; - Pl. cost //xi,
costelive.
Cotofand, s. f. pie, 440. 441. - co-
lofene.
Cotofeni (a se), v. r. se fake prier,.
faire des 417.
Cotoiu, a. en. matou, 441. 442.-Pl.
simagrées'
cotos.
Cotro (in), adv. de quelque add que,
608.
Covaciu, s. m. forgeron, 483. - Pl.
comes.
Covrig, 8. nt. craquelin, 379. - Pl.
covrigt.
Cra 1 interj. nnornatopée imilant le
cri du corbeau, 416. 436. 465.
Crac,s. en. pattes, pinces, 631. 684.-
Pi. cram.
Crack s. f. branche, rarneau, 146. 150.
- Pl. cract.
Cractun, s. n. Nod], 20. 21. 56. 6 9.
Craiu, s. en. roi, 530. - Pl. eras.
Crancani (a), v. coasser, 417. 621.
Cring, s. n. hallier, taillis, 151. 489.
494. 496. - Pl. ertingurs.
Crap, s. m. carpe, 442. - Pl. °rapt.
Crede (a), v. croire, 437. II avoir con-
fiance, 351.
dacoromanica.ro
CUF
Credincios, adj. fidèle, devoné, de
confiance, 374.-Férn. credinciása;
Pl. credincion, credincióse.
Credinta, s. f. foijurde, 513. fi a /ua
credinla cus-va, avoir confiance
absolue en, 351. 374. - Pl. cl e-
dits' e.
Creer, s. tn. cervelle, 366. 442.- Pl.
creen.
Crénga, s. in. branche, 146. 151.260.
Pl. crengs.
Cresce (a), v. croitre, pousser,111.
11.7. 124. 425. 151. 457. 171, 190.
198. 199. 255. 270. 295. 302. 552.
II nourrir, faire vivre, 241. fi croitre,
vivre, 513. II &ever, 566-623, 655.
Crtista , s. f. créte, 623. - Pl.
creste.
Crestet, s. n. le chef, la téte, p08.-
Pl. creftete.
Crin, s. en. lis, 151. - Pl. °rim.
*CHO, s. f. [am.] acier, 152. 166.-
Pl. cri fe.
Crivet, s. n. aquilon, lmse, vent du
nord-est, 15, 21.
Crr 1 interj. onornatopde jmitant le
cri du corbeau, 416.
Cruce, s. f. croix, 203. 1/ au pluriel,
queue, 431. - Pl. crust.
Crud, adj. vert, pasmew, 152.11 cruel,
460.- Fém. cruda 1,-Pl. cru0s,
crude.
Cu, prép. avec, passim,
Cuc, s. n. coucou (oiseau), 442. 443.
444. 445. 446. 447, 448. 449. 450.
451. 452, 453. 575, II ¡'lora de cue,
des riens, choses qui n'existent pas,
170. - Pl. cuca.
Cuco, s. rt. [Mold.] coq, 423.- Pl.
cucop.
Cucovetcd, s. f. [Mold.] hulotte, 453.
Pl. oucovesoe.
Cuctud (a se), v. r. étre iler, 407.11 se
parer, 625.
Cuculet, s. en. diminutif de cue, 453.
Pl. cucukts.
Cucttrigu, s. n. coucouricou, chant
du coq, 453. 474. 506. Vedi cutcu-
rigu.
Cucuruz, s. In. [Transi/v.] mals, 7.-
PI. cucurujt.
Cucutft, s. f. grande cigu8, 152. 297.
t Pl. comae.
Cucuvae, s, f. hulottp, 453.-Pl. cu-
cuvele.
Cufundi (j), v. engloutir, détruire,
104.
 - 728 -
CUF
Cufurl. (a), v. salir, couvrir d'escré-
ments, 687.
Cufurit, adj. sali, couvert d'excré-
ments, 687. 695.-Fém. cufurita ;
- Pl. cufurill, cufurite.
Culb, s. n. nid, 318. 422. 454. 455.
457. 575. 579.624. 625. U demeure
du hérisson, 317.- Pl. cusburs.
Cuifs, s. n. clou, 613. - Pl. cuse.
Culci (a se), e. r. se coucher, 29.
68. 190. 375. 478. 530.
Culo% s. n. gite, endroit de repos,
424. 494. - Pl. cuicusurs.
Culege (a), v. cueillir, récolter, 88.
96. 262. 283. 284. 285. 297.
Cales, s. n. cueille, cueillette. cu-
legra viilor, vendange, 305. - Pl.
culesurs.
Cum, ad; comme. fl comment, dés
que, aussadt que, passim. 1 ca cum,
comme si, 576. 630.
Cumetru, S. 971. compére, 676.- Pl.
cunsetri.
Cumperit (a), v. acheter, 231. 286.
305. 360. 362. 549. 573. 603. 651.
Cunésce (a), v. connaltre,reconnalO e,
168. 347. 348. 531. 11 savou, 263.
364. te cun6sce a fi, sat que tu
es, 364.
Crol/sea (a se), v. r. se connaltre,
145. 399. 504. 505. 537. 580. 581.
623, 693.
Cunoscut, adj. co nu, 359. - Fém.
cunoscuta ; pl. cunoscuis, cu-
noscute.
Cusma (a se), v. r. se mane!, 94.
Cuptor, s. n. f ur, 131. 237. - Pl.
cuptére.
Da, adv. ow.
Da (a), v. donner, .97. 279. 289. 351.
356. 360. 376. 394. 407. 490. 497.
564. 575. 579. 613. 631. 677. 709.
fi frapper, 117. 265. 497. 538.
688. essayer, tenter, 155. 433.
581. II survenir, 404. I m ttre,179.
287. 288. s'élancer vers, se jeter
dans, tomber dans, 119. 486. 194.
273. 295. 388. I remuer, 432.
porter i, frotter, 255. II a da pe
gura de lup , avaler comme un
loup glou onnernent, 528. jeter,
295: jaalir,'sortir, 500. I a da
dacoromanica.ro
DA
Cur, s. m. cul, 86.172. 218. 367. 564.
Curagifs, s. n. courage, 456.
Curta, adj. propre, 105. 334. 606.-
Fém. curatd ; - PL cura'', cu-
rate.
Curiti (a), V. nettoyer, 297. 672.
Curatitura, s. f. criblure, 473.- Pl.
curaiiturs.
Curituri, s. f. criblure, 473 697.-
Pl. curaturs.
Curca, s. f. dinde, 455. 456.457. 458.
473.- Pl. cures.
Curcan, s. m. dindon, 457. 458. 579.
Pl. cureani.
Curcubeu, s. m. arc-en-ciel, 21. 46.
Pl. curcu bes.
Curge (a), v. couler, s'écouler, 101.
107. 152. 153. 200. 273. 274.
Curgetor, adj. courant, 107.-Fém.
curgétóre ; - Pl. curgitors, eur-
getáre.
Curind, adv, vite, rapidement, 125.
240. 276. 376. 618. I bientot, 344.
Cursi, s. f. piège, 702. 706. - Pl.
curse.
Curvi, s. f. proslitude, catin, 268. -
Pl.-curve.
Cusca, s. f. cage a poules, 458. -
Pl. cuscs.
Gusto., s. n. défaut, 271.-Pl. cusu-
ruri.
Cutcurig, s. m. hellébore no re, rose
de Noel, 153.
Cutcurigu, s. n. coucouricou, chant
du coq, 467. Vedl oucurigu.
Cutezi (a), v. oser, 365.
Cuvint, s. n. parole, 88. 327. - Pl.
Cu inte.
peste, rencontrer à l'improviste,
380. a da cu, pictorta, gratter
I
c mme la poule , 470. a da din
tnellux, abandonner, lacher ce que
Pon tient, ce que l'on posséde, 486.
I a da ndvaia, se précipiter, 611.
I a da in copt, commencer à mu-
rir, 230. II a da inapm, reculer,
ne pas prospérer, 631. I a da incs-
pos, rejeter la téte en arriere, 324.
Il a da indirit, reculer, ne pas
prospérer, 631. a da ccinilor,
I
dormer aux chiens, que les chions
le dévore, 386. a da de mal,
 - 729 -
DA
tomber dans le precipice, 570.11 a
da de prapasiie, tomber dans le
precipice, 268. I a da in bráncs,
se mettre à quatre pattes, 301. II a
da co tsideo, huer quelqu'un, 523.
a da ocol (ráta), faire une tournée,
511.
Da (a se), v. r. se jeter, 418.
Dad, conj. si, en cas que; passim.
Dan, s. n. danse, 683. - Pl. dan-
pura.
DAntni (a), v. danser, 600.
Dar, s. n. don, present. II de dar, of-
fert, donne, 345. 346. 537. - Pl.
&trim.
Dar, conj. mais, 487; passim.
Ddruit, adj. donne en present, offert,
346. --Fem. daruita; pl. daruip.,
daruite.
Ducal, s. tn. maltre, celui qui 0n-
seigne, 177.
Data, s. f. fois. Il cilia data, une autre
fois, 567.
De, prep. de, passim. fl de cu, des,
462.
De, conj. quoique 353. 463. si 152.
Dec 1 interj. ouais I eh bien I allons,
bonl 606.
Decit, plutot qua; passim.
pace, adj. nuns. card. dix; passim.
Degerk (a), y. geler, 51. 63.
Beget, s. n. doigt, 78. 210. 211.-Pl.
degete.
.Dél,sn. colline, coteau, 153. 154.
155. 219. 250. 301. 304. 310. 344.
- Pl. déturs.
Delungi (a se), v. r. s'eloigner, 306.
ilemencare, s. f. maner, nourriture,
367.- Pl. dentancars.
Deosebire, s. f. difference, 19. 572.
- PI. deosebirt.
Depttrti (a), v. éloiner, écarter, chas-
ser, 374. 674.
Deprirti (a se). V. r. s'éloigner, s'e-
carter, 151. 512. 569. II étre se-
pare, 290.
Departat, adj. eloigné, lointain, 104.
- Fem. departata; pl. departals,
depart ate.
Departe, adv. loin, 29. 30. 63. 107.
114. 115. 140.147. 183. 216. 291.
II de departe, de loin, 156. 157.
Deprindere, s. f. habitude, 470.-Pl.
deprinders.
_Deprins, adj. habitué, 691. - Fem.
deprinsa ; - Pl. deprinA, de-
prinse.
dacoromanica.ro
DIN
Deremi (a), v. renverser, coacher
terre, 148.
Des, adj. répété, nombren; presse,
289. 304. - Fem. désti ; pl. deri,
dese.
Des, adv. souvent. J nuts des, plus
souvent, 344.
Desag, s. nt. besace, bissac, 490.-Pl.
desagt.
Dam* loc. adv. [Mold.] ce soir, 376.
Descalecit (a), v. descendre de cheval.
Descinti (a), v. faire des charities,
des incantations, 480.
Deschide (a), v. ouvrir, 136.
Deschide (a se), v. r. s'ouvrir, s'éta-
ler, 303.
Deschis, adj. ouvert, 367. - Fem.
deschisa;-Pl. deschip, deschise.
Degelat, adj. qui a les reins brigs,
634. - Fem. deplata ; - Pl. de-
felafs. defelate.
Desert, adj. vide, 357. - Fem. de-
Oral; pl. deferts, deierte.
Desferece (a), v. Wier, détacher, ou-
vrir, 31.
Besiege. (a), a. détacher, 359.
Despedicit (a), v. [Mold.] enlever le
sabot qui retient la roue, dessérer
le frein, 154.
Despice (a), v. fendre, 57. 90.
Despuie (a), v. mettre à nu, ruiner, 64.
Deetepti (a), v. réveiller, 380. 503.
675.
Destul, adj. et adv, assez, suffisant ;
passim. - Fem. destula; pl. des-
tuts, destute.
s. f. jour, 1. 5. 7. 17. 22. 23. 24.
25. 26. 27. 28. 39. 44. 52. 53. 54.
66. 83. 94. 184, 447. 598. 609.
jour, lumiere, 423. II a avé
avoir des jours à vivre, 180. - Pl.
Diamant, s. n. diamant, 157. - Pl.
diamant
pice (a), v. dire, 498; passim. Q nom-
mer, 592.
Dimineti, s. f. matin, matinée, 25.26.
28. 29 30. 31. 67. 68. 425. 468.
706.-Pl. dintinele.
Din, preip. de 240; passim.
Dinainte, adv. devant, 334.
Dinsu, pron. pers. 30 pers. s. lui,
148; passim. - Fem. dinsa ; pl.
dinsele.
Dinte, s. nt, dent, 47. 76. 81. 202.
346. 511. 537.- Pl. dinit.
 - 730 -
DIR
Dirlog, s. in, bride. II ca/ de tiirlégei,
cheval lid aux autres par la bride,
se dit d'un homme paresseux, bon
rien, 458.
Diséra, loc. adv. ce soir, 84.
Dear, adv. il faut que..., ce n'est que
si... 632.
Dobindi (a), obtenir, 169. 249. 362.
421. 492. f faire gagner, faire ob-
tenir, 441.
Dobitoc, s. m. animal domestique,
380. 459. 522.-Pl. dobitáce.
Dobitoc, adj. béte, sot, 162. -
dobit6ca ; pl. dobitocs, dobit6ce.
Bober' (a), v. renverser, jeter bas,
143. 144. 207.
Doi, adj. nuns. card. masc. deux ;
passim.-Fám. daub%
Domestic, adj. domestique, 460. 651.
652. - Fem. domestica; pl. do-
nsatici, damestice.
Domesticl (a se),v.r. s'apprivoiser,635.
Domnul, s. in. Le S igneur, Dieu, 54.
263. 304.
Der, s. n. &sir, envie, 132. 183. -
Pl. dorurs.
Dormi (a), dormir, 28. 39. 67. 84. 99.
109. 367. 374. 380. 495. 504. 652.
669. 675.
Doue, adj. nuni. card. fens. deux,
62. 109. 419; passim.
Doue-decs, adj. nuns. card, vusgt,
passim.
Dovada, s. f. preuve , temoignage,
313.- Pl. dove ,11.
Dovléc, s. ni. potiron, citrouille, 157.
- Pl. doyleys.
Drac, s. in. diable, 23. 25. 116. 132.
332. 580. 653. 695.-Pl. dracs.
Drag, adj. cher, aimé, chéri, 416.
532. 646. - Fém. draga ; - Pl.
drags, drage.
Dragoste, 8. f. tendresse, amour, ami-
fié, 54. 168. 382.
Dragus, adj. ancien plecat, smerit,
134.
Drege (a), v. rendre meilleur, bonifier,
216. fi arrangér, 126.
Ederd, s. f. lierre, 160. - Pl. edere.
Elefant, s. in. éléphant, 460. 628.-
Pl. elefanis.
Elesteu, s. n. (Stang, vivier, 588. -
Pl. eleftase et eleftee.
E$t (a), v. sortir, 28. 174. 175. 241.
dacoromanica.ro
ETA
Drept, adj. droit, 129. 158. -
drépta;- Pl. drepfs, drepte.
Drept, loc, tout droit, 295.
Drelpta, s. in. avec Vart., in drépta,
du cdté droit,, 447.
Dropie, s. f. oularde, 460. Pl. dropiL
Drum, s. in. route, chemin, 158. 159.
160. 214. 217. 266. 331. 352. 383.-
387. 388. 487. 632. 054. 655. 0
course, chemin parcouru, 369. -
Pl. drunturs.
Duce (a), V. emporter, mener, con-
duire, 89. 279. 364. 381. 389. 562.
II port r, 234. 302. 310. 568. 576.
II trainer, 545.
Duce (a se), v. r. s'en aller, partir,
101. 110. 167. 275. 330. 409. 449.
527. 532. 570. 616. 646. aller, 453.
Dudau, s. n. mauvaise herbe, brims-
Bailie, 160. 195.-Pl. dudaie.
Dulce, adj. doux, 187. 268. 312.
fig. douv, 618. 620. I doux, agréa-
ble, 580.
Dulce, adv, avec douceur, 440. 648.
Dulc42, s. f. douccur, chose deuce,
54. 265. 288. 608. 1 (la vie) douce,
agréable, 645. fi confiture, 561. -
Pl. duiceis.
Duman, s. m. nom que les paysans
donnent à leur boeuf, 460.
Duminicti, s. f. Dimanche, 31.
Dumnedeu, s. pr. Dieu, 49. 314. 469.
470.-Pl. Duntne /es.
Dupa, prdp. apres, 339. 401. 570. 571..
661. 707. II derrière, is la suite de,
171. 709. selon, suivant, 534. 582.
II d'aprés, 4, aux, 531. 580. 0 i
suite de, a cause de, 583. II de sur,
593. II A, aux, 345. a vina dup.%
muses chasser, pour suivro des mon-
ches, 713. dupa cunt, suivant que,
651. ft dupa ce.. apos.. non seule-
ment... mais encore... 506. 655. 692.
Durdui (a), v. gronder (to nerre), ton-
ner, 70.
Duré (a), v. avoir mal, faire mal, 654.
D were, s. f. douleur, 85.-Pl. duren..
Dusminesce, adv, en ennemi, 354.
371. 378. 431. 597. 623. 654. 655
660. 663. 633. 693. II sortir, naltre-
de, 546.
EstimP, adv. cette année-ci, 4.
Eti, conj. voici, 676; passim.
 - 731 -
FAC
P.
Face (a), v. faire ; passim. fi rendre,
577. II Préperer, 423. II in cotro
face, n'importe où il ira, de cpiel-
que côté gull se dirige,
fasse, 608.
Face (a se), v. r. se fake, devenir, 95.
138. 167. 182. 633. 11 se conduire
en, 568.11 cdnd i se face de cap,
quand il a mal à la Me, 655.
Fag, s. m. hare, 160. 314.-Pl. fags.
Fagadui (a), p. promettre, j07. 211.
222.
raga, 8.n. ornière, (agar.
Fantani, s. f. source, 108. 161.-PI.
fantane.
FaptA, s. f. acte, action, 259. - Pl.
fapte.
Ma, conj. sans ; passim.
Faram4a, s. f. miette, reste, 376. -
Pl. fa ratoile.
Fasole, s. f. haricot, 162.-Pl. fasolt.
Patti, s. f. iille, 24.-Pl. fete.
Fata, s. f. face, figure, 140. 241.
508.11 aPparence, extérieur, 265.
276.11 in faja, en face, 446. II in
faja, sur, comme dans l'expression :
in faja locuius, sur les lieux. 114.
Pl. (efe.
Fati (pe), loc. adv. ouvertement, 112.
Faur, s. tn. Février, 31. 484.
Feeler, s. in. fib 1 88. - PL fectori.
Fedeles, 8. n. barrillet oval dans le-
quel les paysans mettent leur eau,
608. - Pl. fedelefe.
Femeie, s. f. femme, dpouse, 351. 450.
Pl. (emes.
Din, s. n. foin, 142. 162. 347. 370.
537. 557.
Per, s. n. 162. 163. 164. 165. 166.
286. 629. Ver,Il fser.
Ferbinte, adj. brfflant, 164.- Rm.
rterbinte; - Pl. ferbinfl.
Ferecit (a), v. lier, attacher, ter-
mer 31.
Feri (a se), v. r. se garder, se méfler,
124. 367. 653. II se prdserver, 185.
Fericire, s. f. bonheur, 436.
Festeli (a), v. [Mold.] salir, souiller,
119. 687.
Feth (a), v. imp. mettre bas, 53. 188.
220. 392. 397. 496.
Fdtat, adj. mis bas, 460.- Fém. fé-
tatd; pl. Mar;, fgtate.
dacoromanica.ro
FOC
Fi (a), v. étre; passim.
Fiara, s. f. ¡Ate fauve, 460.-Pl. flare.
Fie, interj. spit! 459.
Pie-care, pr. ind. cheque; passim.
Fie-ce, pr. ind. claque; passim.
Fíe-cine, pr. ind. chum', n'importe
clui; Passim.
Fier, s. n. fer, 116. 629. 662. Vedi fer.
Fiere, s. f. fiel, 96. 312.
Fin, s, r. ve4Y fén.
Fini (a se), v. r. se terminer, 69.
Fiorelnic, adj. effrayant, terriflant,.
529. - Fein. florelnic4; P. llo-
relnici,
Fir, s, n. 31, 24. 646. II brin d'herbe,
207.11 cheveau, 612. - Pl. lire.
Fire, s. f. nature], 436. 518. 519.
Veil! hire.
Firesce, adv. évidemment, tout na-
turellenient, 596.
Fistic, s. n. pistache, 166. - Pl. fis-
Heusi.
Fit& (a), V. imp. frétiller, 369.
Fitii (a), v. imp. frdtiller, 432.
Flacara, s. f. tlamme, 166. 281. -
Pl. fleiccirs.
FlimAnd, adj. Wan* 85. 391. 509.
513. 523. 528. 673. 697. - Fém.
flamánda; - Pl. ficimánO, flci-
nscinde.
Fliminff1 (a), v. avoir faim, etre af-
famé, 23. 352. 378.
Places, adj. it longs poils, 368. -
Fém. flopisa; - Pl. flocop, /Jo-
c65e.
Fldre, s. f. ffeur, 130. 149. 167. 168.
169. 170. 171. 172. 187. 263. 297.
298. 313. 561. - Pl. [tors.
Floricea, s. f. fleurette, 291, 636. -
Pl. iloricele.
Flpricica, s. f. fleurette,167.169.170.
Florii, s. f. pi. Paves fleuries, Di-
manche-des-Rameaux, 31.
Fluture, s. In. papillon, 461. 714.-
Pl. fluturs.
Fluturel, s. in. petit papillon, 461.-
pl. flutures.
Foc, s.n. feu, 86.401. 107.116. 137.
166. 1 72. 173. *174. 175. 476. 177.
178. 179. 180. 481. 182. 184. 203.
204. 236. 258. 261. 266. 591. 596.
629. fi incendie, 177. 280. 281. -
Pl. focurs.
 - 732 -
FOC
Townl, FocstanT, ville de Rouma-
nie, 13.
Filie, s. f. feuille, 132. 182. 391. -
Pl. fas.
Filie, s. m. soufflet de forge, 567.-
Pl. (os.
Polos, s. n. avantage, utilité, 640.11
de fotos, utile, avantageux, 368.-
Pl. fobise.
Tolosi (a), v. tare avantaceut, 113.11
gagner, 165.
Férne, s. f. f aim, 84. 469. 509. 512. 528.
Fárte, adv. trés, fort, bien; passim.
Post, part. pas. du verbe a fi, 31. 32.
33. 34; passim.
Fotie, nom propre, Fotius, 305.
Fraga, s. f. fraise, 182. 183. - Pl.
fraises.
Frange (a), v. rompre, briser, 146. 298.
FrAnge (a se), v. r. se rompre, se bri-
ser, 229. 319.
Frasin, s. n. fréne,183.-Pl. frasins.
Trece (a), V. frotter, 273.
Frica, s. f. peur, 55. 88. 100. 234.
375. 419. 455. 495. 510. 518. 601.
654. 699.
Fricos, adj. peureux, 495. - Fém.
feicása; - Pl. fricoN fric6te.
Frig, s. m. froid, 15. 16. 34. 35. 65.
596. - Pl. frigurs.
Frigare, 8. f. broche, 185. 482. 489.
700. - Pl. frtgars.
Frige (a), v. reitir, 293. 552. 1 bruler,
89, 659.
Fript, adj. roti. 482. 11 brulé, 27. 80.
138. - Fem. fripta; pl. fripis,
fripte.
Fria, s. n. frein, bride, 347. 354. 461.
543. - Pl. frine et frie.
Gata, s. f. épervier, 464. 465. Pl. gas.
Gaita, s. r. géline, poule, 7. 23. 423.
425. 461. 466. 467. 468. 469. 470.
471. 472. 473. 474. 475. 476. 477.
478. 574. 577. 623. 633. 697. 704.
706. - Pl. gains et gaine.
,GAinat, s. n. fiente de volailles, de-
jections d'oiseaux, 210. 478.
Gaita, s. f. geai, 478.-Pl.
,GAligie, s. f. tapage, vacarme, 471.
Galben, adj. jaune 140.-Fém. gal-
bena ;-pl. gaibent, galbene.
4AlbézA, s. f. clavelée, 479.
dacoromanica.ro
GAN
Fruct, s. n. fruit, 145. 183. - Pl.
fructe.
Frumos, adj. beau, 92. 130. 147.
168. 248. 276. 297. 346. 414. 451.
539. 584. 606. 687. - Film. fru-
nufset" ; - Pl. fruntog, frunt6se.
Frumos, adv. joliment, 272. 621.
Frunte, s. f. front, 72. 577. 578. II
om de frunce, notable, parmi les
premiers, 139. 277.
Franzi, s. f. feuille, 64. .132.138.
182. 183. 184. 227. 263. 274. 388.
397. 449. - Pl. frunze.
Fudul, adj. fler, 56. - Pl. fuduis.
Fuduli (a se), v. r. se pavaner, faire
la roue, 418.
rugí (a), v. fuir, 61. 62. 354. 369.
370. 380. 431. 496. 535. 602. 668.
Fulg, s. m. duvet, 418. 461. 462. 633.
Pl. fulgt.
Fulgeri (a), v. lancer des éclairs, 83.
Pum, 8.n. fumée, '174. 175.184. 185.
Pl. fumurs.
Fund, s. n. fond, 105. 251.-Pl. fun-
durs.
Funie, s. f. corde, 57. 327. 439. -
Pl. funit.
Foil a), v. voler, 52. 313. 421. 441.
668.
Furat, adj. voló, 234. Fém. fu-
nda; - Pl. furats, furate.
FurucA, s.s. f. fourche, 240. - Pl.
Furif (pe), loc. adv. furtivement, A la
dérobée, 373.
Furnica, s. f. fourtni 462. 463. 464.
506. - Pl. furnict.
Furtunii, s . f. tempéte, 35. 36. 54. 55.
88. 210. 518. - Pl. furtuns.
Galbinare, s. f. jaune (de l'oeuf.),
573.
GAlctivA, 8. f. dispute, querelle, 114.
GAlcevi (a se), v. r. se disputer, se
quereller, 701.
Galétá, s. f. seau 688.-Pl. getlete.
&bid, 8. n. pensé°, 367. 469. - Pl.
gdndurs
GAndac, s. ni. insecte,479.-Pl. gán-
da cz.
GAndi (a), v. penser, 153. 171. 219.
378. 417. 467. 471. 491. 513. 515.
555.
 - 733 -
GAN
Midi (a se), e. r., réflechir, 12.
Onganie, s. f. insecte, 479. - Pl.
gdnganit.
&We, s. f. [Mold.] coquille, 226.-
PI. ga6ce.
Gar I interj. onomatopée imitant le
cri de la comeille, 416.
OrAi (a), tr. crier comme les oies,
Giral (a), v. crier comme les oies,
Gard, s. n. cbiture, haie, 123. 359.
383. 418. 425. 488. 580. 700. 701.
-Pl. gardurs.
GargAun, s. tn. guèpe, frelon II a aré
gargaunt, avoir des lubies, 479.
480.-Pl. gargauns.
GArla, s. f. riviere, 57.185. 186. 663.
-Pl. gdrle.
GAsca, s. f. oie, 230. 231. 324. 480.
481. 482. 483. 623.-Pl. wine.
Ord (a), v. trouver, retrouver, ren-
contrer, 92. 106.169. 174. 239.
249. 296. 301. 349. 367.380. 397.
473. 482. 524. 553. 555. 573. 584.
606. 628. 650. 653. 674. 689.
GAsi (a se). v. r. se trouver, se recon-
trer, 116. 125. 183. 184. 188. 231.
348. 461. 506. 612. 691.
GAt, s. n. con, 295. 367. 509. 530.
610. 660. gorge, 523. 527.- Pl.
g urs.
Gata, adj. inv. pt.& 180.
Gata (de-a), tout prét, sans effort, 314.
525. 606. 672.
Gati (a), V. préparer, 508. 509. 676.
Glitlej, s. n. gosier, 191. - Pl. gd-
t je.
Gaunos, adj. creux, caverneux, 215.-
Fém. gaundsa; - pl. gaunogs, gclu-
n6se.
Gall', s. f. trou, 19. 186. 187. 225.
624. 653. 658. 659. 661. 662. -
Pl. gaurs.
Ouri (a), v. trouer, 57. 58. 207.
Ovan, s. n. cuillére, 5.
Géba, adj. inutilement, en vain, 393.
Geba (de), loc. adv, en vain, 165.
Geme (a), V. gémir, se plaindre, 326.
Genunchiu, s. n. genou, 339. - Pl.
genunchie.
Ger, s. n. froid glacial, 15. 35. 36. -
gerurs.
Get-beget, loc. adv. de Ore en fils, 428.
Ghem, s.n. peloton, pelotte, 216. 318.
- Pl. ghemurs.
dacoromanica.ro
GRA.
Gheondie, s. f. picvert, 483. - Pl._
gheon6te.
Gherghita, nom d'ime localité en.
Roumanie, 307.
Ghéta, s. f. glace, 36.-Pl. ghep.
Ghiara, s. Ç. grifte, 406. 407. 484.
684.-Pl. ghi are.
Glnermanosi (a se), V. r. [Mold.] se
remplir de vers, faire des vers,
Ghigar, s.171. [ancien] porcher, 68.-
P]. ghigart.
Ghimpe, s. en. épine, 187. 188. 296..
297 Q piquant, 317. -Pl. ghimps.
Ghimpos, adj. piquant, épineux, 276._
Fém. ghintpósa; - pl. ghimport,
ghimp6se.
Ghinda, s. f. gland (du chéne), 188.
289.-PI. ghinde.
Ghiocel, s. tn. perce-neige, 188.-PL
ghtocet.
Ghiorghina, s. f. georgine fbot).189.-
Pl. ghtorghine.
Ghirlanda, s. f. guirlande, 167.-Pl.
ghirlande.
Ojos, adv. [Mold.] en bas, 306. Vedl
jos.
Giréda, s. f. [Mold.] troupeau de gros-
hétail, 695.-Pl. girellt et girede.
Gitlej, s. n. vedl gtitlej.
Glas, s. n. voix, 449. 583. 606.- Pl.
glas um.
Gligan, s. m. [Mold. Ban.] sanolier
homme très-grand, 484.-Pl. gli-
gam.
Glo d, s. n [Mold.] bone, fan,,,e, 445. -
Pl. g/odurs.
Glumi, a. f. plaisanterie, 599. - Pl.
glume.
Gogása, s. f. non de gallo, 189.-Pl.
gog6se et gogoft.
Gol, adj. nu, 214. - Fém. g61c1; pl._
g6le, got.
Golescn, nom propre, 688.
Goni (a), V. chasser, poursuivre, 91.
376. 492. 512. 554.
Gonitére, s. f. chassei courre, chasse
aux chiens courants, 628.- Pl. go-
nitort.
Grabl, s. f. hAte , empressement,
164.
GradinA, s. f. jardin, 125. 151. 167.
489. 208. 209. 264. 265. 628.
jardin potager, jardin maraichert
138.-Pl. gradins.
GrAdinar, s. en. jardinier, maralcher,
481.-Pl. grddinars.
Gill (a), v. prier, 326. 514. 640.
 - 734 -
GRA
Grajd, s. n. deurie, 326. 347. 348.-
Pl. grajdurt.
Grkmada, s. f. tas, 142. 190. 470. II
en bande serrée, 413. 569. - Pl.
greimglt.
Grfunidi (a), v. amasser, 661.
Grambdi (a se) , V. r. s'amonee-
ler, 93.
Gras, adj. gras, 248. 467. 471. 472.
570. 586. 618. 672. 686. - Fem.
grasa;-P1. graft, grcsse.
Grail, S. ti. bid, 190. 208. 224. 225.
234. 282.-Pl. grde et grdne.
Graunte, s. m. grain, 190. 467.690 II
gridunte. s. f. p. orge, avoine, 359. -
Pl. graunte.
Graur, s. in. étourneau, 484 - Pl.
graurs.
Grec, s. pr. gree, 345.-Pl. grecti.
Greer, s. m. grillon, 484. 485.- Pl.
greers.
Greu, adj. lourd, 250. I difficile, 154.
II eu greu, loc. adj. diffieilement,
105.-Fém. grea;- Pl. gres, grele.
Greii, adv. diffieilement, 691.
finja, s. f. souei, tracas, 157. 369.
Grindina, s. f. grèle 36, 37.
1-1
Haciu, s. n. hallier, brousaille, 194.
interj. allons I 448.
Hama, t. f. habit, vdiement, 41. 260.
- Pl. hatine.
liais,interj. huel huhau I à droite
136. 137. 195. 403. 485.
el, s. n. dist, situation, condition,
343. - Pl. halurs.
Ham, s. n. harnais, 311. 312. 321.
485. 486. - hamurt.
Harac, s. in. paisseau, 214. 307. -
Pl. haracs.
Harmasar, s. rn. étalon, 671. - Pl.
har inasari.
arbuz, s. in. [Mold] pastèque, me-
lon d'eau, 195. - Pl. harbuzt.
Harbuzarie, s. in. [Moldl melon-
nière, 195. - Pl. harbuzdrit.
Rumie, adj. travailleur, actif, 182.
314. 577. - Fém. harv,tica ; -
Pl. haritics, barnice.
at, s. n. guide, 486. - Pl. liqurt.
Hatlr, s. n. passe-droit, faveur, 438.
Pl. hatirurti.
Haii, s. n. [Mold] hallier, 195.
Helbet, adv. [Moldl certainement,
632.
dacoromanica.ro
HUD
Grivä, s. f. chien tacheté de blane et
do noir, nom de chien, 379. 485.
Gr6pd, s. f. trou, fosse 190. 191. 192.
193. 194.-Pl. gropi.
Gros, adj. gros, 179. 508. 570. -
Fdin. gr6sd;-Pl. grofti, grdse.
Grozav, adj. terrible, 210,
Gunoiu, s. in. impureté, 89. II fu-
mier, 141.151. 171. 194. 419.424.
625. 690.-Pl. gundie.
Gura, s. f. bouche, 29. 98. 405. 107.
113. 125. 178. 190. 223. 243. 244.
245. 265. 269. 295. 309. 321. 328.
345. 347. 441. 459. 461. 528. 529.
530. 582. 591. 667. 671. 692. II
gueule, 264. 339. 376. 502. 523.
524. 526. 527. 528. 530. 658. 661.
bee, 436. II a face gura, crier,
brailler, faire du bruit, 337. - Pl.
gura.
Gurginat, adj. en pointe, 207. -
Fém. gurgutata; pl. gurgutati,
gurgiztate.
Gua, s. 1. gorge, 704. II gésier, 467.
- Pl. gufe.
Gust, s. n. gout, 562.- Pl. gusturt.
Gustit (a), v. gonter, 202.
Her, s. n. [Mold.] fer, 164. V11
fer.
Herbinte, adj. [Mold.] brulant, 164.
VeçIL ferbinte.
Herghelie, s. f. haras, 123. 486. -
Pl. herghelis.
Hiera, s. f. bate sauvage, 460. 487.
Vell fiara.
Hir, S. ni. [Transa] veste, 642. -
Pl. hin'.
Hire, s. f. [Mold] naturel, 518. Vell
fire.
Hirdn, s. vi. [13anat] raifort, 691.
Veji hrén.
Hoit, s. n. charogne, 436. 487. 527.
531. - Pl. hotturt.
Halda, t. f. Pfold.-Transil.] gudret,
114. 495. 420. - Pl. holde.
Rotar, s. n. litnite, linage, 494.
Hrana, s. f. nourriture, 462. 517. -
Pl. hrttnt.
Hrani (a), nourrir, 354. 366. 627.
Hranl (a se), v. n. se nourrir, 397.
466.
Hrdn, s. n. raifort, 195. 690. 694.
Huditos, adj. [Mold.] qui dohne
sur la rue, 232.
 - '735 -
ÌAL
ialomila, s. pr. lalomitsa, nom d'une
riviere et d'un département de Rou-
manie, 307.
lanuarie, s. tn. Janvier, 37.
lar, adv. mais, 464. 465. 545. 11 pour-
tent, néanmoins, 462. de nouveau;
passim.
laräsi, conj. de nouveau ; passim.
Iasca, 8. f. amadou, 495. 196.
Ici, adv, ici, ci ; passim.
'led, s. m. chevreau, 396. 513, -
Pl. tets.
Iéda, s. f. chevrette, 395. 396. 397.
- Pl. sede.
lépa, s. f. jument, 123. 486. 487.
488. 545. 649. 650. - Pl. tepe.
Iepangea, s. f. manteau paysan pour
la pluie, sans manches et avec ca-
puchon, 93. Veq11 ipangea. - Pl.
iepángele.
Iepure, s. tn. lib/re, 379. 404. 442.
453. 489. 490.491. 492. 493. 494.
496. 505. - Pl. separt.
lepuresce, adv. comme un liévre,
lepurenca, s. f. base, 496, - Pl. ie-
pur6tce.
lerba, s. f. herbe, 4. 148. 162. 184.
196. 197. 198. 199. 222. 240. 276.
556. 557. 617. - Pl. ierburti.
Iérba-ferulm, s. f. herbe qui à la
puissance d'ouvrir les verroux, de
briser le fer, 197.
ieri, adv. hier, 1. 38. 39.
lerna, s. f. hiver, 37. 38. 69. 84. 85.
86. 132. 160. 194. 378. 404. 413.
462. 484. - Pl. serne.
Ierta (a), v. pardonner, 464. 465.
Iernsalim, s. pr. Jerusalem. Veçil Ru-
sati tn.
Iegi (a), v. Ve0 a eft.
lesle, s. f. crèche, mangeoir, 334. 359.
Iestimp, adv. Ve1 estimp.
!gnat, s. pr.St Ignace, 20 Décembre,
609. 612.
Imbaerat, adj. attaché aVec des cor-
dons, qui porte des amulettes, 693.
- Fem. tmbaerata ; - Pl. im-
baeraft, imbaerate.
ImbetrAni (a), v. vieillir, , devenir
vieux, 92. 261. 320. 369. 441.514.
522.
Izabraca (a), v. couvrir, habiller, 504.
dacoromanica.ro
INA
fmbreca (a se), v. r. se couvrir, 529.
585.
Imbrecat, adj. habille, reconvert,
451. 543. 544. 709. - Fem. im-
brdcati ; - Pl. intbrdcari, int-
breicate.
Imbuca (a), v. mang,er, manger rapi-
dement, avec avidité, 528.
Imbuchure, s. f. bouchée, 223. 370.
523. 590.
Impaca (a), v. mettre d'accord, 651.
652. 11concilier deux besoins,
391..
Impart' (a), v. distribuer, partager,
235.
Impedici (a), v. enrayer. 454.
Imperat, s. m. empereur, 530..
Impergtesc, adj. de l'empereur. 459.
- impgratésca ; - Pl. impgra-
tesci.
Implini (a), v. completer, 504.
Impodobi (a), v. orner, 539.
Imp otriva, prép. pour opposer à, pour
prendre, 657.
Imprestia (a se). v. r. se disperser,
616.
lmprejur, prép. autour, 516.
Impreutta, adv, ensemble, à la fois ;
passim.
Impreune (a), v. rassembler, faird
vivre ensemble, 513.
imprietini (a se), v. r. se lier d'ami-
tie. 663.
Imprunauta (a se), v. r. emprunter,
484.
Impunge (a), donner un coup de
corm, piquer, 231. 330. 394. 648.
692. 694.
Impunge (a se), v. 1.. se donner des
coups de corne, 276.
blimp (a), v. empuantir, rendre fé-
tide, 161.
Imput.i (a se), v. r. se corrompre,
devenir fétide 71. 589.1 peter, 395.
In, s. tn. lin, 199.
In, prdp. dans, sur, â, en, avec, chez;
passim.
Inainte, prep. avant, 680. 703.11
devant, 334. 494. 609.11 d'abord,
655. 11 en avant, 310. 323. 630. II
en presence de 475. 11 premier, 268.
11
de acum tinctinte, dorenaventi
332.
 - 736 -
INA
!malt, adj. grand, 256.-Fem. inalta;
- Pl. inagi, inalte.
in'al0 (a), v. ériger, 439.
inaltare, 8. f. elevation, action de
s'élever dans les honneurs, 290.-
Pl, mallan.
Inapoi, adv. en arrière, 324. 631. II
a da inapos, reculer, ne pas pros-
perer, 631.
inapoIul, s. nt. avec, art, le derrière,
640.
Inca, adv. encore, en outre, déjà, da-
vantage, au moins; passim.
Incalfli (a), v. rechanffer, 74. 75.204.
655.
Incaloci (a), v. monter à cheval, en-
fourcher, 344. 346. 347. 348. 430.
514. 534. 540.
Inciltat, adj. chaussé, 334. 688. 693.
-Fem. ;-Pl. incalpp,
inccilfate.
Incapé (a), v. avoir place, 578. II pou-
voir passer par, 661. 693. 0 tomber
entre (les mains) 398.
incara (e), v. charger, 328. 459.534.
Incarci (a se), v. r. se charger, 534.
Incarcat, adj. chargé, 314. - Fem.
incarcatef; pl. inceircati, Inca* *r-
cate.
incerligd (a se), v. r. se recroquevil-
ler, 84.
incepe (a), v. commencer, 145. 339.
366. 544.
Incepe (ase), v. r. commencer, 289.
incerei (a), v. sander, rechercher,
210. 211. 300.
Inc era (a se), v. r. s'essayer, 422. 517.
Incet, adv. lentement, 96. II cu ice-
tul, peu à peu, 328.
Inchide (a), v. fermer, 601. II enfer-
mer, 526.
Incheilt (a se), V. se fermer, 142.
Incinge (a se), v. r. s'allumer forte-
ment, 176.
incoa, adv. ici, 97.
blame, adv. par ici, de ce co'te-ci, de
ci, 486.
Incolo, adv. de là, de Vautre ceté,
486.
Incornorà (a), v. mettre des cornes,
670.
incovoia (a se), v. r. se plier, 229.
260.
Increde (a se), v. r. se confier, 571.
incredintA (a), v. confier, 461. 571.
Incur& (a se), v. r. rivaliser à la
course, 538.
dacoromanica.ro
ING
Incurci (a), v. enchevétrer, entortil-
ler, 237.
incura (a se), v. r. se méler, 267. II
s'embrouiller, se perdre, 129.11
s'empétrer, se fourrer dans, 455.
IndatA, adv. de suite, 641. 652. 662;
passim.
Indemina, expr. adj. et adv. com-
mode, sous la main, 311.
inderet, adv. en arrière, 78. 632.11
a da inclgrét, reculer, ne pas prqs-
pérer, 632.
Indestul, adj. suffisant, 349. 672.-
Fem. fndestula ; - Pl. indestuli,
indestule.
Indestula (a), V. rassasier, 461.
Indoi (a se), v. r. se plier, 204.
Indoidla, s. f. doute, hesitation, 300.
- Pl. indoselt.
indopti (a), v. gayer, bourrer, 312.
Indreptà (a), v. redresser, 203.
Indrepti (a se), v. se redre,sser, 143.
219. 260.
Indrugi (a), v. filer II a indruget
ver(;ts i uscate, parler pour ne
rien dire, 303..
induplecat, adj. qui plie, 298. -Fé m.
induplecala ; pl. induplecals,in-
duplecate.
Indurà (a se), v. r. consentir à, fake-
de bon coeur, 613.
Indurare, s. f. pitié, 497.
Inel, s. n. anneau, 610.-Pl. inele.
Infierbintat, adj. échauffé, 22. -
FM). infierbintata ;-Pl. infier-
bintap, infterbintate.
Inherbintéhi, s. f. échauffement, ef-
fervescence, 22.
Inflori (a), v. fleurir, 33. 132.
Inflorit, adj. fleuri, 272.-Fém. in..
tiorita; - PL inflorifs, inflorite.
tiff= (a se), ti. r. s'enfeuiller, s'éta-
ler, 302.
infrunql (a), v. se con vrir de feuilles,
149.
InfundA (a se), v. r. tomber au fond,
708.
InfurnicA (a se), v. r. a se infur-
nica pselea , avoir la chaire de
poule, 479.
Ingadui (a se), v. r. se tolérer, 513.
Ingalbeni (a), v. jaunir, pálir, 139.
ingamfa (a se), v. r. se rengorger, se
bouffir de vanité, 302. 322. 458.
ingheti (a), v. geler, 137. 161.
inghimpi (a), ti. piquer, 77.
Inghimpa (a se), v. r. se piquer, 297..
 - '737 -
ING
Ingh41 (a), v. avaler, 100. 212. 511.
524. 528. 588. 592. 671.
Ingrachl (a), v. cleiturer, 209.
Ingrasit (a), v. engraisser, 609.
Ingrisi (a se), v. r. engraisser, 262.
263. 472. 607.
Ingreunit (a), v. charger, 641.
Ingrijire, s. f. soin, 662.-Pl. ingri-
jirt.
ingropit (a se), v. r. s'enterrer, étre
enterré, 4. 191.
Ingrosit (a se), v. grossir, 509.
mima, 4. f. coeur, 152. 495. 657.
691. estomac, ventre, 85. 466.
496. 659.
Injug4 (a), v. mettre sous le joug,
atteler (des boeufs), 330.
Innalt.a (a), v. élever, 239.
hueca (a), s, noyer, 105. 595.
lanera (a se), v. r. se noyer, 186.
202. 207.
Innegri (a), v. noircir, devenir noir,
189. 439.
Innegri (a se), s. r. noircir, devenir
noir, 439.
Innodit (a), o. nouer, faire un noeud,
430.
tunea (a se), v. r. se ,nouer. fl a se
innodd la cérta, se quereller, 662.
Innomoll (a se), v. r. s'embourber,
226.
Innopt& (a), v. tomber (en parlant de
la nuit), 39.
Innoth (a), v. nager, 301. 324. 367.
Inpotriva, prip. Veg impotrivd.
!usé, conj. mais, cependant, toutefois;
passim.
Insenini (a), v. se rasséréner, rede-
venir bean, 38.
/mera (a), a. venir (en parlant du
soir, , 25. 39,
Insira (a se), r. s'enfiler, 213.
honré. (a se), s. r. se marier (en par-
lant de Phornme), prendre femme,
84.
Insusi, pron. p. lui-méme, eux..mé-
mes ; passim.
Intai, adj. ord. premier. II d'abord,
366. 655. 672.
Intarcit (a), v. Vedl a Infer ad.
Intirdii (a), ro. tarder, 423.
Intarite (a), v. exciter, 363. 371.
388.
Intelege (a), v. comprendre, 649.
Intelege (a se), v. r. s'entendre, 474,
II vivre en bonne intelligenoe, 363.
407. II étre considere comme, 115.
dacoromanica.ro
INV
InIelegere, s. f. action de compren-
dre, 480.-Pl. intelegeri.
InOles, s. n. gens. I de inteles, com-
préhensible, 640.
Intepi (a), v. piquer, 231. 692.
!litera (a), v. sevrer, arréter le lait,
321. 557.
Intilni (a se), v. r. se rencontrer, ren-
contrer, 219. 220.
Intimplà (a se), v. r. arriver, se pro-
duire, 437.
Intinat, 'adj. teché de boue, souillé,
687.-Fém. intinata;- intinats,
tntinate.
Intinde (a), v. allonger, étendre, 148.
338.
Intinde (a se), v. r. s'étendre, s'al-
langer, 255. 326. 595. 706.
Intérce (a), v. tourner, 640. fl rama-
ner, 608. 612.
Intérce (a se), v. retourner, 436. 462.
607. 652. II revenir, retourner, 330.
386. 431. 490. 532. 646. 651. 662.
tourner autour, papillonner, 461.
Intrit (a), v. entrer, 240. 241. 364.
367. 458. 523. 629. 635. 659. 665.
693. 708.
futre, prép. parmi, entre, 569; pas-
sim. I avec, 293.
Intrebit (a), s. demander, 347. 414.
512.
Intrebuinta (a se), V. r. servir, s'em-
ployer, 163.
Intrece (a), v. dépasser, 706.
tareco (a se), v. r. dépasser (les bor-
nes), rivaliser, 360.
/ntrecere, s. f. rivalité, 251.
Intreg, adj. entier, M2. 523. 567.
687. 695. fi complet, vrai, 554. -
Fém. intrégcl; pl. Intregt, /S-
trege.
titanes& (a), v. assombrir, annihi-
ler, 43.
Intunecit (a se), v. r. s'éteindre (en
parlant ale la lumière), obscureir,
77.
Intunecos, adj. sombre, obscur, 53.
- Fém. intunec6sa; - Pl. intu-
necoft, intunec6se.
Initmerie, s. n. obscurité, 39. 40.
44. 506.
Inveli (a), v. couvrir, 603.
Invelit, adj. recouvert, enfermé. II
inve/it ca cépa, discret, taciturse,
138. fi invelit ca sarga, taciturne,
clni Prde ses secrets. 303. II Irme-
lit ca un pepene, rond comme un
47
 - 738 -
INV
melon, gros et gras, 248. - Rm.
inv /ita ; - Pl. inve/ifs, inve-
lite.
Invesell (a se), v. r. se réjouir, 380.
494. 518.
Invét, s. n. habitude, 519. 520.
Invetak (a), v. apprendre, 324. 574.
714.
Invétit (a se), v. r. apprendre, 350.
5H. I s'habituer, 630. 690.
Invetat, adj. habitué, 606. II dressé,
346. appris, pris, 519. - Fém.
invélata; - Pl. invitafs, ins&
pte.
Invii (a), v. renaltre, repousser, 187.
305. 306.
!flying° (a), v. valuer°, 480.
Invinovati (a), v. accuser, 438.
InvIrti (a), v. tourner, 596.
Invirti (a se), V. r. tourner en cer-
cle, 409.
Invoi (a se), v. r. étre d'accord, s'en-
tendre, 604.
InzAbAhl (a), u. mettre le mors, dom-
pter, conduire i sa guise, 496.
IpAngea, s. f. manteau paysan pour la
pluie, sans manches et avec capu-
chon, 518. 650. Yell sepdngea. -
Pl. ipange/o.
J
Jaf, s. n. pillage, rapine, 141. - PL
jafurs.
Jiratec, s. n. braise enflammée, 200.
657.
JavrA, s. f. roquet, 514.
Jeratec, 8. n. Ved1 jaratec.
Jertfi (a se), v. r. se sacrifler, 374.
Edon, s. m. Juif, 71. - Fém. .fi-
&Seca; pl. Adorn, Jid6vce.
Jiganie, 8. f. animal, 496. - Pl. ji-
ganis.
¡ir, s. m faille (fruit du hétre) 200.
612.
Joc, 8. n . a-p bate joc,se moquer,514.
Joi, s. f. Jeuch, 41. 42. 43.
Joi-mare, s. f. Jeuch-saint, 87.
¡os, dv. en bas, 79. 89. 106.143.
144-146. II i bas, 347. II en aval,
106. II pe ¡os, it pied, 158. 344.11
pe jos, i bas, A terre, 343.
JucA (A), v. j uer, 538. 680. 11 denser
123. 545. 548. 599. 600. 676, 677.
679. 680. I s'ébattre, 582. II danser
(en parlant d'un cheval), piaffer,
dacoromanica.ro
JUR
Isbi (a), v. frapper, cogner, heurter,
251. 295. 320. 406.
Isbi (a se), v. r. se heurter, se &bat-
tre, 592.
Isbuti (a), v. réussir, 30.
Isla, s. n. [Mold.] péturage, pacage
communal, 200.
lsnávA (de), loc, adv, de nouveau, de
rechef, 270.
IspitA, s. f. tentation, 419. - Pl. /s-
pite.
Ispiti (a), v. éprouver, 116.
Isvor, s. n. source, 106. 108. 161.
200. - Pl. isv6re.
Isvori (a), v. émaner, naltre de 166.
Iubi (a), v. aimer, 36. 375. 441. 454.
683.
NM (a se), v. r. s'aimer, 382. 613.
663.
!die, s. m. Juillet, 41.
Iunie, s. m. Juin, 41.
lute, adj. vif, 113. 354. II agile, ra-
pide, 404. - Fém. sute; pl. sup,
sute.
Iuti (a se), V. r. se filcher, devenir
vif, piquant. a se jun. ca piperia,
se fAcher, 254.
Ivi (a se), v. r. poindre, se montrer,
514.
350. I a--fi juca caitsi, fairs danser
son cheval, faire ses embarras, fake
a sa guise, 349.
Juci (a se), v. r. jouer 177. 350. 538.
551. 680.
Judea (a), v. juger, 518.
Jug, s. n. joug, 325. 330. 497.11 sorts
de collier triangulaire que l'on met
aux pores pour les empécher de
passer it travers les cldtures, 572.
- Pl. jugurs.
Jumlitate, a. f. moitié, 344.-Pl. ju-
mat*.
Jumuli (a), v. plumer, 482.
June, 8. m. jeune boeuf, bouvillon,
497.
Jupl (a), v. Mold.] écorcher, 64.
Jupul (a), v. écorcher, 506. 512.
Juré (a), v. jurer, 52. 662.
Juré (a se), v. faire serment, promet-
tre sous la foi du serment, 441.
Juramint, s. n. serment, 382.
JuruintA, s. f. promesse faite sous la
foi du serment, 617.
 - 739 -
LA
La, prép. et; passim.
La (a se), v. r. se laver, se laver la
téte, 342. 420.
Labi, 8. f patte, 325, 338. 482. 497.
680. 683.- Pl. labe.
Lac, 8. n. lac, 57, 105, 200. 201. 202.
338. - Pl. /tours.
Lacrima, s. f. larme, 300. II a aduce
lacrami, faire pleurer, 300.- Pl.
iacrarns.
Licrimi (a), V. pleurer, 404.
Lacrima, 8. f. pleur, larme, 646. -
Pl. kerims.
Licusti, s. f. sauterelle, 497. - Pl.
lactate.
Ladi, s. f. c.aigse, malle, 555. - Pl.
Earls.
s. f. citron. 202. - Pl. la-
máis.
Limuri (a se), v. r. se purffier (en
parlant d'un métal) 116.
Lini, 8. f. laine, 338. 497. 567. 568.
Pl. kine.
Lingi, adv, auprès de 148, 217. 416.
596. fi pe kinga, à dad de, autour,
sur le bord de, 383. 461. 527.
Linos, adj. laineux, qui a beaucoup
de laine, 498. 570.-Fém. kinésa;
Pl. kinort, kin6se.
La*, s. n. chatne, 381. 504. - Pl.
lanfurs.
Lapte, 8. n. lad, 253, 334. 397. 453.
498. 499. 500. 564. 568.584. 686.
688. 702.
Liptási, adj. qui donne beaucoup
de lait, bonne laitiére (en parlant
d'une vache. etc.) 570. 687. - Pl.
¿apto se
Llisi (a), v. laisser, abandonner, li-
cher, 68. 108. 117. 118. 328. 331.
334. 486. 498. 519. 561. U aban-
donner, 304. 331. U permettre 370.
393. II a lascì in fried séu, licher
la bride, 461.
List/ (a se), v. r. se laisser tomber sur,
690.
Lat, adj. gros, gras, 554.-Fém. /ad;
-Pl. kit s, late.
8. n. laes, rets, filets, 418. 581.
582. 645.-PL /Os, lafe et la furs.
LitirO, adj. de forme plate et large,
aplati, 633. - Fém. latardia; -
Pl. ¿atare f;, lata re fe.
dacoromanica.ro
LE
LW& (a), V. aboyer, 363. 364. 365.
366. 367, 368. 369. 372. 373. 376.
379. 500. 501. 502. 504. 513. 514.
Litrat, s. n. aboiement, 680.
Latratura, s. f. aboiement, 371.-Pl.
kitraturi.
Lature, s. f. add II in /aturs, de cété,
302.-Pl. kiturs.
Laudi (a se), v. r. se vanter (de fairs
une chose), 706.
Liudat, adj. loud, vantd, 242. 243.
260. 261. - Fém. /audata;- Pl.
laudas, läud,ate.
Liuntru, s. n. dedans. II in kiuntru,
pe din launtru, au dedans, 147.
215. 554.
Latir, 8. m. datum stramonium, herbe
du diable, 202.
Lebicli, s. f. cygne, 502.-PI. lebede.
Léc, 8. n. reméde, spécifique, 199.
304.
Legi (a), v. attacher, lier, 294. 328.
349. 359. 427. 459. 535. 642. 661.
692.
Legit (a se), v. r. se lier, s'enchatner,
327.
Leginat, adj. a nu $ice douë Woe
leganate, ne pas dire deux mots de
suite 120.-Pl. kganate.
Legat, adj. attaché, 328. 329.-Fém.
legata; pl. legap, legate.
Legatére, s. f. [Mold.] fichu, 170. -
Pl. legaturt.
Legitura, 8. f. botte (de légumes),
156.-Pl. legature.
Lele, s, f. se dit la eampagne, i une
soeur, i une amie, à une femme
plus igée; bonne amie, 301. 412.
646.
Lemn, s. n. bois, 35. 146. 203. 204.
205. 232. 234. 260. 277. 533. -
Pl. letnne.
Long, adj. paresseux, 577. - Fém.
lenefa; pl. lenefi, lenefe.
Leálcit, 8. f. lionne, 503.-Pl. leO ice.
Lepeclit (a), v., jeter, rejeter, 102,
169. 202. 209. 615. 656. II changer
519.
Lesini (a), v. s'evanouir II a lefina de
fénie défaillir, mourir de faim, 509.
Lesinat, adj. défaillant, crevant la
faim, 577, 578. - Fém. ksinaki;
pl. lesinats, lerinate.
 - 740 -
LES
Lesne, adj. invar. ficile, aisé, com-
mode, 307. 428.
Lesne, adv. facilement; passim.
Len, s. ni.. lion, 378. 494. 503. 504.
505. 506. 507..517. 543. 597. 670.
706.-Pl. tez.
Lea, s. Os. ancienne thonitaie falant
37 centimes de notre monnaie ac-
tuelle, 360.
Liber, adj. libre 581.-Fém. libera;
-Pl. iibers, libere.
Liliac, s. m. chain e-souris, 507. 508.
Liman, s. n. havre, port, refuge, 35.
205.-Pl. /inzanurs.
Limba, s. f. langae, 110. 207. 344.
326. 327. 508. 583. 602. 648. 657.
685. o /imba de padure, un bout
de fordt, 154.-PI. Limbs.
LiMpode, ad . linmide, pur, propre,
102.-Fém. limpede; - Pl. tins-
DeSI
Lin, adj. calme, paisible, 99. 400.
104. 105. 274.1 nette, sans tiepé-
rites, 295. II sans piquants, 317. -
Fém. lina;-pl. /ins, line.
Lindini, s. f. lente, oeuf de pou 508.
-Pl. Lint:line.
Lingo (a), V. licher, 383. 602. 603.
648. 686.1 sacer, 683.
Lingurit, s. f. cuillére, 116. 559.
lingurs.
Lins, adj. léché, 694.-Fém. iinsa;
-Pl. /in's, Untie.
Linte, s. f. lentille, 205. 206.
Lipi (a se), v. r. se coller, s'attacher
a ,223. 228. 280. 538.
Lipitére, s. f. sangsue, 508. - Pl.
iipitors.
Lipsi, s. f. manque, pénurie, 487.-
Pl. //paws.
Lipsi (a), y. manquer, 48. 49. 533.
612.11 Atre 'absent, 544. 584. 599.
600. II étre privé, dénué de, 661.
Livada, s. f. pré 206.-Pl. tive0.
Loboda, s. f. arroche (plante, 206.
Lac, s. n., place, endroit, 113. 206.
278. 473. 607. 628. 629. 691. la
loc, en place, 270. II de tac, du tout,
459. n pe loc, de suite 596 II pe loc.,
en place, 101. I in loc, en place
713. II in loc, la place de, 641 II
in lac de, au lieu de, 413.686. 11 in
Maul tus, à sa place, 534.- Pl. lo-
cura.
Loon/ (a), v. habiter, 538.
Logodit, adj. fiancé, 666.-Fém. lo-
godita ; - Pl. logodils, logodite.
dacoromanica.ro
LUP
Lopata, s. f., pelle, 203. - Pl. lo-
Pais.
Lovi (a), v. frapper, heurter, 195,
196, 250. 503. 535. 665.
Levi (a se), v. r. s'accorder, avoir un
rapport, 228. 564. 683.
Lovitura, s. f. coup, 143. 144. 289.
349.-Pl. ioviturs.
L6z5, s. f. roquet, 693.
Lila (a), v. prendre, attrapér, enlever,
130. 172. 178. 223. 236. 265. 334.
356. 432. 564. 567. 575. 606. 627.
641.
Luit (a se), v. r. se prendre, 328.1 a
se lama dupa, snivre 562. 571. 11 ta
se fad de, se tenir par, 630. II a se
iud in colts, se déchirer it belles
dents, 434.
Lucefer, s. In. Ténus (étoile , 43.
Lust (a), 'b. Miler, 115. 295.
Luciu, adj. brillant, poli, uni, II tuciu
manis, pleine mer, 210.
Lucrili (a), v. travailler, 23. 239.
Lucrator, s. m. bavailleur, ouvrier,
239. - Pl. lucrators.
Luorn, 8m. travail, 13. 14. 53.68.
chose 279. 630. - Pl. isscrurs.
Lnl, pr. pers. Be pers. s.
son; passim-
Luiai, pr. pers. 8e pers. s. a lui mé-
me ; passim.
Lume, s. f. Monde, gens, 67. 98.157.
209. 237. 238.864. 622 n p tun e,
dons le monde, 566, 583.
Lumina, s. f. luinière, 39. 40. 41. 43.
44. 77. r- Pl. iumins.
Lumina (a Se), V. r. s'a lumina de
di, le jour est venu, 423.
Luminare, s. f. bangle, chandelle, 23.
- Pl. iunsinars.
Luna, s. 1. lune, 44. 45. 46. 47. 75.
76. 364. 500. 501.502. II mois, 484.
- PL luna.
Lung, adj. long, 86. 326. 484. 531.
685. Wm. /unga; - Pl. lungs,
lunge.
Lunl, s. f. Lundi, 47.
Luntre, 8. f. barque, 106. - PL /un-
tre.
Lup, s. su. loup, 38. 329. 363. 365.
366. 367. 380. 404. 428. 460. 480.
496. 507. 508. 509. 510. 511. 512.
513. 514. 515. 516. 517. 518. 519.
520. 521. 522. 523. 524. 525. 526.
527. 528. 529. 530. 531. 542. 544.
554. 568. 569. 571. 572. 586. 595.
673. 683. - Pl. /ups.
 - 741 -
LI.JP
lupesc, adj. de loup, 529. - Fém.
lupésea ; pl. /upesct.
Impesee, adv. fi la maniere du loup,
528.
IV/
Mao, 8. rn. pavot, 207. - Pl. 9114Ci.
Mirar, adv. tout au moins, quoique,
390. II meme, 459.
Idieelar, s. in. boucher, 593. - Pl.
macelari.
Macink (a), v. moudre, 112.
Mimad, s. f. gourdin noueux, 117.
203.
Maestre, s. ni. manca (qui est habile
dans son art), 350. - Pl. mae,trs.
Migar, s. ni. fine, 3. 186. 235. 319.
320. 328. 330. 354. 355. 356. 371.
400. 503. 517. 518. 530. 531. 532.
533. 534. 533. 536. 537. 538. 539.
540. 541. 542. 543. 606. 641. 642.
671. - Pl. magan.
Magarita, s. f. inesse, 543. - Pl.
magarife.
Migare, s. f. collme, tertre, tumulus
de grande dimension, 207. - Pl.
magure.
Mehala, s. f. faub urg, quartier, 338.
401. 471. - Pl. toa/La/ale.
Mal, adv. plus; passim. II encore, 432.
Miami, s. f. mere, dim. de mama, 532.
Mamad, a. f. Banat singe, guenon,
544. - Pl. triatmuce.
Mamuja, s. f. sine, guenon, 544. -
Pl. otatotuf.
Maiu, s. »t. Mal, 47. 52.
Mime, vea mane.
Mal, s. n. bord. rive, 207. 208. 273.
570. a dd de mal, tomber dans
le pi écipice, 570. - Pl. mcdurt.
Malaiu, s. in. [Mold.] .millet, 697.
698. 699. 701.
idalaiu, s. ni. farme de mais, 47. 208.
58!.
Mileet, adj. blet, 243. - Fem. ola-
/alista; - Pl. nialaefi, malaefe.
Malura, s. f. nielle des blés, 190. 208.
Mamá, s. f. mere, 190. -Pl. mame.
Mimaliga, s. f. bouillie de farine de
mas, 293. 587. - Pl. oiamaiigs.
Mina, s. f. main, poignée, 70. 133.
134. 172. 178. 179. 229. 246. 247.
265. 287. 288. 311. 329. 398. 432.
461. 464. 486. 489. 580. 646. 657.
dacoromanica.ro
MAN
Lupti, s. f. lutte, 605. - Pl. lupts.
Lupti (a se), v. r. lutter, 506.
Lat, s. n. argile, terre glaise, 49.
207.
700. I a da pe nidna, confler, 351.
II a da din ntána, abandonner, li-
cher, 486.
Mini (a), v. cooduire, chriger, 347.
354. 611. 612. 684. II envoyer, en-
Mina (a), v. manger, 85. 112. 1.15.
116. 132. 139. 140. 169. 182. 183.
199. 200. 202. 206. 215. 225. 226.
229. 243. 244. 264. 283. 284. 287.
304. 314. 329. 347. 352. 366. 368.
370. 385. 305. 398. 441. 447. 457.
466. 497. 509. 516. 517. 518. 522.
523. 524. 525. 542. 544. 546. 550.
554. 555. 566. 568. 569. 588. 597.
633. 635. 643. 644. 645. 672. 690.
II fig. manger, dévorer, 486. H per-
dre, détruire, 602.
Manca (a 'si) V. manger, 275.
Minoa (a se), v. se manger, s'entre
dévorer, 383.
Mimare (de), s. f. mancer, 508. 509.
b80. - Pl. de mancan.
Mincat, adj. fig. mangé, dévoré, 312.
321. - Fém. rmincata ; - Pl.
oidncaft, tnetncate.
Mándra, s. f. belle fille, 616. - Pl.
otdndre.
Mande (ase), v. r. s'enorgueillir, 584.
Mindru, adj. fier, 585. 586. - Fem.
nulndra;-Pl. manan, oidndre.
Mine, adv. demain, 7. 8. 9. 10. 11.
12. 13. 14. 48. 367. 554. 676.
Manea (a), v. se lever de grand ma-
tin, au petit jour, 29. 30. 306.
Minedi, adv. lendemain, 628.
Minegi, adv. lendemain, 628.
?Magia (a), s. caresser, flatter, 187.
375. 653.
Minii (a se), v. r. se medre en co-
leré, se ficher, 75. 338. 474.
Minie, s. f. colere, 83. 298. 463.
Minji (a), v. salir, 135. 687.
Minji (a se), v. r. se salir, 133. 286.
Mime, adj. Morid, qui donas beau-
coup de lait (vache). 687. - Fém.
manése ; Pl. nianon , maT
n6se.
 - 742 -
ivtIN
Minunchifi, s. n. poignde, 187. -Pl.
nulnunchse.
Manz, s. in. poulain, 488. 544. 545.
Pl. nicinjs, minas.
MArAcine, 8. m. ronce, 176. 188. 208.
209. 270. 272. - Pl. maracins.
Maras, 8. n. aupl. façons, simagrées,
550. - Pl. marazurs.
Mare, s. f. mer, 21. 35. 54. 80. 81.
88. 107. 185. 209. 210. 211. 212.
225. 273. 301. - Pl. mars.
Mare, adj. grand, 29. 89. 100. 128.
140. 274. 578. - Fém, mare ; -
Pl. mars.
MAreS, adj. majestueux, 151.- Fém.
mardia ; - Pl. snare's, mar*.
MArgaritar, 8. n perle fine, perle,
212. 213. 466. 609. 610. - Pl.
margarita rs, ni argarite,ve0 mar-
garitar.
Margea, s. f. perle, 213.- Pl. mar-
gele.
Mari (a), v. grandir, 536. I loner, glo-
rifier 671.
Maria-Egipteanca, 8. pr. Sainte Ma-
rie PEgyptienne, 48.
Mariti (a se), v. r. se marier, 206.
265.
Marmuril, s. f. marbre, 57. - Pl.
marmure.
Mart, 8. f. vedl Martie.
Martan, s. m. [Transit] matou, 545.
Mari, s. f. marcli, 48.
Marta, 8. f. mois de Mars, 48. 49.
Martin, s. in. Martin, nom populaire
de Pours, 677.
MarS6g5., 8. f. rosse, haridelle, 545.
Pl. mdr16ge.
Mirunt, adj. petit. 190. - Fém. ma-
runta ; pl. mcirunls, marunte.
MirunIel, adj. très-menu, tout petit,
699. - Fd.m. maruniica ; - Pl.
marun(ei, maruniete.
Marunlicd, adj. f. diminutif de rna-
runt ; fine (pluie), 60. - Pl. ma-
runfele.
MA-sa, m. comp. sa mere, 482, 544.
633.
Masi, 8. f. table, 140. 397. 530 548.
600. I table, diner, 509. 627. -
Pl. mese.
Miisea, s. f. dent molaire, 346. - Pl.
masele.
Mali* s. f. olive, 677. - Pl. ma-
aline.
Mas, s. n. boyau, 342. 465.- Pl. ma-
turf.
dacoromanica.ro
MIC
MAO, it.f. [Mold.] chatte, 382. 546.
547. 548. 549. 550. 551. 552. 597.
Pl. mdfe.
Mitasà, s. f. soie, 377. 544. 597. -
Pl. mataaurs.
Matci, s. f. lit d'une rivike, 103.
104. 213.
Matci, s. f. reine des abeilles, 552.
640. 641.
MaSe-negre, s. nt. petit poisson de ri.d
vike dont les intestins sont noirs,
552.
MAtrAgunh, s. in. mandragore, 213.
Mazare, s. f. pois, 213. 214. 383.
Mea, adj. et pr. pos. f. ma, miemne ;
passim.
Mehehe , onomatopée désignant le
mouton, 392.
Mein, 8. in. millet, 214. 316. 473.
697. 698. 699. 701.- Pl. mesurs.
Mel, s. in. [Mold.] ve01 miel.
Male, s. m. e.scargot, colirnaçon, 552.
Pl. macs.
Mar, s. m. pommier, 170. 217. 218.
Pl. mars.
Mgr, s. n. pomme , 214. 215. 216.
217. 218. 257. 550. - Pl. mere.
Mercurs, 8. f. mercredi, 49. 598.
Mere-padureSe, poires sauvages,
res à cidre, 368.
Mereu, adv. continuellement, 673.
Merge (a), v. aller, 383. 393. 397.
439. 441. 569. 571. 630. 631. II is
merge gura, il bavarde, il jacasse,
441. 11 est heureux, 384. II volti-
ger, 442.
Merindh, s. f. provende, 160. - Pl.
merinde.
Maruntel, adj. Vedl maruniet.
Meserie, 8. f. mdtier, profession. 153.
PL mesen;.
Meatesug (cu), loc. adv, habilement,
par rase, 315. 316.
Mans% 8. f. mesare, II la mesura,
sa hauteur, it l'extréme limite, 216.
peste mesura, outre mesure, a
trece peste m aura, dépasser toute
mesure, 105. 686.
Mesuré (a), v. mesurer, 91. 130.
Meu, adj. et pr. pos. ni. mon, mien;
passim.
Mez, vedi mies.
Mic, adj. petit, 100. 128. 173. 274.
462. 463. - Fdin. mica ; - Pl.
mica, mice.
Micaorit (a se), v. devenir trop petit,
se raccourcir, 536.
 - 743 -
MIC
Micsunea, s. f. violette, 218. 256.
258. 279. - Pl. micgunele.
Midie, s. f. moule de mer, 136. 553.
- Pl. midis.
Mie, pr. pers. 38 pers. s. h moi ;
passim.
Mie, s. f. mille. 489. 510, 580.- Pl.
um.
Mel, s. ni. agneau, 507. 513. 517.
528. 530. 553. 554. 593. - Pl.
min.
Mielusel, s. In. petit aneau, agnelet,
530. - Pl. mteiuset.
?Mere, s. f. miel, 85. 95. 96. 149.
309. 312. 313. 557. 558. 559. 560.
561. 565. 665. 672. 677. 692.
Mies, s. n. amande (d'un fruit, d'une
noix etc), 218. 226. 227. - Pl.
smezurs.
Migdalii, s. f. amande, 217. 219. 127.
- Pl. msgdale.
Mihalt s. n. barboteau, loche fran-
che, 555. 584. - Pl. mihalis.
Mihoho, onomatopée designant l'Ane,
392.
Mijloc, s. n. milieu, 159. 182. II
moyen, 406. - Pl. mijléce.
Milti, s. f. pitié, 380. 459. 463. 653.
trembler (par avarice), 613.
Milostiv, , adj. miséricordieux , pi-
toyable, 459. - Fém. milostiva ;
Pl. milostivs, melosteve.
Mili (a), v. flatter de la main, 369.
371.
Mincinos, adj. menleur, 671.-Fém.
mincimisa ; - Pl. mincinop ,
mincinése.
Mine, pr. p rs. moi; passim. I la
mine, chez moi, 642.
Minte, s. f. esprit, intelligence, 138.
259, 327. 627. II nature], 520. I!
Cu minte, sage, 243. 624. II qui a
du bon sera, un esprit rassis,
345.
Minut, s. n. minute, 3.-Pl. minute.
Mirk a), v. gronder (en parlant d'un
chien), 373.
Mims, t. n. odeur, parfum, 168. 169.
Pl. mir6se, rnirosurt.
Mirosi (a), v. sentir, 101. 240. 298.
607. II flairer, 370. 401.
Misch (a se , v. r. se remuer, 109.
Mistm a), v. dévorer, absorber, 176.
241.
Mititel, adj. dim, de mic, tout petit,
441. - Fém. mititica ;- Pl. mi-
Wes, mititele.
dacoromanica.ro
mul
Mitropolit, s. m. métropolite, arche-
véque, 536. - PL mitropolifs.
Mizga, s. f. seve, 219. 258.
Madill, s. f. pousse, rejeton, 12. 219.
288. 306. - Pl. mladife.
Moda, s. f. mode, 708.
Mojic, adj. grossier, mal élevé, rus-
tre, 580. ll manant, vilain, roturier,
104. 139. 277. 278. 531. - Um.
mojica ; pl. mojice, mojice.
Mole, adj. silencieux, 405.
Mále, adj. mou, 244. 322. Il lache,
peu tendu, flottant, 461. Il conci-
liant, 298.- Fém. In6le; pl. mot.
Mole, s. f. mite, teigne, 555. - Pl.
motu.
Molipsi (a), v. contaminer, 567.
Mrs, s. f. moulin, 477. - Pl. more.
Mormlnt, s, n. tombeau, 18. 167. 691.
Pl. morminte.
Mort, adj. mort, 131, 265. 266. 379.
478. 505. 513. 614.-Fém. tnerrta;
Pl. vzorie, mine.
Mérte, s. f. mort, 105. 523. 599. 707.
Mortaciune, s. f. animal mort, cha-
rogne , 212. 364. - Pl. mina-
mum.
Morun, s. ni. huson, grand esturgeon,
555. - Pl. morunt.
Mtn, s. m. ancétre, 320. II nom que
l'on donne aux vieillards, Ore, 677.
II [Mold.] oncle, 186.
Mol (a), v. accoucher (une femme),
délivrer, 479.
Mosie, s. f. terre, propriété, 487. -
II. mosit.
Mosoroiii, s. n. butte de terre, 463.
Pl. mogor6z.e.
Mosteni (a), v. hériter, 241.
Mosuroiu, s. n. [Mold.] butte de terre,
tertre, 222. - Pl. mo;urene.
MO, s. n. huppe, 555.- PL moturs.
Motan, s. in. [Mold. et Trans.] ma-
tou, 555. 556. - Pl. motans.
Mréja, s. f. rets, filet it larges mall-
les, 592. - Pl. mrejs.
Mucenici, s. in. p. fete des 40 mar-
tyrs, 8/2i Mats, 50.
Muchie, s. f. tranchant, 610. - Pl.
muchii.
Mugur, s. ni. bourgeon, 219. 395.
445. - Pl. mugurt.
Multi (a), v. mouiller. I diminuer, ra-
ter, 64.
Musa (a), v. r. devenir mon, 224. 239.
Mtuere, s. f. femme, 588. 652.- PI.
musert.
 - 744 -
MUL
Midge (a), v. traire, 394. 556. 568.
685. 686.
Mula (de), adv, bonne à traire (vache),
685.
Mult, adj. et adv, beaucoup, b.& ;
passin. mat multora, de plusieurs
542. - Pl. mutts.
Multumi (a), v. remercier 569. 535.
Muma, s. f. mere, 424. 544. 553.
555. 694. - Pl. r111411143.
Munca, s. f. travail, labeur, 153. -
Pl. munct.
Muncl (a), v. travailler, 163. 279,
314. 537. 11 s'efforcer de, faire des
efforts, 319.
Munte, s. m. montane, 101. 147.
219. 220. 221. 222. 293. 537. -
PL muntt.
Murk s.f. mure, 222. 223. Pl. mure.
Maraturk, s. f. legume confit dans
la saumure ou le vinaigre. 223. -
PI. muraturt.
Murdallc, s. f. impureté 116. - Pl.
murdatieurt.
Murder, adj. sale, malpropre, 686.
- Fém. nturdara; pl. murdart,
murd are.
Murdari (a), v. salir, 686. 695.
Murdari (a se), v. r. se salir, 225.
Murg, adj. et s. cheval bat-bran et
cheval en g néral, 556. 557. 646.
647.
MtirgA, s. f. jument bai-brun, jument
en général 50
INT
NAdejde, s. f. esp ir, 464. 617. 683.
- Pl. ad jdtt.
Nagit, s. m. vanne,au 565. - Pl. tut-
get's.
Nainte, adv. avant 106. I d'innainte,
en face, 603.
Nalt, adj. heat, 123. 256. 261. -
Fé.m. flatlet; - Pl. miff, nalte.
Mum, s. f. vision, fantome. fi a 'fs
face naluca, s'effrayer, 356.
Nap, s. va. navet, 224.-Pl. naps.
Napo', adv, din napes, derrière le dos,
en arriere, 603.
NApIrca, s. f. vipere, 566. - Pl. na-
Ores.
NA 01 (a), v. muer, perdre son poil,
368.
Nirav, s. n. coutume, habitude (en
dacoromanica.ro
NAS
Murgani, s. f. nom que le paysan
donne a sa vache, 557.
Mind (a), mourir, 4. 10. 325. 335.
343. 352. 366. 371. 457. 488. 497.
506. 532. 583. 604. 607. 632. 662.
695.
Mursici (a), v. mordre, mordiller,
653. 654.
Musa, s: f. mouche, 77. 149. 481.
657. 558. 559. 560. 561. 562. 563.
564, 565.. 641. 713. II abeille, 346.
488. fi oestre 488. II forme. qu'af-
fecte les dents des chevaux a sept
ans et qui permet de reconnaitre
leur Age, 346. - Pl. muse'.
Musa (a), v. mordre, 235. 363. 365.
366. 368. 369. 371. 372. 373. 462.
487. 502. 652. 658. 654t 655. 657.
680. II piquer, 312. 314. 561.
MuscaturA, s. f. piqure, 670. - Pl.
muraturs.
Muschiu, s. va. mousse, 249. 250.
I mousse des arbres , pariétin,
223.
Musmula, s. f. ;Mile, 224. - Pl.
mufmule.
Must, s. n. jus sucré, 313.
Musteriu, s. m. client, amateur. 694,
- Pl. musteris.
Mut, adj. muet, 367. - Férn. muta;
- Pl. mutt, mute.
Mutt( (a), v. changer de 519. 520.
Mutii (a se), v. r. changer de place)
249.
mauvaise part) 348. 358. 519. 520.
522. 534. 538. 702.
Niritv1 (a se), v. r. prendre de mau-
vaises habitudes, 380.
NArAvit, adj. vicieux, 344. - Fém.
naravita ; - Pl. naravits, nara-
vite.
Nas, s. n. nez, 139. 140. 168. 169.
170. 202. 254. 255. 273. 297.]564.
565. 669. 670. - Pl. nasurs.
Nasce (a), v. douner naissance it 220.
221. 241. 401. 473. II naître, sortir
de 497. 598. I pondre, 467. 479.
Nasce (a se), v. r. naitre, venir au
monde, 335. 522.
Nftscut, adj. né, 643. 649. - Finn.
nascuta; - Pl. nascuts, nas-
cute.
 - 745 -
NAT
Nitifiéta, nom propre servant
signer un bénet, un sot 243.
Niinntru, adv intérieurement, en
réalité, 215.
Navala, s. f. a des navala, se préeipi-
ter brusquement, 611.
Neadormit, adj. vigilant, 374. II tou-
jours en mouvement, 692. -Fem.
neadormita; pl. neadormits, ne-
adormite.
Nearat, adj. non labourd, 562. -
Rm. nearata; - Pl. nearate.
Nebun, adj. fon, 300. 369. 552. 617.
657. - Fém. nebuna ; - nebuns,
nebune.
Nebolind, san.s étre rnalade 607.
Necaz, s. tn. ennui, désagrément, 309.
320. 522. - Pl. necazurt.
NecAji (a se), v. se facher, 83.
Necinsti (a), v. deshonorer, salir. 687.
Neclintit, adj. non bougé de place,
251. - Fém. nectintita ;-Pl. ne-
(Anti's, neciintite.
Necsulnat, adv. sans cesse, sans a-
rts, 85.
Nedeosebi (a), n. ne pas savoir dis-
tmguer, faire la différence entre,
449.
Neghina, 8. f. ivrase. 190. 224. 225.
Negret.a, s. f. noirceur, couleur noire,
438.
Megrims, s. f. noirceur, couleur noire,
436.
Negru, adj. noir, 27. 420. 498. -
Fém. négra ; Pl. n grs, negre.
Neinvetat, adj. non dressé, 659. -
Fém. rietnvétata ; - Pl. neinvé-
Fats, neinvilate.
Nem, s. n. race, 400. 460. 623. 693.
- Pl. némurs.
Nemet, s. m. neige, 50.
Nepal, a. m. Allemand, 368.
Nenorocit, adj. malheureux, 135. -
Fem. nenorocita ; - Pl. nenoro-
cif a,
Neperdénd, ne perdant pas, 607.
Neploare, s. f. secheresse, 36.
Nepot, s. m. neveu, 536. - Pl. ne-
Po(s.
Nepoprit, adj. sans cltre arrété, em-
pdché, 367.
Neretezat, adj. qui n'a pas ét6 déso-
perculé (apscu/J, 290. 665.
Nerod, adj. sot, 9.1. 259. 277. 278.
300. 627. - Fém. nerdda ; - Pl.
nerop, ner6de.
Neroditor, adj. stérile, qui ne porte
dacoromanica.ro
NOR
point de fruit, 258. - Fém. nero-
ditóra ; - Pl. neroditors, nero-
dtitére.
Nesemenat, adj. non ensemend, 255.
- Fem. neseménata ; Pl. ne-
idmitulp, nesitri &ate.
Nesmuls, adj. non arraché, 706. -
Fem. nesmulsa ; Pl. nesmu4s,
nesnsul se.
Netegs6r, adj. net, lisse, propre, 420.
- Fém. netegsára ; Pl. nete-
port, neteguire.
Netezi (a), v. flatter de la main, cares-
ser, 549.
Nevatemat, adj. sain et sauf, in-
demne, 20g. - Fém. nevatarnata ;
- Pl. nevaanials, nevat6Mate.
Nevésta, s. f. femme, 24, 351. - Pl.
neveste.
Nevestmca, s. f. belette, 566. - Pl.
nevi stusce.
Nevosa, s. f. neeessité, 368. 693. II
ennuis, 413. 673. II de moose, par
force, ne pouvant faire autrement,
679.
Nicairs, adv. nulle part,, 239; passim.
Niel, conj, ne... pas mdine, non plus,
ni, ni-méme; passim. II Mel o, au-
cune passim.
Nics-cum, conj. aucunement, nulle-
ment, jamais; passim.
Nics-odata, conj. jarnais; passim.
Nicovala, s. f. enclume, 483. - Pl.
nico vets.
Nimenea, pron. incl. personne; pas-
sim.
Nimem, pron. ind. personae; passim.
Nimio, ad rien ; passim.
Ninge (a), v. neiger, 51. 52. 63.
Ninsbre, s. I'. neio, 12. 51. 52. 596.
Niscas-va, pron. ind. quelque, cer-
tain, des, 659.
Nisce, pron. incl. certain, quelque,
des ; passim.
Nisip, s. n. sable, 81. 225.
Nod, s. n. nceud, 72. 242. - Pl. no-
dura.
PIMA, s. f. eroupion, 616.
Noe, nom. prop. Noe, 438.
Nos, pron. pers. le pers. s. nons, et
acc. nous II la nos chez nous; Pas-
sim.
Népte, s. f. nuit, 22. 23. 24. 25. 52.
53. 54. 60. 184. 364. 447. 508. -
Pl. nopis.
Nor, s. m. nuage, 18. 54. 55. 77. 89.
413. 424. - Pl. nora.
 - 746 -
NOR
Noroc, s. n. chance, bonheur, 2. 18.
185. 310. 338. 649. - Pl. nordce.
Noroiu, s. n. boue, fange, 61. 62. 105.
225. 226. 607. 608. - Pl. nor6te.
Nou, adj. neuf, nouveau 335. 688.
694.-Fém. notta; -Pl. nos, notiZ.
Noud, pron. pers. ier per. pl. dat.
nous, i nous; passim.
Noue, adj. num. card. neuf, 66. 67.
212. 517.
Noue-Oci fi noue, adj. num. card.
quatre-vingt-dix-neuf, 629.
Nu, adv. non, ne... pas; passim.
Nucli, e. f. noix, 21. 97. 226. 227.
228. 229. 257.-Pl. nuca.
Nina, s. f. baguette, 229. 291. - Pl.
nutele.
C)
O, adj. num. card. une, 27, 349;
passim.
O, pron. per. 3-6 pers. Min. la, l',
elle; passim.
Obiceiu, s. n. coutume, habitude, 519.
Pl. obicete [ame. , obicesurt.
Obor, s. n. marché nu foin et aux bes-
tata, 85. 86. 537.
Obras, s. m. figure, 140. 626. -
Pl. obrajt, obran.
Oca, s. f. [ano, ancienne mesure 629.
-PI. occtie.
Ochif or, s. m. diminuta de ochiu,
709.- Pl. ochnors.
Ochiu, s. ni. oeil, 116, 143. 156. 157.
185. 188. 232. 266. 269. 295. 401.
415. 435. 437. 438 442. 453. 471.
488. 531. 552. 601. 607. 646. 683.
706. 719. 714.-Pl. °chi.
Ocleiu, s. m. sorte de potsson, 566.
Ocna, s. f. mine, 251.-PI. ocne.
Ocniti, s. f. dimmutif de ocna, mine,
229.-Pl. ocnife.
Ocol, s. n. circuit, a da ocol, tour-
ner autour, 517.
Odatli, une fois; passim. odata, de
odata, 4 la fois, tout d'un coup, en
mdme temps, 96. 283.1 odata Cu,
en méme temps que 478.11 cate-
odata, parfois; passim. 11 nics-o-
dattl, jamais; passim.
Odihni, s. f. repos, 579.
Odihni (a se), v. r. se reposer, 147.148.
Odrasli (a), v. pousser, donner des
rejetons. 144. 148. 149. 271. 279.
dacoromanica.ro
OPI
Numd, adv. seulement, ne... que;
passim. II numas cdt, seulement,
autant que, ne... que ce que; pas-
sim 1Inumas de di t, de suite, im-
mddiatement, 347; pasim.
Mime, s. n. nom, 274, 343. II renom,
518.-Pl. nume.
Numèr, s. n. nombre, (bdtes comp-
Mes), 524.
Numdri (a), v. compter, 82. 120.
160. 254.
Numerat, adj. comptd 524. - Fans.
rumérata; - Pl, nunidrais, nu-
mdrate.
Numi, (a), v. appeler, dénommer, 539.
Nunti, s. f., noce, 22. 386. 533.
Ogar, s. n . lévrier, 320. 384. 566.-
Pl. ogars.
Oglinda, s. f. miroir, 104. - Pl.
ogiituis.
Ogor, s. n. champ, jachere, 85. 86.-
Pl. og6re.
the, s. f. brebis, 197, 280, 323. 366.
394. 395. 497. 510. 511. 512. 513.
544. 516. 517. 522. 523. 524. 525.
526. 527. 528. 529. 530. 536. 553.
557. 558. 559. 560. 561. 562. 563.
564. 565. 566. 567. 568. 569. 570.
571, 572. 593. 594. 673. 686. -
Pl. os.
Oif te, s. f. timon, 310.-PI. oi,te.
bIti, s. f. pot de terre, marmita en
terre, 239, 412. 551.-Pl. 61e.
Oleiu, s. n. huile, 181.
Olt, s. n. Olt, nom d'une rivid.re de
Roumanie, 211.
Om, s. en. homme, 92. 103. 104. 147.
148. 153. 260. 263. 277. 278. 327.
329. 343. 354.367. 380. 406. 459.
594. Pl. 6triens.
Omenesc, adj. qui appartient i au-
trui, 701.
Omicli, s. f. chenille, 573. - Pl. omigis.
Omori (a), v. tuer, 322. 373.
Opkri (a), v. dchauder, dbotullanter,
369.
Oparit, adj. dchaudd, 602. - Fém.
oparita ; - Pl. oparili, opa-
rite.
Opina, s. f. sandale des paysans, 427.
- Pl. opines.
 - 747 -
0-P0
0-potrivó (de), loc. adv. pareille-
ment, de méme, 513.
Opri (a), arréter 98. n mettre de cbté,
conserver, 367
Opt, adj. num. card. huit, 66. 67.
360; passim.
bri, 8. f. fois; passim. II inedia drei,
la première fois; passim. fi rare-
ori,parfois. II une-oriparfois; pas-
sim.11 buna-dra, par exemple pas-
sim.-Pl. art.
Oró, s. f. ad, 55.-Pl. óre, ors.
Ora, s. n. ville, 393.693.-Pl. orare.
Orb, adj. aveugle, 43. 60. 437. 470.
-Féna. órba;-P1. orbs, 6rbe.
Orbe, s. ns. taupe, 573.-Pl.
Orbi (a), v. aveugler, 663.
Orbul-gaimlor, s. comp. a avg or-
bul gainitor, avoir la berlue, 477.
Ort, conj. ou, on bien; n'importe ; de
quelque ceité que; passim. II ors-cdt,
n'importe combien. II art-ce, cha-
que, tout, n'importe quoi. fi ors
cand, n'importe quand. II ora-care,
n'importe lequel. II ors fncotro,
n'importe 4 quel dad, de quelque
c6té que. II ora de-cd te-ors, toutes
3F
Pacat, s. n. péché. Veçli pecat.
Pace, s. f. paix, 148. 380. 475.11 a
aré pace cu, étre en paix avec 660.
- Pl. pact.
Piduche, s. ri. pou, 577. 578. 628.-
Pl. paduchf.
l'Hure, s. f. forét, bois, 21. 127.145.
154. 173. 231. 232. 233. 234. 342.
420. 489. 511. 512. 637. 680. 684.
703. 704.-Pl. padurt.
Pliduret, adj. sauvage, non greffé,
217. 235. 368. 550. - Pl. padu-
réia; - Pl. paduref a, padu-
reo.
Pagnbó, s. f. dommage, clógót, 497.-
Pl. pagube.
Pahar, s. m. verre (i boire), 38q.
Pl. pahare.
Paiù., s. n. fétu de paille 180. 481.
224. 235. 236. 237. 261. 472. 668.
- PL pase.
PólArie, s. f. chapeau, 70. 71. 174.-
Pl. pala ris.
Palmé, s. f. paume (des mains), 69.
415. 701. II soufflet, gifle, 564.
dacoromanica.ro
PAP
les fois que. 11 ors-ce Ile, quoique
ce soit.
Orl, s. m. pl. pluriel de érci.
Ora, s. in. orge, 229. 230. 231. 347.
360.-Pl. 6rze gi orzurs.
Os, s. n. os, 370. 378. 380.- Pl. 6se.
Osebl (a se), v. r. se distinguer de,.
ne pas ressembler à, différer de,
518.
Osie, s. f. essieu, 326.-Pl. osis.
Ospètit (a), v. manger, 530.
Osteni (a), a. se fatiguer, 329.
Oi.apoc, s. n. écharde, ehicot, 231.
Otel, s. n. acier, 116. 231.
0/et, s. n. vinaigre, 96. 559. 560.
OtravA, s. f. poison, 430.
Otróvitor, adj. virulent, toxique, ve-
nintd cel mas otravitor, le poison
le plus violent, 312.- Fém. otrei-
vit6ra ; Pl. otravitors, otravitáre.
Oult (a se), v. pondre, 468. 471. 577.
Oft, s. n. ceuf. 2. 7. 8. 34. 56. 189
275. 328. 421. 422. 423. 441. 457.
461. 467. 468. 469. 471. 473. 573-
574. 575. 576. 582. 624. 668.
Ouat, adj. pondu, 460.-Fém. mata;
Pl. ouais, ouate.
Palat, s. n. palais, 454.- PL pa/ate,
paketurs.
Pimint, s. n. terre, pays, 18. 19. 88..
145. 146. 148. 167. 237. 238. 239.
240 241. 242. 251. 313. 314. 339.
399. 473. 562. 607. II la pamint,
bas, fi terre, 87. 89.-Pl. pamin-
turs.
Panó, s. f. plume, 437. 451. 578. 579..
585. 714.-Pl. pene.
Mi, conj. jusque, jusqu'fi, 338. 459.
647. 11 jusqu'a ce que, 174. 348..
352. 367. 371. 401. 445. 564. 0
avant que, 168. 328. 1 tant que,
163. 169. 367. 417. 451. 568.
651. 652. 11 tant que, tandis que,.
449.
l'Andar, s. in. gardien, 122. -- Pl.
pdndars.
PAne, s. f. pain, 12. 366. 376. 380.
502. 677.-PI pdm.
l'Anteco, s. ni. ventre, 337. - Pl.
pantece.
Papagal, s. m. corbeau, 579. - PL
PapagalL
 - 748 -
P41'
Papará, s f, sorte de panade au fro-
mage, 85. - Pl. papare.
Papuc, s. n. pantoufle, 709. - Pl.
papuzi.
Papura, s. f. caras, masette, lafche,
72. 242. 256. 257. 258. 277. 617.
Papufoiu, s. in. [fold.] s. in. mais.
Yog popuogiu.
Par, s. in. poirier, 242. 243. - Pl.
pers.
Par, s. in. pieu, 415. 700. O paisseau,
306. 418.
Para, s. f. para, centime, liard, 701.-.-
Pl. parale.
Para, s. f. flamme, 182. 243. 280.
Para, s. f. poire, 216. 243. 244. 245.
246. 677.-, PL pere.
Paragini (a se), v. devenir inculte,
sauvage, 304. 305.
Paraleu, archilion, dans l'expression
des contes: leu para/eu, bon ar-
chilion trés-vaillant, 507. - Pl.
parales.
ParAst (a), v, abandonner, 422. 522.
Paré (a), v. sembler, parattre, 351.
584. 623. 643. 644. 685.
Paré (a se), V. r. sembler, paraltre,
606
Pare-ca, il paratt que, il semble que,
comme si, 528; pasmas.
Parere, s. f. apparence, imaginahon,
illusion, 643.- Pl. parers.
Parasime, s. ns. pl. Cardme, quadra-
gésime, 48. 49.
Parte, s. f. par; 507. 526 II cété,
432. [I a avé parte d , finir par ar-
river chez, tomber entre les mains
de, 707.
a Pasa, v. aller. I pas, vas, 292.
Pasce, s. f. p. Pagues, ve(-,11 Pases.
Pasce (a), ro. paitre, 91, 324. 356. 507.
517. 556.557. 579. U t'aire pattre,
324.
Taso; s. f. p, 20. 31. 42. 43. 50. 56.
556. 576.
PAscut, s. n. piturage, 324.
Pasére, s. f. oiseau, 264. 275. 319.
331. 406. 414. 416. 454. 470. 472.
532. 579. 580. 581. 582. 583. 584.
644. 699. PL pas'érs.
PAseresce, adv. â la manière des oi-
seaux, 584.
Pasire, s. f. [anc.) oiseau, 643.
Pastor, s. in. pasteur, berer, 522.
673. - Pl. pastora.
PAstri (a), v. garder, conserver, 251.
374. 391.
dacoromanica.ro
PER
Pastrav, s. in. truite, 584.- Pl. pcis-
travs.
PastrugA, s. f. variét6 d'esturgeon,
404. 584.
PAgune, s. n. péturage. 5 la vrente
de parine, lorsqu'U doit paftre,
328. 513.
Pat, s. n. lit, 690. - Pl. paturs.
Pata, s. f. tache, 72. - Pl. pete.
Pati (a), v. pAtir, endurer, avoir des
mécomptes, 394. 395. 551.
Patria, adj. num. card. quatre, 353.
593. 707.
Patru-sleci, adj. num, card. qua-
rante, 482.
PAturniche, s. f. Banal] perdrix,
616.
Plun, s. in. paon, 415. 584. 585.586.
621. - Pl. pauns.
PAuniti, s. f. dim, de pau a, paonne,
femelle du paon, 586. - Pl. pau-
nile
Payasa, s. f. bouclier, égide, 97. -
Pl. paveze.
Pazi, s. f. garde, surveillance, vigi-
lance, 366. 572. Q a, da in pasa,
oonfier a la garde de, 571.
Paz' (a), v. garder, surveiller, 168.
169. 454. 480. 481. 494. 611.
Pazi (a se), v. r. se défier, pr ndre
garde, se garder de, 153. 226. 374.
513. 653.
Pazit, adj. gardé, surveillé 419. -
Fem. pasita ; pl. pazils, paztte.
Paziter, s. in. garchen, 368. 374. 706.
Pe, prép. sur, 563; pasara. U a, aux,
345. II par, d'aprés, 583. II pour,
230.
Pecat, s. n. péché. II quel malhe r I
rnalheureusement, 326.
Peire, s. f. perte, rabie, destruction,
490.
Pele, s. f. Moid.) peau, 310. 311.
378. Veill pele. - Pl. pes.
Pelin, s. in. absinthe, 54. 246.
Pentra, prép. pour, 578. ft pour, en
échange de, 356. 392. U à cause de,
522.
Pepene, s. rts. melon, 246. 247. 248.
- Pl. pepens.
Per, s. m. cheveu, 365. 479. 684. II
poil, 518. 519. 520. 538. 586. 587.
612. 702. - Pl. pers.
Perde (a), v. [Mold.], perdre 158. 362.
659. Ve01 a pierde.
Perde (a se), v. r. [Mad.] se perdre,
166. Ve01 a se pierde.
 - 749 -
PER
Perete, s. in. mur, 160. 228. 232.
345. 565. - Pl. pereft.
Peri (a), v. se perdre, disparaitre, 147.
196. 233. 579. 583. Ve@ a pzeri.
Perid, 8. f. [Madi prune, 248.- Pl.
perje.
Pescar, s. m. pécheur, 630. - Pl.
pescars.
Pesoe, s. tn. poisson, 105. 117. 317.
552. 587. 588. 589. 590. 591. 592.
601. 606. 636. 641. 694..--Pl. pesct.
Peste, prép. sur, au-dessus, par-des-
sus; passim. H au deli de, 242.
Pestin, adv. aussitiit, 77. 645.
Pétrl, s. f. pierre, 6. 35. 57. 58. 101.
105. 125. 148. 248. 249. 250. 251.
252. 253. 254. 500. 502. 647.691.
II gréle, 56. 305. - Pl. petre,
pelee.
Petrece (a), v. s'amuser, se divertir,
étre heureux, 314. 383. 690. 693.
709.
Piatá, s. f. marché, 30. - Pl. piste.
Pici (a), v. tomber, 57. 63. 81. 150.
223. 227. 243. 244. 245. 393. 449.
615. Q coulcr goutte goutte, 152.
586.
Picattirl, s. f. goutte, 56. 57. 58. 69.
109. 212. - Pl. picaturs.
Picior, s. m. pied 150. 154. 187. 269.
353. 404. 431. 457. 464. 466. 538.
554. 592. 688. H patte, 462. 470.
585. 592. 629. 632. 706. 707. -
PI piatáre, picere.
Picnrk (a), v. oouler goutte à goutte,
63. 152. 153.
Piedicá, s. f. entreve, 593.-Pl. pte-
dict.
Pieire, s. f. pede, 503. ,- Pl. reirs.
Piele, s. f. peau, 79. 321 378. 395.
479. 494.497. 504. 510. 511. 529.
543. 554. 567. 572. 593. 594. 595.
653. 656.680. 685. 694. 703. 704.
707. 709. Ve0 p le. - Pl. pies.
Pierde (a), vozerdre, 169. 230. 262.
274. 288. 305. 328. 374. 438. 497.
613. VelI a perde.
Pierde-vara, qui perd son &E), homme
bon à rien, paresseux, 86. Pl.
pserde-vers.
Pieri (a), V. périr, e perdre, 523. 623.
Ve@ a péri.
Pill, s. f. lime, 602. Pl. pile.
Pili (a), v. limer, 602.
Pinten, $ m. éperon, 344. H ergot,
595. Pl. pintenti.
PinzA, s. f. toile, 24. 38.-pl. pinze.
dacoromanica.ro
PLI
Pipai (a), V. táter, 218.
Pipar, s. n. poivre, 194. 254. 255.
Pipottl, s. f. gésier, 595. - Pl. pi-
pote.
Pir, s. n. chiendent, 255.
Piri (a), a. accuser, dénoncer, 518.
l'hin, s. in. ruisseau, 255. - Pl. pi-
rate.
Pirjol, s. n. feu roussissure, 182. 255..
Pirli (a), V. roussir, flamber, brulert
135. 149. 177. 261.
Plrlog, s. m. jachére, terrain en fri-
che, 255. 494.
Pirpiri, adj. inv. petit, 440.
Pisit (a), v. battre, 218.
Pisa (a se), v. r. uriner, 369. 404..
476.
Piscit (a), u. pincer, piquer, 462. 566.
628. 630.
Pisica, s. f. 378. 382. 596. 597. 598..
599. 600. 601. 602. 603. 660. 661..
662. 663. - Pl. pisict.
Piste, prép. prold.] Ve@ peste.
*Pita, s. f. [atte.] nourriture, 441. H
pain sans levin, 25.
Pitic, s. m. petit poisson, fretin, 405._
604. 631. Ve41 Chitio.
Piligoiu,4. ni. mésange noire, 604.-
Pl. piligoiti.
Pitit, adj. caché, dissimulé, 490. --
Fém. pitita; - Pl. pitifi, pitite.
Pitnlice, s. f. fauvette, 605.-Pl. pi-
tu/ict.
Pina, s. f. moulin â foulon. - VOL
chista.
Pina, s. n. piaillement, gazouillement,
606.
Place (a), v. plaire, aimer, 477. 555..
578. 585. 601. 608. 640. H plaire,
vonloir, 628.
PlAnge (a), v. pleurer, 646.'662.
Plapima, s. f. couverture de lit, 629.
Plapomi, s. f. couverture de lit, 628..
Plati (a), v. payer, 494,595. ll valoir,
138. 591.
Plática, s. f. plie, 606.- Pl. platice.
Pleck (a), v. partir, s'en aller, 29. 30.
31. 393. 401. 651.
Red. (a se), v. r. se courber, plier,
289. 298.
Plecat, adj. penché, 287. - Férn.
piecata ; - Pl. plecafi, plecate.
Pltrvl, s. f. baile (de blé), au fig. re--
but, 256.
Plevuscii, s. f. alevin, frai, 606.
Plin, adj. plein ; passim.- Péni. pii-
nd ; - Pl. p/int, pline.
 - 750 -
PLI
Mini (a se), v. r. s'accomplir, 643.
Pliso, 8. n. bec 416.-Pl. p/isours.
Plivi (a), v. sarcler, esherber, 256.
279. 307.
*Plod, s. inc. [ime.] fruit, 259.
Plbie, s. f. pluie12. 37. 51. 55. 57.
59.60. 61 62.64. 65. 66.77. 141.
185. 239. 322. 413. 424. 464. 518.
- Pl. plot.
Plop, s. m. peuplier, 256. 257. 258.
- Pl. picrpi.
Plonli (a), v. pleuvoir, 38. 47. 62. 63.
141. 254. 406.
Plouat, adj. mouilld par la pluie: au
fig. penaud. 60. 385. 457. 478.
603. 685. - Fém. ploutzta; - Pl.
plouafs. plouate.
Plug, 8. n. charrue, 448. Pl. p/uguri.
Plumb, 8. n. plomb, 258.
PlutA, s. f. liege, 258.
Pluti (a), v. flotter, 212.
Pod, s. n. gremer, 703. Pl. podurs.
Podina, s. f. chacune des planches
gui composent un plancher, plate-
lage d'un pont, 160.-Pl. podine.
PoficIA, s. f. in po fida, faute de, en
rabsence de 132. 182.
Pofil, s. n. culeron. (piece du harnais),
606.-Pl. po file.
Pottii, s. f. envie, désir, 136. 643.
pofta de ntdncare, appétit, 136.
Pl. po [te.
Potti (a), v. désirer, souhaiter, avoir
envie de 334. N a pofti la, désirer,
souhaiter, 537. II inviter, 533.
Pogorig, s. n. descente, 258.-Pl. po-
gorise, pogor /furs.
Pogorlt, s. n. dese nte, 290.
PoimAne, loc adv. apres-demain, 12.
Pojar, s. n. feu, incendie, 280.
PM& s. f. giron, pan d'une robe, 185.
245. 255. 274. 304. 576.
Poleit, adj. doré, 543. - Fém. po-
leita;-Pl. poleift, poleite.
Pom, s. m. arbre, 48. 96. 97. 114.
147. 183. 209. 216. 223. 235. 258.
259. 260. 261. 262. 277. 278. 286.
fi vigne, 263. - PL poms.
PifunA, s. f. fruit, 148.168. 183. 184.
235. 256. 259. 263. 264. 265. -
Pl. pdme.
Pomeni (a se), v. r. se passer, arriver,
se trouver inopinément, rencontrer
l'improviste, 382. 428. Il men-
tionner, parler de, 522. 601.
-Pcomdt, s. n. coll. verger, 265. - PL
potnete, pometurs.
dacoromanica.ro
POV
Popoff'. (a se) V. r. s'attifer, se pom-
poner, 625.
Popri (a se), v. r. s'arrèter, 301.
Popugoiu, s. n. [Mold.] mats, 265.
266. 611. Ve01 pelpupiu. - Pl.
popupis.
Pero, s. tn. pore, 215. 245. 264. 289.
367. 382. 480. 608. 607. 608. 609.
610. 611. 612. 627. - PL pores.
Porceso, adj. de pore, 649. -- Fém.
porcdsca ; - Pl. porcesci, por-
cesce.
Poro-salbatic, s. nt. ganglier, 612.-
Pl. porct-selbatect.
Porni (a se), v. r. se mettre en mou-
vement, se précipiter, 480.
Pérti, 8. f. porte cochére, 116. 335.
688. 694.-PL ports.
Porumb, s. n. mats, 266. 470. - PL
porumbs.
Porumb, s. m. pigeon, 438,612. 613.
-Pl. porumbt.
Porumbea, s. f. prunelle, 266.- Pl.
poruntbele.
PorumbiO, s. f. colombe, 464. 465.
PL porumbile.
Porunci (a), v. ordonner, 378. 509.
Porunca, 8. f. ordre, 378. - Pl. po-
runes.
Posnii, 1. f. facétie, mauvais tour, 395.
-Pl. posne.
Post, s. n. cartime, maigre, 48. 598.
Pote, 8. f. poste, 356. - Pl. pogi,
pogis.
Potc6vi, s. f. fer a cheval, 613. 614.
615.-Pl. potcdve.
Potcovl (a), v. ferrer, 338. 629. I
tromper, 615.
Poteca, 8. f. sentier, 53. 266. 267.
301.-Pl. potect.
Poticni (a se), V. r. fake un faux pas,
broacher, 24.328. 353.
PotIrniche, s. f. perdrix, 616. - Pl.
potirnicht.
Potolit, adj. calmé, éteint, 134. -
Féra. pototita; - PL pot oliJI, 230.
tolite.
Potop, 8. n. déluge, inondation, 63.-
PL potopurt
Potrivi (a se), v. r. eajuster, s'appli-
guer exactemen; 228.564.
PovarA, s. f. charge, fardeau, 331.
535. 540.-Pl. povers.
Poveste, 8. f. conte, fable, 629. -
Pl. povegts.
Povest1 (a), v. a povesti pre cine-va.
raconter A, 480.
 - 751 -
PRA.
Praf, s. n. poudre, poussiAre, 267,-
PL prafuri.
Priji (a), v. frire, faire revenir dans
le beurre, 588.
PrAjina, s. f. perche, gaule, 37. 268.
- Pl. prajine.
PrAnz, s. n. repas de midi, diner,
dupa prdnz, l'après-mirli, 28. -
Pl. prdnzuri.
PrApAdi (a), v. perdre, 392. Ii andan-
tir, 587.
PrapAdi (a se), v. r. te perdre, 166,
641.
PrApastie, s. f. précipice, abtme, 268.
389.
Privan (a), v. jeter bas, renverser,128.
Praznic, s. n. repas funebre, 17. 581.
698.
Prea, adv. très, fort, trop, 572. 618;
passim. II non, trop 561. ii nu prea,
pas trop, 468. Ii prea mult, trop
468; passitn.
Precnm, adv. comme, ainsi que; pas-
sim.
Preface (a), v. transformer en 313.
changer, 519. 608.
Prepelitli, s. f. caille, 586. 616, 617.
618. Pl. prepelife.
Pret, s. n. priz, valeur, 161. 348.-
Pl. preturi.
Pretutindenea, adv. partout; passim.
Prevestitor, adj. qui présage, mes-
sager, 453. - Férn. prev stitbra ;
- Pl. prevestitors, prevestit6re.
Pricepe (a), v. comprendre, 642. 649.
Pricepe (a se), v. r. dtre en état de,
s'entendre à, 235.
Pricopsi (a se), v. r. profiter, gagner.
if m'ans pricopstt, j'ai fait une
belle affaire, je suis dans de beaux
draps, 359.
Prior, s. m. (pop.) Avril, 64.
Prietepg, s. n. amitid, 382. 514. -
PL prietqugurs.
Prietin, adj. ami, 116.-Féni, prie-
tina;-Pl. prietens, prietine.
Prietinesce, adv. amicalement, en
ami, 354.
Prigor, s. ni.. gudpier, 618. - Pl.
prigori.
Prigonire, s. f. poursuite, persécution,
114. - Pl. prigonirs.
Prii, (a), v. étre favorable, avanta-
gen; faire prospérer, 64.
Priiatin, adj. Vedf prietin.
Priil, s. m. (pop.) Avril, 64. Vell
Per.
dacoromanica.ro
PUF
Primdvara, a. f. printemps, 61. 64.
90. 167. 636. - Pl. prinuiveri.
Primejdie, s. f. danger, péril, 100.
116. - Pl. prinzejdis.
Primejdui (a se), v. r. étre en dan-
ger, 660.
Prin, prép. par, parrni ; passim. 11
travers, 383. 482. 657.
Prinde (a), v. prendre, attraper, 186.
249. 327. 388. 405. 409. 489. 490.
492. 546. 518. 550. 552. 559. 560.
596. 604. 617. 628. 635. 636. 640.
645. 657. 662. 698. 703. 709. II
obtenir, 122. 319. 348. II a prinde
seu, engraisser, 659. ii a prins
aripi, les ailes lui ont poussé, 319.
II a prinde loe, remplacer, étre
bon, 553.
Prinde (a se), v. r. s'attraper are at-
trapd, 315. 316. 590. 698. 707. II
s'attacher a, 223. g s'ajuster, s'ap-
pliquer exactement, 228 II se a, se
prinde in, se mdler a, 386.
Pripa, s. f. bate, précipitation4 de
pripa, par trop de hate, 401.
Pripi (a), v. braler, 77.
Pripi (a se), v. r. se hater, 305.
Pripoill (a), v. attacher une bdte par
une longe à un piquet, 356.
Prisaca., s. f. rucher, 683.- Pl. pri-
ma et prima..
Privi (a), v. regarder, 382. f fig. re-
garder, 595.
Privi (a se), v. te. se voir, 425.
Priveghere, s. f. veille, souper, 380.
- Pl. priveghert.
Privighetáre, s. f. rossignol, 340.
413. 541. 618. 619. 620, 621. -
Pl. privighetori.
*Probajinii, s. pl. [ano.] Transfigu-
ration, 64.
ProbAjeni (a se), v. r. lana] a se
schimbh, a ingAlbeni (frunOele), 64.
Praspet, adj. frais, 566.-Fém. pr6s-
pala; Pl. pr6spela, pr6spete.
Prost, adj. sot, bale, 123. 193. 227.
343. 535. it mauvais, 125.162. 183.
184. 262. 343. 347. 486. - Fém.
pr6sta ; Pl. propti, proste.
Prima, s. f. prune, 268. 269. ti prunci
candsca, prunelle (fruit), 268. -
PL prune.
Prund, s. n. bord sablonneux d'une
riviere, nona, 557. - Pl. prun-
dura.
Puf, s. us. duvet, 459. 622.-Pl. pu-
furi.
 - 752 -
Puf
Pula, s. f. poulette, petite poule, 623.
709.- Pl. pusce.
Pui/i, s. f. troupe de chiens qui suit
la chienne, la louve etc. en cha-
leur, 401.
Puiu, s. m. petit (d'un animal), 318.
404. 414. 415. 421. 422. 436. 437.
439. 467. 484. 503. 513. 555. 566.
578.580. 612. 616. 623. 624. 645.
646. 655. 695. 698. - Pl. puis.
Pulbere, s, f. poussiére, 269. 270.
Pune (a), v. mettre, poser, 354. 389.
418. 430. 431. 439. 440. 626 633.
650. I comparer, 298 H planter,
307. H perdre, 439.
Pune (a se), v. r. se mettre, 400;
passim.
Punga, s. f. bourse, 207.-PI. pungs.
Punte, 8. f. pont, 221. 601. - Pl.
pusils.
Pupázil, s. f. huppe, 449. 624. 625.
626 627.-PL pupaze.
Purcea, s. f. truie, 627.-Pl. parcele.
Purcel, s. m. poreelet, goret, cochon
de lait, 402. 627. 628.-Pl. pureef.
Purece, s. m. puce, 628.- Pl. pureol.
Purice, s. m. puce, 323. 374. 375.
628. 629. 630.- Pl. paria.
Purta (a), porter, 379. 428. 518. 532.
641.
lzt
Rac, s. m. écremse, 630. 631. 632.
633.- Pl. raes.
Rachiti, s. f. osier, 256. 257. 258.
270. 277. 648. -- Pl. rachite.
Ra4i, s. f rayon, 78. 79. 219. - Pl.
raqe.
Ridacina, s. f. racine, 145. 197. 249.
262.270. 271. 291. 307. 690. 691.
- PL radacins.
Rade (a), v. raser, tondre jusqu'A la
peau, 567.
Itlidiche, s. f. radia, 138. Ved! re-
dtche.- Pl. radian.
Rafturf, s. n pi. harnachement (d'un
cheval, ine, etc ), 539.
Rage (a), v. mugir, beugler, 694.
Rigoz, s. m. roseau i balais, 305.
Vek,il rogoz.
Raid, s. n. paraclis, 116.-Pl. rasar f.
Ramuri, s. f. rameau, branche, 144.
146. 148, 262. 270. - Pl. ra-
murt.
dacoromanica.ro
RIT
Purti (a se), V. r. se eonduire, se
comporter, 537.
Pururea, adv. toujours, A jamais,4ter-
nellement ; passim.
Pustie, s. f. desert, 709.-Pl. rata.
Pustietate, s. f. désert, solitude 251.
- Pl. pustietäts.
Pu/, s. n. puits, 104. 107. 201. 384.
- Pl. puf un.
Puté a), v. pouvoir, 358. 406. 467.
669.
Putere, a. f. force, puissance, 534.
706. 708.- Pl. puters.
Puil (a), iv. puer, sentir mauvais, 40.
500. 550. 576. 598. 599. 704.
Pcitin, adj. et adv. un peu, peu, 561;
passim.-Fém. pujina; Pl. putins,
puline.
Palta, s. f. bée, tonneau A gueule
bee, 124. 663.- Pl. putine.
Putin/A, s. f. possibilité. I peste pu-
tmta, impossible, 174.
Putáre, s. f. puanteur, 168.-P1 pu-
ton.
Putred, adj. pourri,147. 215. 216.-
Fém. putreda ; Pl. putreyis, pu-
Srede.
Paturos, adj. puant, 161. - Fém.
putur6sa ; Pl. puturoff , putu-
*68e.
Rani, s. f. blessum, 651. 709.- Pl.
rans.
Rini (a), v. blesser, 503. 670.
RAnji (a), v. montrer les dents, 81.
Ve41 a rinji.
Ripinos, adj. plold.] rogneux, rou-
vieux, 594.- Fém. rapanása; Pl.
rapanors, rapandse.
Ripede, adj. Ve41 repede.
Ripune (a se), v. r. mourir. Vesll a
88 repune.
Rar, adj. trace, peu nombreux, 578.-
Fém. rara; pL rars, rare.
Ritsipi (a), v. dparpiller. Ve41 ré-
+Jipi.
Risur, s. m. églantier, 271. 272. -
Pl. rasurs.
Ra/ft, s. f. mune, 324. 633. 634. 635.
- PL rafe.
Mitad (a), v. errer, 454.
Rali-silbatici, s. f. canard sauvage,
635.-Pl. rafe selbatice.
 - 753 -
RIT
Ratoi (a se), v. r. se dresser sur ses
ergots, se rebiffer, 635.
Ratoiu, 8. en. canard, 633. - Pl. ra-
foil.
Razachie, s. f. variété de raisin, 272.
304.
Razgáiat, adj. OW, dorloté, 596. -
Fem. razgaiata ; pl. razgaialt,
rattgaiate.
Rea, adj. Yell Ws.
Rece, adj. froid, 36. 165. 369. 602.
657.-Fém. rece; pl. recs.
Red (a), v. refroidir, 455.
Reci (a se), v. r. se refroidir, devenir
froid, 163.
Milano (a), v. rester, demeurer, 85.
87. 101. 117. 125. 239. 330. 343.
385. 432. 452. 481. 509. 535. 562.
613. 615. 641. 688. 694. 708. I de-
meurer étonne, 335.11 a rentdne
de bat ocura, devenir la risée de,
714.
Renasce (a se), v. r. renattre, 137.
Repede, adj. repute, 60. 105.-Fém.
repede; pl. repe;ts, repede.
Repede, adv. rapidement, vite, 117.
Repune (a), v. vaincre, soumettre, 329.
Répune (a se), v. r. mogrir, Orb', ne
plus mister, 325. 497.
Repnne (a'1), v. r. perdre, 561.
Resfiri (a), v. se lever (en parlant des
astres, du jour, , 77. II pousser, sor-
tir de ten e, 136 141. 272. 276.
283. 288. 297.
&titbit, s. n. lever (du jour), 26. 81.
Orient, 65.
Resboiu, s. n. guerre, 305.-Pl. rat-
kite.
Resbuni (a la), v. r. se venger, 395.
Resfati (a se), v. r. faire l'enfant
rate, se plaire, 317. 592.
Résipi (a), v. éparpiller, 214.- Ve41
rtsipi.
Risipi (a se), v. r. s'éparpiller, se
disperser, 616.
Resift& (a se), v. s'éparpiller, se
disperser, 616.
Respántie, s. f. carrefour, 527.-Pl.
res pantis.
Resplitire, s. f. représaffle, revanche,
463. - Pl. respiatirs.
Ráspundere, s. f. réponse, 298. -
Pl. rispunders.
Resten, 8. n. cheville du joug, 562,
- Pl. restee.
Resturni (a), v. renverser, 128 251.
270. 289. 688.
dacoromanica.ro
RIS
Retezi (a), v. couper net, rogner,
674.
Retras, adj. retiré, qui reste i Fecal%
569. - Fénn. retrasii ; - retraps,
retrase.
Reg, adj. mauvais, méchant, 4. 17.
18. 51. 92. 125. 154. 165. 166.
321 594. 607. 641. II méchant ,
604. 11mauvais, qui porte mal-
heur, , 587. de réu , de bon au-
gure, 642.11 gurci rea, mauvaise
langue 671. - Fém. rea; pl. réi,
rete.
Ráfi, s. n. mal, 154. 176. 285. 446.
628, II a vorbi de flu, dire du mal
de, médire, 501.
Reu, adv. fortement, 404. 502. 547.
566.602. 670. II mas rau, plus for-
tement, encore plus, 502.
Reversat, 8. n. lever (des ashvs).
94. 425. 455.
Ricái (a), v. gratter (comme la poule)
465. 470. 471. 473.
Ride (a), v. rire, 53. 254. 11 se mo-
quer, 540.
Edict' (a, relever, retrousser, le-
ver en l'air, 185. 232. 274. 401.
459. 462. 549. 651. II lever, 601. fi
tirer de 270. 433.
Ridici (a se), v. r. se relever, se le-
ver, 138. 11 se dresser, 479.
Ridicat, adj. levé en l'air, relevé,
- Fem. ridicata ; - Pl. ri-
dicap, ridicate.
Ridiche, s f radis, 138. 273. Ve41
radiche ; - Pl. ridicht.
Rlie, 8. f. gale, 393.
Rhos, adj. galeux, rog,neux, 349. 393,
567, 636. 686.-Fém.riufla;
Pl. rito:ii, Aids.
Rimé, s. f. ver de tore, 636. - Pl.
rime.
Rindunea, s. f. hirondelle, 637. -
Pl. rindunele.
Rindunici, s. f. hirondelle, 145. 167.
636. 637. - Pl. rindunict.
Rindurea, s. f. hirondelle, 640. -
rindurele.
RInj1 (a), v. montrer les dents, 387.
Viv,11 a rdnji.
Ripli, s, f. berge, ravin, 191. 273.
570. - Pl. ripe.
Rfsipi (a), v. éparpiller, 89.214. Vegli
rasipi.
Risipi (a se), v. r. se disperser, dis-
paraltre, 61.
Riilni (a), v. moudre, 320.
48
 - 754 -
s. r moulin d bras, 320. -
Pl. rifnife.
Rit, s. n. groin, 610. Pl. riturt.
Rin, s. n. rivière, 100. 108. 208. 273.
274. - Pl. rturs.
Rivni (a), v, désirer ardemment, con-
voiter, 596. 598.
Rob, s. n. esclave. 329. - Pl. robs.
Rochie, s. f. robe, 222. 4.1..P1. rochis.
Rod, s. n. fruit, 15. 96. 97.169. 209.
258. 259. 262. 263. 271.275. 286.
304. 306. 307. fruit, produit de
son travail, 313. - Pl. rodurs.
Roda, s. f. fruit, 449. 258. 259.- Pl.
r6de.
'hide (a), V. ronger, 179. 370. 508.
546. 662. 691. 708.
R6de (a se), V. r. se rssger, étre
rongé, 240. 302.
Rodi (a), v. produire des fruits, 449.
Rogoz, s. m. roseau i balais, 275.
306. Ye! ragas.
Roiu, s. n. essaim, 149. 314. 640.
641. 665. - PL rosurs.
Romdn, s. m. Roumain, 832. homme
en général, 103. 551. - Pl. Ro-
miins.
Rofi (a se), v. r. rougir, rendre rouge
574.
Sop; adj. rouge, 164. 332. 352.
Sa, adj. pos. sa, mime ; pasqinl.
Sa, conj. que ; passim.
s. f. selle, 650. 651. Veas rea. -
PL pele.
Sac, s. in. sac, 227. 242. 243. 260.
261. 357. 548. 549. 611. 708. -
Pl. sacs.
Sacsana, adj. inv. gred, 440.
Sidi (a), v. planter, 15. 88. 276. 304.
Sagni, s. f. écorchure produite par
la selle, le bit ou le harnais, 641.
Veal salina, zagna. - PL sagne.
Salina, s. f. écorchure produite par
la selle, le bit on le harnais, 641.
Veal salina, zagna. - Pl. sahne.
Sate (sa), qu'Il saute, 493.
qaliu, s. in. sandre (poisson), 641.
PL
Salde, s. f. saule, 277. 278. 648.
Pl. saicis.
Simind (a), v. Mo d.] s mer. Veal
a senienzi.
dacoromanica.ro
sA
353. 425. 576. 704. 706. - Fain.
roie ; pl. mil..
Rost (pe deS, loc. adv. de lui-méme,
486.
Rostogoli (a), v. fake rouler, 250.
Rostogoli (a se), v. r. rouler, 251.
R6ta, s. f. roue, 246. 310. a da-r6ta,
fairs un tour, une tournée, 517.
Roti (a se), v. r. faire la roue, se pa-
vaner, 425.
Rotund, adj. rond, 250. - Fan'. ro-
tunda ; pl. rotunili, rotunde.
Rugini, 8. f. rouille, 163. 231. 276.
Rugini (a), v. se rouiller, 163.
Ruji, s. f. églantine, 276.-Pl. ruje,
rujs.
Rumegit (a), v. ruminer, 641.
Rune, s. n. pdturage d'une for& qui
vient d'élre arrachée ou brilée,
276.
Rupe (a), V. rompre, briscr,551. 593.
Il arracher, 674.
Rupe (a se), v. r. se rompre, se bri-
ser, 159. 204.
Rupt, adj. rompu, brisé, 79. 646. -
Féra. rupta ; Pl. rupli, rupte.
Rusalim, n. p. pour lerusatim, Jéru-
salem, 80,
Ruzine, s. f. honte, 376. 394. 395.1
les parties sexuelles, 390,
Samar, s. n. bit 3. 328. 536. 641.
612 - Pl. sainare.
*Samef, s. in. [ano.] gardien, 516.
=Inept
Sinatate, s. f. santé 306. 523. - PI.
sanatals.
Sanitos, adj. en bonne tuna, bien
portant, 195. II sain 227. 274. -
Fém. sanatása ; pl. anatofi, sa-
natc;se.
SAnge, 8. n. sang, 7. 47. 319. 322.
568. 686.
Sdn-Medru, a. [pop.] Saint Démi-
tre 72.
Sdn-Petru , s. [pop.] Saint Pierre,
72.
§ant, s. n. fossé, 191. 278. 279. -
Pl. fanfurs.
Sapd (a), v. creaser, 58. 191. 192.
193. II Weller, 209. 279. II creaser,
fouiller, (la terre avec ses pattes),
603.
 - 755 -
SAP
Sapi, s. f. béche. 0 bdchement, action
de Weber. 304.-Pl. sape.
Sark s. f. [Mold.] soir, 29. - Pl.
sars.
Sine, adj. s. pauvre, 360. 418. 630.
631. 632. 694. - Mi. saratci ;
Pl. saracs, sarace.
SArAcie, s. f. pauvretd, 692.-PI sa-
rcicis.
SAritcut, adj. dim, de sarac, pauvre
petit, 79.-Fém. taracula; pl. sd-
raculs, saracute.
Sarcii, s. f. pie 642. - Pl. sarce.
Sardea, s. f. sardine, 642.- Pl. sar-
dele.
Sams f. sel, 107. 211. 212.279. 383.
Sari (a), V. muter, 114. 119.190. 194.
201 278. 291. 294. 395. 396. 397.
488. 490 491. 505. 570. 582. 628.
692. sortir de rorbite, &later,
II
266. Ve41 sa sate.
SAriturA, s. t. saut, 537.- PL sari-
turs.
&truth (A), v. embrasser, 670.
Sat, s. in. village, 15. 50. 173. 366.
371. 385. - Pl. sate.
Sapu, s. in. quantitd sufftsante. II a
fine saint, suffire, 352.
Satrft, s f. tine.] tente, ne s'em-
ploie plus actuellement que pour
ddsigner les tentes des bohérniens,
252.-PI. letre.
SituL adj. rassasid, 56. 512. 561. 569.
- Fém. satula; Pl. satu/s, satu/e.
Saturk (a), v. rassasier, 607.
Saturé (a se), u. r. se rassasier, 217.
366. 508. 523. 577.
Sbate (a se), v. r. se débattre, 406.
Sberetura, s. in. [Trans.] braiment,
371, 544.'.-. Pl. sbereturs.
Merit (a), v. crier (se dit des ani-
ma= , 464. Il braire, 538. 543.
Sbirnfti (a), v. bourdonner, 313. 481.
565.
Sbor, s. in. vol des oiseaux), 422.
643.- PL sboruri.
Dust (a), v. voler dans les airs) 115.
319. 323. 413. 416.458. 482. 532.
578, 582. 643. 644. 645. 646. 701.
714.
SburAtor, adj. qui vole (dens les airs)
643. 645. - Film. sburatóre; Pl.
sburators, sburatóre.
Sburiturii, 8. f. morceau de bois, 370.
- Pl, sburature, sburattsrs.
&Mere, s. f. diminution. 1111g. chOte,
rang moins (Revé, 290.
dacoromanica.ro
SCO
Scautte, s.m. petit chardon,130. 136.
208. 279. - Pl. scasell.
Scaiu, e. ni. chardon, 280. - Pl.
scats.
Scaldi (a), v. baigner, laver, 108.482.
Scildi (a se), v. r. se baigner, 108.
Scinduri, s. f. planche, 690. - Pl.
scdndure, sccindurt.
ScAnteii, s. f. étincelle, 173. 280.281.
282. - Pl. saltness.
Scapa (a), e, dchapper, 209.371.381.
432. 530. 684. 706. It a scapd In,
dchapper dans 611. II a scapa de,
sauver de 177. II a sed p4 de, d-
chapper i, dviter, 184. 210. 378. I!
s'échapper, 582.
Scapat, adj. dchappé. II a face sca-
pat, laisser dchapper, ldcher, 442.
ScarA, 8. f. étrier, 646. 647. - Pl.
scars.
Scaparator, adj. jaillissante, qui jail-
lit (se dit des dtincelles 280. -
Fdm. scaparalére ; Pl. scapators,
scaparatáre.
Scipare, s. f. action de s'échapper,
661.- Pl. scapars.
ScArbos, adj. dégoutant, désagréable,
déplaisant, 621. Férn. sccirbásii ;
Pl. scdrbo;n, scdrin5se.
ScarpinA (a se), v. r. se grater, , se
frotter contre, 349.
Sarni, s. f. excréments, merde, 562.
565. - Pl. sed me.
ScArVu (a), v. grincer, 326. 327.
Schimba (a), v. chanoer, 518. 519.
520. 691. 702.
Schimba (a se), v. r. changer, 45.582.
Schiop, adj. s. boiteux, 348. 354. -
Fém. schi6pd; pL schiops, schidpe.
Schtopeturft, s. f. boiterie, action de
boiter, 569. - PL schicipAture.
Sci (a), v. savoir, 358. 378. 476; pas-
sim. II connaitre 266. 267; passim.
Sci (a se), e r. se savoir, 564.
Sclipl (a), v. briller, 115. 614.
Scobi (a), v. creuser, 207. 438.
Scoborlq, s. n. descente, 282. 290.-
Pl. scobori,urs.
Scold., s. f. moule de rividre, 553.
647.
Scorboros, adj. cavemen; 147. II
caverneux, plein de nodosités, ru-
gueuse, 3 i 9. Ver,11 scrobos.- Férn.
scorbor6sa; pl. scorborog, scor-
bonne.
Scorpio, s. f. scorpion, 617. 648. -
Pl. scorpis.
 - 756 -
SCO
Scortos, adj. rugueux, 349. - Fem.
scorlósa; Pl. scortoFs, scortóse.
Sdite (a), v. sortir, tirer, faire sortir
de, 93. 156. 157. 484. 226. 247.
248. 253. 299. 332. 357. 439. 479.
512. 523. 524. 528. 568. 692. fi-
rer de 134. 270. 479. 529. 657.
686. faire sortir, rendre, 516. 588,
II arracher 270. 415. 435, II pro-
duire, 208. 235.297. II émettre 309.
faire courir le bruit 373. fi met-
tre au monde, faire &lore 421. 436.
crever 471. II a scóle ca apa de
isvor, rendre blane comme neige,
108. fi a sccite ca argintui, mdme
setis que le précédent, laver d'un
accusation 114. II a sc6te la bol
bre s, parvenir, s'enrichir, 333. II
tare prét it 615.
Screme (a se), v. r. faire des efforts
(pour évacuer des excréments, etc.)
221.
Scrie (a), v. écrire, 36. 110. 483.
565.
Striped., s. f. Mo d. vtolon 495.
Pl. scripce
Scriptura, s. f. Ecriture saute, Bi-
ble, 22.- Pl. scripturi.
Scrobos, adj. caverneux, rugueux,
349. Vejt scorboo. - Fem. scro-
bessa ; pl. scrobop scrob6se.
Scráfa, s. f. trtue, 648. 649. - Pl.
scrófe.
Scullin (a), e. cracher, 4.
Sculd (a se), se lever. 29. 30. 190.
374. 375. 506.
Scump, adj. de pris, précieux, 251.
I cher, 360. - Fém. ocumpa ; pl.
SCUM scutnpe.
Scumpie, s. f. avatice, 395.
Scurma (a), v. gratter la terre (se dit
des poules , 466 470.
Scutt, adj. court, 128: 129. 158.
363. 432. scurf de códa, qui a la
queue caurte, 363..132. Fém.
scurta ; pl. scarfs, scurf&
Seurti (a), v. écourter, couper, 132.
I rogner 484. H a 88 smote; pote-
cile, couper les ehemins, ne plus
laisser à quelqu'un la liberté de
ses actions, 267.
Scutari (a), v. seeouer, 269. 313.
480. 629.
Sbuturtt (a se), v. r. se secouer, 33.
Sentare, s. m. stalactite de glace, 65.
PL seujurs.
Sdrobi (a), v. denser, Wiser, 448.
dacoromanica.ro
SFA
Se, pron. 3e pers. se, soi, à soi ; pas-
sim.
s. f. selle, 343. 649. 650. 651.
Vellt ya. - Pl. yes.
Sec, adj. sec, vide, 227. 295. II pétra
mica, pierre nue, 253. - Fém.
stIca, saca [Mold.] ; pl. sea.
Seen (a) s'épuiser, disparattre, 161,
310. II tarir, 105. 672.
Secara, 8. f. seigle, 282. - Pl. se-
car?.
Secerti (a), v. moi?sonner, récolter,
88. 230. 282. 283. 284. 285.
Seceta, s. f. séche ease, 37. 65. -
Pl. secete.
Secure, o. f. hache, doloire, 234. -
Pl. secure.
Sedé (a), v. rester, demeurer, 95. 250.
370. 385. 390. 422. s'asseoir, dire
assis, 146. 187. 188. 288. 536. I
demeurer, rester, 452.
Selbatic, adj. sauvage, 651. 652. II
non cultivé, en friche, 239.-Fém.
selbatica ; pl. selbatscs, selbatice.
Sémenft (a), v. semer, 88. 136. 208.
272. 282. 283. 284. 285. 286. 490.
699.
SémInta, s. f. semence, 499, 275. 284.
286. 296. - PL seminf e.
Semn, s. na. signe, 65. 476. 531. -
PL seam&
Senin, s. n. beau temps, 36. 54. 55.
61. 65. 66. 92. dan senin, sans
I
que ron si attende, tout d'un coup,
sans raison, 119.
Sépte, adj. ord. card. sept. 67. 109.
159. 212 420. 594. 630.
Septémind, s. f. semaine, 66. - Pl.
septcondns.
&Sri, s. f. soir, 29. 30. 67. 68. 86.
424. 468. 706. de cu din, de
bonne heure.
Serman, adj. [Mold. , panvre, misé-
rable, malheureux, 398. - Fem.
shrtnana ; pl. airmans, airman&
Sérpe, s. m. serpent, 339. 652. 653.
654. 655. 656. 657. 658. 659. -
Pl. yerps.
Seseld (a), v. étriller, 659.
Seu, s. m. graisse, 659. - Pl. sews.
Seu, pron. pos. son, sien ; passim.
Sfadi (a se), e. r. disputer, se que-
reller, 404. 511, 701.
Sféntu-AytéptA, Saint-Attend, saint
né de rimagination populaire; ja-
mais, la semaine des quatre jeudis,
69.
 - 757 -
SEA
Stintu Gheorghe, saint Georges, 69.
70.
Sfântu lije, saint Ele, 70
Sfinta Maria, sainte Marie, 70. 71.
StAntu blartin, saint Martin, 72.
StAntu Mateiu, saint Mathieu, 71
Stintu Petru, saint Pierre, 72.
Stintu Toader, saint Thdodore, 72.
Sfaramit (a se), v. r. se briser,
148.
Sfitsitt (a), v. mettre en pidees, 287.
603.
Sf4itt (a se), v. r. dtre mis en pièces
404.
Sfat, s. tit. conseil, discussion, 554.
565. - Pl. s faturs.
Sfinti (a se), v. r. se sanctifier, 364.
Sfintia-ta, ta saintetd, 363.
Sfint.it, adj. s. eoucher (desastres), 81.
Sfir h interj. Brou 1 indique la brus-
que disparition d'un objet, 122. 186.
187. 624.
Sfirgi, (a), v. terminor, 552.
Sfirfit, s. ni. fin. h la sfirrit, a la fin,
169.
SgAndari (a), v. remuer, tisonner,
173. 174, 177.
Sgarda, s. f. colher de chien, 660.
- Pl. sgarOs.
Sgiritt (a), v. criffer, 547. 548. 596.
602.
Sgorni (a), v. chasser, 363. 374.
Sguli (a se), e. r. se ramasscr sur soi-
mdme, se mettre en boulle, 318.
Sguri, s. f. cendres melangdes de sco-
ries, 286. - Pl. sgure.
§i, conj. et; passim ; fl ts de, quoi-
que, mame pi 583; passim. j ca fi,
de mdme quo 352; passim.
conj. Ve* fi.
Sigui., adj. sur, 128.-Fém. sigura;
pl. sigu s, sigure.
Siguréla s. f. assurance. Cu sigu-
rila, sans danger, 300.
Sili, s. f. action de torcer. If cu de a
sita, de force, 563.
Sili (a), e. presser, 328. s'efforcer
de 657.
Sili (a se), v. r. s'efforcer, 169.
Slmbure, s. tn. noyau, 140. 216. -
Pl. simburs.
Simion Stilpnicul, Simon le Stylite,
72.
Simti (a), s. sentir, 169.
Simti (a se), v. r. sp sentir, 564.
Simtifora, s. f [Mold. mésunge noire,
660. - PI sitnficire.
dacoromanica.ro
$611
Sin, 8. rn. sein. 36. 655. 657. - Pl.
amura.
Sine, pron. soi, 607.
Singar, adj. seul, lui-mdme, 191.
227. 356. 508. 511. 522. 633. 661.
II de lui-mdme, 486. 581, - Fém.
singura ; pl. singar', sin gure.
Sirb, s. p. serbe, 345. - Pl. strbt.
iret, adj. rusé, 572.-Fém. ;
pl. rireft, finte.
Sita, s. f. tamis, 377. 597.- Pl. site.
Sitar, s. nt. seau (4 traire), 688. -
PI, fitars.
Slab, adj. maigre, faible, 554. 686.
689. - Fdin. ataba; pL slabs,
alabe.
Slanini, s. f. lard, 550, 598. 599. -
Pl. s/anine.
Slava, s. f. au plus haut, 629.
Sloiu, s. tn. glacon, 36.-Pl. sloturt.
Sluga,s. f. serviteur, domestique, 368.
374. 458. 509. 513. - Pl. slugt.
Slujba, s. f. service, 438.-Pl. slujbe.
Sluji (a), v. servir, rendre serviee, 437.
Sluji (a se), v. r. se servir de, 393.
SmAntina, s. f. créme, 442. 551. -
P1 smcinteint.
Smicea, s. f. pousse, rejeton, 271.
286. - PL smi cele.
Smochina, s. f. ligue, 80. 208. 286.-
Pl. smochine.
Smála, s. f. poi; 286.
Smulge (a), v. arracher, 214. 319.
365. 383.
Smuls, adj. arraché, de aript
4 qui l'on a arraché les (plumes
des) ailes. 714. - Fém. smulsa ;
Pl. smulfs smulse.
Socoti (a se), v. r. etre tenu pour, 97.
174. 539. 598.
Sofran, s. flt. "safran, 287.
Sonn, s. m. faucon, 5.66. 83. 660.-
Pl. founs.
Soiu, s. ni. espéce, 227. - Pl. soturs.
Somn, s. nt. sommeil, 495.-Pl. sois-
n urt.
Sopirla, s. f. létard, 653. 654. 660.-
fopir/e.
Sora, s. f. soeur, 424. - Pl. surort.
Sorb, a. tu. tourbillon, 110. - PI,
sorburt.
Sdre, s. ni. soleil, 6. 42. 28. 41. 44.
46. 53. 55. 60. 61. 72. 73. 74. 75.
76. 71 78. 79. 219. 295. 523. 706.
Sèrece, s. nt. souris, 207. 220. 221.
378. 441. 505. 514. 545. 546. 548.
550. 551. 555. 596. 597. 599. 600.
 - 758 -
SOR
601. 660. 661. 662. 663.- Pl. pi-
recs.
$oric, s. m. couenne, 572.
Soroc, s. tn. terme, 158. 0 peina unde
it e sorocul, autant que ses forces
le lui permeitent, 459.-Pl. soréce.
Sositor, adj. qui vient, qui survieut,
122.- Fém. sositére ; Pl. sositori,
sositdre.
Spaima, s. f. terreur, epouvante, 356.
Spiuminti (a se), v. r. s'épouvanter,
404.
Spali (a), v. laver, 104. Il enlever, 105.
Spili (a se), v. r. se laver, 438.
Spin, adj. imberbe, 617.-Pl. spdni.
Sparge (a), v. briser, 226. 229. 251.
252.
Sparge (a se), v. r. se rompre, 510.11
se briser, 573.
Sparia (a se), e. r. [Mold.] s'effrayer,
357. 510. 680. 694. Veli a se sperid.
Spart, adj. déchn é, 222. - Fem.
sparta; Pl. sparfs, sparte.
Spate, s. n. dos, 195. 196. 446. 502.
596. 641. 651. 706. -Pl. spete.
Spatar, s. in. ancien titre dgnoblesse,
chef de l'armée, conétable, 68. -
Pl. spatars.
Speri (a), v. espérer, 661.
Sperii (a), v. effrayer, 510.
Sperii (a se), v. s'effrayer, s'épou-
vanter, 60.232, 356. 510. 511. 653.
680. 702. 706.
Sperios, adj. peureux, ombrageux,
356.-Fém. spernisa; Pl. speriors,
speriáse.
$perla, s. f. scories, 287. Vedi sgura.
Spic, 8. rs. épi, 287.-Pl. spsce, spi-
curs.
Spin, s. in. épine, 272. 287. 288.
296. 297.
Spinare, s. f. dos, 229. 321. 412. 430.
505. 651. 685.- PL spinars.
SpInzuri (a se), v. r. s'accrocher, dtre
accroché, 554.
Spinzurat, adj. accroché, pendu, 653.
704.-Fém. spinzurata; Pl. spin-
zurafs, spinzurate.
Spírcli (a), v. salir, 256.
Spori (a), v. augmenter, avancer, 631.
Spovedi (a), v. confesser, 480.
Spravali (a), v. jeter bas, renverser,
270.
Spre, prép. pour, 366. fl pour, 503. 0
vers; passim.
Spinceni, s. f. sourcil, 189. - Pl.
sprincene.
dacoromanica.ro
$T1
Spune (a), v. dire, 16. 186. 189. 293.
303. 316. 345. 555. 565. 582. fi
indiquer, signifier, 596.
Spurcit (a), v. salir (avec des ordures),
256. 454.
Spurch (a se), v. r. se salir (avec des
ordures), 210. II dire profané, 364.
Spuza, 8. n. cendres chaudes, 269. 288.
Sti (a), v. rester, 95. 147. 245. 295.
383. 434. 478.490. 507.575. 713.
étre assis, 188. 575. II demeurer,
335. fi étre établi, 419. 11 étre prét
i, 615.
Stailda, s. f. raisin sec, 288. 305. -
Pl. ilia fide.
Stan,s.n. Stan, nom d'homme, 40.53.
Stina, s. tn. bergerie, 591. 601. -
Pl. stäne.
Stingi (la), adj. s. i gauche, 446.
Stapin, s. m. maitre, 5. 190. 343.
349. 368. 374. 375. 376.419.424.
459.- P1 stapdns.
Stipini (a), v. dire maitre de, avow
en sa puissance, commander is, 643.
Stircl (a se), v. Ve;11 a se stirci.
Stare, s. f. état, 343. Q fortune,105.-
Pl. stars.
Statornic, adj. inébranlable, 252. -
Dim. statornica ; Pl. statornics,
statornice.
Stitut, adj. dormant (en parlant des
eaux), cronpie, 101 .-Féin. sta uta;
Pl. statuls, statute.
Staul, 8. in. citable, 526. 530. 686.-
Pl. staute.
Stea, s f. dtoile, 44. 46. 79. 80. 81.
225. 502.- Pl. stele.
Stag, s. tn. drapeau, étendard, 60'!.-
Pl. stégurs.
Stejar, s. tn. chine, 288. 289. 464.-
PL stejars.
Sterp, adj. slérile, qui ne porte pas
de fruits,148. 500.-Fém. sitirpa;
Pl. sterpi, sterpe.
Sticlete, s. m. chardonnerei, 663.
664.- PL slide's.
Stinge (a), y. éteindre, 401. 107. 176.
177. 180.
Stins, adj. éteint,135.-Fém. :Musa;
Pl. stinfs, dins°.
$tir, s. in. Amaranthus sanguineus,
32. 156.
Stirci (a se), v. r. se recroqueviller,
se romasser en boule, 318.
Stirv, s. in. charogne, 371. 412. 413.
436. 664. 710.- Pl. stirvurs.
$thici, s. f. brochet, 664.-Pl. ftsuce.
 - 759 -
STO
Stog, a. in. meule (de foin), 239. 289.
Pl. stoguti.
St6rce(a), v. presser, 139. 202.218. 11
faire couler, laisser couler, 646.11
faire jaillir (par pression), 500.
StrAdanie, s. f. effort, 2.- Pl. stra-
danis.
StrAluci (a), v. briller, 115.
StrAmop, s. ni. ancétre, 438. - Pl.
stratnoft.
StrAmurare, s. f. ai,,uillon, longue
gaule qui Bert A diriger les boeufs,
289.- Pl. stratnurars.
Strat, s. in. couches, carreaux de lé-
games, planches (d'un jardin pota-
ger), 289. 481.- Pl. stratum.
Strechie, s. f. taon, 354. 665. - Pl.
strechis
Strechilt (a), v. dire piqué par le taon,
Ore affolé, 665.
Strecura (a), v. laisser échapper, 671.
Strein, adj. étranger, 286. 376. 522.
11 d'autrui, 172. 344. 418. - Fém.
straina ; - Pl. stréins, striiine.
Stréja, s. f. [am.] sentinelle, 374.
- Pl. streje, strejs.
Stria (a), u. gAter, 216. 230. 262.
686.11 causer des dégits, 516.
Stria (a se), v. r. se gAter, 77. 159.
168. 215. 412. 538. 701. fi étre
blessé, pelé, (par le joug), 403.
StricActune, 8. f. degAts 395. - Pl.
stricacsuns.
Strigi (a), v. crier, 339. 439. 565.
658. hennir, 544.
Strimb, adj. tordu, 129.203. - Fém.
strimba ; -PL strittibs, sir ¡tube.
Strirnba (a se), v. r. se courber, se
tordre, 143. 145. 295.
String° (a), v. serrer, 405. 550. 683.
ramasser, 146. 11 réunir, amas-
ser, 462. 558. 607. 11 amasser, bu-
tiner, 313.
Stringe (a se), v. r, se reunir, se ras-
sembler, 531. fi se retirer (dans sa
coquille) 552.
Strins, adj. rassemblé, 413. - Féni.
strinsa ; - Pl. strings, strtnse.
Strinsa, a. f. provision, 313. - Pl.
strinse.
Stripezi (a se), v. r. s'agacer (les
dents), 202.
Strivi (a), V. écraser, 300.
Stropit, adj. éclaboussé, 425.- Fém.
stropita ; - Pl. atropin, stropite.
Stropiturii, s. f. ondée, 239. - Pl.
stropiturs.
dacoromanica.ro
SUR
Strugure, s. ni. raisin, grappe de rai-
sins, 208. 289. 304, 705. - Pl.
strugurs.
Strugum, s. in. p4. grappe, 266.
Stuf, s. in. roseau, 617. 698.
Stup, s. in. ruche, 289, 290. 313.
665. 672. 674. - Pl. ships.
Stupi (a se), v. r. [Mold , se cracher
l'un l'autre A la figure, 551.
Sturz, s. ni. grande grive, 616. 665.
Pl. sturzt.
Sub, prép. sous ; passim. Ve41 supt.
suba, s. f. manteau fourré poIor l'hi-
ver, 160.
Su feri (a), V. sougrir, pAtir, 323. 534.
11 supporter, endurer, 345.
Sufi& (a), tr. waffler, 4. 295.
Sufiet, a. ni. dme. I 1 aidsa pe stiftetul
cus-va, confier i la garde de, 498.
Pl. suftete.
Suge (a), v. téter, 397. 553. 572,
Sui (a), v. monter, 154. 254. 548.
Sui (a se), v. r. monter, 106. 648.
Suip, s. tn. montée, 290. - Pl. sul-
furs;
Sulemenit, adj. fardé. 11 trés-blanche
et comme fardée, 93. - Fém. su..
lemenitit; - Pl. sulemenin, su-
letnenite.
Sum* (a), y. exciter, 366.
Simi (a), v. résonner, 227. 615.
Sunet, 8. in. son, 672. - Pl. su-
nete.
Supera (a), v. fficher, 169. 173.
Superare, s. f. chagrin, ennui, 534.
561. 11 a aduce supérare, fdcher,
c,auser des ennuis, 561. - Pl. su-
Wars.
Supt, prép. sous ; passim. Veff sub.
Supune (a), v. dompter, 354.
Slum, s. f. barge (longue meule), 291.
Pl. pure, pun.
Surcea, s. f. copeau, 203. 291. 292.
Pl. surcele.
SurcicA, s. f. dirnin de surcea, copeau,
291.
Surd, adj. sourd, 381. - Fém. sur-
da; - PL sur ç1;, surde.
Sureiii, s. in. filets (d'eau), ruisselet,
161. - Pl. guróse.
Surpi (a), v. fig. bécher (quelqu'un)
pop, 191.
Surpat, adj. défoncé, 129. - Fém.
surpata ; - Pl. surpais, sur-
pate.
Surugiu, s. so. postillon, 348. - Pl.
suru gis.
 - 760 -
SUS
Sus, adv. en haut, 79.11 en Fair, 393.
433.1 en amont, 106. 200. H in
sus, en l'air, au ciel 469. 714.11
mat .pre sus, encore plus haut, 395.
11 pe sus, dans les airs, 413.
1.1sciiu, 8. in. lievre (mot tzigane),
494. - Pl. peo.
Taberi, s. n. lourd fardeau, 97. -
PL tabere.
Tiber' (a), V. se précipiter en masse,
418. 464.
Tac, onornatopee indiquant le bruit
que font des ob els qui se cognent,
227.
Tied (a), v. taire, se taire, 241. 293.
367. 373. 405. 474. 475. 478. 585.
604. 611. 618. 627. 668.
Taciune, s. n. Won, 293. - Pl. ta-
esuns.
Ticut, adj. taciturne, silencieux, 367.
- Fém. tacuta ; pl. tacu,s, ta-
cute.
Tagirta , s. f. havre-sac pour les
provisions de route), 85. - Pl. ta-
Tiii (a), v. couper, 362. 388. 628.
674. 714.1 egorger un animal,
328. 568. 694. 11 enlever, voter (en
coupant la longe) 488.
Tiii (a se), e. r. se couper ; passim.
Tack a. an. pere, terme de tendresse,
532.
Talas, s, ni. vague de la mer), 209.
293. - Pl. taiasurs.
TAlhar, e. tn. bandit, voleur, 375.
- Pl. tdihars.
Talpi, s, f. pa te, 482. 483. - Pl.
tal pl.
Tandara, s. f. éclat de b3is , 294.-
PL fandare.
Tingui (a se), v. r. se lamenter, se
plaindre, 512.
Tap, s. in. Mier. 666. 667. - pl.
taps.
Tara, s. f. pie, 667. 668. - Pl.
¡arce.
Tare, adj. fort, dur, puissant, 289. 11
qui a la bouche dure en parlant
d'un cheval), 354.
Tare, adv. fortement, 561. 608.
TirIte, s. f. pl. son (du bid, 358.
469. 470. 474. 676.
dacoromanica.ro
TIM
Suspin, s. n. soupir, 54. - Pl. sus-
pine, suspinurs.
Suta, s. f. cent, centaine, 360. 489.
510. 580. 630. - Pl. sute.
Svicni (a), y. battre (par saccades, i
coups rdpétds), 706.
SvIrli (a), e. jeter, 629.
Tata, s. rn. pere, 134. 320. 641. 685.
- Pl. tats.
Tiun, s. M. taon, 668. - Pl. ta ens.
Taur, s. m. taureau, 22. 668. 669.
670. - PL taurs.
nick s. n. gable, fourreau, 242.
Teiu, 8. tn. tilleul. 294. en
en deorce de tilleul, 57. 646. -
Pl. teis.
Teme (a se), v. r. craindre, 88. 99.
310 323. 373. 424. 466. 653. 654.
699.
Tema (a %a), e. r. Mold.] dtrejal
de, 450.
Temeiu, base, noment fav cable,
646.
Tépa, s. f. origin , 103. 104. Pl.
tepe.
Tepan, ad . drod, solide, 95. - Fém.
¡apana; pl. tepens, fe pene.
Téri, s. f. pays, tes re, contrde 212.
294. Pl. fers.
Terfelit, adj. soufflé, 93. F m.
terfe/ita ; pl. terfetiff, terfetite.
Term. s. tn. bord, rive, 104. Pl.
f &mum
Torna, s. f. Were, 295. 610.
Terna, 43. f. Mold) terre, 293. 610.
Veg ferina.
Tete, s. ns. mot tzigane pour t ta,
311.
Teu, p 'on. pos. ton, tien ; passim.
Ticalos, adj. mauvais, 344. Fd n.
tscaliSsa ; pl. ticalop, tical6se.
Tifni, s. f. bouton qui se forme sur
le croupion des ponles, 069.
Tigan, s. in. bohémi n, tzigane, 488.
630. - Pl. figans.
Tiganesc, adj. de bobémien, 344. -
Fdm. figanesea ; pl. figanescs.
Tip* s. f. gourde, 661. PL two..
Timp, s. TR. temps, 20. 81. 518. 582.
701. - Pl. timpurs.
Timpurifi (de), Zoe, de bonne ieure,
145.
 - 761 -
TIN
Tini, s. f. fange, bone, 295.
Tincu-pamintulut, s. tn. marmotte,
669. - PL fincit-pansintulut.
Tinda, a. f. entrée, y stibule, 188. -
Pl. tinde.
Timi (a), v. tenir, 246. 247. 270. 368.
11 durer, 218. 297. II garder, 514.
11 garder conserveri 358. 568. II
tenir a, 367. 393. 394. 433. 439.
556. 647. 667. 685.0 a rind Vine-
rea, observer le maire du Ven-
dredi, 387.
Tine (a se), v. r. se tenir, 107. Q se
tem., se conserver, 95. 0 étre tenu,
retenu, 327.1 avoir la prétention,
616. ase finé de (dupa) cine-va,
suivre quelqu'un sans reldche, ne
ne pas le quitter d'une semelle,
280. 401. 465. 527. 545. 684.
liner, adj. jeune, 219. 251.441.596.
644. 694. - F6m. tiara ; pl. ti-
tters, tinere.
Tinjala, s. f. deuzieme limon anté-
neur du chariot tratné par des bo-
eufs, 257. - Pl. tinjele.
Tiniar, 8. Tn. cousin insecte), 357.
670. 671. 672. - Pl. jintart.
Tipit (a) v. criel , 339. 608. 657.11
Trans.] jeter, lancer, 627.
Tipar, s. f. anguille, 672. Vag prov.
2623.
Tirg, s. vs. ville, 508. fi marché 286.
347. 362. 584. 680. 703 707. -
Pl. tirgurs
Tiri (a), v. trainer, 427. 661.
Tiri (a se), v. r. ramper, 653.
Tirld, s. f. pare â moutons, 672. -
Pl. tirle.
Tisni (a), v. jaillir, s'élancer, 491.
Tita, s. f. Won, sein, pis, 672.
685.,
Tittisi a. f. qui a de gros pis, 687.
Tivgd, s. f. con rge, 295. 296. gourde
428. 661. Ved! tivga.
Toni (a), v. hacher, 125.
Tocma, adv, semblable a, 317. 0 pré-
cisément, 351.1 seulement, 607.
Tocmtu, adv, juste, justement, 428.
645.
Tocméld, a. f. marchandage, 703. -
Pl. toctnels.
Tocmi (a), v. marchanderf 703.
T6mni, s. f. automne, 72. 82. - Pl.
t6nine.
'Topi (a), v. fondre, anéantir, faire
disparattre, détruire, 163.177. 231.
Topi (a se), v. r. fondre, 93.
dacoromanica.ro
TRÈ
Topor, s. vs. hache, cognée, 144.146.
233. 289. 610. - Pl. topóre.
Térce (a), v. filer, 646.
Tot, adj. et adv. tout, 128. 176. 235.
687.11 chaque, tout, n'importe le-
quel 353. 496. 583. 686. II malgré
cela, cependant, 353. 367. 463. II
toujelurs, sans cesse, 305. 311. 338.
417. 479. 522. 539. 554. 695.11
malgré tout, 472. 674. 685. II con-
stamment, 471. 573. 0 toujours,
encore, 518. II de tot entierement,
complétement ; passim. Q cu tóte
ca, quoique, 612.- Fém. t6ta ; pl.
tors, idte.
Tot-d'auna, adv, sans cesse, con-
stamment ; passim.
Tovarasis, s. f. association, 314. -
Pl. to rara:i.s.
Trage (a), v. tirer, 121. 127. 187.
304. 330. 387. 674. I tirer, enle-
ver, 594. I entrainer, 251. I traire,
568. fi se diriger vers, 103. 416.
aller avec plaisir vers, 359. 360.
662. fi a trage ruitinea, supporter
la honte, 394. 395. II a trage na-
dejde, espérer, 617. 683.1 a trage,
a trage de márte, rider, 310.
Trage (a se), v. r. se retirer vers, 103
Trai (a), V. vivre, 55. 340. 382. 426.
477, 497. 511. 522. 532. 550. 556.
557. 592. 607. 612. 635. 659. 673.
684. 690. 691. 693.
Tramic, adj. vivace, 288. - Fém.
tratnica ; pl. trainict, tratnice.
Traista, s. f. besace, 360. 335. 481.
494. 548. 549. 603. 635. - Pl.
traiste.
Tranca-ilenca, loc. sornettes, 217.
218.
Trandafir, s. vs. rose, 32. 118. 156.
208. 272. 279. 296. 297. 298. -
Pl. trandaftrt.
TrAndav, adj. paresseux, 538. -
Fém. trdndara ; pl. trdndatn,
trdndave.
Trdnti (a), v.jeter bas, renverser 145.
225. 320. 347. 351. 352. 532.
Trintor, s. nt. frelon, 449. 314. 672.
673. - Pl. tremors.
Trapad, s. m. marche, marche for-
cée, 17.
Trisnet, s. ni. tonnerre, 18. 82. 404.
- Pl. trasnete.
Trisni (a), V. foudro)er, 66.11 gron-
der, tonner 404.
Trébd, s. f. travail 13. 165. 229. a
 - 762 -
TRE
face tréba, travailler, accomplir
une mi&sion, rendre service, servir,
437. - Pl. trebt, treburt.
Trebui (a), V. falloir, devoir, aire mi-
cessaire, 84. 177. 230. 245. 297.
322.338.368.379.458.475.533.
568.
Trebuincios, adj. nécessaire, 89. -
Fihn. trebuincteSsa ; pl. trebuin-
usos', trebutncuise.
Trebuinti, s. f. besoin, néeessité, '153.
173. 653. - Pl, treb tinte.
Trece (a), v. passer, 101. 110. 158.
179. 200. 214. 352. 381. 383. 417.
418. 482. 535. 561. 601. 657.661.
II passer, couler, 302.11 dépasser,
105. 360. traverser, 186.
Trece (a se), v. r. se faner, 276.
Traerá (a), v. battre (une récolte),
328. 459. 692.
Tret, adj. nava. card. trois, 22;
passim.
Trestie, s. f. jonc, 298.- Pl. trestir.
Trezi (a se), v. r. se réveiller. a se
trezt la os, faire une inconvenance,
une impertinence, 572.
Trimite (a), v. envoyer, 173. 291.
Trunchiu, s. ni. trono, 114. '145.148.
291. 294. - Pl. trunchit, trun-
chium.
Trnp, s. m. corps. 313. 393. - Pl.
trupurt.
Tu, pron. 2e pers. tu, toi ; passim.
Talé, s. f. arbrisseau tres-feuillu,
123. 189. 205. 299. 486. 491.
rien 182. 299. - Pl. tufe.
1LT
Boldo (a), v. tuer, 733. 628. 680.
Ud, adj. mouillé, 59. 60. 180. 181.
- nro. uda ; pl. ugh, ude.
Udi (a), v. mouiller, 60. 93
lida (a se), v. r. se mouiller, 51. 63.
II uriner, pisser, 476.
Wat, adj. mouille. Vet,11
udata ; pl. udaft, udat e.
Uídeo, interj. hol ho I II a da cut-va
cu usdeo, huer quelqu'un, 523.
1111A (a se), v. r. regarder, 78. 79.
140. 141. 331. 376. 386. 439. 469.
504. 565. 684. 706. II oublier, étre
oublia, 240.
Meiu, s. n. ruche (de l'abeille , 184.
674.
dacoromanica.ro
UMB
Tuf an, s. m. jeune chane, 12. - Pl..
tu fans.
Tulbure, adj, tn. f. trouble, 101. -
Pl. tu/burt, tuibure.
Tulpini, s. f. pied (d'un arbre), 263..
264. - tu/pine.
Tuna (a), v. tonner, 72. 82. 83. 210.
Tunde (a), V. tondre, 567.
Tunde (a se), v. r. se tondre, 72.
Tuns, adj. tondu, 142.-Fém. tunea;
pl. tuno, tunee.
Turbé (a), v. devenir enragé, 366.
Turbat, adj. enragé, 373. - Fém..
turbata ; pl. turbats, turbate.
Turbare, s. f. rage, folie, 306. -
Pl. turbar&
Turburi (a), v. troubler, 161.
Turbara (a se), v. r. se troubler, 104.
105. 106. 507. ft a se turbura cre-
erit, perdre la raison, divaguer,
366.
Turburare, s. f. état de trouble et
d'agitation 107. trouble, 518. -
Pl. turburars.
Turbure, adj. nt. f. [Moid.] trouble
99. 102. 591. - Pl. turburl, tur-
hure.
Turc, s. m. Tare 368. - Pl. turcs.
Turmi, s. f. troupeau, 363. 366. 567.
569. 673. 687. - PL turtne.
Turné (a), v. verser, verser sur, 181..
325.
Tarta, s. f. turta de ara, pain de
cire, 139. 140. - Pl. turte.
Turturica, s. f. colombe, 674. -
Pl. turtursce.
limblet (a), v. alter marcher, 24. 171..
183. 247. 267. 344. 345. 379. 381.
388. 399. 401. 408. 426. 479. 508.
517. 566. 5'73. 576. 578. 634. 640.
669. 708, 709. courir, 464. fairer
545.11a umbid dupa, chercher,
chercher A, courir apres 282. 332.
358. 493. 495. 614. 655. II a untbisi
dupa, tourner autour, rechercher,
527. II a umblci dupa, suivre, con-
dture, 684.11a untbkica, tentar de,
essayer, s'efforcer de, 330. 510.
588. 595. 640. 657. auntbici ea, se
couvrir de 572.1a umbid cu mdfct
In sac (pica= 'n traista), essayer
de tromper, 548. 549. II a umbici.
 - 763 -
UMB
cu cafd, mentir, essayer de trom-
per, 400. II a umblis adiare, aller
cheval, 344.
17mblet, s. n. marche, chemin par-
conru, 632. II amble, 350.
Umbri, s. f. 76. 84. 147. 235. 236.
240. 299. 507. 5$5. - Pl. umbre.
Umbri (a), v. ombrager, donner de
l'ombre, 149.
Umfbk (a), e. gonfler, 295.
Umilit (A se), v. se gonfler, 104. 578.
579. II se gonfler, , se rengorger,
faire la roue, 458.
lImplé (a), v. remplir, 157. 467. 595.
688.11 contaminer, salir, 567. 624.
limpié (a se), v. r. se remplir, 209.
Undfi, s. f. onde, 299. 300. Pl. unde.
linde, adv. ; passim II pe mide,
par oa, 476.
Unelti, s. n. instrument, 674. - Pl.
unette.
Une-ori, adv. parfois, quelquefois ;
passim.
Unghie, s. f. griffe, 505. 548. 549.
674. - Pl. unghii.
Uni (a se), v. r. s'unir, 116.
Unit, adj. uni, entendu, d'accord 329.
Fém. unita ; pl. units, unite.
Unsdre, s. f. graisse, 607. - Pl. un-
sor:.
Unt, s. n. beurre, 98. 99.
Unt de-lemn, s. n. huile d'olive, 181.
Pl. unt-de-/emnurs.
Unu, adj. num. card. un, 379; pas-
sim.
Urca (a), ro. monter, 344.
Urca (a se), v. r. monter, 127. 160.
262. 270. 301.11 monter, grimper
648. 11 s'élever, 307.
Urda, s. f. variété de fromage, 457.
Pl. urde.
Urechie, s. n. oreille, 47. 171. 172.
188. 232. 236. 316. 362. 367. 439.
480. 490. 527. 531. 608. 628. 629.
674. 11 ornes, 588. - PL urechs.
Urias, adj. géant, 289. - Fém. u-
riagd ; pl. uriags, uriage.
"ICT
Ved, s. f, vache, 93. 330. 428. 500.
684. 685. 686. 687. 688. 689. 694.
Pl. yace, vacs.
Vacar, s. m. vacher, 684.-Pl. vacars.
Vad, e. m. gué, 300.-Pl. vadurs.
Veal interj. malheur a...1 330. 368.
389. 459. 465. 474. 475. 516. 568.
dacoromanica.ro
VAL
Urieg, adj. [Mold.] géant, 289. -
Fém. uriega ; pl. uriegi, uriege.
Urit, adj. laid, 454. 585. 621. - Fém.
urita ; pi urits, urite.
Urla (a), v. hurler, 511. 526. II gron-
der, (en parlant de la mer), 210. -1
Urlet, s. m. hurlement.II tras-fort
bourdonnement, 672. - PL ur-
iete.
Urma, s. f. suite, 31.11 trace, 301.
399. 504. 505. 518. 569. fin, 263.
285. II in urnid plus tard, 421. II
in urmcl, après, i la suite de 177.
Pl. urme.
Urmfiri (a), v. poursuivre, 489.
Urnire, s. f. [Mold.] poussée. 250.-
Pl. urniri.
Urs, s. m. ours, 245. 363. 552. 674.
675. 676. 677. 678. 679. 680. 681.
682. 683. 684. 685.
Ursiri (a), v. vivre en compagnie des
ours, 683.
Urzi (a), v. commencer (un travail),
faire, 314.
Urzici, s. f. ortie, 419. -Pl. unid.
Ugft s. f. porte (de maison), 40. 367.
384. 514. 515. 538. 693. - Pl.
uge, ugs.
Usas (a se), u. r. sécher,"se dessécher
33. 145. 151. 196. 239. 270. 3004
307.
Uscficiune, s. f. sécheresse, 83. 225:
Pl. uscdczuns.
Uscat, adj. sec, desséché, 146. 150.
176. 177. 196. 197. 204. 260. 288.
303. - Fém. uscata ; pl. uscats,
uscate. 11 pe uscat, par terre, sur
la terre ferme, 300. 304. 592. -
Fém. uscatci ; pl. uscati, uscate.
Uscaturs, s. f. pl. branches de bois-
mort, 231. 232. 262.
Ugor, adj.16er, 532.-Fém. urárd ;
pl. upara, ugaSre.
Ustureiii, s. m. ail, 300. - Pl. us-
turois.
Ugurinta, s. f. légèreté, poids léger,
227. - Pl. ugurinte.
569. 582. 694.11 ligas I 398. 429'
578.
Vaita (a se), v. r. se lamenter, 196-
496.
Val, s. ni. vague, flot, 100. 251. 301.
Pl. vaturs.
Vale, s. f. valide, 129. 154.301. 302.
 - 764 -
VAR
310. 428. II ta vale, en aval, 161.-
PL vas.
TarA, s. f. dtd, 23. 55. 64. 69. 83. 84.
85. 86 90. 93. 145. 160. 167.168.
194. 218. 358. 413. 462. 557. 637.
665.-Pl. vera.
Vargl, a. f. verge, 302. - Pl. verga.
Varsi (a se), v. r. se jeter, 100.
Varal, s. f. chou, 302. 303. 391. -
Pl. verse.
Testic, s. nt. pistache, 574. Vejl &-
tia.- Pl. vastichs.
Vatra, s. f. dtre, foyer, 137. 421. 11
alvdole, place ou elle s'est implan-
tde, 250.- Pl. vet re.
Vataf, s. nr. chef, 600.- PL vatafi.
Ved (in), loc. toujours, 129.
lrecin, adj. voisin, 50. 344. 473. 623.
650. 676. I s. ad . voisin, 472. -
Pl. vecina
Ve;1, s. ni. vue, 531. Pl. v6Ourt.
Vede (a), v. voir, 34. 102, 104. 144.
278. 305. 459. 487. 532. 544. 546.
641. 708. 715. II prendre gente,
676.
Vede (a se), v. r. se voir, 174. 184.
279.343.390.548 549. 641. 651.
se montrer, paraitre, 554.
Venetia, s. p. Venise, 299.
Teghift (a), v. veiller, surveiller,
713.
Veghied (a), v. veiller, 365.
Neni (a), v. venir. 97.106. 486. 522.
564 651.652. 685.694. II revenir,
s'en retourner, 222. 570. 616. II h
vine, renvie ltu prend, 471.
Tenin, s. n. venin, potson, 430.-Pl.
veninurs.
Ver4are, s f. picvert, 689.-Pi, ver-
Vare.
Verde, adj. vert, 33. 81 138 444.
146. 151. 176. 197. 204. 240.270.
275.303.304 344.345. 449.530.
Roman verde, Roumain vert, c. it.
d. fati, puissant, 551.-Fem. verde;
pl. ver yis.
Termenos, adj. rempli de vers, 215.
- Fem. vermen6sa ; pl. verme-
nora, verran6se.
Verse (a), v. verser, 633.
Versa (a se), v. r. se jeter dans (en
parlant d'un eau, d'une riviere),
209. 274. Vell a se varee.
Versatim, s. f. vomissement, 386.-
Pl. varsaturt.
Tesel, adj. gai. 397.- Fém. vesela ;
pl. vesels, vesele.
dacoromanica.ro
311N
Veselie, s. f. gané, 306.-Pl. veselis.
Veste, s. f. nouvelle, 436.440. 642.-
Pl. veste, vests.
Vestejl (a se), v. r. se faner, 151.
168.
Vestí (a), v. annoncer, 413. 701
Vicien, adi rusd, fourbe, 581. 706.
707.- Fem. vidéna ; pl. vicien'',
vi atene.
Viclenie, s. f. ruse, fourberie, 706.-
Pl. vicienii.
Vie, s. f. vigne, 6. 15. 88. 304. 305.
496.- Pl. vis.
Merme, s. m. ver, 203. 239. 690.
691. 692.- PL mernts.
Viespe, s. f. gudpe, 313. 692. - Pl.
vtesps.
Meta, s. f. vie, 29. 200. 304. 552.
561. 11 primejdae de mira, danger
de mort, 209.- Pl. viere.
%tul (a), v. vivre, 495.
Viter, s. In. tempdte, 65. 298.- PL
vi fore.
Vijelie, s. f. ouragan, 87. - Pl. vi-
jelis.
Vilvii (a), v. briller, lancer des flam-
mes, 166.
Vilvere, s. f. flamme, 461. Pl. tin-
te v.
Vilvoiu, adj. ebouriffd, 684.
Vin, s. m vin, 7. 47. 305. 307. 383.
590 - Pl. vtnur. .
Vine (a), v. chasser, 489. 493. 591.
713.
Vini (a se), v. r. se chasser, devmr
dtre chasse, 425.
Vinat, s. n. gibier, 490. 11 la vtnat, i
la chasse, 381.- Pl. vinaturs.
Vinetor, s. nt. chasseur, 455. 503.
620 -Pl. vinators.
Vinatera, s. n. chame, 628.-PI. t-
nat6re.
Vinde (a), v. vendre, 305. 591. 680.
686. 703. 704.
Vinde (a se), v. r. se vendre, étre
vendu, 320. 347. 413. 508. 537.
549. 698. 707.
Vine, au c6da intre vane, la queue
entre les jambes, 431.
Vinere-Mare, s. p. Vendredi-Saint,
87
Vinerl, s. f. Vendredi, 87. 387.
Vint, s. m. vent, 50. 78 87. 88. 89.
90 91. 92. 98. 145.146.147. 210.
212. 237. 293. 298 364. 365 II
pet, 356.11 in vint, dans les airs,
580.- Pl. vinturs.
 - 765 -
VIO
Viorea, s. f. fleur des champs, 257.
291. 305.- Pl. viorele.
Vircolac, s. na. sorte de dragon ai/6
qui mange la lune (croy. pop.), 75.
76.- Pl. vIrcokics.
irf, s. nt. poiate, sommet, 147. 250.
289 - Pl. virfurs.
irl (a), V fourrer, 433. 561.
Virl (a se), v. r. se fourrer,187. 564.
628. 653.
Virtej. s. m. tourbillon, 92.- Pl.
vtrteje, virtejurt.
VIrtos, adj. fort, 95. 231. - Fém.
virtása; pl. Arto», virt6se.
Vis, s. ni. rdve, 378.- PI. visurs.
Visé (a), v. rdver, 473. 581. 697.
698.
Viqinea, s. f. prunelle (fruit), 256.
257. 277.- PL viyine/e.
Vita, s. f. bdte é cornes, au pluriel
vite bétail, bestiaux, 24. 70. 72.
276. 366. 692. 693.- Pl. vite.
s. f. pied de vigne, 305. 306.
307 - Pl. vile.
Vitejie, s f. acte de bravoure, exploit,
655.- Pl, vitejis
Vitel, s. m. veau, 291. 330. 498. 530.
686. 693. 694.- Pl. vires.
Vitica, s. f. ve,au (femelle), dimin. de
tifus 695.
Viu, s. nt. vivan; 378. 583. 588. 595.
690.- Fém. vie; pl. vis, vie.
Vlastar, s. m. pousse, rejeton, 306.-
Pl. vlastari.
Ven, s. 174 [acc.] prince, 389.
Voi, pr. vous ; passim.
Vol (a), v. voir. Vefil a vroi.
Voie, s. f. valona. in vote, à sa fan-
taisie, à sa volonté, 328. H de vale,
de bonne volonté, 679. 680.
Voinic, adj. breve, 161. 504. 508. ij
ad . s. breve, 278.
Vorbi, s. f. parole, 227. 580. 703.
a infra in vortta, se mdler à la
ZAball, s. f. p. mora, 354. 669.- Pl.
zabale.
Zibovi (a), ro. tarder, 423.
Zace (a), v. gésir et, etc.) étre
étendu, 319. 647. II gésir, , &re
caché; unde zace, où gft, 491.
492.
Zadar (in), loc. adv. en vain, 163.296.
dacoromanica.ro
ZAP
conversation, 386. It a stci de vorb&
cu, causer avec, 379.
Verbi (a), v. parler, 10. 256. 303.
320. 326. 404. 501. 514. 515. 538.
579. 624.
Vorbuliti, s. f. dim de vorbd, petite-
parole, 227. - Pl. vorbutite.
Vrabie, s. f. moineau, pierrot, 66.
316. 415. 473. 695. 696. 697. 698.
699. 700. 701. 702. - Pl. vrOit..
Vrednic, adj. travailleuse, 313. -
Fém. vrednica; pl. vrednict, vred-
nzce.
Vréj, s. ns. tige des cucurbitacées,
157. - Pl. vrejf.
Vreme, s. f. temps, 7. 24. 25. 31. 36.
50. 51. 56. 57. 60. 77. 78. 92. 93.
169. 224. 448. 460. 538. 701. II
époque, 484. II moment, 540. II 142
vrente de, A. l'heure de, pendant le
temps destiné ts, 328. H de vreme,
de bonne heure, 424. 570. 687. II
de vreme ce, du moment que, 364.
H din vrente, de bonne heure, 661.
Velji Timp. - Pl. vrems, vre-
mart.
*Vrenu, s. f. pl. [anc saisons, 519.
Vremut (a), v. passer (en parlant
temps), 92.
Vre-odata, adv. une seule fois, jamais,_
279. 11 parfois; passim.
Vroi (a), v. vouloir, 549. 563. 657.
Ve91 a vol.
Vulpe, s. f. renard, 369. 428. 432.
438. 480. 504. 510 518. 531. 702.
'703. 704. 705. 706. 707. 708. 709..
710.- Pl. vulps.
Valtáre, s. f. tourbillon, 299. - Pl..
vsatort.
Vultur, s. nt. vantour, 438.479 605.
710. 711. 712. 713. 714. 715. -
Pl. vu/turs.
Vulturesc, adj. de vautotzr, 715. -
Fém. vulturésea ; pl. vtaturescs
438.566. I sans profit, inutilemen;
672.
Zagna, s. f. écorchure produite par la.
selle, le bdton le harnais, 651.
715. - Pl. zagne.
Upada, s. f. neige, 93. 138. 413. -
Pl. zape Os.
 766
ZAR ZOR

'are, s. n. commencement. li zarea Unid, e. f. jus, sauce, 471. 472. 631.

sori/or, lever de l'aurore, 455.
Zarpale, s. f. pl. caparaçon, 668.
Zavistie, s. f. zizanie, jalousie, 4'17.-
Pl. savistit.
Zeghie, s. f. sorte de limousine, 578.
Pl. seghis.
Pl. seniuri.
Zimbre, s. f. pl. maladie de la bouche
chez le cheval, 715.
Zodii, s. f. signe du zodiaque, 649.
Pl. sodis.
&ni, s. f. pl. aurora, 94. 425. 455.

dacoromanica.ro
 GLOSAR
MACELDO-FRANCES1)
--....-
Ati .

A, pr. dém. calla, 472. 477. Alagi (a), v. courir, 493.

A-casà, adv. a la maison, chez lui,
600.
AG* (a), v. accrocher, attraper, 249.
493. 596. 691.
Açaa, pr. détn. ce que, 285. n cela,
285.
Açel, pr. dém. celui, 233. 348. 691.
Aclo, adv. li, 571.
Acolo, adv. 14, 272. 491.
Adari (a si), v. r s'allumer, 175.
Adavzi (a), v. augmenter, ajouter i,
357.
Adi, adv. aujourd'hui, 9. 10. 12. 14.
Adjuiige (a), v. arriver 1, 31.
Aduçe (a), v. apporter, amener, 3. 90.
106. 274. 275.
Aduge (a se), ro. r. venir, 168.
Aduni (a si), v. r. se rencontrer,
220. n ramasser, 498.
Aest, pr. den;, ce, 124.
Afli (a), v. trouver, 285.
Afitt (a se), v. r. se trouver, 232.
Alba (s), gull soit, 275.
Agiundze (a), v. atteindre, 705.
Agiungze (a), v. atteindre, 599.
Agurida, s. f. verjus, 96.- Pl. agu-
ride.
Ajunze (a),arriver parvenir, atteindre,
30. 274. 599.
Alasi (a), v. laisser, 68.
Alatri (a), v aboyer, 373. 377. 501.
Alavdat, adj. loud, vanté, 243.
Alan( (a), v. changer 520.
Alb, adj. blanc, 51. 206. 530. -
Fain. alba.
Alante, adj. incl. p. les nitres, 216.
Altu, adj. ind. autre 282.
Ama, conj. mais, 51.
Amarga, adv. lentement, 31.
Amputit, adj. pourri, qui sent matt-
vais, 599.
An, s. nt. année, 3. 23.
Api, s. f. eau, 99. 101. 102. 104.
106. 381.
Aprinde (a se), v. r. s'allumer, 281.
Ara (a), v. labourer, 112.
Aratil (a), v. montrer, 577.
Aravani, s. n. amble, 350.
Arage, s. m. froid, 16.
Arde (a), v. briller, 51. 204. 303.
629.
Are, v. il a 509. n il est 275.
Aroma= (a), v. rester, 101. 102.
362.
Aresare (a), v. s'élancer, sauter, 491.
Arsare (a), v. sauter, 491.
Arina, s f. sable, 101. 225.
Ar1u, s. f. riviére, 275.

9 Fie-care proverb macedonian Find insotit in corpul lucrArii, de 0 itaducere

In romenesce, am gAsit de prism; ca sA adog, in acest glosar, cuvintal romineso
pe MO cal frames. Aceea,1 observatie se aplicA at la glosarul istrlo-frances.

dacoromanica.ro
 - 768 -
ARU
Arucuti (a si), v. r. rouler, 249.
Arunci (a), y Jeter, 691.
Ascuchi (a), v. cracher, 599.
Aspare (a si), y. r. s'effrayer, 510. 675.
Aspara° (a si), v. r. gatet, 216.
Aue, s. f. pl. oeufs, 705.
33
Baga (a), v. mettre, 163 176. 178.
Una, s. f. lac, dtang, marais, 57.
Bate (a), v. fripper, battre, 37 164.
165.11 souftler, 91.
Betern, adj. vieux, 350.
Bou, s. ni. boeuf, 9. 122. 327. 330.
Ca, con, comme, 381. 382. 477.11
par ce que, 509.
Cede (a), v. tomber, 20. 193. 217.
246. 707.
CAftk (a), ,v. ehereher, 516.
Caino, s. f. chagrin, 275.
Cal, s. m. cheval, 56. 346. 348. 350.
356 357.
Calch (a), v. marcher sur, 652.
Cald, adj. chaud, 16. 464. 165.
Cama, adu. plus, 9. 23. 76. 472.
Camili, s. f. chameau, 362.
Can, adj. 'bid. aman, 493.
Cand, adv. lorsque, 157. 477. 526.
577. 600.
Cande, conj. comme si, 477.
Gane, s. m. chien 371. 377. 378.
381. 382. 501.
Canestra, s. f. panier, 183.
Cinta (a), ro. chanter, 425.
Cap, s. m. tete, 589.
Capri, s. chévre, 394.
Cara, pr. rel. fina. qui, laquelle, 599.
705.
Care, pr. rel. ni. qui, lequel, celui
qui, 357. 493. 613.
Cari, pr. rel. m. qui, legue], 373.
Carne, a. n. vianda, chair, 357.
Carti (a), ro. toucher, frapper, 371.
CasApnira, s. f. boucherie, 381.
Casi, pr. ind. chaque, chacun, 221.
Ciit, adv. combien, 707. a cd t de,
plutdt que, 9.
Catira, s. m. perce-neige, 136.
Catre, prép. vers, 243.
dacoromanica.ro
CUC
Aurli (a), v. hurler, résonner, 91.
livi (a), v. avoir, 10.
Avegli (a), v. surveiller, 526.
Avgust, s. m. Ami; 14.
Ave (a), v. entendre, 183.
Avisa, adj. dont on parle, loué, 243..
Bumbac, s. ni. co on, 124.
Bumbuna (a), v. gronder (en parlant
du tonnerre , 66.
Bun, adj. bon, 348. 357. 477.
Buric, s. n. nombril, 247.
Catum s. f. chatte, 382, 596. 599,
600.
ge, pi'. re/. 163.
Cer, s. n. ciel, 20.
Gorga, s. f, conveliere, 629
Chelo, s. f. peau, 510.
Cherde (a), v. perdre, 481. 613.
Chétra, s. in. pierre, 102. 249. 274.
Chiatra, s. m. perro, 227.
Chica (a), v. couler goutte i gotatte-
153
China, s. f. goutte, 57.
Chipru, 8 m. cloporel, 596.
Ci, conj. et adv. pourquoi, 477.11 qui,
legue!, 346.
Cinuse, s. n. cendre, 178.
gir, 8 m. tambourin, 675.
Cirési, s. va. cerise, 146.
Cit (di), prép. que, 23.
ClucIor (a), s. n. pied, 378.
Ciucuti a), v. frapper, marteler, 282.
Chama (a se), v. étre appelé, 534.
Coca, nom qui se donne aux petits en-
fants, 573.
Cocot, s. m. coq. 23.
Coda, s. f. queue, 394. 652
CON s. f. pelure, 247.
Copt, adj. mur 268. 705.
Corb, s. m. corbeau, 435.
Corn, s. n. come, 327. 362.
Cresce (a), V. pousser, 273. 285.
Cu, prdp. avee, 96. 112. 382. 415.
498. 575. 595. 675.
Cuclubti, s. f. souche, bache, 106.
275.
 - 769 -
Cucot, 3.111. coq, 23. 245.
Cum, conj. de mdine que, 327.
Cunaca, s. vi. han. 31.
Cundsce (a s'), v. r. se connattre, se
reconnaitre. 26. 348.
Cuprie, s. vi. fumier, 425.
3=1
Da (a), v. frapper, survenir, 477.11
sortir, pousser, 74. fi a da de, rail-
contrer, 62.
Departe, adv. loin, 30.
Deanvirliga, prép. autour, tout au-
tour, 477.
Di, prip. & conj. par, 327. fi de 348.
356. 463. 510. 553. 609. 650.11de
628.
Dice (a), v. dire, 573.
Dimanda (a), v. demander.11 pte di-
mandate, en demandant, 526.
Emputi (a S'), v. r. s'empuantir, se
gater, 589.
F.
Face (a), v. faire, 16. 28. 99. 193.
256. 558. 637.
Fage (a se), V. r. faire 57. 96. 293.
609.
Far, pi ip. sans, 362.
Fara, prip. sans, 206. 232.
rata (a se), v. r. Velji a se feto.
Fitrusi (a), v. pousser, 272.
Foc, s. tn. feu, 175. 176. 178. 204.
281. 293. 587.
Fora, prép. sans, 275.
Frauzi, v. in. p. frdises, 183.
Gua, s. f. corneille, 415.
Gallina, s. f. poule, 23. 472. 477.
Garn, s. m. bld, 206. Veql, grdu.
Gasea, s. f. oie, 481.
Givoz, s. m. clon, 613. Ved! guvod.
Ghine, adv. bien, 9. 23.
Ghini, adv. bien, 9. 23.
Gnici, v. il danse, 600.
dacoromanica.ro
GRI
Cura (a), v. couler, s'écouler, 102,
153.
Cupania, s. f. albie, 104.
Curcubeta, s. f. potiron, 157.
Cutura, s. m. souche, bache, 275.
Dimindta, s. f. m-ttin, 26. 28. 30.
Dimmita, s. f. matin, 31. 68.
Diva, s. f. jour, 23. 52.
Dinte, s. n. dent, 76. 346.
Doi, s. nwin. card. 247. 425. 493.
553. - Féna. doué.
Duce (a se), v. r. s'en aliar, 185. 204.
243. 330.
Dupa, prép. 493. 557.
Dzice (a), v. dire, 599. 705.
Dzua, s. f. jour, 26.
Eqi (a), v. sortir, 175. 577. fi pousser,
136.
Frica, s. f. peur, 232.
Frunte, s. f. front 577.
Fugi (a), v. fuir, 62.
Fultutire, s. f. somier', étai, étançon,
205.
Fum, s. ni. hunde, 175. 185.
Funicol, s. n. massacre, carnage, 463.
Furnica, s. f. fourmi, 463. 675. -
Pl. furnizi.
Furiliga, s. f. fourmi, 463.
Fustani, s. f. jupe, jupon, 225.
Fuzi (a), v. fuir, 62.
Gornit, s. m. poirier, 243.
Gort, s. m. poirier, 241 245. 246.
Grandine, s. f. grdle, 62.
Cras, adj. gras, 472.
Greata, s. f. poids, 221.
Grau, s. m. bld, 190. Vek,11 garn.
Grindini, s. f. grèle, 12.
Grindini, s. f. grata, 37.
49
 - 770 -
GRO
Gripa, s. f. foss,, 193.
Gros, adj. gros, fort, 509.
Gumar, s. ni. ine, 231. 356. 534.
540. 650.
II
Hizit, adj. doune en prisent, 346.
Her, s. ni. fer, 163. 164. 165.
Hi (a), v. dtre, 23.
Hicat, s. in. foie, 463.
Himunic, s. in. melon d'eau, pasti-
que, 247.
I
lema, s. f. 'Ayer, 37.
Imbara, adj. bonne, bella, 26.
mur, adj. &In. 553.
Imna (s) v. qu'il aille, 31.
Imnatic, s. M. allure, marche, 357.
Inalt, adj. haut, 256.
ficilzi (a), v chauffer, 75.
Incarci (a), s. charger, 233.
Infunda (a s'), v. r. tomber. 62.
Ingalzi (a), v. chauffer, 75.
Indrept, adj. droit, tout droit, 185.
Jili (a), v. pleurer, se lamentar, regretter 481. 613.
X-.
La, prip. i 381. 435.
Laiu, adj. noir, 206.
Lina, s. f. laine, 571.
Landura, s. f. hirondelle, 637.
Lapte, s. f. lait, 498.
Lapti, s. f. lait, 498.
Lisi (a), v. laisser, 14. 571.
Laschi, s. m. lac, 62.
Lega. (a), ro. attacher, 327.
Lemn, s. en. bois, 204. 205.
Li, pr. i Mi, y, 650. II sienne, 357.
Lichi (a se), V. t.. se collar 247.
Liepure, s. in. lievre, 491. 493.
IVI
Ma, conj. 220. 233. 256. 357. 620.
II plus, 574. O et, 102.
Mica (a), ir. mangar, 10. 268. 526.
Maci (a se), ro. r. se mangar, 357.
Macit, adv. .de suite, 163.
dacoromanica.ro
MAR
Guri, s. f. boliche, 190. II roin 243.
Gua, 8. f. con, 157.
Guva, s f. trou, 99.
Guvod, s. in. clon, 613. Ve)1 gayos.
Hir, t. en. brin, (d'herbe), 225.
Hrani (a), V. nourrir, 377. 378.
lirani (a s'), v. se nourrir, 509.
Hale, s. en. natural, habitud s,
520.
Ingurgulos, adj. rond, 249.
inprost, adj. en Van., relevé, 394.
inseli, pr. eux-mimes, 526.
Irne (a s'), v. r. revenir, 205
Intreg, adj. entier, 613.
inveti (a se), v. r. apprendre, 350.
invet, s. en. habitude, 520.
Invita (a se), ti. r. s'habituer, 381.
Iu, adv. ou, 104. 153. 178. 183. 272.
273. 491. 571.
Iungi, adv. aupris, 178.
Lilice, s. f. fleur, 468.
Limba, s. f. lang,ue, 327.
Lipsi (a), s. étre necesaire, 231.
Liu, pr. i lui, 477.
Livadi, s. f. pri, 206. 210. 357.
Livade, s. f. pré. Vell livada.
Loc, s. ni. terre, 206.
Lncru, s. ni. travai1,14. 68. 163.
Lume, s. f., 75.
Luna, s. f. lune, 501.
Lung, adj. lonw, 157.
Lnp, s. In. loup, 509. 510. 516. 520.
526. 530.
Magar, s. ni. ine, 540.
Mine, adv. demain, 9. 12. 14..
Mita, s. f. main, 227.
Mara, s. f. mg, 210. 587.
Mare, adj. grand, 57. 75. 243. 574.
 - 771 -
Mili
Martu, s. ni. Mars (mois), 49. 136.
Mina (a), v. mordre, 378.
Masi, adu. seulement, 168. o tout de
méme, 707.
Mer, s. ni. pomme, 216. 217.
Mesa, s. f. table, 600.
filie, adj. petit, 183. 691.
Miel, s. In. agneau, 553.
iliere, s. f. miel 96. 558.
Minut, adj. fin, menu, 60.
Minte, s. f. nature, naturel, 520.
Mintit, adj. trouble, troublé, 106.
Mintuire, s. f. pensée, 491.
Miruminlieli, nom donné aux 12 pre-
miere journée du mas d'Aoja, 14.
Mári, s. f. moulin, 477.
Mort, adj. mort, 76.
1NT
Napoi, loc. adv. en arriére, 246.
Nas, pr. per. 8e p. lid, 227.
kchisi (a), v. partir, 31.
Ne9e, ni, 175.
Neçi, ni, 16. 225.
kere, s. f. miel, 96. 558.
Ilesa, pr. per. elle, 362.
Nena, s. f. neige, 50. 51.
Ni, ni, 263.
Nic, adj. petit, 281.
Nica,adr. encore, mg; 573 II pas en-
coree 274.
Nigi, ni, 493.
O
Ocli, s. ni. p. art les yeux, 415. 435.
Ole, s. f. brebis, 510. 571.
Om, s. ni. homme, 124. 220. 327.
1=0
Padure, s. f. forit, 232. 233.
Pihnie, s. f. créche, mangeoire. Vedl
pihnie.
Pinii, prép. jusqu'A 12. H jusque,
mime, 362. II tandis que, 164. 165.
Il jusqu'i ce que, 371.
Pina, s. f. pain, 37.
Pasge, s. in. Piques, 56.
Pasee (a), a. peltre, 571.
Pastrama, s. f viande salde el sichée
au sola], 526.
Pe, prép. en, 163.11 la, 348.
Per, s. ni. poirier, 246.
dacoromanica.ro
PI
Muceasa, s. f. georgine (bot), 140.
Mulare, s. f. jumen; 481.
Mult, adv. 60. 62. 83. 233. Il de
multe ors, souvent, 613. 707.
Mulze (a), V. traire, 498.
Mununa, s. f. mere, 553.
Munte , s. ni. montagne , 71. 220.
221.
Musca, s. f. mouche, 558.
Musca (a), V. mordre, 371. 373. 652.
Muschiu, s. ni. mousse, 249.
Muth (a), v. changer, 520.
fdutafa, s. f. couverture (de cheval),
348.
Mutri, (a se), v. r. regarder, inspec-
ter, 346.
Mutur, adj. mAr, 245.
Ninga, adv. aupris, 204. II pe ninga,
en outre de, 303.
kinte, prep. et adv. avant, 76.
No; pr. per. nous, 90.
Nopte, s. f. nuit, 52.
'Ntre, adv. dans, 99.
Nu, non, ne, 346. 350. 356. 371. 373.
415. 425. 463. 491. 293. 498. 520.
526. 575. 609 etc.
Nuca, s. f. noix, 227.
Nuor, s. n. nuage, 55.
Nunta, s. f. noce, 534.
Ora, s. f. heure, 3. 28.
Ors, s. in. orge, 231. 357.
Ou, s. in. oeuf, 9. 573. 574. 575.
Per, s. in. poil, 520.
Perste, prép. sur, 652.
Pescu, s. ni. poisson, 587. 589. 599.
691.
Petala, s. f. fer A cheval, 613.
Petra, s. f. pierre, 101.-Pl. petri.
Pi, prép. le, 371. II vers, 90. fi sur,
356. 425. 587. 650.
Pidulic, s. m. pou, 577.
Pihnie, s. f. m'eche, mangeoire, 348.
Pisches, s. ni. offert In présent, pré-
sent, 346.
Pi tris, prép. i travers, 381.
 - 772 -
pu5
Pieles, s. f. ardoise, 225.
Ploe, s. f. pluie, 12. 37. 64. 62.
Plop, s. in. peuplier, 256.
Polli, s. f. p. giron, pan de larobe , 274.
Porc, s. tzt. por; cochon, 245. 609.
Porté (a), v. porter, 37. 247.
PoO, v. 2 p. in.d. pr. pouvo ir, .327.
Prenfi, s. in. (Raer, 28.
Presin, s. In. Quadragé sime, ca-
z-eme, 49.
Remene (a), v. rester, 101.
Rizos, adj. rogneux, galeux, 394.
Sac, s. nt. sac. 243.
Sanzi, s. m. sang, 498.
Saturé (a si), v. se rassasier. 575.
577. 675.
S'banez, v. je vis, 12.
Scentea, s. f. étincelle, 281.
Schin, s. In. épine, 206. 287. 296.
Sci (a), v. savoir, 221. 491. U con-
naitre, 540.
Scliopice (a), v. boiter, 540.
Sato (a), v. arracner, faire sortir,
415. 435. H tirer, 498.
Sane (a tirer. extraire, 463. 628.
Sculi (a), V. relever, 274.
&ale (a), v. se lever, 30.
Scump, s. rn. avare, 613.
Scurtu, s. in. Février. 49.
sea, s. f selle, 650.
Secara, s. f. seigle, 282.
Segera (a), v. faucher, recolter, 285.
Secret, adj. ruse,707.-Fém. secreta.
Semene (a), v. semer, 272. 273. 285.
Semina" (a), v. semer, 235.
Talia (a), v. couper, 124.
Tambare, s. m. tambourin, 37.
Tani (a), f. durer, 60.
Thimo, s. f. chagrin, 275.
Tigane, s. vi casserole, 587.
Tine (a), v. garder, tenir, conserver,
520.
Tine, pr. toi, 76.
Tor, s. in. trace, 516.
Terne (a se), a. r. r-tourn,r, 104.
dacoromanica.ro
TRE
Pri, prép. sur, 600.
Price, conj. que, 23.
Princa, s. f. rets, lees, 707,
Primuvara, s. f. printemps, 163,
Pruna, s. f. prune, 268.
Pile, v. Se p. ind. pr. il peut,
73.
Paria, s. in. puce, 623. 629.
Pu%in, adv. peu, 233.
Putrid, adj. pourri, 216.
I Rifi, s. f. riviére, 274.
Rugini (a), v. rouiller, 163..1
Sera, s. f. soir, 68.
Serpe, s. nt. serpent, 652.
Seu, s. tn. graisse, 628.
Si, conj. et, 348. 357. 463. 498. 628.
Si, pr. p. se, 350. ji pour lui, 520.
540.
*Re, s. f. impuret6s, saletés, 498.
Sin, s. tu. sein, 50.
Singur, adj. seul, toi-méme, 193. U
seul, lui-nadme, 357. 509.
iret, adj. rasé, 707.
Siriu, adj. serein, 66.
Sara, s. nt. soleil, 55. 61.
Son, s. tn. soleil, 74. 75. 76.
orec, s in. souris, 596. 600.
Sti (a), v. aller, convenir, 650.
Stepita, s. tn. rets, lacs, 707.
Sufrucea, s. f. sourcil, 577.
Suge (a), v. tetar, 553.
Sum, prép. sous, 216. 246. 348.
Sumar, s. nt. bet, 650.
Surasoara, s. /n. sous les bras, 247.
Sverca, s. tn. cou, 509.
Svol, s. nt. mousse, 249.
r1"
Tot, adj. tout, 74. 75. 558. II quand
mete, 102.- Pl. top.
Totuna, adv. toujours, 104.274. 275.
574.
Tra, prip. pour, 68. 613.
Trandafila, s. f. rosier, 237.
Trandafir, s. f. rosier, 296.
Trea/e (a), v. passer, 101,
Trece (a), u passer, 101. 102.
Trel, adj. card. trois, 28.
 - 773 -
TRI
Tri, prép. pour, 14. 74. 629.
Trice (a), v. passer, traverser,
381. Tuclune, s. m. tison, 293.
Tru, prép. dans, 62. 381. Tuti, adj. toutes, 558.
T...J
Uhelu, s. m. anguille, 691. - Pl.
uheli.
Timbra, s. f. ombre, 256.
Un, adj. card. un 168. 425. 481.
493. 637. - Fém. una'.
1Jrbare, s. f. cécité. 477.
'Th7-
Va, v. il veut, 104.
Vaca, s. f. vach,., 330.
Vara, s. f. été, 168.
Vatalah, s. m. mitre, 609.
Veara, s. f. été, 637.
Véclie, adj. ancionne, 104.
Vede (a), v. voir, 516 II prendre garde,
652.
Vede (a s'), y. 2'. se voir, 14. 26. 175.
Veni (a), v. venir, revenir, 330.
Vera, s. f. été, 37.
Verde, adj. vert, 204. 303.
Verdi, adj. veql verde.
dacoromanica.ro
VUL
Tu, prép, i. aux, 3464 dans, 136.
227. 587. 707. [I pour, 231.
11Trechle, s. f. oreille, 540.
Ureclie, s. f. oreille, 540.
Ursä, s. f. ours (femelle), 675.
TJscat, adj. sec, 204. 303.
Uscat, s. mt. bois mort, 232.
UtrS, s. f. outre, 609.
Verme, s. in. ver, 691
Versé (a s'), v. r. se répandre, 498.
Vigin, s. in. voisin, 472. 574.
Viiii (a), v. venir, 477.
Vinde (a s'), v. r se vendre, 348.
Vint, s. in. vent, 90. 91.
Vizui, v. j'ai vu, 76.
Voi (a), v. vouloir, aimer, 50.
Voi (a se), v. r. se vouloir, s'aimer,
382.
Vrea (a), v. vouloir, 362.
Vulbura, s. f. ilamme, 178.
Vulpe, s. f. renard, 705. 707.
 GLOSAR
ISTRIO-FRANCES
Ab, adj. blane, 686.
Acoperit, adj. couvert, 200,
Ana (a), v. trouver, 69.
Afta (a se), v. r. se trouver, '129.
Ali, conj. mais, 210.
An, s. na. an, anude, 2. 5.
Angust, s. m. Aont, 15.
Antosnjacu, s. in. Jativier, 37.
Apa, s. f. eau, 543.
3E1
Barzuole, s. ni. lard, 277. 607.
Basta, int. il suffit, 237.
Bate (a), v. battre, 384. 649. II souf-
fler, 92. II frapper, 1644
Beatu, adj. heureul, 49.
Beter, s. ni. vinuk, 374.
Betera, s.f. anclen ne,129. vieille,472.
Cacu, a. conehient, salissent, 6 13.
Cad, adj. chaud, 164.
Cade (a), r. tornber, 245.
Cal, s. m. cheval, 346. 649.
Cala, s. f. route, 129.
Camasa, s. f. chernise, 7.
Can, conj. lorsque, 423.
Cand, conj. lorsque, 69, 423. 649.
Unta (a), v. chanter, 423. 468. 475.
Cap, s. 171. tke, 543.
dacoromanica.ro
Aprilu, s. 111. Avril, 49.
Are, v. il ou elle a, 654. 686.
Asir, s. in. asne, 540. 543.
Astaze, adv. aujourd'hui, 9.
Asteze, adv. aujourd'hui, 8.
Aua, s. f. raisin, 278.
Audi (a), v. entendre, 232.
AvA (a), v. avoir, 71.
Aveglia (a), v. se garder de 200.
Bire, adv. mieux, 8.
Basca, s, f. fork, 15. 232:
Brecu, s. m. clden, 365. 372. 374.
376. 381. 384.
Bur, adj. bon, 5. 71. 196. 205. 472.
475. - Fém. bura.
Care, s. M. chien, 365.
Carele, pr. qui, 49. 69. 129. 475.
543. 568. 607.
Casa, s. f. maison, 475. 613.
Cafivu, adj. mauvais, 5. 196.-Fém.
catira ; pl. cativi.
Cavti (a), v. inspeeter, regarder, 346.
Cela, pr. dém. celui, 365.
Cer, s. ni. ele], 540.
Cerisnje, s. f. censes, 705.
 - 776 -
CI1E
Che, pr. que, 236. II qui, 365. 468.
Chesegniu, v. mnrissent, 224.
Cid, v. alter, 7.
Cnoj, s. nz. fumier, 194.
Cocot, s. in. coq, 423. 475.
3=0
Damaraca, s. f. Dimanche, 69.
Darvejtu, adj. m. offert, douné en
prIsent, 346.
De, prép. da, du, 376.
s. f jour, 423.
Di, prép. de, 200.
Dinte, s. in. dent, 346.
En, pp. dans, en 71. 277. 475. 540.
P'
Face (a), v. faire, 93. 162. 205. 472.
Il produire, 194. 204.
Face (a se), v. r. se faire, faire le ...
568.
Fäcut-a, v. a fait, 468. II a fama, il
a fait, 289.
Far, prép. sans, 65. 296.
Fecior, s. in. enfant, 613.
Gal jira, s. n. gélin , ponle, 8. 468.
472. 475.
Glas, s. n. voix, 540.
Gras, adj. gras, 93.
1-1
Hite, v. mets, 71.
lirane (a), v. conserver, garder, 69.
conj. et, 686.
Iarba, s. f. herbe, 196.
lea, v. prends, 7.
v. il est, 164. 475.
Jar, s. in. braise ardente, 200.
dacoromanica.ro
JUV
Codru, s. in. inunte, 220.
Contri (a se), v. r. se rencontrer,
220.
Coruscu, s. 'In. cormier (bot.) 224,
Craste (a), V. croitre, pousser, 196.
Domnu, s. in. Le Seicneur, Dreu,
'71.
Dormi (a), v. dormir, 381.
Dulce, adj. don; 6.
Dupa, prép. après. 61.
Durmi (a), v. dormir, 6.
Dure, v. (11) dure, 191.
j Envetà (a), 'u. apprendre, 5.
Ferm, adj. ferrne, sans boucer, 220.
- Pl. terna.
Fir, s. en. foin, 236.
Fljer, s. in. fer, 162. 164.
Foc, s. In. feu, 181. 204. 205.
Fole, s. f. p. entrailles, 475.
Frica, s. f. peur, 475.
Grosdje , s. f. grappe (de ratsm),
I 305.
Guaral, v. il guerit. 365.
Gulob, s. in. pipertn, 613.
I Hvale, v.. lou , 210.
I
2
Ieri, adv. bier, 2.
Imfa, v. espère, 71.
Inseli, pr. eux-mémes, 526.
Juva, adv. où, 475.
 - 777 -
KOR PUS

Korisma, s. ni. carème, 61.

Latmn, s. ni. bois, 205. Lesica, s. f. renard, 702. 705.

Lapte, s. ni. lait, 686. Ljubava, s. f. amour, 65.
Larga, adv. loin, 245. Loo, s. ni. place, 220.
Lasa (a), v. abandonner, 129. 278..702. Lup, s. in. loup, 526. 568.
Latra (a), v. aboyar, 372. 374. 501. Lura, s. f. lune, 374. 501.

Ma, conj. 232. 702. Martigna, s. ni. Martin, 71.

Matra (a), v. aller, 277. 540. Mati, s. VI. Matiheu, 71.
Maj, adv. jamais, 289. 702. plus, 37. Mic, adj. petit, 305. 588. - Fénn.
Maju, s. ni. mai, 7. 49.
Malo, adv. lentement. fi malo pe Miholsnjacu, s. en. Septembre, 71.
malo, peu à peu, 196. Milja, adj. nuni. ord. milla, 2.
Pilaran* v. il mange, 376. 526. Mire, pr. p. à moi, 9.
705.- 11/1jelovac, s. m. chène, 289.
Marina (se), v. l'on mange, 93. Mocé-j, prép. par, 71.
Mara, s. f. raer, 210. Mugnit, adj. facha, 37.
M'are, adv. demain, 8. 9. Mulj era, s. f. femme, 65.
Mare, adj. grand, 588. Musat, adj. beau, 61. 69. 305.
Marecu, s. m. Ivlars, 37. 49. Musca. (a), v. mordre, 365. 372.

1NT

Naranca, s. f. cédrat, 289. Nieva, s. f. neige, 93.

Neca, prép. que, 277. 607. Nova, adj. f. neuve, 129.
Nego, adv. plutot que, 8. Nu, p. nég. non, ne... pas, 296. 372.
Negru, adj. noir, 686.-Fdm. negra. 475. 540. 705.

C)
0, adj. nuni. cord. une, 162. Omiri, s. 97/. pl. avec art, les hom-
(3ia, s. f. brebis, 568. mes, 220.
Om, s. m. homme, 475. Ovu, s. en. ceuf, 8. 468.

1=1.

Para, s. f. pain, 93.194 Poro, s. Tn. por; 277. 607.

Pare, s. f. pain, 37.
Pemint, s. ni. terre, 71. 93. 210.
Per, s. n. poil, 702.
Peru, s. In. poire, 245. II poirier, 245.
Pira, conj. tandis que, tant que, 164.
Pljerde, v. il perd, 543.
Pljir, adj. plein, 37. 236.
ploja, s. f. pluie, 15. 61.
oidad ('l), v. (il) le manga, 568. 588.
Pote (a), v. pouvoir, 649.
Potriva, s. f. nécessité, 162.
Povera, adj. férn. pauvre, malheu-
reuse, 475.
Pre, prép. et conj. dedans, 71. pour,
129. jj la 501. 0 par, gráce
93.
Prolic, s. m. printemps, 276.
Pust, s. un. maigre, carnaval, 62.

dacoromanica.ro
 - 778 -
Rabjejit, adj. fuyant, qui fuit, 384.
Resbi (a), v. plier, 162.
Rescuperi (a se), v. r. se découvrir, 7.
Respunde (a), v. répondre, 475.
Respolja (a), V. depouiller, &con-
vrir, 7.
Sa, pr. pos. sienne, 69.
Sachi, adj. ind. chaque, 654.
Sara, s. f. soir, 69.
Saifa, s. ni. savon, 543.
Salata, s. f. salada, 277.
Salga, s. f. saule, 278.
Sambeta, s. ni. Sarnedi, 65.
arpe, s. ni. serpent, 654.
Savun, s. ni. savon, 543.
Sbudi (a), v. réveiller, 381.
Scu, v. (ils) sont, 205.
Scurt, adj. court, 37.
Sedla, s. f. selle, 649.
Temperejt, adj. temperé, 49.
T e)rta, s. f. vioe, 305.
Tenco, adj. en retard, 129.
Tie, pr. a toi, 9.
Ucide (a), u. tuer, 277. 607.
Ud, adj. pluvieux, 49.
NT
Va, e. il veut, 277. 607.
Vade (a), v. voir, 232.
Vaca, s. f. vache, 686.
Vilanu, s. ni. paysan, 49.
Vimtu, s. ?n. vent, 92.
Vire, V. (il) vient, 61. 71.
Za, prép. pour, 205.
Zalic, cuto. peu, 181.11 lentement, 7.
Zema, s. f. sauce, jus, 472.
Zenu, s. ni. Fevrier. 37.
dacoromanica.ro
ZUP
Ft.
Rev, adj. mauvais, 37.
Riba, s. In. poisson, 588.
Rinfresca (a), v. rafraichir, 15.
Roisit, adj. rouge, 69.
Romaicu, s. ni. Juin, 7.
Rosa, s. f. rose, 266 296.
Semira (a), v. semer, 49. 285.
Sev, pr. pos, son, sa, 654.
Slama, s. f. paille, 181. 224. 236.
Snja (a), v. recolter, 285.
Sore, s. ni. soleil, 65.
Spa4la (a), v. laver, 543.
Spafira (a se), v. r. esperar, 69. '71.
Sparéj (a), v. épargner, économi-
ser, 5.
Simio* (a), V. dépenser, 5.
Spira, s. f. épine, 296.
Sta (a), v. restar, 220.
Sveti, adj. saint, 71.
'II
Tire (a), a. tenir, 210. 475.
Tot , adj. tout, 37. 475. - Pl.
toft.
Trat (un), adv. parfois, 232.
I.J
I Ureclje, s. f. oreille, 232.
I Uscat, adj. sec, seché, 49.
Viru, s. ni. vin, 71.
Vizio, S. In. natural, 702.
Vratma , s. ni. temps, 61. 69.
224.
Vred, adj. vite, 196.
Vrt, s. ni. jardin, 277.
Zio, s. in. jour, 2.
Zodnjacu, s. ni. Juillet, 7.
Zupa, s. f. soupe, 69.
 ERRATA')

Pag. 3, linia 5, a se adacyri : IIINTEscu, p. 108.

2, pustit iloe
nr de pustia.
1, a se suprimi seas.
23, a 35 d age, In loe de deasebl.
30, 30, vremea in loe de munca.
a 37, prov. 447, Mareett in loe de Mare ca.
a 37, a 148, a se adaoga semnul *
40, a 159, 3 i *
3 46, Unja 15, a se adaogA : Ilmescu, p. 117.
M, prov. 194, a se adaog,a varianta : nu tnt-a, nins ca a./ nu-mt degere
Ilitrritscu, p. 44.
52, linile 4 0 5 trebuese raportate la euvintul ninsCre, pag. 51,
664 lima 2, a se adaogi : flutTEscu,.p. 93.
72, prov.266 , a a An,
72, a 267, a a
76,» 268,» » 2 A
76, 277 , I A 2 *
78, linia 7, IntrInsu in loe de kW° ,nsa.
80, 29, stele sus ifi stele jos in loe de stele jos §i stele jos.
83, a 30, De in loe de Dc.
a 84, 88, dug in loe de caw.
85, * 5, c.,uful in loe de caw/.
89, prov. 328, vintul in loe de vintul.
161, s 620, puturésa in loe de putor6sa.
171, a 666, Ron in loe de fion.
189, Baia 9, a se ad5og4: S. I. GROSMANN, Diet. Germ. p. 123.
499, prov. 791, térbi 'n in loe de térba B.
208, a 837, s'alege in loe de s'alegere.
213, linia8, a se adaogh : & 83.
223, a 8, a se adaogi: HorrEsco, p. 77.
a -,a26, prov. 916, Cine va in loe de cine-va.
239, 963, pimint in loe de pamint.
243, unja 5, nu ti du cu in loe de nu ti Cu.
245, prov.984 ,Data in loe de Vaca.
,) Mara de cate-va miel exceptil, acest errata nu Indreptarit de cat -greselile
saa omislunile din proverbe saa din locutiunis Cele-l-alte, ne presintttnd un !D-
iem deosebtt, s'ad trecut cu vederea.

dacoromanica.ro
 - 780 -
Pag. 269, prov. 1085, pulbere in loe de pulberea.
s 277, a 1122, sa in loe de sa.
s 300, linia 27, cu in loe de ca.
305, prov. 1242, mueata in loe de mueatat.
a 327, linia 31, di in loe de de.
333, proverbul elin preeum pi eel latin din josul pacinel trebue reportate
la proverbul 1350.
a 365, tul 28, Hundsbiss in loe de Handsbiss.
a 369, prov. 1485, reu In loe de rau.
a 382, Unja 13, cetnele in loe de cdnie.
385, prov. 1558, (a remane) ia loe de a remAnd.
425, note 2, bruydre In loe de broydre.
438, prov. 1727, spali, in loe de spali.
a 448, lima 19, pasen in loe de paren,.
3 455, a 12, zorilor in loe de lorilor.
473, a 13, Qui nait de poule airne a gratter In loe de Qut nait
d pouie ainte de gratter.
486, 2, .S6 in loe de g/.
490, 7,. a se adlog,i :
Ciapd la levar clan; e car. 4
PROV. Ron.
548, prov. 2129, ascunde in loe de escude.
571, 2212, a se adaog,A sernnul *
596, a 2318, betrani in loe de betrAnit.
, 600, linia 2,16cd in loe de joca.
608, prov. 2360, dulcéta in loe de dulceta.
683, 2588, stringe in loe de traga.
709, 2679, pum In loe de puiu.
'714, 2690, sburi in loe de sbera.

9 A Fiado Iepurile Cu carul.

dacoromanica.ro
 SCARA
Pagina
PRECUVENT1RE IXVI
CATRE CITITOR XVIIXLIX
BIBLIOGRAFLE LILXI
SEMNE CON VENTIONALE LXI

CAP. I. NATURA FISIC.A.

An. Ano-timpurr. Astre. Ceasur1. pile. Ser-
Mod. Timp. liaria¡iurd climaterice 1-94
CAP. II. NATURA FISICI.
Elemente. Metalurl. Petre. Plante.
Wane. Munca pgmintulur 95-308
CAP. III. DESPRE ANIMALE.
PasdrT. Patrupede Inseae.--,PescI 309-715
GLOSAR 'ROMANO-FRANCES 717-766
GLOSAR nucEno-FaxNcEs 767-773
GLOSAR ISTRIO-FRANCES 775-778
ERRATA . 719-780

dacoromanica.ro