Educaþia consumatorului pas cu pas

Secvenþe de învãþare din Modulul 4 – DOLCETA

COMISIA EUROPEANĂ

Sugestii pentru activiti didactice

în Educaia Consumatorului

Autor 1: Dorin Herlo

Autor 2: Alina Roman
Autor 3: Anca Petroi

România
www.dolceta.eu
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008
ISBN 978-92-79-10099-4
DOI 10.2772/34054
© Comunităţile Europene, 2008
Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

Printed in Belgium
IMPRIMAT PE HÂRTIE ALBĂ FĂRĂ CLOR

Impressum
Editor: Directorate - General for Health
and Consumer Protection (DG SANCO)
European Commission, B 232 6/23, B - 1049
Brussels
T. +32 2 295 234

Design copert: ad line GmbH für Werbedesign

Hintausstr. 20/3, A – 2481, Achau, Austria
E-mail: isa.farnleitner@ad-line.at

Designer: Adrian Nistor

ISBN: 978-92-79-10099-4

Acest ghid a fost finanat de Directoratul General pentru

Sntatea i Protecia Consumatorului (DG SANCO)
Ideiile i proiectele de activitate sunt selectate din « Spaiul
profesorului » regsite în Programul e-learning DOLCETA
(Educaia Consumatorului Online, www.dolceta.eu).
Proiectul Dolceta este manageriat de EUCEN (Reeaua
European a Universitilor pentru Educaie Continu)

Comentariile vostre sunt binevenite…

La adresa de e-mail: dorin.herlo@uav.ro

Brussels, 2009
PREFAÞÃ

Consumatorii se confruntã cu schimbãri majore în stilul lor de viaþã ºi în obiceiurile de con-

sum, induse de diferite influenþe culturale, sociale, economice ºi tehnice. Mobilitatea cres-
cândã a populaþiei, a producþiei, a simbolurilor, a banilor ºi informaþiei schimbã identitãþi ºi mo-
dificã loialitãþi. Pentru majoritatea indivizilor, consumul este un mod „natural” ºi general accep-
tat de a-ºi construi identitatea – „Sunt ceea ce cumpãr ºi cum cumpãr!”

Schimbãrile rapide ºi riscurile potenþiale impun conºtientizarea cetãþenilor asupra conse-

cinþelor consumului. Aceºtia au nevoie de informaþii ºi de educaþie pentru a înþelege diferenþa
dintre o necesitate realã ºi una imaginarã, pentru a deveni selectivi ºi a putea cu adevãrat
sã-ºi satisfacã nevoile ºi interesele.

Educaþia Consumatorului este legatã de viaþa de zi cu zi, de lucrurile pe care educabilii le

cumpãrã ºi le folosesc, de activitãþile desfãºurate în viaþa lor cotidianã, la serviciu, acasã ºi
în cadrul comunitãþii. Ceea ce diferenþiazã Educaþia Consumatorului de informaþiile pentru
consumatori este transferabilitatea deprinderilor obþinute, pe baza acestora consumatorii fiind
capabili sã foloseascã informaþiile existente pentru a lua decizii eficiente.

Pentru a rãspunde acestor noi provocãri Comisia Europeanã a susþinut ºi implementat în

toate cele 27 de state membre ale UE proiectul DOLCETA - Developing of On Line Consumer
Education Tools for Adults (Dezvoltarea de Instrumente Online de Educare a Consumatorilor
Adulþi). Acest proiect dezvoltã instrumente interactive de instruire ºi educare a consumatorilor,
printre care prezentul ghid al profesorului/formatorului dar ºi website-ul existent pe domeniul
public (www.dolecta.eu), care faciliteazã educabililor formarea abilitãþilor necesare pentru a
compara produsele ºi serviciile de pe piaþã, pentru a decide în privinþa achiziþiilor pe care le
fac ºi pentru a-ºi apãra drepturile legitime de care beneficiazã în calitate de consumatori.
Site-ul include patru module:

Modulul 1: Drepturile consumatorilor

Modulul 2: Servicii financiare
Modulul 3: Securitatea consumatorului
Modulul 4: Spaþiul profesorului

Ghidul profesorului/formatorului preia selectiv informaþiile teoretice ºi practice din modulul

„Spaþiul profesorului” transpunându-le în instrumente de lucru utile educatorilor, propunând
demersuri educaþionale interactive, orientate spre a pregãti copiii, tinerii ºi adulþii pentru expe-
rienþe de învãþare în sfera consumatorului, învãþându-i sã gândeascã ºi sã acþioneze în mod
independent, ca ºi consumatori avizaþi, responsabili, solidari dar în acelaºi timp ºi parteneri ai
producãtorilor/comercianþilor etc.

Ghidul – dedicat educatorilor pentru copii, adolescenþi ºi adulþi – dupã o prezentare generalã
a „de ce este necesarã educaþia consumatorilor”, trecând prin „competenþele dezvoltate prin
educaþia consumatorilor” ºi fãcând o „corelaþie între educaþia formalã ºi educaþia consuma-
torilor” urmãreºte, prin proiectele de activitate ºi mijloacele de predare-învãþare propuse,
orientarea educatorilor în acest domeniu. Ghidul este util atât educatorilor avizaþi cât ºi celor
neavizaþi în domeniu.

Alãturat ghidului, ca variantã e-learning, este website-ul amintit mai sus care poate fi utilizat
ca ºi un instrument didactic pentru educatori dar ºi educabili, prin accesarea modulului 4 (dar
ºi a celorlalte!)

Mulþumindu-vã pentru benevolenþa voastrã de a lectura prezentul ghid vã dorim succes în

aplicarea lui în contexte educaþionale reale.

Din partea autorilor,

Dorin Herlo

1
INTRODUCERE

De ce este necesarã Educaþia Consumatorului?

O economie de piaþã liberã poate funcþiona eficient dacã se bazeazã pe un consumator edu-
cat. Premisa de la care pornim este cã educaþia consumatorului poate aduce echilibru între
puterea producãtorilor ºi cea a consumatorilor, precum ºi multiple avantaje pe plan individual
ºi social:

a. consumatorul informat ºi responsabil ºtie sã facã alegeri corecte, în funcþie de condiþi-

ile de viaþã ºi financiare;
b. ia decizii corecte legate de sustenabilitatea intenþiilor sale, de problemele de sãnãtate
ºi de cele economice, de consecinþele sociale ºi politice ale comportamentului sãu
consumatorial;
c. schimbarea stilului de viaþã, prin asumarea responsabilitãþii, prin participarea la viaþa
socialã ºi adoptarea unui rol activ, în calitate de consumator ºi cetãþean;
d. înþelegerea modului în care funcþioneazã economia, a rolului consumatorului ºi a
producãtorului în sistemul economic;
e. administrarea eficientã a resurselor proprii, cum ar fi banii, sãnãtatea, bunurile
personale;
f. cunoaºterea drepturilor consumatorului pentru a se proteja pe ei înºiºi ºi pe alþii;
g. o mai bunã înþelegere a relaþiei dintre consumatori ºi producãtori, a rolului economiei
de piaþã, poate înlesni comunicarea între diferiþii parteneri implicaþi;
h. consumatorii informaþi ºi educaþi, capabili ºi doritori de responsabilitãþi, pot evalua
munca din spatele unui produs sau a unui serviciu;
i. cunoºtinþele pe care le are consumatorul privind implicaþiile asupra sãnãtãþii, a
producerii, utilizãrii ºi reciclãrii produselor, împreunã cu aptitudini speciale ºi atitudini
corecte legate de sãnãtate, determinã un stil de viaþã sãnãtos ºi reduc costurile în
cadrul sistemului sanitar;
j. consumatorii care se preocupã de sustenabilitate când fac o anumitã alegere reduc
costurile necesare protejãrii mediului înconjurãtor ºi asigurã economia localã,
regionalã sau naþionalã.

Educaþia Consumatorului þinteºte dezvoltarea deprinderilor, atitudinilor ºi cunoºtinþelor nece-

sare vieþii într-o societate de consum. Scopul principal al Educaþiei Consumatorului este dez-
voltarea deprinderilor de bazã necesare vieþii în societate. Finalitatea acestor demersuri este
de a încuraja oamenii sã analizeze valoarea lucrurilor, iar deciziile personale privind con-
sumul, lucrurile de care au nevoie, sã fie fãcute în funcþie de rezultatul acestor analize.

Competenþe dezvoltate prin Educaþia Consumatorului

În concordanþã cu studiile ºi recomandãrile internaþionale, în cadrul programului Dolceta se

adoptã modelul bazat pe competenþe pentru Educaþia Consumatorului (COBACE). În cazul
educaþiei consumatorului, obiectivul urmãrit este de a contribui la dezvoltarea competenþelor
pentru un stil de viaþã sãnãtos, participativ ºi durabil. Subiectele centrale în Educaþia
Consumatorului sunt relevante pentru viaþa de zi cu zi ºi au ca scop dezvoltarea urmãtoarelor
competenþe-cheie:
a. competenþa privind sãnãtatea (nutriþia, miºcarea, timpul liber)
b. competenþa financiarã (a face un buget, prevenirea îndatorãrii, banii de buzunar)
c. competenþa mediaticã (telefoane mobile, cumpãrãturi pe Internet)
d. competenþa informaþionalã (învãþarea pe tot parcursul vieþii; utilizarea de informaþii)
e. competenþe privind siguranþa (utilizarea în siguranþã a unor produse ºi servicii,
alimente, igienã)
f. competenþa juridicã (cunoaºterea ºi exploatarea drepturilor consumatorului)
g. competenþa de cumpãrare (dependenþe, influenþe, nevoi)
h. competenþa de sustenabilitate (globalizare, resurse)

2
Acestea se regãsesc în competenþele elaborate ºi dezvoltate prin activitãþile de învãþare pro-
puse în cadrul modulului patru, pentru fiecare din urmãtoarele domenii:

Consumatorul sãnãtos:
a. Cursanþii sunt capabili sã facã distincþie între informaþii ºi reclame pentru produsele
alimentare ºi sã le evalueze.
b. Cursanþii sunt capabili sã înþeleagã ºi sã aplice cunoºtinþele consumatoriale în
administrarea sãnãtãþii proprii ºi ºtiu sã se foloseascã cu încredere ºi corect drepturile
lor de consumatori.

Administrarea finanþelor personale:

a. Cursanþii sunt capabili sã-ºi stabileascã bugetul pentru administrarea finanþelor
proprii, sã evalueze consecinþele unor decizii financiare ºi sã rezolve eficient probleme
consumatoriale.
b. Cursanþii sunt capabili sã efectueze o evaluare a riscului individual înainte de a face
o cumpãrãturã; sã demonstreze cunoaºterea noþiunilor de siguranþã, a responsibi-
litãþilor pe care le are consumatorul.

Consumatorul responsabil
a. Cursanþii sunt capabili sã reflecteze asupra propriilor obiceiuri consumatoriale, sã le
înþeleagã ºi sã analizeze efectele acestora asupra societãþii, asupra mediului încon-
jurãtor, asupra calitãþii vieþii personale
b. Cursanþii sunt capabili sã facã diferenþã între diferite concepte de calitate a produsu-
lui (din perspectiva producãtorului, a comerciantului ºi a consumatorului), sã promo-
veze durabilitatea în mod activ prin alegerile fãcute.

Servicii consumatoriale
a. Cursanþii se pot imagina în calitate de consumatori de produse ºi de servicii; pot sã
reflecteze asupra rolului consumatorului în serviciile furnizate; sã demonstreze
responsabilitate consumatorialã în folosirea ºi furnizarea de diferite tipuri de servicii.
b. Cursanþii ºtiu sã identifice serviciile, sã evalueze activ calitatea serviciilor, sã facã
alegeri în mod critic.

Educaþia consumatorului ºi educaþia formalã

Domeniul Educaþiei Consumatorului se integreazã în educaþia ºcolarã, în formele de educaþie

ºi instruire nonformale (cursuri, seminarii în cadrul educaþiei adulþilor, cluburi de tineret etc.)
ºi educaþie informalã (fãrã þintã precisã, fãrã domenii de învãþare specifice). În educaþia for-
malã noþiuni ºi elemente de Educaþie a Consumatorului se regãsesc în programele ºcolare
pentru diferite arii curriculare:
a. ciclul primar –“Consiliere ºi orientare” (Calitatea stilului de viaþã); “Matematicã ºi
ªtiinþe” (Omul ºi mediul); iar în curriculum la decizia ºcolii – ca opþional – “Educaþie
Europeanã” (A fi elev în Uniunea Europeanã) ºi opþionalul “Educaþie pentru sãnãtate”
(Sãnãtatea alimentarã; Consumul ºi abuzul de substanþe toxice; Sãnãtatea mediului).
b. ciclul gimnazial - “Consiliere ºi orientare” (Calitatea stilului de viaþã); „Tehnologii”
(Educaþie tehnologicã); în curriculum la decizia ºcolii – în opþionalele - “Educaþie
pentru sãnãtate” (Sãnãtatea alimentarã; Sãnãtatea mediului), “Educaþie economicã”
c. ºcoala de arte ºi meserii – disciplina „Economie”, (Culturã civicã/antreprenorialã)
d. ciclul liceal – „Om ºi societate” (Economie aplicatã, Educaþie antreprenorialã);
în curriculum la decizia ºcolii – “Educaþie pentru sãnãtate”

Prin media româneascã dar mai ales prin site-urile specializate de pe web sunt varii posibi-
litãþi de formare a comportamentului responsabil al consumatorului:
www.consumatoronline.ro, www.e-cons.net, www.revistademarketing.ro,
www.gov.ro, www.infoeuropa.ro, www.agri.ro,http://ec.europe.
www.edu.ro, www.clubafaceri.ro, eu/consumers
www.anpcppsr.ro, www.atentie.ro, www.dolceta.eu

3
Învãþãmânt primar

Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos!

Proiect de activitate

Introducere Activitãþile de învãþare propuse elevilor au ca scop sã înþeleagã ºi sã

aplice cunoºtinþele consumatoriale la administrarea sãnãtãþii proprii ºi
sã ºtie sã se foloseascã cu încredere ºi corect de drepturile lor de con-
sumatori
Durata 3 activitãþi a câte 45 minute
Grupul þintã 10 - 11 ani / clasa a IVa
Context curricular Limba ºi literatura românã. Textul nonliterar: reclama. Educaþie tehno-
logicã. Norme de protecþie a consumatorului (data fabricaþiei ºi vala-
bilitatea). Igiena alimentelor ºi a alimentaþiei. Reguli pentru o alimen-
taþie sãnãtoasã. Reguli de pãstrare a alimentelor. Educaþie civicã.
Raporturile noastre cu lucrurile ºi fiinþele. Raporturile noastre cu cei-
lalþi oameni.
Finalitãþile Aptitudini:
învãþãrii - sã formuleze corect reclamaþii
- sã-ºi exprime mulþumirile ºi nemulþumirile
Atitudini:
- sã înþeleagã cã oamenii au nevoi diferite, sã respecte stiluri de
viaþã alternative
- sã-ºi asume responsabilitatea pentru sãnãtatea proprie ºi, dacã
este cazul, pentru a altora
Cunoºtinþe:
- sã recunoascã drepturile ºi responsibilitãþile consumatorului pri-
vind sãnãtatea ºi siguranþa ei
- sã înþeleagã nevoia de igienã, de alimentaþie sãnãtoasã ºi exer-
ciþiu fizic, sã ºtie ce este sãnãtos ºi ce nu este
- sã înþeleagã/ sã ºtie cã anumite obiceiuri creazã dependenþã,
sã ºtie sã le contracareze
Metode didactice Sondajul de opinie, dezbaterea, ciorchinele, explicaþia, exerciþiul
Cartoane colorate, plante uscate, materiale plastice refolosibile, fire ºi
Mijloace de
predare-îînvãþare materiale textile, decupaje din reviste, ambalaje, foarfece, lipici, acua-
rele, pensule, produse alimentare, fiºe de lucru pe grupe
Desfãºurare Introducerea în activitate
Chestionarul
În cadrul unei activitãþi de educaþie civicã, la începutul orei se aplicã
un chestionar elevilor pentru a sonda gradul de satisfacþie personalã
faþã de aspectul fizic. Se identificã pe baza analizei chestionarelor
aplicate (Mijloc de predare-învãþare 1) problemele cu care se con-
fruntã elevii ºi se selecteazã pentru a fi discutatã schimbarea care are
frecvenþa cea mai mare ºi este consideratã semnificativã de cãtre for-
mator. Spre exemplu o problemã ar putea fi Controlul greutãþii.
Finalitãþile Stabilirea conexiunii cu experienþele anterioare
învãþãrii Ciorchinele
Pentru a facilita conexiunile dintre idei ºi valorificarea experienþei de
învãþãre a elevilor sunt parcurse urmãtoarele etape:
Se scrie sintagma Controlul greutãþii în mijlocul tablei sau a
foii de hârtie;

4
 Se solicitã elevii sã comunice toate ideile, sintagmele sau no-
þiunile care le vin în minte în legãturã cu tema centralã ºi se noteazã
în jurul acesteia, unindu-se prin linii.
Pe mãsurã ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate
ideile care par a fi conectate;
Activitatea se opreºte când se epuizeazã toate ideile sau când
s-a atins limita de timp acordatã;
Pe baza hãrþii conceptuale realizate se identificã cinci factori
care determinã Controlul greutãþii, de exemplu alimentaþia, regimul de
viaþã, obiºnuinþele, activitãþile ºi sportul, credinþele negative.
Dezvoltarea conceptelor :
Se aduce un bol care conþine un numãr de bileþele egal cu
numãrul elevilor, fiind de cinci culori. Fiecare elev extrage un bileþel iar
apoi se grupeazã în funcþie de culoarea aleasã. Se scriu pe cinci car-
tonaºe din fiecare culoare cauzele identificate ºi se repartizeazã gru-
purilor de elevi formate.
Elevii sunt solicitaþi sã listeze pe o coloanã aspectele negative
ale fiecãrui domeniu iar apoi sã le transforme, sau sã le înlocuiascã cu
aspecte pozitive, dezirabile (Exerciþiul 2).
Se prezintã de cãtre un reprezentant al fiecãrui grup produse-
le activitãþii ºi se afiºeazã.
Se realizeazã dezbateri privind responsabilitatea pentru ale-
gerile alimentare si referitoare la stilul de viaþã pe care le facem ºi
efectele acestora asupra sãnãtãþii noastre.
Aplicarea în contexte noi a conceptelor
Având ca punct de start sintagma „Minte sãnãtoasã în corp
sãnãtos!” fiecare elev este rugat sã elaboreze un plan personal de
activitãþi ºi comportamente sãnãtoase.
Feed-b back ºi evaluare formativã
Activitatea de autoevaluare se va realiza pe o perioadã de
douã luni la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni, aplicându-se exerciþiul
Semaforul activitãþii proprii (exerciþiu mijloace de predare-învãþare)
pentru a analiza modul în care fiecare a reuºit sã punã în aplicare acþi-
unile propuse pentru realizarea schimbãrilor dorite.
Resurse www.e-cons.net
ºi informaþii, www.apc-romania.ro
Link-uuri www.edu.ro
www.ise.ro
www.biblioteca.ase.ro
Autor Alina Roman

Mijloace de predare -îînvãþare

Chestionar

1. Sunt mulþumit(ã) de aspectul meu fizic? (marcheazã cu X rãspunsul corespunzãtor)

ˆDa ˆ Nu
2. Aº vrea sã schimb ceva la înfãþiºarea mea. (marcheazã cu X rãspunsul corespunzãtor)
ˆDa ˆ Nu
3. Dacã „Da”, completeazã spaþiul punctat cu o singurã schimbare pe care o doreºti
…………………………………………...............................................................................

4. În ce mãsurã consideri cã poþi sã realizezi schimbarea doritã? (marcheazã cu X rãspun-

sul corespunzãtor)
ˆDeloc
ˆÎn micã mãsurã
ˆÎn mare mãsurã
ˆÎn totalitate

5
5. În cât timp consideri cã vei reuºi sã realizezi schimbarea doritã (marcheazã cu X rãspun-
sul corespunzãtor)
ˆ4-6 sãptãmâni
ˆ3-5 luni
ˆ1 an
ˆpeste mai mulþi ani
ˆniciodatã
6. Enumãrã cel puþin trei bariere pe care le întâmpini în realizarea schimbãrii propuse
…………………………………………………………………………………………..............
………………………………………………………………………………………..................
…………………………………………………………………………………………...........…

7. Enumãrã cel puþin trei acþiuni pe care le-ai desfãºurat pentru a-þi îndeplini dorinþa
….………………………………………………………………………………............…...…..
…………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………...........…..….
8. Ai prefera sã fi încurajat(ã), sprijinit(ã) de: (marcheazã cu X rãspunsurile corespunzãtoare)
ˆmama ˆ prieteni
ˆtata ˆ învãþãtoare
ˆbunici ˆ medic
ˆfrate/ sor㠈 consilier ºcolar
ˆcolegi

Exerciþii

1. Completaþi tabelul de mai jos identificând comportamentele dezirabile

Grupa 1
ALIMENTAÞIA
NESÃNÃTOASÃ SÃNÃTOASÃ

Grupa 2
REGIM DE VIAÞÃ
NESÃNÃTOAS SÃNÃTOAS

Grupa 3
OBIºNUINÞE
CORECTE GREºITE

Grupa 4
ACTIVITÃÞI ºI SPORT
NESÃNÃTOASE SÃNÃTOASE

6
Grupa 5
CREDINÞE
NEGATIVE POZITIVE

2. Completaþi figura de mai jos elaborând Minte sãnãtoasã

un plan personal de comportamente în corp sãnãtos!
ºi activitãþi sãnãtoase astfel încât
faþa omului sã rãmânã
zâmbitoare.

COMPORTAMENTE
OPORTUNITÃÞI SÃNÃTOASE CONSTRÂNGERI

ACTIVITÃÞI ACTIVITÃÞI

7
 Exerciþii

3. Semaforul activitãþii proprii

Analizaþi modul în care aþi reuºit sã puneþi în aplicare acþiunile propuse pentru realizarea
schimbãrii dorite pe parcursul acestei sãptãmâni.

ASPECTE NEREUºITE

POSIBILITÃÞI DE OPTIMIZARE

ASPECTE REUºITE

OBSERVAÞII PERSONALE

8
Învãþãmânt primar
Viaþa copacilor depinde de mine
Proiect de activitate

Introducere Prin activitãþile de învãþare propuse elevii vor fi stimulaþi sã-ºi anali-
zeze stereotipurile personale de consum ºi efectele acestora asupra
întregii societãþi, asupra mediului înconjurãtor, asupra calitãþii propriei
vieþi.
Durata 5 activitãþi a câte 45 minute
Grupul þintã 9 - 10 ani, clasa a III-a
Context curricular Limba ºi literatura românã
Matematicã: Operaþii cu numere naturale de la 0 la 30.
Probleme de organizare a datelor în tabel
Cunoaºterea mediului: Plantele
Educaþie tehnologicã: Activitãþi cu materiale din naturã. Activitãþi cu
materiale sintetice
Educaþie plasticã. Forme naturale ºi forme elaborate. Materiale de
lucru ºi folosirea lor
Finalitãþile Aptitudini :
învãþãrii - sã identifice concepte ºi criterii legate de sustenabilitate
- sã utilizeze informaþii pentru a lua decizii responsabile care
nu afecteazã sustenabilitatea
- sã înþeleagã cum pot influenþa consumatorii piaþa ºi instituþiile
Atitudini:
- sã înþeleagã faptul cã alegerile consumatoriale personale au
efect asupra întregii societãþi
Cunoºtinþe:
- sã înþeleagã efectul alegerilor personale asupra mediului încon-
jurãtor local ºi global, asupra vieþii altora, acum ºi în viitor
Metode didactice abordare euristicã, joc de rol, metoda pãlãriilor gânditoare, brainstor-
ming, activitate practica, vizita de documentare
Mijloace de cartoane colorate, materiale reciclabile, acuarele, pensule, fiºe de
predare-îînvãþare lucru, pãlãrii din carton sau material textil, imagini
Desfãºurare Punct de intrare în efort intelectual:
Elevii sunt solicitaþi sã completeze rapid urmãtoarea frazã: Dacã aº fi
un copac aº fi ……………………………, pentru cã……………………..
Educatorul citeºte un fragment din povestea „Bradul” de Hans Chris-
tian Andersen. Se comenteazã fragmentul, reliefând comportamentul
ºi atitudinile oamenilor faþã de brãduþ.
Se formuleazã urmãtoarele situaþii problemã:
În cât timp credeþi cã a ars brãduþul?
În cât timp creºte un brad (copac)?
Finalitãþile Joc de rol:
învãþãrii Elevii sunt solicitaþi sã-ºi imagineze un dialog între brad ºi copii, sã
exprime gânduri ºi sentimente în ipostaze diferite.
Pot fi utilizate imagini ca suport intuitiv.
Activitate extracurricularã:
Vizitã la o grãdinã botanicã sau pepinierã din zona unde locuieºte.
Se observã copacii în diferite stadii de dezvoltare. Se utilizeazã o grilã
de observare pentru înregistrarea datelor privind creºterea puieþilor.

9
Se ajunge la concluzia cã: deºi lemnul este o resursã regenerabilã
este nevoie de mult timp pentru a se forma! Aºa cum se observã un
trunchi de copac arde în câteva ore dar sunt necesari 30 de ani pen-
tru ca în locul lui sã creascã altul.
Activitate practicã
Se aduc de la pepinierã 5 pomiºori ºi se planteazã de cãtre elevi în
curtea ºcolii.
Brainstorming:
Este adresatã elevilor solicitarea de a gãsi cât mai multe soluþii pen-
tru a salva viaþa copacilor.
Rãspunsurile elevilor sunt listate la tablã ºi se selecteazã prin vot rãs-
punsurile considerate aplicabile.
Se utilizeazã metoda “pãlãriilor gânditoare”pentru a permite analiza
din mai multe perspective a problemei enunþate ºi pentru diversifica-
rea posibilitãþilor de exprimare. Grupul de elevi este împãrþit în 6 gru-
pe eterogene având drept criteriu semnificaþia fiecãrei pãlãrii "Gân-
deºte în conformitate cu pãlãria pe are o porþi". Cu excepþia pãlãriei
albastre, toþi elevii din grup trebuie sa poarte aceeaºi pãlãrie in ace-
laºi timp. Fiecare "pãlãrie gânditoare" reprezintã un stil specific de
gândire:
ˆPãlãria albã focalizeazã datele legate de problema reducerii
consumului de lemn, a defriºãrilor masive. Ea strânge infor-
maþiile existente, puncteazã aspectele lipsã necesare cunoaº-
terii complete ºi umple spaþiile goale cu noi date. În general,
rãspunde urmãtoarelor întrebãri: "Ce informaþii avem?", "Ce
ne lipseºte?" ºi "Cum obþinem informaþiile de care avem ne-
voie?". Aceastã pãlãrie este folositã mai ales în marcarea ten-
dinþelor vechi ºi noi pentru a obþine soluþii inedite.
ˆPãlãria roºie rezolvã problemele din punctul de vedere al intu-
iþiei, al reacþiilor rapide ºi al emoþiilor. De asemenea, încearcã
sã descopere modul în care vor reacþiona emoþional alte per-
soane.
ˆPãlãria neagrã cumuleazã toate aspectele negative ale problemei.
Este foarte importantã pentru cã evidenþiazã punctele slabe
ale planului rezolutiv, permiþându-le fie eliminarea lor, fie pre-
gãtirea unui plan secund. Pãlãria neagrã contribuie la dimi-
nuarea riscurilor ºi a problemelor înainte de stabilirea soluþiei
finale.
ˆPãlãria galbenã îi ajutã sã gândeascã pozitiv, motivându-i sã
meargã înainte atunci când totul pare întunecat ºi dificil. Ea
abordeazã punctul de vedere optimist care îi face sã conºtien-
tizeze toate beneficiile ºi valorile implicate de decizie.
ˆPãlãria verde reprezintã creativitatea ºi susþine modalitatea de
a gândi liber, ideile critice fiind mult diminuate. În general, rãs-
punde la întrebãrile "Ce putem modifica pentru funcþionalitatea
soluþiilor?", "Cum putem depãºi dificultãþile identificate de pã-
lãria neagrã?".
ˆPãlãria albastrã contribuie la susþinerea procesului de control.
Ea este pãlãria facilitatorului, a celui care gestioneazã întregul
proces. Pãlãria albastrã indicã schimbarea pãlãriilor la mo-
mentul oportun ºi trage concluziile la sfârºit.
Cele 6 grupe formate vor purta pe rând, prin rotaþie fiecare pãlãrie.

Feedback - Muncã pe grupe:

Elevii sunt împãrþiþi în 3 grupe eterogene, având de completat fiºe de
lucru cu urmãtoarele sarcini :
ˆSã identifice bunurile de folosinþã curentã care pot fi reciclate pen-
tru a reduce consumul de lemn.(exerciþiul 1)
ˆSã identifice comportamente care ar contribui la reducerea con-
sumului personal de produse fabricate din lemn. (exerciþiul 2)
ˆSã estimeze câte produse din hârtie, ambalaje etc. utilizeazã zilnic,
realizând un grafic, un orar al folosirii lor. (exerciþiul 3)

10
 Activitãþi practice cu materiale reciclabile:
Desfãºurarea unei acþiuni de colectare separatã a deºeurilor din hâr-
tie pe perioada unei sãptãmâni.
Realizarea unor mãºti, fluturi, suporturi pentru creioane din carton
sau hârtie reciclabilã. Produsele realizate vor fi utilizate la decorarea
sãlii de clasã.
Resurse www.e-cons.net www.climatechange.eu.com
ºi informaþii, www.apc-romania.ro www.salvatidelta.ro
Link-uuri www.edu.ro www.wwf.ro.
www.ise.ro www.greenpeace.ro
www.copaculdehartie.ro www.marenostrum.ro
www.biblioteca.ase.ro www.dolceta.ro
www.ave.org

Autor Alina Roman

Mijloace de predare - învãþare:

Exerciþii

1. Enumeraþi în cele douã coloane deºeurile menajere care pot fi reciclabile, refolosibile ºi
cele care sunt biodegradabile.
Deºeuri menajere
Reciclabile Biodegradabile Refolosibile

2. Cum putem acþiona pentru a reduce consumul personal de hârtie? Enumeraþi in tabelul de
mai jos activitãþile pe care le puteþi desfãºura în acest sens ºi rezultatele posibile.
Nr. Activitãþi Rezultate
crt.
1
2
3
.
.

3. Desenaþi în exteriorul cadranului ceasului produsele din hârtie pe care le folosiþi pe par-
cursul unei zile.

HÂRTIE

11
 Imagini

Imaginile de mai jos pot fi utilizate ca suport intuitiv pentru jocul de rol.

12
Învãþãmânt primar
Cum îmi aleg jucãriile Proiect de activitate

Introducere Activitãþile de învãþare organizate formeazã elevilor capabili sã efec-

tueze o evaluare de risc individual înainte de a face o cumpãrãturã; sã
demonstreze cunoaºterea riscurilor, a noþiunilor de siguranþã, a res-
ponsabilitãþilor pe care le are consumatorul
Durata 5 unitãþi a câte 45 minute
Grupul þintã 8 - 9 ani / clasa a II-a

Context curricular Limba ºi literatura românã:

Matematicã: Operaþii cu numere naturale de la 0 la 100. Unitãþi de
mãsurã
Educaþie civicã: Raporturile noastre cu lucrurile ºi fiinþele. Raporturile
noastre cu ceilalþi oameni
Educaþie tehnologicã: Elemente de proiectare a activitãþii. Activitãþi cu
materiale din naturã. Activitãþi cu materiale sintetice
Educaþie plasticã. Forme naturale ºi forme elaborate. Materiale de
lucru ºi folosirea lor
Finalitãþile Aptitudini:
învãþãrii - sã înþeleagã puterea banilor de a cauza conflicte
- sã gândeascã înainte de a cumpãra ceva, sã identifice motivele
cumpãrãrii
Atitudini:
- sã aprecieze cã alþi oameni ar putea reacþiona diferit la alegerile
personale
Cunoºtinþe:
- sã înþeleagã cã existã reglementãri pentru protecþia copiilor
- sã aibã noþiuni de bazã privind ciclul economic
- sã înþeleagã cã oamenii au prioritãþi diferite la cumpãrãturi
- sã cunoascã avantajele ºi dezavantajele diferitelor tipuri de
magazine

Metode didactice studiul de caz, mozaicul, turul galeriei, explicaþia, instructajul, ºtiu/vreau
sã ºtiu/am învãþat

Mijloace de cartoane colorate, fire ºi materiale textile, foarfece, lipici, acuarele,

predare-îînvãþare pensule, chestionare, fiºe de lucru, puzzle

Desfãºurare Puzzle
Se aduc elevilor jocuri puzzle reprezentând jucãrii formate din 4-6
piese. Numãrul jocurilor de puzzle trebuie sã corespundã numãrului
de grupe pe care doriþi sã le formaþi .
Amestecaþi piesele si lãsaþi elevii sã aleagã fiecare o piesã, iar apoi sã
identifice colegii cu care sã formeze grupe pentru a recompune ima-
ginile. Puteþi confecþiona chiar dumneavoastrã puzzle-uri de grupare,
prin tãierea unor imagini reprezentând jucãrii în tot atâtea bucãþi câþi
Finalitãþile membri doriþi sã existe în fiecare grup.
învãþãrii Elevii din fiecare grup sunt solicitaþi sã intuiascã imaginea ºi sã re-
dacteze un text scurt în care sã descrie jucãria ºi sã-ºi exprime trãiri-
le afective. Textele sunt citite de cãtre un reprezentant al fiecãrui grup
ºi analizate frontal.

13
Profesorul adreseazã urmãtoarea întrebare rugând elevii sã argu-
menteze rãspunsurile date: Jucãriile pot fi periculoase?
Studiul de caz
Se prezintã elevilor câteva situaþii reale în care jucãriile au pus în peri-
col viaþa copiilor (ex.2) ºi se analizeazã frontal cazurile prezentate.
Vor fi valorificate ºi experienþele de viaþã ale elevilor referitoare la pro-
tecþia utilizatorilor.
ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am învãþat
Se trece în revistã ceea ce elevii ºtiu deja despre jucãrii ºi apoi se
formuleazã întrebãri la care se aºteaptã gãsirea rãspunsului pe par-
cursul activitãþii de învãþare.
Participanþii formeazã perechi ºi completeazã prima coloanã a tabelu-
lui primit pe fiºa de lucru întocmind o listã cu tot ce ºtiu despre tema
ce urmeazã a fi discutatã Jucãriile. În acest timp, educatorul realizea-
zã pe tablã un tabel cu aceleaºi coloane: ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am învãþat
Fiecare pereche comunicã celorlalþi ce au scris pe fiºe, iar educatorul no-
teazã lucrurile cu care toatã lumea este de acord în coloana din stânga.
În continuare elevi sunt ajutaþi sã formuleze întrebãri despre lucrurile
de care nu sunt siguri. Aceste întrebãri pot apãrea în urma dezacor-
dului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor.
Ele vor fi notate în coloana din mijloc.
La finalul activitãþii se revine asupra întrebãrilor pe care le-au formu-
lat ºi pe care le-au trecut în coloana “Vreau sã ºtiu”. Se identificã între-
bãrile la care s-au gãsit rãspunsuri ºi sunt notate aceste rãspunsuri în
coloana “Am învãþat”. Elevii vor fi întrebaþi ce alte informaþii au aflat, în
legãturã cu care nu au pus întrebãri la început ºi acestea vor fi notate
în ultima coloanã. Unele dintre întrebãrile lor s-ar putea sã rãmânã
fãrã rãspuns ºi s-ar putea sã aparã întrebãri noi. În acest caz între-
bãrile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigaþii ulterioare.
Mozaicul
Se revine la împãrþirea clasei în grupurile eterogene formate iniþial,
fiecare dintre aceºtia primind câte o fiºã de învãþare numerotatã de la
1 la 4. Fiºele cuprind pãrþi ale unei unitãþi de cunoaºtere referitoare la
criterii de siguranþã ale jucãriilor.
Educatorul va realiza o prezentarea succintã a subiectului ºi va explica
Sarcina de lucru care constã în înþelegerea întregii unitãþi de cunoaº-
tere.
Elevilor vor fi solicitaþi sã se regrupeze în funcþie de numãrul fiºei pri-
mite, în grupuri de experþi: toþi elevii care au numãrul 1 vor forma un
grup, cei cu numãrul 2 vor forma alt grup º.a.m.d.
Învãþarea prin cooperare a secvenþei care a revenit grupului din unita-
tea de cunoaºtere desemnatã pentru orã: elevii citesc, discutã, în-
cearcã sã înþeleagã cât mai bine, hotãrãsc modul în care pot preda
ceea ce au înþeles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de pre-
dare ºi materialele folosite rãmân la latitudinea grupului de experþi.
Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experþi sã înþe-
leagã cã el este responsabil de predarea secþiunii respective celorlalþi
membri ai grupului iniþial.
Experþii vor reveni în grupul iniþial ºi vor preda secþiunea pregãtitã ce-
lorlalþi membri. Dacã sunt neclaritãþi, se adreseazã întrebãri expe-
rtului. Dacã neclaritãþile persistã se pot adresa întrebãri ºi celorlalþi
membri din grupul expert pentru secþiunea respectivã. Dacã persistã
dubiile, atunci problema trebuie cercetatã în continuare.
Trecerea în revistã a unitãþii de cunoaºtere prin prezentare oralã cu
toatã clasa/cu toþi participanþii. Se completeazã apoi individual co-
loana “ Am învãþat „din tabelul de la exerciþiul 1.
Afiºul
Elevii sunt solicitaþi sã realizeze un afiº prin care sã promoveze drep-
turile consumatorului ºi sã-i avertizeze pe ceilalþi în ceea ce priveºte
securitatea utilizãrii jucãriilor. Fiecare grupã va realiza un afiº folosind
materialele puse la dispoziþie: hârtie, cartoane colorate, fire ºi materia-
le textile, foarfece, lipici, acuarele, pensule. Afiºele vor fi expuse pe ho-
lul instituþiei ºcolare.

14
 Activitate extracurricularã – cadouri pentru sãrbãtoriþii lunii
Pe baza criteriilor stabilite pentru cumpãrarea jucãriilor ºi a studiului
de piaþã elevii vor propune cadouri pentru sãrbãtoriþii lunii. Vor fi votate
propunerile facute pentru a alege cadourile cele mai potrivite.
Resurse www.e-cons.net www.ise.ro
ºi informaþii, www.apc-romania.ro www.biblioteca.ase.ro
Link-uuri
www.edu.ro
Autor Alina Roman

Mijloace de predare- învãþare

Exerciþii

1. Completaþi tabelul de mai jos cu informaþiile referitoare la jucãrii pe care le aveþi ºi le

cunoaºteþi,în prima rubricã ºi pe care aþi dori sã le aveþi ºi sã le cunoaºteþi, în cea de-a
doua rubricã.

ªTIU VREAU SÃ ªTIU AM ÎNVÃÞAT

Fiºã de lucru

Jucãriile sunt create sau destinate in mod clar utilizãrii in jocul copiilor mai mici de 14 ani.
Jucãriile care rãspund la aceastã definiþie trebuie sã respecte anumite criterii:
ˆ Cerinþe esentiale de siguranþã, între altele sã-i protejeze pe utilizatori împotriva ris-
curilor pentru sãnãtate ºi a riscurilor de rãnire. Aceste cerinþe depind de de vârsta
copiilor cãrora le este destinatã jucãria ºi de comportamentul previzibil la aceastã
vârstã.
ˆ Dacã este cazul, trebuie
specificatã o vârstã minimã de
utilizare.
ˆ Trebuie aplicat marcajul
CE pentru a garanta ca jucaria
rãspunde acestor cerinþe.
Aceste criterii sunt mai stricte de-
cât obligaþia generalã de sigu-
ranþã deoarece comportamentele
care trebuie avute în vedere pen-
tru evaluarea riscurilor posibile
sunt mai numeroase.

15
 Fiºã de lucru

Marcajul CE garanteazã cã jucaria respecta cerinþele esenþiale de siguranþa ºi normele în

vigoare referitoare la siguranþa jucãriilor.
Acest marcaj garanteaza, de exemplu, cã:
ˆ Jucãriile nu conþin substanþe periculoase într-o cantitate nocivã pentru sãnãtate.
ˆ Jucãria pentru baie nu va rugini.
ˆ Costumul de supererou nu va lua foc la cea mai mica flacãra.
ˆ Copilul nu riscã sã se electrocuteze jucându-se.
Acest marcaj reprezintã singura referinþã legalã în materia garantãrii siguranþei jucãriilor.
Aplicarea marcajului angajeazã rãspunderea producãtorului ºi sunt efectuate controale pen-
tru a verfica dacã jucãriile sunt conforme cu normele. Acest lucru nu înseamnã totuºi cã tre-
buie sã fii mai puþin atent.

Fiºã de lucru

În ciuda regulilor de siguranþa care trebuie respectate, accidentele legate de jucãrii ramân
relativ frecvente.
Fii atent atunci când cumperi o jucãrie! Verificã în special:
ˆ Vârsta recomandatã (sau nerecomandatã) pentru utilizarea jucãriei;
ˆ Dacã existã elemente detaºabile pe care copilul ar putea sã le înghitã;
ˆ Dacã pluºul pierde sau nu din fire;
ˆ Dacã cusãturile sunt suficient de solide, accesoriile (ochi etc.) bine fixate ºi even-
tualul compartiment pentru baterii bine închis;
ˆ Dacã existã margini ascuþite;
ˆ Dacã nu existã gãuri, sfori sau elastice în care copilul ar putea sã-ºi prindã degetele
sau capul.

Fiºã de lucru
Fii atent în mometul utilizãrii jucãriei !
ˆ Citeºte cu atenþie instrucþiunile de utilizare. Anumite jucãrii trebuie folosite sub supra-
vegherea unui adult, precum cutiuþa micului chimist, sau asamblate dupã reguli
exacte, precum un leagãn;
ˆ Utilizeazã echipament de protecþie dacã este necesar, de exemplu o cascã pentru a
merge cu bicicleta;
ˆ Ai grijã ca cei mici sã nu împrumute jucãriile de la fraþii lor mai mari;
ˆ Cere explicaþii pãrinþilor sau vânzãtorului despre eventualele riscuri ale jucãriei.

Studiu de caz

Accidente adevarate

Adormind, un copil ºi-a prins de-

getul într-o gaurã a jucãriei de la
pãtuþ. Dimineaþa, degetul sau
era albastru!
Damian, de 4 ani, a primit un
labirint cu bile de ziua sa. A lãsat
sã cadã câteva bile ºi sora sa
de 9 luni a inghiþit una. A trebuit
sã fie spitalizatã mai multe zile.
Veronica a suferit arsuri pe coap-
se dupã ce s-a jucat, în panta-
loni scurþi, pe toboganul metalic
din grãdinã, expus la soare.

16
Învãþãmânt Gimnazial
„Care sunt prioritãþile mele ca ºi consummator?”
Proiect de activitate

Introducere Aceste unitãþi de învãþare au fost proiectate pentru a facilita elevilor

înþelegerea ºi aplicarea cunoºtinþelor referitoare la protecþia consuma-
torului, folosirea corectã a drepturilor consumatorului, în vederea asi-
gurãrii sãnãtãþii ºi siguranþei proprii.
Durata 3 unitãþi a câte 50 minute
Grupul þintã 13-14 ani / clasa a VIII-a

Context curricular Limba ºi literatura românã

Educaþie tehnologicã
Educaþie civicã
Metode de Metoda ABC, jocul de rol, jocul didactic, problematizarea, munca în
învãþãmânt grup, dezbaterea
Mijloace de Flipchart, carduri , fiºe de lucru, videoproiector, DVD, PC, ilustraþii,
învãþãmânt reviste, marker

Finalitãþile Aptitudini:
învãþãrii - sã utilizeze informaþiile în mod eficient
- sã facã alegeri informate
- sã conºtientizeze ºi sã apere drepturile consumatorului
- sã-ºi exprime mulþumirile ºi nemulþumirile
- sã dezvolte strategii individuale de inoculare/vaccinare
Atitudini:
- aprecierea conflictelor de interese
- sã manifeste responsabilitate în calitate de consumator
- aprecierea distincþiei dintre nevoi ºi dorinþe
- preocupare pentru nevoile altora
- interes pentru inoculare/vaccinare
Cunoºtinþe:
- sã înþeleagã nevoia de igienã
- sã înþeleagã impactul comportamentului consumatorului asupra
mediului înconjurãtor ºi a bunãstãrii individuale
- sã cunoascã drepturile ºi responsabilitãþile consumatorului
- sã evalueze calitatea produselor ºi serviciilor de sãnãtate
Desfãºurarea Punct de intrare în efort intelectual
activitãþii Metoda ABC
Ce reprezintã pentru voi drepturile consumatorului?
Fiecare elev va primi câte o foaie de hârtie pe care sunt notate literele
alfabetului pe verticalã. Se solicitã sã completeze spaþiul liber din
dreptul fiecãrei litere cu cel puþin un termen, o expresie referitoare la
drepturile consumatorului. Atenþie: cuvintele identificate vor avea ca
iniþialã fiecare literã a alfabetului.
Reflecþie ºi interevaluare
Jocul supravieþuirii
Sunteþi pasagerul unui transatlantic care se aflã într-o situaþie de
crizã, derivã. Hotãrâþi sã faceþi parte din grupul celor 30 de pasageri
Finalitãþile ce au decis sã se salveze naufragiind pe o insulã ce are în jur de 50
învãþãrii
km2. Aici veþi întâlni bãºtinaºi care au o formã de organizare socialã ºi
un sistem de asigurare a serviciilor ºi bunurilor de consum în curs de
dezvoltare.

17
 Cãlãtoria ºi viaþa voastrã pe aceastã insulã presupune urmãtoarele
etape:
Fiecare elev va nota pe propria foaie de hârtie 10 principii ge-
nerale care reglementeazã viaþa în comun dusã pe insulã, în condiþi-
ile menþionate. (max 10 minute)
Se formeazã grupuri de opinie alcãtuite din 4-6 elevi care vor
negocia aceste principii, alcãtuind un decalog al comunitãþii respec-
tive. (max 15 minute)
Fiecare grup în urma acestor negocieri va avea sarcina de a
alcãtui un program de supravieþuire care sã vizeze nevoile imediate ºi
modalitãþile de satisfacere (max. 15 minute)
Sarcina supravieþuitorilor este de a constitui pe insulã o institu-
þie care sã se ocupe cu reglementarea drepturilor consumatorilor pe
acea insulã, stabilind drepturile ºi responsabilitãþile acestora, elabo-
rând un proiect legislativ alcãtuit din 10 articole ce vizeazã consumul
ºi serviciile oferite pe insulã. Fiecare grup va elabora un astfel de pro-
iect (max.20 minute)
Se vor realiza prezentãri în plen, toate proiectele fiind afiºate
pentru a putea fi vizualizate de întreg colectivul ºi supuse dezbaterii.
Structurarea ºi reelaborarea informaþiilor
Jocul prioritãþilor
Fiecare elev primeºte o fiºã cu 10 afirmaþii ce vizeazã impactul com-
portamentului consumatorului asupra mediului înconjurãtor ºi a bunã-
stãrii individuale. Acestea pot fi notate pe o foaie A4 sau fiecare afir-
maþie separat pe o foaie A5.
Sarcina constã în excluderea a 4 dintre afirmaþii, iar celelalte 6 vor fi
ordonate în funcþie de importanþa lor pe poziþii de la 1(cea mai impor-
tantã) la 6. Timpul alocat acestui exerciþiu este de 20 de minute. Elevii
sunt împãrþiþi apoi în grupuri de câte 4-6 membri. Se prezintã indivi-
dual ºi se negociazã punctajele obþinute. Ordinea stabilitã individual
va fi comparatã cu cea a grupului, stabilind concordanþele ºi diferen-
þele.
Afirmaþiile selectate ºi ordonate vor fi prezentate ºi motivate în plen,
prin exemple din viaþa cotidianã.
Feed-b back ºi evaluare
Se solicitã elevilor completarea unui chestionar de opinie.
Resurse www.e-cons.net www.ise.ro
ºi informaþii, www.apc-romania.ro www.biblioteca.ase.ro
Link-uuri www.edu.ro
Autor Anca Petroi

Mijloace de predare – învãþare:

Fiºã de lucru
1. Metoda ABC
Ce reprezintã pentru voi drepturile consumatorului?
Rãspundeþi la aceastã întrebare printr-un cuvânt sau sintagmã care vor avea ca iniþialã
fiecare literã a alfabetului.
A ................................................................... M ..................................................................
B .................................................................. N ..................................................................
C .................................................................. O ..................................................................
D .................................................................. P ..................................................................
E .................................................................. R ..................................................................
F ................................................................... S ..................................................................
G .................................................................. ª ..................................................................
H .................................................................. T ...................................................................
I .................................................................... Þ ...................................................................
J ................................................................... U ..................................................................
K .................................................................. X ..................................................................
L ................................................................... Z ...................................................................
 Fiºã de lucru

2. Formulaþi 10 principii generale care reglementeazã viaþa în comun dusã pe insulã în

condiþiile menþionate, punând accentul pe protecþia consumatorului ºi a mediului înconjurãtor.

Chestionar

3. Dorim sã cunoaºtem opiniile voastre referitoare la promovarea în ºcoalã ºi în afara aces-

teia a mãsurilor de protecþie a mediului înconjurãtor ºi implicit a consumului sãnãtos. Þinând
cont de scala urmãtoare: 1=nesatisfãcãtor; 2=satisfãcãtor; 3=bunã; 4=foarte bunã; 5=exce-
lentã; vã rugãm sã apreciaþi urmãtorii indicatori marcând cu x în cãsuþa corespunzãtoare:
Indicatori 1 2 3 4 5

Atitudinea cetãþenilor faþã de protecþia mediului

înconjurãtor
Gradul de implicare personalã în reducerea
consumului ineficient de resurse naturale
Mãsurile politico-sociale pentru stimularea
responsabilitãþilor civice
Relevanþa informaþiilor prezentate în activitãþilor
didactice pentru promovarea sãnãtãþii
consumatorului
Relevanþa informaþiilor personale privind sãnãtatea
produselor alimentare
Promovarea prin mass-media a consumului
sãnãtos
Respectarea drepturilor consumatorilor de cãtre
furnizorii de servicii
Transpunerea în viaþa cotidianã a drepturilor
consumatorului

19
Învãþãmânt Gimnazial
“Optimizarea calitãþii serviciilor de alimentaþie publicã
la nivelul comunitãþii noastre locale!” Proiect de activitate

Introducere În urma implicãrii active în activitãþile de formare elevii vor fi capabili

sã identifice serviciile, sã evalueze activ calitatea serviciilor ºi sã facã
alegeri în mod critic.
Durata 6 unitãþi a câte 45 minute
Grupul þintã 13 - 14 ani, clasa a VIII-a
Context curricular Educaþie tehnologicã. Bugetul familiei-suportul comportamentului de
consum. Proiectarea bugetului, decizia privind cumpãrarea de produ-
se, cumpãrarea unor produse, preþul
Evaluarea ºi valorificarea produselor (calitatea, utilizarea, prezenta-
rea, preþul)
Limba ºi literatura românã. Scrierea funcþionalã: invitaþia
Educaþie plasticã
Educaþie muzicalã
Consiliere ºi orientare. Calitatea vieþii personale. Situaþii de decizie.
Rezolvarea unor probleme cu potenþial de risc.
Metode de Metoda proiectelor, învãþarea prin cooperare, problematizarea, studiul
învãþãmânt de caz, modelarea
Mijloace de flipchart, fiºe de observaþie, carton colorat, ilustraþii, reviste, creioane
învãþãmânt colorate, marker, acuarelã, lipici, foarfeci, hârtie, PC, Power Point

Finalitãþile Aptitudini:
învãþãrii - sã identifice prioritãþi ºi alternative optime de soluþionare a unei
situaþii problemã prin gestionarea resurselor
- sã administreze eficient resursele umane, materiale ºi financiare
- sã utilizeze informaþiile în mod eficient;
- sã evalueze situaþii;
Atitudini:
- sã utilizeze responsabil serviciile;
- sã aprecieze în mod critic serviciile;
- sã înþeleagã nevoile altora;
Cunoºtinþe:
- sã cunoascã serviciile publice locale;
- sã ºtie cum sunt finanþate serviciile publice;
- sã înþeleagã impactul activitãþilor consumatoriale asupra calitãþii
serviciilor publice;
- sã aplice drepturile consumatorilor;
Desfãºurarea Introducerea în activitate
activitãþii Pe suport electronic (DVD) sunt prezentate secvenþe ce ilustreazã ca-
renþe grave în asigurarea serviciilor de alimentaþie publicã. (ex: pro-
duse alimentare expirate, reetichetate, produse alimentare alterate,
spaþii comerciale amenajate necorespunzãtor din punct de vedere
igenic ºi estetic, servirea necorespunzãtoare a clienþilor, etc.)
Poate fi prezentat elevilor un caz semnalat în presã sau la televiziu-
ne referitor la situaþia unui consumator, care a achiziþionat un pro-
ãþãrii dus alimentar alterat, deºi era în perioada de garanþie, dar a fost pãs-
trat în condiþii inproprii (o conservã). Un alt caz, ce vizeazã direct

20
producãtorul, poate face referire la prezenþa unor elemente strãine în
compoziþia produsului final (o pâine care conþine fragmente metalice)
Elevii vor reflecta asupra acestor situaþii, aducând argumente în fa-
voarea sprijinirii unor acþiuni pentru sensibilizarea opiniei publice în
ceea ce priveºte necesitatea respectãrii normelor de igienã în asigu-
rarea serviciilor de alimentaþie publicã ºi a drepturilor consumatorilor.
Motivarea
Se formuleazã situaþia problemã: Cum putem optimiza calitatea servi-
ciilo
or de alim
mentaþie publicã la niveelul comun nitãþþii noastre locale
e?”
Propunerile elevilor sub forma unui rãspuns scurt vor fi consemnate
de educator pe tablã, fãcându-se aprecieri ºi generalizãri privind im-
portanþa acestei probleme în viaþa noastrã cotidianã. Se organizeazã
pe categorii rãspunsurile înregistrate ºi se selecteazã cele aplicabile.
Aplicarea deprinderilor ºi a cunoºtinþelor în contexte noi
Proiectul “Optimizarea calitãþii serviciilor de alim
mentaþie publicã la ni-
velul comunitãþii noastre locale?” reia etapele pe care o organizaþie le
parcurge în efortul de a ridica standardele de calitate ale activitãþii sale.
În acest sens, proiectul propus reface la nivel “micro”, elementar, paºii
pe care unitãþile furnizoare de servicii de alimentaþie publicã îi parcurg
în viaþa realã, pentru a-ºi asigura viabilitatea pe piaþa concurenþialã.
Parcurgerea etapelor de mai jos are, prin urmare, un rol formativ, în
spiritul educaþiei pentru calitate.
Durata ºi desfãºurarea proiectului:
- în timpul ºi în afara orelor de ºcoalã,
- momente de evaluare a stadiului în care se aflã fiecare echipã,
de modificare/remaniere a planului iniþial etc.
- folosirea orelor de abilitãþi pentru realizarea obiectivelor

Etapele proiectului:
1.Identificarrea aspeectelo
or nesatisfãcãtoarre alee serviciilo
or de alim
menta-
þie publicã localã (observarea, consemnarea celor constatate – acti-
vitate pe grupe, perechi sau individualã)
Educatorul va împãrþi sarcini precise fiecãrui grup, sau perechi, aces-
tea constând în completarea unor fiºe de observare pe parcursul efec-
tuãrii unor vizite în cel puþin cinci unitãþi care oferã servicii de alimen-
taþie publicã la nivel local.
Aceste grile de observaþie cuprind urmãtoarele aspecte:
a. igiena spaþiilor de alimentaþie publicã,
b. amenajarea adecvatã a spaþiilor comerciale,
c. dimensiunea sãlilor,
d. utilizarea optimã a încãperilor,
e. modul de aranjare ºi prezentare a produselor,
f. diversitatea produselor,
g. igiena personalã a angajaþilor ºi echiparea corespunzãtoare,
h. relaþionarea personalului cu consumatorii.
Va fi purtatã o discuþie cu toatã clasa pe baza aspectelor constatate –
în urma prelucrãrii datelor. Printr-un brainstorming se va stabili o listã
de prioritãþi (ce e mai important de schimbat?).
2. Stabilirrea unui plan
n de acþþiun
ne pentru optim mizarrea serviciilo
or de ali-
mentaþie publicã (brainstorming, conversaþie dirijatã, dezbatere) Por-
nind de la lista de prioritãþi, se împarte clasa pe grupe, fiecare grup
primeºte o problemã din lista întocmitã.(ex: igiena personalului; rea-
menajarea spaþiilor din punct de vedere estetic; igiena spaþiilor; pro-
movarea produselor sãnãtoase).
Se poate realiza un concurs de miniproiecte de design: amenajarea
unui spaþiu pentru servicii de alimentaþie publicã.
3. Identificarea resurselo or pentru punnerea în aplicarre a plannului (învã-
þarea prin descoperire, problematizarea)
Fiecare grupã prezintã sub formã tabelarã, pe categorii de resurse,
necesarul pentru derularea proiectului. Vor fi analizate fiºele realizate
ºi se întocmeºte la flipchart un poster comun cu aceste resurse.

21
 În aceastã etapã activitãþile sunt centrate pe intuirea caracterului limi-
tat al resurselor, care se va realiza prin confruntarea soluþiei propuse
cu posibilitãþile existente de a o pune în practicã.
Lista este confruntatã cu posibilitãþile reale, locale. Se stabileºte loca-
þia adecvatã pentru derularea proiectului.
(un spaþiu comercial din localitate)
4. Stabilirea echipelor ºi/sau a colaboratorilor
În funcþie de soluþia propusã la modul ideal ºi de resursele existente,
se vor cãuta colaboratori din rândul producãtorilor, comercianþilor, re-
prezentanþilor protecþiei consumatorilor, ai comunitãþii locale, din
ºcoalã, pãrinþi etc. Pe grupe sunt stabilite responsabilitãþile fiecãrui
membru ºi sunt distribuite materialele necesare pentru scrierea invi-
taþiilor care vor fi expediate potenþialilor participanþi la derularea pro-
iectului.
5. Delegarea sarcinilor
Elevii îºi asumã roluri în fiecare echipã, în funcþie de aptitudinile, in-
teresele ºi preferinþele fiecãruia. La formarea echipelor de lucru ºi de-
legarea sarcinilor, educatorul va sprijini elevii sã-ºi conºtientizeze apti-
tudinile existente ºi rolurile pe care ºi le pot asuma în sensibilizarea
opiniei publice privind optimizarea serviciilor de alimentaþie publicã la
nivel local.
Echipele trebuie sã fie echilibrate ºi în funcþie de amplitudinea sarcinii.
Educatorul va avea ca obiectiv instaurarea unui climat de colaborare
în stabilirea sarcinilor ºi rolurile în cadrul echipei.
Cele patru echipe vor avea ca sarcinã principalã amenajarea adec-
vatã a spaþiului comercial ales, destinat serviciilor de alimentaþie pu-
blicã, din urmãtoarele perspective: gr.1- igiena personalului; gr.2 - rea-
menajarea spaþiilor din punct de vedere estetic; gr.3 - igiena spaþiilor;
gr.4 - promovarea produselor sãnãtoase)
6. Promovarea acþiunii (realizarea de afiºe, invitaþii, reclame audio,
audio-video, foto, cu ajutorul cuvântului ºi al imaginii)
Întregul grup de elevi va avea ca sarcinã promovarea acþiunii în cadrul
ºcolii. În funcþie de posibilitãþi, fiecare elev va contribui fie la partea
tehnicã, pentru realizarea reclamei audio-video, fie la cea artisticã,
pentru realizarea afiºului.
7. Finalizarea proiectului
Evaluarea externã se poate realiza prin invitarea unor colegi din alte
clase la inaugurarea noului spaþiu comercial proiectat, sau la o dezba-
tere pe tema calitãþii serviciilor de alimentaþie publicã, pentru a pre-
zenta rezultatele intervenþiei la nivel local.
Educatorul poate finaliza acþiunea prin organizarea unei petreceri/ser-
bãri cu elevii clasei, la care sã fie invitaþi elevi, pãrinþi, reprezentanþi ai
comercianþilor ºi ai comunitãþii locale. Cu acest prilej, se pot acorda
diplome de participare la proiect.
Evaluare
Se va realiza evaluare continuã/permanentã – feed-back – la fiecare
activitate, precum ºi autoevaluare. Vã sugerãm urmãtorul final de ac-
tivitate: elevii, aºezaþi în cerc, îºi exprimã liber opiniile despre activi-
tatea desfãºuratã, interviuri cu participanþii ºi beneficiarii privind senti-
mentele, problemele, aºteptãrile acestora în diferite momente ale de-
rulãrii proiectului; instantanee; scene filmate.
Întrebãrile educatorului pot fi: Cum te-ai simþit în timpul acestei acti-
vitãþi? Ce þi-a plãcut cel mai mult/cel mai puþin? De ce? Ce crezi cã a
lipsit?
Resurse www.e-cons.net www.ise.ro
ºi informaþii, www.apc-romania.ro www.biblioteca.ase.ro
Link-uuri www.edu.ro
Autor Anca Petroi

22
Mijloace de predare – învãþare:
Fiºe de observaþie

I. Completaþi fiºele de observaþie pe baza informaþiilor selectate ºi prelucrate, vizând as-

pectele urmãtoare:
A. Notiþþele
e unui reprrezentan nt al age
enþilo
or economici
În calitate de reprezentant al agenþilor economici, intrã în rãspunderea ta sã gãseºti urmã-
toarele informaþii care vor servi la pregãtirea prezentãrii de grup:
1. Date care sã ateste apariþia ºi evoluþia serviciilor de alimentaþie publicã la nivel local
2. Importanþa influenþelor externe ºi interne asupra dezvoltãrii ofertei de servicii pu-
blice la nivel local
3. Caracteristicile serviciilor de alimentaþie publicã
B. Notiþþele
e unui reprrezentant al protecþiei consumatorului
În calitate de reprezentant al protecþiei consumatorului, intrã în rãspunderea ta sã gãseºti
urmãtoarele informaþii care vor servi la pregãtirea prezentãrii de grup:
1. Aspecte pozitive ale respectãrii drepturilor consumatorului în unitãþile ce oferã ser-
vicii de alimentaþie publicã la nivel local
2. Aspecte negative ale încãlcãrii drepturilor consumatorului în unitãþile ce oferã ser-
vicii de alimentaþie publicã la nivel local
3. Adaptarea spaþiului comercial la nevoile consumatorilor
C. Notiþþele
e unui reprrezentan nt al comunitãþþii locale
În calitate de reprezentant al comunitãþii locale, intrã în rãspunderea ta sã gãseºti urmãtoarele
informaþii care vor servi la pregãtirea prezentãrii de grup:
1. Sistemul complex de acþiuni ºi influenþe exercitate de comercianþi la nivelul comu-
nitãþii locale, pentru formarea unui consumator responsabil
2. Rolul avut de consumatori în diferenþierea ofertei de produse
3. Influenþele exercitate de comunitate în favoarea dezvoltãrii unor servicii de ali-
mentaþie publicã de calitate
D. Notiþele unui angajat al unitãþii comerciale
În calitate de angajat al unitãþii comerciale, intrã în rãspunderea ta sã gãseºti urmãtoarele
informaþii care vor servi la pregãtirea prezentãrii de grup:
1. Date despre înfiinþarea unitãþii de alimentaþie publicã
2. Date despre evoluþia acesteia (numãr angajaþi, diversificarea ofertei de produse ºi
servicii, investiþii )
3. Disponibilitatea ofertantului de servicii de alimentaþie publicã

23
 Chestionar

II. Parcurgeþi etapele propuse ºi acordaþi rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri:

STRATEGII DE CÃUTARE A INFORMAÞIILOR

TEHNICA CELOR 6 PAªI (prelucrare dupã Eisenberg ºi Berkowitz)
PASUL 1
DEFINIREA SARCINII
• Definirea problemei ºi identificarea în linii mari a tipului de informaþii cãutat
• Care este sarcina mea propriu-zisã?
• Ce tip de informaþie îmi este utilã pentru aceastã sarcinã?
PASUL 2
IDENTIFICAREA SURSELOR
• Identificarea tuturor surselor disponibile, selectarea celor mai potrivite sau mai uºor
accesibile
• Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor în rezolvarea acestei sarcini?
• Ce surse sunt disponibile ºi care ar fi mai potrivite pentru a le folosi?
• Aceasta este o lista cu cãrþi care mi-ar folosi………
• Aceasta este o listã cu alte surse de informaþii pe care le-aº putea utiliza…….……
• Care dintre acestea îmi este cea mai utilã?
PASUL 3
LOCALIZAREA SURSELOR ªI ACCESAREA LOR
• Localizarea surselor (atât sursa de informaþie, cât ºi a informaþiei dorite în cadrul
acesteia)
• Acum cã am decis ce surse sã utilizez, unde le gãsesc ºi cum le folosesc?
• Dupã ce am localizat sursele disponibile, mi se pare cumva cã am prea multe/pu-
þine surse de informaþii?
• ªtiu exact unde sã gãsesc informaþia care mã intereseazã în cadrul fiecãrei surse
identificate?
PASUL 4
UTILIZAREA INFORMAÞIEI
• Extragerea informaþiei relevante dintr-o sursã
• Ce pot sã folosesc din aceste surse?
• Cum sã mã asigur cã valorific din plin ceea ce utilizez (iau notiþe, înregistrez, citez,
reformulez, schematizez etc)?
PASUL 5
SINTEZA
• Organizarea informaþiilor din multiple surse ºi prezentarea rezultatelor
• În ce formã va fi necesar sã finalizez sarcina?
• Sã scriu un rezumat, sã pregatesc o prezentare, sã gãsesc idei esenþiale?
• Sub ce forma sã prezint informaþia?
• Care sunt etapele pe care tre-
buie sã le parcurg ca sã rea-
lizez ceea ce mi-am propus?
PASUL 6
EVALUAREA
• Evaluarea rezultatelor,eva-
luarea eficienþei procesului
de rezolvare a problemei
• Am îndeplinit toate cerinþele
sarcinii?
• Am fãcut o planificare bunã
în vederea prezentãrii fina-
le?
• Cum aº putea îmbunãtãþi
procesul de cãutare ºi de
prezentare pe viitor?

24
Educaþia Adulþilor
„Produse de igienã personalã”
Proiect de activitate

Introducere Cursanþii vor fi capabili sã facã diferenþã între diferite concepte de ca-
litate a produsului (din perspectiva producãtorului, a comerciantului ºi
a consumatorului) ºi sã promoveze sustenabilitatea în mod activ prin
alegerile fãcute.
Durata 6 momente. Timp total 3 ore cu o jumãtate de orã pauzã
Grupul þintã Adulþi în cursuri de formare
Finalitãþile învãþãrii Aptitudini :
- sã înþeleagã faptul cã oferta de bunuri pe piaþã poate fi influen-
þatã de consumatori;
- sã dovedeascã aptitudini de planificare ºi organizare;
Atitudini:
- sã fie responsabili în alegerea produselor;
- sã respecte valoarea bunurilor;
- sã fie preocupaþi de protecþia mediului înconjurãtor;
- sã câºtige capacitãþi de comunicare;
- sã fie conºtienþi cã unii oameni nu au suficient pentru a trãi.
Cunoºtinþe:
- sã adopte abordãri diferite asupra calitãþii produselor;
- sã identifice produsele sustenabile dupã etichete;
- sã înþeleagã influenþele care apar în alegerea produselor ºi ser-
viciilor;
- sã identifice întrebãrile consumatorilor;
- sã dobândeascã noþiuni de siguranþã, grad de încredere, con-
venabilitate ºi durabilitate a produselor;
- sã înþeleagã importanþa participãrii ºi alegerii active.
Metode didactice Învãþarea prin descoperire, experimentul, munca în grup, ªtiu/Vreau
sã ºtiu/Am învãþat
Mijloace de Sãpunuri, sãpunuri lichide, ºampoane de baie, ºampoane de pãr, pas-
predare-îînvãþare te de dinþi, vase, apã, prosoape de hârtie, hârtie indicatoare univer-
salã (pentru pH), internet.
Precondiþii - Abilitatea cursanþilor de a citi etichetele produselor;
- Dexteritatea cursanþilor în utilizarea hârtiei indicatoare de pH pentru
determinarea aciditãþii, bazicitãþii sau neutralitãþii unui produs.
- Deprinderea cursanþilor de a accesa adrese pe internet
Desfãºurarea Problema:
activitãþii Cercetarea calitãþii unor produse pentru igiena personalã precum: sã-
punul, sãpunul lichid, ºamponul de baie, ºamponul de pãr, pasta de dinþi.

Momentul 1
Trainerul explicã participanþilor cã vor avea de cercetat calitatea unor
mostre de sãpunuri, sãpunuri lichide, ºampoane de baie, ºampoane
de pãr, paste de dinþi prin:
- Studierea etichetei producãtorului;
- Cercetarea afiºajului comerciantului (dacã este altul decât pro-
ducãtorul)

25
 - Cercetarea efectelor mostrelor de igienã personalã asupra
omului ºi a mediului din perspectiva consumatorului.
Trainerul prezintã tote mostrele avute la îndemânã (minim douã din
fiecare categorie)

Momentul 2
Trainerul grupeazã cursanþii în 5 grupe – fiecare primind un anumit tip
de produs de igienã personalã (autohton sau strãin) - pentru a deduce
calitatea produsului prin studiera înscrisului de pe etichetã.
Fiecãrei grupe i se va cere completarea „fiºei de observare a caracte-
risticilor produsului...” (vezi mijloace de predare ºi învãþare, punctul 1)
ºi apoi prezentarea constatãrilor ºi observaþiilor în plenul workshop-ului.
Trainerul le cere cursanþilor sã înceapã completarea rubricilor din:
ªtiu / Vreau sã ºtiu / Am învãþat

Momentul 3
În grupele deja alcãtuite, trainerul cere cursanþilor sã cerceteze, pen-
tru produsele strãine, conþinutul etichetei comerciantului ºi sã alcãtu-
iascã o altã fiºã – de data aceasta la latitudinea lor – asupra celor con-
statate.
Trainerul le cere cursanþilor sã continue completarea rubricilor din:
ªtiu / Vreau sã ºtiu / Am învãþat

Momentul 4
Trainerul împarte cursanþilor din cele 5 grupe vase cu apã, prosoape
de hârtie ºi hârtie indicatoare universalã pentru pH.
Cursanþii sunt invitaþi sã realizeze urmãtoarele experimente:
Constatarea efectelor de spãlare a mâinilor/feþei/dinþilor utilizând ace-
eaºi cantitate din fiecare mostrã avutã la dispoziþie ºi alcãtuirea unui
„raport de experiment”
Verificarea pH-ului produsului ºi a pielii mâinilor sau feþei precum ºi a
dinþilor dupã spãlare cu ajutorul hârtiei indicatoare universale. Com-
pletarea „fiºei de laborator” (vezi mijloace de predare ºi învãþare,
punctul 2).
În încheierea secvenþei sunt invitaþi sã prezinte rezultatele experimen-
telor în plen.
Trainerul le cere cursanþilor sã continue mai departe completarea ru-
bricilor din:
ªtiu / Vreau sã ºtiu / Am învãþat

Momentul 5
Cursanþii sunt provocaþi sã acceseze site-urile producãtorilor, comer-
cianþilor, ANPC-ului, OPC-ului local ºi ANPCPPSR-ului pentru a se
informa asupra altor detalii oferite de producãtor ºi de cei care li-
vreazã produsele de igienã avute în studiu. Totodatã, sunt îndrumaþi a
se informa asupra siguranþei, gradului de încredere, convenabilitãþii ºi
durabilitãþii produselor avute în studiu atât din punctul de vedere al
producãtorilor ºi comercianþilor cât mai ales din partea autoritãþilor
chemate sã le asigure protecþie.
Concomitent cu cercetarea informaþiilor de pe net li se cere sã comple-
teze un tabel cu datele gãsite pentru produsele studiate dupã exem-
plul de la punctul 3 al mijloacelor de predare ºi învãþare.

Momentul 6
Trainerul le cere cursanþilor sã încheie completarea rubricilor din:
ªtiu / Vreau sã ºtiu / Am învãþat
Resurse www.anpcnet.ro
ºi informaþii www.anpcppsr.ro
uri
link-u www.consumatoronline.ro
www.e-cons.net
Autor Dorin Herlo

26
Mijloace de predare – învãþare

Fiºe de lucru
1. Fiºã de observare a caracteristicilor produsului ……………………...........
Produs Marcã Compoziþie/ Cantitate Indicaþii Contrain- Biodegra- Obs
Ingrediente dicaþii dabilitate

Fiºe de lucru
2. Fiºã de laborator
Produs Marcã Culoarea hârtieiindicatoare pH Culoarea hârtiei indicatoare pH Obs
la aplicarea pe produs la aplicarea pe piele sau dinþi

Fiºe de lucru

3. Tabel cuprinzând siguranþa, gradul de încredere, convenabilitatea ºi durabilitatea produ-

sului .................................................
Produs Marcã Producãtor Siguranþã Grad de încredere Convenabilitate Durabilitate Obs

27
Educaþia Adulþilor
„La cumpãrãturi în mall”
Proiect de activitate

Introducere Educabilii vor fi capabili sã evalueze riscul individual înaintea efectu-

ãrii unei cumpãrãturi, pe baza aplicãrii noþiunilor de siguranþã, a drep-
turilor ºi responsabilitãþilor consumatorului.
Durata 3 module a câte 50 de minute
Grupul þintã Cursanþi adulþi
Finalitãþile învãþãrii Aptitudini :
- sã identifice prioritãþile;
- sã identifice modalitãþi eficiente de utilizare a resurselor
financiare;
Atitudini:
- sã aibã respect faþã de nevoile altora;
- sã cunoascã drepturilor consumatorilor;
- sã fie responsabil faþã de propriile alegeri;
- sã aibã respect pentru stiluri de viaþã alternative.
Cunoºtinþe:
- sã identifice influenþele externe asupra propriilor alegeri;
- sã cunoascã nevoile grupurilor speciale;
- sã ºtie a evalua contractele financiare;
- sã posede cunoºtinþe în domeniul plãþilor ºi siguranþei acestora;
- sã aplice drepturile consumatorilor;
- sã utilizeze în mod corespunzãtor spaþiile comerciale.
Metode didactice Joc de rol, interviu, chestionar, dezbatere, organizator grafic, turul
galeriei, Metoda 6.3.5., Balint grup
Mijloace de fiºe de interviu/chestionar, foi A0, flipchart, marker, bandã de lipit
predare-îînvãþare
Precondiþii - Cunoaºterea tehnicii chestionarului-interviu
- Informaþii privind alcãtuirea bugetului familiar ºi/sau personal
- Cunoaºterea specificului unui mall
Desfãºurarea Modulul 1
activitãþii
Nevoi ºi posibilitãþi
Cursanþii se împart în „operatori de interviu” ºi „cumpãrãtori” aflaþi într-
un mall.

Operatorii de interviu posedã un chestionar (vezi chestionarul în deta-

liu la mijloace de predare ºi învãþare) pe care-l propun diverºilor cum-
pãrãtori, aflaþi într-un mall, în acea zi. Abordarea cumpãrãtorilor se va
face cu politeþe dar ºi cu aplomb spre a le trezi interesul în ideea ge-
neralã a relaþiei câºtig-câºtigi. Dupã aplicarea chestionarului, pe toþi
„cumpãrãtorii”, se trece la dezbaterea pe itemi a rãspunsurilor.

Trainerul va sugera realizarea de cãtre participanþi (formabili) – pe

grupe de câte 4 (2 operatori, 2 intervievaþi) - a unei scheme tip orga-
nizator grafic în vederea elucidãrii relaþiei cauzã-efect sau problemã-
soluþie (necesitate – posibilitate; nevoi – cãi etc). Schema va fi fãcutã
pe o foaie de flipchart (A0) respectând logica organizatorului grafic,

28
 fie de „tip cauzã-efect”, fie de „tip problemã-soluþie” care apoi se va ex-
pune spre vizualizare.

Grupele trec de la o schemã la alta pentru a constata similitudini, difer-

enþe, situaþii dar ºi rezolvãrile propuse, purtând un dialog pe tema în
discuþie cu conceptorii sãi, fãcându-ºi totodatã o imagine mai clarã
asupra responsabilitãþilor consumatorilor funcþie de nevoile dar ºi de
posibilitãþile personale.

Modulul 2

Opþiuni ºi oportunitãþi
Trainerul împarte cursanþii în 6 grupe astfel încât fiecare grupã sã
poatã dezvolta 3 idei în 5 minute în sfera „opþiuni ºi oportunitãþi într-un
mall” având însã câte o „temã centralã” oferitã pe o fiºã de lucru.
- vizitarea mall-ului de cãtre consumator spre a-ºi forma o imagine
asupra oportunitãþilor oferite ºi a-ºi ierarhiza opþiunile;
- cumpãrarea unor produse de la solduri;
- achiziþionarea unor bunuri de ultimã generaþie la oferta promoþionalã;
- cheltuirea celei mai mici sume posibile pentru achiziþionarea produ-
selor de necesitate imediatã ºi pe termen scurt (o sãptãmânã);
- cumpãrarea unui „produs de firmã”, cunoscând condiþiile de garanþie
ºi relaþia fiabilitate-durabilitate-satisfacþie;
- influenþarea marketing-ului (poate ºi managementului) mall-ului prin
observaþiile ºi sugestiile exprimate.

Ideile se vor structura ºi dezvolta în prezentãri scurte (3-4 minute),

performate de cursanþii fiecãrei grupe în faþa celorlalþi, prin joc de rol.

Trainerul solicitã în final fiecãrui participant sã exprime ceea ce a

„câºtigat” la acest modul prin trei cuvinte cheie.

Modulul 3

Mãreþie ºi decãdere
Trainerul solicitã participanþilor la formare, împãrþiþi pe grupe de câte
6, sã-ºi povesteascã fiecare, timp de maxim 2 minute, o întâmplare
realã petrecutã într-un mall, în legãturã cu relaþia „posibilitate finan-
ciarã – oferta de produse ºi servicii”. Grupul va alege întâmplarea cea
mai interesantã iar prezentatorul ei va da detalii cât mai multe ºi va
rãspunde la întrebãrile celorlalþi timp de maxim 10 minute. Dupã acest
interval de timp se va solicita de trainer, fiecãrei grupe, realizarea unui
scenariu la acea întâmplare aleasã
(timp de max. 12 min.), scenariu
care apoi sã fie performat de mem-
brii grupei în faþa celorlalte grupe
(timp de max. 4 min/prezentare).

Fiecare grupã îºi va desemna un

membru al juriului care va evalua
atât „întâmplarea”, „învãþãmintele
ei” cât ºi „calitatea actoriceascã” a
celor care „joacã”.
Resurse www.ise.ro
ºi informaþii www.biblioteca.ase.ro
uri
link-u www.anpcnet.ro
www.anpcppsr.ro
www.consumatoronline.ro
www.e-cons.net
www.dolceta.eu
Autor Dorin Herlo

29
Mijloace de predare-îînvãþare
Chestionar
Chestionarul pentru interviu – în cadrul modulului 1
1. care vã sunt produsele de necesatate imediatã?
2. ce produse vã sunt necesare pe termen scurt (o sãptãmânã)?
3. care sunt produsele pe termen mediu la care vã gândiþi sã le achiziþionaþi?
4. ce produse vã doriþi pe termen lung?
5. aveþi suficient buget disponibil pentru achiziþiile propuse?
6. cât (procentual) este necesar din bugetul disponibil cheltuielilor imediate, pe termen
scurt, pe termen mediu ºi pe termen lung?
7. plata produselor o faceþi cash, prin card, prin ordin de platã bancar sau alte forme
(enunþaþi-le)?
8. dacã nevoile pe termen mediu ºi lung depãºesc bugetul disponibil apelaþi la credit
bancar, rate, alte forme (numiþi-le)?
9. încheiaþi ºi verificaþi contractul financiar de împrumut?
10. la cumpãrarea unui produs de medie ºi/sau lungã utilizare verificaþi condiþiile de
livrare, de mentenanþã ºi de garanþie?
11. cât (procentual) are influenþã reclama asupra deciziei dumneavoastrã de a cumpãra
un produs?

Fiºã de lucru

Fiºã de lucru – în cadrul modulului 2

Fiecare „temã centralã” de mai jos va fi printatã pe o câte o foaie A4.
- vizitarea mall-ului de cãtre consumator spre a-ºi forma o imagine asupra oportuni-
tãþilor oferite ºi a-ºi ierarhiza opþiunile;
- cumpãrarea unor produse de la sol-
duri;
- achiziþionarea unor bunuri de ultimã
generaþie la oferta promoþionalã;
- cheltuirea celei mai mici sume posi-
bile pentru achiziþionarea produselor
de necesitate imediatã ºi pe termen
scurt (o sãptãmânã);
- cumpãrarea unui „produs de firmã”,
cunoscând condiþiile de garanþie ºi
relaþia fiabilitate-durabilitate-satis-
facþie;
- influenþarea marketing-ului (poate ºi
managementului) mall-ului prin ob-
servaþiile ºi sugestiile exprimate.
Fiecare grupã de cursanþi va primi o astfel de
„temã” dezvoltându-ºi pe aceaºi foaie cele trei
idei care apoi vor fi dezvoltate într-un joc de
rol.

30
 Fiºã de lucru

Fiºã de evaluare – în cadrul modulului 3

Membrii „juriului” vor avea o fiºã de evaluare cuprinzând punctele:
- veridicitatea ºi repetabilitatea întâmplãrii (între 1-5, valoarea 5 având semnificaþia
cea mai mare)
- impactul întâmplãrii asupra auditoriului (1-5)
- puterea învãþãturii extrasã din întâmplare (1-5)
- posibilitatea de a fi categorisitã întâmplarea ca „exemplu de bunã practicã” (1-5)
- performanþa actoriceascã a celor care au „jucat” întâmplarea. (1-5)
Grupa de actori cu punctajul cel mai mare este câºtigãtoare!

Quizz

„Profilul consumatorului”
1. Reuºeºti sã-þi administrezi judicios/eficace banii?
ˆDa ˆNu
2. Cunoºti suma exactã a veniturilor tale periodice?
ˆDa ˆNu
3. Faci faþã cheltuielilor lunare?
ˆDa ˆNu
4. Îþi planifici cheltuielile obligatorii?
ˆDa ˆNu
5. Þi-ai deschis un cont de card/bancar?
ˆDa ˆNu
6. Verifici curent contul de card/bancar?
ˆDa ˆNu
7. Îþi evaluezi puterea de cumpãrare?
ˆDa ˆNu
8. Dispui de unele economii pentru acoperirea unor cheltuieli neprevãzute?
ˆDa ˆNu
9. Doreºti sã-þi achiziþionezi un produs/serviciu. Faci o prospecþiune a pieþei? Cauþi mai multe
oferte?
ˆDa ˆNu
10. Deþii informaþii asupra modalitãþilor de finanþare existente pentru achiziþionarea unui pro-
dus/serviciu?
ˆDa ˆNu
11. Cumperi un produs/serviciu. Te informezi în prealabil, în unitatea ofertantã, asupra condiþi-
ilor de calitate ºi garanþie?
ˆDa ˆNu
12. În alegerea unui produs/serviciu primeazã preþul?
ˆDa ˆNu
13. La achiziþionarea unui produs/serviciu eºti atent/ã sã primeºti facturã/chitanþã?
ˆDa ˆNu
14. Te asiguri sã închei un contract de prestãri de servicii cu furnizorul?
ˆDa ˆNu
15. Urmãreºti corectitudinea înscrisurilor din contractul de prestare de servicii?
ˆDa ˆNu
16. Citeºti cu atenþie recomandãrile de utilizare a produsului/serviciului?
ˆDa ˆNu
17. La „defectarea” produsului, în termenul de garanþie, apelezi la unitãþile de service reco-
mandate?
ˆDa ˆNu
18. În cazul în care îþi sunt încãlcate drepturile apelezi la „Oficiul pentru protecþia consuma-
torului”?
ˆDa ˆNu
Dacã rãspunnzi cu „da” la 10 întrebãrri eºti un consum
mator respo
onsabil, dacã nu acce
ese
eazã
modulele 1,2,3,4 de pe site-u
ul www.dolceta.eu

31
 Quizz

Doreºti sã-þi cumperi un telefon mobil. La afirmaþiile care urmeazã alege varianta
potrivitã þie!
1. Promovarea publicitarã a telefonului mobil de cãtre fabricant este importantã pentru mine.
ˆDa ˆNu

2. Modul de prezentare a telefonului mobil de cãtre fabricant este un punct forte în alegerea mea.
ˆDa ˆNu

3. Expunerea plãcutã, esteticã a telefonului mobil de cãtre comerciant mã atrage.

ˆDa ˆNu

4. Felul în care vânzãtorul îmi oferã informaþii despre calitãþile ºi performanþele telefoanelor
mobile din gama la care m-am decis are un impact pozitiv asupra mea.
ˆDa ˆNu

5. Cer vânzãtorului sã-mi prezinte mai multe variante de telefoane mobile din gama aleasã
de mine.
ˆDa ˆNu

6. Supun vânzãtorul unui “tir” de întrebãri asupra caracteristicilor tehnice, estetice ºi dispozi-
tivelor anexã ale telefonului mobil ales
ˆDa ˆNu

7. Solicit vânzãtorului sã testeze telefonul mobil ales aºa încât sã-mi demonstreze funcþio-
nalitatea ºi caracteristicile sale.
ˆDa ˆNu

8. Urmãresc dacã pe eticheta ambalajului telefonului mobil este înscrisul “CE” ceea ce în-
seamnã cã se supune Declaraþiei de Conformitate cu Directivele UE!
ˆDa ˆNu

9. Caut pe aceeaºi etichetã dacã este scris “codul de aprobare al produsului” (ex. MC2-
41H14) încât sã-l pot depista pe site-ul producãtorului ºi totodatã compara.
ˆDa ˆNu

10.Verific dacã telefonul mobil ales (în fapt, un radio emiþãtor-receptor) nu depãºeºte limitele
de expunere la undele radio recomandate de directivele internaþionale (limita SAR pentru
dispozitive mobile utilizate de populaþie este de 2W/kg) atât la nivelul urechii cât ºi al cor-
pului .
ˆDa ˆNu

11. Mã edific asupra condiþiilor unui “Contract de servicii” prestate de distribuitorul de telefonie
mobilã.
ˆDa ˆNu

12. Mã decid sã cumpãr telefonul ales respectând atât modul lui de utilizare cât ºi clauzele
contractuale.
ˆDa ˆNu

Mesaj final:
Dacã sunt 9 de “Da” : “Eºti un consumator responsabil!”
Dacã sunt mai puþin de 9 de “Da”: “Mai reflecteazã asupra obiceiurilor tale de consum!”

uN :R aD :R uN :R
aD :R aD :R uN :R
aD :R aD :R aD :R
aD :R aD :R aD :R

32
Autorii
Autor 1: Prof. univ. dr. Dorin Herlo, director al
DPPD, specialist în tiinele educaiei,
propune cursuri de teoria evalurii, didactic,
educaie intercultural, instruire asistat de
calculator, educaia adulilor atât pentru
formarea iniial cât i continu. Este coordo-
natorul naional al proiectelor educaionale
europene Dolceta, NILE, EQF-PRO. Este
directorul Programelor de perfecionare
periodic „Managerul colar”, „Profesorul
colii europene” i „Institutorul noii coli”,
acreditate CNFP.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad,
Bd. Revoluiei, Nr. 77, 310130 Arad, România;
e-mail: dorin.herlo@uav.ro

Autor 2: Lect. univ. dr. Alina Roman, secretar

tiinific al DPPD, specialist în tiinele
educaiei, propune cursuri de fundamente
pedagogice, teoria curriculum-ului,
teoria evalurii, comunicare educaional
i didactica specialitii. Este manage-
rul de proiect al programului Phare 2005
«Managerul colar», responsabil de zon al
programului «Valorizarea educaiei în era
cunoaterii» i responsabilul modulului 4
din cadrul proiectului Dolceta.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad,
Bd. Revoluiei, Nr. 77, 310130 Arad, România;
e-mail: alina.roman@uav.ro

Autor 3: Lect. univ. drd. Anca Petroi, specialist

în tiinele educaiei, propune cursuri
de fundamente pedagogice, teoria
curriculum-ului, teoria instruirii,
teoria evalurii, didactic, managementul
clasei de elevi. Este membr a grupului
de experi români ai proiectului Dolceta
i formator în cadrul programului Phare
2005 «Managerul colar» i «Valorizarea
educaiei în era cunoaterii».
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad,
Bd. Revoluiei, Nr. 77, 310130 Arad, România;
e-mail: anca_petroi@yahoo.com

Ilustraþii

Ilustrarea copertelor: toate imaginile sunt luate din

programul e-learning al proiectului
Dolceta
Ilustrarea textului interior: www.copaculdehartie.ro

Scopul Educaiei consumatorului:
formarea unui consumator informat i responsabil
DOLCETA – program e-learning pentru profesori
i formatori
Consumatorii sunt îndreptii s fie informai. Pentru a fi capabili s
foloseasc i ierarhizeze informaia în mod adecvat, ei doresc mai
mult decât cunotine factuale. Ei doresc s-i formeze competene
specifice consumatorului care s fac posibil utilizarea cunotinelor
i priceperilor de aa natur încât s-i ajute la schimbarea atitudinilor
i comportamentele lor.
Aceasta este o provocare pentru coli i instituii de educaia adulilor.
Principiile de baz ale acestei abordri pot fi gsite în „Introducere la
educaia consumatorului” din „Spaiul profesorului” regsit în modulul 4
al programul online Dolceta (www.dolceta.eu)
Autori: Dorin Herlo, Alina Roman, Anca Petroi
Educaþia consumatorului pas cu pas
Secvenþe de învãþare din Modulul 4 – DOLCETA
ND-30-08-794-RO-C
Soluþii practice pentru profesori/formatori
„Spaiul profesorului” este proiectat de aa natur încât s ajute
educatorii s-i dezvolte coninuturile i activitile de învare pentru
educaia consumatorului într-o modalitate cross-curricular. El conine
proiecte de activiti/lecii pentru învmântul primar, gimnazial i pentru
educaia adulilor. Subiectele sunt relativ la „Managementul finanelor
personale”, „Sigurana i sntatea consumatorului”, „Consumatorul
responsabil” i „Servicii consumatoriale”.
ISBN 978-92-79-10099-4