Gazeta Fermierului

Anul 3 | 16-30 ianuarie 2010 | 16 pagini | pre]: 2,9 lei | www.gazetafermierului.ro

Editorial Abonamente

Felicit`ri, domnule ministru! la pre] redus prin

Posibilitatea ca ministerul agriculturii s`
primeasc` o suplimentare de 2,1 miliarde de lei la
bugetul propus de guvern a iscat deja controverse
[i nemul]umiri. Practic, la discu]iile despre buget,
ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, se plângea
de pu]inii bani pe care ministerul pe care îl
conduce îi va primi. Cum era [i firesc, domnia-sa
[i-ar fi dorit o bucat` mai mare din care s` poat`
asigura nu numai plata restan]elor din 2009 c`tre
fermieri, dar [i posibilitatea de a pl`ti subven]iile
produc`torilor agricoli r`mase pentru urm`torii
ani [i, de ce, nu plata noilor forme de sus]inere
care vor fi g`site, în acord cu cerin]ele UE, pentru
a înlocui, m`car în parte, pierderea ajutoarelor de
stat avute de fermieri pân` în 2009.
Cum stau lucrurile în realitate?
Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii
[i Dezvolt`rii Rurale pentru 2010 prevede o suma
total` propus` de 9,87 miliarde lei, respectiv
1,69% din PIB, din care 5,43 miliarde lei reprezint`
fonduri din bugetul de stat, restul fiind asigurat
din resurse externe. Din total, circa 2 miliarde de
lei sunt destinate pentru acordarea ajutoarelor de
stat, îns` 1,8 miliarde lei reprezint` sume restante
pentru anul 2009.
Cu actuala construc]ie a bugetului fondurile
necesare înlocuirii ajutoarelor de stat pentru pui,
porc, legume-fructe, motorin`, [.a. sunt prea
pu]ine.
Unul dintre ajutoarele care pot fi introduse
din acest an ar fi a[a-numitul “ajutor de criz`”,
prin care statul poate acorda fermierilor pân` la
15.000 euro [i pân` la 500.000 euro unit`]ilor de
procesare.
Dar, cu ce bani?
Fermierii mai pot beneficia de ajutoare legate
de îndeplinirea cerin]elor suplimentare privind
bun`starea animalelor, reducerea accizei pentru
motorina utilizat` în agricultur`, silvicultur` [i
reducerea accizei pentru energia electric` utilizat`
la sta]iile de pompare pentru iriga]ii, sus]inerea
unor investi]ii în agricultur`, finan]area ac]iunilor
fitosanitare de interes na]ional, garantarea
creditelor de investi]ii [i garantarea în propor]ie de
80% a creditelor pentru IMM.
Dar, întreb din nou, cu ce bani?
{i atunci mirarea, stupoarea ori surprinderea
tuturor este [i mai mare la reac]ia ministrului care
se opune amendamentului prin care sunt adu[i
bani în plus la un buget prea s`rac pentru a asigura
minimul necesar pentru pl`]ile c`tre fermieri. Când
are dreptate domnul ministru? Când cere mai mul]i
bani sau când refuz` suplimentarea? Dac` n-ar fi
fost independent, reac]ia domniei sale „poate”
ar fi avut o justificare. Dar în nici un caz în ochii
agricultorilor. Sau „independen]a”, mai nou, are
valen]e de înregimentare politic`?
Dac` trece sau nu amendamentul nici nu
mai conteaz`. Cu o a[a atitudine, ne-am l`murit
repede, domnule ministru! S` fi fost doar un
moment de r`t`cire?!!!
Roman {tef`nescu
SMS
7555 - 6 luni
7441- 10 luni
SMS-ul trebuie s` con]in` cuvântul
FERMIERULUI, numele [i adresa po[tal` la
care dori]i s` primi]i revista.
Alte detalii \n talonul de abonament
Citatul edi]iei
“Astfel tr`d`torul numindu-se erou, plagiatorul,
geniu, punga[ul mare financiar, panglicarul om politic,
c`m`tarul negustor, speculantul de idei om cu principii
[i speculanta de sine[i femeie onest`.”
Pagina 2
Convorbiri cu [treangul
de gât
“Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut,
la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din

Solicit`rile AGROSTAR
necesarul de îngr`[`minte.”
Pagina 2
Situa]ia suprafe]elor
agricole irigate în
Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost
înaintat un memoriu pe care, dat` fi ind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care România
sunt atinse aici, îl vom publica integral. ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu
Actualitate lucr`ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în func]
pagina 3 ie de metoda de udare, dup` cum urmeaz` : udare
prin aspersiune – 2.660.353 ha; udare prin brazde –
281.982 ha; udare prin inundare – 55.920 ha.
Pagina 4

CONSTRÂNGERI {I Tehnologii de cultur`

pentru floarea-soarelui
Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie,

OPORTUNIT~}I
consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor
probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe
aceste subiecte este binevenit`.
Pagina 6
Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii. ROMFENBENDAZOL 10%
Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub
de îmbun`t`]iri funciare. form` de suspensie, fabricat de Compania ROMVAC,
|mbunata]iri funciare conform normelor GMP.
pagina 5 Pagina 7
Preven]ia [i tratamentul

România Viticol\
{tiin]` româneasc` de parazitozelor intestinale
Prin r`spândirea lor mare, dar [i prin importan]a
vânzare manifest`rilor pe care le pot produce, parazitozele
Pagina 2-3 intestinale constituie o problem` de medicin` social`.
Pagina 8
Programul ac]iunilor
Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro
Desp`gubiri pentru
Vinul românesc - Motiva]ia unei strategii consiliului director al fermieri, proprietari de
Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului ONIV pe anul 2010 animale
român, înc` de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i fi nanciare limitate, f`r` a fi dispus s` fac`
experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. Pagina 3 A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr.1.214.
privind metodologia pentru stabilirea [i plata
ACTUALITATE Domeniile Ostrov desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale.
pagina 1 Pagina 4 Pagina 9
 Gazeta Fermierului / Opinii / 16-30 ianuarie 2010

02

Citatul edi]iei Convorbiri cu [treangul de gât

Redac]ia: Bun` s` v` fie inima, domnule dr. ing. Dimitrie Musc`! Iarna tot pe câmp?
Dr. ing. Dimitrie Musc`: Asta e soarta agricultorului!

Reda]ia: Se pare c` ploaia, a[a cum ne-a]i mai spus, v-a pricinuit necazuri.
“Un popor î[i selecteaz` Dr.ing. Dimitrie Musc`: Da, dar am drenat p`mântul repede.
oamenii s`i conduc`tori
dup` un principiu Redac]ia: S` vorbim iar despre grâu ca de funie în casa spânzuratului?
Dr. ing. Dimitrie Musc`: E un subiect care m` sup`r` foarte
oarecare; acel principiu e tare. I-am auzit, [i cred c` au fost auzi]i de toat` ]ara, pe cei de
fundamentum divisionis la Bucure[ti, c` ar mai fi grâu, a[a pân` la prim`var` [i aten]ie, de
calitate inferioar`. P`i, n-au zis cei doi – Aurel Popescu de la ROMPAN
(fundamentul diviziunii [i Ilie Sârbu, fostul ministru c` o s` avem grâu pân` la noua recolt`?
– n.r.), e punctul de vedere Se vede c` au min]it. Atrag aten]ia celor care vorbesc de grâu
din care el judec` oamenii furajer [i-l asociaz` cu grâul cu calit`]i inferioare c` nu este totuna.
S` pun` mâna pe carte, nu s` fac` ni[te cornete, ci s` înve]e
[i împrejur`rile. În evul agronomie, c` dup` câte [tiu eu aceasta este o [tiin]`.
mediu, când ]ara tr`ia Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a
în r`zboaie, vitejia era sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.
principiul în virtutea c`ruia Redac]ia: De unde [ti]i?
un om se putea ridica din Dr. ing. Dimitrie Musc`: Dac` atât au vândut produc`torii de
îngr`[`minte!
mijlocul poporului în sus;
azi principiul în virtutea Redac]ia: Nu se poate!
c`ruia oamenii ar fi s` se Dr.ing.Dimitrie Musc`: Ba da! Dac` nu cump`ram [i eu,
procentul era mult mai mic.
ridice ar trebui s` fie munca Redac]ia: {i aceasta este cauza pentru care grâul este de proast`
fizic` [i cea intelectual`; calitate…
Dr.ing.Dimitrie Musc`: Mai ales. În multe cazuri s-a zis c`
dar munca, nu aparen]ele merge [i a[a, iar în cele mai multe cazuri fermierii nu au avut banii
muncii; producerea real`, nu necesari pentru cump`rarea îngr`[`mintelor.
specula, gândirea proprie, Redac]ia: Înseamn` c` viitoarea recolt` va avea o calitate [i mai slab`. {ti]i
nu plagiatul, onestitatea, cum se zicea: „Din gre[eal` în gre[eal`, spre victoria final`”.
nu aparen]ele onestit`]ii, Dr.ing.Dimitrie Musc`: Victoria final` va fi în prim`var` când va
începe importul de grâu.
virtutea, nu pretextarea
virtu]ii. Redac]ia: Din vapoarele care s-au voiajat în apele interna]ionale…
Dar pentru ca un popor s` Dr.ing.Dimitrie Musc`: De unde [ti]i?
pre]uiasc`, exact valoarea Redac]ia: Din surse! Dar aici la Curtici ave]i grâu?
muncii fizice [i a celei Dr.ing.Dimitrie Musc`:Avem [i de bun` calitate. Obrazul
intelectuale se cere un grad sub]ire…
de cultur` pe care al nostru M. M. Mihail
nu-l are înc`. O spunem
“Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a sem`nat` s-au
înc` o dat`: naiv [i indolent
ca toate popoarele tinere, se administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.”
afl` în epoca cea mai rea, Dr. ing. Dimitrie Musc`
de tranzi]ie între barbaria
s`n`toas` [i cultura Cronica unui prost cu studii superioare
s`n`toas`; judecata sa veche Da, m` mândresc c` sunt un prost [i mai am [i studii superioare, altfel
s-a dezechilibrat f`r` a fi m-ar înjura to]i a[a cum îi înjura pe cei mari.
Atât [i nimic mai mult. S` trecem la anul ce abia l-am început.
înlocuit` printr-o judecat` Am scris abia, pentru c` to]i cei de sus ne-au anun]at c` va fi greu [i
nou`, deci înclin` a lua foarte greu.
Nu-i adev`rat. La sfâr[itul lui 2009 nimeni nu se ferea de AH1N1 [i
aparen]ele drept fond. ≤…≥ acum to]i la în]epat.
Astfel tr`d`torul numindu- Vânzarea merge, decontarea a[ijderea.
se erou, plagiatorul, geniu, Comisionul?!... Nu [tiu, dumneavoastr` [ti]i cumva?
{i în acest an s-a stabilit c` agricultura este prioritar` tocmai de aceea
punga[ul mare financiar, nu are nevoie de bani.
panglicarul om politic, Conform ultimilor tehnologii politice sectorul agricol va scoate bani din
p`mânt, din iarb` verde.
c`m`tarul negustor, Oameni cu scaun la cap îndeamn` fermierii s`-[i uneasc` for]ele;
speculantul de idei om dumnealor î[i unesc ambi]iile de [efi.
cu principii [i speculanta A]i v`zut c` discu]iile se poart` cu a[azi[ii reprezentan]i ai ]`ranilor.
Am zis a[a pentru c` marea majoritate a proprietarilor de p`mânt
de sine[i femeie onest`, a[teapt` minuni de la cine, nu [tiu!
judecata poporului nostru În ultima vreme se vorbe[te de înc`lzirea globala la care toat`
România contribuie cu avânt [i energie, Oltenii de la D`buleni au t`iat
s-a falsificat din ce în ce [i, la salcâmii [i acum FOAIE VERDE {I-UN SALCÂM c` le intr` iar nisipul în cas`
formarea sferelor sale ideale, pe la b`n`]enii din Timi[, p`durile încurc` vizibilitatea [i le-au t`iat.
el a pierdut pretutindenea Sucevenii, cu cele sfinte [i nes`tule, atac` p`durea.
Pe aici prin Regat s-au t`iat perdelele forestiere [i copacii de pe
punctul de plecare marginea [oselelor [i acum bate vântul ca pe…B~R~GAN…
s`n`tos, principiul genetic , La p`duri avem acum un ministru exigent pentru care avem o sugestie:
ochii în [apte la MIKY SPAG~ de Covasna!
fundamentum divisionis.” {i iar pun întrebarea pentru cei DE{TEP}I, de unde [i pân` unde ,
p`mântul românesc poate s` hr`neasc` zeci de milioane de suflete.
Mihai Eminescu Termina]i cu vr`jeala? S` nu uit s` scriu cine a pus întrebarea.
Dac` vorbim de adun`tura…, Timpul, 26 mai V` r`spund tot eu… adic` cel care [i semneaz`:
1883, în Opere, vol. XIII, pag. 304
Un prost cu studii superioare!!
 Gazeta Fermierului / Actualitate / 16-30 ianuarie 2010

03

Solicitarile AGROSTAR
Problemele produc`torilor agricoli din România
Cu ocazia întâlnirii dintre
AGROSTAR [i conducerea
Ministerului Agriculturii
[i Dezvolt`rii Rurale a
fost înaintat un memoriu
pe care, dat` fiind
multitudinea problemelor
cu care se confrunt`
fermierii români [i care
sunt atinse aici, îl vom
publica integral.
Federa]ia Na]ional` a Sindicatelor din
Agricultur`, Alimenta]ie, Tutun, Domenii [i Servicii
Conexe ”AGROSTAR”, Afiliat` B.N.S., Afiliat`
U.I.T.A., Afiliat` E.F.F.A.T., Afiliat` Mi[carea
European`, reprezentativ` la nivelul agriculturii [i
pisciculturii din România, v` supune aten]iei o serie
de probleme din agricultura României [i totodat` o
serie de propuneri pentru rezolvarea acestora din
perspectiva organiza]iei noastre.
Dup` aderarea României la Uniunea European`
fermierii au sperat la o îmbun`t`]ire a sistemului
[i, prin noile fonduri puse la dispozi]ie de Uniunea
European`, o noua [ans` de a cre[te valoarea
agriculturii din România. Totu[i, experien]a de dup`
2007 a ar`tat faptul c` autorit`]ile au fost incapabile
s` gestioneze o situa]ie de fapt [i nu au fost capabile
s` creeze un sistem eficient prin care s` ajute
fermierii nu numai s` acceseze fondurile europene,
dar [i s` g`seasc` solu]ii [i rezolv`ri practice pentru
problemele de zi cu zi ale agriculturii. Pe de alt`
parte, o serie de factori restrictivi au ap`rut si care
se adaug` la cele spuse mai sus. Printre ace[ti factori
enumer`m:
• Structura foarte fragmentat` a suprafe]ei
agricole ce reprezint` un obstacol în atragerea
de noi investi]ii [i care afecteaz`, în acela[i timp,
productivitatea muncii;
• Existen]a unei p`turi considerabile de popula]ie
vulnerabil` din punct de vedere economic [i 4. Nu exist` o politic` coerent` de garantare a ajutorului de stat în sectorul industrial, de[i 4. Reducerea TVA-ului pentru produsele agricole
social ce întâmpin` dificult`]i în implementarea creditelor pentru agricultur`; intensitatea ajutorului va fi, în general, mai mare în func]ie de cifra de afaceri realizat` de agentul
standardelor de calitate [i competitivitate impuse 5. Centralizarea excesiv` duce la îngreunarea decât în cazul acestui sector; economic pân` la o valoare de 5%;
de pia]a unic` european` pentru producerea [i func]ion`rii sistemului [i implicit la accesul foarte ajutor pentru agroecologie [i alte ajutoare 5. Eliminarea birocra]iei excesive în procesul
vânzarea produselor agroalimentare; greu al fermierilor la o serie de facilit`]i din acordate pentru protec]ia mediului; acces`rii m`surilor din PNDR;
• Sprijinul guvernamental pentru agricultori va partea statului sau UE. ajutor pentru compensarea handicapurilor în 6. Eliminarea sistemului de licita]ie public` pentru
fi modest în urm`torii ani, datorit` noilor politici 6. Suprafa]` foarte mare de teren care r`mâne zone defavorizate; o serie de m`suri din cadrul PNDR [i accesarea lor
agricole comunitare, dar, mai ales, din cauza nelucrat`, an de an, dar pentru care se primesc ajutor pentru formarea de agricultori tineri; pe baza depunerii de proiecte;
cre[terii presiunilor exercitate asupra cheltuielilor subven]ii; ajutor pentru pensionare anticipat`, pentru 7. Modificarea Reg. 1182/2007 privind
bugetare de componenta social`; 9. Birocra]ie excesiv` în procesul acces`rii încetarea activit`]ii agricole sau pentru organizarea de pia]` în sectorul de legume
• B`ncile s-au orientat cu prec`dere c`tre m`surilor din PNDR; închiderea capacit`]ii de produc]ie, de [i fructe prin acordarea unui avans de 90%
clien]ii mari [i într-o m`sur` mult mai redus` 10. Sistemul de licitatie public` pentru o serie de prelucrare [i de comercializare; fermierilor ce fac parte dintr-un grup de
asupra exploata]iilor agricole mici [i mijlocii m`suri din cadrul PNDR este p`gubos, favorizând ajutor pentru grupuri de produc`tori; produc`tori pentru demararea m`surilor de
care ar trebui s` fie principalii beneficiari ai anumite grupuri de interese pentru a accesa sume ajutor pentru compensarea daunelor aduse investi]ii pentru a putea debloca situa]ia privind
sus]inerilor financiare din programele na]ionale. importante de bani în defavoarea organzia]iilor/ produc]iei agricole sau mijloacelor de produc]ie lipsa capitalului necesar fermierilor;
Aceast` abordare este strâns legat` de nivelul asocia]iilor profesionale sau sindicate, sume care agricol` de calamit`]i naturale sau fenomene 8. Notificarea de urgen]` a ajutorului de minimis
de disponibilitate în ceea ce prive[te asumarea nu [tim dac` vor fi folosite pentru fermieri sau vor excep]ionale, de condi]ii meteorologice în cuantum de pân` la 15.000 euro, pentru a
riscurilor; ajunge în buzunarul anumitor persoane; nefavorabile sau de r`spândirea bolilor la debloca situa]ia din sectorul de legume [i fructe în
• Criza financiar` interna]ional` nu reprezint` o animale sau plante, precum [i ajutor acordat ceea ce prive[te investi]iile;
veste prea bun` pentru sectorul agricol intern. Rezolv`ri pentru încheierea de asigur`ri împotriva unor 9. Crearea unor “Programe Na]ionale” de sus]inere a
Cele enumerate mai sus sunt doar câteva din astfel de riscuri; sectorulul zootehnic pentru procesarea laptelui [i a
Probleme problemele strigente care necesit` rezolvare ajutor pentru furnizarea de asisten]` tehnic` c`rnii;
}inând cont de cele men]ionate mai sus, Federa]ia imediat` pentru a putea debloca situa]ia produc`torilor [i îmbun`t`]irea calit`]ii genetice 10. Sus]inerea reconversiei fermierilor care trec de
Agrostar a identificat o serie de probleme întâlnite dezastruoas` în care se afl` agricultura din România. a [eptelului; la produc]ia de lapte la cea de carne;
în agricultura din România, probleme la care Federa]ia Agrostar propune o serie de m`suri de pl`]i Natura 2000 [i pl`]i aferente Directivei 11. Garantarea creditului [i sus]inerea dobânzii
dorim s` oferim [i o serie de propuneri concrete rezolvare [i relansare a agriculturii prin: 2000/60/CE; bancare direct de c`tre guvernul României;
de rezolvare. Este de men]ionat faptul c` suntem 1. Adoptarea de urgen]` a actelor normative ce ajutor pentru respectarea normelor; 12. Externalizarea unor servicii ale statului c`tre sindicate
deschi[i la un dialog permanent pentru rezolvarea reglementeaz` Ajutoarele de stat 2010-2013: ajutor pentru publicitate pentru produsele sau organiza]ii profesionale pentru descentralizarea [i
acestora: ajutor pentru investi]ii în exploata]ii agricole, agricole; decongestionarea aparatului de stat;
1. Întârzierea aplic`rii “SAPARD-ului” românesc, care poate ajunge, de obicei, pân` la 40% din ajutor cu privire la scutirea de accize în baza 13. Reglementarea situa]iei terenurilor agricole
care ar fi trebuit s` acopere investi]iile agricole costurile eligibile sau pân` la 50% în zonele Directivei 2003/96/CE (impozite pe energie [i r`mase nelucrate prin dou` solu]ii posibile:
care nu sunt cuprinse în PNDR; defavorizate; uneori poate fi permis un procent electricitate); a. Gril` de impozitare diferit` în func]ie de nivelul
2. Inexisten]a unei pie]e/burse a produselor mai ridicat de ajutor pentru investi]ii privind ajutor pentru sectorul forestier. de lucru al terenului;
agricole din Romania cu o platform` de conservarea peisajelor tradi]ionale, deplasarea 2. Reducerea cu 50% a pre]ului motorinei la pomp` b. Subven]ii diferen]iate în func]ie de nivelul de
tranzac]ionare – ce trebuie s` rezolve problema cl`dirilor exploata]iei agricole în interesul pentru agricultur` ar rezolva o serie de probleme lucru al terenului;
unui pre] de referin]` sub care “intermediarii” nu public, protec]ia mediului, îmbun`t`]irea legate de cheltuielile [i capitalul fermierilor din 14. Eliminarea certificatului de produc`tor [i a
pot cump`ra; condi]iilor de s`n`tate [i igien` a animalelor; România; borderoului de achizi]ii pentru a elimina pia]a
3. Pre]ul motorinei pentru agricultur` este similar ajutor pentru investi]ii în domeniul prelucr`rii 3. Eliminarea certificatului de produc`tor neagr` a produselor agricole.
cu cel de la pomp` ceea ce duce la cre[terea [i comercializ`rii produselor agricole, care va si a borderoului de achizi]ii [i redefinirea Pre[edinte Agrostar
pre]ului de produc]ie; fi reglementat pe viitor de dispozi]iile aplicabile produc`torului agricol. {tefan Nicolae
 Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010

04

Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România

|n perioada 2005-2009
Potrivit reglement`rilor
în vigoare, Administra]ia
Na]ional` a
Îmbun`t`]irilor Funciare
are ca responsabilit`]i
principale asigurarea
protec]iei terenurilor [i a
construc]iilor \mpotriva
inunda]iilor, alunec`rilor
de teren [i eroziunilor,
asigurarea unui nivel
corespunz`tor de umiditate
a solului, care s` permit`
sau s` stimuleze cre[terea
culturilor agricole [i silvice,
asigurarea amelior`rii
solurilor acide, s`r`turate
[i nisipoase, precum
[i protec]ia împotriva
polu`rii.
Iriga]iile reprezint` un factor principal în ob]inerea 2.) Estimarea evolu]iei raportului dintre a se avea în vedere infrastructura de iriga]ii de [i plata tarifelor pentru serviciile de îmbun`t`]iri
de produc]ii ridicate [i relativ stabile de la an la suprafa]a irigat`/neirigat` care erau deservite; funciare, tarifele se stabilesc astfel încât s` asigure
an cu implica]ii favorabile în asigurarea securit`]ii Pentru o bun` estimare a evolu]iei raportului 3. Sc`derea interesului pentru stimularea produc]iei exploatarea echitabil` a amenaj`rilor de Î.F., se
alimentare a popula]iei [i cre`rii de disponibilit`]i la dintre suprafa]a irigat` [i cea neirigat` din România, agricole autohtone, în favoarea celei din import; ajusteaz` periodic [i sunt publicate, anual, în
export de produse agricole. trebuie s` avem în vedere Strategia M.A.P.D.R. în 4. Distrugerea infrastructurii de iriga]ii, cauzat` de Monitorul Oficial.
ANIF RA, în colaborare cu Unitatea de Management domeniul Îmbun`t`]irilor Funciare pentru perioada lipsa mijloacelor de paz` [i supraveghere; Structura cheltuielilor care concur` la stabilirea
a Proiectului, se implic` în ac]iunea de implementare 2009–2013, strategie care are ca fundament 5. Distrugerea [i/sau furtul echipamentelor de tarifului de irigare pentru un hectar de teren agricol
a Proiectului de Reabilitare [i Reform` a Sectorului urm`toarele concepte: irigare aflate în proprietatea beneficiarilor majori se reg`se[te pe link-ul http://www.anif.ro/tarife/,
de Iriga]ii din România, parte integrant` din Proiectul • retragerea din exploatare a amenaj`rilor (sau ai acestei activit`]i, precum [i incapacitatea fiind eviden]iat modul de calcul al tarifelor aferent
Na]ional de Dezvoltare Rural`, coordonat de c`tre a p`r]ilor de amenajare) de iriga]ii neviabile financiar` a proprietarilor de terenuri de a anilor 2008, 2009, respectiv 2010.
M.A.P.D.R., având ca scop principal combaterea efectelor economic; achizi]iona echipamente noi, cu un grad ridicat de În final, dorim s` preciz`m c` statul, prin
fenomenului de de[ertificare a terenurilor [i a secetei. • existen]a posibilit`]ilor de finan]are prin competitivitate. politica sa în domeniul agriculturii, încurajeaz`
Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` sau prin practicarea acesteia în forme asociative, în domeniul
1.) Dinamica suprafe]elor irigate în alte institu]ii financiare ale Uniunii Europene, 4.) Situa]ia României din punct de îmbun`t`]irilor funciare aceste forme concretizându-
Romania în perioada 2005-2009 B`ncii Mondiale etc., pentru dezvoltarea vedere al terenurilor agricole irigate, în se în înfiin]area de Organiza]ii ale Utilizatorilor de
ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` zonei rurale, reabilitarea, modernizarea, raport cu }`rile Europei Centrale [i de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI).
cu lucr`ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în retehnologizarea [i extinderea amenaj`rilor de Est În spiritul [i litera Legii nr. 138/2004 a
func]ie de metoda de udare, dup` cum urmeaz` : îmbun`t`]iri funciare în corelare cu standardele Situa]ia comparativ` a parametrilor activit`]ii îmbun`t`]irilor funciare, republicat`, cu modific`rile
• udare prin aspersiune – 2.660.353 ha; de mediu, cu cererea de ap` [i cu volumul de ap` de iriga]ii în }`rile Europei Centrale [i de Est [i complet`rile ulterioare, ANIF RA acord` o
• udare prin brazde – 281.982 ha; disponibil pentru iriga]ii; }ara Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Observa]ii deosebit` aten]ie colabor`rii cu principalul
• udare prin inundare – 55.920 ha. • existen]a cadrului legal [i institu]ional pentru arabil` irigat` în posibil a fi beneficiar al activit`]ii de iriga]ii – reprezentat
Sursa de ap` asigurat` pentru utilizarea sistemelor degrevarea statului de unele cheltuieli pentru total` 1990 irigat` de OUAI, încurajeaz` [i stimuleaz` constituirea
de iriga]ii o constituie, majoritar, Dun`rea – 67%, administrarea infrastructurii de iriga]ii: (ha) (ha) (ha) de noi Organiza]ii de Îmbun`t`]iri Funciare (OIF),
respectiv 2.017.420 ha, diferen]a de 33%, respectiv • aten]ia deosebit` care se acord`, la nivelul U.E., Bulgaria 4,805,000 1,884,400 30,000 Aderare la manifestându-[i interesul [i preocuparea în
980.835 ha, fiind asigurat` de râurile interioare, pentru protec]ia mediului, combaterea secetei, – 40,000 U.E. în 2007 consilierea tehnico-economic` [i organizatoric` a
precum [i din lacuri de acumulare. aridiz`rii, de[ertific`rii, conserv`rii zonelor Republica 3,100,000 133,000 10,000 Membru U.E. acestora.
Ceh` din 2004
La nivel na]ional, ANIF RA are în administrare, umede [i amenaj`rii-amelior`rii terenurilor La data de 30.06.2009, existau un num`r de
dup` modul de organizare, un num`r de 296 de degradate. Germania 17,185,000 1,440,000 650,000 Membru U.E. 424 de OIF, cu o suprafa]` brut` de 1.075.437 ha,
( de Est ) din 1990
amenaj`ri complexe de iriga]ii, deservite de 227 de respectiv 1.045.024 ha suprafa]` net`, precum
Ungaria 4,600,000 300,000 100,000 Membru U.E.
sta]ii de pompare de baz` [i plutitoare, 352 sta]ii de Având în vedere Strategia M.A.P.D.R., precum din 2004 [i 3 federa]ii, cu o suprafa]` brut` de 18.026 ha,
repompare [i 2.329 sta]ii de punere sub presiune, cu o [i sprijinul acordat din partea statului, sprijin respectiv 17.779 ha suprafa]` net`.
putere instalat` total` de 4.134 MW. care încurajeaz` practicarea agriculturii în forme Macedo- 612,000 127,800 27,400 Acord de În perioada 01.01.-30.06.2006, au fost înfiin]ate
nia cooperare cu
În anul 2005, ANIF RA avea preg`tit` pentru iriga]ii asociative, precum [i con[tientizarea, de c`tre U.E. 16 noi organiza]ii, pe o suprafa]` brut` de 27.742 ha,
o suprafa]` de aproximativ 1.500.000 ha, suprafa]` de]in`torii de terenuri, a rolului important al Polonia 14,050,000 301,500 83,300 Membru U.E. respectiv 27.102 ha suprafa]` net`.
eligibil`, pentru care aplicarea ud`rilor se putea face iriga]iilor în practicarea unei agriculturi performante, din 2004 Ar mai fi de men]ionat c`, în vederea încheierii de
cu un randament costuri/eficien]` optim. În dinamica estim`m, pentru perioada urm`torilor ani, o cre[tere Rusia 120,000,000 4,737,000 3,506,100 Zona contracte cu beneficiarii, pentru campania de iriga]ii
suprafe]elor irigate, începând cu anul 2005, vom considera semnificativ` a raportului dintre suprafa]a irigat` [i Economic` 2009, ANIF RA a preg`tit o suprafa]` de 717.370 ha.
Comun`
ca suprafa]` posibil de irigat suprafa]a de 1.500.000 ha. cea posibil de irigat. Din aceast` suprafa]`, a fost contractat` numai o
România 9,416,300 3,205,200 500,000 Aderare la
– 850,000 U.E. în 2007 suprafa]` 559.955,0 ha de c`tre OUAI [i 3.393,3 ha
Dinamica suprafe]elor irigate 3.) Cauzele care au condus la situa]ia Slovenia 746,000 15,000 5,000Membru U.E.
de c`tre al]i beneficiari.
Anul Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Procent din Procent din actual` din 2004 Pân` la data de 19.10.2009, s-au aplicat ud`ri,
pretabil` contrac- irigat` suprafa]a suprafa]a Printre factorii care au determinat starea actual` Ucraina 33,615,000 2,624,000 700,000 - Acord de conform comenzilor emise de beneficiari, pe o
a fi irigat` tat` (Udarea I) pretabil` contrac- a sistemului na]ional de iriga]ii se pot enumera: 1,000,000 cooperare cu suprafa]` de 667.963 ha, din care udarea I - 294.138
a fi irigat` tat` pe 1. Reticen]a, neglijen]a [i lipsa de informare a U.E. ha, din care 2.291.860 ha pentru organiza]iile
pe care s- care s-au
au aplicat aplicat produc`torilor agricoli la trecerea suprafe]elor utilizatorilor de ap`, men]inându-se ponderea
ud`ri ud`ri agricole din sistemul de stat la sistemul 5.) Cheltuieli necesare pentru irigarea majoritar` a acestora în activitatea de iriga]ii.
(ha) (ha) (ha) (%) (%) propriet`]ii private; unui hectar de teren agricol
2005 1500000 352890 45719 3.05 12.96 2. Caren]ele Normelor de aplicare a Legii În conformitate cu prevederile Legii nr. Ing. Alexandru IOSUB
2006 1500000 198036 96224 6.41 48.59 nr.18/1991, cu modific`rile [i complet`rile 138/2004 a Îmbun`t`]irilor Funciare, republicat`, Director Tehnic ANIF RA
2007 1500000 433747 301450 20.10 69.50 ulterioare, care au permis [i condus la cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, precum Ing. Albertino ROZA
2008 1500000 507863 208218 13.88 41.00 f`râmi]area suprafe]elor agricole, precum [i [i cu cele ale Ordinului nr. 1231/2005, pentru Olimpia BOC{E
2009 1500000 562952 294138 19.61 52.25 trecerea lor în sistem de proprietate privat`, f`r` aprobarea Normelor metodologice privind calculul Rela]ii Publice ANIF RA

CONSTRÂNGERI {I
OPORTUNIT~}I
Privind men]inerea [i punerea în func]iune a
infrastructurii de iriga]ii
Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii
din România are implica]ii majore asupra sectorului de
îmbun`t`]iri funciare.
Analizând poten]ialul agricol rezult` c`, în
ansamblul s`u, aproape 65 % din suprafa]a total`
a României este suprafa]` agricol` (cca. 14.800 mii
ha), ceea ce înseamn` cca. 0,65 ha/loc. Din punct de
vedere al fertilit`]ii solului, cca. 50 % sunt soluri cu
fertilitate bun` [i medie, iar cealalt` jum`tate are
fertilitate sc`zut` [i foarte sc`zut`.
Situa]ia actual`
• Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii
- 2.998.255 ha;
• Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii
viabil` economic [i marginal` economic, conform
Proiectului „Reabilitarea [i Reforma Sectorului
de Iriga]ii” din România - 1.535.138 ha;
• Suprafa]a total` contractat` pentru aplicarea
ud`rilor pentru anul 2009 - 563.348 ha, din care
la OUAI - 559.955 ha;
• Suprafa]a pe care s-au aplicat ud`ri, total (la
data de 14.09.2009) - 634.890 ha, din care:
udarea I - 292.236 ha, la OUAI - 289.985 ha;
• Valoarea lucr`rilor contractate aferente tarifului
anual - 21.570.958,33 lei, din care contribu]ie
proprie încasat` de la beneficiari - 4.314.420,80
lei.
Lucr`rile de între]inere [i repara]ii aferente
tarifului anual s-au realizat în propor]ie de cca. 90%.
Procentul de nerealizare de cca. 10 % se refer` la
lucr`ri de între]inere [i repara]ii care nu au putut
fi finalizate datorit` începerii campaniei de iriga]ii
mai devreme decât a fost prognozat. Men]ion`m c`
aceste lucr`ri nu au pus în pericol asigurarea apei de
iriga]ii la fiecare beneficiar în parte.
Constrângeri identificate
• f`râmi]area [i m`rimea redus` a parcelelor cu
folosin]` agricol` (cca. 2,3 ha) [i amplasarea
necorespunz`toare a culturilor care favorizeaz`
practicarea unei agriculturi de subzisten]`, cu
implica]ii negative, din punct de vedere tehnic
[i financiar, în exploatarea, între]inerea [i
repararea infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare;
• manifestarea, în ultima perioad`, de fenomene
meteorologice deosebit de intense, alternarea
unor perioade puternic secetoase cu altele cu
precipita]ii puternice, repetate ca intensitate în
acelea[i perimetre;
• lipsa echipamentelor de udare [i distribu]ia
neuniform` a acestora în teritoriu;
• cre[terea costului pomp`rii apei, care a condus la
limitarea accesului fermierilor la iriga]ii, precum
[i reticen]a, din partea acestora, în orientarea
planului de cultur` c`tre plante valoroase care
r`spund bine la iriga]ii [i care au desfacere
imediat` pe pia]a intern` [i extern`;
• infrastructura de iriga]ii are o vechime mai mare
de 30 de ani;
• multe din amenaj`ri sunt amplasate pe terase
cu în`l]imi de pompare cu mult peste 70m,
considerate ca fiind neeconomice;
• canalele de aduc]iune [i de distribu]ie sunt, în
mare parte, neimpermeabilizate, înregistrându-se
pierderi mari de ap`;
• sta]iile de pompare sunt echipate cu agregate
de pompare cu randamente sc`zute, ceea
ce conduce la consumuri ridicate de energie
electric`;
• limitarea accesului fermierilor la iriga]ii din
considerente financiare [i practicarea, din acest
motiv, a unei agriculturi de subzisten]`;
• necesitatea punerii în func]iune a infrastructurii
de iriga]ii transmis` de c`tre ANIF Organiza]iilor
Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI/FOUAI)
înfiin]ate în temeiul Legii îmbun`t`]irilor funciare
nr. 138/2004 republicat`, cu complet`rile [i
modific`rile ulterioare;
• încurajarea iriga]iilor în zonele viabile economic
cu cerere constant` de ap` pentru iriga]ii;
• accelerarea transferului în folosin]` sau în
proprietate a infrastructurii din amenaj`rile
interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile
utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii;
Obiective pentru consolidarea sectorului
de iriga]ii
• refacerea poten]ialului biologic, conservarea
[i protejarea resurselor de sol [i ap` într-un
concept de exploatare durabil` a agriculturii,
pentru asigurarea securit`]ii alimentare a
popula]iei [i a protec]iei mediului înconjur`tor;
• alocarea, pe principii de eficien]` economic`, a
resurselor pentru reabilit`ri sau investi]ii noi în
amenaj`rile de iriga]ii, acolo unde acestea sunt
necesare [i unde se asigur` recuperarea efortului
Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010
investi]ional pe seama cre[terii produc]iilor [i
îmbun`t`]irii randamentelor de exploatare prin
reducerea pierderilor de ap` [i a consumului de
energie necesar` pomp`rii apei;
• accelerarea transferului în folosin]` sau în
proprietate a infrastructurii din amenaj`rile
interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile
utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii;
• realizarea unui studiu multidisciplinar
– gospod`rirea apelor, energie, transporturi
[i iriga]ii, pentru identificarea de solu]ii de
alimentare gravita]ional` sau din surse locale
independente a amenaj`rilor sau p`r]ilor de
amenajare de iriga]ii, în scopul optimiz`rii
consumului de energie necesar aliment`rii cu ap`
a acestora;
• irigarea, pân` în anul 2013, a unei suprafe]e de
1.500.000 ha;
• men]inerea în func]iune a 1.500.000 ha viabile
economic în amenaj`rile de iriga]ii ce urmeaz`
a fi transferate în proprietatea sau în folosin]a
organiza]iilor [i federa]iilor;
• îmbun`t`]irea condi]iilor de func]ionare prin
reabilitarea sta]iilor de pompare din amenaj`rile
de iriga]ii, în vederea reducerii consumurilor
energetice [i cre[terii randamentelor hidraulice;
• reducerea pierderilor de ap` prin
impermeabilizarea unor canale de transport,
aduc]iune [i de distribu]ie;
• adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor
de iriga]ii la noile condi]ii de func]ionare;
• introducerea aparaturii de m`surare (debitmetre)
a volumelor de ap` ce se livreaz` utilizatorilor
de ap` în amenaj`rile de iriga]ii declarate de
utilitate public`.
Oportunit`]i pentru sectorul de iriga]ii
prin aplicarea m`surilor de reabilitare [i
modernizare a infrastructurii de iriga]ii
• limitarea iriga]iilor în zonele cu cerere sc`zut`
de ap` [i încurajarea iriga]iilor în zonele
economice cu consumuri energetice mici pentru
pomparea apei;
• restabilirea durabilit`]ii sectorului de iriga]ii
[i utilizarea mai eficient` a infrastructurii de
iriga]ii;
• orientarea beneficiarilor [i a ANIF spre utilizarea
optim` a resurselor financiare disponibile.
• continuarea transferului infrastructurii de
îmbun`t`]iri funciare din amenaj`rile de
îmbun`t`]iri funciare c`tre Organiza]iile de
Îmbun`t`]iri Funciare.
05
{tiri comunitare
COMUNICAT
Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor
Agricoli din România , cea mai reprezentativ`
organiza]ie la nivel na]ional [i european,
ia not` cu surprindere de ultimile lu`ri de
pozi]ie, din partea Guvernului României,
privind respingerea amendamentului aprobat
în comisiile de specialitate [i de buget
– finan]e din Parlamentul României, referitor
la suplimentarea bugetului Ministerului
Agriculturii pe anul 2010.
Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor
Agricoli din România apreciaz` c`:
Suplimentarea bugetului pentru agricultur`
este o cerin]` vital` pentru men]inerea nivelului
de productivitate [i a perspectivelor pentru
agricultori în anul de criz` ce urmeaz`.
Premizele climatice favorabile ale acestui
an pot fi compromise de finan]area insuficient`
a verigilor tehnologice.
Bugetul României nu respect`, prin aceast`
atitudine, un punct principal din Programul de
Guvernare – prioritate pentru agricultur`.
O produc]ie mare, în acest an agricol,
reprezint` un aport substan]ial la PIB-ul
României, justificând aceast` suplimentare de
buget.
Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor
Agricoli din România, cu toate organiza]iile din
structura sa: vegetal, zootehnie, horticultur`,
acvacultur` etc, sunt hot`râte s` ac]ioneze
cu fermitate pentru evitarea unor m`suri
restrictive pentru sus]inerea agriculturii
române[ti.
Presedinte F.N.P.A.R
Viorel MATEI
Agrostar cere prelungirea
ajutoarelor de stat
Federa]ia Agrostar, cea mai mare
organiza]ie sindical` din domeniul agricol,
solicit` guvernului prelungirea ajutoarelor
de stat pentru fermieri [i în acest an, printr-
o derogare de la Comisia Europen`. {tefan
Nicolae a spus: „Prima propunere pentru
ministrul agriculturii este ca actualul proiect
de buget al ministerului, care este propus la
1,4% de PIB, s` fie de minimum 4%. Doi, toate
subven]iile sau mai bine zis ajutoarele de stat
care au fost pân` la sfâr[itul lunii decembrie
s` fie acordate [i în 2010 printr-o derogare
acordat` de Comisia European`, având în
vedere c` România anul trecut a traversat
o criz` economic` puternic`, traverseaz` în
continuare aceast` criz` [i alte ]`ri europene au
beneficiat de aceast` derogare. Pe de alt` parte,
federa]ia noastr` are în vedere ca programul
na]ional de dezvoltare rural` s` fie simplificat,
iar statul s` acorde garan]ii guvernamentale
tuturor celor care doresc accesarea acestor
fonduri prin cofinan]area creditelor bancare”.
Nicolae {tefan a atras aten]ia asupra
faptului c`, în lipsa subven]iilor, aproximativ
70% dintre exploata]iile agricole se vor închide,
[omajul va cre[te, iar pre]ul produselor
agroalimentare va cre[te cu 20-30 de procente
din cauza dependen]ei de importuri.
Avem bani, avem
valut`…
Comisia European` a suplimentat cu
101.694.000 euro bugetul alocat României din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rural`. Suma total` destinat` dezvolt`rii
rurale pentru perioada 2007-1013 este de peste
13,5 miliarde euro - fonduri europene, de la
buget [i contribu]ie privat`.
Prin suplimentarea cu peste 101 milioane
de euro vor putea fi derulate, în principal,
proiecte din domenii care r`spund noilor
provoc`ri legate de schimb`rile climatice, dar
[i investi]ii pentru restructurarea sectorului
produselor lactate”, a declarat ministrul
agriculturii [i dezvolt`rii rurale Mihail
Dumitru.
Suma suplimentar`, alocat` României în
urma aplic`rii la nivelul Uniunii Europene a
Planului European de Redresare Economic`,
este destinat` finan]`rii unor domenii precum
cel energetic, al schimb`rilor climatice,
energie regenerabil`, biodiversitate, gestiunea
resurselor de ap`, inova]iei [i restructur`rii
sectorului produselor lactate.
 Gazeta Fermierului / Mediu / 16-30 ianuarie 2010

06

{tiri na]ionale Tehnologii de cultur` pentru

Bugetul Agriculturii
votat f`r` suplimentare
Parlamentarii au votat bugetul Ministerului
Agriculturii f`r` suplimentarea de 2,1 miliarde
de lei aprobat` în Comisiile de buget-finan]e,
chiar dac` social-democra]ii au pledat insistent
pentru necesitatea sus]inerii agricultorilor [i în
2010.
La bugetul Ministerului Agriculturii,
social-democra]ii au sus]inut câteva dintre
amendamentele respinse, care îns` nu au trecut
de votul plenului. Dezbateri mai aprinse a
generat amendamentul admis de Comisiile de
buget-finan]e prin care se suplimenta bugetul
Agriculturii cu 2,1 miliarde lei pentru acordarea
ajutoarelor de stat agricultorilor în 2010.
Amendamentul a fost respins prin vot de
parlamentari.
Bugetul Ministerului Agriculturii [i
Dezvolt`rii Rurale a fost adoptat astfel cu
148 de voturi favorabile [i 130 împotriv`.
Singurele amendamente admise au fost dou`
care au primit [i sus]inerea Ministerului
Finan]elor Publice. Este vorbe de o redistribuire
a fondurilor în interiorul bugetului ministerului,
f`r` ca acestuia s`-i fie acorda]i mai mul]i
bani fa]` de varianta de buget care a plecat
de la Guvern. Astfel 60.000.000 de lei au fost
lua]i de la sec]iunea cheltuieli cu bunuri [i
servicii [i de la cele cu ma[ini [i mijloace de
transport pentru a fi cheltui]i la investi]ii. Al
doilea amendament, sus]inut de deputatul
PDL Gheorghe Tinel, prevede redirec]ionarea
a 7,2 milioane de lei c`tre un canal din jude]ul
C`l`ra[i.
F`r` scumpiri la
produsele alimentare
Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru,
afirm` c` nu trebuie s` ne a[tept`m la
o scumpire a produselor alimentare. El a
argumentat c`, de[i începând cu acest an vor
disp`rea subven]iile, prioritatea guvernului
r`mâne aceea de a g`si noi formule de
finan]are prin care s` sprijine agricultura.
”Fermierii primesc cea mai mare parte
a subven]iilor în sistemul european; aceste
pl`]i cresc an de an pân` la nivelul anului
2015, când vom atinge nivelul mediu din UE.
Argumentul c` dispare un mic procentaj în
ni[te subven]ii pe sectoare pe care noi le d`m
nu cred c` este un argument suficient de solid
pentru a justifica o ipotez` a cre[terii pre]urilor.
Împ`r]eala pe axe
Fondurile aferente Axei 1din PNDR au fost
suplimentate cu 45.884.333 euro, cea mai mare
majorare de fonduri, respectiv cu circa 22,9
milioane de euro, fiind destinat` m`surii 121-
„Modernizarea exploata]iilor agricole”.
De asemenea, suma alocat` axei 2, pentru
m`sura 214 – „Pl`]i de agro-mediu” a fost
suplimentat` cu 27.203.145 euro, iar fondurile
destinate axei 3 au crescut cu 28.606.522 euro.
floarea-soarelui
Tehnologii de combatere a buruienilor
Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie,
consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor
probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea
pe aceste subiecte este binevenit`. A[adar, deoarece
campania de prim`var` care urmeaz` va aduce în
aten]ie câteva probleme, ne-am propus ca pe parcursul
a câtorva articole, s` elucid`m unele ecua]ii privind
tehnologia de cultur`.
O pondere mare în realizarea succesului la
cultura de floarea-soarelui o are tehnologia aleas`
în contextul concret al fermei [i al sistemului de
tehologie multianual.
În România, în ceea ce prive[te cultura de
floarea-soarelui, au p`truns în ultimul deceniu
o multitudine de teorii mai mult sau mai pu]in
aplicabile în sistemul de gestionare a culturii de
folarea-soarelui.
Sistemele de cultur` disponibile la acest moment
pe pia]a din România cu referire la tehnologia de
combatere a buruienilor, se împart astfel în func]ie
de toleran]a plantelor de floarea-soarelui la anumite
erbicide, respectiv:
• sistemul de cultur` conven]ional;
• sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la
erbicidele sulfonil-ureice;
• sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la
imidazolinone.
Apari]ia sistemelor de cultur` cu hibrizi
îmbun`t`]i]i genetic pentru rezisten]a la erbicidele
nespecifice culturii de floarea-soarelui s-a datorat
nevoii de combatere a buruienilor dicotiledonate
din cultura de floarea-soarelui, buruieni care cu
greu [i costuri mari, pot fi st`pânite în sistemul
de cultur` conven]ional. Buruienile dicotiledonate
problem` din cultura de floarea-soarelui sunt: Cirsium,
Xantium, Convolvulus, Amaranthus, Chenopodium, Datura, Galium,
samulastra de floarea-soarelui etc.
Companiile produc`toare de semin]e au dezvoltat
aceste tehnologii [i cauta în continuare solu]ii care
s` rezolve problema buruienilor cu cat mai mare
usurin]` pentru fermieri.
Sistemul de erbicidare la floarea-soarelui în
postemergen]` pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate a generat o cre[tere a rentabilit`]ii
culturii de floarea-soarelui precum [i a cre[terii
suprafe]elor cu floarea-soarelui îmbun`t`]it`
genetic.
Cele dou` tehnologii prezente pe pia]a
semintelor de floarea-soarelui din România (cu
rezisten]` la erbicide sulfonil ureice [i respectiv la
imidazolinone), au generat opinii diferite în rândul
fermierilor în ceea ce prive[te eficacitatea lor,
p`reri bazate în principal pe experien]a fiec`ruia [i
pe condi]iile concrete din cadrul fermelor proprii.
În concluzie, având p`reri diferite pentru acela[i
fenomen în condi]ii diferite de cultur`, tehnologiile
se adreseaz` situa]iilor specifice [i nu trebuie
nicidecum interpretate ca unilateral eficiente sau
dimpotriv`, ineficiente.
Venind în întâmpinarea acestei probleme, pentru
a ajuta fermierii s` interpreteze cât mai corect
eficien]a tehnologiilor de cultur` recomandate în
vederea lu`rii unei decizii corecte, vom caracteriza
pe parcursul a câtorva articole fiecare tehnologie în
parte.
1. Tehnologia cu hibrizi rezistenti la
erbicide sulfonil ureice
Rezisten]a variet`]ilor cultivate de floarea-
soarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost indus`
prin incruci[`ri succesive cu plante din flora
spontan` rezistente la acest tip de erbicide.
Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe baz` de
tribenuron metil la cultura de floarea-soarelui
permite controlul buruienilor dicotiledonate în
postemergen]`.
În România hibrizii rezisten]i la tribenuron metil
au ap`rut în 2008, odat` cu apari]ia [i a primului
hibrid românesc de floarea-soarelui rezistent la
erbicidele sulfonil ureice, respectiv PF100, dezvoltat
de Compania Procera.
Cultivarea hibrizilor cu rezisten]` la erbicidele
sulfonil ureice permite realizarea unor produc]ii
cu grad ridicat de profit pe sole îmburuienate.
Specifica]iile cu privire la aplicarea produselor
sulfonil ureice trebuie îns` respectate astfel încât
s` nu genereze fenomene de fitotoxicitate asupra
culturii. Astfel, pentru a avea efectul scontat,
trebuie luate în considerare urm`toarele elemente
de ordin tehnic:
• asigurarea unui sem`nat de calitate, care s`
permit` o r`s`rire uniform` a culturii
• respectarea epocii optime de erbicidare
recomandate de produc`tor
• efectuarea tratamentelor cu aparate bine
calibrate, care s` asigure o aplicare uniform` [i
exact` a substan]ei active
• evitarea efectu`rii tratamentelor în condi]ii
meteo neprielnice
• evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse
incompatibile
Avantajele utiliz`rii tehnologiei de
erbicidare cu erbicide sulfonil ureice
sunt urm`toarele:
• Combate cu succes buruieni problem` cum ar
fi: Cirsium, Xantium, Datura, Chenopodium, Amaranthus,
Sonchus, Raphanus, Sinapis, Capsella, Solanum, samulastr`
rapi]`, samulastr` de floarea-soarelui
• Prezint` pretabilitate la sistemele de minimum
tillage prin posibilitatea de a erbicida în acela[i
timp [i pentru buruienile monocotiledonate
[i prin eliminarea din tehnologie a pr`[itului
mecanic
• Valorific` foarte bine terenurile puternic
îmburuienate
• Comparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar
fi cea cu produse din grupa imidazolinonelor, nu
are fitotoxicitate pentru culturile ce urmeaz` în
rota]ie
• Reduce costurile pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate
• Permite rota]ia fireasc` floarea-soarelui – cereale
p`ioase de toamn` datorit` remanen]ei sc`zute a
substan]ei active, dar [i specificit`]ii produselor
pe baz` de tribenuron metil
• Prezint` remanen]` scazut` – permi]ând astfel
sem`natul culturilor de cereale de toamn` f`r`
riscuri
Ing. Mihai RADU
Director Tehnic
Procera Agrochemicals România

Codul de Bune Practici

În urma discu]iilor dintre reprezentan]ii
MADR, ai produc`torilor, ai procesatorilor [i ai
marilor lan]uri de magazine, pe tema aplic`rii
Legii privind comercializarea produselor
alimentare, s-a convenit c`, pentru aplicarea ei
corect` s` se clarifice anumi]i termeni, urmând
ca s`pt`mâna viitoare s` fie programat` o
nou` întâlnire la care s` participe [i Autoritatea
Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului
(ANPC) [i Ministerul de Finan]e.
Patronatele din industria alimentar`
au solicitat s`pt`mâna trecut` ministrului
agriculturi amânarea aplic`rii Legii privind
comercializarea produselor alimentare, a[a-
numita lege a Codului de Bune Practici, pentru
modificarea acesteia, în urma unor discu]ii
cu supermarketurile, sesizând neclarit`]i, în
special, în privin]a termenelor de plat`.
Potrivit pre[edintelui Romalimenta, Sorin
Minea, patronatele au solicitat ministrului
agriculturii s` aib` o serie de întâlniri cu
reprezentan]ii supermarketurilor [i s`
elaboreze o variant` a legii în conformitate cu
solicit`rile ambelor p`r]i.
România Viticol\
Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro
Vinul românesc
Motiva]ia unei strategii
Promovarea vinurilor române[ti devine o problem`
prioritar` pentru p`strarea consumatorului român, înc`
de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i financiare
limitate, f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un
limitat spirit de aventur`. Aceast` comoditate [i mai
ales starea de contempla]ie pe care o are consumatorul
român cu un grad destul de mare de acceptare [i
toleran]` (m`nânc` ce i se serve[te) poate fi speculat
de importatorii de vinuri str`ine.
Ar fi de analizat urm`toarele argumente [i percep]ii
ale consumatorului:
• produsele de import sunt superioare produselor
române[ti;
• produsele române[ti nu respect` nici o legisla]ie,
fiind produse doar cu scopul îmbog`]irii unora;
• produsele care se produc pentru pia]a intern` sunt
mai proaste, cele pentru export mai bune;
• nici un produs alimentar nu mai e natural;
• vinurile române[ti sunt falsificate;
• vinurile de calitate sunt exportate;
• se import` vinuri ieftine [i în consecin]` de slab`
calitate, doar cu scopul de a avea un profit cât mai
mare.
Prin urmare, sunt necesare campanii dedicate
vinului românesc, care s` fidelizeze [i s` conving`
„electoratul” s` aleag` vinul românesc ca fiind cea
mai bun` ofert` de pe pia]a româneasc`. {i poate nu
în ultimul rând s` provoc`m [i acel sentiment na]ional,
vinul fiind cel mai reprezentativ produs alimentar pentru
un teritoriu [i trebuie cump`rat [i pentru a ne p`stra
viile. Avem argumentele lumii civilizate a vinului, unde
francezii consum` preponderent vin fran]uzesc, nem]ii
vin nem]esc, ungurii vin unguresc.
O problem` major` a vinului românesc este modul
în care proprietarii [i managerii restaurantelor din
România îl percep ca fiind o b`utur` alcoolic` între
celelalte, oferta chelnerului fiind elocvent`: “ce v`
oferim? O bere, un vin, o t`rie?”. Mergând mai departe
cu constat`rile, toate produsele men]ionate mai sus
se g`sesc în acela[i depozit. Achizi]ia are ca motiva]ie
pre]ul [i „notorietatea” produsului, adic` “vinul care
se cere”. Observ`m c` între restaurant [i alimentar`
nu-i mare diferen]a, poate doar “intermediarul”, adic`
chelnerul care ne aduce vinul la mas`, “c`, de..,” nu
e “autoservire”. {i ar mai fi o diferen]` chiar major`,
pre]ul! Din p`cate, pl`tim un pre] prea mare pentru
serviciile care ni se ofer` când ne referim la vin, un
adaos format din procente de peste sut` la sut`, care nu
reprezint` costurile:
• de preg`tire pentru acel osp`tar;
• de achizi]ie pentru o ofert` generoas`;
• de investi]ie în spa]ii de depozitare adecvate;
• în accesorii elegante, rafturi personalizate etc.
Prezentarea [i servirea au multe necunoscute, dar
de unde nu-i, nici nu ai ce cere. Toate aceste caren]e se
r`sfrâng în prima etap` în buzunarul [i nemul]umirea
consumatorului, iar în etapa urm`toare în visteria [i via
produc`torului. {i atunci, dac` ne-am pune întrebarea
”cine e de vin` pentru aceast` situa]ie”? Aproape c`
intuiesc r`spunsul: ”cote]ul vecinului unde ne ]inem noi
capra.”
R`spunsul se afl` la Lenin, care bine a spus “înv`]a]i,
înv`]a]i, înv`]a]i”, iar noi înv`]`m, dar din p`cate nu din
gre[elile lui Lenin. Cine crede]i c` ar trebui s`-i înve]e
pe ace[ti chelneri? {coala? Care [coal`? Pentru c` nu-i
vinul [colii! Poate statul? Dar nu-i via statului. R`spunsul
acum e foarte simplu: cei care au interesul de a-[i vinde
vinul [i a-[i stropi via .
Aceasta ar fi o fa]` a monedei, reversul ar fi oferta,
cum facem diferen]a între noi [i ceilal]i? Vinul de import
are atuuri incontestabile, atât la pre], cât [i la calitate.
Întrev`d, nu peste foarte mult timp, produc`tori [i
negociatori str`ini preg`tind strategii de promovare
specifice pie]ei române[ti. Vor [ti s` aloce bugete
considerabile în campanii de preg`tire a personalului
HORECA, de educare a consumatorului prin publica]ii
specifice, manifest`ri cu caracter educativ dedicate,
bineîn]eles, vinului lor. Primele semne sunt deja vizibile,
privi]i în rafturile re]elelor transna]ionale cum cresc
v`zând cu ochii ofertele de vinuri de import [i înlocuiesc
încet, dar perseverent, vinurile române[ti.
Aici e problema noastr`, noi nu vedem p`durea de
copaci. Concuren]a la nivel na]ional nu va fi între Sotern
Tocaj [i Cotnari, nici între Rioja Bordeaux [i Dealu Mare,
ci între vinurile fran]uze[ti, ungure[ti [i române[ti [i,
chiar mai agresiv, concuren]a cu cele din lumea nou` a
vinului (Chile, Africa de Sud, Australia etc.)
Cred c` România are nevoie acum de o strategie
clar` [i pe termen lung, care s` con]in` un program
na]ional de promovare, cu abord`ri distincte pe fiecare
segment de pia]`. Principalele segmente de pia]` ce
se impun a fi abordate prin mijloace specifice ar fi
urm`toarele:
• crearea de evenimente de mas` dedicate vinului
(festivaluri, anivers`ri festive etc.);
• promovarea elitist` prin saloane, concursuri,
simpozioane [i conferin]e dedicate vinului românesc;
• campanii de promovare dedicate vinului din HORECA;
• educarea viitorului consumator, prin campanii de
informare [i educare a tinerilor;
• preg`tirea personalului din HORECA [i marketuri
oferind cursuri gratuite de prezentare [i servire
a vinului. Aceast` propunere este deschis` celor
care au de f`cut observa]ii, dar nu pentru postul
de observator, ci pentru cei care vor s` devenim o
echip`, pentru cei care realizeaz` c` semnalul de
alarm` nu vrea s` opreasc` trenul, aten]ioneaz`
doar c` ne pierdem vagoanele pe drum [i viitorul e
mic, negru [i bate la u[`.
Dr. ing. Dorin Popa
{tiin]` româneasc`
de vânzare -
Publicitate gratuit`
• Institutul de Cercetare-Dezvoltare
pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea
C`lug`reasc` ofer` urm`toarele
rezultate ale cercet`rii:
Soiuri pentru vinuri ro[ii
Clone pentru vinuri ro[ii
Soiuri de portaltoi
Clone de portaltoi
Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de
vinifica]ie
• Promovarea soiului [i vinului românesc
B`beasc` gri
Integrarea României în marea familie european`,
aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a
putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i
s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care
se înscrie [i acest vin.
• Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri
Viticole Murfatlar
Pe o parte din planta]iile experimentale ale
sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie
ecologic`, original`, de cultur` a vi]ei de vie.
Pagina 2-3
Programul ac]iunilor
consiliului director al
Organiza]iei Na]ionale
Interprofesionale
Vitivinicol` pe anul
2010
Pagina 3
Domeniile Ostrov -
Vin pentru tine!
Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or
unul dintre primii trei produc`tori de vin din
România. Ambi]ia managementului companiei
merge pâna în Asia; vinurile produse pe
podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din
aceast` iarna [i pe tot parcursul anului la
târgurile interna]ionale de profi l. Mai exact,
vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute
[i degustate în t`ri ca Thailanda, China,
Japonia [i, mai aproape, în Rusia..
Pagina 4
{tiri
Au fost finalizate 3-4
scheme de ajutor de
stat în agricultur`
Ministerul Finan]elor Publice (MFP) a
finalizat “3-4 scheme de ajutor de stat” în
domeniul agriculturii, ce vor fi trimise c`tre
Comisia European` pentru ob]inerea avizului,
iar num`rul total al schemelor va ajunge la 12
sau 13, a spus ministrul finan]elor, Sebastian
Vl`descu.
Toate schemele de ajutor de stat în
agricultur` vor ajunge la CE în circa 2-3
luni. Pentru fiecare schem` de ajutor ce va
fi aprobat` de CE “trebuie g`site solu]ii de
finan]are”.
 România Viticol` / Cercetare / ianuarie 2010
02
{tiin]` româneasc` de vânzare
Publicitate gratuit`
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur`
[i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele
rezultate ale cercet`rii
Soiuri pentru vinuri ro[ii
Negru aromat, destinat ob]inerii de vinuri ro[ii
aromate, asigur` o produc]ie medie de 10 t/ha, un
con]inut mediu în zaharuri de 200 g/l [i aciditatea de
4.8 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.
Olivia, destinat ob]inerii de vinuri ro[ii de calitate,
asigur` o produc]ie medie de 9.3 t/ha, un con]inut
mediu în zaharuri de 202 g/l [i aciditatea de 4.5 g/l
exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.
Clone pentru vinuri ro[ii
Feteasca neagra 4 Vl, clon` pentru producerea
vinurilor ro[ii de înalt` calitate, se remarc` prin
produc]ii mai mari [i constante anual comparativ cu
soiul popula]ie. Realizeaz` o produc]ie medie de 8.1 t/
ha, un con]inut mediu în zaharuri de 197 g/l [i aciditatea
de 5.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.
Cabernet Sauvignon 33 Vl, clon` pentru producerea
vinurilor ro[ii de înalt` calitate, asigur` o produc]ie
medie de 8.0 t/ha, un con]inut mediu în zaharuri de
203 g/l [i aciditatea de 5.1 g/l exprimat` în H2SO4 la
maturitatea deplin`.
Merlot 8 Vl clon` pentru producerea vinurilor ro[ii
de înalt` calitate, asigur` o produc]ie medie de 12.0 t/
ha, un con]inut mediu în zaharuri de 195 g/l [i aciditatea
de 5.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.
Pinot noir 5 Vl, clon` pentru producerea vinurilor
ro[ii de înalt` calitate, asigur` o produc]ie medie de
6.5 t/ha, un con]inut mediu în zaharuri de 228 g/l [i
Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri
Integrarea României în marea familie european` , aduce
noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i
îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze
produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin.
Soiul B`beasc` gri este o varia]ie mugural` a
vechiului soi str`mo[esc B`beasc` neagr` , fiind g`sit
[i omologat în zona de sud a Moldovei în anul 1974 la
Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur`
[i Vinifica]ie Odobe[ti.
Acest soi s-a aclimatizat bine [i în arealele
limitrofe, ocupând o suprafa]` de 12,3 ha în centrul
viticol Bujoru la Sta]iunea de Cercetare - Dezvoltare
pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Bujoru . Dup` cercet`ri
care au urm`rit comportarea soiului în noul areal de
cultur` s-a stabilit [i tehnologia de cultur` adecvat`.
Pentru recunoa[tere, soiul la dezmugurire are
rozeta verde cu nuan]` ro[iatic` , frunza adult`
aciditatea de 4.6 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea
deplin`.
Soiuri de portaltoi
Ruvis, se caracterizeaz` prin comportare bun` la
ger, mijlocie-bun` la secet` iar rezisten]a la calcar este
similar` cu cea a portaltoiului Chasselas x Berlandieri
41B. Este rezistent la atacul bolilor criptogamice [i la
atacul de filoxer` radicicol` [i galicol`.
Clone de portaltoi
140 Ru sel.59 Vl se remarc` prin însu[iri superioare
de afinitate de altoire [i de produc]ie comparativ cu
soiul de portaltoi din care provine: prezint` rezisten]`
la cloroza ferocalcic`
41 B sel.6 Vl, se remarc` prin rezisten]` mare la
cloroza fero-calcic` comparativ cu soiul de portaltoi din
care provine.
Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de
vinifica]ie
Tehnologia de cultura a soiului Feteasc` neagr`
în vederea ob]inerii unor produc]ii constante
[i de calitate, are la baz` optimizarea unor verigi
agrotehnice: sistemul de t`iere, fertilizarea [i normarea
înc`rc`turii de struguri. Se realizeaz` ob]inerea
unor produc]ii constante, cu un con]inut în zahar al
strugurilor > 190 g/l, pre] de valorificare a strugurilor
superior cu 10-12 % comparativ cu tehnologia clasic`
este de m`rime mijlocie pentalobat`, floarea este
hermafrodit` , soi autofertil , ciorchinii sunt cilindro-
conici cu aspect r`muros.
Vigoarea soiului este mijlocie spre mare, rezisten]`
medie la ger, sensibil la putregaiul cenu[iu.
La SCDVV Bujoru conducerea este semiînalt`,
cordon bilateral [i poate fi t`iat atât în cepi cât [i în
cordi]e de 4-6 ochi.
Strugurele la începutul coacerii are culoare
verde, iar apoi devine roz brumat la sfâr[itul acestei
perioade. Aspectul strugurelui este identic cu al
soiului din care provine, adic` cu ciorchini r`muro[i. La
sfâr[itul lunii septembrie [i începutul lunii octombrie,
de cultur`, calitate superioar` a vinurilor ob]inute [i
posibilit`]i sporite de comercializare a vinurilor.
Secven]e tehnologice de structurare a vegeta]iei
vi]elor asiguratoare a optimului calitativ, una cu
dispunerea vertical` a vegeta]iei (cordon unilateral pe
semitulpin`, h=60 cm) [i una cu dispunerea pendant` a
vegeta]iei (cordon bilateral înalt, h=180 cm); conduc la
reducerea cu 18.0-25.7 % a manoperei, reducerea cu
15.4-20.0% a cheltuielilor de produc]ie/ha, reducerea
costurilor de înfiin]are a sistemului de sus]inere cu
13.2% [i cre[terea calit`]ii strugurilor [i a vinului
ob]inut.
Tehnologie modernizat` privind cultura soiurilor
pentru vinuri ro[ii, are la baza, alegerea corect` a
partenerului portaltoi [i atribuirea unei înc`rc`turi de
rod care s` optimizeze raportul cantitate-calitate. Prin
folosirea portaltoilor adecva]i se realizeaz` un spor
de produc]ie de 17-18%, iar prin atribuirea înc`rc`turii
corecte de rod se realizeaz` o cre[tere a calit`]ii
strugurilor [i implicit a vinurilor.
Tehnologie de produc]ie viticol` integrat` specific`
centrului viticol Valea C`lug`reasc`, are la baza
trei secven]e tehnologice care prezint` risc ecologic
bine definit: (1) între]inerea solului [i fertilizarea, (2)
structurarea vegeta]iei vi]elor [i (3) protec]ia fitosanitar`.
Se realizeaz` ob]inerea de produc]ii de struguri sanogene
la poten]ial ecologic, conservarea [i ameliorarea în timp
a fertilit`]ii solului [i minimizarea polu`rii apei, a solului
[i a aerului; reduceri de consumuri tehnologice: 5.71 %
munca vie, 2.84 % combustibili, 8.51 % materiale, 100 %
îngr`[`minte de sintez`, 17.01 % pesticide.
strugurii se culeg la un con]inut în zaharuri de 190-200
g/l [i o aciditate de 5,5 – 6,0 g/l H2SO4 . In anii foarte
c`lduro[i [i seceto[i se matureaz` mai de timpuriu
cu dou` s`pt`mâni, vinul este alb cu reflexe galben
–verzui , obi[nuit sec cu aciditate ridicat` ce-i confer`
o prospe]ime [i o fructuozitate remarcabil` , diferit`
de a altor soiuri. Dup` un an de învechire cap`t`
valen]e cu totul deosebite , neîntâlnite la alte soiuri
din podgorie. In anii seceto[i se ob]ine un vin dulce cu
o t`rie alcoolic` mai mare de 12% vol.
Anumite interven]ii în vinifica]ie prin:
• utilizarea unor enzime pe struguri ce desfac pieli]a
strugurelui ajutând la extragerea aromelor specific
acestui soi;
• limpezirea mustului înaintea fermenta]iei
alcoolice pentru îndep`rtarea particulelor solide
de impurit`]i(p`mânt, mucegaiuri, produse
fitosanitare) ;
• îns`mân]area mustului cu drojdii selec]ionate [i
fermentarea mustului la temperaturi sc`zute(18-
Tehnologie modernizat` pentru producerea
vinurilor albe de calitate, caracterizat` prin
prelucrarea menajant` a strugurilor [i mustuielii,
deburbarea eficient` [i fermentarea controlat`,
asigur`, ob]inerea unui randament sporit în must ravac
(cu 2-10%), reducerea consumului de material filtrant
(cu 3-50%, în func]ie de faza vinului) [i a cheltuielilor
de stabilizare (cu 1-2%), randament mai bun în alcool
(0.1-0.3 vol%), reducerea nivel SO2 total sub 100 mg/l,
polifenoli totali sub 350 mg/l,reducerea riscurilor
de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a
defectelor.
Tehnologie de ob]inere a vinurilor ro[ii prin
macerare-fermentare în recipiente statice în
condi]iile unei suprapresiuni de CO2, asigur`,
extrac]ia mai rapid` [i mai avansat` a compu[ilor
fenolici favorabili calit`]ii, durat` mai mic` de macerare
[i reducerea consumurilor energetice (cu 10% pe sarja),
cre[terea capacit`]ii de prelucrare, randament mai bun
în vin ravac: 2-10%, reducerea consumului de material
filtrant (3-40%, în func]ie de faza vinului), randament
mai bun în alcool (0.1-0.25 vol %), reducerea riscurilor
de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a
defectelor.
Director general dr. ing. Adrian SERDINESCU
Directorul [tiin]ific dr. ing. Marian ION
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc`, str.
Valea Mantei, nr.2, cod po[tal 107620, Tel: 0244
236300, Fax: 0244 236389, e-mail:icdvv@yahoo.
com; Web: www.icdvv.ro
220C);
• tragerea vinului de pe drojdie;
• bentonizarea , sulfitarea, filtrarea [i îmbutelierea
vinului;
îi determin` caracteristicile ce-l particularizeaz`.
Acest vin cu r`d`cini str`mo[e[ti are aciditate
ridicat` [i o fructuozitate deosebit`, cu arome
florale diferite de a celorlalte vinuri albe române[ti,
drept pentru care merit` toat` aten]ia viticultorilor
de a extinde în cultur` soiul [i în aceea[i m`sur` a
vinificatorilor de a produce un vin de calitate care
s` reprezinte zona [i ]ara într-o Europ` divers` [i
unitar`.
Prezentat la târguri [i expozi]ii a fost foarte bine
apreciat. In prezent el se comercializeaz` numai de la
sediul sta]iunii.
SCDVV BUJORU
Director - Dr.Ing. Cristina SIMION
Secretar [tiin]ific - Dr. biolog Aurel CIUBUCA

Nout`]i la
Sta]iunea
de Cercet`ri
Viticole
Murfatlar
Pe o parte din planta]iile experimentale
ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o
tehnologie ecologic`, original`, de cultur` a vi]ei
de vie. Au fost alese dou` soiuri române[ti, unul
tradi]ional, Feteasc` neagr` [i altul crea]ie a
sta]iunii, Columna.
Drumul de la cultivarea în sistem ecologic a
viei [i pân` la ob]inerea vinurilor care s` poarte
eticheta “ae” ce atest` c` sunt ob]inute din
strugurii ecologici este dificil [i implic` mult`
seriozitate [i responsabilitate. Organismul de
certificare verific` în fiecare an corectitudinea
respect`rii normelor europene în domeniu [i
analizeaz` în laboratoare specializate probe
de sol, plant` [i de vin. Acestea nu trebuie s`
aib` urme de pesticide. Via se trateaz` doar
cu produse pe baz` de sulf [i cupru, aplicate în
cantit`]i limitate. Exist`, în anii cu precipita]ii
sc`zute în perioada matur`rii strugurilor,
pericolul s` se piard` aproape toat` recolta. De
aceea, tehnologia nu este numai greu de aplicat,
dar [i mai costisitoare decât una obi[nuit` cu cel
pu]in 30%.
Strugurii se proceseaz` separat, în prezen]a
inspectorului care r`spunde de certificare. Vasele
în care se p`streaz`, sunt marcate distinct, iar
cantitatea de vin ob]inut` se urm`re[te pe tot
parcursul ei spre cump`r`tor.
De[i procesul este anevoios, certitudinea de
a avea pe mas` un vin s`n`tos a început s` apar`
printre consumatorii români, determinându-i pe
comercian]i s` caute astfel de vinuri, \nc` rare în
magazine.
Pân` în prezent sta]iunea a venit pe pia]a
româneasc` cu vinul Columna (foto), apreciat
de cei care l-au degustat la expozi]iile regionale
[i na]ionale. Vinul se poate g`si deocamdat` în
câteva magazine specializate în vânzarea de
produse BIO [i în magazinul propriu, la sediul
sta]iunii.
Director, Aurora Ranca
România Viticol` / Actualitate / ianuarie 2010
03
Programul ac]iunilor
consiliului director al {tiri
Organiza]iei Na]ionale
Interprofesionale Vitivinicol` Vin ro[u pentru inim`
pe anul 2010 bun`
Consumul moderat de vin ro[u reduce riscul
de declan[are a maladiilor cardiovasculare. Recent
Nr. M~SURA TERMEN RESPONSA- cercet`torii de la Institut National de la Santé et de
crt BILIT~}I la Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din
1. M`suri de informare [i promovare a produselor vitivinicole; Angers, Fran]a) au dat prima explica]ie [tiin]ific` a
mecanismului molecular al acestei protec]ii oferite
A. Pe pia]a intern`: de polifenolii din vinul ro[u care determin` celulele
1.1 promovarea vinurilor DOC [i IG; permanent ONIV [i ONVPV din pere]ii arterelor sangvine s` produc` monoxid
1.2 Promovarea vinului prin turism – Drumul Vinului; permanent ONIV de azot (NO), un gaz vasodilatator. Acest studiu
a fost publicat în cel mai recent num`r al revistei
1.3 Concursul „Vinuri Române[ti din Podgorii str`mo[e[ti” Edi]ia a VI -a martie ONIV [i ADAR [tiin]ifice americane PLoS One.
1.4 Salon de vinuri – soiuri autohtone martie. ONIV Diferite studii, inclusiv cel efectuat de echipa
de la Universitatea din Angers, identificaser`
1.5 Gala vinului românesc decembrie ONIV
polifenolii din vin drept agen]ii responsabili pentru
B. Pe pia]a extern`: apari]ia efectului vasodilatator, în urma producerii
monoxidului de carbon la nivelul celulelor
1.6 Încheierea [i derularea acordului de promovare a viticulturii na]ionale martie - decem- ONIV - SRR
prin emisiuni specializate cu Societatea Român` de Radiodifuziune brie endoteliale care c`ptu[esc pere]ii vaselor sangvine,
- „România - }ara vinului” cu Radio România Interna]ional; dar mai r`m`sese de l`murit felul în care se
- „Vinul [i s`n`tatea” cu Radio România Actualit`]i; declan[a produc]ia monoxidului de azot.
Mecanismul descifrat recent are leg`tur`
1.7 Conferin]e tematice na]ionale Trim. II, IV ONIV
cu unul dintre receptorii hormonului estrogen
1.8 Simpozioane na]ionale; Trim. II, IV ONIV din celulele pere]ilor vasculari, subtipul alfa,
la care se ata[eaz` moleculele de polifenoli.
1.9 Colaborarea la reviste de specialitate; permanent ONIV
Aceast` descoperire reprezint` dovada faptului c`
1.10 Elaborarea unui studiu de pia]` a vinului; Sem. II ONIV binefacerile polifenolilor asupra suple]ei arterelor
2. M`suri pentru protejarea mediului de afaceri al produc`torilor vitivinicoli; necesit` prezen]a acestui receptor de estrogen.
2.1 Combaterea concuren]ei neloiale; permanent ONIV [i MADR Pentru a-[i dubla argumenta]ia, cercet`torii
francezi au demonstrat faptul c` un anumit
- Elaborarea actelor normative în domeniu;
medicament anticancer (Fulvestrant), inhibitor
2.2 Monitorizarea producerii alcoolului etilic în arealele viticole; permanent ONIV [i MADR al acestui receptor, blocheaz` producerea
2.3 Controlul randamentelor pe ha, soi [i exploata]ii viticole la vinurile Trim. IV ONIV [i ONVPV monoxidului de azot de c`tre celulele vasculare,
DOC [i IG; împiedicând astfel arterele s` se dilate.
Aceast` descoperire ofer`, în afara unei
2.4 Controlul trasabilit`]ii vinului vrac provenit din comer]ul intracomu- Sem. I ONIV [i MADR [i
explica]ii [tiin]ifice a “paradoxului francez” - mai
nitar [i ]`ri ter]e DGV
pu]ine cazuri de infarct în sud-vestul Fran]ei,
2.5 Delimitarea arealelor de produc]ie pentru vinurile IG; Sem. II ONIV [i ONVPV de[i alimenta]ia oamenilor este bogat` în gr`simi
2.6 Protec]ia vinurilor DOC [i IG; permanent ONIV [i ONVPV saturate provenind din alimente precum unt,
smântân`, brânz`, mezeluri, foie gras, pulpe
2.7 Definirea de ra]`, dar [i în vin -, [i noi informa]ii despre
3. Cre[terea capacit`]ii institu]ionale a organiza]iilor de produc`tori [i a “poten]ialul terapeutic al polifenolilor în tratarea
organismelor de filier`; maladiilor cardiovasculare”, potrivit cercet`torilor.
3.1 Consultan]` pentru înfiin]area organiza]iilor de produc`tori pentru permanent ONIV
vinul DOC [i IG; „S`pt`mâna Verde”
3.2 Elaborarea caietelor de sarcini pentru vinurile DOC [i IG; Sem. II ONIV [i Asocia]iile
de Produc`tori România va participa, în perioada 15 – 24
ianuarie 2010, cu un pavilion na]ional la cea
3.3 Încheierea acordului institu]ional cu ONVPV, ISCTV, ANPC, DGV, MFP, permanent ONIV de-a 75-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale pentru
IGPR industrie alimentar`, agricultur` [i horticultur`
3.4 Încheierea acordului interprofesional între membri ONIV pe filiera Sem. I ONIV „S`pt`mâna Verde”, care se va organiza la Berlin
vitivinicol`; – GERMANIA.
4. M`suri de sprijin în sectorul vitivinicol Delega]ia României va fi condus` de
domnul Mihail Dumitru, Ministrul Agriculturii
4.1 Activarea m`surii de investi]ii cuprins` în Programul Na]ional Suport permanent ONIV, MADR [i [i Dezvolt`rii Rurale. Domnia sa va participa
APIA sâmb`t`, 16 ianuarie a.c., la întâlnirea
4.2 Identificarea m`surilor de sprijin financiar din buget na]ional în Sem. I ONIV [i MADR interna]ional` a Mini[trilor Agriculturii, la
perioada 2010-2013; discu]ia plenar` privind „Agricultura [i Schimb`ri
4.3 Sus]inerea financiar` din buget na]ional a producerii materialului de Sem. II ONIV [i MADR Climatice” [i la summit-ul Mini[trilor Agriculturii
înmul]ire vegetativ` a vi]ei de vie din categoria biologic` ini]ial [i baz` 2010, pe acela[i subiect.
realizate în colaborare cu ENTAV Fran]a; Cu aceast` ocazie, domnul ministru Mihail
Dumitru va avea întâlniri bilaterale cu mini[trii
4.4 Propuneri de modificare [i completare a proiectului de HG pentru Trim. I ONIV, ONVPV, agriculturii din statele membre. Totodat`, delega]ia
aplicarea legii nr. 244/2002 pentru alinierea la legisla]ia comunitar`; ,ISCTV, MADR MADR va prezenta mediului de afaceri german
4.5 Propuneri de modificare [i completare a O MAPDR cu privire la prom- Trim. I ONIV, MADR [i oportunit`]ile de investi]ii în România iar sâmb`t`,
ovarea vinurilor pe ]`rile ter]e APIA 16 ianuarie este declarat` Ziua României.
4.6 participarea la grupele de lucru pentru elaborarea, modificarea [i permanent ONIV [i MADR Având în vedere faptul c` aceast` prestigioas`
completarea actelor normative referitoare la sectorul vie-vin; manifestare constituie o bun` oportunitate de
imagine pentru ]ara noastr`, în cadrul expozi]iei,
4.7 Absorb]ia fondurilor UE; a fost rezervat` o suprafa]` de 165 mp, în care
4.7.1 cofinan]area european` de 42,1 mil. Euro/an pentru sectorul vitivini- permanent ONIV, APIA, MADR firme romane[ti de profil vor expune o gam`
col pân` în 2013 din programul suport; diversificat` de produse agroalimentare, cum ar
4.7.2 urm`rirea [i implementarea m`surilor lansate prin PNDR; permanent ONIV, APDRP, fi: miere [i produse apicole, vinuri, palinca, fructe,
MADR tincturi de plante, brânzeturi, conserve de legume
si fructe, produse de panifica]ie, magiun.
4.7.3 participare [i implicare direct` în Comitetul de Monitorizare pentru permanent Participarea ]`rii noastre la acest eveniment
PNDR; constituie o bun` oportunitate pentru firmele
5. Dezvoltarea rela]iilor interna]ionale; române[ti de a promova cele mai reprezentative
5.1 Promovarea intereselor sectorului vitivinicol la Comisia European` permanent ONIV produse agroalimentare [i de a dezvolta noi rela]ii
prin COPA COGECA comerciale, cu impact pozitiv asupra cre[terii
exporturilor pe pie]ele interna]ionale.
5.2 Participarea la Congresul OIV 2010; Trim. II ONIV Târgul interna]ional de la Berlin este inclus
5.3 Dezvoltarea rela]iilor cu organiza]iile profesionale [i interprofesio- permanent ONIV în Programul de participare la târguri [i expozi]ii
nale din Fran]a, Spania, Italia, Ungaria [i Bulgaria; interna]ionale în anul 2010, cu finan]are de
6. Consolidarea institu]ional` la bugetul de stat, administrat de Ministerul
Economiei, Comer]ului, [i Mediului de Afaceri, prin
6.1 Transformarea ONIV în institu]ie privat` de interes public; Sem. II ONIV care sunt suportate cheltuielile pentru închirierea [i
6.2 Stabilirea calendarului [edin]elor AGA [i CD; permanent ONIV amenajarea spa]iului expozi]ional.
Expozi]ia interna]ional` ‘’S`pt`mâna
6.3 Primirea de noi membri; permanent ONIV Verde’’ este considerat` cel mai mare eveniment
6.4 Efectuarea de studii [i cercet`ri în domeniul vitivinicol în colaborare permanent ONIV de specialitate în domeniul alimentar [i agricol
cu ICDVV INCDBH {tef`ne[ti, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare din Europa, în anul 2009 participând 1.500 de
Tehnologii Izotopice [i Moleculare Cluj-Napoca [i Institutul Na]ional de expozan]i din 56 de ]`ri, din care 33 de ]`ri cu
Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice [i Izotopice - ICSI pavilioane na]ionale, printre care s-a num`rat [i
Rm. Vîlcea România. Începând cu edi]ia din 2003, România a
Întocmit, fost prezent` an de an, cu pavilion na]ional.
Aparat Executiv
 România Viticol` / Profil de companie / ianuarie 2010
04
Bancuri
- Scuza]i-m`, domnule, n-a]i vrea s` ajuta]i
un biet nec`jit, fl`mând, [omer, care nu are
niciun ban [i toat` averea lui este doar pistolul
`sta?
***
Anun] de angajare la un cazinou:
“Vrei s` câ[tigi bani peste noapte?
Angajeaz`-te la noi, în schimbul 3!”
***
- Tata, îmi cumperi, te rog, un mobil
hightech 3G cu USB, bluetooth cu camera video,
GPRS si cu aplica]ii java si mp3?
- Fiule, nu te-ai putea droga [i tu ca [i
ceilal]i copii?
***
S` nu faci nimic, e tare greu. Nu [tii când
ai terminat.
***
Bul` se \mboln`ve[te. Merge la doctor
[i acesta se preg`te[te s` \l examineze cu
stetoscopul.
|ncântat, Bula \ntreab`:
- Dori]i s` vorbi]i la telefon cu gripa mea?
***
Un explorator \l vede pe vraciul satului
b`tând ritmic toba.
- Ce s-a \ntamplat, prietene?
- Nu mai avem ap`.
- {i ba]i toba ca s` invoci ploaia?
- Nu, e semnalul pentru instalator!
***
O tip` intr` \ntr-un magazin de \mbr`c`minte
[i \ntreab` un vânz`tor cât cost` un palton de
blan`. Vânzatorul o cerceteaz` din cap pân`-n
picioare, se uit` seduc`tor la ea, [i-i spune,
f`când cu ochiul:
- O noapte de amor!
Tipa se \ntoarce c`tre bodyguardul care
st`tea mai departe [i-i spune:
- Achit`!
***
Pe o insul` exotic`, un turist \l \ntreab` pe
un localnic dac` sunt crocodili pe acolo. Acesta
\i r`spunde c` nu. Intr` omul \n lagun`, \ncepe
s` \note [i observ` ni[te pete \ntunecate \n ap`,
la câ]iva metri de el. Se \ntoarce spre localnic:
- Sigur nu sunt crocodili aici?
- Nu pentru c` la e fric` de rechini!
***
Ion o întreab` pe Maria:
- M`rie, ]ie ]i-ar pl`cea s` fii b`rbat?
Maria r`spunde:
- Da, Ioane, da’ ]ie?
***
Maria îl strig` pe Ion:
- Ioane, hai în cas`, c` plou`!
- Las`, stau afar`, c` plou` [i aici!
***
Ion [i Maria pe teras`. Ion cite[te “Times”.
La un moment dat, Maria îi spune lui Ion:
- M` Ioane, vezi c` vine ploaia! Acoper`
fînul `la cu ceva, c-o s`-l ude!
Ion nu zice nimic [i cite[te în continuare
“Times”. Începe s` picure. Maria se
impacienteaz`:
- M` Ioane, începu ploaia! Pune mîna [i
acoper` fînul `la c`-l ud`, ce naiba!
Ion n-o ascult`. Plou`, fînul este ud, iar
Maria sup`rat`:
- Hai, m` Ioane, d`-o dracului de treab`! A
udat fînul [i tu stai [i nu faci nimic!
Ion, tacticos, pune “Times” la o parte [i
spune:
- F` Mario, you have an obsession!
Domeniile Ostrov
Vin pentru tine!
Domeniile Ostrov
poate deveni relativ
u[or unul dintre primii
trei produc`tori de vin
din România. Ambi]ia
managementului
companiei merge pâna în
Asia; vinurile produse pe
podgoriile dun`rene vor
ajunge înc` din aceast`
iarn` [i pe tot parcursul Domeniile Ostrov. Este de la sine în]eles c` în istoria nu o b`utur` [i c` vinul bun nu se bea [pri]!”, declar`
locului strugurele are dintotdeauna un loc aparte! Marian Moise.
anului la târgurile Echipa de vânz`ri cu care Marian Moise î[i
interna]ionale de profil. Mai Echipa propune s` “cucereasc`” pia]a din România acoper`
O vorba din b`trani spune c` “un cal bun nu se acum intregul teritoriu al ]`rii. “To]i coechipierii
exact, vinurile Domeniile vinde din grajd”. Asta a fost [i parerea celor care mei sunt oameni care [tiu cum se vinde vinul pentru
Ostrov vor putea fi v`zute au investit în replantarea a sute de hectare care c` nu sunt la prima experien]` în acest domeniu.
[i degustate în ]`ri ca produceau odata struguri de mas`, cu vi]` nobil`
care produce acum struguri de soi (de vin).
Suntem cu to]ii motiva]i pentru c` putem construi un
brand puternic. Avem resurse, know-how [i calitate,
Thailanda, China, Japonia În capul listei profesioni[tilor care vor vinde nu argumente cu care putem mar[a, argumente pe care
mai pu]in de 5 game de vin (cu 30 de sortinente) [i l-e dore[te orice vânz`tor” spune Marian Moise.
[i, mai aproape, în Rusia. produse la Domeniile Ostrov se afl` Marian Moise,
Unde suntem managerul care a ridicat Domeniile Tohani de la Planuri
stadiul de marc`, la cel de brand. Dupa aproape 4 Primul obiectiv al business-ului Domeniile Ostrov
Centrul viticol Domeniile Ostrov este situat în
Sud-Vestul jude]ului Constan]a, de-a lungul Dun`rii,
ani petrecuti la Tohani, Marian Moise a acceptat
provocarea venit` din sudul ]`rii. “Vrem ca în cel
în 2010 este accesarea pie]ei de retail [i HoReCa
atât în Bucure[ti, cât [i în restul ]`rii. “Lansarea
pe malul românesc. Podgoriile se întind pe terasa
mai scurt timp s` ajungem pe rafturile lanturilor de noastr` oficial` se va intâmpla în acest început de
superioar` a Dun`rii, pe o lungime de 30 de km,
magazine [i în HoReCa. Scopul nostru pe termen an. Vrem ca în perioada Sfintelor Sarb`tori de Pa[ti
m`rginit` la Sud de frontiera cu Bulgaria.
mediu este s` le reamintim românilor c` suntem un românii s` a[eze pe masa [i vinul nostru”, declara
Podgoria Domeniile Ostrov apa]ine geografic de
popor care iube[te vinul, c` vinul este un aliment [i Marian Moise.
Podi[ul Olteniei, cunoscut pentru interfluviile sale
deluroase [i larg ondulate pe care soarele le scald`
atât cât trebuie pentru ca strugurele s` ajung` la
maturitate deplin`. Dealurile nu sunt mai inalte de
150-200 de metri în partea Central-Estic`, separate
de v`i adânci [i inguste, cu pante accentuate care
ajung [i la inclina]ii de peste 15-25º.
Pozi]ionarea, relieful, hidrografia [i climatul
zonei sunt argumentele forte pentru afirma]ia
c` rodul este intr-adevar generos, iar vinul, in
functie de vinificare, excelent. “Nu cerem nimanui
s` ne cread` pe cuvant, vrem ca speciali[tii s`-l
guste [i apoi s`-l comenteze. Sunt convins c`
atât profesioni[tii, cât [i consumatorii obi[nui]i
vor aprecia vinul nostru” declar` Marian Moise,
Directorul Executiv al companiei.
Istoria
Zona pe care sunt a[ezate podgoriile Domeniile
Ostrov este atestat` prin documente ca zon` cu
real` voca]ie vini-viticol` înc` din cele mai vechi
timpuri. Aici a fost cultivat` vi]a de vie, climatul local
[i relieful zonei asigurând condi]ii propice pentru
acest tip de cultur`.
Locurile aduc din istorie o parte din m`re]ia
ceta]ilor romane care le-au str`juit cu 2000 de ani
în urm`. Pacuiul lui Soare, Cetatea Durostorum sau
Canaraua Fetii sunt numele cet`]ilor care au fost
alese pentru a denumi gamele de vin de sub brandul

ROMFENBENDAZOL 10%,
Distrug`torul parazi]ilor interni!
ROMFENBENDAZOLUL 10% este un
antihelmintic sub form` de suspensie, fabricat
de Compania ROMVAC, conform normelor GMP.
Substan]a activ` a produsului este
FENBENDAZOLUL, un endoparaziticid care face
parte din grupa benzimidazolilor [i se afl` pe lista
substan]elor farmacologic active pentru care au fost
stabilite limite maxime de reziduuri în carne, organe
[i lapte, (Anexa 1 la NORMA SANITAR VETERINAR~
privind m`surile de supraveghere [i control al unor
substan]e [i al reziduurilor acestora la animalele
vii [i la produsele lor, precum [i al reziduurilor de
medicamente de uz veterinar în produsele de origine
animal`).
Administrarea produsului la bovine,
ovine [i caprine
Produsul se administreaz` pe cale oral`, se
absoarbe rapid [i difuzeaz` în toate organele [i
]esuturile producând liza endoparazi]ilor din tubul
digestiv [i aparatul respirator.
ROMFENBENDAZOLUL 10% suspensie se
recomand` la bovine, ovine [i caprine pentru
combaterea strongilatozelor gastrointestinale [i
pulmonare produse de diferite genuri de parazi]i,
precum [i a cestodozelor produse de genul Moniesia.
Toxicitatea medicamentului este relativ sc`zut`
[i nu influen]eaz` produsul de concep]ie [i de aceea
nu sunt restric]ii de folosire la animalele gestante [i
în lacta]ie, în doza recomandat`.
La administrarea produsului este necesar`
estimarea corect` a greut`]ii vii a animalului
pentru a evita subdoz`rile sau supradoz`rile.
ROMFENBENDAZOLUL 10% administrat în dozele
recomandate nu produce în mod normal efecte
adverse. Rareori, în infesta]ii masive ale animalului,
pot ap`rea reac]ii alergice datorit` eliber`rii
antigenilor consecutiv distrugerii parazi]ilor.
Produsul se administreaz` cu o mensur` sau
sering` f`r` ac, în care se introduce cantitatea
necesar` de suspensie, bine omogenizat` în
prealabil, în doz` de 5 mg de substan]` activ` pe
kg greutate vie, respectiv 2,5 ml de suspensie
ROMFENBENDAZOL 10 % pe 50 kg greutate vie,
indiferent de specie. La bovinele pentru carne la
Gazeta Fermierului / Medicin` veterinar` / 16-30 ianuarie 2010
care s-a diagnosticat o parazitoz` cu Ostertagia
tip 2, doza este de 10 ml de suspensie pe 100 kg
greutate vie. Este interzis s` se foloseasc`
aceast` doz` la vacile lactante.
Recomand`ri
Programul de deparazitare trebuie s` cuprind`
patru administr`ri anuale, respectiv înainte de
ie[irea la p`[unat, dup` intrarea la stabula]ie [i
pe perioada p`[unatului în lunile iulie, respectiv
septembrie. Timpul de a[teptare, la animalele
destinate sacrific`rii pentru carne este de 7 zile, iar
pentru lapte, 3 zile de la ultimul tratament.
Important [i avantajos!
Eficien]a antiparazitar` crescut`, toxicitatea
relativ sc`zut`, costul redus pe animal datorit`
dozei mici administrate, impun utilizarea
produsului cu atât mai mult, cu cât acesta nu
constituie un factor de risc pentru s`n`tatea
public` datorit` faptului c` nivelul reziduurilor în
produse dup` perioada de a[teptare este sub cel
impus de Comunitatea European`.
Dr. Viorica Chiurciu, Doctor în [tiin]e medicale
S.C. ROMVAC COMPANY S.A.
07
{tiri
F`r` subven]ii directe în
2010
Modelul de subven]ie direct` în agricultur` nu
va mai fi aplicat din 2010, sector care va fi taxat
“sub toate formele sale”, respectiv a muncii agricole,
a terenurilor [i a produselor, printr-o mai bun`
colectare a acestor taxe [i impozite, iar statul va
sus]ine agricultura prin schemele de ajutor aprobate
de Comisia European` (CE),a declarat ministrul
finan]elor, Sebastian Vl`descu.
Din punctul de vedere al ministrului, “cei care
vor beneficia de ajutoare vor trebui s` pl`teasc` [i
taxele”.
Ajutoarele de stat în agricultur` se vor restrânge
la schemele aprobate de Comisia European` (CE).
Ajutor de stat pentru
procesare
Comisia European` (CE) a aprobat acordarea
ajutorului de stat pentru procesarea produselor
agricole [i forestiere în vederea ob]inerii de produse
neagricole, de care vor putea beneficia aproximativ
550 de întreprinderi, valoarea total` a sprijinului fiind
de 200 mil euro.
Într-un comunicat al MADR se arat` c` decizia
a fost adoptat` în urma demersurilor întreprinse de
c`tre Autoritatea de Management pentru PNDR,
începând cu data de 22 octombrie 2009, când
România a notificat Comisiei Europene schema de
ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole
[i forestiere, parte a M`surii 123 „Cre[terea valorii
ad`ugate a produselor agricole [i forestiere” din
cadrul PNDR.
Potrivit MADR un poten]ial beneficiar va putea
primi sprijin în cadrul acestei scheme de ajutor de
stat dac` proiectul de investi]ii sprijinit va avea drept
rezultat înfiin]area unei noi unit`]i de procesare,
extinderea unei unit`]i existente, diversificarea
produc]iei în vederea ob]inerii altor produse noi sau
schimbarea fundamental` a procesului general de
produc]ie al unit`]ii deja existente.
Produs chimic nou !
România este prima ]ar` din lume care va folosi
în agricultur` un compus chimic pe baz` de initium,
un ingredient activ din noua clas` a substan]elor
chimice.
Produsele vor fi furnizate de compania german`
BASF [i vor fi folosite pentru culturile de struguri,
cartofi, ro[ii, castrave]i [i ceap`. Beneficiile pe care
le-ar aduce aceast` substan]` sunt legate în primul
rând de combaterea d`un`torilor, dar, totodat` ea
mic[oreaz` [i durata în care se ob]ine recolta.
Asemenea produse urmeaz` s` fie omologate
curând în Olanda [i Marea Britanie.
Furnizorii dau asigur`ri c` produsul este în
concordan]` cu normele din domeniu impuse de
Uniunea European`
Rovinieta electronic` din
luna martie
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor,
Marin Anton, a anun]at c` ar putea fi introdus`
rovinieta electronic`, pân` în luna martie.
Prin acest sistem, se va putea verifica dac`
[oferul a achitat sau nu taxa de drum, f`r` a mai fi
nevoie de aplicarea autocolantelor.
Criza la cei mari
Pentru industria alimentar`, anul 2009 a fost
cel mai greu din istoria postdecembrist` a României,
a afirmat {tefan P`dure vicepre[edintele Grupului
de firme Angst. “Sc`derea veniturilor popula]iei,
existen]a unui cadru politic instabil au avut drept
rezultat sc`derea bugetului de cheltuieli alocat
alimentelor.
În consecin]`, popula]ia s-a îndreptat spre
produse ieftine [i de proast` calitate.
Criza economico-financiar` de pe toate palierele
produc]iei are [i unele efecte pozitive, sus]ine {tefan
P`dure.
În sensul c` managementul Angst a fost mult
mai activ, deciziile au dus în cele mai multe cazuri la
eficientizarea costurilor.
Domnia sa consider` c` anul 2010 va fi un an al
lasan`rii economice [i c`, dup` asanare, important ar
fi ca mediul economic s` r`mân` s`n`tos [i s` nu se
favorizeze, din anumite interese, pia]a neagr`.
 Gazeta Fermierului / FitoFarmacie / 16-30 ianuarie 2010
08
Preven]ia [i tratamentul parazitozelor
intestinale
Cu ajutorul fitoterapiei
Parazitozele intestinale reprezint` o cauz` frecvent`
de tulbur`ri polimorfe, care deseori dep`[esc sfera
organelor digestive. Prin r`spândirea lor mare, dar [i
prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce,
parazitozele intestinale constituie o problem` de
medicin` social`. Epidemiologia lor interfereaz` cu
numeroase condi]ii de igien` personal` [i de igien`
a mediului, fiind în multe cazuri condi]ionat` de
zoopatologia parazitar` din teritoriul respectiv.
Frecvente la copiii mici, riscul de contaminare
este relativ mare - pun mâna pe orice [i duc la gur`.
Acest risc spore[te în colectivit`]ile de copii, unde
ace[ti parazi]i intestinali se r`spândesc cu mare
u[urin]` [i reinfectarea proprie se poate face foarte
u[or (Tenia saginata, Tenia solium).
Simptomele ce pot ap`rea la infestarea cu viermi
intestinali sunt numeroase [i uneori comune cu cele
pentru alte boli: diaree sau constipa]ie, lipsa poftei
de mâncare, sc`derea în greutate sau asimilarea
incomplet` a alimentelor, tulbur`ri de comportament
(somn, agita]ie), st`ri febrile (ac]iune pirogen`).
Modific`rile pe care le produc ace[ti parazi]i
la nivel intestinal sunt reprezentate de: irita]ii ale
mucoasei intestinale datorit` eliber`rii de toxine,
leziuni ale mucoasei, echimoze, ulcera]ii superficiale,
inflama]ii, atrofia vilozit`]ilor intestinale, exfolierea
epiteliului intestinal care altereaz` capacitatea de
absorb]ie a nutrien]ilor [i favorizeaz` suprainfec]ia
cu bacterii.
Profilaxia este prin excelen]` o problem` de
educa]ie [i de igien`. Vor fi detecta]i [i trata]i
bolnavii [i purt`torii, va fi suprimat` posibilitatea
de contaminare direct` prin sol sau ape potabile, se
va efectua controlul parazitozelor colectivit`]ilor,
salubrizarea mediului [i formarea deprinderilor
igienice. Deoarece parazitismul la animale
reprezint` un rezervor important pentru multe
helmintiaze, trebuie luate m`suri [i în acest sens.
Pentru multe parazitoze calea de transmitere este
alimentar`, de aceea este obligatorie verificarea
st`rii de s`n`tate a animalelor sacrificate,
preg`tirea termic` suficient` a c`rnii, sp`larea
legumelor [i a fructelor etc.
Principalele parazitoze intestinale
Giardioza (lambliaza) - infestare cu Giardia
(Lamblia) intestinalis. Oxiuroza - infestare cu oxiuri
(Oxiurus vermicularis). Ascaridioza - infestare cu Ascaris
lumbricoides (limbrici). Teniaza - prin infestare cu tenia.
Fitoterapia
Recomand` administrarea unor produse naturale cu
efect antiparazitar sub forma unor cure repetate, având
în vedere sensibilitatea inegal` a parazi]ilor condi]ionat`
de stadiul lor biologic. Concomitent, se adaug` [i
tratament adresat suferin]elor viscerale constituite
pe parcursul parazitozei, detoxifierea organismului,
combaterea infec]iilor asociate, drenaj biliar,
reglementarea motilit`]ii tractului digestiv, corectarea
diverselor caren]e nutritive (fier, calciu, vitamina B12
etc). Dup` tratament, persoanele vor fi urm`rite periodic,
pentru recunoa[terea eventualelor e[ecuri în tratament
sau reinfest`ri.
Helminon
Produs sub form` de comprimate masticabile care
con]ine 22,50 mg mg suc de praz, Allium porrum, familia
Liliaceae, 200 mg carbonat de calciu, 150 mg carbonat de
magneziu corespunz`tor la 43 mg Mg2+, 60 mg carbonat
de potasiu [i 0,015 mg ulei volatil de cimbru, Thymi vulgaris
aetheroleum, fiind destinat tratamentului antihelmintic.
Cel mai frecvent, parazi]ii sunt trata]i cu
medicamente antihelmintice având ca principii
active substan]e chimice de sintez` [i care prezint`
dezavantajul c` produc reac]ii adverse [i anume
cre[terea nivelului enzimelor hepatice (la 16% dintre
pacien]ii înrola]i în studiile clinice), tulbur`ri digestive
(dureri abdominale, gre]uri, v`rs`turi), precum [i vertij,
cefalee [i reac]ii de hipersensibilitate (rash, prurit,
urticarie).
HEMINON reprezint` o asociere complex` de principii
bioactive naturale [i elemente minerale sub form` de
s`ruri u[or asimilabile în organism care ac]ioneaz`
sinergic la anumite concentra]ii, având ac]iune
antihelmintic`, dar în acela[i timp [i de protejare a celulei
hepatice. Acest supliment alimentar prezint` urm`toarele
avantaje: este u[or de administrat atât persoanelor
adulte cât [i copiilor, nu produce reac]ii adverse,
nu interfer` linia metabolic` a altor medicamente.
Varietatea mare de substan]e bioactive din principiile
active asociate în formula Helminon fac din acesta un
important [i eficient preparat de uz antihelmintic.
Administrare: Doza recomandat`, pentru adul]i, este
de 2 comprimate masticabile diminea]a, cu 15 minute
înainte de micul dejun [i 2 comprimate masticabile, seara,
cu 15 minute înainte de cin`, timp de 6 – 8 zile consecutiv.
Pentru copiii peste 3 ani se recomand` un comprimat
masticabil diminea]a cu 15 minute înainte de micul dejun
[i un comprimat masticabil seara, cu 15 minute înainte
de cin`, timp de 5 zile consecutiv. Tratamentul se poate
relua dup` o pauz` de 10 zile pân` la rezultat coprologic
negativ.
Ulei volatil de cimbru in miere de albine
Sub forma de monodoz` de 2 ml care con]ine 3
pic`turi de ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris - herba)
în miere - este un produs destinat supliment`rii dietei
pentru propriet`]ile: antiseptic general (pulmonar,
genito-urinar, intestinal), antispasmodic eficient în doze
mici, bronho-dilatator, diuretic, expectorant, stimulent
general si un vermifug foarte eficient.
Recomand`ri: Se administreaz` de regul` o monodoz`
de 2-3 ori pe zi, pe stomacul gol cu 15 minute înainte de
mas`, diluat` în 50 ml de ap`. La copii cu vârsta între 5-12
ani: se recomand` câte o monodoz` o dat` pe zi diluat` în
50 ml ap` pe o perioad` de 7 -10 zile.
Hof.Imun
Con]ine 21,55 mg extract din p`r]ile aeriene [i
r`d`cini de Echinacea purpurea [i Echinacea angustifolia, gluconat
de Zn echivalent la 2,5 mg zinc / capsul`, 30 mg vitamina
C. Este un supliment alimentar cu rol de echilibrare a
sistemului imunitar (cre[te rezisten]a organismului la
infec]ii, în special la copii, vârstnici, fum`tori, alcoolici),
recomandat într-o patologie foarte variat` (respirator,
cardiac, metabolic, genito-urinar), precum [i preven]ia
infest`rii cu parazi]i intestinali.
Administrare: Adul]i:1-2 capsule de 2-3 ori / zi dup`
mese, pe o perioada de 4-6 s`pt`mâni, iar la copii (peste
5 ani):1-2 capsule/zi dup` mese.
Gemoterapia
Poate contribui la preven]ia [i tratarea parazitozelor
intestinale printr-o serie de extracte (macerate
glicerinice): Coac`z negru, Afin, Meri[or, M`ce[, Arin alb,
Buxus, Nuc sub form` de monodoze care se dilueaz` în
ap` plat`, [i se administreaz` cu 15 min înainte de mese,
pe o perioad` de 1-3 luni.
Regimul alimentar recomandat în parazitozele
intestinale:
• afinele, fragile, c`p[unile consumate ca atare
diminea]a (300-500g), f`r` a se mai mânca altceva
pân` la prânz;
• semin]ele de l`mâie sunt un remediu împotriva
oxiurilor: macerarea la cald timp de 2 ore a unei l`mâi
cât mai bogate în semin]e, zdrobite, în ap` cu miere,
se stoarce [i se bea seara la culcare, cura durând cel
pu]in 5-6 zile;
• m`ce[ele: pulpa m`run]it` [i amestecat` cu miere în
p`r]i egale, luându-se 2-3 linguri]e pe stomacul gol, în
cure de 8-10 zile.
• m`slinele: uleiul este un adjuvant antihelmintic
general, se administreaz` cate 20-40 ml/zi, 5-6 zile
consecutiv.
• dovleacul: semin]ele sale constituie un remediu
antihelmintic cert în combaterea teniei [i ascarizilor.
Semin]ele cojite [i zdrobite se iau diminea]a în priz`
unic`, 150-200 g pentru adul]i, cca 100g pentru copiii
de vârsta [colar` [i 50g pentru copiii mai mici. Se
administreaz` fie cu zahar, fie cu miere, iar dup` 1-2
ore se recomand` ulei de ricin sau un ceai laxativ.
• hreanul are ac]iune tenifug` puternic`; se consum` ca
atare 20-30 g/zi sau asociat în cantit`]i mai mari cu
ceap` [i fructe crude.
• morcovul, varza: sucul are efect în combaterea
oxiurilor [i a limbricilor; se consum` 200-300 ml
diminea]a pe stomacul gol, 5-6 zile la rând.
• usturoiul: are ac]iune cert` în teniaz`, ascaridioze,
oxiuraze. Se prepar` un macerat la cald din 3-4 bulbi
zdrobi]i la o can` de ap` sau de lapte, se las` peste
noapte, iar diminea]a se bea întreaga cantitate, 2-3
s`pt`mâni la rând.
Dr. Aniela Kinn
Medic familie cu competent in apifitoterapie
S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

Desp`gubiri pentru fermieri,
proprietari de animale
A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr.1.214.
privind metodologia pentru stabilirea [i plata
desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale
t`iate, ucise sau altfel afectate în vederea lichid`rii
rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.
Statul îi desp`gube[te pe fermieri, pentru
animalele suspicionate sau afectate de boli
transmisibile. Pentru a beneficia de aceste
drepturi, animalele trebuie s` fie înregistrate
[i identificate de medicul veterinar [i
declarate în registrul agricol.
În caz de moarte a unui animal, cererea de
desp`gubire o face proprietarul [i o depune
la Direc]ia Sanitar Veterinar` sau la medicul
veterinar oficial zonal. Cererea va fi înso]it`
de actele întocmite de medicul veterinar
concesionar, privat, din comun`.
Evaluarea animalelor moarte, ucise sau
t`iate din cauza unor boli grave transmisibile
este f`cut` de o comisie format` din:
• medicul veterinar zonal,
• reprezentantul Direc]iei Agricole,
• primarul comunei ([eful comisiei locale de
combatere a epizootiilor),
• prefectul jude]ului ([eful comisiei jude]ene
de combatere a epizootiilor),
• un poli]ist local
• proprietarul p`guba[
Depunerea dosarelor se face în termen de o
lun` dup` moartea animalului.
Direc]ia sanitar jude]ean` de specialitate
are termen de plat` de trei luni.
Autopsia animalelor moarte este pl`tit`
de stat, proprietarul nu d` nici un leu în
aceste cazuri.
Aten]ie! Medicul veterinar deconteaz`
necropsia animalelor [i nu are de ce s`
cear` bani de la proprietari.
Cresc`torul are îns` obliga]ia s` anun]e
medicul veterinar, imediat dup` moartea
animalului, în cel mult 24 de ore.
To]i cresc`torii de animale care vor
desp`gubiri sunt obliga]i s` respecte
normele de biosecuritate [i bun`stare a
animalelor - în caz contrar, nu primesc nici
un ban de la stat pentru animalele moarte din
cauza bolilor transmisibile.
“Magazinul de Vise”
Poarta c`tre Iad
Campania lansat` de Asocia]ia “Forumul Antidrog”
– FORAD, împotriva acestei afaceri oneroase are
efecte în rândul popula]iei, dovada concret` fiind
num`rul mare de voturi [i mesaje de încurajare,
pe care aceast` campanie le prime[te zilnic. Un
num`r tot mai mare de institu]ii [i organiza]ii
neguvernamentale se al`tur` campaniei noastre,
printre care enumer`m: EURAD-ul condus de dl.Gigel
Lazar, Organiza]ia Romana Antidrog (ARA), Uniunea
Inimilor, Asocia]ia Na]ional` pentru Protec]ia
Cet`]eanului, Asocia]ia Victimelor Accidentelor de
Circula]ie, Blocul Na]ional Sindical [i, din ce în ce mai
multe publica]ii din România.
Aceasta „scamatorie” legal` nu este altceva
decât o ma[in` infernala, ce î[i propune s` termine,
ceea ce a început heroina [i cocaina. Pojghi]a de
Statul acord` desp`gubiri numai pentru 31
de boli dac` animalul unui cresc`tor moare,
este ucis sau sacrificat în abator din cauza
unei boli cuprinse în list`, atunci acesta are
dreptul la desp`gubiri de la bugetul de stat, la
valoarea de pia]` a animalului, sum` stabilit`
de o comisie format` din reprezentan]i ai
statului.
Pentru cei interesa]i iat` [i lista bolilor
transmisibile :
• Tuberculoz` bovin`;
• Febr` aftoas`;
• Leucoz` enzootic` bovin`;
• Turbare, paratuberculoz`; encefalopatiile
spongiforme (boala vacii nebune, scrapia la
oi);
• Pesta porcin` clasic`; anemia infec]ioas`
ecvin`; Boala Aujeszky;
• Salmonelozele aviare;
• Loca American` [i bolile virotice ale
albinelor;
• Varooza albinelor Pesta porcin` african`;
• Peste bovin`;
• Pesta ecvin`;
• Pesta rumeg`toarelor mici;
• Pesta aviar` (influen]a aviar`);
• Stomatita veziculoas`;
• Pleuropneumonia contagioas` a bovinelor;
• Boala veziculoas` a porcului;
• Dermatita nodular` contagioas` a bovinelor;
• Variola ovin` [i caprin`;
• Bluetongue (boala limbii albastre la bovine [i
febra cataral` ovin`);
• Febra V`ii de Rift;
• Artrita-encefalit` caprin`;
• Maedi Visna;
• Furunculoza salmonidelor (p`str`vilor);
• Septicemia hemoragic` viral` a salmonidelor,
• Necroza hematopoietic` infec]ioas`;
• {i trichineloza.
ATEN}IE!!! Boala trebuie constatat` de
medicul veterinar [i dovedit` numai prin
analize de laborator.
legalitate pus` ca o „spoiala urât mirositoare” pe
aceast` afacere cu moartea, trebuie îndep`rtat`
f`r` echivoc [i, chipul hidos al mor]ii ce se ascunde
în fiecare plicule], pe care scrie aberant “It’s not
for human use”, trebuie ar`tat celor pe care î[i
propune s`-i omoare. Efectele acestor substan]e sunt
devastatoare, cu atât mai mult cu cât nu exist` nici
un fel de tratament pentru a combate abuzul acestor
substan]e.
Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD face un
apel la responsabilitate, la morala cre[tin`, la bun simt
[i la tot ce este omenesc în societatea româneasc`. s`
spunem NU acestui atac brutal [i extrem de violent, la
fiin]a [i esen]a neamului românesc. Nu dramatizez în
mod gratuit, dar tân`ra genera]ie reprezint` fiin]a [i
continuitatea acestei ]`ri. Dac` vom privi indiferen]i,
Gazeta Fermierului / Legisl]ie / 16-30 ianuarie 2010
vom suporta consecin]ele. Aceste atacuri trebuie
s` primeasc` r`spunsul f`r` echivoc, al tuturor
oamenilor ce se consider` responsabili, al tuturor
celor care au un copil, un frate sau un prieten, ce
mâine ar putea s` fie g`sit mort, din cauza acestor
substan]e. Liberul arbitru nu are ce c`uta în aceasta
ecua]ie, curiozitatea unui tân`r de 15 ani, învinge
de cele mai multe ori ra]iunea. A[a c`, noi cei ce
ne-am asumat lupta cu drogurile, facem un apel la
voi, cei ce a]i consemnat de nenum`rate ori, din
p`cate nu suficient de mult, efectele devastatoare ale
consumului de droguri.
Închei cu o întrebare retoric`: “Dac` nu noi, atunci
cine? Dac` nu acum, atunci când?
Prof. Cristian Ene
Pre[edintele Asocia]iei “Forumul Antidrog” - FORAD
09
{tiri comunitare
Noul “r`zboi” în
Europa
Diferen]ele mari existente în prezent între
regimurile fiscale ale vechilor [i noilor ]`ri
membre UE ridic` mari probleme celor mai
puternici lideri ai Europei, mai ales în aceast`
perioad` crucial` de recesiune [i probleme
bugetare. Concret, problema arz`toare [i
dominant` în acest moment în discu]iile
dintre Nicolas Sarkozy, Angela Merkel [i Jose
Barroso este marea diferen]` dintre cotele de
impozitare a profiturilor companiilor, ceea ce
duce la un mediu investi]ional inegal între
membrii tradi]ionali ai Uniunii Europene [i
noile state-membre din valurile de extindere.
În economiile cele mai dezvoltate ale
Europei cotele de impozitare variaz` între
25% [i 35%, în timp ce în economiile în curs
de dezvoltare, de la Polonia [i Slovacia pân`
la Bulgaria [i România, cotele respective au
fost stabilite la 10%, 15% sau 17%. Drept
urmare, sunt atrase mai multe capitaluri
pentru investi]ii pe aceste noi pie]e, sl`bind
pe de alt` parte din punct de vedere al
investi]iilor puterile avansate ale B`trânului
Continent. Este vorba despre un “r`zboi”
neoficial în interiorul Europei, care cap`t`
o importan]` deosebit` în aceast` perioad`
dificil` din punct de vedere economic. Deoarece
în vechile state-membre ale Europei, care în
acela[i timp subven]ioneaz` prin pachete
comunitare lucr`rile de infrastructur` din
noile state-membre, se pierd locuri de munc`
[i cre[te [omajul. F`r` îndoial`, vorbim
despre o contradic]ie grav`, care necesit` o
reglementare politic`.
Belgiana Electrawinds
în Bulgaria [i România
Belgiana Electrawinds va investi 500
de milioane de euro în resurse energetice
regenerabile în Bulgaria [i România. Compania
inten]ioneaz` s` produc` 200-250 de MW de
energie. Electrawinds face deja ferme eoliene
în dou` sate, iar pân` la sfâr[itul anului va
demara proiecte pentru energie solar`.
Compania lucreaz` la dou` ferme eoliene,
una în apropiere de Burgas, de circa 60 de
milioane de euro, a doua în apropiere de {abla.
Ferma eolian`, care trebuie s` fie racordat` în
prim`var` la re]eaua de transport a energiei
electrice, va fi de asemenea îmbun`t`]it`
ulterior.
Electrawinds construie[te deja o mic`
ferm` eolian` în România, care produce 3
MW energie. Compania inten]ioneaz` s`
construiasc` parcuri eoliene cu o capacitate
de 60 de MW în apropiere de Constan]a. De
asemenea, este planificat [i un proiect mai mic,
în valoare de 18 milioane de euro, în regiunea
ora[ului Hunedoara.
Reunificarea zonei euro
Banca Central` European` s-a reunit
[i nu se a[teptat` nicio decizie monetar`
în cadrul acestei reuniuni lunare din 2010
a guvernatorilor celor 16 b`nci centrale
na]ionale. În schimb, Jean-Claude Trichet,
pre[edintele BCE, va trebuie s` se pronun]e în
ceea ce prive[te Grecia, [i în ceea ce prive[te
diferen]ele na]ionale, care submineaz`
coeziunea zonei euro.
În fapt, Atena lanseaz` o provocare
existen]ial` Uniunii Monetare [i Economice
Europene (UEM). La ce bun s` împ`r]im
aceia[i moned`, dac`, în cazul unei lovituri
puternice suferite de unul dintre membri
clubului, nu poate fi exercitat` solidaritatea?
Paradoxul este de neîn]eles pentru un profan:
în toamna lui 2008, BCE a ajutat Ungaria,
care nu face parte din zona euro, alocându-i
un credit de 5 miliarde de euro. Acest lucru
este strict imposibil în cazul Greciei: Tratatul
de la Maastricht interzice orice “procedur`
de repunere pe linia de plutire” a finan]elor
oric`rei ]`ri membre a Uniunii Monetare.
Acela[i tratat prevede totu[i c` “în cazul
unor evenimente excep]ionale (este posibil`)
acordarea sub anumite condi]ii a unei
asisten]e financiare comunitare”. Aceasta
este miza negocierilor în curs sub egida
autorit`]ilor de la Bruxelles [i a noului lor
pre[edinte, Herman Van Rompuy.
 Gazeta Fermierului / Bursa agricol` / 16-30 ianuarie 2010

10

{tiri comunitare STATISTICI {I

Nominalizarea lui PROGNOZE DE PIA}~
Ciolo[ sprijinit` de un 04 – 08 ianuarie 2010
german
Pre[edintele Federa]iei germane a
agricultorilor, Gerd Sonnleitner, a salutat
faptul c` Dacian Ciolo[, comisarul european
CEREALE
Pia]a grâului
OLEAGINOASE
desemnat pentru agricultur`. Pia]a la soia:
Guvernul german vrea ca politica agricol` Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a câ[tigat 1 euro în ultima s`pt`mân`,
european` s` acorde mai mult` importan]`, atingând nivelul de 122 euro/ton` FOB Rouen în cazul calit`]ii standard. Uniunea Cele trei mari cantit`]i de soia achizi]ionate de China reflect` cre[terea
începând din 2013, eforturilor agricultorilor European` a emis certificate de export pentru o cantitate de 485.550 tone (din
pentru ap`rarea climei. consumului. Tendin]a pie]elor financiare este un motiv în plus de optimism pentru
Negocierile privind PAC pentru perioada
care 175.000 tone grâu din Fran]a), ducând la un total de 8,59 milioane de tone de pre]ul oleaginoaselor în perspectiva cre[terii consumului. Pre]ul petrolului poate
2013-2020 vor începe anul acesta, iar la începutul anului de pia]` [i pân` în prezent. influen]a pe termen scurt pre]ul soiei.
sus]inerea agriculturii în prezent reprezint` Cota]iile grâului la Bursa din Chicago, sunt:
aproape 50% din bugetul UE. Printre statele USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
Cota]iile pentru soia futures la Bursa din Chicago, sunt:
membre, mai multe sunt în favoarea unei
reduceri drastice a ajutoarelor. Ian 204,9 + 203,3 - 208,5 + 204,9 - 208,5 + USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
Nu este [i cazul Germaniei, al doilea Ian 385,7 + 385,9 + 385,9 0 373,9 - 372,3 -
produc`tor european dup` Fran]a, care Pre]ul grâului – Bursa Chicago în zona Golfului Mexic, în FOB:
s-a al`turat “Apelului Parisului”, lansat USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
în decembrie, la Copenhaga, de 22 de state Pre]ul pentru soia în condi]ia de livrare FOB/Golful Mexic:
Ian 224,3 + 223,3 - 229,5 + 224,3 - 228,5 +
membre UE, pentru o PAC mai puternic`.
Agricultorii germani consider` necesar`
o men]inere a ajutoarelor directe ale UE dup` Cota]iile grâului futures la Bursa din Londra, sunt: USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
2013, a declarat Gerd Sonnleitner, pre[edintele USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T* Ian 421,3 + 422,7 + 421,9 - 409,7 - 408,5 -
Federa]iei germane a agricultorilor. În medie, Ian 224,3 + 223,3 - 229,5 + 224,3 - 228,5 +
69% din veniturile agricultorilor europeni
provin din ajutoare publice. Pia]a porumbului: Cota]iile uleiului din soia la Bursa din Rotterdam, sunt:
Comisarul european desemnat pentru
agricultur`, Dacian Ciolo[, este foarte francofil, Pre]ul porumbului a câ[tigat în ultima s`pt`mâna cca 2 euro/ton` ajungând la USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
a declarat Sonnleitner. “Dac` ajunge cu o 135,9 euro/ton` FOB Bordeaux în cazul livr`rilor din luna martie 2010. Cre[terea Ian 958,7 + 956,9 - 955,3 - 953,7 - 956,9 +
filosofie francez` a politicii agricole, acest lucru pre]ului porumbului este împiedicat` în linii mari de concuren]a venit` din
nu poate s` fie r`u”, a ad`ugat el. partea celorlalte cereale furajere care se g`sesc în cantit`]i destul de mari.
Fran]a este principalul beneficiar al
ajutoarelor pentru agricultur` de la Bruxelles
Balan]a mondial` a porumbului este destul de tensionat` în ultima perioad`, Pia]a la floarea soarelui:
ceea ce aduce câteva elemente de sus]inere a pre]ului. Unul dintre elemente
[i ap`r` angajamentul puternic al Uniunii este reprezentat de cre[terea pre]ului petrolului ceea ce a dus la majorarea
Europene în acest sector. cantit`]ilor de porumb procesate de c`tre industria produc`toare de etanol. Pre]ul florii-soarelui s-a diminuat în ultima s`pt`mân`, ca urmare a unei
cereri în sc`dere.
Presa bulgar` optimist` Cota]iile porumbului futures la Bursa din Chicago, sunt:
Cota]iile la floarea soarelui FOB - FRAN}A, sunt:
Comer]ul exterior al unor noi state membre USD/tona 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
ale UE din Europa de Est demonstreaz` c` Ian 164,9 + 164,9 0 166,9 + 164,9 - 166,9 + euro/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
începe s`-[i revin`. Dieppe 307,3 + 303,3 - 298,5 0 296,9 - 296,9 0
Acest lucru se datoreaz` economiei din Pre]ul porumbului, în zona Golfului Mexic, în condi]ia de livrare FOB:
zona euro ce începe s`-[i revin` - unul dintre
principalii parteneri comerciali ai statelor din USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
regiune. Ian 194,7 + 193,3 - 198,5 + 197,3 - 199,3 +
Pre]ul uleiului din floarea soarelui la Bursa din Rotterdam:
Slovacia, a c`rei economie depinde în mare
m`sur` de export, a raportat un excedent Cota]iile porumbului – Matif, sunt: USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
comercial de 259 de milioane de euro, în luna Ian 1010,3 + 1013,7 + 1015,3 + 1010,3 - 1005,3 -
noiembrie, ceea ce a dus la cre[terea cu 1,5% euro/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
la nivel anual a produc]iei sale industriale. Ian 134,3 - 134,3 0 N/C N/C N/C
România a înregistrat o sc`dere a Pia]a la rapi]`
deficitului, de 60%, în perioada ianuarie- Pia]a orzului:
noiembrie 2009. Ungaria, la rândul s`u, a Pre]ul rapi]ei a pierdut 2 euro/ton`, ajungând la 289,5 euro/ton` FOB Moselle
raportat un excedent de 411, 3 milioane de Pre]ul orzului furajer a r`mas neschimbat [i în aceast` s`pt`mân` situându-se în
jurul a 97/98,5 euro/ton` în cazul livr`rilor din luna martie 2010. Stocul de interven]ie în cazul livr`rilor din luna februarie 2010. Tendin]a de cre[tere a pre]ului r`mâne
euro. în continuare de actualitate pe pia]a rapi]ei.
Tendin]a pozitiv`, într-o anumit` m`sur`, la nivel european a ajuns la 2,59 milioane de tone, din care Germania de]ine 0,9
de datoreaz` [i monedelor slabe ale statelor milioane de tone [i Fran]a 0,45 milioane de tone. Pia]a orzului are o configura]ie
din regiune, ceea ce face ca produsele lor s` destul de limitat` ca urmare a activit`]ilor comerciale extrem de reduse ca num`r Cota]iile rapi]ei – Matif, sunt:
fie mai ieftine pentru partenerii comerciali [i volum. În acest moment se estimeaz` c` orzul furajer acoper` necesarul furajelor
occidentali. pentru animale, fiind extrem de competitiv din toate punctele de vedere. euro/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
Leul românesc [i forintul maghiar au Febr 290,5 + 293,3 + 294,3 + 295,3 - 288,5 -
sc`zut cu 14%, respectiv 13%, în compara]ie Cota]iile orzului FOB - FRANTA, sunt: *tendin]a pre]ului fa]` de cel \nregistrat anterior (+ = cre[tere; - = sc`dere; 0 = identic)
cu vara lui 2008.
Economia României a înregistrat o USD/ton` 04.01 T* 05.01 T* 06.01 T* 07.01 T* 08.01 T*
cre[tere de 1,3%, iar cea a Ungariei va Creil 96,3 0 95,3 - 94,3 - 94,3 0 95,3 + N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii, avand la baza
urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Padurilor [i Dezvoltarii Rurale, Institutul
raporta o sc`dere de 0,6%, estimeaz` Comisia Dunkerque 97,7 - 97,7 97,3 - 97,3 0 97,3 0 National de Statistica, Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica, Departamentul
European`. Moselle 100,5 + 107,7 + 100,7 100,3 - 99,7 - de Agricultura al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia,
Rouen 97,3 + 97,7 + 97,3 - 97,3 0 97,3 0 Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana), informatii din pia]a (traderi,
Diferen]e în zona euro Creil** 103,3 + 102,7 - 102,3 - 102,3 0 101,3 - producatori, fermieri, procesatori, depozitari), organizatii de profil (asociatii profesionale, etc) [i
surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acuratetea [i integrali-
Pe lâng` Grecia [i statisticile ei sc`zute, Moselle** 112,3 + 113,3 + 114,3 + 114,3 0 113,3 - tatea acestor informatii astfel ca orice concluzie [i initiativa de actiune în baza acestui material
BCE se confrunt` cu o alt` problem` de fond, ** pre]ul orzului furajer; trebuiesc privite sub aceasta limitare.
mai global` [i îngrijor`toare. Niciodat`
diferen]ele nu au fost atât de mari în zona
euro. Rata [omajului merge de la 1 la 5 între
Olanda (3,7%) [i Spania (19,7%). Germania
a reu[it s` limiteze la 3,2% din PIB-ul s`u
deficitul public din 2009, care se apropie de
11% în Spania. De asemenea, în sânul cuplului
franco-german se observ` o contradic]ie foarte
ciudat`. Recesiunea a fost de 2, chiar de 3 ori,
mai pu]in violent` de aceast` parte a Rhinului,
dac` judec`m dup` reculul PIB-urilor na]ionale
(2,2% la noi, 5% la ei). {i totu[i, cifrele de
afaceri au fost mai bune în Germania decât în
Fran]a.
Criza contribuie din plin la exacerbarea
specificului [i sl`biciunilor na]ionale. Sarcina
este foarte grea pentru BCE care, prin defini]ie,
trebuie s` pun` cele 16 ]`ri membre ale zonei
euro sub aceea[i m`sur` politic` monetar` [i
de rat` de schimb. Dar aici nu este vorba doar
de cifre: difer` [i mentalit`]ile.
 Gazeta Fermierului / AgroMeteo / 16-30 ianuarie 2010

11

Evolu]ia condi]iilor {tiri extracomunitare

agrometeorologice
Estim`ri pentru 16 – 30 ianuarie 2010
Lapte infestat
Dup` mai bine de un an de la scandalul
izbucnit în China pe tema laptelui infestat care
Caracteristici termice si hidrice continua predominant repausul vegetativ în aproape a provocat moartea a cel pu]in [ase copii, exist`
Intervalul se va caracteriza printr-un regim toate zonele agricole, cu excep]ia intervalelor mai suspiciunea c` se recurge în continuare la aceast`
termic al aerului mai ridicat decât în mod obi[nuit, calde când vor fi posibile relu`ri lente [i temporare ale practic`.
în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ]`rii. proceselor de cre[tere [i dezvoltare ale plantelor, în Procurori chinezi au confirmat pentru BBC
c` trei directori ai unei fabrici de produse lactate
Temperatura medie diurn` a aerului se va încadra special în zonele de câmpie. Pe ansamblu, uniformitatea vor fi trimi[i în judecat` pentru comercializarea
între -7 [i 5°C, abaterile termice pozitive fiind de [i vigurozitatea plantelor se va men]ine bun` [i medie laptelui infestat cu melamin`, un compus chimic
1pân` la 5°C. Temperaturile maxime din aer vor în culturile înfiin]ate în epoca optim` [i bine adaptate folosit pentru a masca proasta calitate a laptelui.
fi cuprinse între -3 [i 8°C. În intervalele calde, la condi]iile de iernare, iar în sem`n`turile efectuate Dup` a[a-zisul scandal al melaminei
maximele vor putea dep`[i 15°C, îndeosebi în zonele tardiv, starea de vegeta]ie va putea fi medie [i slab`. din toamna anului 2008, era de a[teptat ca
autorit`]ile chineze s` adopte reglement`ri mai
de câmpie. Temperaturile minime din aer se vor De asemenea, în intervalele cele mai reci, pe fondul dure pentru a-i proteja pe consumatori, dar presa
încadra în general între -10 [i 2°C, iar în nop]ile cele sc`derii temperaturilor minime din aer sub pragurile de stat a transmis c` laptele infestat de la fabrica
mai reci, în depresiunile nordice [i centrale valorile biologice critice de rezisten]` a plantelor (-10...-15...- de produse lactate Panda Ltd din Shanghai a fost
vor putea coborî pân` la -20°C, semnalându-se 20°C ), asociat` cu absen]a stratului protector de descoperit abia la sfâr[itul aceluia[i an, dup` ce se
înghe] la sol. z`pad` sau în prezen]a unui strat superficial (grosime Recomand`ri de specialitate: anun]ase c` lactatele din 22 de fabrici infestate cu
melamin` au fost distruse.
Sub aspect pluviometric, cantit`]ile de ap` vor sub 5 cm) va fi posibil` v`t`marea aparatului foliar prin • Continuarea efectu`rii controlului biologic {tirea a fost dat` îns` publicit`]ii abia dup`
înregistra în general valori apropiate de mediile brunificare [i arsuri ale vârfului frunzelor la culturile de sistematic pentru determinarea viabilit`]ii ce s-a anun]at arestarea celor trei directori de la
climatologice, cu tendin]a de a dep`[i normalul orz [i grâu de toamn` sem`nate în afara epocii optime culturilor de toamn`, precum [i a elementelor Panda Ltd.
perioadei, local în jum`tatea nordic` a teritoriului. [i insuficient preg`tite pentru rezisten]a la condi]iile de rod la speciile pomi-viticole;
din timpul iernii. • Aplicarea îngr`[`mintelor organice la pomii Moldova
Starea solului Fenologic, orzul [i grâul de toamn` sem`nate fructiferi [i vi]a de vie.
Politici de necesitate
Rezerva de umiditate accesibil` plantelor de grâu în perioada optim` [i bine adaptate la condi]iile de Atragerea în economia na]ional` a investi]iilor
de toamn` pe profilul de sol 0-100 cm se va men]ine iernare se vor afla predominant în fazele de înfrunzire Director General, strategice, inclusiv a celor str`ine directe, în
în limite satisf`c`toare, apropiate de optim [i optime [i înfr`]ire, cu o stare de vegeta]ie în general bun` [i Dr. Ion SANDU special, în sectoarele cu un poten]ial sporit de
în cea mai mare parte a ]`rii. Local, în sud-estul medie. Culturile tardive vor parcurge fazele de r`s`rire {ef Laborator Agrometeorologie, competitivitate [i orientate la export, inclusiv
teritoriului, deficitele de ap` în sol vor fi moderate. [i apari]ia frunzei a treia, vigurozitatea [i uniformitatea Dr. Elena MATEESCU prin dezvoltarea infrastructurii aferente /parcuri
industriale, zone economice libere etc./, este una
plantelor prezentându-se medie [i slab`, acestea Colectiv de elaborare: dintre priorit`]ile stabilite pentru anul 2010 de
Caracteristici fenologice fiind expuse riscului fa]` de stresul termic generat de Maria NISTOR, Oana OPREA, c`tre Ministerul Economiei.
În condi]iile men]ionate, culturile de toamn` î[i vor temperaturile minime sc`zute. Dumitru ANGHEL, Ana {ERBAN Alte priorit`]i, ar fi: lansarea procesului de
negociere a noului regim cu Uniunea European`,
prin eventuala încheiere a Acordului de comer]
liber comprehensiv [i aprofundat, dezvoltarea
cadrului legislativ în domeniul protec]iei
consumatorilor [i supravegherea pie]ei, armonizat
Talon de abonament cu legisla]ia comunitar`, majorarea eficien]ei
energetice [i utilizarea resurselor regenerabile,
Coordonatele pl`titorului de abonament inclusiv crearea [i consolidarea capacit`]ilor
Agen]iei privind Eficien]a Energetic` [i a Fondului
Numele [i prenumele (Societatea)................................................................................................................................ CUI......................................................................
pentru Eficien]a Energetic` [.a.
Domeniu de activitate....................................................................................................... Profesie............................................................... Vârsta...............................
Num`rul de abonamente................................................................................................................................................. Credite garantate
Coordonatele adresei de expediere a abonamentului Perfec]ionarea sistemului de reglementare a
Numele [i prenumele (Societatea).................................................................................................................................. Strada............................................................... activit`]ii de întreprinz`tor, dezvoltarea schemelor
de garantare a creditelor pentru întreprinderile
.............................................................................................................................................................. Nr.............. Bl............... Sc................ Et............... Ap.................
mici [i mijlocii, promovarea IMM-urilor pentru
Localitatea............................................................................................. jude]/sector............................................................ Cod po[tal................................................... a oferi noi oportunit`]i [i a asigura o capacitate
mai înalt` de adaptare a sistemului economic la
Modul pl`]ii....................................................................................................................................................................................................................................................
rigorile actuale ale economiei de pia]` constituie
(dovada pla]ii se va anexa talonului de abonament) priorit`]i ale Guvernului.
A fost elaborat Planul de ac]iuni de eliminare
S.C. Profesional -Agromedia S.R.L., J40/19313/2008, CUI: 24742449, Contul: RO 11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA TRANSILVANIA S.A., Sucursala Lipscani, Bucure[ti.
a constrângerilor de ordin administrativ în mediul
Prin completarea prezentului talon sunt de acord s` primesc gratuit prin po[t`, e-mail, SMS sau altre mijloace de comunicare materiale promo]ionale legate de afaceri, realizarea c`ruia va impulsiona
de promovarea publica]iilor ce apar]in S.C. Profesional-Agromedia S.R.L. eliminarea impedimentelor în calea desf`[ur`rii
afacerilor, demonopolizarea importului [i
Pre]ul unui exemplar este 2,9 lei, al unui abonament pe trei luni 17,4 lei, pe 6 luni 34,8 lei [i pe 12 luni 69,6 lei. exportului, implementarea tehnologiilor
V` rug`m s` completa]i [i datele urm`toare, dup` caz: contemporane pentru raportare financiar` [i
Suprafa]a cultivat`........................, num`r de animale....................., tipul de serviciu prestat în domeniul agricol........................................................... forma de statistic`.
proprietate....................................................................................................................................................................................................................................................
Turism subven]ionat
De acum v` pute]i abona foarte simplu, trimi]ând un SMS la unul din numerele 7555* dac` dori]i s` v`
Guvernul Macedoniei îi va subven]iona pe
abona]i pentru 6 luni sau 7441* dac` vre]i un abonament pe 10 luni. Este obligatoriu ca SMS-ul s` con]in` turoperatorii care aduc în ]ar` turi[ti str`ini.
cuvântul FERMIERULUI [i adresa postala la care dori]i s` primi]i revista. Aten]ie! Abonarea prin SMS v` aduce Programul a început de la 1 ianuarie 2010,
un discount considerabil. Pre]ul abonamentului cu ajutorul SMS-ului pe 6 luni este de 6 euro iar cel pe 10 luni iar prin acesta, turoperatorii vor primi între 10 [i
de 10 euro, la care se adug` TVA-ul. Pre]ul real al abonamentului pe 6 luni este de 8,25 euro iar pe 10 luni 45 de euro pentru fiecare vizitator adus dintr-un
13,75 euro. Pre]urile sunt valabile doar pentru 2009. stat str`in.
Pentru acest obiectiv, de la bugetul de stat s-a
* numere valabile \n re]elele Orange [i Vodafone. alocat suma de 24 de milioane de dinari.
Valoarea subven]iei pe care o vor primi
Opiniile exprimate în articolele publicate apar]in în exclusivitate autorilor. turoperatorii depinde de statul din care vin turi[tii,
îns` [i de transportul pe care-l folosesc ace[tia.
Cea mai mic` sum` de bani se ofer` pentru
turi[tii din Bulgaria, Albania, Grecia, Serbia,
Gazeta fermierului Colegiul consultativ Corector Muntenegru, Bosnia [i Her]egovina, care vin cu
Adresa redac]iei: Str Serg. Tache Gheorghe 13, bl 17, Silviu Zetea - fermier, Satu Mare Carmen Nedelcu autobuzul.
Mircea Croitoru - legumicultor, Gala]i Pentru ace[tia, fiecare turoperator va primi
sc 6, et 5, ap 223, sector 4 Bucure[ti, OP 61, CP 152 câte 10 euro de persoan`. Dac` turi[tii vin din
fax: 031 814 59 90, gazetafermierului@gmail.com, Ion Oprea - pomicultor, Dâmbovi]a {tiri furnizate de
Turcia, România, Slovenia [i Croa]ia, subven]ia
Agen]ia de Pres` Rador
www.gazetafermierului.ro
Editor general este de 15 euro.
ISSN 2065-5312 Suma prev`zut` pentru turi[tii dintr-un alt
Mihai Mihalache Concep]ie [i machetare stat care au c`l`torit cu autobuzul este de 20 de
www.cameradegarda.ro euro.
Colegiul {tiin]ific Publicist comentator
George Ghidrigan Mai mul]i bani se aloc` pentru turoperatorii
Prof. univ. dr. Ioan Alecu Tipografia care aduc turi[ti cu avionul.
Prof. univ. dr. ing. Mihai Berca Editorialist Coprint Pentru musafirii din statele europene, suma
Prof. univ.dr. Ioan N`molo[anu Roman {tef`nescu este de 25 de euro, iar de pe alte continente de 45
Dr. ing. Bartha Ioan Publica]ie editat` de de euro.
Ec. Constantin Chiurciu
Redactori S.C. Profesional -Agromedia S.R.L Pentru a beneficia de aceste stimulente,
Daniela }ambrea turoperatorii autohtoni trebuie s` aduc` un grup
Dr. Viorica Chiurciu Ana Maria Ghidrigan Director de cel pu]in 10 persoane pentru cel pu]in trei nop]i.
Dr. ing. Dorel Codrea Robert Mihai Adrian Nedelcu - 0770 306 197
 Gazeta Fermierului / Puncte de vedere / 16-30 ianuarie 2010
12
Scrisoarea lu’ Gheorghe!
S’ai noroc {efu’! M`
siestam dupe Boboteaz`
(capete d` trandafiri, fasul`
cu moare, c`litur` d` curechi,
aromit` cu adida[ii lu’Ghi]`,
ne[te pl`cinte cu bulearc` [i
ud`tur`, c` asta-i temelia)
[i sc`pai în cujetare (mi
se mai întâmpl`, de!). Cum
m` cugetam, mintena[ m`
slobozii în adurmire, da’ nu
mult, cât s` m` str`ba]` o
arip` de vis. Se f`cea c` ieream ca cum suntem acu’, v`leat
[`pte mii cins’te opt’[pce de la facerea lumii [i ieream ca
cum zâse Dom’Silviu (Brucan bre! Nu face niznai!). D`[tep]i!
Îi l`sam p` to]i f`r` premiile `lea d` la olempeade. ~lea
d` [tiin]uri [i scorneli pintru tinere n`dejdi (asta nu crez
c’am visat-o!). Se f`cea c` ierea purcoie d` premii, d` la
goncur, la nobelu’ (ce are `[tia de d` la premii numa nume
d` ru[ine ?). Pune [i d` la [tiin]uri: enstaine, niutoane,
boare, curiuri (ce’]i’s`i adeneaori?) [i câte [i mai câte,
cin’ s` le ]âie sama? Se luase omenirea de-un gând [i
tremeser` la noi, p’`i mai den ocol, s` vaz` ce secreturi
În vârful peni]ei
O stare de lucruri de natur` s` îngrijoreze: în iarna
asta – zice una lume – mai peste tot în ]ar` s-au înmul]
it lupii. {i cei cu blana sur` [i cei cu fa]`
uman`. Primii atac` în haite, cum le
e felul, viet`]ile din gospod`riile
s`tenilor. {i fac pr`p`d. {i
stârnesc groaza. Ca s`-[i salveze
câinii - auzi ce mai poveste – unii
posesori de exemplare canine
i-au urcat prin podurile caselor ori
i-au coco]at prin copaci pe post de
privigheciori. Halal animale de paz`,
halal st`pâni! Asta nu înseamn`,
îns`, c` lupii, `i cu patru picioare, nu
mai întâmpin` nicio rezisten]` [i c` pot
s`–[i fac` în voie, de cap. Nicidecum! Se
Sport
Transferuri sub semnul crizei
De ceva timp ne laud`m prin mass-media c`
transfer`m juc`tori senza]ionali, extraordinari
[i, din p`cate, totul se sfâr[e[te mai mult decât
jenant, atât pentru cluburi, cât [i pentru juc`tori.
Este trist, dragi conduc`tori, finan]atori sau ce
vre]i voi, s` v` l`uda]i c` aduce]i juc`tori str`ini
care au jucat pe lâng` adev`ra]ii fotbali[ti. {i aici,
[ti]i la cine m` refer în mod special, la colono-
americanul Joshua Todela [i acesta este doar un
exemplu. Pentru c` sunt mul]i în Liga lui Mitic`
asemenea lui.
de]ânem, c` lu`m tot. Radem! Venir` `ia, se uitar` p`
stânga, s` p` drepta, sus, gios, icstreme. Canci! Nema
deferen]e! {i c` când dedeau s` plece îi pic` la unu’ fisa
[i s` dumiri c` d` la sestemu d` înv`]`mânt rural devine
c` ni se trage genealitatea. Se duser` p’in [coale d` la
]ar` s` vaz` ce [i cum! {i unde nu v`zur` c` ie sestem
de sestem. R`maser` cruci]i ([i mahometanii [i ovreii),
d` grijea lu’ factoru’politic pintru înv`]`mânt modern, cu
osteneal` [i parale grup pintru entegrare în natur`, ca cum
ar veni (a[a cere prin]ipurili moderne ale lu’ dezvoltarea
durabel`). Nu se mai s`tura d` [colili în care se preda
apusul [i r`s`ritul derect, f`r` jamuri fotos`nsibile d`
dioxid d` siliciu [i iefecte d` ser` (E! Ce mai zici? Le am?),
unde vântu’ se unez` cu ploaia, de d` tornade taman lâng`
cabenetu’ d` geografie. Ieroziunea eolian` [i pluvial` ie
iecsemplificat` p` temelii [i treptili d` la intrarea. Da’ la
biolojie? Unde se înt’orcea ierea numa’ organismuri vii,
create d` ~l d` Sus [i ievoluate d` unu’ Darvin (nu’[ dac`
ai auzit Mata!). Batâr d` licheni, ciuperci, mu[chii, [opârli,
broa[te, gu[teri, [`rpi, guzgani, [oareci, lib`rci, p`ienjeni
[i c`rcâiaci ce s` mai vorbim, le studia copchii pisti t`t.
Infinitu’, d’un par examplu irea predat p` viu. Da’ ce le pus`
capac ierea c` cadrili ie policalificate (ierea bun de ceva
mai g`se[te o pu[c`, având [i glon] pe ]eav`, vreun par
ori vreun topor care s` le st`vileasc` din avânt.
Cu lupii ceilal]i, de umbl` în cizme ori bocanci, treaba
e mai încurcat`. O întreag` t`r`[enie, ce mai tura-vura.
C` s-au n`r`vit s`-i atace - cum altfel - mai ales pe
cei neajutora]i. Pentru c`, nu pu]ine sunt cazurile în
care femei singure [i b`trâne sunt jefuite, violate, ba
chiar ucise în propria cas`. {i nimeni nu aude [i nu
vede nimic atunci, la ceasul când se comit aceste fapte
dincolo de orice închipuire. Abia dup` aceea, cumetrele
[i cumetrii de prin vecini, dau cu presupusu’, iar oamenii
legii – pl`ti]i s` apere vie]ile [i avutul s`tenilor, ale
noastre, ale tuturor – constat` cele întâmplate [i se
apuc` de cercet`ri [i investiga]ii. Uneori – rareori,
deseori? – vinovatul e g`sit [i condamnat. De nu cumva e
boln`vior ori are în grij` câ]iva puradei, termen generic,
Auzi explica]ie a conduc`torilor Stelei, de
ce a venit Todela în Ghencea. Vezi, Doamne, lui
Beckam, colegul de echip` al lui Todela îi pl`cea
foarte mult de el, [i lui îi pasa cel mai des pe
teren.
Domnilor, o s` ajungem în scurt timp s` aducem
fotbali[ti în ]ar` orientându-ne dup` câte cornere
sau arunc`ri de la margine au b`tut.
Este ridicol s` aduci în ]ar`, chiar [i la probe,
juc`tori care evolueaz` în campionate studen]e[ti
într-o ]ar`, SUA, în care fotbalul are o tradi]ie
[i Nea Nicu!). Le preda la gorobe]i, trei în unu’. De-un par
ecsamplu profii d` matematic` preda [i muzica laolalt` cu
desemnul, d`’n cauz` c` muzica ie artimetica sunetelor [i
desemnul den cub, triunghi [i patrat de trage (dupe Sezan).
La limbi r`m`s` bu[be. Toate profele ierea poligloate:
preda materna, conlocuitoarea, ba[ca ingleza, laolant`
cu taliana, spaniola [i portugheja (dupe lungi stagiuri d`
studiu la potrocale, masline, c`p[uni [i b`tul drumurilor p’in
Iuropa!). Cu franceza nici nu se mai ostenea, c` d` când
suntem francofonii (h`! h`! h` – de la pa[opt, vericule!),o
sujem odat’ cu laptili mamii, plus latin`, c` doar ni tat`
Traian Romanu’ (p` cale d` consecin]` Decebal fu Mum`?).
Da’ ce condi]ii sanitare? Entegrare ideal`, derect în natu`,
f`r` fereli, f`r` s`punuri [i detergenturi, carele s` scaz`
imunitate naturel` [i s` creasc` inciden]a azmului. Da’ce
cadri [i copii s`n`to[i? To]i ierea campioni d` gioghing
(minim dou` trasee p` zi). Fugea aviara [i porcina d`
iei ca dracu’ (Doamne iart`-m`!) d` tâmâie, s` nu ` li se
piarz` poten]ialu’ enfec]ios d`n cauz` de temperatur`
(under nula, vorba neam]ului d` Johanov, `la d` [ade col]
cu Loden!), carele, ori[cât, cauzeaz` la virusuri. Mu]âr`
când v`zur` c` [i copchii d’a zecea socotea p` de[te [i
den galava, mai repede ca ai lor cu pisiul. Ce mai? Minunea
f`r` niciun fel de discriminare ori poate da, [i atunci
– oameni suntem – scap` de binemeritata pedeaps` cu
închisoarea. Cum se mai petrec lucrurile [i în cazul în
care rudele ori prietenii pun mân` de la mân` [i scot
ceva verzi[ori s`-i dea pe unde trebuie [i s` se claseze
ori s` se fac` uitat prin vreun sertar cazul cu pricina.
C`ci, se [tie, pe acilea pe la noi, dar [i pe aiurea, corb
la corb nu-[i scoate ochii. {i nici lup la lup. Cu Lupea e o
alt` poveste, o l`s`m pe alt` dat`. Pentru c`, din aceea[i
familie de animale r`pitoare fac parte [i `l de râvne[te
la pu]inul avut al unei b`trâne [i `l de închide ochii la o
astfel de mâr[`vie. În schimbul pl`]ii, vezi bine! Iar fapta
celui din urm` e cu atât mai vinovat` [i mai demn` de ani
mul]i [i grei de temni]`.
S-au înmul]it lupii, fra]ilor. {i `i cu blana sur`. {i `i de
umbl` pe dou` picioare. Se zvone[te c` se vor lua ceva
a[a cum o [tim cu to]ii. Chiar dac` ei au origini
iraniene sau braziliene (vezi din nou cazul Stelei),
niciodat` ei nu vor face fa]` unei competitii nici
m`car de nivelul Ligii a 2-a.
Pân` la urm` Stoichi]` a început s` î[i
piard` r`bdarea [i [i-a dat seama c`, f`r` bani,
Steaua nu se va putea înt`ri pentru lupta final`
a campionatului [i, implicit, a banilor din Liga
Campionilor.
Eu în]eleg c` este criz`, eu în]eleg c` patronii
no[tri au devenit peste noapte mai preocupa]i de
lumii! Inv`]âmânt entegrat, durabil, deodat` analitic
[i sintetic, cu arie curicular` permanent upgradat` cu
ultimele cuceriri ale [tiin]ei (te-am taiat la radicale!),
capabel s` r`spunz` la provoc`rili den competi]ia pie]ii
muncii iuropene [i mondeale, ca s` zic a[a! Cum venir` în
capital`, întrebar` în stânga, întrebar` în drepta [i merser`
la Nea’Traian s`-i propuie ca to]i mini[trii care trecur` pi
la înv`]âmânt, ba[ca prim-mini[trii s`-i ieie la iei acas`, s`
emplementeze acolo sistemu’ nost’ d` înv`]`mânt rural.
A[a ziceau! Bre, nu aflai sfâr[itul, c` m` trezi n`roada d`
muiere, a[a c` te întreb p` Matale: îi d`du? Emaileaz`-mi,
c` dac` da, bag actili pe-o iemigrare la nepo]ii de mi i-a
aduce a’Mic`. Uitai s`’] zâc, ca s` [tii un’ s`’mi treme]i ce
ai de tremes, la o adic`. De când cu criza, m` mutai la ]ar`.
Mai o g`in` piste gard, mai o bun`-diminea]a p’in afum`tori
[i cuibare, la prim`var` o [tevie, un hasma]uchi, o urzic`.
Devine c` m` sco]. Nepo]ii or cre[te, se fac d` [coal` [i
vreau s` [tiu dac` s-a men]ine politica d` ieduca]ie d’acu!
C` io’i vreau jenii! N-are emportan]` cum ajung, den ce ]ar`
d` p` mapamond, da’ dac` s` modific` ruralu’ de un’ mai
g`sim noi condi]iile d` mediu carele s`-i formeze? Auz?
Gheorghe
m`suri mai drastice de stârpire a lor. Da-r-ar Dumnezeu
s` se adevereasc`. De[i, la cele câte s-au întâmplat pân`
acum [i au r`mas în coada de pe[te, c` doar cre[tini
suntem, mira-m-a[. Tare mira-m-a[!
P.S. {tiu [i o istorioar`, care circul` ca banc. Cic` doi
lupi bl`no[i se hot`r`sc s` atace o stân`. Se furi[eaz`
pân` la locul unde gardul avea o sp`rtur`. Pentru c`
nu se oferea nici unul s` înceap` atacul, trag la sor]i.
Bag` capul cel ce tr`sese paiul cel scurt, dar ciobanul
îl a[tepta pe partea cealalt` cu o bât` [i îi arde una
cu putere. Cu botul în labe, lupul se retrage [i îi spune
celuilalt: “Intr` tu primul, c` pe mine m` bufne[te
râsul!”
George Ghidrigan
averile lor, dar de aici [i pân` la a aduce diver[i
m`sc`rici care au preten]ii de fotbali[ti doar
pentru c` nu cost` nimic, e lucru mare.
{i asta nu se întâmpl` numai în Ghencea. {i
Dinamo [i Rapid mai pu]in Timi[oara [i Clujul, cred
c` vor crea senza]ionalul.
A[tept replica lui Panduru [i Stoichi]`, la care
preten]iile sunt foarte mari. Mult mai mari decât
criza economica prin care trecem.
Robert Mihai