STRATEGII DIDACTICE

INOVATIVE
- cerc pedagogic -
STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE

Suportul teoretic al prezentării îl constituie

cursul STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE,
susţinut în anul 2003, în cadrul unui proiect
Phare, pentru profesorii de liceu.
Consider că cele de mai jos sunt utile
tuturor educatorilor şi că pot fi aplicate şi
elevilor de ciclu gimnazial.

Prof. Adrian Fărcuţ

 OBIECTIVELE CERCULUI

 cunoaşterea unor aspecte privind contextul

actual al reformei învăţământului;
 înţelegerea necesităţii de a aborda noi metode
didactice;
 cunoaşterea unor metode, tehnici şi procedee
de eficientizare a învăţării;
 diseminarea informaţiei şi formarea abilităţilor
de lucru în vederea aplicării la clasă a acestor
metode.
 CUPRINSUL PREZENTĂRII

 Schimbarea în activitatea didactică

 Tradiţional şi modern în activitatea didactică

 Caracteristici ale procesului de predare-învăţare

în didactica tradiţională şi în didactica modernă

 Metode, tehnici şi procedee de eficientizare a

învăţării
 SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
 În măsura în care politica unei ţări este axată
pe dezvoltare durabilă, reformele apar ca o
necesitate.
 Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi
să o realizeze (profesionişti de toate
categoriile), iar şcoala este cea care îi
pregăteşte.
 Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei, inovaţia
didactică solicită transformarea profesorilor
în specialişti ai domeniului proiectării
curriculare.
 TRADIŢIONAL ŞI MODERN
 În şcoala tradiţională prima  Astăzi, enciclopedismul
informaţionalul. cunoaşterii este imposibil
 Ipoteza: cel ce cunoaşte de atins.
informaţiile poate automat  Dezideratul şcolii moderne
opera cu ele la un nivel vizează înzestrarea ele-
satisfăcător. vului cu un ansamblu
 Această concepţie a structurat de competenţe
generat pe alocuri de tip funcţional.
performanţe înalte, dar la  Dominanta activităţii didac-
nivelul masei de elevi a tice trece pe asimilarea
generat eşecuri. instrumentelor de accesare
şi prelucrare a informaţiilor.
 TRADIŢIONAL ŞI MODERN
 Asistăm la o lecţie obiş-
nuită. Elevii sunt în bănci,
unii în spatele celorlalţi,
câte unul sau câte doi, ca
pe vremea străbunicilor.
Toţi au privirile aţintite
înainte (acolo sunt catedra
şi profesorul). Asta li se
cere: privirea în faţă.
 Unde găsesc ei răspunsu-
rile la confruntările per-
sonale? La profesor, în
spatele colegului, departe
de zidurile şcolii?...
 Elevii sunt pretutindeni în
clasă.
 Ei se grupează / sunt
grupaţi potrivit opţiunilor de
studiu şi resurselor asigu-
rate de profesor.
 Elevii privesc unii la alţii,
faţă în faţă. Ei comunică.
Toţi au şansa dialogului
efectiv.
 În parteneriat cu profesorul
ei vor găsi răspunsurile…
 CARACTERISTICI
ALE PROCESULUI
DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
ÎN DIDACTICA TRADIŢIONALĂ ŞI ÎN
DIDACTICA MODERNĂ
T

Rolul
elevului

CA RA CTERISTICI A L E PROCESUL UI
Realizarea

Evaluarea
învăţării

DE PREDA RE-ÎNVĂ ŢA RE
ÎN DIDA CTICA TRA DIŢIONA L Ă ŞI ÎN
DIDA CTICA MODERNĂ

Rolul
profesorului
 ROLUL ELEVULUI
 Strategii didactice  Strategii didactice
centrate pe predare centrate pe învăţare

Urmăreşte prelegerea,
Realizează un schimb
expunerea, explicaţia
de idei cu ceilalţi.
profesorului.

Încearcă să reţină şi să Cooperează în rezol-

reproducă ideile varea sarcinilor de
auzite. lucru.
Acceptă în mod pasiv Exprimă puncte de
ideile transmise. vedere proprii.

Argumentează, pune şi
Lucrează izolat. îşi pune întrebări cu
scopul de a înţelege.
 Urmăreşte prelegerea, Încearcă să reţină şi să reproducă Acceptă în mod pasiv ideile Lucrează izolat
expunerea, explicaţia profesorului ideile auzite transmise

Exprimă puncte de vedere proprii Realizează un schimb de idei Argumentează, pune şi îşi pune Cooperează în rezolvarea
cu ceilalţi întrebări cu scopul de a înţelege sarcinilor de lucru

Rolul
elevului

CA RA CTERISTICI AL E PROCESUL UI
Realizarea

Evaluarea
învăţării

DE PREDA RE-ÎNVĂ ŢA RE
ÎN DIDA CTICA TRA DIŢIONA L Ă ŞI ÎN
DIDA CTICA MODERNĂ

Rolul
profesorului
 ROLUL PROFESORULUI
 Strategii didactice  Strategii didactice
centrate pe predare centrate pe învăţare

Expune, ţine prelegeri. Facilitează şi

moderează învăţarea.

Ajută elevii să înţeleagă

Impune puncte de
şi să explice punctele
vedere.
de vedere.
Se consideră şi se
manifestă “ca un Este partener în
părinte”. învăţare.
 Urmăreşte prelegerea, Încearcă să reţină şi să reproducă Acceptă în mod pasiv ideile Lucrează izolat
expunerea, explicaţia profesorului ideile auzite transmise

Exprimă puncte de vedere proprii Realizează un schimb de idei Argumentează, pune şi îşi pune Cooperează în rezolvarea
cu ceilalţi întrebări cu scopul de a înţelege sarcinilor de lucru

Rolul
elevului

CA RA CTERISTICI A L E PROCESUL UI
Realizarea

Evaluarea
învăţării

DE PREDA RE-ÎNVĂ ŢA RE
ÎN DIDA CTICA TRA DIŢIONA L Ă ŞI ÎN
DIDA CTICA MODERNĂ

Rolul
profesorului

Se consideră şi se manifestă Impune puncte de vedere Expune, ţine prelegeri

“ca un părinte”.

Este partener în învăţare Ajută elevii să înţeleagă şi să Facilitează şi moderează învăţarea

explice punctele de vedere
 MODUL DE REALIZARE A ÎNVĂŢĂRII
 Strategii didactice  Strategii didactice
centrate pe predare centrate pe învăţare

Învăţarea are loc predo- Învăţarea are loc predo-

minant prin memorare minant prin formare
şi reproducere de de competenţe şi
cunoştinţe. deprinderi practice.

Învăţarea conduce la
Învăţarea se realizează
competiţie între elevi,
prin cooperare.
cu scopul de ierarhi-
zare.
 Urmăreşte prelegerea, Încearcă să reţină şi să reproducă Acceptă în mod pasiv ideile Lucrează izolat
expunerea, explicaţia profesorului ideile auzite transmise

Exprimă puncte de vedere proprii Realizează un schimb de idei Argumentează, pune şi îşi pune Cooperează în rezolvarea
cu ceilalţi întrebări cu scopul de a înţelege sarcinilor de lucru

Învăţarea are loc predo-

minant prin memorare şi Rolul
reproducere de cunoştinţe elevului

Învăţarea are loc

predominant prin
formare de competenţe
şi deprinderi practice
CA RA CTERISTICI A L E PROCESUL UI
Realizarea

Evaluarea
învăţării

DE PREDA RE-ÎNVĂ ŢA RE
ÎN DIDA CTICA TRA DIŢIONA L Ă ŞI ÎN
DIDA CTICA MODERNĂ
Învăţarea conduce la
competiţie între elevi, cu
scopul de ierarhizare
Rolul
profesorului
Învăţarea se realizează
prin cooperare

Se consideră şi se manifestă Impune puncte de vedere Expune, ţine prelegeri

“ca un părinte”.

Este partener în învăţare Ajută elevii să înţeleagă şi să Facilitează şi moderează învăţarea

explice punctele de vedere
 EVALUAREA
 Strategii didactice
centrate pe predare
Vizează măsurarea şi
aprecierea cunoştin-
ţelor (ce ştie elevul).
Pune accent pe aspectul
cantitativ (cât de multă
informaţie deţine ele-
vul).
Vizează clasificarea
elevilor.
 Strategii didactice
centrate pe învăţare
Vizează măsurarea şi
aprecierea competen-
ţelor (ce ştie să facă
elevul cu ceea ce
ştie).
Pune accent pe elemen-
tele de ordin calitativ
(valori, atitudini).
Vizează progresul în
învăţare la fiecare
elev.
 Urmăreşte prelegerea, Încearcă să reţină şi să reproducă Acceptă în mod pasiv ideile Lucrează izolat
expunerea, explicaţia profesorului ideile auzite transmise

Exprimă puncte de vedere proprii Realizează un schimb de idei Argumentează, pune şi îşi pune Cooperează în rezolvarea
cu ceilalţi întrebări cu scopul de a înţelege sarcinilor de lucru

Vizează măsurarea şi
aprecierea cunoştinţelor
(ce ştie elevul)
Învăţarea are loc predo-
minant prin memorare şi Rolul
Vizează măsurarea şi
reproducere de cunoştinţe elevului
aprecierea competenţelor
(ce ştie să facă elevul cu
Învăţarea are loc ceea ce ştie)
predominant prin
formare de competenţe Pune accent pe aspectul
şi deprinderi practice cantitativ (cât de multă
CA RA CTERISTICI A L E PROCESUL UI
Realizarea

Evaluarea
informaţie deţine elevul)
învăţării

DE PREDA RE-ÎNVĂ ŢA RE
ÎN DIDA CTICA TRA DIŢIONA L Ă ŞI ÎN Pune accent pe elemen-
DIDA CTICA MODERNĂ tele de ordin calitativ
Învăţarea conduce la (valori, atitudini).
competiţie între elevi, cu
scopul de ierarhizare
Rolul Vizează clasificarea
profesorului elevilor
Învăţarea se realizează
prin cooperare
Vizează progresul în
învăţare la fiecare elev

Se consideră şi se manifestă Impune puncte de vedere Expune, ţine prelegeri

“ca un părinte”.

Este partener în învăţare Ajută elevii să înţeleagă şi să Facilitează şi moderează învăţarea

explice punctele de vedere
 UNDE SUNTEM?

 Schimbarea în activitatea didactică

 Tradiţional şi modern în activitatea didactică
 Caracteristici ale procesului de predare-
învăţare în didactica tradiţională şi în didactica
modernă

 Metode, tehnici şi procedee de eficientizare

a învăţării
 ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE
 Învăţarea prin cooperare (ÎPC) reprezintă modul de
organizare a activităţii didactice pe grupuri mici,
astfel încât – lucrând împreună – elevii îşi
maximizează atât propria învăţare, cât şi a celorlalţi
colegi.
 Cercetările arată că elevii care realizează sarcini
de învăţare prin cooperare în grup tind să aibă:
- performanţe şcolare mai bune;
- un număr mai mare de competenţe sociale
pozitive;
- o mai bună înţelegere a conţinuturilor şi
deprinderilor pe care şi le formează.
 APLICAREA ÎPC LA CLASĂ (1)
 Dacă doriţi să aplicaţi învăţarea prin cooperare la
clasă, trebuie să planificaţi cu atenţie şi să realizaţi
patru acţiuni specifice:
1. Să luaţi anumite decizii preinstrucţionale:
- cât de mari să fie grupurile, cum să le structuraţi, cum
puteţi aranja mai bine clasa astfel încât să se preteze
lucrului în grupuri mici?
- cum concepeţi şi folosiţi materialele instrucţionale?
- ce roluri atribuiţi membrilor grupurilor?
2. Să explicaţi foarte clar elevilor ce au de făcut în
timpul unei lecţii în care învaţă prin cooperare:
- daţi o sarcină de învăţare concretă.
 APLICAREA ÎPC LA CLASĂ (2)
3. Să conduceţi lecţia, pentru că deşi elevii
lucrează în grupuri, trebuie:
- să urmăriţi şi să monitorizaţi grupurile;
- să interveniţi acolo unde este nevoie;
- să îmbogăţiţi sarcinile şi să-i ajutaţi pe elevi să lucreze
mai eficient în grup.
4. Să structuraţi şi să organizaţi activităţi după ce
se termină lucrul în grupuri mici, în care:
- să evaluaţi învăţarea;
- elevii să evalueze cât de eficient au lucrat în grup, ce
progrese sau dificultăţi au întâmpinat în procesul
personal de învăţare şi ce corecţii sau îmbunătăţiri
trebuie introduse.
 1. MOZAICUL DE BAZĂ

 Pasul 1: Formaţi grupurile “casă” şi daţi-le

materialul de lucru
- în cadrul fiecărui grup, membrilor li se va da un alt
material pe care să-l înveţe şi să-l prezinte celorlalţi.
 Pasul 2: Grupurile de experţi studiază şi îşi
pregătesc prezentările
- grupurile de experţi se formează din elevii care au de
pregătit acelaşi material;
- ei citesc şi studiază materialul împreună şi gândesc
modalităţi de predare a acestuia celorlalţi colegi;
- verifică înţelegerea materialului predat.
 MOZAICUL DE BAZĂ
 Pasul 3: Elevii se întorc în grupurile “casă”
pentru a preda
- fiecare elev se întoarce în grupul său;
- fiecare membru al acestui grup îşi va prezenta, pe rând,
materialul în faţa celorlalţi;
- obiectivul echipei este ca toţi membrii să înveţe tot
materialul prezentat.
 Pasul 4: Răspunderea individuală şi de grup
- grupurile sunt responsabile de însuşirea întregului
material de către toţi membrii;
- elevilor li se poate cere să demonstreze că au învăţat
printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebări, printr-o
prezentare a materialului.
 2. CIORCHINELE
 Este o metodă de brainstorming neliniară care
stimulează găsirea conexiunilor dintre idei. Poate fi
utilizat atât în evocare, prin inventarierea
cunoştinţelor elevilor, cât şi în etapa de reflexie.
• Este bine ca tema propusă să le fie familiară
elevilor, mai ales atunci când ciorchinele se
utilizează individual.
• Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe, iar
ciorchinele individual poate fi comunicat fie unui
partener, fie grupului.
 În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi
reorganizat.
24
 CIORCHINELE
• Etape:
• se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi
cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
• se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele
care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă
în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi
cuvântul iniţial;
• pe măsură ce scrieţi cuvinte, idei noi, trageţi linii
între toate ideile ce par a fi conectate;
• activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile
sau când s-a atins limita de timp acordată.
 3. GÂNDIŢI / LUCRAŢI ÎN PERECHI /
COMUNICAŢI
 timp de 1-4 minute, fiecare răspunde individual
la una sau la mai multe întrebări formulate în
prealabil de cadrul didactic (sunt de preferat
întrebările care suscită mai multe răspunsuri
posibile);
 se formează perechile, partenerii îşi citesc
răspunsurile şi convin asupra unuia comun, care
cuprinde ideile ambilor;
 cadrul didactic va cere ca 2-3 perechi să rezume
discuţiile purtate şi concluzia formulată.
 4. ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT

 este un tabel cu trei rubrici, care se realizează

astfel:
- în rubrica ŞTIU elevii notează ceea ce consideră
cunoscut deja în legătură cu tema;
- în rubrica VREAU SĂ ŞTIU vor nota ideile
despre care au dubii şi ceea ce ar dori să ştie în
plus în legătură cu tema respectivă;
- în rubrica AM ÎNVĂŢAT notează ideile nou
asimilate.
 În loc de concluzii:
 Nu am epuizat subiectul:
- putem continua cu ocazia altui cerc pedagogic;
- inovarea didactică este un proces în derulare.
 Eu cred că nu suntem convinşi, încă, de valoarea acestor
metode. Mai cred în comoditatea noastră, în reticenţa faţă
de nou, în inerţia în care ne aflăm. Riscăm în acest fel să
rămânem în urmă, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru
calitatea demersului didactic.
 Elevul trebuie pus permanent în situaţia de a face, a
judeca, a coopera, a da răspunsuri, a avea păreri, a analiza
răspunsurile auzite, a ajunge la identificarea răspunsurilor
corecte, din care apoi descoperă cunoştinţele noi.
 Ce ne rămâne de făcut?
 Din experienţa acumulată până acum, pot afirma cu certitudine
că ancorarea şcolii româneşti în secolul XXI, presupune în mod
obligatoriu utilizarea unor astfel de metode moderne.
 Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metode în
detrimentul celor clasice. Un adevărat profesionist în predare
(indiferent de disciplină) va trebui să ştie să adapteze demersul
didactic. Sunt lecţii care în mod cert produc performanţe şcolare
superioare numai cu ajutorul metodelor moderne, dar sunt şi
lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie.
 Interesul elevilor pentru lecţii creşte ori de câte ori sunt folosite
astfel de metode în predare. Prestanţa profesorului care le
foloseşte este şi ea, în mod sigur, mai ridicată.

NU NE MAI RĂMÂNE DECÂT SĂ LE FOLOSIM!

SUCCES!