LUCRARE DE PRACTICA

Scoala Postliceala FEG Brasov

Lucrare de practica :Rolul asistentei medicale in ingrijirea

pacientilor cu nevroza astenica.

Cursant :Neagu Mihaela

Clasa :AMG IIIC
 ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
CU NEVROZA ASTENICĂ

CUPRINS
CAPITOLUL I.
1.1. Anatomia asistemului nervos central
1.2 .Fiziologia asistemului nervos central
CAPITOLUL II.
2.1. Definitie
2.2 .Simptomatologie
2.3. Etiologie
2.4. Patologie
2.5 .Clasificarea si forme clinice
2.6 .Tratamentul medicamentos
CAPITOLUL III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU NEVROZA ASTENICA
3.1. Internarea pacientului în spital
3.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
3.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
3.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative
3.5. Alimentatia bolnavului
3.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
3.7. Recoltarea produselor biologice si patologice
3.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
3.9. Educatia pentru sanatate
3.10. Externarea bolnavului
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ
Cazul nr. I- plan de îngrijire
Cazul nr. II – plan de îngrijire
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I.
 1.1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul

extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si
secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tii sale,
sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a
echilibrului dinamic dintre organism si mediul înconjurator.
Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este împartit în:
-sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura echilibrul
organismului cu conditiile variabile ale mediului;
-sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent
activitatea organelor interne.
Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul
cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care
formeaza nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal, format din trei membrane:
piamater, arahnoida si dura mater. Între arahnoida si piamater exista un spatiu mai
larg în care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie mecanica si
trofica.
Maduva spinarii, adapostita în canalul vertebral, se întinde de la gura
occipitala CI-pâna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o
formatiune subtire- filum terminale- pâna la vertebra a doua coccigiana.
Nervii lombari si sacrali, în traiectul lor spre gaurile intervertebrale, împreuna cu
filum terminale, constituie coada de cal. În sectiune transversala maduva apare
constituita, în interior, din substanta cenusie- formata din corpii neuronali si
strabatuta de canalul ependimar, iar la exterior substanta alba, constituita din fibre
nervoase mielinice si celule gliale.
 Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si
mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si
albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata în interior si
fragmentata în numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie.

Cerebelul este situat în etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului

cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale, conectate printr-
o portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se
fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care îl leaga de bulb, punte si
mizencefal.

Diencefalul situat în prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele

cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus,
metatalamus, epitalamus si hipotalamus.

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului

nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate în partea bazala
prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe.
Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la
suprafata, formând scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre
de asociatie, comisurale si de proiectie.

Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strâns

legate între ele: compartimentul de cunoastere (gândirea, atentia, orientarea,
învatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea si patrunde în
descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din trairile, emotiile,
sentimentele si pasiunile pe care omul le încearca în viata si comportamentul
volitional, constând în totalitatea hotarârilor, deciziilor si an preseverenta împlinirii
lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale activitatii superioare asigura corelatii
optime ale organismului cu mediul fizico-biologic si social, fiind din ce în ce mai
mult studiat de catre fiziologi.

1.2. Definitie

Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament

anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu îl poate stapani..

Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile

intelectuale.

Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza întalnita la om si

caracterizeaza în special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala nervoasa )
persistenta.

- este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si însotita de

tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale
(cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite lacalizari;

- este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central,

fara leziuni organice, determinata în special de conflicte sufletesti, boala de care
omul este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroya astenica fiind
trecatoare si vindecabila.

1.3. Simptomatologie

Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent.

 Oboseala sau astenia este simpomul principal.

- poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta)

- are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie de

enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie;

- astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la trezirea

din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat.

Chiar daca în timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a oboselii,

totusi dupa cateva ore de munca ea reapare.

- astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de neputinta de

a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici, fiecare închidere
de usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate diminua catre seara.

Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape întotdeauna prezent.

-         în cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitenta.

Apare brusc sau se accentueaza progresiv.

- este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de

oboseala;

- ca localizare apare în regiunea cefei cu o senzasie de apasare, de

strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul coloanei
verterbrale;

- este de obicei diurna si foarte rar nocturna.

Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi însa

constante sau durabile. În general este vorba de un somn foarte superficial si mai rar
de insomnie pura si poate fi însotita de somnolenta în timpul zilei.
 - din punct de vedere al orarului ea se manifesta la începutul noptii
(insomnie de adormire);

- în timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de

ratacire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o
senzatie de teama.

Tulburari secundare:

- tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala

intelectuala.

Bolnavul constata treptat o greutate în gandire, atentia mult scazuta

(hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie);

-         tulburarea vointei: nu-si mai duc la îndeplinire selurile propuse

(disbulie) ;

-         tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli, senzati

de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vederea dificila,
încetosata;

-         tulburarile glandelor endocrine: la multi bolnavi se poate observa o

aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie;

-         hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea însosit de

spasmofilie;

-         secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce printr-o
mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un ritm regulat.

1.4. Etiologie
 Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei
astenice:

-       factorul psihogen adica tulburarile sufletesti:

-        factorul somatogen adica tulburarile organice corporale care pot favoriza
sau dezlantui o nevroza;

-        factorul predispozant care tine de ereditate si constitutie.

Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica. La

baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti care în
general pot îmbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, deceptiile,
emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt acelea care mai
curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia bolii. O importanta
deosebita o reprezinta factorii emosionali, afectivi în special frustrarile afective,
rsceala sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramele familiare.

Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este

surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca în asalt, munca neritmica, toate pot
conduce catre o nevroza.

Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii, fara a
provoca în mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli cronice, daca
nu sunt îndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la întretinerea nevrozei. Printre cauzele
organice care sunt raspunzatoare de aparitia neurasteniei se afla si perioadele de
schimbari fiziologice importante, de ordine endocrin, cum unt sarcina, alaptarea,
menopauza.

De asemenea, un factor somatogen important îl constituie si bolile infectioase

si surmenajul.
 Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti îl
constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si tipul ,,
puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuri
constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza, dintre
expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede.

1.5. Patogenie

Nevroza astenica este destul de raspandita.

Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai
frecvent este între 25-45 ani.

În ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea apare la

persoanele cu un grad mai ridicat de cultura.

Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de energie si

de aici apar toate semnele clinice.

1.6. Clasificare si forme clinice:

În functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai

multe forme de neurastenie:

-  nevroza astenica pura;

-  nevroza astenica cu elemente anxioase;

-  nevroza astenica cu elemente depresive;

-  nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;

-  nevroza astenica cu elemente (isterice).

Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista:

-      nevroza de esec- apare la cei care îsi propun teluri care îi depasesc;
 -       nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua în care o
persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta;

-       nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea ca nu

mai sunt suficient de iubisi;

-       nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta vreme

îndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viata sa.

1.7. Tratamentul medicamentos

Tratamentul nevrozei astenice presupune:

-         tratament igieno-dietetic;

-         tratament medicamentos;

-         tratament balneofizioterapic;

-         psihoterapie.

Tratamentul igeno-dietetic presupune:

a)     regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus munca;

b)    tratament dietetic care trebuie sa aiba în vedere hranirea substantiala a

bolnavului cu atât mai mult cu cât aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa a
poftei de mâncare. Se vor întrebuinta si vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.

Tratamentul medicamentos este în general foarte variat. În general el se

îndreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca
somnul.

Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante minore

ca : Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (în doze mici).
 În ceea ce priveste corectarea somnului si îndepartarea insomniei se folosesc în
special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc.

Efectul cel mai bun se obtine însa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante
majore : Clordelazin, Romergan, etc.

La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mâncare sa aplicat cu succes

o cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze mici, 5 unitati.

Somnoterapia are indicatii mai restrânse. Ea se aplica de obicei an nevroza

astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn
prelungit (18-24).

Tratamentul balnezofizioterapic:

Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna.
Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste într-o localitate situata la o altitudine
medie si înconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (bai caldute la 35 C
timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de acid carbonic.

Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza atât intelectului, cât

si sferei emotionale a individului. Ea cuprinde atât o latura analitica cât si una
sintetica de recladire a personalitatii pe baze mai sanatoase.

Psihoterapia în grup da rezultate foarte bune.

Foarte importanta este educatia vointei.

Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin

munca). Adesea o munca fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijloc salutar de
a-si întari sistemul nervos.
 Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare. Câta
vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza în general persista si
multa vreme si este o lupta fara învingator.

Tratamentul medicamentos este în general foarte variat. Pentru calmarea

bolnavului se folosesc calante usoare si anumite tranchilizante minore ca:

- Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.

Contraindicatii: - depresie de cauza cerebrala;

- alergie la barbiturice;

- insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism

Reactii abverse: - oboseala, ameseli;

- de toleranta si dependenta;

- supradozare acuta de coma.

Diazepam – pentru efectul lui tranchilizant

Contraindicatii: - coma colaps;

- alergie la substanta;

Reactii adverse: - ameteli;

- tulburari de vedere;

- astenie fizica si psihica;

- hipotensiunea arteriala.

În ceea ce priveste corectarea somnului si înlîturarea insomniei se folosesc în

special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.
 Dormicum – inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiuni
sale.

Contraindicatii: -intoleranta la substanta;

- psihoze, depresii psihice, miastenie;

- prudenta la vârstnici, insuficienta respinratorie;

Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de doza

administrata;

- injectabil poate apare somnolenta

 CAPITOLUL III.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU

NEVROZA ASTENICA

2.1. Internarea pacientului în spital

Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face în clinica de psihiatrie

cândacesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment
important în viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau obisnuit si este
nevoit sa decurga la ajuttorul oamenilor straini.

Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a

biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda
internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat
de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor, asistenta de
serviciu va anunta imediat organele de politie.

Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internati fiind înscrisi în registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de
observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de la
bolnav sau însotitori.

În vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa

se dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari a examinarii.

Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice si

patologice si de un examen psihologic.

Dupa stabilirea diagnosticului înainte de a ajunge în sectia cu paturi, bolnavul

trece prin serviciul de internare unde:
 -         va fi îmbaiat si – daca e cazul – deparazitat;

-         hainele si obiectele persoanle vor fi înregistrate în vederea

înmagazinarii pe perioada internarii.

-         dupa terminarea baii bolnavul va fi îmbracat cu pijama sau camasa

de noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta sefa

sau registratorul medical în vederea internarii.

O primire adecvata în sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la internare

si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul
în salonul indicat, îi face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, îl ajuta sa-si aranjeze
obiectele în noptiera, îl conduce pentru a cunoaste sectia, prezentându-i cabinetul
asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, îl aduce la cunstinta regulamentul de
ordine intreioara.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare

În spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor are

un rol foarte important.

Bolnavii internati aici sa se simta cât mai confortabil, de aceea se vor asigura
saloane de zi cât si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de dimensiuni mici (2-
3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea însa grija ca prizele sa fie bine izolate. De
asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitati
sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia
de psihiatrie trebuie sa asigure bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie.
 Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii în pat acesta trebuie sa
aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca
atât cerintele de confort ale bolnavului cât si ale personalului de îngrijire, sa-i
permita bolnavului sa se poata misca în voie, sa nu limiteze miscarile. De asemenea,
se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de câte ori este nevoie.

În sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se aeriseste ,

se vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta în evolutia unei boli,

de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de
igiena.

În cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este în

majoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru propria-i
persoana si pentru cei din jur.

De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla în mod

discret, de a îndruma si la nevoie, de a efectua, atunci când este cazul toaleta de
dimineata si seara. Astfel ea va îndemna bolnavul sa-si spele fata, gâtul, membrele
superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta cavitatii bucale si sa-
si îngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie
tot timpul curata si îngrijita.
 Observarea pozitiei pacientului în pat

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavului

în pat pentru ca în foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja partea bolnava,
adopta pozitii care sa le diminueze durerea. În cazul neurasteniei, care este o ,,boala
a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie în pat sau în timpul somnului care sa
atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc în pat si este necesara supravegherea
pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se poate urmarii pozitia bolnavului pentru a
sesiza eventualele modificari survenite în timpul tratamentului.

De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De cele

mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care tradeaza,
oboseala, astenia de care el se plânge. Este un facies putin mobil, cu trasaturile trase.

Pregatirea patului si accesoriile lui

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecându-si bolnavul
majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de
dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca îngrijirile,
investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de efectuat.Accesoriile
patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de perna.

Schimbarea lenjeriei de pat

Este o problema în asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si îngrijirea

bolnavilor.La intrarea în salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata,
salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de câte ori este nevoie si pe
parcursul internarii.
 2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta

medicala, atât pentru a urmari evolutia boli, cât si pentru a urmari evolutia
tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi
masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate în foaia de observatie.

Respiratia – nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina dioxid

de carbon, poate prezenta unele modificari în neurastenie.

Bolnavii nevrotici se plâng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de lipsa

de aer (dispnee) ceea ce îi face sa inspire din când în când profund uneori sa ofteze.

Ritmul respiratiei ( în mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des,
iar uneori poate exista o adevarata aritmie.

Temperatura corpului (valori normale 36-37 C°) nu prezinta modificari

importante în cazul unui bolnav neurastenic.

Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse între

60-80 batai/minut la un adult sanatos.

În cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentând o usoara tahicardie

sau din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, o nestatornicie a
pulsului, care bate când mai încet, când mai tare.

Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sângele circulant asupra peretilor

arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt
cuprinse între 115-140/70-90 mmHg.
 În cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala)

În cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata câteva modificari:

-         diureza neurastenicului nu prezinta modificari;

-         scaunul în cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor

digestive poate prezenta unele modificari, bolnavii pot avea fie
constipatie, fie diaree;

-         varsaturile în cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor

digestive, pot fi prezente, dar au caracter trecator, fara sa influenteze
evolutia bolii;

-         transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza, care însa
creeaza doar un usor disconfort;

-         nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor endocrine, ele

apar însa mult mai târziu.

Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista înainte,
poate declansa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de
obicei constitutional, adesea însotit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere.

Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruatie
abundenta (hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa constatat de
asemenea ca apar fenomene trecatoare de pseudo – frigiditate, respectiv pseudo –
impotenta.
 2.5. Alimentatia bolnavului

Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie sa

aiba în vedere hranirea substantiala a bolnavului cu atât mai mult cât acestia sufera
de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mâncare.

Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, însa,

pentru un timp alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de conserve. Bolnavul
va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, mai ales în starile dispeptice.
Alimentatia ca fi bogata în legume si fructe, care sa-i asigure un aport marit de
vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

1. În spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind

consemnate în rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica,
forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si
orarul.

Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala, vegetala

sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice într-o forma de
administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau
vindecarea bolilor.

La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele,

prescrise, tinând cont de regulile de administrare a medicamentelor.

2. În cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza urmatoarele

medicamente:
 Glucoza 5% - 250 ml x 2/zi; - se administreaza parenteral prin
punctie venoasa;

Insulina - 15 UI/ zi; - se administreaza subcutanat;

Piracetam - 2 x 1 tableta / zi;- se administreaza per oral;

Peritol - 3 x 1 comprimat / zi; - se administreaza per oral;

Electrovit - 1x 3 drajeuri / zi; - se administreaza oral;

Vitamina B1 lf – o fiola / zi;

B6 lf – se administreaza subcutanat sau intramuscular;

Vitamina C - o fiola / zi(500 mg);- se administreaza intavenos;

Dormicum - 1 tableta seara;- se administreaza oral.

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice

Regulile de baza în aplicarea precautilor universale:

-       considerarea toti pacientii potentiali infectati;

- considerarea ca sângele, alte fluide biologice si tesuturile

sunt contaminate cu HIV si HBV;

-       considera ca acele si alte obiecte folosite în practica

medicala sunt contaminate dupa utilizare.

Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are în
îngrijirea bolnavilor îl reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice si
patologice.

Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice

completeaza simptomatologia boli cu elemente obiective exprimata modificarile
aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic.
 În nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a exclude o
tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar.

V.S.H. – viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce

asezarea hematiilor.

Asistenta medicala se spala pe mâini, îmbraca manusile de cauciuc sterile,

aspira în seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena si se aspira
1,6 ml sânge. Se scurge seringa în eprubeta si se agita. Se eticheteaza si se trimite la
laborator.

V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati;

4,2 -4,8 mil/mm la femei;

hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;

13+/-2g la 100 ml la femei;

leucocite: 4200-8000/mm;

trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm³.

Recoltarea sângelui pentru examene serologice – cerceteaza prezenta sau

absenta anticorpilor în serul bolnavului. Sângele se recolteaza prin punctie venoasa
direct în eprubeta într-o cantitate de 5-10 ml.

Dupa coagulare se desprinde cheagul de sânge de pe peretele eprubetei si dupa

30 de minute se decanteaza serul într-o eprubeta sterila. Din el se fac mai multe
reactii, în functie de boala suspicionata (tifos, sifilis, scarlatina, viroze).

Examen de urina

Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina.

 Examenul de laborator furnizeaza:

- date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).

- date microscopice (sediment în care se gasesc elemente figurate,

cilindri, celule epiteliale).

- date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie, creatinina);

Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie în limitele

valorilor normale în cazul neurasteniei.
 2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse
de afectiune

Electrocardiograma (EKG) înregistrarea grafica a rezultantei

fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

Pregatirea pacientului pentru EKG:

- se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura

factorii emotionali;

- se transporta bolnavul în sala de înregistrare, de preferinta cu

caruciorul cu 10-15 min. înainte de înregistrare;

- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;

- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat sa-si

relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor: - Montarea electrozilor pe membre

rosu – mâna dreapta;

negru – picior drept.

galben – mâna stânga;

verde – picior stâng;

Montarea electrozilor precordiali

V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;

V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stânga a sternului;

V3- între V2 si V3;

 V4- spatiul V intercostal, stâng pe linia medioclaviculara;

V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara

anterioara stânga;

V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara

mijlocie stânga.

Îngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se îmbrace;

- este ajutat sa se întoarca în salon.

2.9. Educatie pentru sanatate

Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii.

Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, decât prin îndepartarea
cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care se datoreaza mediului
înconjurator.

Asistenta trebuie sa-si desfasoare în asa fel activitatea educational sanitara,

încât aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului
bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, care urmaresc optimismul si
încrederea bolnavului în medic si asistenta medicala si în eficacitatea masurilor
terapeutice. Trebuie sa dezvoltam încrederea bolnavului în vindecarea sau
ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si riguros presciptiile si
recomandarile medicale.

Cuvântul medicului si al asistentei, joaca un rol important în întarirea

neuropsihica a bolnavului. Un cuvânt cald de lamuriri si îmbarbatarea totodata da
forte noi organismului în lupta sa cu boala, dupa cum un cuvânt nechibzuit, care ar
îngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta în vindecare, poate scade puterea
organismului si înrautatii cursul bolii.
 Masurile de educatie sanitara se încadreaza tendintelor mereu actuale ale
asistentei psihiatrice de tip comunitar. În acest scop toti membrii unei echipe
terapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajul familial si profesional în legatura cu
modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeutice reabilitative.

Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde în mare parte si de

familia, care îl îngrijeste.

Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate învins”. Acelasi

lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni
este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile
energice care se impun. Elementul principal cade pe trei elemente principale asupra
carora trebuie sa luam aminte: întarirea sanatatii, psihoprofilaxia si organizarea
activitatii atât în ce priveste regimul de munca cât si regimul de odihna.

2.10. Externarea bolnavului

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant si

sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va
pune la dispozitia medicului de salon.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura

alimentatia pâna în ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile înaintea iesirii din spital,
va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic, cuprinse în
biletul de iesire. Va lamurii în special prescriptiile referitoare la tratamentul
medicamentos, daca bolnavul si-a însusit în mod corespunzator tehnicile necesare
pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la
control.
 Asistenta va însoti bolnavul pâna la magazia cu efecte, unde îl va ajuta sa
primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. Înainte de externare
asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si retetele pentru
tratamentul prescris.

Capitolul III
 Cazul numarul I

Date fixe Numele si prenumele: F.N

Vârsta: 56 ani

Sexul : M

Ocupatia: sudor

Domiciliul : Codlea-Brasov

Manifestari de dependenta: - tristete

- irascibilitate
- inapetenta
- neliniste
- astenie(slabiciunea starii generale)
- fatigabilitate
- plâns

Istoricul bolii: pacientul relateaza ca boala actuala a debutat în urma cu

câteva luni datorita programului foarte încarcat de la locul de munca si a problemelor
familiale(divort). Acuza insomnii, neliniste, tristete, plâns, inapetenta. Simptomele s-
au exacerbat în urma cu doua saptamâni, motiv pentru care se interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive.

Problemele pacientului: - stare generala alterata

- alterarea somnului
- alterarea nutritiei

- diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene

NEVOIA MANIFESTARI DE SURSE DE PROBLEMA DE GRAD DE
FUNDAMENTALA DEPENDENTA DIFICULTATE DIFICULTATE DEPENDENTA
1. A RESPIRA SI A Independent
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

2. A MANCA SI A Inapetenta Anxietate Alterarea nutritiei Dependent

BEA

3. A ELIMINA Dependent

4. A SE MISCA SI A Intoleranta la activitati Alterarea Dependent

AVEA O BUNA fizice mobilitatii
POSTURA
5. A DORMI SI A SE indispozitie,treziri spitalizare Alterarea somnului Dependent
ODIHNI frecvente anxietate (insomnia)

6. A SE IMBRACA SI Independent
A SE DEZBRACA

7.MENTINE Independent
TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
8. A FI Independent
CURAT,INGRIJIT SI A
PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
9. A EVITA PERICOLE Teama de complicatii Limite cognitive Risc de complicatii Dependent
Vulnerabilitate Tulburarea actului Anxietate
sexual

10.A COMUNICA Independent

11. A ACTIONA Independent
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI,DE A
PRACTICA RELIGIA
12. A FI PREOCUPAT Teama Lipsa de Pierderea imaginii Dependent
IN VEDEREA comunicare de sine
REALIZARII
13.A SE RECREA Independent
14. A INVATA CUM Cunostinte insuficiente Lipsa de Deficit de Dependent
SA-SI PASTREZE despre boala comunicare cunostinte despre
SANATATEA sarcina
 Cazul numarul II

Date fixe Numele si prenumele: B.T

Vârsta: 37 ani

Sexul : F

Ocupatia: gestionara

Domiciliul : Dumbravita-Brasov

Manifestari de dependenta: - tristete

- cefalee
- inapetenta

- neliniste

- astenie(slabiciunea starii generale)

- fatigabilitate

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat în urma cu

aproximativ doi ani de când a pierdut o sarcina (singura). De câteva luni acuza
insomnii, neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie, motiv pentru care se
interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

- alterarea somnului

- alterarea nutritiei

- deficit de autoîngrijire

- slabire fizica
NEVOIA MANIFESTARI DE SURSE DE PROBLEMA DE GRAD DE
FUNDAMENTALA DEPENDENTA DIFICULTATE DIFICULTATE DEPENDENTA
1. A RESPIRA SI A Independent
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

2. A MANCA SI A BEA Varsaturi Anxietate Alterarea nutritiei Dependent

greturi
3. A ELIMINA Tulburari intestinale constipatie Constipatie Dependent
flatulente
Balonare

4. A SE MISCA SI A Intoleranta la activitati Varsaturi Alterarea Dependent

AVEA O BUNA fizice greturi mobilitatii
POSTURA
5. A DORMI SI A SE indispozitie,treziri frecvente spitalizare Alterarea somnului Dependent
ODIHNI anxietate (insomnia)

6. A SE IMBRACA SI A Independent
SE DEZBRACA

7.MENTINE Independent
TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
8. A FI Independent
CURAT,INGRIJIT SI A
PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
9. A EVITA PERICOLE Teama de complicatii Limite cognitive Risc de complicatii Dependent
Vulnerabilitate Tulburarea actului Anxietate
sexual

10.A COMUNICA Independent

11. A ACTIONA Independent
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI,DE A
PRACTICA RELIGIA
12. A FI PREOCUPAT Teama Lipsa de Pierderea imaginii Dependent
IN VEDEREA comunicare de sine
REALIZARII
13.A SE RECREA Independent
14. A INVATA CUM Cunostinte insuficiente Lipsa de Deficit de Dependent
SA-SI PASTREZE despre boala comunicare cunostinte despre
SANATATEA sarcina
 Cazul numarul III

Date fixe Numele si prenumele: R.G

Vârsta: 38 ani

Sexul: F

Ocupatia: confectionera

Domiciliul: Tg. Mures

Data internarii: 18.04.2008

Data externarii: 06.05.2008

Manifestari de dependenta: - astenie

-         fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie, lipsa de

forta)
-         inapetenta
-         irascibilitate
-         insomnie
-         tristete
-         neliniste

Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4 ani

pe fondul confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuza tristete,
plâns, neliniste, inapetenta, cefalee în momentul când e agitata, usoara insomnie.

Diagnostic medical: Neurastenie

Problemele pacientei: - alterarea starii generale

- slabirea fizica, adinamie

-         alterarea somnului
-         alterarea alimentatiei
-         deficit de îngrijire
ostic de îngrijire Obiective Interventii Evaluare
Alterarea starii - bolnava sa-si - bolnava va fi ascultata atent, va Dupa câteva zile, în
e manifestata prin redobândeasca interesul fi îndemnata sa-si exprime plimbarilor, a exercitiilo
astenie. pentru desfasurarea sentimentele, va fi încurajata pe care bolnava le face
activitatilor. pentru comunicarea cu colegele de starea ei psihica s
salon si familia; îmbunatateste vizibil,
generala este bun
- stimularea pacientei în efectuarea
unor activitati;

- pacienta va fi recompensata prin

laude.
Slabirea fizica Bolnava sa-si - stimularea bolnavei în efectuarea În urma tratamentul
e manifestate prin redobândeasca interesul unor activitati: se va stabili un aproximativ doua sapt
atigabilitate. pentru desfasurarea unor program de activitati agreat de starea pacientei s
activitati, sa-si bolnava pentru a preveni îmbunatateste foarte mu
redobândeasca încrederea plictiseala. din nou ,,pofta de vi
în fortele proprii.
- se previne izolarea prin
stimularea relatiilor
interpersonale.
terarea nutritiei Asigurarea unui aport Se va stimula apetitul bolnavei În urma interventiilor a
nifestata prin alimentar în functie de prin alimente oferite în cantitati bolnavei revine la no
inapetenta. necesitatile bolnavei. mici si la intervale scurte de timp.
cit de autoîngrijire Bolnava sa se îngrijeasca Se va stimula bolnava sa-si faca Dupa câteva zile pac
stat prin aspectul de aspectul ei exterior. toaleta, sa se spele, sa se îmbrace, începe sa se îngrijeasca
rior neîngrijit. sa-si aranjeze parul. de aspectul ei exterior s

cu acesta se obtine
ameliorare a starii gen
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
îngrijire
5. Alterarea Asigurarea - asigurarea În decurs de câteva
somnului unui somn microclimatule zile în urma
datorita corespunzator corespunzator: camera tratamentului
insomniei de din punct de linistita, lipsita de excitati,
somnul bolnavei
adormire vedere temperatura optima; va fi corespunzator
manifestata calitativ si din punct de
prin oboseala, cantitativ. - bolnava nu va fi lasata în vedere calitativ si
agitatie. timpul zilei sa se cantitativ.
odihneasca prea mult.
6. Alterarea Pacienta sa-si Asigurarea Dupa câteva zile
starii generale recapete microclimatului recapata linistea
manifestata linistea corespunzator care sa ofere sufleteasca, începe
prin sufleteasca de siguranta: camera linistita, sa zâmbeasca si
irascibilitate, care are lipsita de excitati. starea sa generala
neliniste, nevoie. se îmbunatateste
tristete. foarte mult.
Functii vitale Recoltarea de Explor. Tratament medicamentos Regim alim
prod biologice
p Puls TA Re si Paracl.
patologice
Sp
7 80 130/ 18 Glicemie : EKG: Piracitam: 2/1 tb/zi; Regimul aliment
normal, dar ma
4 82 80 19 Vn 80-120mg% Înregistrare Indic: involutie intelectuala(tulb. de legume si f
a grafica a atentie, memorie) întârziere
6 79 125/ 20 Vo 95 mg% rezultatei psihica, tulb. de comportament Bolnava va avea
fenomenelo mese pe zi, usoa
6 81 70 19 Colesterol : r CI: insuficienta renala severa.
bioelectrice Pentru un tim
5 82 120/ 19 Vn 1,8-2,80g% din cursul R. adev. : ocazional nervozitate, suprima alc
unui ciclu insomnie, greata, dearee. condimentele si
70 Vo 2,10 g% carne sau co
cardiac.
Vitamina B1:
125/ Eritrocite :
- nu
prezinta 1/f/zi SC sau IM
80 Vn 4,2 mil/mm
modificari.
-indic.: starii de hipovitaminoza,
120/ Vo 4,3 mil/mm boli epuizante, nevrite, hepatite
75 Leucocite : CI: alergie la vit. B1 r.adv.: foarte
rar IV poate fi urmate de reactii
Vn 4200-
8000/mm grave(soc)
Vo 5000/m vit. C:
Trombocite : 1/f/zi(500mg)
Vn 150- -indic.: tratamentul scorbutului, a
400000/mm asteniilor profilaxia avitaminozei
sau hipovitaminozei C
Vo 250000/m
CI: litiaza renala
Limfocite :
-r.adv. la doze crescute favorizeaza
Vn 20-40% tulb. digestive sau urinare.
 Vo 22% Dormicum: 1tb. seara

Hemoglobina : - indic.: inductor al somnului,

caracterizat printr-un debut rapid al
Vn 13+2g% actiunii sale.

Vo 13g% - CI : intoleranta la substanta,

miastenie, psihoze.
VSH :
Insulina:
Vn 2-12m/g
Flacon de 10 ml sol. neutra
Vo 7mm/h
Mod de administrare 15 UI /zi SC
Examen
serologice: Frontim:

Negative 1comp. Seara

Sumar de urina: Se administreaza ca si sedativ

Culoare galben Glucoza:

deschis
5% 250mlx2
Densitatea Vn
1015-1025

Vo 1017 pH

Vn 5,6-6,4

Vo 5,7

-proteinuria
negativa
 Capitolul IV
ANALIZA CAZURILOR DE BOALĂ PREZENTATE sI CONCLUZII
GENERALE ASUPRA LUCRĂRII

„Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului”. si aici ataca
nevrozele si în special boala numita „nevroza astenica”.

În aceasta lucrare am încercat sa ating cât mai multe teme din aceasta boala, sa
le cunosc si sa încerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea.

În primul capitol „prezentarea teoretica a bolii” am dat în primul rând definitia

neurasteniei care pe scurt ar fi cam asa: „o stare de mare oboseala, fovorizata de
surmenaj si însotita de tulburari psihice functionale si de dureri cu diferite localizari”.

M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii si anume
oboseala, cefaleea si insomnia.

Dar pe lânga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice,

tulburari senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei, tulburari
endocrine.

În ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai importanti

raspunzatori pentru aparitia ei:

-         factorul psihogen(tulburari sufletesti)

-         factorul somatogen(tulburari organice corporale);

Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile,

deceptiile, emotiile neplacute si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala
sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu în ultimul rând surmenajul psihic.
 Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca în mod
direct o nevroza o pot declansa.

În ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mai raspândita la

barbati si apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultura.

În functi de simptome neurastenia se clasifica astfel:

-         nevroza astenica pura;

-         nevroza astenica cu elemente anxioase;
-         nevroza astenica cu elemente depresive;
-         nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;
-         nevroza astenica cu elemente pitiatice,
sau :
-         nevroza de esec;
-         nevroza de neadaptare;
-         nevroza de frustrare;
-         nevroza de asteptae, din punct de vedere al
cauzelor declansatoare.
În ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri:
-         tratament igienico-dietetic;
-         tratament medicamentos;
-         tratament balneofizioterapic;
-         tratament psihoterapeutic.

În capitolul doi „supravegherea bolnavului din momentul internarii si pâna la

externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune” am descris îndatoririle si
îngrijirile asistentei medicale din clinica de psihiatrie acordate unui bolnav cu
neurastenie. Am început cu internarea pacentului, asigurarea conditiilor de spitalizare,
asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului în pat, urmarirea
faciesului, a functiilor vegetative, functiilor vitale.

În ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta câteva modificari

legate de respiratie, uni putând prezenta aritmie, pulsul de obicei instabil si tensiunea
arteriala este usor scazuta.

Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezinta

inapetenta. De aceea vor avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente
bogate cu legume si fructe.

La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si

patologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecarei analiza de laborator care
se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar de urina.

Iar în final am amintit putin despre profilaxia bolii si externarea bolnavilor.

În capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmarit în
clinica de psihiatrie.

Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vârsta cuprinsa 30-48 de ani si care
erau internate în clinica cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevroza astenica cu
elemente depresive; Trei paciente care datorita unor probleme pe care le-au avut, unor
conflicte sufletesti care s-au declansat la un moment dat, au facut o nevroza astenica
dar care în urma internarii si a tratamentului urmat s-au externat vindecate sau în stare
ameliorata(cazul trei).

Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost în primul rând psihoterapia,

discutiile cu pacientele, întelegerea care le-a ajutat sa îsi depaseasca, sa îsi priveasca
prin alta prisma problemele cu care se confruntau, ceea ce înseamna un pas important
pentru vindecare, caci asa cum spunea si Marin Preda „suferinta e o criza din care
trebuie sa iesi cât mai rapid, adâncimile ei ne racesc spiritul”. si ele au înteles acest
lucru.
 BIBLIOGRAFIE

1. Stanescu Sorin: „Nevroza astenica”, Editura medicala

2.     Ed. Pamfil si D. Ogodescu: „Nevrozele”, Editura medicala

3.     Tudor serbanescu: „Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie”, Editura

medicala

4.     Lucretia Tirtica: „Ghid de nursing” si „Breviar de explorari

functionale”, Editura medicala

5.     Carol Mozes: „Tehnica îngrijirii bolnavului”