Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Revista Document 4(50)_2010

Revista Document 4(50)_2010

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 759|Likes:
Published by adresa_de_lucru
Document, arhivele militare, armata română, Romania, istorie, army
Document, arhivele militare, armata română, Romania, istorie, army

More info:

Published by: adresa_de_lucru on Feb 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2014

pdf

text

original

 
studii/documente
document
 
 
2010
 
 
4
 
(50)
 
1
FOR
Ţ
ELE NAVALE ROMÂNE1860 - 2010
 Evolu
 ţ 
ia For 
 ţ 
elor Navale Române, începând cu primul s
ă 
unucleu constituit din Corpul Flotilei în anul 1860
 ş
i pân
ă 
la actualaorganizare – Statul Major al For 
 ţ 
elor Navale – a fost marcat 
ă 
dea
  fi
rmarea constant 
ă 
a valorilor speci
  fi
ce Marinei Militare. Ca partea organismului militar românesc
 ş
i parte integrant 
ă 
a sistemului statal, Marina Militar 
ă 
român
ă 
a atins o întreit 
ă 
performan
 ţă 
: ceaa elabor 
ă 
rii oportune a ipotezelor; cea a gândirii în perspectiv
ă 
 
 ş
icea a voin
 ţ 
ei pentru realizarea deciziilor. S-a putut con
  fi
rma astfel cu prisosin
 ţă 
rolul Marinei în istoria românilor, cu contribu
 ţ 
iile sale deexcep
 ţ 
ie în cele mai vitrege împrejur 
ă 
ri. Astfel, semni
  fi
ca
 ţ 
ia evolu
 ţ 
ieiistorice a For 
 ţ 
elor Navale Române se recunoa
 ş
te prin hot 
ă 
râreaabord 
ă 
rii misiunilor prilejuite de marile evenimente istorice la care România a fost parte, prin personalit 
ăţ 
ile care au slujit Marina cu cel mai înalt profesionalism
 ş
i prin nenum
ă 
ra
 ţ 
ii eroi
 ş
i martiri ai acesteiarme.
Evolu
ţ
ia For 
ţ
elor Navale Române, începând cu primul s
ă
u nucleuconstituit din Corpul Flotilei în anul 1860
ş
i pân
ă
la actuala organizare
 – 
Statul Major al For 
ţ
elor Navale, a fost marcat
ă
de a
rmarea constant
ă
 a valorilor speci
ce Marinei Militare. Subliniem aici sus
ţ
inerea, înc
ă
 de la început, a primordialit
ăţ
ii Marinei de r 
ă
zboi în rela
ţ
ia sa cuMarina comercial
ă
, idee izvorât
ă
din adev
ă
rul c
ă
o
ot
ă
civil
ă
nu se poate dezvolta decât la ad
ă
 postul unei
ote militare, care s
ă
-i asigurelibertatea c
ă
ilor maritime.Dup
ă
dot
ă
rile ini
ţ
iale, r 
ă
zboaiele la care a participat România,începând cu 1877, au relevat importan
ţ
a componentei navale a for 
ţ
elor armate
ş
i rolul pe care îl are aceasta în rezultatul confrunt
ă
rilor, atâtca argument direct în b
ă
t
ă
lii, cât
ş
i ca argument indirect la negocieri
ş
i la semnarea tratatelor de pace. Implicarea tân
ă
rului stat român înnoua criz
ă
oriental
ă
 
 – 
redeschis
ă
în Balcani, în anul 1875, care aatins apogeul odat
ă
cu desf 
ăş
urarea unui nou r 
ă
zboi ruso-otoman la1877-1878
 – 
urm
ă
rind ob
ţ
inerea Independen
ţ
ei de Stat, a adus FlotilaMilitar 
ă
pentru prima oar 
ă
în stare de r 
ă
zboi, for 
ţ
ele navale române
ş
ti
ind puse în situa
ţ
ia înfrunt
ă
rii unui inamic viguros a
at pe liniaDun
ă
rii
 – 
for 
ţ
ele otomane.În mod admirabil, în timpul misiunilor speci
ce desf 
ăş
urate laDun
ă
re, la data de 13/14 mai 1877
ş
alupa torpiloare
 Rândunica
ascufundat monitorul otoman
 Duba Sei
  fi
, iar la 26 octombrie artileri
ş
tiimarinari au nimicit un alt monitor otoman,
 Podgori
 ţ 
a
(una dintrenavele cu cea mai mare putere de foc de pe Dun
ă
re), nava
Socrate
 
ş
iun
ş
lep. O alt
ă
reu
ş
it
ă
a marinarilor români a fost instalarea, la data
Contraamiral dr. Aurel POPA
1
 
 
4
 
(50)
 
 
2010
 
 
document
2
studii/documente
de 25 octombrie, a barajului de mine de la Nedeia,opera
ţ
iune executat
ă
sub comanda c
ă
 pitanuluiMihail Dr 
ă
ghicescu, cu scopul protej
ă
rii poduluide la Turnu M
ă
gurele pe timpul desf 
ăş
ur 
ă
riiopera
ţ
iunilor militare.Distrugerea bastimentelor turce
ş
ti de pe Dun
ă
rea sl
ă
 bit capacitatea ofensiv
ă
 
ş
i de represalii a armateide la sud de Dun
ă
re, obligând-o la pasivitate
ş
i decila înfrângere.Dup
ă
ob
ţ
inerea Independen
ţ
ei de Stat,autorit
ăţ
ile române au f 
ă
cut eforturi în direc
ţ
iadezvolt
ă
rii marinei militare, fapt remarcat deconsulul Fran
ţ
ei la Gala
ţ
i care nota, în septembrie1883, c
ă
 
 ,,guvernul acord 
ă 
întreaga sa aten
 ţ 
ie perfec
 ţ 
ion
ă 
rii acestei arme care, la un moment dat,ar putea s
ă 
aduc
ă 
servicii serioase pe Dun
ă 
re”
.Un deceniu mai târziu, la 1893, acela
ş
i consul alFran
ţ
ei constata c
ă
 
 ,,
  fl 
otila român
ă 
este în stare s
ă 
 manevreze pe Dun
ă 
re, superioritatea sa r 
ă 
mânând incontestabil 
ă 
fa
 ţă 
de alte state riverane”
.A
rmarea r 
ă
zboiului bazat, între altele,
ş
i pe for 
ţ
a de distrugere a minelor a determinat încadrul Flotilei de R 
ă
zboi
ş
i, mai apoi, în cadrulMarinei Militare Române, preocup
ă
ri legateinclusiv de produc
ţ
ia proprie a unor noi tipuri demine. Primele mine române
ş
ti au fost realizate în preajma izbucnirii Primului R 
ă
zboi Mondial dec
ă
tre locotenentul-comandor Constantin R 
ă
dulescu
ş
i de c
ă
tre mecanicul civil Vislovski. Este vorbade minele
uviale ,,R 
ă
dulescu”, arm
ă
de curent
ş
i,în acela
ş
i timp, de contact, cu sistem de aprinderemecanic
ş
i ,,Vislovski”, de asemenea, o min
ă
decontact cu sistem de aprindere mecanic. Astfel,odat
ă
cu mobilizarea general
ă
a Armatei Române înaugust 1916, unit
ăţ
ile Marinei au putut bene
cia
ş
ide 1.000 de mine de tip ,,R 
ă
dulescu”
ş
i 500 de minede tip ,,Vislovski”.Participarea României la prima con
agra
ţ
iemondial
ă
din 1916-1918 a dovedit importan
ţ
a pecare Marina Militar 
ă
o poate avea în sus
ţ
inereaintereselor na
ţ
ionale. Pe toat
ă
perioada acestui
ă
zboi, Marina a constituit un real sprijin pentrutrupele de uscat asigurând atât aprovizion
ă
rile cât
ş
iac
ţ
iunile de lupt
ă
. Între cele mai importante misiuniîndeplinite în acele clipe de mare cump
ă
n
ă
pentru
ţ
ar 
ă
, amintim: atacul la 14 august 1916 a
oteiaustro-ungare în portul Rusciuk, ac
ţ
iunea navelor Escadrei de Dun
ă
re în ap
ă
rarea Capului de pod de laTurtucaia
ş
i protejarea retragerii trupelor române dinaceast
ă
zon
ă
, sus
ţ
inerea
ancului drept al armateide uscat din Dobrogea de c
ă
tre navele Flotei deopera
ţ
iuni, sub focul artileriei germane.Conform prevederilor planului de companie, înnoaptea de 14-15 august 1916, orele 24.00, a fostdeclarat
ă
mobilizarea Armatei Române. La acea or 
ă
,Marina Militar 
ă
Român
ă
desf 
ăş
urase deja, începîndde la orele 21.30, prima ac
ţ
iune de lupt
ă
împotrivainamicului. Prin acest act, Marina Român
ă
a fost prima categorie de for 
ţ
e a Armatei Române care aintrat în R 
ă
zboiul de Întregire a Neamului. Ac
ţ
iuneade lupt
ă
a fost executat
ă
de vedetele torpiloare
 Bujor 
ă 
 scu
,
ă 
tina
 
ş
i
 Rândunica
. Prin ordinul de lupt
ă
 se ar 
ă
ta:
 ,,Misiunea
 ş
alupelor 
Rândunica, C
ă
tina
 ş
i
Bujor 
ă
scu
este de a ataca chiar în aceast 
ă 
sear 
ă 
 
  fl 
otaaustriac
ă 
de la Rusciuk”
. Reu
ş
ita opera
ţ
iei a fostrecunoscut
ă
în comunicatul austro-ungar publicatîn
 ,,Pester Lloyd”
din 14 decemrie 1916:
 ,,La 14august ora 9.30 seara, românii au aruncat în aer cu ajutorul unei torpile, în portul Rusciuk, unde eraancorat grosul 
  fl 
otei, un
 ş
lep înc
ă 
rcat cu material in
  fl 
amabil, care se a
  fl 
a la mic
ă 
distan
 ţă 
înainteavasului comandant. (...) Ac
 ţ 
iunea de lupt 
ă 
a navelor române
 ş
ti (...) a fost bine conceput 
ă 
 , executat 
ă 
prin surprindere
 ş
i cu mult 
ă 
îndr 
ă 
 zneal 
ă 
.
 
Extrem de sugestiv
ă
ni se pare starea despirit dovedit
ă
de marinarii români în acele clipe,stare care a a
rmat un moral ridicat al echipajelor,spre deosebire de descurajarea întâlnit
ă
în rândulcombatan
ţ
ilor din trupele de uscat. Într-un jurnal
ţ
inut de locotenentul Mihai Constantinescu, o
ţ
er cu artileria pe monitorul
 Br 
ă 
tianu
, care forma,împreun
ă
cu monitorul
Catargiu
,
 
Divizia I demonitoare, la data de 23 august 1916 s-a re
ţ
inut:
 ,,Sunt fericit c
ă 
monitorul nostru este trimis aici, înmijlocul formidabilei canonade de la Starosel”
. Înacela
ş
i timp, informa
ţ
i de o
ţ
erii de pe nave asupraocup
ă
rii Staroselului, în urma
 ,,bombardamentelor monitoarelor 
 ş
i bateriilor de marin
ă 
, solda
ţ
ii dintrupele de uscat î
ş
i manifestau scepticismul fa
ţă
 de optimismul marinarilor, spunând c
ă
ei
 ,,abia au sc
ă 
 pat”
.Referindu-se la modul în care
ota a sus
ţ
inuttrupele noastre de uscat, reu
ş
ind s
ă
înainteze subtirul a
ş
apte baterii grele germane, în amintirilesale, contraamiralul Negrescu ar 
ă
ta c
ă
:
„Zilele deurm
ă 
rire a
  fl 
ancului stâng al armatei germane din Dobrogea
 ş
i zilele de la Rasova, vor forma pururea pagini de glorie, pentru mica dar brava
 ş
i neobosita
  fl 
otil 
ă 
român
ă 
.
 
studii/documente
document
 
 
2010
 
 
4
 
(50)
 
3
În anul 1917, Marina Militar 
ă
al
ă
turi de armatade uscat a contribuit la ap
ă
rarea frontului de peDun
ă
re, bombardând cu artileria navelor, bateriileinamice de la Tulcea
ş
i la asigurarea transporturilor  pe ap
ă
între Gala
ţ
i
ş
i gurile Dun
ă
rii.În ultimul an de r 
ă
zboi, 1918,
otei i-a revenituna dintre cele mai di
cile misiuni
ş
i anumedeminarea Dun
ă
rii
ş
i a m
ă
rii în vederea relu
ă
riinaviga
ţ
iei în timp de pace.În orice caz, este incontestabil c
ă
MarinaMilitar 
ă
român
ă
a dispus în timpul r 
ă
zboiului deun corp de comandan
ţ
i de elit
ă
care se deta
ş
au prinfacult
ăţ
i intelectuale superioare, educa
ţ
ie militar 
ă
 complet
ă
, aptitudini de comand
ă
 
ş
i devotament pân
ă
 la sacri
ciul suprem pentru cauza
ş
i idealul na
ţ
ionalal României.În anii celui de-Al Doilea R 
ă
zboi Mondial,Marina Regal
ă
a României a interzis controlul dec
ă
tre Flota sovietic
ă
a zonei de interes vital din bazinul vestic
ş
i nord-vestic al Pontului. Principalelemisiuni ale Marinei Militare au fost:
 z
ă 
ă 
rnicireaîncerc
ă 
rilor de debarcare pe litoralul dobrogean
;
asigurarea gurilor Dun
ă 
rii împotriva eventualelor incursiuni inamice
;
asigurarea transporturilor maritime pentru aprovizionarea frontului de Sud 
 ş
ia navelor de petrol care se îndreptau spre Bosfor 
.Ca misiune distinct
ă
de mare importan
ţă
 s-a remarcat evacuarea Crimeei
 – 
Opera
ţ
iunea
 ,,60.000” – 
 pe parcursul c
ă
reia, în perioada aprilie-mai 1944, împreun
ă
cu Marina german
ă
, For 
ţ
ele Navale române
ş
ti au evacuat un num
ă
r de 120.183de militari
ş
i 12.548 tone de materiale.Ac
ţ
iunile de lupt
ă
ale Marinei Militareau avut un rol deosebit de important în cadrul particip
ă
rii României la cel de-Al Doilea R 
ă
zboiMondial demonstrând necesitatea valori
c
ă
rii puterii maritime
ş
i al întrebuin
ţă
rii echilibrate atuturor for 
ţ
elor armate. Marina Militar 
ă
Român
ă
ademonstrat c
ă
are capacitatea de a contribui, potrivitspeci
cului s
ă
u, la realizarea obiectivelor strategicede interes na
ţ
ional. De asemenea, Marina, redus
ă
 cantitativ, a ilustrat importan
ţ
a factorului calitativîn controlul spa
ţ
iilor maritime, în ac
ţ
iuni de lung
ă
 durat
ă
.Experien
ţ
a dobândit
ă
de Marina României înacei ani a ar 
ă
tat c
ă
înt
ă
rirea for 
ţ
elor navale poateconduce la consolidarea suveranit
ăţ
ii na
ţ
iunii, încondi
ţ
iile cre
ş
terii importan
ţ
ei factorului maritim înecua
ţ
ia strategiei globale.Pentru modul în care Marina a ac
ţ
ionat
ş
i
ş
i-aîndeplinit misiunile în anii celui de-Al Doilea R 
ă
zboiMondial, Conduc
ă
torul Statului a citat prin
 ,,Ordinde Zi pe Na
 ţ 
iune
 ş
i pe Armat 
ă 
Marina Regal
ă
 Român
ă
 
 ,,cu toate unit 
ăţ 
ile ei navale, aeriene
 ş
iterestre de la
  fl 
uviu
 ş
i mare”
pentru
 ,,bravur 
ă 
,
 ,,spirit ofensiv”
,
 ,,pricepere”
,
 ,,ini
 ţ 
iativ
ă 
,
 ,,calit 
ăţ 
imorale
 ş
i profesionale”
. Nu lipsit
ă
de importan
ţă
este amintirea jertfelor marinarilor militari, abnega
ţ
ia
ş
i d
ă
ruireaacestora constituindu-se într-un temei
ş
i o garan
ţ
ie avalorilor istorice a For 
ţ
elor Navale Române. Istoriaa re
ţ
inut c
ă
în timpul marilor con
icte politico-militare în care România a fost angrenat
ă
, urm
ă
rindîntotdeauna împlinirea unor scopuri na
ţ
ionale,
ş
i-audat via
ţ
a: 19 solda
ţ
i marinari (în cursul R 
ă
zboiuluide Independen
ţă
de la 1877-1878), 17 o
ţ
eri,19 mai
ş
tri
ş
i 353 de marinari militari (în cursul
ă
zboiului pentru Întregire din 1916-1919), 24 deo
ţ
eri, 37 de mai
ş
tri, subo
ţ
eri
ş
i elevi marinari
ş
i355 de militari în termen din cadrul Marinei Militare(în timpul celui de-Al Doilea R 
ă
zboi Mondial).Faptele
ş
i jertfa acestora nu pot
ş
i nu trebuie s
ă
 
euitate. Comportarea plin
ă
de curaj a Marinaruluiromân, indiferent de grad, în toate marile înfrunt
ă
rila care a luat parte, a înt
ă
rit credin
ţ
a în poten
ţ
ialuluman. Formarea o
ţ
erilor, mai
ş
trilor, subo
ţ
erilor 
ş
ia trupei s-a desf 
ăş
urat în
ş
coli, în centre de instruc
ţ
ie
ş
i pe nave, mediu propice
ş
i apt s
ă
creeze spiritulcoeziv atât de necesar echipajelor navelor, dar 
ş
icalit
ăţ
ile individuale care se impuneau marinarilor militari. Nu este nici o exagerare atunci când searat
ă
c
ă
în Marina român
ă
s-a alimentat, format
ş
icultivat respect fa
ţă
de marile valori ale na
ţ
iunii:independen
ţ
a, integritatea României Mari, cultulfa
ţă
de Neam,
Ţ
ar 
ă
, Coroan
ă
, Bieric
ă
 
ş
i proprietatea privat
ă
, indiferent de sacri
cii.Exemplul ilustru oferit de contraamiralul HoriaM
ă
cellariu, comandant al For 
ţ
elor Navale Maritime,care, la 23 august 1944, a reu
ş
it s
ă
evite o adev
ă
rat
ă
 catastrof 
ă
care s-ar 
putut abate asupra portului
ş
iora
ş
ului Constan
ţ
a, convingând autoritatea german
ă
 în persoana viceamiralului H. Brinkmann c
ă
cea mai bun
ă
solu
ţ
ie în noile condi
ţ
ii politico-militare este oretragere pa
ş
nic
ă
a for 
ţ
elor germane, este mai multdecât sugestiv pentru valoarea corpului o
ţ
eresc decomand
ă
al Marinei Române.În perioada postbelic
ă
, dup
ă
nefasta perioad
ă
detranzi
ţ
ie de dup
ă
cel de-Al Doilea R 
ă
zboi Mondial,în perioada 1960-1990, Marina Militar 
ă
Român
ă
acunoscut o ascensiune remarcabil
ă
, atât în domeniulinfrastructurii, capacit
ăţ
ii
ş
i capabilit
ăţ
ilor bazelor 

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Sigmalux liked this
Lena Gligor liked this
electrotehnica liked this
Ivan Hoe liked this
raizenangelo liked this
Dan liked this
Chirila Mihai liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->