Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
referat sugestiologie

referat sugestiologie

Ratings: (0)|Views: 315|Likes:
Published by Marian Burcea

More info:

Published by: Marian Burcea on Feb 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/10/2014

pdf

text

original

 
AMELIORAREA DEPRESIEI LA ALCOLICI FOLOSINDANTRENAMENTUL AUTOGEN AL LUI SCHULTZ
Interviul preliminar constă într-o discuţie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confruntă (alcoolismul şi depresia), istoricul bolii,relaţiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acumse încearcă şi crearea alianţei terapeutice. Acest interviu a avut loc pe parcursul primelor 
două şedinţe.
Pacientul 8 este bărbat, are 45 de ani, este absolvent de şcoală profesională, având meseria de lăcătuş mecanic, în prezent lucrează la ofirmă de construcţii. Locuieşte împreucu familia (sia şi fiul lor).Consumă alcool de la vârsta de 17 ani, dar în limite normale. Odată cutrecerea timpului cantitatea de alcool ingerată a crescut; la început consuma bere şi vin, dar de aproximativ şase ani bea numai tărie. Consuma zilnic atâtîn timpul serviciului, cât şi după terminarea programului, dar şi acasă. Acestlucru a dus la certuri frecvente cu soţia care l-a rugat mai întâi să se lase, iar apoi văzând că nu a făcut acest lucru a început să-i reproşeze că nu-şi maiîndeplineşte rolurile de soţ şi tată, că „are în cap numai băutură", „că în locsă aducă banii în casă îi duce la cârciumă". În cele din urmă soţia a plecatîmpreună cu copilul la părinţii ei. Subiectul realizând că se află într-o situaţiedelicată, că şi-a neglijat familia, că este pe cale să o piardă, a încercat sărenunţe la consum însă nu a reuşit, şi şi-a dat seama că este alcoolic. Nici unmembru al familiei sale nu este alcoolic. Deoarece nu vrea să-şi piardăfamilia, a hotărât să se interneze pentru a scăpa de această dependenţă,acesta fiind singurul care ar putea-o aduce înapoi pe soţia lui. Estediagnosticat cu ulcer duodenal.Interviul de evaluare:
a treia şedinţă
I-am dat pacientului un chestionar pentru evaluarea alcoolismului -Testul de autoadministrare pentru verificarea alcoolismului (SAAST- Self-Adimnistered alcoholism Screening Test). În urma rezultatului obţinut lachestionar, respectiv 10, se observă că pacientul este alcoolic deoarece un
1
 
scor mai mare de 3 indică prezenţa alcoolismului. Apoi i-am dat BDI-ul pentru a observa dacă prezintă simptome depresive. Astfel, obţinând scorul24, prezintă depresie moderată către severă. Se reţine scorul obţinut la BDI pentru a verifica la sfârşitul terapiei dacă în urma aplicării tehnicilor derelaxare stările depresive au fost ameliorate.Am discutat cu pacientul despre stările sale depresive pe care le-aregăsit în BDI: tristeţea, prezenţa sentimentului eşecului, nemulţumire,autoacuzare, sentimente de culpabilitate, insomnii, nehotărâre. I-am explicatconceptul „depresie moderată" şi faptul că acest tip de depresie poate fiameliorat cu ajutorul a diverse psihoterapii, dar că eu m-am gândit larelaxare.Terapia:
a patra şedinţă
În această şedinţă am discutat mai mult despre tehnicile de relaxare,cum ajută acestea la ameliorarea depresiei, ce presupun ele atât din parteaterapeutului, cât şi a clientului. Pacientul a prezentat interes faţă de acest tipde terapie spunându-mi că simte nevoia să se relaxeze deoarece în ultimultimp este tensionat, stresat, agitat. Astfel, l-am rugat să se concentrezeasupra sugestiilor pe care i le administrez, după care am început exerciţiul derelaxare. Pe parcursul exerciţiului pacientul a reuşit să se relaxeze, iar dupăcele douăzeci de minute acordate antrenamentului, am discutat despretrăirile pe care le-a avut şi mi-a zis că la început s-a simţit stingher şi un picsperiat, dar că în cele din urmă a reuşit să se destindă. Mi-a relatat că i-a plăcut acest tip de terapie, am mai vorbit despre utilitatea ei , iar la sfârşitulşedinţei i-am dat ca temă să se relaxeze singur de două ori pe zi.
A cincea şedinţă.
Subiectul a încercat să se relaxeze, dar nu a reuşit pentru că îl invadau tot felul de gânduri. I-am spus că acest exerciţiu necesităun grad mare de concentrare asupra corpului şi nu asupra gândurilor. Amdiscutat despre frămânrile sale ducare am trecut la exerciţiul derelaxare, pacientul reuşind să se concentreze mai mult şi, în consecinţă să fiemai relaxat. Mi-a relatat că se simte mai vioi, mai energic, mai bine. Spresfârşitul şedinţei i-am spus pacientului să încerce să mai practice şi singur 
2
 
antrenamentul.
A şasea şedinţă.
Pacientul mi-a relatat că a reuşit să-şi menţinăatenţia concentrată asupra propriului corp pentru câteva minute, însă nu s-asimţit la fel de bine cu după relaxarea din timpul şedinţei. Am discutatdespre relaţia sa familială de dinaintea începerii consumului abuziv dealcool, mi-a relatat că era un soţ şi un tată bun şi iubitor, un „om de casă, omde familie", că-i plăcea să-şi petreacă timpul liber alături de familie, „că nuînţelege cum alcoolul a putut să-l schimbe atât de mult". Am observat căsubiectul se simte foarte vinovat de tot ce s-a întâmplat şi că îşi doreşte oschimbare în viaţa sa, că este motivat să renunţe la alcool. Am trecut laexerciţiul de relaxare care a decurs bine, după care l-am rugat pe pacient să-şi noteze sugestiile pentru întărirea eului pe o foaie şi să le repete de fiecaredată când se simte copleşit de gânduri.
A şaptea şedinţă.
Am vorbit cu pacientul despre exerciţiul derelaxare pe care îl desfăşoară singur şi mi-a relatat că simte progrese şi căsperă să obţină aceleaşi stări de bine ca cele din timpul şedinţelor de terapie.De asemenea mi-a spus că a început să meargă la asociaţia AA din cadrulspitalului, şi observând că există oameni care au reuşit să renunţe la alcool,este mai încrezător în şansa lui de vindecare. Am observat o atitudine maioptimistă, că este mai încrezător în forţele proprii. A zis că la aceastăschimbare contribuie şi faptul că îşi repetă constant sugestiile învăţate.Exerciţiul de relaxare a decurs normal.
A opta şedinţă.
Pacientul era foarte bine dispus deoarece înainte cuo zi îl vizitase soţia pentru prima oară de când este internat. Au avut odiscuţie în urma căreia pacientul a înţeles că şi soţia lui îşi doreşte să sereîntoarcă acasă dacă el reuşeşte să renunţe la consum. Astfel, pacientul adevenit şi mai motivat şi a zis că vrea „să nu-şi mai plângă de milă" şi „sălupte până la capăt", să renunţe definitiv la alcool. Am trecut la exerciţiul derelaxare care s-a desfăşurat firesc.
A noua şedinţă.
Am vorbit despre exerciţiul de relaxare pe care îldesfăşoară singur, mi-a zis că reuşeşte să-şi menţină atenţia concentrată
3

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Carmen Tanase liked this
nrg_razvan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->