Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
18Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Integral

Curs Integral

Ratings: (0)|Views: 3,756|Likes:
Published by robertroby

More info:

categoriesTypes, School Work
Published by: robertroby on Feb 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/06/2013

pdf

text

original

 
I. EXAMINAREA NEUROLOGICA
Tehnica examenului neurologic presupune mai multe etape de examinare si evaluare.Orice examen clinic incepe cu inspectia si in acest context primul domeniu presupune :
a)
 Atitudinile particulare
.
In acest caz kinetoterapeutul poate observa pozitiile particulare pe care le are corpul sau extremitatile pacientului in pat sau ortostatism. Interpretarea corecta aatitudinii pacientului poate sugera de la inceput diagnosticul.Ex.: - in Parkinson pacientul in ortostatism are aspectul unui semn de intrebare cu corpul usor anteflectat si facies inexpresiv.-in hemiplegia spastica pacientul tine membrele superioare cu bratul usor addus, antebratul flectat pe brat si usoara pronatie iar degetele flectate peste police in vreme ce membrul inferior e inextensie cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna, degetele flectate inafara de haluce care poate fi in extensie spontana.-In paraplegia spastica membrele inferioare sunt in extgensie puternica-In discopatiile vertebrale pacientul adopta atitudini antalgice care imprima coloanei o scoliozasau flexie ventrala.-In torticolisul spasmodic capul e inclinat lateral, fata e rotate spre partea opusa, barbia e ridicata,lateralitatea e definite conventional dupa partea in care e orientatat occiputul.
b)
 Semnele meningeale
 
al doilea element la insepctie
 ).
-
redoarea de ceafa
(Primul si cel mai improtant
 )
Ca definitie redoarea de ceafa e rigiditatea sispasmul musculaturii cefei insotit de durere care apare la incercarile de mobilizare pasivi.Redoarea de ceafa se incearca in DD si membrele inferioare in extensie. Examinatorul inprimamiscarea de flexie ale capului pe torace. In cazul redorii de ceafa barbia nu poate atinge toraceledin cauza unei rezistente pe care o opune musculatura cervicala contracturata la flexia pasiva. Deobicei redoarea de ceafa apare in meningite, hemoragii cerebrale subarahnoidiene. De asemenearedoarea poate sa apara in invazia neoplsica a meningelor sau a radacinilor nervoase sau o tumoracerebeloasa angajata.
-semnul trepiedului (Amoss)
.
La ridicarea din pozitia asezat pacientul isi aseaza mainile in spatesi le preseaza puternic in pat pentru a’si mentine corpul.-
 Al III-lea semn e Kernig 
.
Exista doua tipuri de Kernig:
primul
apare atunci candkinetoterapeutul incearca sa flecteze coapsa din sold ridicand membrul inferior deasupra planului patului in timp ce gamba e in extensie.
Cel de-al doilea tip Kernig
apare atunci cand pacientul ein DD cu coapsa flectata la 90° din sold si daca in aceasta pozitie incercam sa extindem gambadin genunchi apare durere si limitare a miscarii. Semnul e pozitiv daca extensia genunchiului nudepasteste 135°.
-Al IV-lea semn e Brudzinski 
. Primul tip Brudzinski presupune ca, kinetoterapeutul sa plaseze omana sub capul pacientului, pacientul e in DD cu membrele inferioare in extensie si ii flecteazacapul pe piept in timp ce cealalta mana apasa pieptul pacientului pentru a preveni ridicareacorpului. La aceasta manevra se produce flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe abdomen. Laal doilea tip Brudzinski se face flexia pasiva a unei coapse pe abdomen mai ales daca genunchiule in extensie producand flexia celuluilalt membru.
c)Motilitatea
Ortostatismul.
Intai se observa atitudinea pacientului in pat si elementele particulare cum ar fi pozitia „cocos de pusca” (membru flectat) cum se intampla in meningita, sau flexia coapsei sigenunchi (sciatic). Dupa care pacientul se ridica si in ortostatism se vor nota pozitia corpului caintreg, pozitia unor diferite segmente unele fata de altele, prezenta cifozelor/scoliozelor/lordozelor sau prezenta de asimetrii. Dupa care i se cere pacientului sa stea: in picioare cu picioareleapropiate strans inti cu ochii deschisi apoi inchisi notandu-se diviatiile. Dupa care se cere pacinetului sa stea intr-un picior, pe calcaie, pe varfuri, pe un picior in fata celuilalt. Dupa care pacinetul e usor dezechilibrat si vedem daca se dezechilibreaza fie in lateral fie inainte-inapoi.
Semnul Romberg 
are mai multe variante: o varianta vestibulara, cerebeloasa si una tabetica(tulburari majore profunde si superficiale la nivelul trenului inferior in special). Semnul Rombergde tip vestibul presupune ca dezichilibarea apare lent dupa inchiderea ochilor, caderea de partea1
 
leziunii, modificari pozitiei capului duc la modificarea sensului caderii, In cazul Rombergcerebelos inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarile de echiloibru. In cazul Romberg tabeticcaderea apare imediat dupa inchiderea ochilor.
Mersul
se testeaza intai cu ochii deschisi apoi inchisi (totul se testeaza intai cu ochii deschisi apoicu ei inchisi). Se cere pacientului sa se plimbe inainte si inapoi, sa mearga in jurul unui scaun, samearga pe varfuri/calcaie, sa mearga de’alungul unei linii, sa mearga in tandem adica punandexact piciorul cu calcaiul in dreptul varfului piciorului din spate. Subiectul e pus sa mearga inaintesi sa se intoarca repede, sa alerge si sa urce scarile
Definirea partii dominante
. Asimetria utilizarii membrelor se exprima mai puternic la nivelulmemrelor superioare. Este vorba de o asimetrie constienta iar exemplul manualitatii se bazeaza peopinia subiectului sau exista anumite chestionare standard. Aceste chestionare aduc informatiidespre actele curente. Pentru adulti se foloseste chestionarul
 Edinburgh
. El presupune urmatoareleactiuni: scris, desen, aruncarea, periajul dintiilor, taierea cu un cutit, utilizarea unei linguri,maturatul, aprinderea uneui chibrit, taierea cu foarfeca, deschiderea unei cutii. Pentru copii sefoloseste chestionarul
 Auzias
. Acest chestionar se refera la: aprinderea unui chibrit, introducereaunei tije printr-un orificiu, stergerea cu radiera, pieptanatul, folosirea lingurii la mancat, lustruirea pantofilor, turnarea apei dintr-un recipient in altul, folosirea unui picurator, introducerea siretuluila pantof, sunarea cu/dintr-un clopotel. Analiza rezultatelor obtinute prin aceste chestionare ne permite clasificarea subiectlui in dreptaci, stangaci, ambiman=ambidextru. Pacientul mai eintrebat sau eventual i se cere sa loveasca o minge cu piciorul sau sa priveasca printru-un ziar subforma de telescop. Exista o conguenta intre mana, picior, ochi dominant.Motilitatea activa sau voluntara se exprima in mod constient, se vor cerceta urmatoarele: miscarile pe care le face subiectul impotriva unei rezistente opuse de examinator. De asemenea se cere pacientului sa reziste miscarii examinatorului. Subiectul e evaluat in asezat sau decubit. Senoteaza 3 elemente: amplitudinea de miscarea, viteza de executie si forta musculara.
Coordonarea.
Din punct de vedere anatomic, cerebelul poate fi divizat in lobul anterior,lobul posterior si lobul modular. Din punct de vedere filogenetic si fiziologic cerebelul e alcatuitdin 3 parti de varsta diferita:
arhicerebelul 
care cuprinde lobul floculonodular si care areconexiune cu caile si nuclei vestibulari,
 paleocerebelul 
care cuprinde lobul anterior si partea postereioara a lobului posterior si are in principal conexiuni cu maduva,
neocerebelul 
carecuprinde cea mai mare parte din lobul posterior si are in principal conexiuni corticale.
Lezareaarhicerebelului
determina in primul rand ataxia trunchiului, adica imposibilitatea mentineriiortostatiunii si tendinta de a cadea in fata sau inapoi. Tot in cazul lezarii arhicerebelului aparemersul titubant (ebrios), mai apare dizartria dar lezarea arhicerebelului nu apar tulburari de tonus,tremor sau nistagmus, cel mult ultimul semn e putin marcat.
Lezarea palocerebelului
apar clinicreflexe osteotendinoase exagerate, tulburari de coordonare, de echilibru.
Lezarea neocerebelului
determina manifestari homolaterale de obicei distale: dismetria, dissinergia, hipotonia, tremorul,reflexe osteotendinoase abolite sau pendulare, caderea spre partea leziunii, subiectul nu poate stacu sprijin numai pe membrul afectat; in mers deviaza de partea afectata si prezinta un nistagmusnegativ.
II. EXAMINAREA COORDONARII
Incepe prin observarea mai ales la copii, urmarim modul in care subiectul sta in pat pe scaun, in picioare, modul in care se plimba, se imbraca sau dezbraca, isi incheie nasturii de la haine, isiinoada sireturile, isi scrie numele, bea un pahar cu apa. Primul aspect care conteaza in coordonaree cel al echilibrului prin ortostatiune si mers. Coordonarea echilibrului se urmareste in repaus,ortostatism si mers
.
 1.
Coordonarea echilibrata
a) Caracterizarea sindromului cerebelos
 
evaluat in repaus
, se cere pacientului sa se ridicedin DD cu mainile incrucisate pe piept, membrul inferior de partea afectata in loc sa se sprijine pe planul patului pentru a sustine inceputul miscarii, patologic se ridica din planul patului. Un altelement characteristic pentru evaluarea in repaus a tremuratura in repaus a capului.2
 
b) Caracterizarea sindromului cerebelos in ortostatism
: statiunea e imposibila. Ea devine posibila cu baza de sustinere largita si membrul superior in abductie. Subiectul tinde sa cadainainte sau inapoi, poate sa apara laterodeviatii iar inchiderea ochilor nu accentueaza sindromul.Proba Garcin-Rademaker: pacientul sta cu un picior inaintea celuluilalt, picioarele fiind usor departate. Din aceasta pozitie examinatorul il impinge usor anterior din zona lombara. In modnormal subiectul se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul posterior. In sindromulcerebelos unilateral pacientul paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent daca piciorul sanatosse gaseste inaintea sau inapoia piciorului bolnav. Proba
 Babinski
sau a aplecarii pe spate. In modnormal la un individ sanatos la aplecarea pe spate subiectul flecteaza genunchii si nu cade.Cerebelosul se apleaca pe spate fara sa indoaie genunchii si cade ca un butuc.
c) Caracterizarea sindromului cerebelos evaluat in mers
: se constata mersul cu bazalargita cu pasul hipermetric in zig-zag- mers ebrios (titubant) si eventual cu deviatie pe partea bolnava.
2. Coordonarea neechilibratorie.
a) .Miscarea membrelor 
: pentru
membrele superioare
 
probele de dismetrie
:
 prima probaindice-nas
avand nasul intins orizontal, subiectului i se comanda sa aplice varful indexului exact pe varful nasului si se cere sa repete miscarea de mai multe ori cu o mana apoi cu cealalta.Manevra se face intai incet, apoi mai rapid, la inceput cu ochii deschisi apoi inchisi. Se poateexecuta aducand bratul si din pozitie verticala. La pacientul cerebelos se observa tremuraturaintentionala si depasirea tintei asa numita
hipermetrie
.
 A 2-a proba e indice-indice
, avand ambelemembre deparate la orizontala, subiectul nu poate intalni corect varful indexurior in fata privirii pe linia mediana. In leziunile unilaterale, degetul de partea leziunii nu ajunge la linia mediana, iar cel normal o depaseste. Tot in aceste leziuni bratul cade usor astfel incat indexul pe partea afectatava fi dedesuptul celui sanatos.
 Proba sticlei (proba Grigorescu)
: pacientul tine in mana o sticla sicauta sa introduca indexul de la o anumita departe cu o anumita viteza pe gatul sticlei.
 Probaapucarii
: ii cerem subiectului sa apuce un pahar, mana I se deschide exgerat.
b) Probele de disdiadockinezie
:
-Proba marionetelor 
: se cere pacientului sa execute rapid miscari repetate de pronosupinatie alemainilor, antebratelor, cu mainile intinse sau cu mainile in unghi de 90° si sa faca miscarea de pronosupinatie. La cerebelosi, succesiunea miscarilor este lenta, miscarile sunt sacadate.-
 Proba moristii:
se cere pacientului sa invarteasca mainile una in jurul celeilalte in fata corpului.
-Proba inchiderii/deschiderii alternative a mainii
.-
 Proba baterii ritmului:
intotdeauna mana de partea afectata ramane in urma si gestul specific probei e hipermetric.-Probe pentru evidentierea intarzierii si oprirea miscarii:se cere pacientului sa apunce o bara care se afla in fata sa cu ambele maini simultan.
 Proba Holmes
: examinatorul isi aseaza mainile in mainile pacientului care la comanda tre sa lestranga cuputere simultan. Si intr-un caz si altul se constata o intarziere a miscarii de parteaafectata.
 Probe de scris si desen
: I se cere pacientului sa scrie ceva. Se constata ca literele sunt mai mari siinegale.
 Proba liniilor orizontale
: I se cere pacientului sa uneasca prin linii orizontale 2 linii verticale.Cerebelosul nu porneste de la line si-o depasesete pe cea de-a a II-a.a.Miscarea membrelor inferioare se incepe cu probe de dismetrie. Cea mai cunoscuta e calcai-genunchi, in DD cu membrele inferioare in abductie. I se cere pacientului sa apropie calcaiul degenunchiul opus. In sindromul cerebelos calcaiul ezita sau depastete tinta. La revenire,gamba se extinde brusc si calcaiul cade pe planul patului.
b. Proba calcai-creasta tibiala
: I se cere pacientului sa plimbe calcaiul in sus/jos pe creasta tibeide la rotula pana la haluce si invers. In sindromul cerebelos calcaiul aluneca de-o parte si de alta areliefului osos.3

Activity (18)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Tudor Aurelian liked this
Maria Ioana liked this
Alexandra Balaj liked this
Serban Andrei liked this
Mihai Caprariu liked this
Alina Vizitiu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->