GEOSINTETICE

Geogrile

CURS ANUL II
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Batali

Geogrile - definitie
Geogrilele sunt geosintetice utilizate în
general pentru armarea pământului, formate
dintr-o reţea deschisă regulată, cu deschideri
suficient de mari pentru a permite
pătrunderea materialelor cu care vin în
contact. Golurile au dimensiuni mult mai mari
decât nervurile (1 -10 cm).
Functie: armare

1
 Geogrile - utilizari
Armarea stratului de agregate din fundaţia drumurilor;
Armarea stratului de balast la că căile ferate;
Armarea umpluturilor, rambleelor, digurilor şi barajelor;
Armarea îmbrăcăminţilor asfaltice;
Stabilizarea şi reabilitarea pantelor instabile;
Structuri de sprijin (ziduri) din pă
pământ armat;
Gabioane;
Saltele pentru construcţii realizate pe terenuri moi sau
umpluturi neomogene, în scopul măririi capacităţii portante a
acestora.

Geogrile - tipuri
reţele octogonale de nervuri fixate prin noduri;
fâşii octogonale din polimeri, suprapuse printr-
printr-un
procedeu special de extrudere şi etirare.
Monoaxiale si biaxiale
nervură
longitudinală

nervură nervură
longitudinală transversală

geogrilă monoaxială geogrilă biaxială

2
Geogrile – tehnologii de fabricatie
Pentru a se obţine un ansamblu monolit pornind de la o placă de
bază
bază extrudată
extrudată (care poate fi constituită
constituită din polietilenă
polietilenă de înaltă
densitate, poliester de înaltă rezistenţă sau polipropilenă), se
folosesc două
două tehnici principale:

prin fante sau goluri:

goluri: se
se practică
practică fante sau se ştanţează goluri
circulare în placa de bază şi se etirează, la temperatură controlat
controlată
ă,
pe două
două direcţii (întâi în sens longitudinal, apoi în sens transversal);
tehnologii care constau din producerea de benzi independente care
se dispun în reţea, iar la noduri sunt sudate sau împletite.

Geogrilele se pot realiza sub diverse forme de reţea: pătrată,

dreptunghiulară
dreptunghiulară, alungită
alungită, romboidală
romboidală.

3
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de identificare

tipul structurii: monoaxială sau biaxială;

tipul nodurilor: continui integrate, sudate,
împletite; nodurile continui integrate şi cele
sudate sunt rigide, iar cele împletite sunt
flexibile;
dimensiunea golurilor (variază de obicei între 1
şi 10 cm);
grosimea, t (în gama 2 - 20 mm);
masa pe unitatea de suprafaţă, µA = 200 –
1 000 g/m2);
procentul de deschideri (40 - 95%);

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici fizice
Supletea (ASTM D 1388-1388-96)
96)
Din acest punct de vedere, geogrilele
pot fi grupate în două categorii: Geotextil
L

- rigide (cazul polietilenei sau 41.5°

polipropilenei) cu valori > 1 000

gcm;
- flexibile (cazul geogrilelor realizate
prin procedee de ţesere a firelor
din poliester) cu valori < 1 000
gcm.

4
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la intindere
Încercarea pentru determinarea rezistenţei la întindere se realizeaz
realizeazăă
pe una sau mai multe nervuri şi pe noduri.
Nervura este supusă
supusă unui efort axial de întindere până la rupere. În
cazul grilelor monaxiale, testul se realizează
realizează pe nervurile
longitudinale. Dac
Da că grila este biaxială
biaxială, trebuie testate ambele
nervuri.
Cunoscând caracteristicile la tracţiune a nervurilor şi dimensiunile
dimensiunile
golurilor, se poate calcula o rezistenţă globală la întindere. În
În
practică
practică, se realizează
realizează încercări pe mai multe nervuri simultan
pentru a obţine o precizie mai mare.
Valorile rezistenţei nodurilor variază în general între 0.18 şi 2.68 kN,
iar cele ale rezistenţei nervurilor între 0.61 şi 4.4 kN.
Geogrilele monaxiale au rezistenţe la întindere ce pot varia între
între 23
şi 370 kN/m sau mai mult.

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere – pe nervuri izolate sau noduri

ASTM D 6637

5
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere – pe nervuri izolate sau noduri
Geogrila Rezistenta Rezistenta medie a Eficienta nodului
medie a nodului nervurii [kN] rez. nodului/rez.
[kN] nervurii [%]

1 1,12 1,16 97
2 1,86 2,04 91
3 2,60 2,49 104
4 1,31 1,33 99
5 2,14 2,17 99
6 2,68 2,77 97
7 0,57 0,61 93
8 0,72 0,75 96
9 1,44 1,51 91
10 1,02 1,03 99
11 1,38 1,49 93
12 1,96 4,16 47
13 0,29 4,40 7
14 0,18 1,42 13

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere – incercarea pe banzi late SR EN ISO 10319:2008

Configuraţie de fălci adaptată încercării geogrilelor

Epruveta trebuie să cuprindă cel puţin un rând de noduri sau de elemente transversale,
cu excepţia nodurilor sau elementelor transversale ţinute în fălci

6
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

- aceleasi standarde ca pentru geotextile

ca
Ec = × 100 -Eficienta coeziunii
c
tan δ - Eficienta frecarii
Eϕ = × 100
tan Φ

ca este coeziunea aparenta a ansamblului geogrila - alt material,

c - coeziunea pamantului,
δ - unghiul de frecare geogrila/material,
Φ - unghiul de frecare interna al pamantului.

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

7
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

Incercarea 1 Incercarea 2

Interfa¡a Φ [°] Eficienta Φ [°] Eficienta

Eϕ [%] Eϕ [%]
pamant/pamant 44 100 44 100
pamant/geogrila biaxiala nr.1 43 96 44 100

pamant/geogrila biaxiala nr.2 45 103 45 103

pamant/geogrila biaxiala nr.3 46 107 46 107

pamant/geogrila monoaxiala nr.1 35 72 37 78

pamant/geogrila monoaxiala nr.2 37 78 39 84

pamant/geogrila monoaxiala nr.3 42 93 43 96

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

Transferul optim de eforturi tangentiale apare cand:

B GG ≥ 3,5d 50

BGG este latimea minima a deschiderilor geogrilei,

d50 este procentajul corespunzator la 50% dintre particulele de pamant.

8
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere

Există 3 mecanisme implicate în rezistenţa geogrilelor la ancorare:

- forfecare pe cele două feţe ale nervurilor longitudinale (superioară şi inferioară)
(LRs);
- forfecare pe cele două feţe ale nervurilor transversale (TRs);
- rezistenţa pasivă pe partea anterioară a nervurilor transversale (TRb).

LRs
TRs
TRb
A

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere
Gradele de mobilizare a celor 3 componente depind de relaţia efort - deformaţie a
nervurilor longitudinale, de flexibilitatea şi proprietăţile efort - deformaţie ale
nervurilor transversale, ca şi de configuraţia nervurilor care poate îmbunătăţi gradul
de "încleştare" a agregatelor în grilă

9
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)

Datorită
Datorită faptului că
că toţi polimerii din care sunt fabricate geogrilele
au lanţuri moleculare lungi, moleculele fiind aranjate în zone
cristaline care alternează
alternează cu zone amorfe, comportarea acestora la
fluaj reflectă
reflectă gradul de cristalinitate.
Dacă
Dacă forţa care provoacă fluajul este de tracţiune, geogrila se
deformează
deformează în timp, ceea ce provoacă o scădere a secţiunii
transversale şi o concentrare de eforturi care conduce la rupere
când este depă
depăşită rezistenţa polimerului.
Comportarea la fluaj depinde în mare măsură de temperatură.
Creşterea temperaturii implică creşterea vitezei cu care se
dezvoltă
dezvoltă fluajul.

10
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)

Mecanismul fluajului nu este complet inteles in cazul polimerilor,

polimerilor,
dar el implica alinierea lanturilor moleculare si alunecarea intre
lanturile adiacente.
adiacente.
Nici mecanismul de rupere in timp in materialele polimerice nu este
pe deplin inteles.
inteles. Se poate considera ca materialul se deformeaza
prin fluaj pana cand efortul devine suficient de mare pentru a
produce microfisuri.
microfisuri.

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)
Se pot observa trei faze distincte:
- fluajul primar - dε/dt (viteza de deformatie)
deformatie) creste,
creste, intrucat curba
este convexa:
convexa:
- fluajul secundar:
secundar: dε dε/dt ≅ constant;
- fluajul tertiar: dε/dt creste,
tertiar: dε creste, tinzand la infinit (curba este concava).
concava).
Deforma¡ie
efort =σ
Fluaj Fluaj secundar Fluaj
primar Ter¡iar

0 timp

11
Sistem tridimensional
pentru reprezentarea
caracteristicilor efort -
deformaţie - timp pentru
geogrile

izocrone - în planul σ − ε;
descriu modificările din
configuraţia curbei σ - ε la diferite
momente de timp;
izodeformaţii - în planul σ
- t; descriu modificarea în timp a
capacităţii portante a materialului
la diferite nivele de deformare;
izoeforturi - în planul ε - t;
descriu modificarea în deformaţia
materialului la diferite momente,
pentru diferite niveluri ale
efortului σ. Din aceste curbe se
pot deduce alte două: curba
Sherby - Dorn (viteza de
deformaţie funcţie de deformaţia
specifică, ε) şi curba coeficienţilor
de curgere lentă.

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)
Deformatia totala

σ1, T2

σ1, T1
T1 > T2

log - timp

Pentru σ = constant, deformatia care era asteptata sa apara dupa timpul t2 la

temperatura T1, va apare mai devreme, la t1 < t2, dacå temperatura creste de la T1 la
T2 > T1. Rezulta ca fluajul poate fi accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.

12
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)
Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si, in general, ale
materialelor geosintetice, sunt necesare incercari de laborator pe termen foarte lung,
ceea ce implica costuri mari. De aceea, este importanta punerea la punct a unor
modele care sa permita extrapolarea datelor obtinute din incercari pe termen scurt.
Un astfel de model, descris de Soong si Koerner (1998), este modelul reologic al
lantului Kelvin: σ
n ⎛ t ⎞
ε( t ) = ε 0 + ∑ E1i ⎜⎝1 − e η ⎟⎠
E0
i

η1 i =1
E1

η2 ε - deformatia,
ε0 = 1
E2 t - timpul,
ε0 - deformatia elastica, E0
ηn Ei - modulul de elasticitate al resortului "i",
En
ηi - vâscozitatea amortizorului "i".

13
 „ Proiectare pe functii
- Coeficienti partiali

Functie de armare

1
Tadm = Tult
FSDI × FSFL × FSDC × FSDB

Tadm este rezistenţa la întindere admisibilă, care va fi utilizată în proiectare,

Tult este rezistenţa la întindere ultimă obţinută din încercări,
FSDI este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea din
timpul instalării,
FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de apariţia
fenomenului de fluaj,
FSDC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea
chimică,
FSDB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea
biologică.

„ Proiectare pe functii
- Coeficienti partiali

Utilizare Factori par¡iali de siguran¡å

FSDI FSFL FSDC FSDB
Drumuri nepavate 1,1 - 1,6 1,5 - 2,5 1,0 - 1,5 1,0 - 1,2
Drumuri pavate 1,2 - 1,5 1,5 - 2,5 1,1 - 1,6 1,0 - 1,2
Ramblee 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
Pante 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
Ziduri de sprijin 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
¥mbunåtå¡irea capacitå¡ii 1,2 - 1,5 2,0 - 3,0 1,0 - 1,6 1,0 - 1,3
portante

(Koerner)

14
 ARMAREA FUNDATIILOR
DRUMURILOR NEPAVATE
Aceleasi metode ca la geotextile

ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
- Initial s-au folosit plase de sarma,
sarma, dar au aparut dificultati
de punere in opera legate de corecta tensionare a
armaturii.
armaturii.
- Geogrilele sunt usoare si suficient de rezistente la
temperaturi inalte pentru a putea fi utilizate la armarea
mixturilor asfaltice. In plus fata de plasele metalice,
geogrilele prezinta avantajul de a fi inerte din punct de
vedere chimic.
- Incorporarea geogrilelor in asfalt duce la imbunatatirea
comportarii in exploatare prin marirea rezistentei la
fisurile transmise si la formarea fagaselor in straturile de
suprafata

15
 ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
Incarcarea data Incarcarea data
de roata de roata
Fisura transmisa Strat de suprafata
Asfalt Geogrila Geogrila

Pavaj existent
Dale de beton
Teren de fundare
Rost

a) fisurare prin transmitere b) formarea fagaselor

Incarcarea data
de roti
Geogrila
Utilizarea geogrilelor la
Strat de uzura reduce aparitia fagaselor pavaje noi
Asfalt reduce aparitia fisurilor
Agregat reduce aparitia fagaselor
Teren de fundare

ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
fara armatura Distanta de la centrul dalei (mm)
6
225 150 75 0 75 150 225
Deformatia permanenta (mm)

cu armatura
Deformatia permanenta (mm)

-10 cu armatura
4

0
fara armatura
2
10

0
20
103 104 105
Numarul de treceri

16
 ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE

Incercarile au fost realizate pe o grinda din beton asfaltic avand dimensiunile 525 x 150
x 100 mm si un rost la baza de 10 mm. A fost aplicata o sarcina ciclica ce a variat intre
1,3 si 8,3 kN.
-geogrila amplasata in partea inferioara a grinzii: nu s-a constatat nici o fisura dupå
250 000 de cicluri.
-geogrila amplasata intre 1/2 si 3/4 din grosimea grinzii: a aparut o fisura foarte mica,
care s-a dezvoltat de trei ori mai lent decat o fisura de aceeasi lungime in cazul grinzii
nearmate.
-grinda nearmata fisura a fost mai lata si s-a dezvoltat practic pe toata lungimea dalei.

ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
Pentru a obtine o imbunatatire a
comportarii asfaltului la
dezvoltarea fisurilor transmise de
la rosturi si la oboseala, geogrila
trebuie plasata cat mai aproape
de partea inferioara a stratului de
asfalt.

In schimb, pentru micsorarea

fagaselor produse de roti, cea
mai eficienta pozitie a geogrilei
este in stratul asfaltic de uzura.

17
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
In scopul imbunatatirii capacitatii portante, geogrilele pot fi
utilizate in doua moduri:
moduri:
ca armaturi continui (un strat sau mai multe, cu straturi
granulare intre ele);
ca saltele tridimensionale sub ramblee (Capitolul
geocompozite)

ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

q – capacitatea portanta
p - tasare

-Imbunatatire clara a
capacitatii portante la
deformatii mari
- Prezenta armarii cu
geogrile diminueaza sau
chiar elimina tasarile
diferentiate (mai curand
decat o crestere globala a
capacitatii portante)

18
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui
Metoda de calcul este bazata pe teoria boltilor pentru calculul eforturilor verticale
datorate existentei unei zone cu cavitati (in cazul studiat data de existenta tasarilor
diferentiate).

( )
σ z = 2 γR 1 − e −0,5 H / R + qe −0,5 H / R

σz – efortul vertical
γ - greutatea volumica a pamantului de deasupra zonei de tasare,
R - raza zonei afectate de tasari diferentiate,
H - inaltimea totalå deasupra zonei de tasare,
q - suprasarcina ce actioneaza la suprafata terenului

ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

Tnec = σ z RΩ - Rezistenta necesara la tractiune a geogrilei

⎛ 2y B ⎞
Ω = 0,25⎜ + ⎟ B - latimea golului provocat prin tasare,
⎝ B 2y⎠ y - adancimea golului

19
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

Abace

ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
• Atunci cand o panta etansata (cu geomembrana, geocompozit bentonitic
sau argila compactata) este acoperita cu pamant, se pune problema
stabilitatii acestuia fata de etansare.
• Cazuri:
- stratul de colectare a levigatului este amplasat deasupra unei
geomembrane, geocompozit bentonitic si/sau argila compactata, de-a
lungul laturilor unui depozit de deseuri, inaintea punerii in opera a
deseurilor;
- acoperirile minerale finale plasate deasupra unei geomembrane,
geocompozit bentonitic si/sau argila compactata pentru inchiderea
depozitelor de deseuri, dupa punerea in opera a deseurilor pana la
inaltimea permisa

20
ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
Acoperire minerala T

Etansare de suprafata
Deseuri Geomembrana

Geogrila
T
Drenaj

Deseuri Etansare de baza

Geomembrana

Geogrila

ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE

Stabilitatea acoperirilor
minerale – varianta
nearmata

Metoda penei

21
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE Stabilitatea acoperirilor
minerale – varianta
nearmata
2
− b + b − 4ac
Fs = Metoda penei
2a

a = (G A − N A cos β )cos β
b = −[(G A − N A cos β )sin β tan φ + (N A tan δ + Ca )sin β cos β + sin β(C + G P tan φ )]
c = (N A tan δ + Ca )sin 2 β tan φ

ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
Notaţii:
G – greutatea penei active
PANTE
A
GP – greutatea penei pasive,
NA – forţa normală pe baza penei active,
NP – forţa normală pe baza penei pasive, Stabilitatea acoperirilor
C – forţa de coeziune a penei pasive de-a minerale – varianta
lungul planului de cedare, nearmata
Ca – forţa de adeziune dintre
geomembrană şi pământul din pana activă, Metoda penei
EA – reacţiunea de pe pana activă datorată
penei pasive,
EP – reacţiunea de pe pana pasivă
datorată penei active,
L – lungimea pantei,
β - unghiul pantei faţă de orizontală,
γ - greutatea volumică a stratului mineral,
φ - unghiul de frecare internă al stratului
mineral,
h – grosimea stratului mineral

22
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
Acoperire
Pana activa γ, φ, c
h
WA Stabilitatea acoperirilor
T
Geomembrana
minerale – varianta
Ca Ranforsare armata
tgδ
NA
Pana pasiva WP
EA EP NA Metoda penei
NPtgφ β
C L
h
NP

ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE Stabilitatea acoperirilor
minerale – varianta
armata
a = (WA − N A cos β − T sin β) cos β
⎡(WA − N A cos β − T sin β) sin β tan φ + ⎤ Metoda penei
b = −⎢ ⎥
⎢⎣( N A tan δ + C A ) sin β cos β + sin β(C + WP tan φ)⎥⎦
c = ( N A tan δ + Ca ) sin 2 β tan φ

⎛
WA = γh 2 ⎜ L − 1 −
tan β ⎞
⎟ N A = WA cosβ
⎝ h sin β 2 ⎠

⎛ ⎞ γh 2
Ca = ca ⎜ L − h ⎟ WP =
⎝ sinβ ⎠ sin 2β

23
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE

ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Realizarea rambleelor de cale ferată pe teren de bază cu capacitate portantă

redusă

24
 ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c.f. existent şi creşterea capacităţii

portante a platformei

ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Creşterea capacităţii portante a unei platforme c.f. de debleu utilizând geogrile

25
ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Rambleu

Extinderea dimensiunilor platformei c.f. cu taluzuri armate cu geosintetice

ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Debleu

Extinderea dimensiunilor platformei c.f. cu taluzuri armate cu geosintetice

26
STRUCTURI DE SUSTINERE SI
PANTE DIN PAMANT ARMAT

Vezi cursul de Lucrari de sustinere

27