DELTA DUNARII

Delta Dunarii este cea mai reprezentativă delta din Europa şi una dintre cele
mai complexe din lume. Aceasta reprezintă un obiectiv de mare atracţie prin
prezenţa în cadrul ei a unei variate vegataţii şi faune – piscicole si ornitologice.
Aici există cea mai bogată şi mai variată faună ornitologică din Europa si anume
peste 300 de specii de pasări, unele dintre ele declarate monumente ale naturii si
ocrotite de lege.
Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo
unde fluviul îsi încheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei
s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de
lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip
care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2, din care 3446 km2 se gasesc
pe teritoriul Romaniei
Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate
sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 -
300 ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si deci a
unor faze de transgresiune ale Marii Negre, asa cum se intampla de cel putin 100
de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se asociaza si scaderea
volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent cresteri numai
in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an si a bratului
Sfantu Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului, vizibil de la an
la altul (rata medie de 3.7 m/an iar in dreptul Lacului Rosu 17.5 m/an).
Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu
Gheorghe, Sulina, Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind
Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord).

Apele
Sosita la Patlageanca cu 6400m³/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua
brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Cetatea lui Ismail se despleteste in
Sulina si Sf. Gheorghe.
Bratul Chilia, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii .De-a lungul
sau se insiruie asezarileChilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 Km si transporta
18% din volumul de apa al Dunarii
Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele
Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

ECOSISTEMELE DELTEI : in interiorul Deltei se gasesc peste 32 de tipuri de

ecosisteme dintre care cele mai importante sunt:
• ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle;
• ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle;
• ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si
plaurului);
stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu timpul le invadeaza;
un loc aparte in ecosistem il ocupa formatiunea de PLAUR, care este un amestec
de radacini, de stuf, ierburi, resturi organice si sol, de obicei plutitor.
Plaurul este o formatiune specificã stufãriilor masive, plaurul este un strat
gros de 1 ? 1,6m format dintr-o împletiturã de rizomi de stuf si de rãdcini ale altor
plante acvatice în amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se
desprinde de fundul ghiolurilor si bãltilor transformându-se în insule plutitoare cu
diferite mãrimi care, împinse de vânt, se deplaseazã pe suprafata apei.
Vegetatia plaurului diferã de restul stufãriilor. Stuful (Phragmites australis)
se dezvoltã aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Alãturi de stuf
întâlnim rogozul, menta, feriga de apã (Nephrodium thelypteris), cucuta de apã,
troscotul, salcia piticã, precum si plantele agãtãtoare Calystegia sepium si Solanum
dulcamara. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur
trãiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

In imagine este surprins un plaur plutitor de dimensiuni mici aflat in bataia

vantului, navigand la intamplare. Acest ochi de apa s-a format in Lacul Lumina in
urma aglomerarii mai multor plauri adusi de vant. Dupa cateva saptamani malul
din fundal care pare in imagine foarte puternic s-a desfacut, plaurii fiind impinsi de
vant si de curenti apei in alte colturi ale lacului. Aceasta dinamica a plaurilor este
foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind
foarte anevoiasa.

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume
insumand 1560 km2.

• ecosistemul grindurilor: grinduri marine (au o pozitie aproape

perpendiculara pe bratele Dunarii, 27 000 ha 8%) si grinduri fluviale
(insotesc bratele Dunarii si garlele principale 20 000 ha, 6%);

• incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatorii

piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste
amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele
datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul
 hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse
ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului
• hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor
de pesti din Delta.

Dunele de nisip din Caraoman

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate
de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile,
xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominantã o dau stuful, papura, sãlciile,
plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In deltã îsi gãsesc refugiul o serie de
specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida,
Convolvulus persicus.
 CLIMA
Deltei este specifică, cu puţine precipitaţii, dar cu umezeală provenită din
evaporaţii, cu veri răcoroase şi cu ierni fără temperaturi foarte scăzute, dar
vântoase. Datorită variaţiei încălziri şi răcirii diferite a suprafeţelor de nisip şi de
apă se naşte o briză diurnă cu efect local. Umiditatea relativă a aerului este mare.
Dunărea înghheaţă uneori iarna, iar bălţile şi lacurile îngheţă întotdeauna iarna,
ceea ce afectează negativ lanţul trofic. O mare influenţă asupra ecosistemelor o are
variaţia sezonieră a apelor care ridică şi coboară nivelul în lacuri şi bălţi stimulând
migraţia şi reproducere animalelor acvatice şi cuibăritul păsărilor. Delta Dunării
este inclusă în Rezervaţia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO.
Spatiile acvatice plane si foarte întinse, acoperite în diferite grade cu
vegetatie, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurile marine, alcãtuiesc o
suprafatã activã specificã deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferitã de cea a
stepelor pontice.

VEGETATIA
In Delta Dunãrii predominã vegetatia de mlastinã stuficolã, care ocupã cca.
78% din suprafata totalã. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu
salcia piticã si numeroase alte specii. Vegetatia de sãrãturi ocupã 6% din total,
dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus
littoralis, Plantago cornuti. Zãvoaiele sunt pãduri de salcie, frasin, arin, plop, care
cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvoltã pe 6% din
totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristicã
peisajului. Intâlnim patru tipuri de zãvoaie : zãvoaiele care cresc pe grindurile
fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales
din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zãvoaile formate din
Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte
cresc zãvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la
care se adaugã speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul
de Pensilvania ; un tip de zãvoi mai rar este arinisul (predominã Alnus glutinosa)
care apare pe grindurile fluviatile din delta marinã. Vegetatia pajistilor de stepã
nisipoasã este extinsã pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe
câmpurile marine Letea, Caraorman si Sãrãturile.Sunt specifice speciile Festuca
bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Nufarul galben, de o importanţă excepţională pentru depunerea icrelor
animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafaţa lucie a frunzelor polenizarea o
asigură insectele, fructul se coace în adânc iar seminţele plutesc. Seminţele
nuferilor sunt agreate de păsări.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvoltã pe cca. 3% din totalul

suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundãrii periodice.
Predominã Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvaticã din ghioluri,
bãlti si japse ocupã 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersã sunt specifice
speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp.,
Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variatã. Predominã Lemna minor,
Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba,
Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersã este dominatã de stuf (Phragmites
australis), papurã (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus
lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe
cele de pe tãrmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei
deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia,
Hippophae rhamnoides. Pãdurile de câmpurile marine Letea si Caraorman sunt
sleauri de silvostepã, numite local hasmace, cu stejar brumãriu (Quercus
pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop
tremurãtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agãtãtoare
Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintã nmai 0,8% din totalul
suprafetei Deltei Dunãrii.

Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunării este specifică vegetaţia
plutitoare iar biotopurile sunt diverse: mlaştini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau
fix, păduri de foioase, vegetaţie de grind cu sol sărat, pădure luxuriantă(Grindul
Letea ,cu aspect tropical).

FAUNA
Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna
acvaticã europeanã, întreaga faunã de odonate, de lepidoptere acvatice si de
moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi gãsesc refugiul mamifere rare cum
sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta
lor, dau nota specificã faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de
caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).
PESTI
In cele peste 20 - 25 de Km patrati de locuri si canale din Delta, traiesc peste
110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei.
50% din productia de peste de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta Dunarii.

STIUCA- rapitorul numarul unu, stiuca in ciuda ferocitati pe care o

cunoaste marea majoritate a oamenilor este totusi un peste foarte util, caci
asigura selectia vanand pestii bolnavi sau raniti, de unde si faptul ca i se mai
spune si sanitarul baltilor.
Stiuca are o dezvoltare rapida; larva de stiuca avand o lungime de 5-6
mm si atinge dupa numai trei saptamani 15 mm, iar pana la sfarsitul luni mai,
cand alti pesti isi depun icrele, puietul de stiuca este destul de mare pentru a
se hrani cu larvele acestora. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani,
cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste
20 de kg. Perioada de reproducere incepe dupa topirea gheturilor, adica din
februarie-martie si tine pana in aprilie.
Cei peste 700 de dinti foarte ascutiti ai stiucii sunt schimbati perioadic
(in fiecare luna!), de aceea este nevoie de o struna metalica pentru a inlatura
surprizele neplacute prin taierea firului. Dintii cad in perioada cu luna noua,
iar pe luna plina stiuca da dovada de maxima agresivitate.
SOMNUL - somnul este cel mai mare peste care traieste in apale dulci din
Romania, putand ajunge si la peste 100 de kg . Este un peste cenusiu ce are
corpul neacoperit de solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de
mucus.Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara
patru mustati scurte care il ajuta la pipait. Mirosul este bine dezvoltat,
urmare a adaptarii la viata in apa adanca cu fund malos, compensand vederea
slaba.

PASARI

Delta Dunarii supanumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 300

de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc).
176 de specii sunt clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt sedentare
si 133 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si
toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe:
mediteranean; europen; siberian; mongolian; chinez; arctic.

Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescãrusi, apar frecvent în diferiti
biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreazã secundar în avifauna
acvaticã, devenind din ce în ce mai numeroase pe mãsura transformãrii
ecosistemelor acvatice. Zãvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi,
cinteze, la care se adaugã, în timpul cuibãritului, rate, cormorani si stârci. In
pãdurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibãresc 64 specii tipice
avifaunei pãdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocãnitori, mãcãleandru, pitigoi,
graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul
pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia
dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepã nisipoasã sunt specifice potârnichea,
prepelita, cicârliile, pasãrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe
lângã gospodãrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casã, rândunica, barza,
lãstunul. Coloniile de cuibãrit.

In Delta Dunãrii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopãtari, tigãnusi si
cormorani, de pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete si ciocântorsi, de
chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integralã
Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie
mixtã*. Aici se asociazã mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pãnã
la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, într-un peisaj care de aminteste
de Jurasic Park. Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor,
care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente ale

naturii", deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2
clase dupa culoarea penajul:
albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si
cantatoare;
policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul
codalb.

Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean,
pasarea ogorului.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna
ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice
de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim
heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Aceasta este

grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc
cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand

cu ¾ din productia interna de peste.

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor,

al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si
de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5
intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica
este a 3-a din lume.