You are on page 1of 3

 

Chirita Barzoi este personajul principal si eponim al comediei, sotia lui Grigore Barzoi si
mama a trei copii: Aristita, Calipsita si Gulita. Intreaga piesa se concentreaza in jurul
protagonistei, o mosiereasa de la tara, inculta si grosolana, care doreste sa para o aristocrata
educata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba franceza.

 Personajul dene comic tocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce este de fapt
Chirita si impresia pe care vrea s-o lase celorlalti.
Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudinile si vorbele ei, din
relatia cu celelalte personaje si in mod direct din didascaliile dramaturgului sau din opiniile
altor personaje.
Coana Chirita se infatiseaza in mai multe ipostaze. Mai intai, Chirita este o pronciala de o
mitocanie desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor pariziene, de
aceea ea trage tiutiun, e armazoana, cocheteaza cu barbatii, obliga argatul sa-i aduca ravasul
de la Barzoi pe talger cu servetel, angajeaza profesor de franceza pentru Gulita, ea insasi
vorbeste o franceza moldoveneasca „nous disons corame sa en moldave” asa zicem noi in
moldoveneasca. Masa nu trebuie sa fie serta inainte de ora 5 pentru ca Asa-i moda la les. Ca
orice cucoana gingasa si delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca sa produca
impresie si trebuie ajutata cu saruri, ca sa-si rena. Aceste atitudini edentiaza indirect, cu mare
forta de sugestie snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o definesc.
Din atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaza a Chiritei, aceea de
boieroaica de nivel mediu, ahtiata dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste foarte mult sa
ajunga ispravniceasa: Ah! cumnataca, sa ma fac ispravniceasa! alta nu doresc pe lume!
Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada!. Dominata de dorinte ariste, isi trece in pasaport
un fals titlu de noblete, baroana, fapt ce-i mira pe musafiri, carora le raspunde cu invariabila
deza: De ce nu? daca-i moda. Altfel, Chirita isi ocaraste slugile intr-un limbaj vulgar, de
mahala, care contrasteaza flagrant cu pretentiile ei, de ispravniceasa mondena: Tast, betilor!;
Auzai, toparlanii!; Afara, mojacilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de gura si rai de
lucru; Bata-te cucu, mangosatule!.
Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase,
trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pe
care i-o face motpanu (berbant, usuratic, afemeiat) de Leonas: "Iata-l, valeu! Fara sa vreu
Samt acum, zau, Ca ma rosesc! Mii de furnici, De tricolici, De vafcolici Vai! ma muncesc!".
Din didascaliile autorului reies, direct/indirect comportamentul caraghios al eroinei, gesturile
voit cochete si penibile manifestate in dialogul cu ofiterul Leonas: Chirita (cochetand);
(coborandochii si tragandu-si mana); (cupudoare); (cu dragoste).
Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si educe copin,
degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul deplasat. Superficialitatea
prind educatia si instructia lui Gulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei. La
inceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe Gulita ca a vanat un tel, ca a
dat foc bordeiului cu ciubucu cel de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita reactioneaza
cu olenta si-i ameninta (furioasa), Taca-va gura, mojicilor!; Cu biciul pe spate V-oi da! V-oi
da eu dreptate Asa!.
Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura si
pentru snobismul ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de savoare
- sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie - cu frantuzisme - uvraj, musiu, desir,
bontonuri - si cu expresii populare - ma munceste cugetul, nu dau tatarii. Chirita vorbeste o
limba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant expresii care in limba
franceza au alt sens ori nu exista deloc (decalcuri). Astfel, pentru toba de sectiune, ea spune
un tambour d'instruction, sau pentru flori de cuc, fleurs de coucoii, pentru a spala putina,
laver le baril ori pentru a vorbi ca apa, parler comme l'eau etc. Chirita este un personaj
caricatural, dar simpatic prin firea volubila, prin agitatia ei ridicola de a parea o parizianca,
prin snobismul ei ostentativ. in fond, Chirita este o autodidacta, invatase limba franceza de
una singura, asa cum, de altfel, marturiseste: j'ai apprendre toute seulette fransais pre legea
mea. Ea creeaza cunte proprii, rostind apprendre . in loc de appris si toute seulette in lpc de
toute seule , forma seulette fiind o foarte nostima formula de autotandrete: singurica, vrea sa
spuna eroina.
Din punct de vedere al portretului fizic, Chirita este, in montarile spectacolelor si in ziunea
regizorilor, o femeie batrana si grasa. George Calinescu o caracterizeaza astfel: Chirita e o
cocheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor de parvenire, dar si o inteligenta
deschisa pentru ideea de progres, o bonjurista. Autorul nu da nicio informatie despre varsta
eroinei, cu exceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui Leonas, atunci cand acesta o jigneste
spunandu-i ca este de pe vremea lui Papura Voda: Minciuni spui ca tocmai ieri am implinit
35 de ani. Tanarul o persifleaza malitios, 35 fara mercuri, fara neri si fara sambete, iar alta
data ii spune baba stracheta. Pompiliu Mareea analizeaza imprejurarile si situatiile care ar
putea identifica varsta eroinei: Chirita, in «Chirita in prontie», este mama lui Gulita, iar
baiatul are paisprezece ani, ceea ce aflam din dialogul cu Safta, cumnata, pe tema itorului
casnic al odraslei. Luluta, indragostita de Leonas, era, deci, la cincisprezece ani, deja nubila
(aflata la varsa casatoriei) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera altfel cu
Chirita. Acum un secol si ceva, si chiar azi, in mediul rural, varsta matrimoniala era, pentru
fete, cam intre 15-l6 ani, iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. Asa stand
lucrurile, daca adaugam la 16-l7 ani, maximum maximorum 18-20, cei 14 ani ai lui Gulita,
eroina lui Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de 33-35 de ani, fiind, adica o femeie destul
de tanara inca, astfel faptul ca se lasa curtata de Leonas, tanarul ofiter, nu pare deloc
compromitator si nici ridicol. Un alt argument ar fi acela ca invatase sa calareasca la les, la
manejarie, ori la o varsta inaintata ar fi fost aproape imposibil sa mai poata calari. Aceeasi
situatie este si cu fumatul, de care se apucase pentru ca asa-i moda.
Despre greutatea Chiritei autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore Barzoi,
atunci cand femeia se ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris sa ma mai racoresc, ca
m-am uscat aici in prontie. Pufnind enervat, Barzoi ii raspunde sarcastic: Ba ca chiar Sa vede
ca nu te-ai uitat de mult in oglinda!, sugerand ca nu este nici pe departe uscata. Altii
interpreteaza scena 3 din actul 1 al comediei in aceeasi ziune, considerand ca eroina solicita
ajutorul celorlalti pentru a se da jos de pe cal din cauza grasimii, dar poate ca pozitia pe cal a
femeilor, cu ambele picioare in aceeasi parte, facea dificila coborarea.
Celelalte personaje sunt mai putin conturate. Grigore Barzoi ramane la fel de necioplit, li sta
rugina de o schioapa la ceafa, cu toata stradania Chiritei de a-l ciopli. Se chinuie in straie
stramte nemtesti, se rusineaza de nasturii mari cat niste farfurii si jinduieste dupa bucatele
cele crestinesti sanatoase si usoare pe care dumneaiei cucoana nu sa mai catadiesaste sa le
pregateasca. Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului Barzoi sunt sintetizate in modalitatea
ingenioasa de a stoarce bani de la impricinati: un curcan este cumparat de solicitant in
anticamera cancelariei si oferit ca plocon ispravnicului, astfel incat, in scurt timp, pasarea
fusese vanduta de 57 de ori.
Gulita este fiul sotilor Barzoi, un adolescent de 14 ani, prost si rasfatat, care produce ube si
necazuri satenilor. El este caracterizat direct de catre profesorul de franceza, Sarl, care-l
considera copil obraznic si de Chirita, mandra ca odrasla ei are duh si 1 saruta cu drag pe
Gulita. Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si acesta raspunde frantuzind
cuntele romanesti, producand un comic irezistibil: pentru furculita spune furculision, la
friptura, fripturision, iar invartita o traduce invartisiori. Ea este entuziasmata de inteligenta
baiatului si exclama cu mandrie: Bravo Gulita! Bravo, Gulita! (il saruta.). Oripilat, monsiu
Sarla izbucneste furios: Gogomanition, va!. Desi are numai 14 ani, Gulita este de acord cu ul
neneacai de a se logodi cu Luluta, o tanara in varsta de 15 ani, orfana dar cu zestre mare.
Referindu-se la comediile lui Alecsandri, George Calinescu afirma ca ele ilustreaza un
amestec de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman, de ieturi patriarhale si de
inovatii de lux occidental care constituie un lou inedit pentru ochiul de azi.
Valoros, cum am putut constata, in sine insusi, prin piesele cele mai izbutite, teatrul lui
Alecsandri se cune apreciat si ca un puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara.
Totalitatea creatiei dramatice a lui Alecsandri ni se infatiseaza, dupa peste un veac, de la
aparitie, ca o roca imensa si generoasa din care s-au it diademele ulterioare ale dramaturgiei
nationale.

You might also like