Metoda sociometrică

Introducere

Activitatea instructiv-educativă din şcoala militară (licee, şcoli de maiştri sau academii)
se orientează spre diferite forme organizatorice de tipul grupului cum ar fi clasa de
elevi/studenţi, grupul de studiu, de muncă, plutonul, echipa sportivă, grupa în cadrul exerciţiilor
militare etc.
Toate acestea pot fi investigate cu ajutorul metodelor şi procedeelor caracteristice grupului în
general. Rezultatele obţinute sunt folosite mai apoi în vederea perfecţionării, acţiunii
educaţionale, instructiv-militare, sau pentru a îmbunătăţii relaţionarea, adaptarea, coeziunea
grupului în pregătire.
Cunoaşterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaşterea personalităţii membrilor
lui, ci mult mai mult. Cunoaşterea colectivului de elevi vizează surprinderea acelor caracteristici
prin care se defineşte ca un tot, ca o unitate de sine stătătoare, ca un grup social. Putem spune că
identificarea unor trăsături personale ne oferă posibilitatea să întelegem mai bine semnificaţia
rolurilor pe care le joacă elevii, iar prin intermediul acestora să pătrundem în mecanismul
procesului de interacţiune, mecanism care declanşează şi determină caracteristicile colectivului
ca un tot unitar. Cunoaşterea dinamicii colectivului reclamă un studiu longitudinal şi folosirea
unor metode corespunzătoare. Un astfel de studiu ne indică nu numai tendinţa generală de
evoluţie a colectivului, ci şi principalele momente nodale ale acestei evoluţii.

Obiectul şi metoda sociometriei

Iniţiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din România. El

afirma că sociometria se ocupă doar de o parte a realităţii sociale, şi anume de relaţiile
interpersonale, acordând o importanţă deosebită aspectelor cantitative şi calitative ale acestora.
“Sociometria are ca obiect studiul matematic al proprietăţilor psihologice ale populaţiilor”. În
cazul nostru tehnica sociometrică se ocupă cu studiul relaţiilor interpersonale, îndeosebi acelor
relaţii simpatetice care se bazează pe atracţii şi respingeri între membrii colectivului. Se
realizează cu ajutorul unor formule şi calcule matematice. Studiul sociometric are o triplă
orientare: în primul rând cunoaşterea de către diriginte/comandant/psiholog a afinităţilor
exprimate de membri grupului şi implicit a relaţiilor din cadrul colectivului; în al doilea rând o
cunoaştere mai bună de către elevi a propriilor lor poziţii în grup; si în al treilea rând,
îmbunătăţirea relaţiilor şi a climatului psihosocial a grupului şcolar prin acţiuni psihologice
specifice.
Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina:
– amplasamentul, statutul unui elev/student în câmpul relaţiilor interpersonale (lider, popular,
izolat, ignorat, respins, etc.);
– structura psihologică globală a grupului şi a subgrupurilor din cadrul său;
– diversele centre de influenţă;
– percepţia grupului faţă de un anumit membru;
– coeziunea de grup, etc.
 Modalitatea de alcătuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric
precum şi prezentarea rezultatelor va fi redată sub forma unui algoritm, particularizat la
colectivitatea urmarită. Putem să le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:
– testul sociometric;
– matricea sociometrică;
– indicii sociometrici;
– sociograma (reprezentarea grafică a relaţiilor);
– cadranele sociometrice;
– prezentarea în fata clasei/individual a rezultatelor.

Testul sociometric oferă doar materialul brut în legătură cu aspectele relaţionale ale
elevului şi ale grupului în totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra şi numai pe baza
acelor rezultate vom putea cunoaşte aceste aspecte. Toate aprecierile, interpretările şi rezultatele
obţinute în urma prelucrării sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea
depinde de sinceritatea răspunsurilor la întrebările testului, sinceritate care la rândul ei este
determinată de felul în care a fost întocmit testul şi de modul în care a fost aplicat. Testul
sociometric constă în formularea unor întrebari prin intermediul cărora se solicită fiecărui elev
să-şi exprime simpatiile şi antipatiile faţă de ceilalţi colegi ai săi. Foarte important este ca
întrebarile să aibă la bază criterii atent alese, care să fie în concordanţă cu interesele,
preocupările şi aspiraţiile tuturor elevilor, dar şi cu interesele cercetării. Este necesar să li se
ofere elevilor suficiente motive pentru a răspunde cât mai sincer. În cercetarea pe care am
întreprins-o am folosit un test sociometric cu o întrebare solicitând elevilor să indice 3 nume ale
unor colegi.

Matricea sociometrică. Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu două
intrări, unde atât pe verticală cât şi pe orizontală sunt trecuţi elevii din colectivul respectiv. Pe
verticală se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizaţi, iar pe
orizontală percepţiile pozitive şi negative atribuite de asemenea colegilor. Pe verticală se trec în
ordine, corespunzător fiecărui elev, cu culoare roşie +3, +2, +1 puncte în dreptul colegilor aleşi,
preferaţi, iar cu culoare albastră – 3, – 2, – 1 puncte în dreptul colegilor respinşi. Primul coleg
ales la prima întrebare primeşte +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul
coleg nominalizat la întrebarea a doua primeşte – 3 puncte, al doilea – 2 puncte, iar al treilea – 1
punct.

Indici sociometrici. Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric şi trecute în matrice se
pot calcula o mulţime de indici sociometrici. Prezentăm mai jos câţiva din cei mai importanţi
indici sociometrici:
 Indicele sociometric (IS);
 Indicele de statut preferenţial (ISP);
 Indicele de expansivitate (IE).
Indicele sociometric IS= Na/(n-1)
Indicele de statut preferenţial ISP= Na-Nr/(n-1)
Indicele de expansivitate IE=Na-Nr
unde: *Na – numărul de alegeri;
*Nr – numărul de respingeri;
*n – numărul de alegeri.
Sociograma
Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrica putem întocmi sociograma care ne
prezintă sub formă grafică relaţiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate în
interpersonale. Aceste reţele se cuantifică în sociogramă prin diferite simboluri grafice.
Sociograma ne oferă posibilitatea cunoaşterii structurii preferenţiale ce se stabileşte în interiorul
colectivului, indicându-se în mod grafic cine cu cine relaţionează din punctul de vedere al
afinităţilor.

Cadranele sociometrice ne oferă posibilitatea de a prelucra şi interpreta relaţiile interpersonale

sub aspectul dinamicii lor în timp. Comparând datele ce figurează în cadrane se pot desprinde o
serie largă de trăsături ale colectivului ca întreg. Observând ponderea distribuţiei elevilor în
cadrane se pot cunoaşte influenţele şi “constrângerile” pe care colectivul le poate exercita asupra
lor. Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale în intimitatea lor.

Prezentarea sociogramei se poate face în faţa clasei. Trebuie să subliniat faptul că este
recomandat a se scoate în evidenţă partea pozitivă a concluziilor astfel încât să se îmbunătăţească
climatul psihosocial, să se încălzească relaţiile dintre elevi. Se impune conştientizarea fiecărui
elev asupra rolului, statusului şi poziţiei sale în grup în mod realist şi consilierea acestora pentru
a diminua conflictele sau atitudinile negative.
Intrebare : Cine credeti ca ar putea sa se descurce in
aproape toate situatiile, datorita calitatilor sale
morale,psihice si fizice? Alegeti trei persoane care credeti
ca s-ar descurca mereu carora sa le dati calificative de la
+1 la +3 si 3 persoane care nu s-ar descurca atat de bine
carora sa le dati calificative de la -1 la -3.
Legendă:

1. Agape Mihaela
2. Anton Adrian
3. Botu Marius
4. Catană Emanuel
5. Ciucan Ionuţ
6. Coandă Florin
7. Felderean Radu
8. Gabroveanu Alexandru
9. Irimie Sergiu
10.Luncaşu Andreea
11.Marin Cristian
12.Mocanu Cristian
13.Mocanu Gabriel
14.Mocanu Marina
15.Neagu Valentin
16.Negrea Esmerald
17.Petre Laurenţiu
18.Peună Bogdan
19.Pîrlog Iulian
20.Pop Andrei
21.Sabou Cristian
22.Toliţă Ionuţ
23.Truşculescu Adrian
24. Văduva Mădălin