Professional Documents
Culture Documents
LAROUSSE
DICTIONAR , DE CMLIZATIE GREACA.
GUY RACHET
Traduccrca: C. Litman
t~
I.S.B.N. 973-9243-78-9 UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucuresti. 1998
Nota
dictionarul
publicului in limbe
rCf .. ~i Dictioncuul
si transliterare
t. kh
i,
ph ell
ell
h , consoanelc transliterara
au
consoane
acccnrclc
simple.
Tn forma
uu am pastrut
REUACTIA
Uictionnuire
Pentru traducerea in limba romana, toate drepturile apertin Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC
cuv Al'IT
iNAINTE
Aceasta lucrare infali~caza pc scurt faptele ~ipersonajelc care alcatuiesc civilizatia greaca. Cit.torii vor gasi aid cuvintele-chcic care cxprima ce a Iost esential in institunilc civile ~ircligioase si in viata de fiecarc zi, accasta fiind menirea unui dicuonar care tratcaza dcsprc o civilizaue. Ceca ce particularizeaza munca noastrti cste faptul ca am dorit sa intcgram aici ~i oameni politici , artisti si savanti care au luut parte activ 13 crcarea acestci civilizatii , prccum ~ilocurile geografice care au avut 0 importanta capitala in claborarea acestci culturi. Intrucat () asemenea tratare pretindea un spatiu mare in raport ell dimensiunile mid ale Iucrarii , am fost adcsca ncvoit sa ma limitez ~isa alcg doar ceca cc am socotit d este esential. in detrimcntul amanuntelor; s-ar putea sa-n» tie reprosata ncglijarca dctaliilor. Inlr-o asemenea imprejurare.. alegerea este totdeauna dificila si expune tcsne la critici. Aspectul mitclogic al civilizatici grcccsti a fost trarat in alt dictionar ai accstci colcctii. In Dictionarul mitologiei grecesti si mmane, pe care II socotesc un complement indispensabil allucrarii de fata, se gasesc diferite cuvintc tratatc ~i aici; le-am illfa~i~at illsa intr-o alta lumina, astfe I incat expunerile se complctcaza rcciproc. am socont inutil sa mai rciau alte cuvinte definite deja in Dictionarui mitaiogiei grecesti si romane, desi ele ar putea fi socotitc ~ide competenta Iucrjirf noastrc. TOI astfcl , cititorii vor gasi aici uncle rubrici rcfcritoarc la Iiteratura, desi aceasta formcaza obicctul altor publicatii si ell toate di uncle pcrsonaje cc apartin istoriei literate menta mull mai multe randuri decal Ie putea acorda acest dictionar: mi s-a parol totusi oportun sa infatisez - alaturi de istoria, de societatea si de institutiile grecesti - $1 lumea artistilor , adesea mai greu eccestbna.
Insa
Dictionarul de faPi se adreseaza tuturor celor care sc intereseaza de civilizatiile anticc: sunt ins convins el va [j de eel mai mare folos studenti.or, precum ~i calatorilor care VOT sa viziteze tanle de cultura greaca. in cali tate de turt.';'ti ell prcocupari umaniste si dorniei sa cunoasca trccutul accstor tari.
ca
Pcntru buna utilizare a accstui dictionar am marcat ell un asterisc cuvintele din fiecare artrcol care rae obicctul unei rubrici specialc GUY RACHET
10
11
!,
i
I
Ii
I! '~
'",
.~ ~.
)
t
0
-;;
!'is
Ii "'0 1!.g
5 ii is
~ .ll ~ " ~~ .s
"'
.«
Ii"
i!i
~ ~
I~I~ I~
00
;::: ;:::
J;
I~
-
~
13
12
~
0
if!
14
£1
I~
~ -a
:!
!3
\$ ~
iii
)~
15
A
ABACA
1. Tabla
{A,"
tabla. tava.
calcul . (Abaca era urn-
truant
pentru
nisip tin netezit, pe care se scna ell un stilet. Alte table avcau diviziuni, multnmila carora se puteau face calcule compliCll
pluta
cate,
Iolosind
2. Tabla
ell
desene.
avand adesea tnfatisarea unci table de sah; aceste desene erau folosite Ia diferite jocuri. 3. Supcrt pc carc , In temple, darurile pentru divinitati, iar iu case era expusa vesela.
aceste tnaltimi prin metereze puternice .;;i si-au ridicat acolo palateie. In epoea istorica , orasclc s-au dczvoltar pc povnrnisurile ~i la poalele acestcr colinc. iar acropolelc au devcnit salasul zcilor , carora Ii s-an Inaltar acolo temple', Torusi. aeropolele au servit cltteodarn de refugiu. atunci c3nu orasul de jos cadea in mainile unor dusrnani. Alteori, tiranii xe baricaduu
acclo cum tmpotriva s-a tntnrnplat, propriilor lor supusi, asa
erau asezate
ACADEMIE, gradina din suburbia Arenei,pe malul r{juJui Cefis, uncle se afla mormantul eroutui Akademas. ln aceasta gradina a fost instalar un gimnaziu , pc care Cimon= l-a Impodobit cu
de pilda, la Atena sub Pisistrate". Majoritarea cetatilor Greciei clasice uveau care 0 acropolc, cdc mai vcstite fiind ccle din Arena ~i din Argos", alaturi
de Acrocorintul ~i de Cadmeea din Teba ".
plantatii de urbori. ell ahare ~i cu statui. tn anul 388 t. Hr. s-a stabilit aeolo Platen" pentru a preda doctrina sa. Urmasii stU au continuat sa profeseze aici. iar numele de .Academie'' a fast pastrat penrru grupul
lor.
Acropolea din Atena poate fi socotita ca unul din cele mai bune modele ale unei acropole grecesti. Sapaturile arheologice au perrnis sa se regaseasca unele clemente ale acropolci miccniene. Atunci acropolea
era tnconjurata de un zid gros (care avea grosimea intrc 4,50 si 6 m), alcarult din doua paramente facute din blocuri mari de tip ciclopic, cuprinzand pietre mid legate printr-un mortar de pamint (emplekton). lntrarea claslce. principala lnspre
ACROPOLE
preisronce, situate
asezarile
sa fie
la apus, a intrare
propileele epocii
nord-est
17
ACROPOlE secundara, cincisprezcce Aceasta picrea poare Atenci. cunoscut Clcpsidra. sigur anta acropolci pV/(ll! nou a incintil, Iluua lucrare in pcpor cpoca locuira (pare-so) unde intrare palatului cateva La nord-vest printr-un in cpoca la carl' trepte sccundara regal. se ajungea raiate prin in vreo romanf1, templul circular al lui Augustus
ADOPTIE companil
provincie,
propileelcr
, porti de
fixate
existau
tntr-o
cerate"
sau
stanca.
din marmura
si al Rornei.
~i trope
arnbulante.
propilec
ale lui cu
cruu aproape <11 vazute intrcprins rea micului Atcnei vlctorici crtirile razboiului Niche constituind
. Uncle acrcpole Ill! erau decat rnici tnaltimi care adaposteau temple, dar ~i cartiere de locuintc , de pildii la Selinunt.
ill Sicilia. construitc adcvarate De asernenea, pc tnaltimi, acropole de eras , , in uncle special orasc in ~i mai din acest dedit un erau usrfel Asia ales din rol constitumd
"peripolisrikai" . Aceste companii cuprindeau acton de tearru , dansatori ~imuzicanti. tragice, descmna numca tcau La Arena. poetul in cursu! cerca , actorul actori. Apoi rr-prezentatiilor pe care il alegea care iI acesta principal, Femeile, un cor,
era situat
pinacorcca"
In
, in mod
se ajungit,
la izvorul
de pr opilee
, construicronat dar
pe promgonist
'ii
In
ionic ( .~ ORDINE)
f.::iri1aripi):
Midi,
Prienr-: urrna defenxiv cepand
de exernplu
urrna
(numit adidi
altfcl.
BU
fi
III
cursu!
eptere.
Ju-
,;ici ncuntmdlHe
produce
si iZVOTul Clepsidru.
peloponesiac".
dupa
pacii
tntre anii 421 ~i 415, in timpul Tot 111aceasta Erehteionutui. al Atenci . cu Polias pcrticul care era .~i alluj
,~;)ll
din secolul
n.; orasele
LIe Corinr
f 1\-
La tnceput,
cuncscuta
de cxcmplu
,I
Petasgicon
locuintelor ca acropolea
incepur
Petargicon,
~i
purf au rnasti , coturni, ~i Inscrnnc lor. Personajele dar costurnele comediei lor erau obisnuita.
rniccniana
vadcsc
ttl
tn permancnta
~i ca ca a continuar perioadelor
deosebn de tnalt, adapostca lI1\ remplu dedicat Atroditci xi cladiri in care locuiau prostituate lui Strabon, de
0
sa
fie
locuita
In cur-,ul
lntre
sacre
(in sccolnl
I i. Hr.
ill
pozitia
epoca cifra in
~i clc ma~ti,
,~iulhuri t
sc alla ursoaice foarte inaltat realizata Ieelor gigantica Promahos raod"), catrc
numarul
acestora marinari
deptt~ea ~i negustori
mal aprllpiate
de tmbracamintea
in secolut Erehteion,
miej.
extsta , la
arnptasamentul Aceasta
drept ind.t
nurii trecere
numcrosilcr pc aici.
al Atenei.
"au apartinea
slujit
era foarte
ACTIUNE
• DIKE
.IUDICIARA
PRIVATA
mentionat pole, rarcata 510, rcsturile ace,<,t loc Atenei 480; lemn, vadalori dea foe. atunci asrfct cand
tn sanctuar
0
xoanon-lll
arhaic al zeitei , caruia i allv-lca, to spatele brollz. anii astfella a statuie propise tnalta Alenei de de
ACUZATIE ADOPT.E.
din doua cultul juridica:
PUBLICA
La grcci, nici
-,
GRAFE dccurgea alta ell yatra sa se fi transincat, acesta tradi~ia reprezenconsuniune era copii. major
s-a adaugat,
a avur
inalt s-au
cadcrea acestora.
~i baWlnii poqiunile incint11 de insa pe in~i sa-i a d1patat izbanda de
zidurilor
ansamblul,
actorilor
in cursu I inyaziei
"aceca care
adcpua
0
una
uu fo~t inlocuite
:.i
Ji.<,lnlse ale metcrezelor si1 ellcereasca. al V-lea, sa deflllitiya. (in anul au pus lui Ictin~s
Fidias.
Ea se ridica
pc 0 b~7.a inalta
bahici
apoi, cand
nu putcau un strAin,
de 1,50 m, ajung:ind
HeJcspontului:al expluatarca
9 m.
man~
Zeita era reprezenlat~ tinand Intr-o 0 laoce. iar pc partea ~tangl!. avea un decomt centauri Mys. cu relicfuri reprez.cnrurul reliefuri reali~i alte
~i care
mise dedit
Astfel
cxclusiva
copil
cl
perpetua sa
10 secolul
'inIati5area Temislocle" zidurile credintat la Eurimedon
~i continua
familiale. considenttil formata
~i lapiti,
~ise
fiecare
El devenea
~i
a in-
Teos,
ullde
familiei,
sa se reconstruiascli
C'dteva monumente,
a ceHilii, Pentru
de la sud si nord,
Peride*
irea P~rtenonuluj*.
tn anu1437
si lui Fidias·
construMnesicle
pi'i.'>trea711 aproape nimic: ehalcoteca. Pandroseionul, sancb.Jaruliui p..mJ;ion, altarul Atenei, sanctuarul lui Zeus Polieus
deosebit.
de familii.
a adopta ani)
~i,in d
epoca
ca adoptamul
(sa
aiba peste
18
~isa
aiba
18
18
AED
.-\GIS AETION, pic/or din secolul allV-lea t. Hr. EI cste eel care a pictat Nunta lui Alexandru ,~i11 Roxanei (aprox. 327), in care a rcprezentar pcnrru prima data amorasi plutind prin tncapere: a lnaugurat astfcl 0 moda care a marcat tntreaga perioadf tablou alexandrina. la Jocunle succcs, Aurorul olimpice a prczentat ~ia repurtar acest un Jccuri-
Dud adoptantul avca copii, el era obligat sa-i dcposedcze de calitatea lie urmasi legitimi, prin apokeryxis, care Insemna 0 adcvarata rencgare. ell toate acesrea.daca dupii adcptia unui strain sc nasteau copii legitimi, mcstenireu era irnpar!it<'i tnrre
acesti copii legitirni fadi
~j
eel adoptat.
Adoptia
sc realize
nici un fe l de greutare, prinrr-un act tntre cetateni In viata sau prinrr-un act restamenrar. Adoptatul trcbuia sa fie cctatean prin nastcrc sau prin
drepturilc ce t-ar
AGELADAS din Argos, sculptor. (515 -aprox_460i. Hr.). A fest maestrul lui Fidias~, ill lui Policler" ~iallui Miron" _Nu se stic aproape nimic despre acest sculptor, care se pare ca a fast adesea confundat eu uu alt Ageladas care a trait eproximariv ill anul '430. De la el n-a ramas nici 0 Iucrarc. nici macar a copie. AGESILAS (Agesilaos), xl"l('rul.l.,mrtan (Sparta 442 - 360 tHr.). flut lui
Amidamos Dupa
0
ii daduse
fi revenit din partca ratalui .suu legitim, lnsa le pastra pc ucelea care ii revcncau din partea mamei sale. Adesea sc tutamplu ca cei adoptan srI fie deja udulti in momentul actopnei. to accst caz, adoptatii erau obligall sa tutelcze copiii minori ai tatalui udoptiv, precurn :,ci c fiiccle legitime ale p accstula, pe care trebuiuu sa Ic tnzcstrezc ~isalc casatorcusca .. Adoptatul putea COIltracta 0 casatorie ell una dintrc de, Nil rareori se lruampla ca uniunea conjugula cu fuca unlca a adcptantului sa fie stipulata chiar in conrractul de edoptie. AED,
poet cure, in epoca ill perioadele homerica Si ne,~'iarha-
tndoietnic
geometnca
ica, mergra de fa () cetate fa alta. ell ocana sarbatorilar, ,,'i pe tanga pruui, pentru a
cdnta poeme exi.I'fal inca epice, acomoaniindu-se cu
0
AEGOS.POTAMOS ("fluviul capr.!,,), mie curs de apa din Tracia, cclebru prin infr:1ngerea navaH'i pc care au suferit-o atenienii chiar la va.rsarea sa (in apropierca actualci Galata),din partea flolei b.cedemoniene eondusi1 de Lisandru, in anlll 405 i. He. Aceasla infd.ngere a dus Ia dedlderea Atenei ~i a pus capi1tr.1zboiului peloponesiac" _ 20
AGATOCLE (Agathocle), tiran at SiraCltzei (Termae. Sicilia, aprox, 361 _ Siracusa, 2R9 i.1Ir.) Tatal snu, Erginus.era un olar exilat din Rcgiurnla Tcnnac.oras supus Cartaginei. Agatccle l-u urmar pe WIlli sau la Siracuza, undc a muncir Intr-un atelier de olarie ~i apoi a intra! in armata. Remarcar de dilrc Damas, nobil siracuzan, pentru puterea ~i Irumuvctca sa, Agatocle a intrat In slujba acestuia, iar dupa rnoartea lui Damas .s-a cnsatorit ell vaduva lui, devenind asrfel unu! din cei mai bogati cetateni din Siracuzu. In anul 317, dupa cc a adunat 0 armata. el s-a proclamat rege al cetatii" ~i a supus intreagu Siciltc greaca. Gcneralul cartugineztlor , Harnilcar, I-a tnvins la Hirrera in anul 310 '5iI-a aMXliatinSiracuzu. Plin de indrazneala, Agatocle a stramutat ra7boiul In Africa, silindu-l pe Hamilc:u sl1ridiee asediul Siraeu7.ei. Agatode a repurtat mari vietorii ~iamcnint:a Cartagina, dar in anlli 307 a fost rechemat in Sicilia din pricina revoltei unOf ora~e. EI Ic-a SllpUSdin nOll ~i in anlli 306 5i·a a~umat tirlul de rege al Siciliei. Dupa aceca a debarcat In Peninsula italica, devenind stapiinul, in special, al Crotonei. Se pare dl a murit olravit.
din familia
regaia
a Procliaior.
urmat Agis"
tinerete virtuoasa. Agcsilas a tronul Sparte i fratclui sau vitreg al Il-Jea, in anul 398, in detrirncntul nepctului sail Leonhides. pe care Lisandru" ll inlaturase sub cuvant ca extc 0 prugenitura neleguima. In 396, Agesilus a trecut in Asia Midi nnde . ttmp de doi ani, a rcpurtat victorii contra persilor, eliberand pe grecii din Asia. Reehemal in Grecia pentru a lupra contra Tebei, a Atenei, a Corintului ,:;ia Argosului, el i-a tnvins Ia Coroncca, in Beotia, in 394. 'I'imp de 2ll de ani a mcntinut suprematia spartana aSlipra Greeici, J,H in 37U fonele Laee1<1 dcrnonici
din non etc catre tebani la Manuneea" (362), cl a trecut in Bgipt, chernat de carre faraollLli Teos. L-a sustinut pe acesta Cll Irupa );a de mercenari intr-o exped.ilie in Asia (361-360). Cand nepotullui Teos, NCclancbo, s-a raseulat,Agesilas " trecut in slujba lui, iar Nectanebo a ie~it Imingl1tor ~i a Iual puterea sub numele de Neetanebo al II-lea. Agcsilas a mllfit la intoarcerea din aceasta. expeditie. El a fost llnul Jin cei mai mari capitani ai Spartei. pc care Xenofon * ~i PIlItarh" il descria ea pe un om clIrajos, virtuos ~i generos. Ages.Hasil-a putU(ins:i impiedica deciinul
au fest tnvinse
la Leuctra.
[nvins
AGIS. Se cunosc patru regi din Sparta" care au purtat acest nume. I. Agis I, fiul lui Eunstene , care trece drcpt tntcmcictorul dinastici Agizilor. E! ur fi donmit in a doua jumatare a secolului al X-lea I. Hr. ~iar f supus pe vechii locoitori ai Laconiei. Dupa Strabon. cl csrc eel care a retras pcriccilor" privilegiul iscnimiei ; adica posibilitatea de a so bllCllra de acclcasi drcpruri ell Spartanii, impunftndu-le starea de simpli rribntan 2. Agis al Il-tea, fiul lui Arhidamos al Il-lea ~i Irate vitrcg al lui Agesilas. Et a domuit din anul 427 pana la 41;0 I. Hr. A Iuar parte activa la razboaiclc peloponcsiacc" invadand 111mai multe rfindur i Atica. iar in anul 41S a tnvins orasul Argos in barnlia de la Mantineeu Refugiat in Sparta, Alcibiadc * a fOSI01lSpctclc lui Agis , dar i-a secus sona In (imp ee ucesta lupta contra atcnicnilor Ja Dccclia. De aceea l eorihidcs care ar Ii trebuit sa-i urmezc la rron, a putut fi excluv de la succcsiunc , c a fiind rodul adulterului - 3. Agis al Hl-lca , fiul lui Arhidamos ullll-Iea ,~incpor al lui Agesilas, a domnit din 338 p5.n1in 33 I i. Hr. Cand Alcxandru" I eel Mare a rrecur In Asia, Agis a Incercut, ill anul 331 , s<1-1lunge pc rnacedoneni din a Grceia. EI a inaintat spre Megalopoli .., dar a fost invins de ditre Antipatros* i;>i fmt a ucis in lupta, impreuna ell 5 300 de lacetlcmonleni. - 4. Agis allY-lea, fiullui EudamiJas al [I-lea, a domnit din anul 244 palla III 241 i. He. EI a Vnlt sa restahileasd1 Tn toata rigoarea lor legile lui Licurg* Sprijinit de unehiul sau Agesilas, a propus sa fic anulate datoriile ~i sA "e tread la 0 reforma agrari1, reimpaI1ind pamanturile Laconiei III 4 5UOde loturi pentru cetaleni 5iin 150.X) de lowri pentru perieci. Dcvenit
21
AGIZI
efor", avuti triva cxil. Agis. Dar, fost Age-silas. proprictari lui Agis Leonida care era unul din eel mai funciari, ~i a flicut a obtinut s-a Inters tmposa fie rcchernat dar aflat in lui Atenei Agis a rondamnarca in templul
alergarea arunearea
(de
fond
sau
de (0
·5i magazine.
Astfel cele
in
aceste funcni
piete
se a care
nurnui erau
pentru jocurile
discului (care
~i lupta, pugilatul
tntrevad
clasice: cetatenilor.
deja
doua ultlm
trebuie
Leonida'.
$i nemeene" consacrate unei in Cu lin caracter de agon, . rcprczcnta omenesti. asocierea funeraliilor , desprc cu lua de
box) si pancrace
consteu
doca
~i pugilatul
cuprindea Rccomde
aveau
~i obiecte
a~eiro,
undc ti
si se pare Cd institutiu importante gasim al uuor sacrificii in lIiu.da ~i jertfc , in cursul de care Jocunlc divinitari
locul
substitut
AGIZI. numele uncia (lin cell:'doua dinastu regate din Sparta, cealalHi fiind Buripontizii"
Iatatista acestei dinastii: aprox.56()-520 Anaxandridas
roarc dintre
pc
cctntilor
AGONOTET, oresedinte de cancursuri (Ace.\t nume era dat celor care instituiau jocuri suu concursuri publice, prtccwn .~'i celor in nume!e carora era stabitua 0 sarbatoare st care suportau cheltuielile pentru aceasta} AGORA, piata in cure Sf: tinrau tJr~lIrile si in care cetatenu se adunau pentru a detbate cu privire Ia trebunle puhlice. a/unci c/tnd I1Il era rezervat un ali toe in acest scop.
Astfel , in adunundu-se
Odiseea,
regelui
in agora
spre a-I tntalni Alcinous til cctatca'<stat inainte porul de orice. pcntru
pe Ulise,
oaspetele agora
se aduna
Clcomcnc J
Leonida I Plcistarhos
aprox . 520--490
49()-4t;() 4RI)-459
11J.lediferitclor
si se dcsfasurau
In
a dclibcru.
un centru vicii-
admirustrariv,
de edipritancul.
cc la jocurile
Plcistonax
Puusanias Agcsipolis Clcombrote Agcvipolis Clcomcnc Arcus Areus Leonida Cleomenc Agesipolis I Il II III III Arrotatox II I I II
bulcutcrionul
til
Grccia
preelenica agora
agore
ele
ln
la de
soconta
un om dour patrunde
de pilda un crima.
ucigas, xau
llLl
cursul
a! Heraia*
d'i renovarilc
acolo.
pline
la Haghia
mardin ca I,
ginita
spre care se deschideuu cstc Ill, adicf Este rotusi din minosenul cpoca
~i croii
lor.
capelele
(neroonv.
sa fi exisrat
si altarele"
AGON, concurs, jocuri pubtice. lui Apolo de la Delos, la care luau parte Jccurile ocupau un mare loc in viata cetatile Iigii din Delos, precum ~i jocunle publica a grccilor; ele aveau rotdeauna un sane peruru Artemis de la Bfes. Toate caracter futlcbru sau religios in epoca aceste jocuri se desfli.~urau pericxlic; ele se clasidL fnd in Odiseea se relateazA despre repetau fie anual. fie la doi, trei, patru sau jacmi organizate la feacieni. in care con- cinci ani. Concursurile crau impar~ite in cursul este doar un speclacol; la fel va t1 ~i trei categorii: jocuri hipice (agone,\'hippiin epoca elenistidi, in care vor fi instituite koi), joeuri muzicale (agones mousikoi)
jocuri in cinstea in suveranilor. Alexandria ~, cuprinzand concursuri de dans, de muzica din (in Antiohia' stralucite, ~i Pergamu!" au cunos.cutjocuri
ale federatiei,
pilda
al XVI-lea
i. Hr.
cu care
0
Inca
~i mai
sacra" pe care 0 parcurgcau procesiunilc (in special Cll prilejul Panateneelor") plini1 la Acropole Uncle
fi
complexul
din Malia,
in care
sal a hipostila
strabatca
se desfasurau
era amenajaUi
in apropierea
care se poate reeunoa~te 0 piata publici\. &Iificiul subteran inflitiseaza 0 sala ill care s-a adunat lumea insula Gla probabil din Arne, co~~iliul Beolia, a fost batranilor. anume identificata descoperita in in cu
0
aceasta Dionisos 5i
0
pia~a, de piida sarbatorile la Atena. tn paralel, agora economidL Cetli.tenii afaceri, a trala diferite
funqie penlru
.... eneau
aeolo
micenianA,
de asemenea,
a se intalni liber, dar ~i pentru a ....nde ~i i a cumpi:ira atftt produsele de la l3ffi, necesare traiului importate se tineau de fiecare zi, cat dar ~i produsele Targurile erau adeseori 5i cele manufaclurate. in aer liber,
nikoi).
homericul
AGORACRIT
AHEEANII
amenajate in jurul unor edificii care alcatuiau hale, niste stoa (portice) si temple. In unele erase din Asia, in aprupicrea agorelor se gaseau adcvarate bazare Pietelc crau aglomerate mill ales uimin~ata, 'dar
dupa-arniaza adunuu pe putcau TIll ave all nevoie
nord a Aticii) 0 statuie vestita a lui Nemesis. Este posibil ca statnia Ceres de la Vatican sa fie 0 replica nrmana a acestei capodopere. AGORANOM, magistrat ales tnfiecare an, uv.lnd sarcina de a supravegnea tdrxllrile. a mentine ordinea .~i preveni a
froudete .
sa munceascn
fi lntalniti
~i la perfumieri pentru a sra de vorba. Acesre tar~lIri crau instalatc uneori la portile crasclo-, Jar, in general, elc sc foloseeu de agora, la rei ca ~i institutiilc rcligioase si administrator]i
la bnrbieri cetatii. Nemultumit de accst luent. Platen instnlarca targurilor la porti!e orasclor. astfel tncat arractiilc ncgotului sa IlU abata pe cctatcni de la ocupatn nobile La randnl sau, Arisrotet a sugcrar crearea de agore anume pcntru comcrt , care ~(Ifie situate la dcpartare de agora "lmra", in care sa se poata uduna oamenii liberi: ,l~a au fost urganizarc , dupa parerea sa. orascle din Tesalia. De altfel. In uncle cetari, Lie pildala Priene suu la Corinr , existnu deja tsrguri spccializate, prefigurand cstrazile'' pentru pescaric sail pentru dl.tnuri din orasclc orientale. (Asa au stat lucrurile ~i III Roma imperiala. ell difcritele eifimL) a preconizat
Existenta agoranomilor estc atestata in numeroase cetati grecesti ~i mai ales la Arena. Aici erau nee agoranorni, cinci
penrru Arena si ciuci penuu Pircu.
AGRICULTURA.
AGORACRIT
din Paros (secatut
(Agorakritos),
ui V-leu f. Hr.J
sculptor
Discipol preferat al lui Fidias*, s-a cremt ca unele statui, atribuitl? in anlichitate lui Agoracrit, au fost in rcalitate opere ak nmrelui sau rnacstru, care I-a l:1sa(pe uiscipol sa Ie semneze. AgoT<l(:rit a lucmt impreuna eLLPidia~ la frizele Partenonului" 5i se poalc sowti (;li, imprcuna cu Paionim;*, a invental draperia transparenta, a direi perfeqi une estc dovedita de acele niche ale b;_1lustradei micului templu al Atenei Niche de pe Acropole, Agoracrit a sculplQ[ pentru (cmplul de la Ramnontc (din !parlea de
24
Anticii socoteau ea agricultura estc cca mal sigma hazji a bogtttiei unui stat. De-a lungul intregii istcu-iigrecesti. agricultorii all format clasa ccu rnui importanttt a cetatilor. In cpoca homcrictt. puterea unui individ era apre· ciata dupa intinderca campurilor aflate in JX).... sia sa. Culturilc obisuuite erau: graul, e orad, de calitutc proasta, pentru hranu vita de vic, maslinul, prim!, rodia , mazarea, bobul :;i cc apa. Traditia agricuhurii s-a mentinut mult (imp, iar In epoca urhaica s-au constituir intinse domenii funciarc, aflate in stapgnirea catcrva Iamilii. Tara fiind saraca in pamanturi arabile., a fost defrisata puna ~icca mai mica parceLl dc teren ~i s-a practicat wltura in Icrase, spre a folnsi ~ipovarni~urilc coline lor Agricultura a ramas ocupatia preponill:renta in regiunilc eu 5esuri rut.lnice· Macedonia *, Tesalia, Beo!ia ~,Argoliua·, Arcauia·, Mesenia· ~i Laconia·, ultimele doui=! provincii constituind domeniul Spartci, precum ~i in Creta~ in accstc regiuni, latifundiarii au Jominat mult.1 vreme pc oamenii de ramJ, traitori de pe urma produselor mieilor lor proprietA\i.
Anca' avea numai patru sesuri mici care nu puteau brani populat!a in continua crestere: de aeeea economia ei s-a orientat spre comer;" si industrie" in aceste conditii , oamenii de jos s-au eliberat de sub dominatia aristocratiilor funciare ~i s-a format 0 burghezie, totodata 0 lntreaga populane traind in saracie. Conseciuta acestei evolutii economice a fest aparitia democratiei , in rimp ce regiunile agricolc au pastrut un regim oligarhic sal! mortarhie; cbiar si regiunile agricole care si-an stabilit un regim democratic, nu all ajuns la aceasta decat in urrna unor revolutii 5i rnulta vrerne dupa exemplul atenian. Coloniilc din cpuea arhuica, exisrenre pc tarmurilc Marii Ncgre, in Cirenaica sau in Grccia Marc' ~iin Sicilia', all fest mai rnult culonii agricolc dccut comtoare comcrcialc. In SCCU[II[ al Iv-lca t. Hr .. perfectionarea unclrelor ~iurilizarca generalizata a ingrasamintelor n-au tmpicdicat declinul agriculturii, iar Atena fest nevoita totdeauna sa importe grau din coloniile sale din Tracia 5i din Taurida (Crirncca). in Grecia continentala, in secolelc al lll-lea ~i alll-lea. rnicii proprietari all cmigral ~iparnsruurilc IHIU mai fast destelcnite; in schimb, Creta a continual ~a culuvc ceca ce i-a ccnstituit bogatia inca de la Inceplilurile isloriei sale: smoehinul, curmalul, gutuiul, inul, ~ofranul (folosil pentru vopsele), macul ~i sesamul (pentru uki), menta ~'iabsintuL Illiloile slate clCllisticc, celc mai bune dmpuri ale Sirici, care apart:ineau uome!liutui regal, avcau un ranuamcnt slab; III schimb, agricultura a fost marea bogatie a Egiptului, unue iriga~iaa fost perfeqionata de catre inginerii greci. Graul era resursa lui principala. dar se cultiva 5i inul, vita de vie 5i maslinul. Gd\dinilc erau rezervate
:1
pentru pornii Iructiferi 5i pentru culturile de zarzavaluri. in principiu, pamsnrul era tmpartit tnrre rcgi ~i slujitorii zeilor: domeniile regale ~i cele ale tcmplclor erau rnuncitc de catre tarani, care beneficiau si ei de produscle p~mantului, platind rede. vente. De altlel , Ptolemeii tnchiriau pamfint colonitor grcci. iar in punctele strategice. Inspre drumurile regatului , au fest instalau coloni miliran. care culuvau pamanturi ce vor devcni apoi conccsiuni crcdirarc. AHEEANA (Iiga ~). A luat nastere in sccolul a1 V-lea I. Hr. Dounsprezece targllsoare din Ahaia (regiunc din nordul Peloponesulutj. di ntrc care cclc mai insemnare erau Parras. Dime, Aigai , Aigion ~i Palena , cclcbrau la Heliche cultul lui Zeus Hermaios. D11p1l e uu cutrcmur de. c pJ.rnant din sccolul at lv-lca a distrus Dura ~iHeliche. sanctuarul a fost admini .... de trut entre Aigion. in secolul al lll-lea. aceasta contecerane religioasa a c:1patat un aspect politic opunandu-se tendintelor imperlaliste ale macedoneniror. Pc la mijlocul sccolului , Aratos din Sieion a facut din aceasta ligsi puterca prcpondcrcnta din Grccia La apogeul puterii sale, Liga aheeana,
careia i se alipisera multe cetati. cupriudea
aproximativ ;;aiLeci de state, Ea era condusa de doua adunari: ,'''),1l0({O!:i, unJe ~e intruncau delcga!ii fiecarei ceta!t ~i care se ocupa de treburile curcntc, ~i .\ynkletos, at.iunare deschi!>afied'irui aheean in var~ta de pe~te 30 de ani care se preocupa lie politica extcrna, Pulerea executi\'A apar~inea unor ~trategi ale~i; 1ainceput au fost doi strategi, iar dupa anuJ 255 i. Hr. numai unul. Mcmbrii ligii au adoptat Ull ~istem comun de moneoil.·. tie greuta~i- ~i de ma~uri~ 25
AIlEENI AMEEN I, Sub acest nume sunt desemnate primele s-au stabilit populatii Indo-europene care in Grecia la tnceputul mileniu-
ALCIBIADE operele lui Alcamene: pentru sanctuarul puna capat pacii pe care 0 sernnase Nicias;' lui Hefaisros (care se mentine sub numele In 421 cu spartanii ~i care tncheiase prima de Tescion) cl a sculptat un Hefaistos si parte a razboiului peloponesiac". A strao Atena, 0 staruie cnselef'antina" a lui batut Peloponesul spre a glisi aliati pentru Dionisos pentru un tcrnplu nou construit Arena. apoi a facut in asa fel ca atenienii in apropierea teatrului si un Ares pentru sa hotarasca expeditia din Sicilia· (415). templul acestui zen. Numai din reprcdulmpreuna cu Nicias si Lamahos , a condus ccri nc este cunoscuta opera sa Hermes flota atemana care a debarcat la Catania, Propyiaios, maiestuos cap barbos pus pc In Sicilia. lnsa abia sosit, a venit dupa el un soclu [a intrurca in Acropclc ". De usc- galera sfanta trinusa de atenieni. Trebuia menea Proene, cxpusa astazi la muzeul din sa se Intoarca pentru a raspunde acuzatiile Acropole. ur putea fi 0 lucrare provenind dl. ar fi mutilat staruile de la raspanuile din atelicrul sau (ea face parte, prcbabil. Atenei (hermesi) 5i ar fi parodi at rrusterele din gropul Proene .)i ltys, mennonat de de [a Bleusis , Cll putin lnainrea plecarii sale catrc Pausanias, care ne informeaza cii sc spre Sicilia. in cursul unei opriri a vasului gasea prin imprejunmile Partenonului) la Turium. in Grecia Mare", el a izbutit sa Atletul cu disc de la Vatican si Ares fuga ~i s-a rcfugiut la Sparta, unde a fest Rarghese ar putea f ~ie\e cnpii romane ale oaspctclc rcgclui Agis" al Il-lea, pe a carui uuor opere ale accstui sculptor. Dupe cute sotic 3 scdus-o. A fest ncvoit sa fuga din se poate deduce din operele care ii sunt rou. ducsndu-sc la Tisafcmc. satrapul peratnbuite (el a participer poate si la execusan din Asia Midi (412). L-a convins pc tarea cariatidelor Erehteionului si a grupului acesta sa-i paraseasca pc spartan! ~i ~a se Demeter ~i Core anal Pc Iriza din est a alieze Cll atenienii. Acestia l-au rechemar remplului Atenei Niche), Alcamene a stiut din exil (411). Fara a se tnroarce in patria sa lmbine perfect tradma rigoni (proprie sa, Alcibiade a luat comanda flotei areniartci sculprurii) cu degan~a sculpturii cne , a tnvins dusmanii la Cinosema, Abides decorative. ~iCizic ~i a cucerit orasele Calcedcn '5i ALelBIADE (Alkibiades), om de .•tat Bizant. A rcvcnit in Arena In 407 triumfator, dar izbfulJa sa a fost rJescurti'i rJurata. atenian (Alena. 450 - Frigia. 404 f. Hr.). Era fiullui Clinias. din familia l10bila tn absenta sa, locolcnentul Sal! Antiohns a fost invins la Notion ~i,n 406, atenienii I a Alcmeonizilor. Originea, feumllsetea, spiritul ~i darurile sale, precum ~i in- i-uu retras comanda suprema pc care i-o crederea rutorelui sau, Pericle ~,au flCUl ca ofcrisera ell un an inainte. Alcibiade s-a retras pe domeniul din Bisantion, in AlcibiaJe sa dobandeasdi de timpuriu notorietatea. A fost discipol ~i prietell al Tracia, iar dupa diderea Atenei. in 404, s-a s lui Socrate* ,care i-a sal vat via~a in cursul refugiat pe liing1i. atrapul Farnabase. Ayea de gfuld s1i. e prezinte regeilli Persiei cand, s biit<1.liei Ia Potideea (432)~ au participat de Impreunl'!, la biWilia de 13 Delion (424). intr-o noapte, i-a fast incendiata.locuinta; Dupa moartea lui Cleon* (422), Alcibiade Alcibiade a ie~it cu sabia in mana ~ia fast a intrat in politid ~i a devenit unul din strl1puns de sagetile lInor oameni inarmati, conduditorii eelor care se pronunlau in trimi~i ell siguranla. de dl.tre Farnabasc, la favoarea raz.boiului. EI a izbutit astfel si!i Indemnul lui Lisandru·.
sa nu fi avut un caracter prea razboinic: in orice caz , ele n-au avut urmari paguhitoare In ceea ce priveste dezvoltarea civilizatiei miceniene, ai carei faunton au fost ahelui al XI-lea. Aheenii au gasit aici populatii ell 0 civilizatie mai avansata dedit a lor, enii. De ultfel si acestia erau cu siguranta populatii dinrr-o rasa ell totul diferita 5i lmpartiti in triburi". iar celula de hala a vorbind un idiom care le era ell totul societani lor era ceca ce se numea genes". Regii aheeru pe care ni-i lnfatiseaza epostrain, lnstalarea aheenilor s-a facut prin peea homerica domnesc peste un genes violenta, distrugeri 5] mcendii marcand trecerea lor. in urma instalani aheenilor , tntius ~i domina populauile indigene, ca stxpant, printre vechii locuitori a lnflo- supuse , insa nil reduse 13 starca de scrvi , lisa cum sc vu in tam pla in urma invuziei fit 0 noua forma a civilizatiei bronzului, pe doricnc. Chiar dad} iunicni i au luptat care arheologii au denumit-o "eiadicul uncori trnpotriva ahecnilor. care i-uu ulunmijlcciu''. Popor de pnsron si nomazi. aheend stapaneau (time de boi si au intrcdus gat din Egialrca , cclc uci popoare. ahecnu, In Grecia calul . Moravurile lor erau aspre. ionicnii .~i colicnii. au avut lntreprinderi Ei se distingeau prin faptul ell purtau barba cornunc ~i au ccndus lmprcuna civilizatia si ptin imb~5dm~nte~1 lor, a~c1itl~itadill- miceniana lu acca culmc pe care ea a tr-un sort ~l un hiton ell manect SCLIrle, atins-o la cateva dcccrui tnainte Lie sosirea care cobora In cute drepre pana la jumara- in mas a a dorienilor. lnfiltrandu-se in tea coapselor, prin cascle lor dreptunghiuGrecia Cll multa vreme mai lnainte , donlure cu megaron, ,>aUi comuna cu vatra rlXa enii au distrus civilizatia aheenilor care , ,~i dcschizaturi tngustc, mcnitc sa-i apcrc uniti cu ionienii, au emigrat dincolo de ell de frig. Sc mal disringeau prin gustul man sail au test redusi , 111 Pelopcnes. la pcntru sirnctrie. manifest in ccramica lor. starea de servi, 0 Jata Cllpopulatiile bastiAsemcnea celorlalte grupuri indo-europena.5epc care Ie supusesera ~icare, de altfel, nc care i-uu urrnat - ionienii", eolienii" ~i ti asimilaser1'i.in parte. in epoea Istorica, doriemi" - aheenii vorbeau O limba iurunumele de Ahaia a fast pastrat pentm a dill'i eu greaca epocilor istorice. C'ileva desemna zona de coasta a golfului Corint, secole lIlai tarziu, civilizatia cretana i-a in nordul Peloponesului, unlie se refugiinflueTl~alprofund; acest sincretism a dat asera cete de iOllieni ~i de ahceni. na~tere civilizatiei llumiti1 "miceniani1", care ne e.~tecunoscuta prin descoperirile AISIMNETI ARBITRAJ, LEGISLAarhcologice ~iprill epopeea homerici1. TORI, TIRANIE. Aheenii au raspandit cultura lor pe sculptor coastelc egeene ale Asiei Mid. in Cipru ~i ALCAMENE (Alkamenes), in Siria. Ei all avut relatii ClI Egiptul, iar utenian (secolul al VI-lea f. Hr.) Elev allui Fidias~, Akamene era consiuflul din grupurile lor a supus Creta. De~i i n-au fost totdcauna pa.~nice,contacte!e lor derat cel mai mare Jupa maestml sl'!,u,meu celelalte popoare inrudite, ionieni ·5i preunl'!, cu care a lucrat cu siguranta la ~lefuirea frizelor Partenonului~. Atena eolieni (stabili!i in general in non]ul Peloponesului intr-o epod'i.ulterioara), par avea in templele sale mai multe dintre
-j.
ALEXANDRU Odiseea,
era legata de eras printr-o doua
CEl
MARE
esrfel
potu/lui Nestor. considerand astfet catac parte din Neleirii, care, ~lunKu(i din Mesenia cand all so..it dorienii, si-or fi
gasit refugiu A!cmeonizii tante; unul dintre fa Alenu· au ccupat t. Hr.). Iunctii impcrarhontc" pe ell ca ei a fost ultimul unul dintre dovcdindu-se lui eilon*, din uprox.tn din
0
sa la ~i ale
(in
acmala oaza
Kharga).
In 331
la vest babuna''). un
a traversat
Erbil) Darius. aceea
Eufrarul
5i a
~asc
sir
filosofic
la Gaugamela noua
de
antichitatii , ncoplutcnismul. ALEXANDRU eEL MARE (Pella. 356 - Babilon. 323 f. lIr.),.fiu( lui Filip at ll-iea din Macedonia .).j al Olimpiei
A caparat ca preceptor exercitiile lucit 16 ani, regatului, victoria tron tatalui
0
Invins, a pornit
nul, care domina lui Atexandru transportat depus Lagizii.si dinastiei, aici
si Alexandru
Dupa
regale, urrna asasinat ne~os, pana
la Alexandria doi
Soma. suvcram ai
un slruantice, in urmat marii orasul
II
~iPcrscpolis.
nord. in anul
cducatic
ingrijita
chiar fizice
pe Aristotel. pentru
sa
sufere
cauza
lucu
si s-a dovedit
ccntru
5i pasionat taUlI
Srill
cunoastcre
Bactrianci. paropamici
s i Alcmeonizf cxil in
i-a
Incrcdintat
clamat rege. Alexandru l-a prins a supm condus , Sir-Dana). tanului] print
S-<I
l-a urmartt
pc
(329).
Bcsos ,
iur dupa
(Hindu-Kus)
din Cheroneea".
In 356 a urruct
este adesea
ucis. in dccurs
ln cursul
doi ani, Alexandru Centrale (nordul ~i si-a (actualul Afghanisfiica unui lui a , fiul si pc l a Iaxarta cu Roxana,
sti dobandeascd penrru ~i pentru ultimul reveni ,s-a cctatii" construit in mod
rcputatie
dupa
megnific dintre
de la est spre templelor acesteu. (devcnit care spectacular sa, undc noscute kgalii Nilului Alexandria importantt.:
0
futadele
Printrc Muzeul" mod ~ cuparte, Rosie. cele mai mcr~a se
de un an, el a inabu::-i! rtiscoalele care izbucnisera In regat, a (recut in Grecia, untie Teba se instalase In fnmtea unei coalitii si-a irnpus autoritatca prin .... impla sa prezenta si a l"lIcut in usa lel, la Corint, tncar sa fie 'numit campanie s-a tntcrs a nimicit rasculatilor. trecut de oumeni. satrapilor panire panala Ill-lea, annata Darius hrnguI Tyr, in interiorul (Ankara),
bactrian, organizat
lmpotriva Pilotas
.:;i
au Iacut
pnna
gener~1
al grecilor. (335),
Dupa Alexandru
fest
de entre un gmp i-a condamnat implicat poatc a fast tn anul la Hidaspe local, caruia Alexandru fiuviu care armata a trebuit sll. pe ajuns 326. de-a
Ia Dunare
de rinen,
pe care-i
conducea
a noua
alt
cu Biblioteca Pe de
In Grccia, Teba,
1fi
a
i-a comandat
alta
lui Parmenion. Armata i-a executat. Parmenion. ncdrcpt din Alexundru fluvlul Porus, indian, a inaintat inainte refuza Indus lupte despaI1eau in uccastti a patruns ordinul Indus, puternic
~i Alcibiade"
fiind
334,
armata
tradare,
~i prin din
bratelc
In Asia Midi
cu a armata
de 35 ()()()
neau accsrei famiiii. ALEXANDRIA, ora.y din t:gipt, [Ie (urmul Mediterunei. intemeiut de ('atre Alexandru* eel Mare in anul33! i. Hr, fn
de la Marea de cornert> de
UIllIe
a traversat
ale antichiurmau
0
pc coasldc
ti\tii.
gand scurga garilor
vasele pana
sale, lar Taxi la, alt rcge flirliluptli. Hifasis, spre un ultim teritoriile tntrudil
~i neyra A
Darius Cll
0
bogi1\iile alexandrini 51 de
0
Asici. mare
lTle~te~lIactivitale expor-
jara
cea
satuilli
Rhakotis, de
In caIre ~i ale la ~i
al
desfa~urau elenicu
(lstrovului
mare
il
intensa
jllfnln~i
~i
Gange.
Alexandru
Illvingi'ilorului.
rare,
din armata
lume
de obiecte
pc
dupa ~apte
~ia
600000 la mica 28
de loeuitori. distanta
care vor inlluenta puternic arta imperiaHi romani'i. ill allul 301. Hr., romanii au devenit stapfulii Egiptuiui, ceea ce n-a impiedieat
luni de asediu
332).
A intrat
de eretanuI
in Persia
ALTAR
AMFIDROMII
unii; acestor douasprezece popoarc li S-,IU adltugar , dupa anul343 i. Hr., aheenii ~i maccuonenii. Confederatia era consrituita din reprc7entan!ii ficcarci cctati, hieromnemoni. numiti pc un an; ei erau eei care personale: miscerc, pitoresc. peisaj. Subiecvotau. iar fiecare popor. indiferent de tete sale erau mai ales mitice ~i crcice puterea sa, IlU uvea drcptul dedit la doi (Armamenud tui Ahiie, Hercule dispuuind hicromnemoni. Pilagorii erau ambasadorii (,"11 Apolo trepiedul delfic ...). Arnasis a fast trimisi de catre ficcarc cerate pentru a-i lIt1l11 din cei mai valorosi reprezentanti ai apara interesele in fata adunarii , numarul lor nefiind limitat. Delcgatii sc adunau picturii religioase si epice pe vase. prirnavarala Dclfi si toamna la Anrela , in AMFICTIONIE, confederatie retigioa- apropiere de Termopilc . Cultcle eomune sa sau potiuca, !(nlpilnd ct'tali lnvecinate, erau cele ale lui Apolo Pitianulla Delfi ,51 Sunt cunoscute sase amfietionii: cea din al Dcmerrei la Terrnopile. Sarcinilc con" Beoria", care unea cetatile' din aceasta siliului erau organizarea Jocuriior pitice". provineie in jurul sancruarului lui Poseidon administrarca bunurilor templului de la de la Onhcstos; cea din insula Calauria, <11 Delfi si apararea intcrcsclor de cult ul carei centru era templul Iui Poseidon din 7.elllui.'tn cadrul acestor atributii. consiliul eccasta insula (actualmente Poros) .~idin a hotarat purtarea mai multor razboaic care faceau pane Egina, Arena ~,Orhomesfinte irnpotriva popoarclor vccinc care arcntasera la bunurile sanctuarului. Pe de nos, Epidaur , Herrnionc, Nauplia ~iPrasiac. ultimclc JOlla cetati fiind tnlocuitc de entre alta parte, aceasta confedcraric panclenica Argos" ~i Sparta·", dupe ce le-au anexat a tncercat uncori s;i tempereze certunle (aceasta amflctionie a disparut tndata ce a dinrrc ceta!i ~i sa rezolve pasnic conflicrele luat sfarsit epoea arhaica): amfictionia de dinrre ele.. Dupa batalia de lu Cheroneea", la Argos in jurul sanctuarului lui Apolo amfictioniu a emis 0 moneda, prima care Pirianul ~i care cuprindea state doriene: a avut un earaeter international. ca simbol amfictionia de la istmul Corint din care al uniunii dintre greci Iaceau parte, probabil, Corintul", Argos, Atena, Megara ~ ~iSicion ~; in sfar~il, eele AUFIDROIlIi. silrbatori cu prilejul mai vestile amfie!ionii 5i singurele a dhor na.j·rerit unui capit. Aceste s1irbtitori aveau loe in a cineea fune{ionare estc cunoscuta, sunt acelea de 7.1 dupi:!.na~tere ~i eonstau dintr-o purila Delfi'" ~i de Ia Delos· (pentfU ultima - .. liGILE DE LA DELOS). ficare. Copilul, freeat ell untdelemn::;i timIt i'ntemeierca amfic~oniei de la Delfi era in general de bunica sa, era purtal in fuga atribuita lui Amfietion. Ea reunea aproape III jurul vetrei domestice; se impra~lia toate popoarele din Greeia c1asica: tesa- peste el apa lustrala:, reciUindu-se rug~lienii, beo!ienii.dorienii eu Sparta. ionicnii ciuni. Ceremonia se tennina printr-o masa solemna, Numele* nu se dlldea copilului eu Alena, fliotii, facidienii. malienii.loerienii, dolopU, magnetii, perhebii, aeni- deem In a ~aptea zi.
lungul coastelor, Alcxandru a hotarst sa se tntoerca ell armata sa pnn deserturtle Gedrosiei (Balucistan] , unde a pierdut mai multi oarneni decat in once bntalie. A ajuns la Sll~a in iarna al1111\11 325. III urma cuccrini Persici, Alexandre
marimi si clc se amplasau in general pc un soclu dispus in gradene. Unele constructii aveau proportii gigantice , a~a cum era altarullui Hieron de la Siraeuza, eel allui Zeus de la 01 impia ~i mai ales altaru! lui Eumcnc din Pcrgam ", monument Inalt de tnccpusc 0 politica de fuziouare ell pcrsii. peste 12 In si tmpodobit en numcroase dorinta sa fiind sa uneasca ornenirea sub sculpturi. Altarelc erau plasare pe campuri, sceptrul sau tntr-un singur popor mare. pe strazi , in piete, in curtile caselor, prePentru a marca aceasta vointti. el a orga- cum :;i in aria SLlCri'i a tcmplclor . Pe cclc nizat »untile de la Susa, in cursu] carora care se aflau in cladiri IlU se oficiau decat un mare numar de maccdoneni s-au db.ajertfe rara ajutorul focului. Alrarele pe care torit ell Iernci pcrsanc, eI tnsusi luand de erau sacrificate animalele erau situate in sotie pe Barsina. fiica lui Darius In anul incintu sucrata , Jar ill afura cladirii. Un zid 125, I'd Bcbatana. si-a picrdut prictcnul , sound sau un Ian! limita spatiul sacru, care Hcfcsticn. Rctnrors la Bahilon , undc 11dcspar~eau de spatiile profane. Accstc alvoia sa instituie capital a imperiului sau. tare etau tnaltate adcsca deasupra unor Alexandru pregatea uriase ptanuri de gropi in care se aduna sangele si unde erau cucerire a lurnii. Moartea l-a surpnns in intrctinute focare rucesta este un sens al cutoiul acesror pregatin, in vara anului 323: vantului escharav pentru a arde animalele nu se stie daca a fest otravit sau dacn a sacnficate. Nurnele de eschara era dat ~i murit din cauza malariei. EI nu.si desemnase un urrnas , Jar i~i lasasc inclul unuia altarelor domestice :;i altarelor care slujeau dintrc ofitcrii sat, Pcrdicas". I sc atribuic lui drept retugiu solicitannlor. in sfarsit, se Alexandru tntemeierea a tSOde orase. dintre nurncau agyie altarele in forma de stele, plasate la portile caselor , in cinstea lui care unele au capatat numele salt Apolo, proteetorul strazilor. ALTAR. Existau doua feluri de altare. unul numit homos. celalalt eschara, Homos putea fi construit dintr-o tngramadirc de pamant, dintr-un morman de crengi sau dintr-o gr5mada de pietre, Pemru Dedalii, bcotienii ridieau un homos din butuci, care ardeau lmpreuna ell jcrtfele. Cenu~a sacrifieiilar, ingramadim..lu-se, conslituia altarul. Homosurile erall taiate mai ales din piatrl'i,patrata, rotunda sall dreptunghiulad ~i erau prevhute adesea 1a fiecare unghi eu un apendice asemenea unor eoame 11\desate. Pe fete1e laterale erau sculptate ornamente (ghirlande, bandelete, ehiar personaje), Existau altare de diferite
30
defini 0 "oli~rie de Amasis", caracterizata dupa subiectele sale ~i dura modul de realizare a lor: de pilda, cole dona vase pietate de cafre Lidos. Amasis a introdus in oltiria atica cu figuri negre elemente
de origine egipteana, Juee la presupunerea ca cl vcnea din comtoarul greeo-egiptean de la Naucratis, din delta Nilului. Atelierul sau, impreullll eu eel al lui Execia~,erdeel mill rcnumit run Cemrniea*. Ne,au ramas opt vase eu figmi negrc semnate de Amasis, pc care sc pare ca Ie-a modelat ~i Ie-a pietat ellnsu~i, preeum ~i o eupa eu figuri ro~ii. al carei pictor n-a fost el. Atunei cand nu piela el insu~i, Iuem eu pietori, eliTora Ie dlklea sfatun deosebit de utile, in a5a masura ineal se poate
31
ANAXAGOAA ANAXAGORA
(C/t;mmene,lkmia.
ANAXIMANDRU
filosQf(Milet.
(Anaximandros),
546 f. Hr.).
ce se
sunt
consacrati
tampsacos.
aprox. 610-uprox.
428i.Hr.). Fiu nl lui Hegesibulos. a venit letAlena 13 varsta de 2n de ani , pcntru a studia
filosofia. scolii A fost influentat de doctrincle de Anaximcnc" dcgraba. intr-o
FJ
ionienc suprema
fiin\a
inteligenta primara, Nous, care punc in rniscarc toatc lucrurile, ceca ce prefigurca',a principiul motor al lui Ari stutcl ,
Stebilir la Atena, lui Anaxagora Pcricle'" a fost macstrul Platen" care si prietenul
Fiu al lui Praxiade, el a fost diseipolui si urrnasul lui Tales' I sc atrihuie inventarea gn~monului' ~i stabilirea primei hfuti geografice * Dupa doctrine sa, cauza rnateriala a lurnii era 0 substanta infinita, etemlt, alta decttt celc putru clemente. Nastcrea 5i sfarsitul lumilor, carc revinla forma lor ortginala, sc datoreaza unci miscart vesnicc. Lunule sunt nenumarate
'in infinit, i~sa suut pieritoure, clc se
SUCCCi.1
so prccipua
aveu in o caprioarn
Dc spoinci
Hcrci , iar la Samos accasra zeita padurile sale sfinre turmc de panni. era crcscura , la Licosuru,
in
in sancruarul Arcadia", in
ANDOCIDE
douaiumatate I s-a atnbuit
(Andokides),
11
11
acccavi rcgiune. soparlc emu destinate lui Pan. Cttinele era anirnalullui Asclepios , nl lui Zeus. iar porum hila a Afrodirei. Pe de alti1parte, animalclc crau vulturul couvidcratc jertfele cele mai pltcutc zcilcr. Cali crau jcrtfin lui Poseidon la argieni. iar
secalului inventarca
in
nclimitat
rclateaza dcspre acesre icg:ituri, il fucc pe Sucrate st! spuna , in redra, ca.Anaxagora era un "om de stiinta" si ca "dupa ce a
dobandit rnajorit1itii cunoasterea ~i discursurilor naturii sale, adevarute "ei a sorbit a ale
inteligentci
a neburuci", subiccte
dccursul timpului san exista un numhr de lumi ill acclasi timp. Ciit pnvestc corpunle ccrcsti , ele sunt sfcrc de roc care pot f mult mai mari deca.t pamanlUI, de pilda Soarele, de 28 de ori mai mare dccnt planeta noastra. Nu ne.au ramas dedit scurtc fragmentc din scrierile sale, elaborate sub forma unei prole poeticc.
eu figuri rosii , dar sc pare ca, rnai degraba. el u pcrtcctionat accst procedcu, cure constituia 0 ncutate. Andocide era olar , dar IlU a picrat cl Insusi; eltndruma pictorul (sau pictoriij din .uciierul sail. Folosind
procedcul doua tehnici ramus negrc , a trnbinut cdc sc dovcdeste unul dinrrc cci ai xtilului mixt . Au arnfore 5i
In insula Calamia lui Hclios , la rodicni. Felli jcrtfiti avinii lui Priap. la populat!a din L\I11pSaCO~, In Asia Mid. Csinii crau destinati Hccutei. dar in Sparta" ci (T,1lI [er tfiti altarul lui Arcs. Zburntoarctc
pentru Asclepios). vanatul, animulde salbaticc crau strangulate sau arse. 111ammnte ocazii sau in cursul diferirclor sarbtnori. Se cunosc sactificiile" de animaIe domcstice, care crau practicate III mod obisnuit, ongine
mai buni reprezenr.uui doua cupe . Suse emfore stilmixt; "did () latura
de lu cl cincisprczccc
arc
rcprczirua figuri
aces!
ncgrc ,
tn
spccial
hecatornbelc jcrtfirea
, carccla a o sma de
din acest tzvor tot ce era in stare sa-I fuca sit prngre seze in ana vorbirii" ln astronomic, Anaxagora afirma d'i Soarele este 0 sfera imensa de foe ~i a Luna are aceeasi c natura ca ~i Pamantul. Din pricina acestei doctrine, Cleon i-a intentat un proces" de nelcgiuire. iar Tucidlde, Iiul lui Melesias (a nu sc confunda cu istoricul). a adaugat acuzatia de "medism" Se presupnne ca, dad nu' ar fi intervenit Pericle, Anaxagora ar fi riscllt sa fie condamnal la moarte. Supus la 0 amenda de cinei talanti, ceea ce nu insemna pu~in, Anaxagora a trebuit st\ piece din Atena. El s-a retras la Lampsacos, in Ionia, unde se pare dt a dcschis 0 ~coa1a. Dupa moartea sa ~i in amintirea lui, populatia din Lampsacos a ridicat in agora" un altar inchinat Spiritului ~i Adev1irullli, iar, potrivit cu dorinta pe care 0 exprimase, ziua aniversaru a mort.ii sale a fast serballi. de dHre copiii din ~oli. Din scrierile sale ne-au dimas numai d.teva fragmente.
32
ANAXIMENE
(Miler, VI-leC1
(Anaximenes), fa mijlocuf
.Iifo.w.f C11
Nu se sue mmic dcspre el , in efara taptului ca a Iost al treilea dintre marii filosofi ~i ameni de ::;tiinllimilesieni 5i cit o era fiul lui Euristratos. Dupa tcoria sa, suhstanta primordial5. e~tc una 5i infinita. insl"idetemlinat1, did c1 0 'l.~imilll cu aerul. Din aceasta substanla s-au n:1scut toate cele existente, atat luc'rurile spirituale, zeii, suflctul (care este un ,<;uflu), cat ~ilucrurile materiale. Diferentele dintre stli.ri sunt cantitative, nu calita'tive. Astfcl. cand aerul se dilata. c1 devine foc, in timp ce comlensarea lui creeazli norii, iar cand condensarea spore~te, da apa, plimintul provenind dintr.o noun contractie a aceswi din urm~ element. Corpurilc cere~ti, care sunt mai usoare decat aerol, sunt sus~inute In spat;iu d~aer. Astfel. pledind de la aceasi:5 teorie a rarefierii ::;i a condenst\rii, Anaximene
r. Hr.)
aprox.
secotutui
mtenor.uar cea a roxii la exterior lnflucruu inniana csrc lin element de gratie
, rcprczcntuu
la Andocice. iur tehuica lui cste sigma si Ingrijita. EI a trurat ingenios subiecte
traditionale ~i mitologice (amazoanc. razboinici , Hcrculc ~i Cerberul, bacantc !ji silene). pc care a stiut Ie redca c."i.pre-
boi. Animnlclc crau folositc ~i pcntru gl1icit: vulturul, mesagerul fui Zeus, indica,
dup'l
directia in care zburu. vointa Prcziccrilc date de zburatoure intcrpretate lor la drcupta xau Ia
bauani.
dupa obser-
zeului
s.a
stanga
siv,
rnui
ales
procedee. ANDRON,
partl::'a din cOJefe* Xteu.,·ti
vatorului, parte a drcaprn fiind cca priel nidi, iar !'itanga nefastl'L Corhii, tunurclclc de7.,,·ailliall
viitorul prill felul cum ca.rfliau ... u triluiau, iar la DoJona* porumbeii all a slujit Jrept oracolc· tn afara de faptul ca avean un caracter sacru, animalele crall!'ii de; apartamentelf' Jldpdllului .).j afe cefor t()\"ara~iai omului. Cainele ~i callll avca'u ce se C1fluu fn sllljhu WI aall di.~pu.\e in dreptltl la toatc pretuirile. Atcnienii ,>i mai jund (len/or porticllri.) ales tcbanii i~i ingrijeau ell drag caii. La Teha' s-au in1'iltat un marc numar de AN.MALE. Elc avcau 0 marc importan!i1 stele reprezenrand cai ~i CalafCIi. Se mai in via~a religioasa ,>i f<lmilialti. Uncle specii ~tie ca Alcxam.lru cel Marc !inca atat de de animale apar!ineau cultului zeilor sau mull la calul sl\ll, Bue-efa!' indt a inteIe erau consaerate. La Apolonia, tllrme de meiat in India un ora~ in loelll in care berbeci erau socotite proprietatea lui acesta a mnril. ('ainii erau pretui~i 5i maj Helio~, z.eul-soare; la argieni, eaii erau mult. Istoria lor incepe Cll Argos, dinele rezt't\'atd harhurif(lr. (f:'u coft5111dil/lr-I) ('urte Je.I·(·o/U'rild. i"f/conjura/d de cofonC1'
33
ANTALCIDAS
ANTIOHIA totusi
crcdincios al lui Ulise. Ii regasim apoi frecvent pe stele ca tovarnsi ai ornului, iar
in epoca tcckclul clasica ill zilele cainii noastre. miei de la Melita Pisica era aproa-
cetatilor greccsti, Antalcidas, dispretuit de toath lnmea, s-a sinucis prin infornctarc .
cu aproape a tuturor
acordul
faceau furor! la greci,la fel ca basetul san pc ignorutii de carre greci. iar numele sau era confundat ell eel al nevnstuicii. in cpcca elenisuca, copiilor ~i tinerilor Ie plncea sa mangaie animalele cele mai
ciudate: femeie capra, de cu care sc joaca
0
Hi.nara
construieste
ta sau grcicrclc,
din stuf rnici custi. ANTALCIDAS, general (navarc, conducator al_flotei) spartan.fiu al tui term Este cunoscut rnai ales pcntru tratatul pe
care I-a trcheiat ell Persia in anul 386], Hr.
(pacea lui Antalcidas). EI s-a deplasat la SUS" sprc a obtinc un acord ell regele Artaxerxe. in unna caruia toate orasele grecesti din Asia Mica erau date rcgclui Persiei, cu exccptiu oraselor l.emnos. Imbros ~iSciros, posesiuni ateniene. in schimh, toate eelelalte erase din Grccia
devencau indcpcndenre. Acest tratar, tncheiat
ANTESTERII, sarbatori dionisiace celebrate In vechea Grecie Aceste sarharon de la sfursitul lunii februarie, in care sc celebra trezirea naturii dupa scmnul de iama si dupa fermentarea deplina a vinului , durau trci zilc. [n cursul prirnei zile , numita nuigia, se gusta vinul ultimci rccolte. pastrat in pitoi, A JOlla zi avea loc sarbatoarea urcioarelor (cnoes). sc form au cortegii dicmsiace si se Jade-a un premiu celor mui buni bautori: de axerneneu.xc mcrgca spre a face libani cu yin Pc morminte. Sc cunsidcr a ca in cursul accstur zile suflctele mortilor rataceau In afara lnfernului. Mai avcau lee ccrcmonli tntr-uu remplu care nu se deschidea dedit ell accst prilej. A treia zi era numua chitre, sau Sarbatoerea marmitelor, cad i sc ofereau lui Hermes Htoniauul vase (chitroi) pline ell hrana fiaTta. fn aceasta zi aveau
toe jocun ~i concursuri
lui Demetrios Poliorcete. A luat titlul de rt".ge in anu1283, dar nu a intrat in posesia tronului dedit in anul 277. Alungat de catre Pires, regele din Epir. apoi de entre filii sau Alexandra, cI si-a recucerit tronul in unul 272. l-a urmat la tron Demetrios al Il-lea -3. Doson, rege al Muccdcnici (280-220 i.Hr.), fiul lui Dernetrios Jill Cirenc ~i nepot al lui Demetrios Pcliorcete. A luat tronul la moartea fratelui sau Demetrios <IIll-lea, in Iocul fiului accstuia, Pilip. Prin victoria de la Sci asia. in anul 221, asupra lui Cleomene", regele Spartei. cl a eparat Liga ahccana", a cuccrit Sparta ~i a rcstabilit suprcrnatiu maccdoncana. ANTIFIL (Antiphilos), ph'I()r grec (Naucratis, r_);ipl, doua iumauue a secolului a! IV·!eaJ. Antifil a fost rivalullui Apele, pe care I-a calomniat futa de Ptolcmcu" Soler. regele Bgiprului. El a intrcdns ana caricaturii, ndiculizand pe un anume Grilos (de aici a venit numclc de "grilc", dat pcrtretelor satiricej. Antifil a excelat in redarea
(I
numele tntemeictonrjut Sail, Antigonos" Cidops. Situata la raspantia drumurilor care Icgau Asia Mica ell Siria, Antiohia a dcvenit capitala regatului Seleuctztlor. care au ridicat aiei uumeroase monumcnre si all
dupa facut ritritii dinrr-tnsa rivala Alexandric!' din
clar-obscurului:
in aceasta
privinta
este
cu Sparta. pc vremea aceea cerate * de mare importanta in Grecia, a fest comunicat ambasadorilor Tebei, Corintului, Argosuilli ~i Alenei, eonvoca\i la Sanies de catre satraplII din Lidia. Ceta~ile ostile tcnncnilor tratatului erau amenintatc d. vor fi alacate pc pamant ~ipe mare de catre per~i, alia!i cu laecdemonienii 5i ell ccilalti semnatari ai tratatului. Se pare ca acest Antalcidas ar fi eel desprc care vorbe5te Plutarh: primit la curtea lui Artaxcrxc, regele Persiei, Antalcidas I-ar fi onoral in mod deosebit pe spartan in cun;ul unui banchet, oferindu-i, dupa ce I·a imbmat in parfumuri, coroana de pe capul sl1u. Dupa acest tratat umilitor, semnat
34
ANTIGONOS. I. Ciclops, rege Jin Asia (m. 301 t.Hr.), fiul lui Filip din Elimi. A fost unul din Iocotenentii lui AlexilllJm~. Dupa moartea lui Alcxandru, la tmpartirea impcriului, lui Antigonos i-au revenit provinciile Licia, Frigia ~i Pamfilia. A pornit la lupra impotriya lui Penlieas ~, care a fost ucis in 321, Dupa aceea I-a invins pe Eumene* in urma a trei ani de lupte. Ymprellna eu nul sall Demetrius' Poliorcete, el s-a luptat ell Lisimah*, ell CasanJru· , ell Seleucos * ~i Cll Ptolemeu * Dupa ee a invins flota lui Ptolerneu in anul 3()6,in apropiere de Cipm, ~i-a luat titlul de rege. :;ii-a picrdllt viata in bi:'ltalia de la lpsos*. - 2. Gonatao,;,rege a1 Maeedoniei (Gonoi, Tesalia, 320 - 240-239 1. Hr.), flUl
citata 0 pictura a sa, reprezentnnd un copil sufland peste un foe care lumincaza uri fruraos apartament precum ~i rap copilului. ANTIOH (Antiochos), nume punat de treispre?ece re!?idin llinastia Seleudzilor·
!ji de pam( romnrul regi din Carnage"e (regiune
ANTIOHIA (Antiokheia), ora~ din Siria, si/lta/ PI' malul slling al Oronle/ui, fnrr-un !jes}ertil Ora.~lIla fost intemeiat ill aIlu1301 i. Hr. de catre Seleucos· Nicator, care i-a dat acest nume in cinstea fratelui sau, Antioh_ Ell·a popuIat in parte ell locuitorii unlli
Egipt. Asemem Alexandrici , ca ~imajooraselor elenistice , Antiohia a fest construita dupa un plan ortogoual ~i a foxt mar ita rreptat de catrc divcrsii reg! ai dinastiei. depasind de fiecare data mcrcrczele sale initiale ~i ejungnnd chiar pard la ale munrclui Silpos , care 0 Orasul era strnbarut de 0 ~(rada lunga, marginira de porticuri, cure sc 111tindcu de la pourta dinspre l"lna la poarta sprc Dafuc la midi dcpartarc , cra 0 insula de verdeata tn mijlocul uncr izvoarc <;icascade, Hilde so ina ita un cclcbru sanctuar allui Apolo). Apcductc uduccuu Antichiei apa din muntii invccinati. Cuccrita de ctitrc romani in unul 64 t. Hr., Antiohia a dcvenit rcscdinta legntulu i din Siria. Sub ocuperia romana, orasul a continuat sa fie infrumusetal, trnbogatindu-se CLL alte temple, ClI fantani, cu piete puhlice (doua agore grc cesti 5i un forum). ell palate ~i bazilici , precum ~i ell un teatru ~i un amfiteatru. Ora~ul a continual sa se mi1reasca, in pofida numeroaselor seisme care au e\lleat la pltmant, in repetate randuri, Illonumentele sale; de fiecare data ele au fo~l curand reconstruite. in secolul alllI-lea, straziJe prin· cipale au fost pavate. Din aceasti'i perioad1i (secolele al lll-lea 5i al IV-lea) dateaz<1 rnajoritatea frllmoaselor mozaicuri care servcau JrcP( pavimentc pentru locuintele bogata~ilor, rega.<;itein ora~ ~j in imprejurimile DafneL tn Antiohia a fost folosit pentrU prima datl:!. umele de cre.~lin. n
ANTIPATROS
ARATOS
(3\)()
Renew/ macedonean
al lUI Filip si <11lui
VOid
dccat Apctc
de catre d. a
totdeauna
adunuu
mer,
si:i din de
Cascle
care
si. in
pcntru
cistcmc
indus
pcrecla
Macedonici
sale xc dcosebesc
lipsitc Accstea
in
nannulete
dintrc
care
filntana apa
Kal iroe
oraselor
. dar cxrindcrcn locuitori departate in sccolul adaugat pnntr-un sii-si <lund ru ajutorul ill VI-lea izvorutui apeduct
de xilit
APOLONIOS
.nau-matician :l(J2- nprnx, .'\ f,)st unul
upeouctelor.
r. Hr.c
dcbitul
Kaliroc
de 4 kill, ceea ce le-a Inin nou't gun.de dar de anmci cruu pusc sub
gi.'idllit ,,{I lmpartri uncle numclc lui Alcxandru. Pc patul de moartc.cl a 111ill ~~li silu
de Eneacrounos
iar cci care in Ioartc eu sau asprc. cclcbrn anccdota dc'~r]rc rizruurul pr,~!im die unui de illc;_"ilprninte~" J Ce.rmai ra a lui Apele estc care a lks!,_'ris-u cabil,el
r{doll!!1I(/. ,,(,i/.Jfl~lruk,
APATURII,
[nuriiiar. Aputuriilc Pianepvio»
APE LA,
(ui,lu La apela
s,I fic modi Putoru, UIX'IX C:lJld Ar.uo-, l:.lt;-II ~:\u. Ar<ltm a rcvenit .mi ,i la alulIg'lt t.icut ru era copil. Crescut pc uranu! a! accstcia. din Egipt la Sicion
Sit
<I
tublou
1ll11ll'11
cunoscurn
0
sta Je peste
copiii
copil
familiilor uascut
lIumita.l'kiu.,\,
alegoric
TcnUI
fost
;I"'-I\il1<11
era introdus
it
i';ii
dcdit
lrnbunatatca DlIP3 cu
xtilul ~i , cl n.u
r.ixu.
Chmas.
in fr,l1rid ratalui
z.i
Apeturiilor
pc
:;i pc
alb.
rczolvau
chcstinnilc
si negru. in pictura
uriIn
APE.
Rcgiunile
~ipace.
adarnat;ii. care
petriu
sii intre in Ligu ahcc.ma' stapanul Iigii: s-a altar cu ~i a acnouat de sub a aluugar
lsi cxprirna
strateg al ll-lcu
in izvoarc asezate
fapt.
el se marginca
erau situate
regiunc rsurilor
a accepta puncnlc
mIa
pictor
discutii,
mina tablourile. le .rropcrcu cu un fel de lac, care d;1dca lIll plus de sualucire rulurilor sulc si le apara de praf.
Peloponcsului
APELE
Coiofon,
(Apelles),
(Cm'
mu
t/OUIl
pe
utv.u«:
in privinla
eu api1. Dar
Hr.). A fost unul din cei mai vesnti pictori Cll Alexandru
revolutie
capitula
in
, apoi
numerousc
ceta~i, 'indeosebi
~i contemporan
eel Mare.
pictura, aceea ue a infa!i~a corpurilc ~i din profiJ; panu la elunde plfti ale corpului
aces(ia cOlltra lui Demetrios al II-lea din Ma~JOllia (23~), dar a fosl tnvins In anul
36
ARBITRAJ
fNTRE CETATI
in apropierc it de Tegca.Intrunumtt partide. aisirrmet Milesienii. pentru a fi arbitru tntrc
233 la Filakia,
Actiunea
sa se extindea
~impotriva t
lene-
dt etolienii
situarla facut Curand
dcsi cazun
parienilor luptclor cerstii".
siler ~i a risipitortlor. in smr~it, una din atributiile sale principale era de a apara statulul si, tmpreuna cu helieea", se oeupa de proccsclc" de impietate. Areopagul a ramas celebru prin tnalta sa tinuta rnorala, care 11-a slabit in cursu! pcrioadclor de corupne a moravurtlor. La origine rcligia el era alcatuit ra membni hontii" din cupemzl" ~iSolon a vrut arsai sa fie rccruteti dintrc
dinrrc
Clcorncnc
din S~art~ ~j a cerut ~n JUPI? contra accsnuu ajutorul lUI Antigonos Doson:
victoria a Pcloponc arcvtuia la Sci asia (In anul macedoneana 220, invjl\s 222) in rcstabilit influeuta s. III anul
de catre
~i Aliatcs el a fnst atenieni
pentru
a rcglcmcntu
s(j uneascf
provincia care
~i a Inte-
de ascrnenea si de carre
Megalopolis,
de entre
de carre
Liga
ctulicni la Caries. Aratos s-a retras la curtea lui Filip al V .lea. urmusul lui Antigonos ,
dar era alCiI de incmnod Incfit acesta a pus pcntru fie orravit n01l1 regc,
a dcvcnit provincie rnmana. Locuitorii din Arcadia sc Ilcupau cresterea Artemis, vitclcr , de cultivurca ccreulelor
care si-autncheiat
sa
cand
s-a
inters in
in 'vai ~i pracncau
Zeus Licaios
vrtnatoarca
erau divinitatilc
Pall.
cclc
arhontatul a devenit 0 tica, mcmbrii areopagului proveneau din toare pnturile socictatii , dar accst tribunal
si-n menunut prcstigiul moral, mai ales
Pclopones. (renin!
, corintcnii
fie rcmis nnl('11JIII\li~ de Ia l k-lf n decide rienilor Exista ill privinta ~i exempte nrbitru. hllt:id_rilc; r-arcinemulturniti In difcrcndu! ell privircla ~i au rost Invinvi i de cauc colonic! care
arbitri i public! san privati la Atena -, DIAfTFTI). [naintc de a porui la un r:izhoi salt atune! cand uu razboi se se rntnmpla arbitru. tribunal. Acesta putea ca partite fi
IIIl
penrru ca, pastrandu-si Iunctia toat:1 viata. arcopagitii erau In rnajoritafe oamcni hiirr Ini c.Iud a avut loc pe hUllZl ARGINUSE, Eo/hlei (Asia Mitilene,
Acestc riei asupra insulc
de ILl Epidamnc
aheenii" refugiati
dreptate poporul
sa fie de un in
dupa
rcbanilor
rc ..IT
Minl)
persoane
Corintulu!
sauun personaj
cu mare
prcsn-
ziua ~ilocul
AREOPAG. Acesr tribunal. care tragca numele de ia celina lui hi uvea scdiul Arena, era lnsarcinat.Ia ori ginc. S:.l vcghc/c d~uprd felului cum administruu atnbutiile: functionan! inalta publici sa supravcgbcrc sc cxer-
navale pc
arcnienii
, in largul
repurrat-o
spartanilor
cuuzn
atcnicni
moravurilor ccratcnilor. cita asupra admirustrarii stntului. c:1t si asupra dcliberarilor adunririlor: in plus uvea vi tusnrcinarca de control "I educatici Tn secolul al V-le'l i. Hr., Efi aite , in acord Cll Peridc i-il rerras dreptul de ~upraveghere a.~upra gestiunii treburilor publice
z ,
era lllscrisa
rnarmura, a purni mc ..enicnii
bucan
dcpune Spartei',
in anul -+06"i. Hr. Totusi, cand generalii atcnicni s-au tntors In patrie , ei au Iost acuzati .~iccndamnati la rnoertc. deoarece BU indcplimscra acen datorie sfanta care convta in a culege monii ~i ranitii tmpras
nan
pe mare.
ca
sentinra. [naintc
contra
primul
au propns
en litigilll Atenei*
sa tie
de mLll1ti.aTcaliicnii
all
aUlls
suferit pUline schimhi'\ri ~i all sdpat de navaJire:l JorianiL Ei au IWJt partca mc'>Cnicnilor contra Spartei. in t'1IT~1l1ri"i/hoaiclor arcadienii demele' luplfind din r-..·1e~eni;\.Vfeme lndelungatll <Ill trail in miei tflTguri autonome, (fiecarc avant! demiurgit sai),
olliei'
vecine,
~i
lHl
ar['iene.
de crime. tribUllalnl
uisimnt'fii
tinmi
in
urmiitoml
ARGOLIDA (Argolis), rt'gilllle din llorti-f!Jwi Pelopnnesului* ,mlrginild la lit' fuitoriui Corintuiut, fa vest df' Arcudh/, lar la .md de L:J.("()nju~.
nord Acensta regiune maritima arc st5ncoase ~i eu eonturul lIeregulat, intins.e, (muntii cua ..tc foarte
~i-a redipatal
::;i legislaturi, in general desemna!i de catre pani in urn1a unui eompromis ~i insarcilla\i ~a rcglementeze echitabil drepturile .~i ~a . !-.Cf\"t"dSdl drept arhitri intre gruplri. As{fel, Pitacos~ a fast chemat la conducerca Mitilcnei, in insula Lcsbos, ~i #!fost
bu\ii. T()lu~i puterea sa era limitala, iar c:uurilc dificile Ie deferea edesiet sau hclia5tilor, eI rezer\'§.ndu-~i rolul de aCll7_<ltor. Se mai intampla ca el s,1 deschidl anchete proprie contra initiativa,
aucsca uncle impotriva altora. Grupuri de catune formau eetati indepenuente ~i rivale, Clcitor, Malltineea~, Tegeea, Orhomenos. in secolul al
lInor
Vll-Iea
L Hr.,
Regillnea de la Lerna ~ide la Argos·, udala de Inahos-, era mla~linoas::i, insh a fost amenajati1 inc:1 din epoca preistoridi
38
39
ARGOS pentru culturi ~i pentru cresterea virelor A fost un centru de crestcrc ,I cailor. Populata inca din epoca neolitica, regii ahecni" Jill Micelle au stabilit in Argolida un rcgnt putenuc , suveranul accvtuia catrc fiinJ eel mai a tost putcmic Ocupura Agamemnon. Argolida dintre a unor care astre. intr-unul miscarca Dintre , ell un singur ell lin curs lucranle sale motor. inegal a ne.au ziua de munca, dar a lost primea lui
garhie" rnzboiu!ui
~i a disputat Aliata
Peloponesului.
transmitca
Iucrarilor.
pcloponesiac",
cetatea
doncui".
impartitil
fovr tnvinsa LIe catrc spartani la Mantineca <11 fill arllll4HIj. La tnceputul secolului de tor a f{),t dominata de luptclc intestine in eli ntrc oligurhi uuor a intrur cuccrit iuulta Larisaios:
ITlMC;1
urmaapoi
ramas: Despre mil.\IIrarea cercutui. Despre conoin si desore smrotn, Oesnre soirate.
Despre echilihml planunior. Despre I sespre
0
secolul allv-lea i. Hr. De multe ori arhitec!11erau 51 sculptort: totdeauna ei lucrau In \tr.in,,'i colaborarc dcscmnatt publice In arhircctjlor Grecia: rosi. cfucva iar sri religioase de cci care prca ale uncle lie-a si uumclc
S-(l.U
Desore
cvodra-
cu pictorii dccorczc
~i CIl sculptorii monurncntclc distins dcsprc ni le-u legate trur-o viata lasat de ,
fiind
tllra parabotei.
seoreme!e
metoda
relauva
to
cure la
Argis , Argos,
mecanice, pc care
corpurite eu privirc
(Me
domina
regiunea
S-CIcxtins 111
plutesc
portanta
cca mai im
detrimentul
in anul
putiu
nume raman
xc afla tcmplul
caror
nurne
sancruamllui
torusi
destul imponanm.
de numcEpoca
si ca un cult propriu, dar ~l orusului carci , era xitu.u ternplu intrc cclcbru. Argos ~i
de marc
laser
legenda
.1
al labirintului
de la Cncsos.
Miccnc
Tcz cu, a f(l~t luaiutc de
it
ani )i a fast
prietenul
mull ~i de
trccc
de partca _ Ea era
Spartei" si inchinatti
a fi StlPLls:1de csiuc maccdoucni de dire Poseidon. sanctuar romani III limp cc Herrnionia vcsru :1] zcirci Demeter
ave a un Htonia.
ARHIMEDE (Archimedes). matcmcuician (Si/"U('U~~cl,:'87 - ot, '2 J:! t Hr) A IU,,( inuiat in astronomic dl: cil.trL:tatnl sJ.u Feidias :;i l-a avut tovaras de studii pc COIlUIl diu Sames (astronom ::;i matematiciun ale carui lnc rari v-au pierdut).
de inrcrcarca
Ag~I1TleU", carora
a Tezaurului cclui
IrIS;).
~af
de la sa f
"'I
dcsprc
acest ra-
~cn)llIl nume
al Vl-lca
I. Hr . pcutru de arhitccti.
Rarnas tcuz.i,
nc rcla-
lucrnrii Ccnon si
sale
Despre
mas din opcrclc all' lui J'orfir mai limite un porumbcl apararc
~31c dccut
automate,
cnteva
analize care
cvadratura
I<:llI'CIllC
c[111prctuia mult
tnainte
<l
Arhitas
a construir pnntrc
Teodor
era
~i el
a fast chemat
~a tnaltc
ARGOS, ortl,)' din Petopones' nd lJ1!1i important dupa Sp(lrtu~ Pulrivil legcnuei. Arg()s a t~)stmemeiat i
ue ditre ,mcotil Grecia. Inahm, urep! Integrat cca rcgek mai pclasgilor,::;i veche era de \a cetate * din
mai
ARHITECT.
nor. EI conducca difl.'ritele deo~ehit avea uneori buema
Arhitectul
era ~i antrcprcangrenati
IlU
templul "B" din Efes. Tradiua lc atribuic, ill colnborare cu Srnilis din Egina, consin rruirea Jin labirintului in juru! de la Lemnos. shu anului Hersifron all primul Cnosos ~i fiul Melagene
infinit.
ventat inluc
in
Siraeu·zet
Marcellus,
ill-
cnnstructii de ace5tia.
pulea
fi
di
care au tinut
co[lstruif
580
imperiului
ahee,ll1'
Ilota rumana,
:.trhiteclul, se inregistrau
Arlemision din Efes, folosind penU11 prima nara oruinu[· ionic. Policrate, tiran <11 or<l~lIllJi Samos chemat Mcgara pI.' pentm si mare a coneepc constructor, pe Eupalinos unul din I-a ..lin cele
un solJd.t mman,
ca.nJ
eucerit.
si, sir~sale celebre ~i astro-
El
ca
arhitectlll de arnploare
w,nga Jamul
anat
in fruntea
pc sav:mtii
ue u repllta\ie Illerilele,
ueoscbitu. dar
DO:lr cand
Iigii ceUltilor doriene din Pelopones, ill dire I centru se ana in templul sail dedicat lui Apolo Pitaios. Cetatea a atillS apogeul in .~ecolul <II VIII-lea i. Hr. sub regelc sau, Fiuon. Apoi a fost guvernata de 0 oli-
Platon·,
pe
pli.lIl practie
mai mari apeducte subterane din antichitatc. Secolul IIrmator estc de 0 rodnicie incomparabiltL Hipodarnus uin Milet a
Arhimedc hiurostalicii,
reo
EI a construit
planctare,
general
dc
ditre
40
41
(ARIST ARKHOS)
DIN
SAMOTRACE
rnaltat
de
Elcusts , pe care I-au terrninat Xenocle din Atena ~i Metagene din Xipete (Atica). Calicrate ~i lctincs 5i',HI impartit gloria construirii Partenonnlui", capodopera de
porticului
membri, in
retnnoiti
anual,
J i. Hr.) ::;,imai ales Apolodor din Damasc. care a consrruit la Roma Porurnul lui Traiun !)i a aruncat
peste Dimare lin pod fahulos obtincau operele suh in timp ce pictorii
subtilitate. in care lumina sc deformeaza in jocul liniilor curbe. Tot Icnnos a fest chemar in Arcadia pentru a inii.lla tcmplul
lui Apolo in timp din Figalia ce nrtistii (tcmplullui atenieni
,HI
cxorbirante pentru
rnuncitorii Carre atica care
Ii s-a
Desprc viata lui Aristarh sc stic doer ca a fest clcvul Filosofului pcripatician Srraton din Lampsacos ~i ca a hrcrat la
obscrvatorul 7.c1C din Alexandria. (in Pun and bas-a
uumarul
ceva mai mult llcL-.at lor. t. Hr., drahma a] V-lea capata La tnceputul
(zece.j.
tnccput de
Clcaeras Olimpia,
sau enului
Creon a
(in arml 6fi6 ca sarcina l'iCl~idi aproapc si xc precum "au basiale sa jude-
un ararat),
arhitccrul
,i depart
lor de
Pamant.
pe
La inccpur
Luna.
Cclcbritatea
lucruu sccol
; In cpoca
doua drahme
ance. La
juruatatc
judecalingnte
de la Bpidaur
de rnostcnirc rehgioase,
Universului o rotatie
eu I j drahmc
pc li, ceen ce era, la timp de opt ani lui ulterior, Difcle pe care sumc.
folosit ordinul eorintic , recent irnaginat de catrc Calimah" Paeonios din Btcs ~i Dafuis dill r-,·1i1et· u a
III care a construit Didimei, ill sccolul allV-lea templul
acca epoca,
Xenodor
uccastn
lucra la Dclfi:
dcsprc cutcva sularii cxceptii cpoca, de trei
EI cste
religioase
Nil
printre celelalre , toate avnnd miscari identice. Aceasta ccnceppe a avut un slab rasunct in anrictutare.
dccat
trasat
planul
drahme
ridicat arsenal
pare Iost
in apropierea
ternplului
uri
de la
ARISTARH (Aristarkbos) DIN SAMOuutorirutca asupra metecijor ~i TRACE, gramosician (Samotrace. 229strainilor , cu prilcjul proceselcr", Cipru. 157 i.tt..: ocupandu. se de dreptul .jntemational'' ~i A fest clcvul lui Aristofan" din Bizant organiza Iuneratiile ell caructcr national. si s-a srabiht la Alexandria, uude profesa
Cel sorti ::;,ase tesmote~i rnagistra\i In fiecare erau pfi£itorii zece fiind celor lcgilor. la in macstrul sau. EI a Intcmciat ~i de critid., de Filomdor Bollia\' Aristarh intemeietorul peste autori. aeoh)
0
Polemnrhul",
~coala
SCL"olul
da( fnc Sylla clCllistidi precum uin Atena. farul din Alela eererea a sapat un apei a iar
de gramatid'i.
ill
VI-lea sai.
arhitcqi
din Cnidos
inal!at
fa
Atena de
din
de ]a
fiilor
uvca ~ediul in <lgora', zece eponimi dintrc in sc afla Liccului; Arhontii st1 dea era in~[alat lor flecaruia polemarhul
Hnde s-a sinucis din Samolrace criticii A ramas sale asupra crulare Ie-a
Pto\crncu Filadelful,
_'1
Soter; Fcnix
incepand
in
care cele
transporta
pe calea Hcrmogcne
basileus
Pritaneulni;
la direrili
mai ules prin lu.crarile lor homerice, sever;'i, de versuri interpolate. pe d1rora fara care blam.find
ridieat Targelios
~i 1<1Magnesia, a raspandit
in apropierea Tesmotetionul.
orJinul
corintic. care avea sa predominc. fn cursul perioadei mmane, esle CUiloscut ::;1
Clistene~,
un jurlhnant la expirarea
::;i
trebuia
colegiu
mandatului.
42
43
AAISTIOE ARISTIDE
(Alella, aprns, din Cet dr',!,I. unci
'.'Celli
ARMATA
(Aristides),
540 -vpro».
(_'(1Uld
om politic
4fi8 E, Hr.), tis sale apartinca de
sau
em foarte a
de
la
Pella,
celebrei
Anstarh' textelor pre
biblioteci hornerice
si
a fost
0
rnacstrul lui
asupra deslucrare
gandirii in epoca
rcsimtindu-se
indi
si
irncnsa scump.
::;i
A lucrar
integritutii , Aristide
Astfcl.
oferit
lui,
!Of) de ralauti
din opcrc!c
Bolnavui.
tiranul figurau prctul
Arisride din
a pictat
ARMATA.
emu ulcatuire
homerica.
armatcle
din infamcristi.
la ordincle
Mnason. ~i in care
nibului"
('il
JIl
care rcprczcnta
() btiralic
ARISTOGITON ARISTOTEL
(Stagiro. f:uhec, 322 f. Hr,). sau. Nicomah,
unui print. care conducea IIIl car. Nil sc stie cum erau recrutan razboinicii. dar in
cursu! luprelor corp sri aveau importanta numai se fiecare eroice capcrcniilc bateau incerclind care, cobornnd la corp
M:
. S-a (lPll~ lui Ternistoclc", muncvrat s(j tic o-tracizat" Aristide "'X4). Devi a fost in cxil, Tcmistoc!c batnliei in nnul din exil. i
-,I
100 de pcrsoane.,
(Aristoteles),
384 -
Macedonia,
cu dusmanul.
ell de la
~i !-CI ajutat JX': sale in rnomcnru! (4HO). Recbernat atc.nie»i la Plutcca conflictcte Alena. colmar
]X' d
divtinga
ARISTOFAN
dramatic.
(Aristophanesj,
'>{:,I1"1(1
poet
CO"JI'
Tatal
Salamina"
F[
cd mai de
(Jllt(lr de
rom.uujar
urmutor.
du, a! uprlll.
apr()x 44j
nu se Jecat ~l\"(:a a i,
lui
Macedoruci
La 17 ani Aristcrcl
venit
*
clasicn.
orgunizarea
la Atenu ~ si a devenit ,~iapoi allui Platen' tea maestrului pentru suveran. de carre educatia Anstotel iur in anul Atarneea
pc .ucnicui Cirmm
.In anul
a vari at , 111functie educatia" armelor .jrenii", activa , unde de 60 de ani. fiind era cricntata , fiind
ca a uvut trci
prcprictau cOlllpm dintn: (Clean' nui catre tragedie patima ararat sale, el
tineri de
tnvatau in In
insrruiti
, i-a dar in casatoric dill Macedonia ani in Macedonia, 101Alena, la moartca fiind acuzut untimaccdonean.
DE LA DELOS), atenicnilor
suflctulluptci
II. Critic
tiica sa Pities.
in anul 342 a fosr tnsarcinat al ll-lea sapre sau Alexandre" s-a srabilit pana apoi, (eel Mare), unde ! iccul" lui de sa cu eel
Spartunii
parodiut ('I a
si a atacut
campanie.
comandati
.Socrare").
ccbiratc s-o
a ramas
cei doi regi: ei erau tmbrncuti rosie, ca sa nu sc vada dad. ~i purtau ccilalti (homoioi) parul lung, spre formate grcci. alcnruia hoplitii, Armata,
contnbutia
pc care mcmbrii
ligii urmau
dc Ia ,i a
a tntemeiat
A ramas Alexandru impietate s-a fizici retras filosofica,
dcoscbirc slujiti
rurruzeze penuu tntrctinerea tlotci COTTl\lllC. A muru :I\:\t de .~')I-dC.incur II a lnsat dcstui
bani pcntru ~ai au rrebuit tnmorm.tnrurea sa fie ajur.ui sa" iur copii i de catrc star ... a
la Arena
si democrana,
ilou",
tant,
se POdIa
stabili.
acestea pusa
lohii, pencecoud,
de baza era comiar Cava-
rationale
enomotii;
ARISTIDE
m~"ocill moral.
parte
a talcntlllui moravurllur
~i rd'ormrlrii Atenei.
Ii
era orgallil.at
f:J!a
SUne[e~tj,
sptXimene
cule. Aristotel
a intemeiat
de la 18 -ani doi ani de serviciu de gralli~::i: ale timp ani, Je calir1'lmal1ea mobilizabil la cincizeci
anima/dor,
indoielnic acest colul discipolul siderabila domeniu
Parti
botanica';
In limpul
~i je1'uirii aeeasti1
copillTIceardi. opera
la sanul a dispus
Zenodot din Efe~. gramalici:m ~i cOllservator al Bibli{ltecii* din Alcxandria~ sub Ptolemeu devenit al II-lea FilaJelful, Aristofan la randul ~Au conservator a al
nc-au
ani _Totu~i,
de
III
incepand Aristotel,
talc de veteran,
cl nu
mai pa.rlisea
teritoriul
aUit de mult
pe Alexandru
I i. Hr.. influent:llui
sa fie transportala
ce prive~te
dezvoltarea
ARME
dintr-o mie de calareti racolati in numar ega! din ficcare trib. Incepand ell sccclul
31 V-lea i. Hr.. Alena dispunea, in afara de geomctrica. tnlocult dar bronzul. In unele Totusi cazuri , marea fierul inovatie a iar in epoca Midi. elenistica, in locuri la Pergarn salubre, , in Asia in apmfest primul Pamantului.
ASTRONOM1E
care a intuit sfericitatea iar Parmenide a recunoscut-o
Instalate
aceastu, de lIt1 corp de arcasl , recrutati dintre ten' , ~i de un corp de arcasi calare. In secolul urrnator, lficrate" a creat un corp
de infanrene ana 11_50ri,peltastii. sub cornanda clasica dintre Fiecare Ieee Armata ateniera plasuta strategilor". arhontclui
cste aruilabe , al doilcu manor al scurului. care a aparut In cursul primei jumarau a secolului al VII-lea i. Hr. De arunci scutul. limit Hlnga corp, a pcrrnislupta in randuri
strltnsc. alcntuit epoc(I piele general rotund Armele lungimea din Armclc
SJ.lI
astfel randuri
pierce nnor izvoare si tnconjurare de cu uu fapt stahilit. Ernpcdocle din Agrigcnt paduri , aceste sanctuare erau totodara ~i cunostea cauza eclipselor de Soare, iar spitale. Preen. care i!ji transmiteau de la Anaxagora" a dat explicatia corecta a ecliprata la fiu sau de la maestru la discipol selor Lunii. Piolaus. pitagorician din tradiriile medica le , pcrfectionarc ncconrcsccolul al V-lea i. Hr.. rczuma in acest fel
nit prin experientn. forma zeului locul tnumfat rile dadeau consulratii sub sistemul central a accca sectei sale: Universu! dfl. lumina lumina este sfenc: un foe sfere
de
oracole.
steJelor; in trei
fumizerc de cele
data de lin taxiarh Ii numeu pe lohaji. rcbaun Filip~ nii. Armata 31 Iv-lea, si-a reformat macedoneana. organizare Teba. Accstc mate
casca metal:
cory.\/.
religioase unci
~i divinatorii, medicine
i thnrax],
dcasupru
tmpartita
taliekjarnbicrele ofcnsive
(cnemides): scutul
In secolul
Falanga" de din for-
, baile.. postuDupa
stera Soarelui , a planerelor si a Lunii: Urancsul. regiunea sublunara, lumen schimbarilor. sului jurul adica aceea central. a Pamanrului care Ulterior, si a opusc rotesc in saIL, Aruipamantul. focului
al Maccdonici
rdoryj ell
de 2 m , ~i sabia purtau
0
(xiphml
de lu principiile Sparta
Jub111_ Peltasrii
se culcau
,5i
rachna,
nmtca
~isable.
emu ell mai ~i ell
portic ce tinea
somn
1111
asteptau in
Bolnavii
1111
ca
clasica,
~i
plateau
Pi1m:1nlILI sc rotcstc
in jurul
din cetateni,
trunsfordezvoltarea in momcn-
, la Arena" sabie
prcotilor
cant! se socoteau
viudeceti.
astrono-
mari profunde ,
considerabila
curbata
(copis); sarisa
a rnercenariatului
mecedoneni aeeea
purtau
rul rnzboiului pcloponcsiac" Aceste modificari all avut loe atfit in compozitic. dH . i in organizarc ~i in strategic _ Tn cele din ) urma mercenarii vor deveni elementul
dominant al armatelor eienc
+•
a infantcristilor
realirate
mateLunii din ~i a
u sabie. Sulitelc
propulsourc. acontistii. mai vcstiti Inca din cpoca (sphendone] catre (rhopalon),
umbra,
si se stie ca lumina de
la Scare. Eudoxiu'
Aristotel"
eras
armcle epoca
homenca. Cretanii erau cei rnanuirea arcului. Prastia ~iea folosita, mai ales de aearnanieni ~i radieni. Maciuea
era anna favarita dedi! a lui Hercllle, de popoarelc nu bar-
politiei din
Ilaut. al dansatoarelor, al
de pe strazi Jestinate
alcatuit un
sistemul
ul stelelor.
nu expliea
tntruc:it
ei coordonau (coprologii)
vecinatatea
a gunoaielor
~i ev
pentru sl1
gUlloicrii
in Ei mai
sa Jepllna
plunetelor Mercur ~i Venus 1n raport Cll Snarele, Heraclid Jin Pont, di~cipol allui Platon, rotesc a aurnis injurul eli aeeste Soarelui, planete Alexand.ria' JOlla plaIlctc se 1n limp ce Soarele
epoca
miceniana easea
locurile vegheau
ca riveranii
",abie,
piele,
Toate
erau din
cbiar
fiind din
eu metal
iar easea
ARTIZANAT
-. INDUSTRIE.
nl! impiete7.e asupra domeniului public; mai avea 5i sarcina politici in cursul
slirbatotilor
.5i
eelela1te
Panoi
mantului. prieleni
La
~iDosheu,
Berenicei,
ai lui Arhimede
de mistTCl cusu!i
ASCLEPIEION, .~·tuarllllllj Asclepias. Existau mai multe centre ale cultului lui de inima, potriyit deserierii ca~tii a lui Ulise. Au fost descoperite ~i Asclepios, dintre care cele mai vcstite erau
de piele ele fiind arme
l>e
ASTAONOMIE.
greadi mentare ale Egiptului
Laorigine.a~tronomia
cuno~tintelor eleun a
era mo~tenitoarea
tie catre Conon, 1n vreme ce a izbutit sa calculeze circumAristarh' din Samos a sistemului heliocentric, care dHre Seleucis din Seleucia 47
~iale
mesopotami-
Pfunantului.
la
Orhomenas insula
Jin Cos
Beotia,
Triea
din
Tesa1ia,
~i pidallr E
in Argolida.
de
ATALIZI (sccolul a mareelor epoca. al Il-lea care i. Hr.); accsr astronom accstor a
ATENA ~i a sfidat Crassus (131 armata consulului l.tcinius a in schimb arhontam! Dupa intre vemare trizilor". perioadei secolului al VIII-lea). i~i xtindeau e nuruericeste legendci. , care in secolul pclavgii a fost singura rarguri accst III realitarc. auronome Mannon", la nord-est Prcbaliuros cc consnruiau ocupascra al Xll-lca cerate' carl' ar f ocupat de catrc (Any) celc t. Hr.. Tczcu i-:;i tmparteau ar fi intcera tmparal VII-lea, urma camia concesii inU'iritil Medon, trei arhonti" aristocratica care vi-au extins 1.isa ul Xll-lea putenle, ~i, la a izbucnit cupatrizii mereu pc viuta (-~ CODRIZI). a fest irnpartita stabilita folosul putcrca
0
cu
temple
fest priroul
a oferit
pozitiile tnvcntgnd
explicatie legatura
corecta aceeasi
a
i. Hr.)
, demonstrand
fenomene ell
Hiparh, dat insrrumentul astroncmicc.
Lunii.
t.tI
gu-
a fost omorat
Ea a alcatuit
liga din
trigonomctria. masurarorilor
din urrna
triburari s-au scurs
fttcut ci.
indispensabil
EJ a descopent succesiunea cchiuoctiilor ~i a alcannt lin catalog cu peste 85(1 de stele. Claudiu Ptolcrncu'c tn secolul
011ll-lea. antichittltii; latii, Venus, nomica Jed! multc a rezumatlucrarilc ('1 si Jupiter. le-a a putca astronornilor 4!-1 tic consteplanete Saturn), (Mercur. Luna luncta Fiind asrro-
(Athena), ora~ din Grecio. corifafd a Alicii .. I·illlllttl tnsre doua nluri. Celi\" si WI·OS.fa.') kill depanore de mtlrt:', ATENA
In' tannut Potnvit Acropoleu" Cccrops. ar
1"1
supusi
in
bogntiile..
cureia
.1"1'
,r:d5l:'a portul
.,.au.
saracc
atinsa
i-a
pan creat
Pireu,
rnijlocul conflicrul
;>11
sccolului scciul, in i
1;1
Atenei
all
duvmani,
jurut
Spartci.
fost constrsns
relnnoitc.cu
exec-plata.
Anticilor
lipsit
reunit tutr-c
merge mai departc dar 1111purcru cat de avand de care ell admiratie corecte. clcmcntarc
III cunoustcrca
Universului.
si.
prin
sincccism", Atica
cu cfit ei ill~i~i crau ~f5.sia1j de ccrturi tntrc clanuri. Dllpi1e~eelll· lui Cilon" 5i cxilaren tnzcstrar Arena ell un CI)U. potrivit caruia
pclcponcsiac", in eMC fiecare a cunoscut csccuri ~i trtumfuri. Accxt razboi sa tcrminat in unul ..j.(}cj. prin cuccrircu Atcnci de riitrc I.i~alldru~ ~i prin in-aituircu unui
Alena.
au fost descoperirile
inca din
epcca
tetra, astfc!
in vedcre dispuneau.
Tricorintos
'ii
ATALlZI,
numai socictatca avca ca sarcintt justi ria, ~i l1U familiilc ~i nici particularii. tntre care domnea lcgca ralionului. LI rnccputul sccolutui <11VI-lea, un eupatrid.
tcruorulc fcderatii pare sa orasul dinastii, sosit Codros, tase contra oracol Codros sllldalii coperit retras. nimcni victoriei
tntemeiata [H'lllru
fost
diviniratc-sarpc
foxt consacrarn
cetatu organi znrca Cll caractcr dcrnccranc si , prin reformele sale socialc si cconomrcc.
Solon ~a politico *, a inipus destinut dupn Iuccput ~i a Jiilor
d
bta
<~:~~~
d~l~~;\~~aro~ Macedonia forte Idrobita la
nota
S~;l~~~\i; ~i fap
a lasut (263-241).
sau
urmat
de catrc rcgi; se cunosc repartizat; arncnintau de la Pylos a Aticii, corp Xantos. dorienii pe regele a patrulls ueis. mortlll, Cand au
Atenci. cntiva
Opera
vreo treizeci
JOlla
Atica,
si-a dezvaluit
I Soter lui
fiullui u
si Medontizii"
Cflnd au
Piletairos. impotrivu
al
artclor,
Illat partea
Dupa
romanilor
in urma
secuiului eonstiru!ici'
aheenc* (\97-160)
lupti1
a continuat
Intrl.ldlt
.l'er~ii,
tataiui
san,
a Jus
prevazllse Jaca s-a t.leghizat, doriclli, lasat estc ::;i s-a cine
llU
III
trebu:rik
prosperitatii biblioledt
invingiHori ai'.cdiatorilor
il cruta
lor
din Asia
'\-1ica, au
la Salamina~
111l.li la
ill Intmd[ AcroIllconjuelf:
0
I. Hr.)
Atena
in taMra
Cll
definitiY
al 1l-1ea
si a continual
au t.less-au
per~ilor. prin
ell
Tcmi'itode'" dupa
II-lea
lIrmat unchiului
~aocupc
hotl:irar di tronul
pllternice, Cimon *
d~mniilc car~ au urmar, Ir~J Atic.t~ .. a pus sa se cOllsrnlla~di un tcalm magmile, care IUdi paate fi admimt ~i ast1izi, Gotii au oCllpat-o in alllli 267 ~i in alml 396. 49
ea mo~tenilori
pc romani.
coroana
a pretins
dupl\ Codros ~i au abolit demnitatea regala. Met.lon. fiul lui Codros, a dlpatat
sjLl aLi
~i
Pericle'
ATICA lustintan n-u lncetat rcgcncrarea In pofida spre Alena a fortificat-o sa decada. ei modema picrderilor pc carcle de 120 ~i a arte decaderii suferise. la fie razhoiului pcloponcxicc din nou. dar Arena de Knlj;11 Saronic mare care
0
AZll
si
la nord
de bratul
de
care
neglijau
cunoscut
desparte
de insula in centru
care
Mica
era Impiir1;iHi in trei regiuni in pofida solul vila cresreau ~i rcsursc argentifer Iaptului de vic,
cc
AII,-iMUI de la
rale: la liard Diacria", la sud Paralia". ozona agricole maxiin, plante (minelc marmura obisnuit sccctoasa. (smochini, crcstcrca salbaricej de plumb unde
pe cei considerati
sffir:;itul
non pana
sa
crt
si-an
calc at
lupta:
gcrusia" nu
continual
si litcrc
Sail
sale polia utras roditor dintre ce! mni strJde spiritc cstcva
ca nil
atunei
de Arccsilas
la viata cctatii",
de lu Hirrete,
batjocurf ca sii
fie
a cil~tigat curxa la Jocunte piticc din anul i. Hr. in limp cc atlcrii se prezentau gci pcntru aurig era a lua parte tmbrttcat scurtc , iar ell palla la tntrcccri 0 tunica la glcznc. era
lUI
:.i
nu i se ccorda
de a-vi
ai untichitbtii, printrc de
, cunoscuta
aprinde
cazsnd
"in pliuri
afla
de pentelic).
ale omenirii.Xu ccldli 1'1 revlne .dur accst dedI Eschil', a dar rrci
toni Atieii i~i ziceau autohtoni ~idescendenu ai vechilor pclasgi , Dupa sinoecism", . tmpnrtita in p.uru triburi";
AULA,/I/
(,lIperil(1 in
1II1t'1
parut
mflna,
mentinut este
grajdunte. stautele
desefllllc,U:l dcscopcrita degraba cealaha un pritur-un ncazn rcprczcruand tlesfa~tlar5 in intcricrul doua curti, de femci". circular vesubul. uneori centrul In general rragcdia (elH'Lin/IUJi!! heniokhos) homcrica, , unei
depen0
legate
III untichitate
curte
AZIL
(drept eruu
C;\SC,
\a\l T11~li
asvlai,
:;oi Eunpide" de ~i
ATIMIE,
cefillea.tl In uceasta etape. singur noi drept,
de
drrpturile
nir i comediu".
Ii apartine
culoar
cxistarau accla
Socrare"
cratic iar printre arhitccrurii cele mai :lntichitatii
pc Pluton".
i storicii , Atena
putea
sa lie
cuvant
lIll
fugiczc pcnrru a sc ruga tntr-uu templu , lu picioarele II 1111 I altar xau ale staruii unui
IC\J,
sccnci
de a introduce
pal at undc
ell
care
de accusta oricarui
illVi()!abilitaie lin ubuz , .,5 a fost rerccunoscut a unui unui vechi. pot condarnnat
Adunarti
(--"'" ECLESIA), atunci cund era condamnat in virtutcu a ceca ee se uumen grafe" paranomen. solicilator III Agora· Atimia roraln antrcna la trehmile sanctllarcic pentru incapacitatca de a fi de a intra Putcai de private, p1'irintilor atimia ea de a Ilia parle pllhlice, private. afaceri ajutor crime, altele, ntlmai pUblice.
de pedcapsa. absolut
AURIG cescului
glcmcmat
cla~ici1 cl u-a
in
conducatur de car
conduce razhoinicul, acesta pc jos.
Cfall
111 anumite
'illll ~lllnei privi!cgiu acesle Partcnonu!',
cpoca
fi de aju;ls artele
in problemele
de luptll in carc era ureat era 0 dipetcllic din car pentru ullerioare, carclor triumfurile nu era vizitiul, Proprietarul 0 's[atuic uneori. a fost propriet,mti Era cazul
~iin
ce
~i in
e<lT(, lega
fi lovit de atimie pild<1 nerepudierea faptul \'arsta. daHl pe temporaril, rceidiva. marrurii, frfLu!, lenea, Pentru viata; Mai
ca a invcntat artiz~lllat
ill
IInci
solii adLlltere
de mare
sail in
era fie des-
ri
perioaJele dU(,;jtorii cfintat alcrgi"iri. toriei lajuilli. ridice intamplat insll~i "5a cum
in nmrile
P'lTKlar a
unie in istorie a facut In :Iccst ora.} spiritul. iar Greciei, ~Iefui Eladei Jjmilu .I-ud
!>a-si Irimita
pCl1lrU
erau
era
~i
Alena
ci
de atimie
avea vizitilllui
Elada
Jill Sparta, Hnde "·a refugiat templde lui Apol0 din Delos·, Didime, Fllgarii din pricina din (acunt, apropicrea condamnat, rde a
posihil lui
ATICA
tulll
regfune u Gnci~i,
.)'j
tarea corupti
din arrnatL.
s;'i-~i conJudi
atclajul,
Ju v~sl de Beo(ia*
Megaridu,
Damonon
comportarii
50
51
AZIL
stapsnului sau , soldati urmaritl de tntrucar ~iii
<HI
Agis". izbutir
fiullui
Eudamidas Atenei,
illSii
dusmanii lor invingaton) purcau trai astfel in templu s i in tcritoriul saCTU care Ii apaninea. rnijloacelc. Flionte arbcrii atata limp dt le perrnircau de la de ce se In tcrnplul sucre lui Ganimcde cruu suspcndatc lanturile eelor
de acclo
~i i-aulnar
t Pelopenes"),
pacuni"
inccrcarii
azil
in
daW ie:;iii din teritcriul consideruta a Dcmostcnc. refugiat de dusmanilor de la Calamia, 'iii
,[i
B
BANCA BANCHET BARATRA
riera situata 'TRAPEZITI. cc clcnii "LInt oameni liheri . Totuvi urcvtc ochii grecilor In , ca urmarc a conractclor
('U-
ltcniu,
ell
le-a
all fosr
ncisi;
xirctcnic
pricinuit
lncercarc de violcnta asupra unui om care se ruga era socotita en lIll sacritegiu ~i era unanim condamnata , ~c iruampla CI, in
pasiunea luptelor dintre purtidc,
<
macedoneni. s-a
acesre a rust
il'~1 rum
In ceca
-~ SIMPOSION
sau
, L1ad'i rcclamariile
lor pa-
:;,a-~i xchiru
ORIGMA,/()J{(i
slransc cu popoarclc grecii lc-au influentut care nesti. litare Acest sentiment cpocii
burbare princulturu
fa All::'m/,
0
la Fest de Aero-
p()[e~, in care rruu 7.wir/i(i unii condamncui ta moar!e sucrilegiu, a venit/a si peruru (Alr{el, crima
poltuca
,Hill
un
Ill. sfarsitul
prin
tcorulc
primui
cure
ale cinicilor
Akidama~
ofost
;,eii nauonati
,J
care oarnenii zeilor, socictateu si sunr egali care
III
BARBARI.
carre Homer
tcnncn.
de
rata
ii
a desemna vorhirea aspra sau de netnteles a carienilor , avea sensu! general de .xrraini lie rasa grcacn",
adica desemna u pe tcti aceia care vorbeau nu era de
crceaza
BARBIER.
al v ll-lca Ei Iasau
ill
cpued
limba
care
ditera
in sensul apartinea
I~i lngrijeau
eien
~j
:;;i
dcscnau
In jurul
barbar exista 0 opozitie culrurala ~iernica; foarte des cuvanrul .Jaarbar" putea capata
barbierua
Barbutii purtau barba ~i mustata si In cpoca clasica, dexi ill mod evident accasta nu era 0 pracrica generalizeta. Estc posibil
sunt obisnuiti
BEOTlA ~a ~C f barbicrit.
i eieminate secolului dcoaill care se regaseste in tabletele de la Pylas, arhaica. Alexandru". Tori ell batalion cc! 30() de barbati au
rnoravur
, dar
Jill epoca
micenianti.
in Grecia
pierit
vcstit
In
lupta
dusmanul.
teban a ramus eel mai
::;i miere fcrmentata. Pirestc, grecii amici nu cunosrcau bautunle noasrrc modeme,
ceaiul. soiuri cafcaua de here ~i ru atat mai putin cunoscuscra (precum ciocounele Iata. Desi uncle popoare nilor) , se pare
L.J
srar~itlll
~i dela lnceputul numcrcasc si de razboinic! ell cpoca Rarcori Accastri unghiilc Barbieri! atclicrc., atelicrc pcntru noutatile. musteriul lnfl'l"ura Hugata~i unul olin totdcaunu
secolului care
1111
al ]V,-iea L Hr
tirlul de basile~Js e~a purtat d~ suveranii statelor mcnarhice, tar la Atena acesta era nurnele cand regclui . dar ~i al capeteniilor (-+ GENOS), atunei aristocraticn. purtau tit lui de in Macedoniei", * -regc, stateau era
0
Acest
dintre de
clita.
astfcl
tnsti multe
0
raon
al cgipte-
xrne
batalioane.
di grecii
Illl
le-au consumat.
guvcrnarea regi
mic
eel doi
raz-
ce la Atena
acc.vt titlu ri-a mai fost ell functii lucrunle demnitare fostilor dat care ~i se lor, era la
alegea dar
care
selectionari
se lngrijcau
>i
de-
comandati
in
a ligii, Teb,j*
la picioare.
Pe lfinga rolul de
luptaton.ei
rnisiuni
edministrarea
amoulann sau Iucrau in adcsca in Agora" Accste a prieteniior sc colpnrtau cand scund , locu! umlc
~isarcina
de a Indeplini
in profesia politic
BAUTURI.
era vinul. obliga difente tim). regiuni.
Bautura
cca mai ri'ispfmdita de a conserve sa-l amestece apa "arata, variac Rodes, vinul ell san UUP;1 soiuri din Vinurile in amfore toartc
CTaU
pentru celelalte
momentului mare,
~i unul
~isc
Necesttatea
noua oruxc
dll-~i apul c
greco-rnacedonene Apropiatv->
precum
adesen
drept
~i ajc Oncntului
ell aromate
scortisoara.
produccau din pusc
menta,
sclavii lor, iar printi i uveau barbierul lor personal. Instruerau oglinda. de diverse forme pieptcnul ,
REGALITATE SPARTANA.
BEOTIA (Boiotia), regiune din Grecia centrala, marginitll la nord de Locnda oponnana .)'i de gotful Eubeei, fa est de
A.ticu·
mente Ie folosite
BATALIONUL
catrc Gorgias 30U pc la de secolului cuprindcu Cadmccu. tinuti acestui indl,Jaca lupte, a-J r;1Zbuna. d.ispersa!i gur curp actiunea. al l v-lca citadcla chcltuialu batalioll,
SACRU.
Tcba ". la
lnstituit
Inccputul
de
renumite, Lesbos destinate unse garama controlate fraudele. mul piele special ales local cu stampilate
de pilda , din Chios, expcrtului smoala, cu numele provenierua ~i existau Vinurile erau
c.-.«,
moase
.)'j
de Megariaa,
de Nolful
fa vest
til:'
Focida.
pcria
::;1
briccle
Beotia este
cel allacului
ulcatuita
i.
Hr.. accst
, eel al Ccfisei
BASILEUS,
til
barbati.
Locuind si f'iind
Copai ...(rcgiunea
Inconjurate Beo!ia
cpoca
cuvllnt
de-
Tcbci.
ale d1ror
~i Citeronul. era
0
cu lotii bilrbati
pcnlru vinul
IOCllitorii ei crall tarani perioaJa prill ~trajucitc ::;i, prin milelliu Orhomcnos, foe are de
de Sfatul Ba"ileus
bi'Hrflnilor
unul Jill combatanti La lllceput aee'iti randuri i-a grupat ceca ce le-a straiuciti
de jllstitic de,5i
~i care
/.ida sacrificiile
publiee,
pare di nll
ale infantcintensifieat
de a fi eonsumat.
el personal era tmdeauna sacrirlcatoml. La raLooi, basileus era acela care i'ii comanda armata. Tolu'ii, acest ctlvanl, folosit la plural, mai Jesemna capetcniilc familiilor intre acesta 54 ele marile
<l
~imai
dupa ce
1Hr.)
nume1~, Ame dill au
pe
Beo\ieni!, c.~re au. ~at, prov~nciei crau etohern • Vel1lll din rcglllnea Tesalia (aprox. ltoO i. Hr.). Ceti'itile OCllpate
demonienilor
la Leuctra·,
nieiodata
Mumri
d.omenii original
in vreo lupta, ei all fo~1 totu~i din unna zdrobi~i la Cheroneea~ aripa armatei macedonene
du p;1 locul
de c11lre beolieni
de
~ide
fost sensul
comandati1
obfinut
din ap1l.
alcatuilo ligti, ale carei legJUuri politice au rfuna!'. destul de laxe. Se crede eli. exislau 56
BIBUOTECA
paisprezcce cctari CilTC cornpuneau liga la tnceputurile sale. dar citra a variat. Cetarea Elcutcrja crcdincio-, atl v-Iea. cctriti. xeuxc lovit CMe din Citcron s- a aliat Clnd a foarte cu0 SI
BOTANlcA
BIBLIOTECA. Pana in epoea alexandrina. oamenii aveau bibliorcci private ~i se duceau sa so aprovizionczc ell carti III Agora' sal! ~i Ie imprumurau de la prieteni -:;i puncau pc sclavii lor specializan sa le copieze. Prima hihliotc:d publica a
fest iutcmciata la Alexandria"
P<JTC
reprezentau
un capital
intelectual
aprou-
pe tot atnt Lie prctios ca ~ieel al Bibtiorecii din Alexandria Dupa cc aceasta Jill urma a fest dislrusa partial sub Cezar , Antoniu i-a di'iruit cnrtile din biblicteca de la Pcrgam. care se pare ell a disparut in aces!
Icl.
11-,1
rcprezentand
decat zece
de
catrc din cc 0
poseda de cu
de
avemcnca
cot S<lU ill partea de sus a bratului Asa-numitul peri. Iflhyriol1. hrapra purtata la glezna sau 1<1
pulpa, avca , pcate ,
0
Tcba a tnccrcut tordeauna sa foloa aceusta liga ill Fnlo sul SJ.ll, dar S-<J
mcrcu nvatiza de rczistenta in ligii. celortaite CLI Tehu: printrc nrasc. dintrc cele mui
Prclerneu
initiauva i-a
P;JlcT, care,
I Soter. Sc
upaninut cxihu din
uccustti
bjbliutcca, tnterneiara
vi din Pergam.
valoare
rnagica.
cctcu
guvcmnxe in chip crralucit vrctnc de zccc ani , <;-a rcfugiat in anul 3()7 i. Hr.Jc curtca Lagizilor" Dcmcrrios a inreput Srl stnillga lucrnri , care au rl)~[ adunatc intf-1I1l1110numcur
[eCI.
Fcrncilc tsi mai impodnbcau Liegetele ell unul vau mni multe inele (lIO('lylos), dintrc cure uncle scrvcau drcpt arnuletc. BOTAN.CA.
Arivtotcl" condurcrca studicrca Abia cand a aparut
BIJUTERII.
"II v-lea-allv-lea
~a lc a
"""p,,,,ea,,C',,,
tall bijnterii decar in anumirc impn-jurari . dcvi tincri i elegant! continuau sti arborcvc grcierclc de am in par ~i inclc din am la
glczne. era Singura bijutcric purtutri de hJrhati 1111 inel
plautclor lor,
a tnceput ~tiin!indl.
sa Sub
discipolii
tinuut
culturula
u tarttlui
s:iu
~i eel
Liccului au lntrepnns o opera de clasifi(arc si.chiar daca lllcri'irilc lui Aristotel in ;IC<:St dorneniu cclc mui S-<lU pierdut ale in amanunt , no-au plantele ril.rna~ cele
doun csrti
a deserts
", acesre
parte
a dd3pU~til
Acestn
uncor i la
volurnc si a test eevoie sr,lhik<L~d o ;Jl1I.:xa ill rcrnplul lui Serapts , undc <Ill Iost
depozitatc duhlurilc. Sarcina de bibliorccar era una diuttc cclc rnai limite si. pentru a ocupa accasta fuuctic , crun ak~C" tontcauna cete mai procmincntc. rninunat instrurrc»r de rnunca. pus la indcrnann savaruilor , a comribuit substantial Ia tnflorirea ~tiill\ifidi si Iitcrarti din perioada alexandrine. Biblioteca a uvut de sufertr din pricinu unui incendiu in
Tcba. care ;lptirea l"<L UII ret de capitalaia sfarsirul secolului al V-lea ~i Ia tnccputul cclui deal IV .Ica. Unirarea eC("1l10111idi a tigii a tost simbolizata la sfflrvitul pcrioadci arbaice priu emirerea unei monede " unice , purtand scutnl ras crcit. simbol de lntelegere defensiva. Liga
de entre ern condusa cooviliu de carrc bcctarci" ~i de un
lor in Iavoarca
Ligii bcotiene,
adcsca di 11 am; eecropola din Turcnt a p,htr;J[ ... ccimene p Irumoasc de uscmcuca coroauc. Cu prilejul sarbctorilor , remcik·
coroane Colicrclc arhaica Ulterior sau diademc din am; dar
diferitc.uctermiuand
frunzelc tatca in
obisnuite.
EI a studiar
~i longevi-
federal alcaruit dill deputatii alia!i timput razhoiutui purlat de ee/.ar ImpoAecst cullsiliu <;-a imprin;it in palm senate tTiva Atex3ncirinitor (in anul 47 i. Hr,)' in timpLit ril7hoiului pcloponesi<lc~, dar IlU <lPO! ea a mai fost in parte distrusa din urdinut arhicpiscopului Teofil (in anul 289). suntem bine informati In ce prive5tt' timetiile lor. AdunaTea '>c i'ntnmea pc l~nga Distrugcrea ei dcfinitiva CSIe atribuitii dar cu sigutcmplul Atenei !tonia, llltre Coroneea ~i aTilhitor lui Amrll (anuI65!). A talcorncne , iar liga sarbatorcu Pamhn- rama ea nu mai avea atUllci Jeciir p\l~inc iOIl1;iiJe apropierea templului lui Poseidon lucrllri. in de la Onheslos. Dupa strnIucirea pc care i-a A doua biblioteca a fost eC<I din dat-o Tcba in secoluJ a\ IV-lea i. Hr., Pergam~, intemeiata de Eumcne al II-lea, Beo~ia a pierdut oriee insemnalate politidi Ea avea peste 200 000 de volume, care
clc all fest parasite III favcarca lantisoarelor. de care cr au arasate uneuri pandantivc ll~O<lreail amulete. Pemeile l~i s gaureau lobii urcchilor pcntru a atama de ei cereel leI/obion, I!notiiollj. eei mai silllpli cereci erau akiitlli~i din miei ronJele ~Iefuite Jill aur, de e<lrc crall atarnate uneori figurine Je animalc. Cen:eii Illai erau Impodobip cu pietre pre(ioa.sc ~i ai m ales cu perle. Este posibil ca baie~ii tilleri sa fi punat Ull inc! la \lila dinlre meehi, Numai Ja barbaei barba!ii purtau la incheieturile pumnilor hriitliri (psellionJ. In Grecia. femeile se impodobeau tn acest
~i bailie de care sufera clc. dOll~1 tratatc ale ,>ale (/sloriu. plantetor vi CII nrivirc fa (made otontetor J, Teofrast a clasificat circa sasc sure de plante , printre care ~i ... pccii 110i, cunoscute dull.lri!alui Alexandru" eel Marc. care le-a cules in timpul cxpcditiei sale in India. Dupa TeofrasL cllno~tintele despre bot,lnid n-au mill fost fmbog'Wlc decat in mica mi'isllra. Fanias a facllt 0 di.stinqie in[eresanta intre plantclc Cll flori ~i eele rara Flori (ferigi, mU.5chi, ciuperci). La Alexantlria*, eiimpurile cuttivate in gri'idinile Muzeullli* permileau raspandirea ~tiilltei, dar plantele au fost s.tudiate doar in scopuri practice: perfeetionarea culturilar in mla~tini ~i cunoa5terea plantelor fiT
56
BRASIDAS medicinalc. ln acesr din urma domeniu, latinii no-au lasat un anumit numar de
IUCTari. La grcci , Diosconde secolul J un mediclnei , mare rrarat ell privire In care a trecut la in a scris in
copie
Materiatete revista un
numar de plante
medicmale.
BRASIDAS, general spartan (Sparta*? 422 i. Hr.). tn cursu] razboiului peloponesiac", nra~iJa~ i-a silit pe atenieni sa rid ice ascdiut oravului Metone (anul 431), dar a fost ranit csnd asedia orasul Pyles (anul 425). tn anul urmaror el a trecut in Tesalia. undo si-a croit drum pnntr-o tarn cstila.
- AmJipofi.\·, In Tracie, izbutirul care sri desprinda orasclor Amfipolis. din aiianta en Alena' Calcidicei , printre trupe au trimis majoritarca
e! insusi
dacn lucra cu un pictor. caruia i-ar rcvcni. caz , 0 parte din gloria lui Brigos. Estc posibi l ca accst pictor sa fi Iost Oncsimos , care a lucrat ~i in arelicrullui Eufronios" Pe planul tehnicii , Brigos a
adus noutati, parului precum utilizarea poleiri i ell culcrilor C,He deu 0 nuanta ,~ircdarea modclclor prin Ne-au rumas de 1<1el rnai ales cupe , pc care sunt picrate subicctc traditionalc , precilm cuccrirea Troiei. ~i subiccre Iamiliarc: cfebi luptand, bilrbati dansand, flautisti , baieti tineri ~i ferirc. La el mai lutalnim compoxiria III rncrope , cu cute doua personaje: dibacia ordonari i grupunlcr ~i sccnclor face ca tctul sa fie armonios ~i echilibrat. ell tntreaga urt:1a unui tragic care srie sa dud cmotia pe cele mai tnalte culnu. cupa sa Caderea Troiei reda un tablou pasnic, pcntru ca alte doua Cllpe sa reliefeze violen\a razboiului: toate pasiunile, toate sufcrin~clc stint exprimate in aceasta pietura geniala care il face pe autor demn de mari! s1h contemporani, Eschil* ~i POlignot" aur , folosirca blondri
hasurari.
51
Atenienii
cursu I
luptci.
Arnfipolis si locuitorii I-au ridieat lu rangul de erou. considcrundu-l al doilea tntcmcietor al cetatii" Iur ~i clnsdndu-I prin sacnficit .-:;i prin jocuri" anuale.
BA.AXIS (Bryaxis), sClIlptor (a doua jumalate .H'colu/ui a/lV-lea i. llr.). EI a fost conlemporanul ~i rivalul lui SCOP:.ls· A lucrat la Mausoleul din Halicamas impreuna cu Scopas, Timoteu ~i Lcoharcs, el avand sarcina de a luera la parlca de nord a monumentului. I se atribuie cele dOlla .statui care se pilstreaza Jin acest monument ~i care reprezintl'i pe regele Mausol ~i pe sotia .saArtemisa, care pusese sa sc eonstruiasdi acest mormant magnifico tn antichitatc crau cunoscute ca fiiml ale lui cinci statui gigantice de zei ~i diferite lucran. dinlre care un PQrtret al lui Seleueos Nicator. Apolo eu hLton din
(J
BUCATAAIE. BUCATAAI. Gredi, mai ales spartanii ~i atenienii, erau vesti!i pentru l"umpiltarea [or; cu toate acestea, hrana lor a variat dupa epoci, dup:1 ora~e ~i dupa claselc soeietli.~ii.tn si~itiile* lor, spartanii se multumeau cuun terci (animatia sau hapha), compus J'in carne de porc sau de mistret coaptli. in sange ~i COlldimentaUi. eu otet ~i sare; aeest a1iment eu
era tnsotit de paine din orz ~i urmat de branza. masline , smochine $i miere. Reotienii. vestiti ca mart mnncaciosi. consurnuu multa carne, in vreme cc poporul de rand din Arena manca peste. mai ales sub Iorrna de pasta ~i sardelc. Alimentul national de naza era maza, turta din orz coapth in vin , tnlaptc sal! in apa. Cu reate acestcu, bogatasii din epoca arhaicf si , ulterior, grecii, mai ales cei din orase , preferau pttinea din grau (ar{(J.~). sub forma de turtc rorundc. Legumele obisnuite erau usturoiul , eeapa, prazul, crcsonul. ciupercile , mazarca , bobul si lintea. din care sc Iacea un terci. Se folosca rnai ales camea de pure, pe care oamenii saraci 0 mancau doar la anumite ocaxii; cci bogati consurnau 0 vurictatc de carnuri , mai ales In sudulltaliei, iur incepand ell cpoea elenislid, in toara lumen greaca se consuma carne de bou. de caic, de capra. de pasare (sturz , prcpclita) iepuri ~i oricc fel de vanat" Atenienilor le placeau pestii de apa dulce. tndeosebi tiparii dinlacul Copais, care mal tnrziu au fost foarte cautan. Ala(Uri de pcstii de mare, consumati prcaspeti sal! saramura. frucrcle de mare crau Iolosite pentru a deschide mescle: srridii. scoid. scpii,calmari. Cl.\murile erau fripte, fiene, sal! afumate ~i mtlncate eu sos sau ell untdc!cmn, ea ~i pe~tii ~i lcgumcJc. Brfmzeturile erall f;'kllte in general din lapte de capra sail de oaie. Deserlurilc constau din fructc proaspete sail llsedte (smochine, sirugllri, mere, pere, cummlc. eastane, migdale, nuei) ~i din pr<ijituriindllicite cu miere sau prajituri l"U mac, ~usan ori ell branza alba. Buditaria familiei era apanajul femei· lor· casei sau a\ sduvi1or, la eei aVllti. Totll~i, la Sibaris. unde budttaria a fost eurfmd ridieata 13 rangul de arta, existall bucatari specializati foarte pretui!i. in limp
dibaci ,
cc la Sparta erau alungati bucatarii prea chiar daca dci eroi, Hearon 5i Maron, cruu cinstiti ca patroni ai bucntarilor. lncepand din sccolul al Iv-lea t.Hr.. mesena de bucatar reprezenta 0 profesie dlntre cclc mai onorabile: ma!feims - CII sigurantf Ia origine sacrificator ~i macelar - era un fel de bucatar-sef (caracterul religios al Indeletnicirii rnacclurului prirnitiv provine din raptul ca. la inccput , singura carne consumatn era aceea a
ammulului jertfit). Accsti bucntari erau oarneni liberi, etasati unor case bogate sail inchiriati pentru a pregati ospctc: dad unul dintrc ci era sclav lnrr-o casa, el era III general seful servirorilor. Bucatarii erau adcsea sicilieni, accusra imul5 fiind vcstita pentru mancarea care sc prcgatca acolo Platen ~ citcazh pe un anume Mitaeeos, care scriscse un tratat dcvprc bucatnria siciliana: uumeroasc publicate Iucrari asemanatoarc au fost In perioada bucatele
dovcdcste
prctuiau
BULE. senat al unei Ct'lu,t grecesu, tndeosebi senatu! Alenet Acest senat sc mai numea ~i gerusia" in stalcle oligarhice. In epoca homcriea. ace\t cuvam desemnea7.3 sfatul rcgellli*, format Jin dlpeteniile caselor nobile ~idin prin!ii vasali. Regii sc sprijineall pe aee~tia. se sJatuiau ell dan~ii ~i de muite ori nll erau dedit executantii holarfrrilor lor. In epocile umlaloare, aeeste adul\an rcslrdnse fost orgallul principal al puterii deliberatoare; acest numc (1m/e) se int[iJne~te ell referire la senatele unor slate, precum Creta ~, Jar eslc sinonim eu gerusia. fl rcgihim de asemenea 1a Argos", in timpul n1zboiului peloponesiae*, ucsenmanJ un consilill pe langl:icOlHiliul eelor optzeci, care este 0 gerusia. albia din Scilia (Ia Marea Neagrn)
,\lI
58
BULE
uvea ~i ca lin bule, dupa modclul Atcna, drept forma consiliu functii alcatuit caricra Jill expcricnta hnlc mcmbn cxistentc mcrnbrilor. clasc puteri iar eel care a Iunctionat <II VII-lea Celor lui Solon, crau din si care mat arhonui in secolul ccnsiliul celui din la Chios. a instituit de reera lin orice ncfiind Joar cctatcan in varst<1 de peste de reate drepturile. la iuccput Pcricle. de
0
i. Hr
, se prezentau etribuitn pc 0 el
model
avute. fiiml
7.i
pentru
;1
care reprczenra
~i ale carui arc ; el era sa-~j puna a facut sure de rribun rre i putcri
(rnembrii ucccsibil
ce urrnau (eclesia')::;i
sri
III
un
c
CALAMIS eau KALAMIS,
)'i xravor (.\'I'{'o!u/
patrici.
, fiecarc fumizflnd
ruportul
magistrarilor In finantclor", Cand pre stan cinsre purtau 5i I~i tincau zilelor buleutitcr asupra
un dcrt poporul.
all
lermil1a~cr5 sc tmindea
misiuuca:
Ei erau lc
si
cultului
intruu
nu
sc stie
cat
justitici.
at
sculptor
lui
lui
Y,
sau
al in In
\'-/('(1 f. Ifr)
<II
xuveran.
lin jurnmaut.
emu de cuprinzutoare dupa rcforma aspectul a test ruarit de lui Clisrcnc la cinci bute a sute tra::;i de san istoric si democratic
10,: de
In adnnari
Ie pubhce
Sc stic ca a activat 'lproX. Intrc anii 472 si 42() ~i ca Arena a fost patriu sa udoptiva. Era un artist <II doilea complet
~i in Egiptul i. llr.j ,
CT<l
erele dmastice:
'it. cand se rcnncau, nil din mirt. cOJlstruil fiecarc batoare. In Agora', PrC7Cn(a
~ifoarte
dibaci.
Era a lost
gravur
ill argint,
dupa Mentor' de sculptor a sculptat Dintrc poate lin III rcprc in maropcrclc in mod Hermes,
istoricii
membri, cincizcci
candidatii parte trib. Mandatul
ftccare trib.
prezcntati
1<1 In
nu
0
varobli-
mare:
nu-l cgala
nefiind
rcprczcntand separa
a se purca lua in
permanenta
rcstrttns.
de patru
care eronat, ~i
0
In care
se celebrau
bulc, pritnniu"
Ide
stem
care
punand
un bcrbcc, pcnuu
lui
suu
ca
Iaptul
lui
a refuzur
intluenta
clasicismului
lunare},
In total
CALENDAR. Grecii trnparreau timpul 1[1ani xolurj , in luni de engine lunata, ill decade, in zile ::;i in ore. Anii erau scconn
dupa numclc magistnuilor honrele eponim la Arena", legiului Herei coteala regelui eforilor" cponimi": presedintele arco.'>0a sub
co anul solar, s-a adaugat la Iiccare luna ereric). optulea trei ani (dell] al trcilca, ciclu dintr-un Aceasta H. In anii
luna lntercalara
apoi 0 al
::;i
luna inrercalara
Anul tncepea
la Sparta",
la
In
starele
monarhice,
data toamna.
cu
de la urcarea Se spunea.de
domnitor.
la Atena,
61
CAUMAH
(KALUMAKHOS)
DIN
ATENA
CASANDRU porecla de catatexuecnnos (care i~i epuizeaza aria). '£1 s-a distins mai ales prin finetea ~i gratia execunei. A lucrat indeosebi draperii. Sc spune despre cl d1 a inventat un nou orJin* de coloana, corinticul. Ca gravor , cl a slcfuit 0 lampa diu
aUf avdnd deasupra care s-a bucurat un palmier din bronz . de cen mai mare reputetic
~~~~_!?~~:____ I
Scpremhric
lutic
+- __f!:(aton2beor~ __
-L__
I
Macedonene
Loins
~_~;;;br~~_==r __ l
I
Martie
~l:~geitnon_l
Bocdromion Piall~p~~)n
_
Gorpiaios -~i;~-;:-~rctaios
Onginea ecestui motiv vine de fapt din Orientul Apropiat, dar el nil aparc dccst in sccoln! 31 VI-lea l. Hr. la cele patru cariatide ale tezaurelor sifrienilor si cnidicnilor de la Delfi. Cariatidele cele mai cunoscute SLIm cele de la balconul Brehteionului din acropolca" Atcnci. Ele erau numite komi (fete nnerej. iar cuvantul cariatida
n-a aparut dccnt t. la sf5.r~itLlI secolului
~:!!I~I_~lactCrion
Poseidon I
Dil)S
Printrc opcrcle care au ramas, i se atribuie fragmente ale frizei Erchrcionului , vcstitclc .,Niche", una scotandu-si sandala, cealalta lmpodobind un rrcfeu in fata Atenei. Is-au mui atribuit "menade" )1
Iaccdcmoniene muzcul din care danseazn (celt' de 1<1
al v-lea
coloane
antropomorfe
uxraul a lui
at turmetor era cclcbrara In special la
Mai lunic
lnceputurile de uxcmenea
lunilor
numele
mai varian
dupa ccrnri.
aparat portati
obixnuit.
Berlin ur fi copiile lor). Este posihil ca Venus Genurix de la Louvre s1l tie 0 copie a uncia dintrc sculpnnilc "ale cclc mai vcstire. Afrodita gradinitor, pc care 0 cunoastem Jill apologia pc care i <I facut.o Lucian din Samosate (secolul al Il-Ieaj, care vedcu in ca un model de
pcrfcctiunc. mttinilor. datorita frurnusetii fetei
CI
doriuna
sul"
1HJUa
din ziua a
a luuii arrnistit!u ~i spartanii inuinto de
ell
cincisprezccca
(iufie-uugust). niciodatn
sacru
Ill!
rnarca
plecau
dale dupa sarbntoarea cea mai importanra dill acca luna. Lunilc eraulmpartitc in trci decade, numite dupa pozina lor: lnceputul lunii, mijlocutlunii, ~far~ilullunii (menos istamenou, me,wuto.l,pllfhinonto.s). Prima
lor, care Ie erau zi a lunii era numita zand mele lurui noi: zilele decadci. ncomenia, urmatoare corespunpurtau de
Se masura
umbrei lasat.j de awl gnornonului. Ziua a fost impilI1ita In douasprczcce nrc ,i varia in durata dupa epoca din an, dar greci: par ~lt sc fi preocupat prea putin de aceste diviziuni precise In viata de mate zilcle. CALIMAH (KaJlimaktxls) DIN ATENA', sculptor .)i gruvor,
Puiria sa de engine cste necunoscuta; la
un
IlU-
a trcia deca-
funii ,
fazei de descrcstcrc finala zilele erau notate pornind de la neomenie printr-o numarare in-
CANEFORA (..pursatoare de {'o.\''' I, flume dat celar ce purtau cosuri in cursu! ceremontitor. tndeosebi fetelor liner e 1'1Ire, fa Paniuene e' .')j in procesiunite pentru Dionisos si Demeter, tineau pe cap Ill! C(l~in care emu aserate obiectele socriticiate tbandeiete si cutit pentru sacrificarr, praiuura mail si ramd,ia).
Smr~illll sarbnroritor. Erau ridicatc corturi din crengi (skiadt's) in noun locuri difcritc, Iiccarc dintrc aceste corturi putand adapost! nOLia persoane. Un prcol (axete,~) era lnsarcinat sa oficieze: el era asistat de carnean, comisari alesi in numar de cine] peruru fiecarc nib ~i care ramaneau in
fuuctie alergtttor, timp de patru precum plecat ani. Avcau lee surriin
ficii ~iospcte.
51 0 cursa
care
lin
tnainre.era
urmat
de stu-
vuroarea versa.
a 21-a zi a lunii esrc a 10-a tnainte de sfarsitul ei, a 22-a este a 9-a inainte de sfarsit etc. Zilele reprezcntau vpatiul de timp cuprins tntre doua apusuri ale Soarclui. Se desernnau momentele zilel
intr -0 mMieea fOOIle vaga (Oni pietii, dupaamiata._.); in secolul al V-lea. Meton· a
fcl , 'fi datele exixrentci sule. III reate acestea, opercle sale principule trebuic situate cam in ultlmn douazcci de ani ai secolului al V-lea T. Hr. 5i se «tie d a lucrat la Arena. Folosind 0 tehmca de lin arhaism pe calc de a se sf:1Hi, dar clasica sub multo aspecte, el i~i )Iefl;ia lucrarilc In cclc mai mici amanunte, in asa masud incat, niciouaHi mul~umit de sine, se intampla sa-~i depa~asdi intentiile primr-o mllndi. e"cesivl!.. Prill aceasta el a meritat
filodromi , aJic:l de tineri care purtau ciorchini de srruguri; daca izhuteau sa-l ajonga
CARIATIDA, statuie defemeie !i/aml in Jin urma pc alcrgaror. aceasta era de bun augur pentru recolte. La a XXVI-a olimpipicioare. utduata drent cotoana. ada. s-a organizat un concurs III care luau Potrivit unei traditii raportate de catre parte poe~ii ~i artistii din tntreaga Grecic. vitruviu, numele de .xariatida" ar proveni de la Caries. rarg din Laconia" care a fost CASANDRU rege" at Macedoniei" cuccrit de catre greei, deoarece a Iticut cauza comuna. eu pcr~ii in cLlrsul rt1z- (aprax. 355 - 21.)7 t. Hr.) Fiu allui AntipatTos·; in allU1319, la boaielor mediec·; inteucal locuitorii sai au fust prefll.cuti in sdavi.lemcilc" au fosl ne- moartea tatalui S<lll, i-a disputat lui Polispcrhon ~ regenta MaceJoniei; in aces[ voite sa poaete pe cap greulati mari
1
63
CASE
CAVAlER1E
xau
CASE. P,IFltui homeric ell megaton era o locuiatd Jc lip nuceman. Megarollu\cnI o saliiJ;epnlnghiu!,:fa ell vatraccllirala, prevazuta cu oo.lcschllatur~ in ,j«)PCI1Spc unJeiescilfvmul;crasalacomun.i'iimp~jurul <.:~rei'l _st: aflau ndailc: androri , gillcccu",odiiilecomune Caxa \ar"nulUl_il ramas llcsch_imbatli de-a Iungul epocilor , Era 0 l'Ohbii dill 64
petcrmenedezeceaniinsecolulal v-iee, de cinci ani in secolui al Il-lea i. Hr., (0[\tractelc fiind stabiiite uup1'i modele ~iin
valoarc: argintariec covoarc ctc.cdaca putern sa dam crezure cpuselor lui Xcnofon' Casele celc mai man cuprindeau aproximariv zece oddi: occusul, exedra (salon silUatspreintrareacasei),vestibululfprothyron}, carnerele de dormit. La parter CHIll purine Ierestrc. lncaperite situate lnspre strada serveau in general drept
scrvcau drept portiere, iar covoarc crau astcmute pe langa rnozaicuri sofisticutc sau pe podelele din Inceput simple elemcntc ale cultului rrestic.uudevenir ornarncnte, iar bazine ell jeturi de apl1 Irnprospatan peristilurile Lume,lgreacl1vafacecunoseullotacestlux luuui romane, care ll va adapta la gustul sau, asa cum se mai poate vedea la Ostia, la Pompei ~imai ales la Herculanum CAVALERIE. La Sparta' , cavalena n-a fest niciodata importanta ~i abia in cursu! 55
"
usoara.
Modelul
destinata macedoclcmstice.
bogare sau
din cpoca cum care
putcmici. inca
oamcni, riverane preale Licurg", precum care sunt
all
calareti.
Piccare de
sa urmareasca
pe fugari.
ccapa
(turta sub portic Iitatca" fcrrna gazda sarea".
cu
in
bucata de ma:a
putca fi petrecuta sub vrcun uspitapentru tntr-o
0
arhaica
Noaptca
ARMATA),
plasata de
in armatelc
ecru! libcr
orase ,
al polemarhilor"
escadroane
cnlarcti
CALATORII.
mari cnlatori.
Grecii
au fest totdcauna 5i
de
rareori
, cac
oil/amos,
echipati
mJ.nati
nala
lor
curtozitatc.
calatoriilor
cat
dileritc ncvci.
cele mai
Milot
crau ell sigurunta aveau cumundantul era spartan. ln Alena' p~lIa atunci
calariti
Motivele
erau
dintre
ncobositi
fast
izoluta,
prirnitcare
in secolul folosiscra
diferitc. La tnceput, strnbneuu toata lumea greaca in cauturea de marfuri ~i de pictc Din motive politice. cci izgoniti. octraci zutii, se refugiuu 111 cetari uncon fourte tndcpanatc. Din motive politico-economice, sc duceau sa tntemeiezc colonii" in
parnallturi stabilcasca seuia voiau fadi. Delfi~ indepartate in colonii sau urmarcau cxistente u data la marile la Olimpia" sa-~i ceute nu curnva lie Din deja. sa fie grccii III viata jocuri" Dill d se Piolor, \a de l a motive preerau cerate Din care llll
mai rnrziu Simbon* clcnistica", Mcgastcnc" Alitohadc pretcxtc In inima elcnisticti conxiderahil. cruu pcnrru Dad calaroreau
Ull lHl
In
Pc
Se lntampla cctnti
adesea cerate
in rnulrc adrcsczc de
0
sa
sc
pcntru
proxcnului" Anstofan"
lndici. si romana,
in
Cu route kuwROf;:iOll),
turismul
epoca
sporit
gaseau
ul carer
atenienii tmportanta
(paflliokion.
licni. Abia dupa rnzboaicle a fost that din cele ce era accsti
calaretilor
, al caror
rnarilc
in perioadcle ~i cu
urmtitoare:
in general
till
pc
liture
Iaima
proasta,
rnai bogate , cchipumenDol hiparci , furnizati adaugeu sclavi. care au Piecarc continfolosit putersub
cal sau
canna. in
caiatorie
Hturgie"
Grecia carosabile lunga echipa capul fasura ploile singur solhHl boceea atunei aceasta
propriu-zisa. facea cu un vehicul" ell incaltari cu petasa ell 0 manta ~i racoareu , Inarmat
Jill socicrutcu buna Ie ocoleau, totusi , in orasc , sc gjtseau ~i hotel uri foartc COIlvenabile. Ctilarorul nu avea intrarea de vamesi nevoie de pasaport":
de calareti
catre triburi"
Beoticnii
La aceasta recrutati
sc
greci
clima
motive spcciala sau
pentru oficiale, la pe
rori.
sanil.riitii.
tn
calare,
dintre
crau pcrcepute
0
drepturi
marfunlor. , care,
de De ric-
au fost primii
care data cand Slrahatca era cercerat crcdcm pc Plutarh bagajele , cnutand antici.
la 0 colonie
in mod curent
cavalena.
a sernna
apace'.
profcsionale , acton"
strabateau Grecia
din
un
billa
de un hipare. care
ora~ in ora~ si1 joace me~ragiI1;ii*, a se imlmi mai maeol" deruhic· ciiJatorca impollant, .. isloria greac!'i sori5ti
.}i
Cli pUlin
bi.lgaj
intr·o
", rascolcau baloturile 5i ohiecte axcunse - vaantipatici iar statele ciilatorilor emu tntr-ini s-a Jemocradilatori.i slrtiiniJor
legata greutare
arma
in baWlii
lumea
canol nu putea
in
afara
de aceasta, ~tabilirea
im'atilturilc. uepartal,
Nieiodara,
in cetati,
consultarea
(- .. MElEel).
vias nu uita sa of ere un saerificiu* a dabandi favorabile. dimineata zilei, admirand Plecarea
.tenell1.siu
preciz<t[ fnsi'!. ca xenofobia impolriva lor, puleau copiii eoplii 5i dupa doriana
adici~ Filip*
fn
~i cali'itorul stand
cavalcria
pe
.<>earalarg}i. Anexarea
~a-5i exercile
priveli~tea,
a ingi':iduit
mare hopli'i, Ita
Macedoniei* (un
c.-cere
~i la
arti~ti in
tn schimb,
a primit
bJanJe~ea
pentru
pe
i"~i
trimiteau
la Sparta,
drum
educali
raportu]
pllfasinJu-5i
Izvoarcle care
iar celatea
~i-a Inl.estrat
pc altii In eelati
a
66
::;i
cavalerie
menitl'l. sa disloce
exercite
c.l.sA.TORIE
Se pare ca. in pofida a drumurilor bcstc adesea tcrcstre de briganzi mult ~i cu lipsci de viguranta (sc vurdar Illoarnenii in fest raspundit, marilor Pergarn": Sprc putea de
ell sigurenta,
in
viitoarei
slltii
[hcdncn,
Unirile
conjugalc
CLi
~i maritime de mahala).
biblioteci".
special
din
acceasi
o importanta atat de mare la spartani, incilt nu era ceva necuviincios ca un barran trnprumure gums, tatcan. caruia spartan chiar nevasta unuiu unui bnrbat de drcptul
GI
si de pirati,
altfel,
de la Pcrgern
vine nu-
mai de
rna! ales in rornancle an calarorit mea arnica lumii razhoaicle sa crilatcric care clcnicc
(membrana Pergami]
de papirus 111 caiete , pergamcntul , Iormand noastre carti rnodcmc ca pentru a forma lucrarilc
lipsit
cc-
usurintn
roara
~icu
medicc.
insoarc eu
femcia spline
, de vrernc
cc , putin
cu csirtile existau
s-o imparts
noduli
pemru
la pervi , consideruti
dusmani
ell
prilcjul
~i lu Memfi<'
obisnuir
pcntru
La Atcna",
marna muuu de La Sparta', tntcni putand rcgr, cauza. intrc de ucclasi care putcuu tatalui. multi arunci casatona sc J'tcca lntrc cccu strninii dill an:asrfi trcbuia ~a cear.i consimDaca exi'>ta o controvcrva prctendcnti Zcsuca legile cand , laigiul i-ra era inler/i~:i, lui Lieure' lnainte
1111
erau
de catrc
CARl.
sfi Fie tnccpdnd
Papirusul
pcntru al VI-lee!
iuceput
~cricf(':~
literarej. "poi caicrcle erau cusutc tmprcuna. Titlnl cartii era inscris In antet . iar paginile purpura, Alcxandrinii ci pictau grcaca de diate erau dcscnare. emu numcrotate. iar tirerelc ell S-au rcahzat au fost colorate cnni ell de lux. in care paginile
p5n:1 atunci
ill
Grecia
din secolu!
i_
lIT. Foilc
de papirus crau lipitc udcscu banda lungf rulatn pe o inima rilor era vnrinbila: lor, nu se faceau In Egipt
.:j.()
am
ncarn , uninlc
b'tieu. 15
Comractul marten, )i tn-bma
ceremonia
cc-lor .1,)] , de
sc cunoaste u Canilc
renxyesi_l)
era semnar
lnrre taU I sau rutoretc t,I[:11 prctendentului parcrca. iar prosc mcnnona s:i-~i spllu:i
Ii pre.a
lung! ~ totuvi ,
sense
tamnntul
prctendent:
vau
mrl~lIrJ.nd
m. Tcxrul
adus in futa rcuclui. copisri. Cnrti!c emu vandute in comcrt. dar uneori bogatasii ,,_lie fie transcrisc de catre accusta sclavi treaba , auumc pcntru in special'
s-a tnccrcat
crau truro totul respcctatc. sprc dcoscbirc de Creta·, undc fcrelc primeau jurnatatc din partca rim, domenii icclc. uaca sau cure rcvcnca care pentru barbatilur. mai
Ultcmulte Iif:"tee,Hl sucrificii tiinftw i~i consacra ,\fnlditc!. imb~\iall lUlro[oric, pentnl pcmru nuul
poseduu
l'itlurile ~i capetele capitolclcr crau scrisc c u ccmeala rosie (de uude numclc latin runnca, c:nt S-~!past rat) , iar () eticheta (lla~ata ~lllull!i men!iuna titlul, Jtullci cand
sululnOi 'ipccialiL erauiegate general n:hcul im::hi~ inrr-o teaca Tmprcuna cele de capra, murt, pcntru sau intr-u
0
CASATORIE. In (',poca hornericti, castitona era adcsca pregntita Je entre pariuui viitorilor soti, chiur dad fiul era
major. fiied Astfel, lui Ahile,cand a refuzat-o a spus de dbatorie u Tlcvaslrl. pe Agamemnon, cuntractu] Ui Pelcu,
Ie unlizau
a ~i mzestra
diferuc
divinitati: "au se
1n
jucariile Jliull, In
cutie
SuI uri Ie care atdituie!1l prin ~ireturi. din provenea de oaie pergamentul sp::cial.
lucrare (In
sa-i gaseasd.
De
toata
sc raeea Exem-
apa dintr-ull
Pergamentul
piei
des pre fiied unui rege dat:! inerau Cll _~iguran~a_ tnsa drepl tema do1dea ~all in aceea, a la inceput dati1. de tat::!'
casa
unei
~all 0 f5ntilnil apropiata (Ia Atena, EneacfOlIIlO."; la Teba' , ]srnenos) spre d se prcg,iti lugodnicei logodnicului lElJe;1 ,janlfi urClllltr-un b~l.ia.
0 Jucea ~i n stingca
In oJaia lumina.
In
ziua
nunpi,
pi'irinpi
mOll
Ii
I;)ia
p;:irul
apoi
imbd'i.ca
ill ve~minte
oferedu soerilor,
barbat,
~i <l familiei
\'femea lui Hcrollol", grecii din Ionia il lltilil.i:lu deja in moJ (llrcnl. Totusi, abia in secolul al II-lea i. Hr. tehniea pergamentului a ajuns la perfectillne ~i matcrialul a
reprelelltand zestrei
atingea var'ila Je 3U de ani, sotul nu-~i pulea veJea M)ti3 Jecat pe a.SCUIlS,Ilnaptea; 'ie pare
cumpararea
ca abia
ei
>;e
puteau
ill· avea
st<lla in vatra
Eligenismul
pridCnl.ll ace ..tuia. Dad. eel care se insura era 1.1J. JlJU<1sa e:lsatoric, arunci un prieten 69
68
CEFISODOT se ducea mamelc irnnuri de flaut. casarorui pentru Prcorii ca. vizna -
CEl lui
BATRAN
sa cautc
lor -
era situata
ina-
care
Pliniu
siugo (Triticum
~i dulce, ejungea ale carui la rnagrau pendin Sicdia*, Ctrcnaicu.
I)
cerateni. bat
De
pilda,
tcntoriul centrul
Atenei dar
a rngloorasul
5i ave a
Plata marc pentru extenoara, Numecii, la 5i al n-a lui traditio in apropierea faptului olarilor
0
aproape
Intreaga
Aticu, politic.
5i
In
vremc
ce partca sacra.
Arena ccnstituia
Locuintele
himenealc
tnsotite
de calca
i <;o~lll\li primeuu
portii
, era 0 necropola" se datoreaza a ru,t carticrul tie tig!e . de~i prctindc atelier. lucr;)ri d
lot: ceremonii
tru conSUI11, i'nc5.t il importa ~i din regiunilc Atenu", unde riveranc traia
din
ill
casarorii: zcitci
sc stie Alena ii
eel Batram
acolo eel
f.
Hr. Evolupa
singur
<II
prcotcasa
carr- tacea
adevtiratil
Demetre!
aici
i-ur fi venit
uumcle. sl'mniridi
de la
keramos
pc nonuncu chestiunc
(dike),
(in locul penadesea
CEFISODOT (Cephisodote) CEL BATRAN, sculptor (Aft'mi. pnmaiumalure" St'('uhdui (11/\/-[1:'(1 t. ttr.). Praxitcle
ell
supraveghcuu
pcntru
convouiclc
~ral1 eruu
aveau
in de
stramtorilor comisari
DRACON) codificare
~i pe nonunca a fost
0
ilc crut
fncure
nomos.
in sensul
sitcmcs,
~i,:1 depozitczc
arc stia este posibil lrlr:1ni me susunc. au fest par s:l la politic de eeUi;Ill
CEREALE.
utiliL~\t dccar noscut
In orzul
general,
~l
grjul. Jar
de la Tcvaur sau pcrccputi din rmprumutun. Ei rne i trcbuiau ~il-I dismbuie In cal de
fi
uncle cxista
ii putca legislatori.
in Campania, sannatii.
el cstc
care a in eme Ia 0
pare ~J f fost I.lsat,'j pc seamu Ovazul a c raului: de aserncnea. o.:on~ider:t{llJn Alpi; cpoca cunuscut, curCJlt moniile gre~'ii rarzic Jar grau prost n-au cuuoscut Je ditre mzul; mwl Or/ul flertura pflinea zilde ~i n-au
barbanlor. era in
sccctn sau cctntenilor ncvoiavi, Pretul graului, prctul paillii ::;i grcutatea accstcia
snpravegheatc in nurnar allV-Iea de catre sitotllaci. la LIe 10, apci de 35, in uece-
urhaica , care
erau
fi
dragostcu
Inccput sccolul
si era culrivata o Jccat Teo[rast', ill utili:talla era pr:ljit din de Iclosir-c.
t.
schimbare
intr-o Orcvul cra mod ccresan se lie orz piinj_ fiind Grecii
J<lf
pc Plutos
(Bogmiu).
sam I de grau. lcgea ateniana interzicea oricarui ncgustor instalat in Anca SJ yanda ,grall ill strniniitate. catii ell gran yanda numai
0
Afinnarea
cu ccntru in
Dad
0 ('mabie
illcar~ sa
individului singllntl
acosta
la Pireu,
ea Ircbuia
membru
!ennul politice_ clasica meteci5i In taport Jefini\i cupilul,
nu Cfa importa!.
~obriet<lIC
monumentale, SClllpturllor ell siguranta intre Sparta' ellno~teall 0 aJmirabila Zeus Sorer, care un il hri"le1.1
din inci1rditura
~i
DtJi
Je drepluri
rilfinamclltelc senuml
fi rcexportata, htJt:1raserJ.
in raport legale
epimelcti~
37--1-. Anticii
Atenei, pcmru copil.
~i de
Je
mdzei.
clasitrl,
Willa
grill!
lege.
Aile
kK'uitorilor
la Atena,
~i
bpte
sau Cll vin, ha:ta alimenta\iei de sarbatoare. soiuri Humer care e~i,
~ia.lte
uneori
sa fie
IllCfiiri reali:tate
In epoca au
rezcTVClla pentm
CUllllSCUI
';au cfehul. tipic al eet:1tii gre('r<l tmpUr1;ill.l illtre in targuri. fiecare nefamilie,
grup
neqC
~i un H.:rmes
,a fie
mai multe
de grall,
idenlincate.
CETATE
lucru mural
olyra
~i ;: ia, despre ..
~i religios,
politic
,i juridic.
Zt'ia (Triticum
,,>(,
Odiseea.
era cel pe
Tenllenu\ aeoperca alat ansamblul arhiteetural care alci1tllia orasul. c5.t si teritori\ll inconjuralor, unde I~aiau o· parte din
tr~iau
~i culaterale,m'ca 71
CETATE
divinitatea sa ~i sc pare d elc s-au coos, ell cultul lor, ponte cea mai lor
7.CU
CIUARH
zeului vastuica
zeului (netestcasa
la primul
Hecatombeon Iinanciar
origines sc transmitca
sa
ateniall;i. prin
in
fapt , din
tituit
din em
lor particular eel mai III varsta, vcchc. Astfel. ";olDemeter iar
'ji
la pe care
broasca
in timp ce anul
tata , ~i stim, acestei atenian de epoci, )i olin de era era crau era
la Egtna, Herculc pcntru diferitele orusc care Ii purtau uumele). greutntilc" ~irnasurilc" tuat mele trcbuic politice sale. Acest 111 cursul , ncvoile crnicc
<Ill
doua Panatence" Inainte de a-vi lua "in prirnire posrul. ci prcstuu un jurnmuut ~i
of ere
at]
lege a lui Periclc", nascut straina , copilul kg(;a numai Daca din tara
care dareaza
anul 4S I i. 11r., ca. tnaintea copil marna atcuiana Dupn cctrucun beneficia cc , daca
domncau
Eumolpizii
pcpulatia
cra
istoriei devenit
akatuitn
sclavi". parnantul
Poseidon leu]
principiu cctatcrui:
khofll)
era
strain
Trihurile
s au unit
in ~i capeteniu
contacrcle
rclnnoite Grecia
dintrc
mici.
care
fiecarc
(kleros)
lot care III
parinti
focul
\,1.
;;[IU S~ItT\J,
alrarclc sale
II
\a realizeze
tmpartite
Iamiliilc
dintrc
pnrinti
Tczcu.
rcalizat
cund Roma
oeura
litic a] Aticii.
Polias
modetul
Panaacnee"
0
si impilrJit.j
.~icctatcni,
alcaruit.t
patru
cethteni cenzuure giti*~i Totusi, guvcmare. tnbunlc" si demele" iegi~lativrt delegau Ace)ti
III cdc
clasc ,
pnmsnturi
sa
lc cxploatczc. in
In
era considcrat rnctcc" dreptul de cetate putea f dohfindit naturahzare. Se pare en indivizi izolau iIU dp,ltat rareon dreprul de cetate: Atenienii il acordau de preferinta unor grupuri ~ de pilda. plateenitcr refugiati la Alena dupa
cerntean, copilul
gate
Ia administrarcu
siomedirnni",
hipeisi"
leuIJ. ~i
bipomcioni'
din urma Educana" in lmregime ceratevanabilc. cf(lri' apdi.l ~, ar
cucenrea cet.uii lor de catrc spartani si beoueni. EI a mai Iost acordat ~i sarniecare si-au pastrat totusi auronomia.
acestiu civice.
nilor.
ne pcrmite o libcnatc
Arish1fan' Hcrculc latii ell lrihUllale
lor ~i crau repartizati care consrituiau rcvcnca cclesiei" enlu unor magisuuti magistraji inaintc unei
ruturor
r-are Ii pcrmitcu
fadi
lut
era
simplitatc
~i ole spccu"
~i bulci",
Dupa biH{t1ia de Ia Argmuse". au obtinut acest drept sclavii CMe se distmscscra in lupta. La Sparta', unde numarul acetor .hcmoioi" em fix.nuse obnnea dreptul de cetare decat printr-o nastere perfect
legitima. chiar prin iar naturalizdrea era imposibila
putcrca .lle~i
puna
.~i gemsia
constilUpe
~i-au
la indoiaia
soni ::;i,
supusi foart~
Jupa
Ii
anCh(;le,
!1-avea d(;dt
teo Sub an::"t f:ap de acuzare aLl fnst nevoi~i sa St: exile7..e Alldxagor4 ~ ~i Aristotd·, iar Socrate care cul1cle ietorilor, batorile imbracau
llvul do-
aC1"Opoie
* a fost conuamnat
ave<l cultdc ale eroilor sak proprii
lu moarte. \ale
SdU
Fie-
sitofilacii~,
,-ccundari!,
cet<lte
fmarcinati
reli gioase
imillreina~ grupa!i
unspreze('e. arholl\ii* ~i magisell juslitia·, in sfilrt>it ell flllall~1c. fn geneTn c01egii ca Ei erau f0rmate din pentru
mcnille ..•
CETATE
(drept de -),
erall
I UTtE, CRETA
concursurLie,
un
caraC[ef
ficcare
trib sa-.~i
de eeatunci
fabricarea 1I1lui \l!ei * din Macedonia ~i tlul Sal! Alexandnt au invins. tn <Ulu1338 i. Hr. pc atenicni ~i pc. bco\icni, !'>upun;lnu astfd ulil.izate parfumal. Aiel, Filip Gr(;cia. Chernneea a fost p'l.tria lui Plutarh.
pentru
uneu
sale,
nc tra~i
tananll
,1<1var\la
la
La
era 111C<lre
la soqi
CHILIARH,
("uvanr
comwldWlI
at
I(flei
lrupt' de
(Kesl
popula~ie,
ci dintre
iar la 18 ani in
cu imaginea
ai triburilor.
Ei intrau
in I"unctie
72
CHILON
ClMON persilor,
rege!ui
I'antl/I
desemncu
totului i
sub aparentele
~i
(epoPcntru
Anaxagore" de la distrugerca
a reliefnr alter
trunsfnnniiri
de chimie:
cui
CHILON, barbat de stat (Spurta. mijlo,I ('Co/II/IIi a! V/-It'u i, Hr.], jilll (IIi
Chilon vcchilc a fost cfor' instirurii mare parte la Sparta' cinvtea A intiirit 5i ii ".
reau. de aserncnca. a vopselclor tehuicile cuncstinte fabriceu grecii clasica, ncccvituu parte.
)i a culcnlor
:;i
ale olarilor Pc de alta de sub , carbonat in pre, III care cu rctctc incercat
smr~it, Dernocnt a rcdus lumea la un unsumblu de atomi materiali care, combinandu-se si dezagrcgandu-se, confera lucrurilor forma pc care imediate
0
CIMON,
Citium, fiicn tincrctc dcntJ,
(Alellll. 4oll)
50-l-
complcxc.
au. Aceste
i. ffr.).
in prima sa
de porasin. noustre
rcvine
III
consntutic! inruind
sodiu si de
de snJill, numelc pararca rccurgcau prcscripuilc
V~IJ
aserncnca.
si in zilele in \fflf'iit.
prea subtile
aparentele
S~I lc
~itcoretice,
prea tndepartare
ca chimia s-a confundat uropiei din primele
Era finllui
pentru
A pu-, cupnt politicii primejdiu militara numarului care rnvinsc. ccn mai anstocmt!a
inca
cbirnia pofida
~i de dc~fr:illllt,
dar curfuul
cl a iesit in cvi-
pe atenicru
sporiril ,
crestcru
anexiunnor poputauile gi~tm(llr~l dreprul A lnlocuu
in unua
In servi rna-
modeme.
care a conflrmat
transformau A
ide.
sa
asn
care voia ducil pc mare la Salamm .. " (4g[)).ll1d('mn~11 ue i Aristidc" Cirnun . comic a ajuns III st ..t i contra pCf)ilur. aflat sa duca a pus
01
sa
<1-1 urmeze
facutdin
care
cforut I~i pc
raticnaln.
al V-lea i.llr
rmururiu
'indlla. rnonarhic
dexi ill
fest
la cdc
rnai tn.utc
UJ
de a admonesta .tnbla
~I
~i a tnlatura
ca
futul
divizibil.
~ia
dobsn.Iit Ilotci
u foxt
in lupta a foxt pe
a rnaugnrat
aceastti Jar a mu i
dcsernnat I';lIIsa]lias',
LIt.: ntre e
aliuti ca-ltnlocuiasca
lucrare
III
sistc:»
fovr snisa
licii,
BOlOS. Cevu
rn.mdumcntul llls;lrcinate
'ill dominarca
tarziu a aparur trutatul intitulat t-inea .\i misatribuir lui Dcrnocrit, in care se vor dcsprc pierre aur, despre urgiut , dcsprc prcticase ~i dcspre perle, fubricarca ,t.:are
casaronr
Mcgara"
lui Teagene.
Ducandu-se zeul a pe Arropolc" lui la Atena. olimpiec, ~uprem i-a trimis pc Acropole*
SJ
EI
u udus osemuue lui Tczcu. aeeslui s:trbiltori Eschit', a ~nplls Asiei
([US
Scirov
Arena'
teste dcsprc
in cursu! cclci
di sunt ale amintirea all instituit prime prima in fap ca juuecasa lui
di
purpurei.
~i \U
sancluar. muril
Putri"il \'t..:toria
Cilon
fi
de bUClIrie
cllmidcr;llld
concursLJri,
pc Sealll<l llii Demucrit. toarccrn]a gibi clementcle mei~ltA chimia pornind alci:illlie)te trammutare teoreticiallld care ac\iOneala titutive tcorctice
presocr<ltidi
pentfll
fiilld descmnat
pe
care va akhimia,
ft
Inte· care, cc de
L1nor tineri
In
allul
468,
Cimon
,I in special natura,
it
On anu(612).
a litoralului rfll1duri
de
unitatii dllta
matnici
mijloacele ParmeniJc
pe
[ler~i: la vl'irsarea
fname.
nora
caire Titramte~,
dl el Jeriv;\
EmpeJodc elementelor
de atraqie Heraclit
~i Je uisociere, a JemOl1slrat
pe
Itmgi1 altarul
infrant
cuno~tea
Ca sa nu moara promis
de Fcrcndalcs.
AIl:1nu
(bronz.nl),
ale materiei;
a infnll1lat-o
75
CINOSCEFALE 5i a rupturar urmu ucc stor rc;eltli curubiilc stralucite dusrnane. , Cimon in ~I , un orasului sau poatc
CLEON
toatc
Citiurn.
poatc
luptclor
intemeiat
viUllrii
din pricina
pana
in 309.
Bste
impu-,
pcrvilor
. Attaxcrxc
ell Lcsbosul
cea mai
CINOSCEFALE,
Tesatia. jntruna in apropiere harillii din avus toe dona
tnanimi
untie
din
(/II
de Farsulos,
lunga. Cu toatc acestea. el II-a avut importanta omologilor sili din dinavtia Bunpontizilcr ::;i in special irnportanta lui
Agcsilas" lui 235. tuia lcasca rigoarea inceput S-a din 3. Cleornenc cu al Hl-lca, lui fiul Agis acesin toata luxul. aspra a si
Atunu,
a pu-
a terminer
batalii , III anul 364 t Hr. Pclopidn' l-a invin-, pc Alexandru Jin Peres: anul 197 1. HI'. a murcat un
aceste
Protector Pcriandru
putut
lmbogati
5~ tnfrumuseta
care i a datcrer nurneroase EI a dar 0 noua strnlucire chcmflndu-l Mctimnc, Jocurile" guranta la curtea poet istmicc in cinstea anul Partidul ~i muzician, 0 udunarc
aI-IV-lea
urrna.
lor.
care EI
sa restabi-
sa pe
vechile
~ia
fhcut din
sa instaureze la rnourtc
(numit
a condarnmu
pc
efor!'
A pus sri
nrmat in
tre i ani. all cerut in urma Cimnn a
regelui Egiptului) i-<I 5~5 I, Hr.; n-a domnit decst oligarhic mana a Iacut sa fie
pc
Iraicfc
ntcnicnilor
a hotarttr
rcvonci
dctcrruiuar
lutu locului.
sub comurxta rezolv a"erti tcmeau urma tmpotriva ostracizarcu clansat Tanugra de entre care trugerea
UC
r:ima~i\cle Cipsctizi.
fie otravit Euridamida al Ill-lea (cure a domnit din anul 241 pan a in 22H) ::;i I-a jnloruit ell f ratele acestuia, Buclidus , In pofida legii care inrcrzicca ca dublul tron sa fie ocupat de catre regi care apartin acc.leiasi Iamilii. A intrut in conflict cu uhccuii , ell inteuua de a distruge liga ucestora. Peutru ~I opunc ambitiilor se lui Clcorncnc Araros" Doson. i au fost a cerut rcgclc Invinsi in ajutorul lui Antigonos" Spartani dill Macedonia.
care
CLEOMENE
nume tiuaml sc cunosc faroiliei 520 pana Anaxandrid. trupei
singuri
atcuicni.
cc
(Kl.eo~e~es). S~~ acest trer regl at Spartei . aparAgizilor. in 4S10 1, Cteomene aprox. Hr.
accsrui tuturor
rapt,
lau
utcnienii,
rnfmiati pe cu la
I.
din
fiullui
unul Iruutea ajurat J\poi Alena,
EI a domnit
f,
batalia de la Selasia (222), inr Clcomenc s-a rcfugiat , Impreuna ell sotiu :;i copiii sai, in Egipt,
undc a fost primit la curtca lui Ptolemeu
Iacedemcnicni,
pedcpsu
spartane
s-a de-
atcnicnii,
vor fi invuoari
pe
Cirnon, de dis-
a facut per~ilor,
sa
.)i 0
"e
pranilor si snrucitor, ~i a guvemat Corintul vrcmc de treizcci de ani filr[1 a ave" nevoic sa se inconjoure cu 0 garda (657-627 r. Hr.l. l-a urmat fiul :-;ZIU,I'criandru. Accsta a ccnceput 0 stralucira politica de prestigiu ::;i Je cxpansiulle colonialii ::;i teritoriaJa, A
SUPU\ EpiJauwl un ~i a flcut Jill Acarn:lLlia
la alungarca
lui Hipias
panie contra
nuta
Je
Asia ;\lid:i,el
a pus
stap5.nirc
pe or:_I_~e1ecipriotc,
cuccrirea aseuierii
uomeniu corinti<ln. A ocup:1t Corcira rcbela, unJe I-a cxilat pc liul sill! Licofron, care .,--a dus ..-5i'ntemeieze Apolollia pe coasla ilirici1, in timp cc un alt fiu al s;:tu,
Evagoras,
S-(l
stabilit
itl
CalciJica,
untie a
el a sustiunt partidul aristocratic din condus de Isagoras , tmpcniva lui Clistcnc" Razboindu-se cu Argcsul, Clcomenc a facut "a piara prin roc 5 000 de argieni care se refugiascra tntr-o padure. Pretexrand lin macol, el I-a dedaral ne!cgiuil pc Demarate (aprox. 515-491), pentru di refuzase sa-i pedepseasca pc eginc!i, care se desolidarizascr1i de greci. Putin limp dupa aceasta, Intr-ull acces de nebunie. eI s-a sinllcis. - 2. Cleomene alII-lea, fiu allui Cleombrole, a urmat la
al III-lea Evcrget. Dar, in acelasi an, Lagidul· a murit si urmasul sriu , Ptolcmcu al lv-lea Filopator , si-a Intcmnitat oaspetete. Clcorncnc trupnl a hotarar sa se sinucida pe II cruce 51 sau a lost cxpus
(220).
CLEON,
Amjlpo/is,
barbat de star (Alella, ? 422 f. IIr.) T1'tbacar de mcseric, cl a illtrat in politid! la moartea lui Pericle" (429). Elocvent ~i inlrigant, a devenit conducatorul partidului care era in fl1voarca ra7.hoiului raz.boinicului in anul pelopones.iac*.
cursu! 427,
tn
C1eon a
fost parlizamll
conuamnarii
71
CLEPSloRA
la moarte a mitilenienilor. membri ai Ligii
CLiSTENE
(Klisthenes),
legislator
de la Delos, care se rasculaserit contra Atenei. Notorietatea sa a atins culmea atunei cand, in anu1426, flint! pw; in frunlea unei trupe spartarui atemene. a Iuat prizonieri Sfacteria Popularitatea pe sa rctrasi in ostrovul (coasta
al VI-lea t. Hr.).
tncat atunci dirnl Aristofan * pc sccna in comedia sa despre Cavaieri (424) ca pc un demagog rara scrupule nimeru n-u tndraznit sa joace
aces! Tal; Aristofan sa-l reprezinre. ateniene pentru tnsusi si-a Iuat sarcina cornanda armarei Obtinand
cd cterucut
totdeauna
acrea ul
de
Era fiul lui Megacies ~ial Agaristei, fiicu lui Clisrene.tiran la Sicicn: em si capetenia familiei Alcmconizilor·. DUp{1 expulzarca Iii lor lui Pisistrurc, a dcvcnit ccnducarorul partidului democratic constituit de cstrc puralicni [r+ PARAlIE), imoogatiti prin corncrt.xi catorul l-n cornbatut pc lsagoras , condu parttdului oligarhic , care spera sa rcstuurczc putcrtlc uobilimii, abolitc in urma rcformclor lui Solon". Piind nurnit arhonrc" (in anul 5()X),lsegoras a tncepur sa rcvizuiasca lista cetatcnilor. Clistene a orgunizat tmpotriva lui 0 coaliue a parahenilor, a celor nemuttumin ~i a tli.ranilor din Diacriasi a facut In asa felincfit sa tie votat un program de reforme demccratice. l sagoras l-a chemat pc oaspetete sau, Cleomene, regele Spartei", care a intrat In Arena cu 0 mica trupa, a impus sa se hotarasca exilul perpetuu '11 Alerneonizilor ,i a vrut sa. dizolve bule" stabilita de carrc Solon, in folosul unui ccnsiliu aristocratic alcatuit din trci sure de rncmbri . Poporul s-a tnarrnat ~i i-a silit pc Cteomenc, pe Isagoras :;i (X: partizan» lor sa se retraga in
Este posibil ca lui Clisrene sa i se datoreze reforma arhontatului. in urma carcia aCCasta magistrature a devcnit acccsibila prin trugerc la sorti ':ii nu prin ulcgcrc: reform a uvea drcpt scop sa dejoaee intrigilc ';ii sa fuca din arhontat 0 (-+ HEUCA). institutic cismului" perfect dcrnocratlca. Ultima ino-
origme ~i prin
sau, sf! fie tnrnisa in Tracia , Cleon a cucern orasul Toron, dar a fest omoriil sub zidurilc orasului Amfipolis in baralia in
care care atcnicnii s-au ciuda Iuptat cu cpartanii lui pe
Brasidas' tului
pc
In
satince
, se
cleruhia rumufll:'{/ totde auna iegcua de metropcta. Sunt CU110Scllte numai cleruhiile arcnicnc , des! clcruhia era practicara si de alte cetari. Pamantu! colonial era lmpar(it lntr-un anumit numnr de loturi care emu arribuuc prin rragerc la sorti (kll:'w.I) cetatcnilor care cundidau. Cleruhul uvea sarcina "a valorificc (in general, prin sclavii ,ail lotul de parnam care i"i era atribuit.
dcvcnind proprietarul acestuia. Totusi,
vatie a lui Clistene a fost inventarea ostraDemocratia atcniana a atins cu Clistene desavarsirea insrttutiilor sale. Nu ve stie nici cand s-a nascut. nici cnnd a murit Ciistene. CLiTIAS.
COAFURA. Greeii i~'icoafau parul in modurile cele mai diverse. In epoca arhaica. atnt barbatii cat si femeile" purrau
~i a portre-
ci:i Clcon
desconsiderarea
pare de
cure a avut parte. CLEPSIDRA. instrument pentru mdsurarea timpului Clepsidra era LIn vas (arnlora, hidric ctc.) aJ carui fund avea una sau mai multe gauri. care lasau sa se scurgf tntr-un rimp dat apa sau uletul eu care era lImplut (astfd, dcpsidr:l lui TrodAtiem se golea in tirnpul serierii a 0 sutl de randuri). Clepsidra era folosita mai ales in adllnarile publicc sau in audientcle juded.tore~ti. Prill ,lCeasW~ masura t.impul care era acon.lat oratorilor ea .. ;a-~i dezvolte diseursul. Audicll!c!e crau i"mpat1itein trei piiI1iegale, masurate ell ajutorul unei clepsidrc golil~ 0 data sau de mai muite ori: prima parl~ cra pentru aeuzarc. a dOlla penlru aptirare, a Ireia penlru deliberarea judedHorilm. Ulterior au fast concepute elepsiJre a~mi1natoare
udcsea cleruhul ramanea la Atena, supravcghind de la distanta domeniul san colonial. Primclc cleruhii au fest stabilirc de catrc atenieni in Eubeea dupa cucenrea ei de caire Halcis (anul S()6 I. Hr.). Ei au constituit cinci sutc de loturi care au fest di strihuite cetatenilor saraci. Apoi, alte cleruhii au fost stabilire in insule (Sciros, Lcmnos, lmbros). in general, vechii locuitori erau lasati pe loc (cum a fest la Lcshos). pastdl\Jll-~i dreptul de a wltiva dimpurile distribuite c1eruhilor, ell COI1ui\ia s::ipH!.teasca 0 rcJcvcnta 8.1I11a.!ii de dOli a minco Uncori insa populatia era expulzaU'i in masa, cum s-a petrccul la Egina 5i la Potideea. Se mai putea ihtampia - Je~i cazuri ue aces! fel au fOfi,tare, r Je pilda. ill insula Melos - ea bi1rbatii s~ fie uci~i, iar femeile~ ~icopiii transfo;map in sclavi. Cleruhiile Atenei au fast abolite Jupa bat~lia de la Aegos- Potamos·, Jar unele au fust restabilile atunei dinJ Atena ~j-a redlp~Hat prepom..lerenta pc mare.
pam I lung si 11 coafau adesea in bucle lungi ondulunte, care cadeuu mult sprc spate. il purtau si in nurneroasc rnsucituri Pc ceafa si coafat pc frunte in mcsc undulate ell ficrul ~iaranjatc sirnctric. La Arena barbatii ar+orau ~i eca cc sc numca c crnbylas, smoc de par ridic at pe cap ~i mentinut cu 0 banta tmpodobita cu Ull greiere din aur. in epoca clasica ~i in Acropolc' Au urmat ncgocieri , spartanii penoadele urrnatoare. barbatii purtau in general parut rnai scurr: ajunsi la varsta de s-uu tmors ucusa, Isagoras a fugit, unii dintre partizanii sili au fQ\;\ uci~i, iar efebi", cop iii i~i taiau parul ~iII consacrau Clistene, care fusesc nevoit si1piece. a fo,~t lui Apolo sau Artemidei. eei elegall~i il rcehcmat pcntn! a-~i rcaliza programul de pastrau lung, in sehimb nimeni ml-I radea reforme. El a suprimat celc patm trihuri* parJial salt total, ca la noi; acesta era semale lui Solon ~i a instituit cele nce teihuri nul sclavilor, care erau tun5i. Dimpotriva, cla~·icc. Apci, pcntru a JichiJa vechiul la spartaili copiii f~itaiau pam I, iar adul!ii particularism, a atribuit fiecli.rui trib zeee i11asau sa crcasca in voie. deme', rczu\tate din reunirea fostclor Coaf\1file ferneilor crall foartc variate; targuri ~au din ~cizillneil unor localita!i. cle Il~au sa Ie atarne parul in bude ~idestul Aeeast:l reformu comunala a stat la baza de rar il innodau cu panglici. Ele se mai con.slilutiei lui Cli ... tene. Umtarea a fost re- coafall eu 0 CO'lUa spre spate sau purtau formarea bule, sporita la cinci sute de paml ridicat pe cap in diverse feluri. membri. 5i cre~terea numarului helia~(ilor Bentile care strangeau eapul sau prindeau
79
CODRIZI
parul vopsit. perucile foloseau facuti erau utilizate in mod blond, false. curcnt utflt de culoarc si sc
COLONII
din Lebedia.
)i au domnit acolo pilna l a stabilirea democratiei. Lebedos. Inremeiata de cei din Beona", a fost condusa de un Codros. Autoclos , un alt Codrid, s-a stabilit la Efcs. in frunlca rnzbcinicilor sai. COLONII.
7.(J,e printr-o Colonia dar [apoikial unita
('II
a Corinrului.
a intemeiat
Epidamne tritelor
cerate
uvea charta
si Apolonia:
Miletului" de
regulile
a 95
cu mctropola,
5i
tutia sa. lmprejurarile plccarii au influentat Hid lndoiala caructerele cerarii coloniale.
Daca. In cazul plecarilor instiruttile voluntare, rncuopolei oecis5i se tul reproducea
ell lin
comercial, este
0
asc-
mll(ln()mu,
metropota deci ea sr
inJigen,
5i menit punet
feK(ilrlr£l re!iNil/ilwl;
~i de
tntre regicomcrcial
prezentau
lin interes
al Meseniei",
Mica * trnpreuna cu a[li tovarnsi cant! dnrienii au xovit III Peloponcs. lnvins beotian 1111r·u lupta Xanros. corp Iii corp fiind dupa aceeu
Adcvarara colouizarc grcccasca a 111ccput in sccolu! 31 VIII-lea. Razboaiclc dintrc cctrtti ~iluptclc dintrc partide . care duccau la cxilarea unor grupuri. alaruri de motive cconomicc rfoumctca , cautarca
unor noi pamanturi all fnst care de cuhivur. r auzcle x-au terminal spanani, nascuti clibcra\i, mine prin s-au din de exploatat) emi,e:r:1riillT principalc
bogatii agricole) ~i mctropola. ~fdr~it. In secolul at VI· lea i, Hr., a fost cauza emigrant
pc coastele Asici care Mici: cei Iost
sprijinca Pc 0 conceptie aristocratidi a cetatii, plccarilc cxilatilor sal! ale izgonitiler i-au tmpins pc accstiu sa caute cai politice noi. Astfcl. trnditia antici'i a retinut
adesca numcle uncr lcgislatori pentru rntretineau ole ofcrcau provcniti alti greei, relutii teore" priviintr-infircsti, care III cstc a In fapl, au in 'in ~i ~i tot dill pe din cetnti coloniale , ale ciiror legi au supra-
victuit
bune
mai
vesnti all
foceenii.
in Corsica
tIU plecnt
In general,
ell cctatca-mama:
pe regele
ale
tritestabilit
comntoarc de a hothrt
[nainrc
se duccau general Dodonci zeilor
alungati
sa
cu ocazia solemnitatilor ~i accrdau cctatcnilor metropolci srahiliri suu Aceste cste ajutorul abudva Corintului ajutor celur unul din tri
consulrc
misi
ca
lcgaturi
tnclinau
sprc aliantc
crutu
in cu un
Icmci"
au tre-
pc
din Egipt ; pcntru , spartan [inutul ~i lccul inccrcare decenuta colcnii cetctea. stal, deveni si.stcmcle adesea lin copil aveau expedi!iei, auxiliJIii, turilor eu ei aprins ('a sa scape nevoia~i,
a]aeata ~~f"p[U1 d
s-a dcghiza.
a patruns
de asezare
('01011ia13. Oracolul urma trcbuia era decisa \'oluntaTii: egale s1'i se Judi stabilita de carte O1ll1leni
orasu! Corcira,
ca
sale razboi
ell
sa marna.
a chemat
naturali, acch15i
in Sicilia", [oamelc
va deveni
Siraeula.
atunci
Greciei.
,t
~ia
hotaral unor
stri1inii care, in noua cetateni pentru CII drcpturi guvernul emigrarc oligarhice,
raporlurile fost comra limb primilor localnici aceste elenism. limpul romani. au trebuit fnartl: rcgiuni
col ani in Italia, bll~ee comerciale mm important IntemCiale Tarent, cultivate murile niale pcntru
sa lupte
fi
pc care
bd,~lina5jl()f.
de colonizare:
au fost
~pre lonl'd, In
,Ill
Illai
~efal
fmt
ce uescenden!ii
contidin ci, in tn
ca5tig<l!c
penlru
a fost In ajmor
limp de inca trei secole, pilnn eilnd a fost sale, multor foeklienilor ectati Codrilii din inlalurCit
comtoarele unele
~i.in eele
fi.dcherne
HclcspontLIlui tracilor,
se reglsesc Asia
au devenit Acrae,
la randul Helmos;
ceti1tii-mamc
de dtacurile
ei au iTItemeiat
Foceea
Camarina,
~i relariile celatilor de la Ponlul Euxin ell scitii Jl-au fost totdeauna pa~nice. In Asia 81
so
COMEDIE MidI, grccesti in lupta all fest lmpotnva apoi subjugate toate rnarilor Persia). ~i n-an stare ceratilc fest ~i de
CONFRERII
COMERT.
comercianti o crrensic difcrite zarea true in perioada
grecii
sau
In confreri
1111
al
Atica, Rodos:
din
Corint", de din
organizatc
(Lidia.
religios
intc-
mantulc
lana
din
Peloponcs
corporative. prospcTarea
Dezvoltarea
ucosebita
pe
en
a dux la
mumrilor" pcnrrn
bttncilor"
fie unui
a imprufie Ilia
>1
tioase. ohiecte
toateta. exportun putcau tructii crau mobila, emu exporta
bTOT1Z, instrumenre
b. Atcna
acestea.
inccpand (-,
ell secolul
al Vl.lea
Sta1\11 intcrvenea
in negot peutru
monedci".
cu colcni-
mai eficacc
ale patrundcrii
, comcrtul
cu ilirclnncit
lernnul
poicte,
vu izvcdi
ill S;J\l
fie-care
,111
~1 avtmd sarcina
occidentalil. instalau
in apropicreu in cabanc
pictclor
xau xc ~au
din trestle
~ifrnnghiile. Produsele de import diverse: umbra de la Baltica. curuli si adusc de [a Marea R05ie, tildes din
':oidin Eriopia animate vitclc Europci constituiau tuturor cuntribuit si papirus etc. l.crnsi sclavii" '\~iei. adcva accvmctalc, orcz . blalHiri
Z()IK1c
Cirone nul
COMEDIE.
scura; ponte
Originca
comedic;
11
\~llziltori
ambulanti. xau [a
Faceeu
a provcnit di Numclc
transforrnurcn
msrfurilc Je acesri
la ri\"pdntii
constructii.
din toate
direct
eu
duri
cu
vuvcrunii
Bovforului
cimcria»
Cctiltilc
maritime.care
iHI
rate talasocratii,
erau carausii
(de
cumpararii
la stralucirca
elenicc.
aparutn
111
Epibann
CONFEDERATIE
DE LA DELOS.
Conner.
UGILE
si-u pctrccut mai stralucit cl ,I irnprirnat sa. Comediilc ale I.cilnr cultelor
re eel
_~i , 111,lritim infloritor uvea trei ranuficat!i: phortegia, tndc~i vanzarca negutatori maritime, uutoriza ell lc Agoranomii' sefor. pild.i dintrc ccrcalclc. vcrificau care uncle S-au facut rttrguielile uvcau atacenlor, semnaren a neplntii
0
. Poet pitagorici.m
genului comcdiei conccptia vale par a fi mai mutt satire 51 ale este rea Sc pare , [a EI a ~i in 1.1
I;}
CONFRERII.
(ti<l'ift) ~c intruncau '1lulWj
unci
confrerii
comun totdca~i adesca lntrc de crau in ell afa<I\'eau
cultul ruse
,:ali\alca eruu
produ, de de lirti'i ~i
profcsional.
pcutru cxpcditii
taxatc
Conf'rcriilc
pc
.~itnccrcari sa
can:
c.t eel care a introdus inccputul un poet cantat:l. din 486 anul 4?? Alena. pUllere antll f~Cllt din
Aten:t
eOl1~Iitlliau
indco~ebi asocicrca Cctateni comcnul. era imcrzisa. de
ill
cettitile lcgea
.1 se interzice Comerciantu
conrabihrateu cia] prevedea ...oparea t comcrciala pea lllri a
o disunctie
venit
Totusi,
la Alena', i piuenu
unde rurcori
din \1egar:I',
~i comerciantii in confrerii
Iiber.i , ~i la Ddos~ sa se ocupc La Sparta", La Arena traind pentru pentru mqte~ugari. ell scopul trebllrile :In:a~ti.'i ci emu
cnntractclor de expunsiunca
rncteci"
negus-
abia
In rursul
fraudelor.
()bligati ilor ~i statui perce~idrep· eratl am~idin Le~bos, Yin Jill olarit
practica
proprietari
a Ialimentclor
Probtnnd
pe
vamii.
care
favoriza, Je
fi ~i locuri
pnmruuuri.
comeT1
acesto(re!ii')
taxe pe
de
intekgerile Bunurile
comerciale export
Aeeste divinita1;i
cunfrerii S:IU a
proteqia
Concuren\ii, prezentau
unlli
,:,i
a se IlllbogJ.ti
;;i
artieolck
de cOllSurn ~imai ales proliuseie "au or.ieetele de ana: din Pclopones Taso~.
lor, tez<.Iuru[ lor, pre~din~ii, lor. Se eunosc la Bi7:m~, eonfrerii Sinope ~i in inde ton
in scent!. 0 organiza
proprietari, timpu[
si adunarile
i.
Hr.,
comedie, care mai fusese jucat~, pentru a Ii comparata Cli primele cinci piese inedite.
---+
fel C;J sl cctJ.~enii ell stare. Mare[e <;e alla' ded in m5inilc metccilor', bert;i[or~ si ale mc~te~l1garilor,
de hurl'ti pc
'!:ii
celebml
ale scufundtitorilor
care cucoaste[e B3
ARtSTOFAN
care se uneall
de .\1enJa
proJw;c
82
CONON
Eubcci* ~i ale Asiei Mici.
COR
in ceranle mari-
time cxistau confrerii de marinari si de constructori de corabii. Neguston straini xe asociau ::;i ei. formand tiase de ncgllstori si de armatori. ea hermaistii ~ibicronantii din Delos, heracleistii din Tyr. pos~idoni~tii din Beritecu 101ii fenicicni. Existau aproape pretutindcni confrcrii de lucratori In broderie, de rabacan. de cizmari , de vopsiton. de parfumcri , de bijntieri , de armurieri , de oluri. de camalad. de bucaran. Si artistii sc grup:l\l in tiase,51 se cunosc riase de sculptori , de pic tori ,de arhitecti, de gruvori ~islcfuitori
~i chiar de copisn tscribi publici).
dar se pare eli a murit in Cipru. unde rcvcnise pe lilnga Evagoras. CONSILIU. Acest tcrmen scrnnificri adunarile de cctsteni care, in fruntcu cctatiler grecesti , aVC<1l1 0 putcrc deliberative, careia i sc adaugu adesea 0 putere execuuvii. (Pentru consitiul celor 40U ~ial celor 500 de la Arena > BULE. Penrru consiliul batranilnr san al celor 2g de la
patru luni, fiind restabilite institutiile democretlce. Consihul celor 30 a fast instimit la Atena de catre leccdcmonieni in urma tnftangerii de la Aegos-Potarnos". Membrii sal erau recrutan dintre oligarhii eel mai extremisti. Ei au urmarit s.a inlature insn11I~iiJcdcmocraticc, sprijinindu-se pe trnpe spartanc. Tirnp de opt luni au guvemat dcdandu-sc la tot felul de cxcese, tnainte de a fi rasrumati de catre Trasibul", care a
restaurat democratia.
CONON. genera! cueniun (Atf'na~?, aprox. #4 -- Cipru .mll Asia Mica, 3f.J() t. HrA Conon s-a aflat ill fruntca unei note III .1Il1l1413 si a condu .. mai rnulre actiuni in timpul r:lZboiului pcloponesiac", lmprcnna ell Alcibiadc". A fosr unul din cornandantii atenierulor In batalia de Ia Aegos-Potamos * (4()5). Vaznnd ca IlLl poatc tnvinge, s-a refugiat 111 Cipru cu opt vase, la regele Evagcras. Conon a cnutat prilejul favorabil a rcintra in gratia atcnicnilor. Procerturite dirurc Sparta * si persi, el a intcrvcnit cu intrigi pe Hlngil Artaxerxe, rcgclc pcrsilor , ~i a obtinut. tmpreuna cu satrupul Parnabaze, comanda unei flote ell cure a tnfrant Ilota spartl.lna in portul Cnidosului (394), i-a alungat pe lacedemonica! din Marea Egcc ~i a euceri! Cilento tlilors la Atena lriummtor, a riJicat din nuu Zidmile Lungi, care fuseseril di'in1matede dtre spartani. Aq.iunea sa i-a ~ilit pe spartani sa semneze Cll rcgele per:;i1or faimosul tratat allui Antakidas*. Dilpa ullii maori, Conon a fost trim is la San.ies, unde a fost omorat din orJinul ~l.tmpllluiTiriba7e, du::;manallui Famabaze, 84
cratic, iar gcrusin era un cuuvjliu re~tr3n" conform cu cligarhicc sau aristocratice. cunoscutti gerusia celcr 90 de la Elida: consiliul ector 60 de la Cuidos era numit ;11 .xnnrt.mnmilor'", pcntru d\ accsua 1111emu nblignti sil dr a socotcaltt desprc holJ.rarilc lor. La Epidaur cxista un consiliu Cll Ixn de membri , dintre care erau ales! cci din comivia ai carer membri ~e numeau urtvnoi. La Marsilia, In fruntca ccnsiliulni cclor 60() de tirnuci cruu 15 rconsilien
loculi}. iar conviliul 101 Heruclcea
Tot la Arena, Consiliul celor unsprczcce (oi enaeka) aveu sarcina de a , .upraveghea . inchisorilc ::;i cum sunl aplicate ccndamnarile [a moarrc. in futa consiliului ernu aduse acuzatii contra acelora care detumasera bunurile confiscate. Memhrii consiliului erau trasi Ia sorti in fiecare Irib *, al unsprezecelea membru fiind greflerul, care completa accst consiliu, ce functiona ca tribunal. CONSTITUTIE. Grecia este prima tara care a introdus ccnstitutii. Acestea, chiar daca nu erau sense, rcprczcntau 0 rnarturie a structurii bine consolidate a cetatii". lncepand ell criza sociala din sec~lul al Vlll-lea I. Hr., cand a avut loc declinul oligarniilor", Inlocuite de tiranii", carora le-au urmat democratiile, cetatile au creat institutii care, modificate In diferite rflnduri , all dat constinuiile ramase clasice. Ficcare cerate avea propria sa constitutie, care erau fie aristocratice, fie democraticc. Atena"" este model111 institutiilor democratice, iar Sparta* al institutiilor ari~locratice. in ciuda stradaniei lui Aristotel* ~i a elevilor sai, care au studiat istoria ~ifunctionarea a 58 de cetati (toate grece~ti. eu exceptia Cartaginei) - lucrare din care ne-au di.mas doar cateva fragmente, precum ~i Constituji.a Atenei, regasitii pe
paplrus -, nu cunoastem cu adevarat decal constitutiile Atenei ~i Spartei si cateva elernente din aceca a Crctci. Ccnstitutia Atenei, cunoscuta gratie tratatului lui Aristotcl despre care am pomenit mai sus, precum ~i gratic Politicii at enienilor , arribuita lui Xenof'on, a fest perfectionata lncontinuu. Dupa cc a fest dcmocrutizaut de entre Dracon" la sfarsitul secolului al VII-lea, de catre S0101·1 la tuccputul secolului urmaror , de carrc Clistene la sfarsitul accluiasi sccol, Pericie,
LI mijlocul secolului al V-lea, i-u dat forma
ctasica cc i se cunoaste. Pentru Sparta, dispunem de un tratat privind guvcmarca laccdcmonicnilor , atribuit tot lui Xenofon. 51 de cateva clemente furnizate de Vie/ife pam/de ule lui Plutarh tmai ales cea a lui Licurg, precum ~i cele ale lui Agcsilas", Agis* ~i Clccmene"). Aceste lucrari de sintezn au fast completete sau arncndatc de un numar considerabil de relatari mai rnult van rnai putin ample ale unor autori antici, in special Platen", de fragrnente din constitutii care ni s-un pastrat si de foartc multe inscripui. decrete , retre ". inclusiv Icgilc lui Gortin ... ~ CRETA. COPI. ~ AooPTIE, AMFIDROMII. CETATE (drept de -). EOUCATIE, EXPUNEAEA
COPIILOR, NA$TERE, FRATRIE, GIMNAZIU, NUME, PEDAGOG, JOCURt, PEDERAS-
Pontica era compus ~i cl din 60{) de membri. Aile cetari, precllm Agrigcnte . Crotona. Region, Cyme, avcau consilii din I nO() de rnembri . In general, consilierii (bulellti, geron!i. timllci ...) erall ale~i dintre cetJ\enii cei mai hogati III umla dezastmlui expeditiei din Sicilia~, la Atena a avut loc n reaqie aristocratidi ~i a fost stabilit LIn consiliu de 4UO, care <\veasarcina sa numC<lsca magi_~lratii~isa guvemeze statuI, sprijinit pe n adunare Je 5 000 ole cetaleni, alesi ..intre eei mai i bogati. Acest c;lllsiliu a i·ost liizolvat dupa
TIE, ~COAL.5,
COR. La inceput, ,-'hom.,· era locul amenajat pentm dans inso!it de dintece, inainte de a deveni unsamblul persoanelor care cantau $i totodaU. dansau. Puemclc epicc erau cantate, iar toate poemele lirice erau damate ~i cantate de ci1tre un cor, a~a cum sc fikea eu Odele lui Pindar. Coml avea un ral importanlln poezia dramatica. El i$i avea locul in spatiu1 circular invecinat ell
85
CORINT
COROANA
.care era numit .orchestra". la care tragedia", participa drama corul satirica. , dar Miccnci atunci Invaziu a lnrcmciat cand a avut loc razboiul heraclid care pacea nuat. ~i drepratea, Aliat cu Sparta, medico" dar expansiunea a Coriruului Corintul , apci a colos-a dirnia participat netntelegerile pelopoaliat Corinrul Cezur Hadrian al Ill-lea Coriotut mente Greeiei. Oricntului Conntul izvor lui Apolo. rcpopulat de
drarnaticc
troran.
Dupa Alercc doriana, acolo .Bflru'' regele
0
pe
fata
pamanrului
romani dar
t-au reconstruit
tnfrumusetat.
pradat uvea mntani
in secolul
hcruli. ~i menutemplul doric ul Si al bronzul important 5i ul rafinat
s-a nurnit , sc pare, ~i regii doricni Aproximativ familic pe puterc rcgirn aceltimp rasafit, Jiolcosul·. turtle ; pentru Halcis.
(PanJitoarea?) pc Acrocorint.
(I
razboiul
ramas
ell
1. Ilr.,
putcroica
lace-
printrc vechi
, precum
, a pus mana
a provocat Spartei.
din 12 persoane in
sale gcograficc,
In
,
cetate
dona
a obtinut
gamizoann
fund pentru
Orasul rngaduisc
un
Corintul
de bcgatii. sai
rcprezcntara
Ire! tragectii,
era
i le plateau
cclclaltc
Ligii panelenice. de
7.isa de la Corint.
, iar bogaria
5i gustul
ulcatuit
totusi, zcnta satin dedl
~i s-a aliar
insutuita
entre
Filip~
al Macedoruei.
ci. Majoriell propriu-zisa,
ti
lntre
in trcburilc
hcgcrncnul
tuputnd tmpreuna
a tnarmat in acclesi
Halcis contra
contra Megarei" a exploatet tntcrneiut
S-3
din Grecia
zidurile sale eel mai mare numar de opere de ~.Iftd din Grccia. Cund a avut toe distrugerea zaruri vcdcu epoca moasa numele Corintului, pe tablourilc operelor la Rorna arhaica. olaric" soldatii ccle rom ani jucau rnai pretioase: .
0
nici, tcmei"
... ), In drama
excepna Spartei, au fost stlitc sa intre in accasta ligtt. La Corint l~i tinea sedintele
Sinedrionul, mcmbre. liga, titlul grarie membra adunarea adunarc Macedonia in afara a dclcgatilor nu facea de faptul acordate dennea state lor park din ci1 avea statelor axtfel,
0
Corintul
majoritatea
in comcdiu
:;i
til
24 coreuti.
irnpar(i(i
.1
frusub
coruri emu edmisi numai cetateni. Ei erau recrutati de carre horegiu" ~ierau instruiti de catre cnorodidascalas. CORINT (Korinthos), considerat ca al trrileu OT(J.~· al Greciei. dupa Atena" si . Sparta", silllat La intrarl:'a in Pe/{)pone:/, intre !(olful Corin/ (deschis .Ipn' apu.l"j .ri goUid SaYVllie (deschis ill dira:(ia A ... ·jei). la [>{)ulell:' ullei acropoie· fahuioase, Aaocorjnrul. Potrivit legemlei, Corintul a fost intcmeiat Sisif, Cetate· arhcologia de mai mulle (mileniul legendare, 86 al de catre fiu roroncu, regele i[)al~atc ~i nepot epoca c.1 a fast Potrivit Argosului, de dtre iar zidurile lui au fost al lui Eol putcrnica in a dezvaluit VI-lea).
, Corcira
de hegemon,
~i mejoritatea,
concurenta, iar ill anul 604, marinarii cetatii-mame ~i eei ai colonic! sale s-au infruntar tn prima batillie navala tnregistrata de greei. Aceasta ruptura, care dadea 0 loviturf inccrcat Bahiazii, ficcare dintre Cipsdos, .';au ~i Cipseli2.i intemeiat a
SllPllS
26 de voturi in
apercrua
maniera
insn-
COROANA.
un curactcr lnchinare consacrat erau tactile
nnie
prin cetate
demccratica. intermediul
corintian.
noi a in
mentau
nemultumiri.
sa
Corintul. numeau pe acel" au fost de caIre in folosu1 Sub " pUlernic, si Anaclorion, in Marca Oligarhiil~ Aeeast~ a
sa fUrnizeLc
~i vase du~manul Corinlul unde Ora~ul
ineins.1 eu panglici,
se uneall
lor, Macedonia, lupte deauna aheeanli la sud, petrecul tcmplu coloni epoca nii irnpotriva
sa
iar sacrificatorul plante dedicate lam lui Apolo, sau eedru Afrooilei, zate religia.~; fUllqiile, caracterul
adesea
Jin crengi
d~ prilall', cetatea,
divinitiltilor:
vitli de vie lui Diollisas, mas lin Atenei, Coroanele acest pastrau
rasturna~i
i.
Hr.
Aralos*
Artemidei, ocal.ii
a stabili[
tirania,
i. HI. ~iunue
grail Demetre!.
Peri<lndru.
se afia
alilli
in alte
al
Elene!.
a ra.mas
exista
arhontii*, cand i~i exercitau purtau 0 caruana care amintea de sacru al magistraturii lor; la deoareee, 0 mast!. At1e~ii primeau 87
Egee
a ilHemeiat unei
independenti1
a pornit
banchete.oamenii se incoronau la incepul, aceslea reprezentau comunl1 in unna unui in marile sacrificiu. jocuri· care invingeau
Corinrului, condusi
moderat<l
COTURN
coroane ticipanti concursun caraerer coroane premii ; de asemenea. la concursurile religios. pcetii si actorii totdeauna parun revolta grecilor omorat contra ~ii-a lnvins (Tesalia) in Capadocia pc atenieni in timpul ~i scrvca crescuta haul la confcctionarea nu era diverse mai ales pentru munci; sacrificii" vesmintelor. Lapfiind iar seroriginale, al III-lea numita fruste care minoica
0
CRETA
a tnflorit .. care
in
dramatice. asemenea
Aceste
pc
erolieni
la Cranon
in anul 322.
consumat,
vaca
~i al Il-lea.
(agen)imbrlkau
A fost luptei
De
, sc ecordau
lui Bnmene".
ale Greciei
Invingatorilor
veau 5i pcntru
unor ce-
pastrar
rascruce care
concursuri
analoege,
valoare
ell
alte
de mare
morti se puneau coroane. Cei care se pretindeau stilati i~i tmpodobeau capul ell
cununi existau zisuri de flori, in general de trandafiri: Ulterior.
CRESMOLOGI, ghicitori care prenceau viitorui, fie dupa cani, fie printr-o inspinuie aireaa a divinitatii, Prezlcatorii mergcau din cetate in cerate sau se stabileeu tntr-un oras , unde ajungeau
remonii.
Cresterea
pasarilor
putin
foarte de
s-au arnestecat
cele
po-
.catarul
diferite. Se pare dt aheenii" ropeni invadata condusa al cuceririi torica. sri Creta, care au ocupat de argianul
SIIPUS,
(I
sa dobandeasca
pentru visele
mare
fel. dansatoarele
targuri artificiale.
si
canttiretele.
In erase
coroa-
Ia
dintre
tnainte
Altoemene).
prirnul ores
punctul
miceniene de
doriene pamunt
In cpoca
plecare
is-
de coroane.
prctindcau
a avut un ml
care
(engas-
ca
animal n-au
gneata
care
tro,~}'t~oi). II? ti~pul rill?oiului pelopo~ nc sruc .preocen provenind LIe la acesu sarlatani Oameni erau raspandite ca Xenofon* luminate nu-si prin toata Grecia. ~i Nicias" in vreme tineau pe ce majontain cu totul dispretul
tractiune .~i ai m
mult
calarie.
caii Abia fast
minor in trehurile
Ea s-a rnulturnit
in armata dedit
den
doi sculptori,
al VI-lea
Entai
a mal
valU1lOri.
si unor
C(lZ
au
care vor sta la originea si din insulele ii mai d~torea]..1:i pe Epimenide; datorat Creta Sparta
(Artemis,
Hermes),
dar In eccst
Ianga ei cresrnologi, tea spiritelor alr fel; Tucidide spre a-j batjocori profeti mincinosi, pre aceasta
grajdllri. de cccosi;
interesati in Grecia,
avca
ti
priveau ii aducea
din Malaysia.
~i unficarori.dc p
lui Taletas peanii ~i
sireturi. iar
ucceasi "corum" care f 15i fast Avano Eschil*. tnalte. cotumu. ei purtau
pluta gTOUSl'i,
cuvantul
ascundca
picioare;
pe
hiporchcmii sai.
vestiti.
scena
Cit
dcscnma i11 proverbc un individ schirnba user ideile sau partidul. origine lidiana, coturnii de ar adaptau
, Eschil*
iar Sofocle"
des-
probabil
caregorie
de ghicitori
di sunr
pentru teatru
eu talpi
catrc foarte
CRESTEREA
!li tndeletnicirc lot atal de mare hOlllerica, bogatie turme in epoca Porcul mai ales a nobililor imense. istorica.
ANIMALELOR.
a avut la greci ca
0
Aceas-
CRETA (Krete), mare insula din Mellilerana orientala. la sud de Pelopones, de care Strahan 0 leea geografic. Aceasta insula, cu jarrnun neregulate, este dominara de trei masive muntoasc
Lasiti la est, Ida in centm, Nu Muntii mici, Alhi la cel se
pc Ncarhos, caruia Aiexandru i-a tncredintat flota care a explorer Persiei. III perioada coloniala,
pentru a tnteIe erriin Sicilia ". iar Strabon
importanta *. tn epoca
~i agrieultura ~ia
regilor.
vest.
se gaseste decat
la sud, ~i ~suri Solul cereale
buie in ~iHiria
Brindisi.
cre~terea
de la Cnosos.
CRA TEA,
Mare
locotenenl allui Alexandru eel (Macedonja, ~ -Frigid?, 321 i.lIr.) generali ai lui ~i prielenul in cursul s.1u. A avul sarcini expeditiei din Asia. a fost numit, sale, inten-
~ileguminoa'iC.
ceea ce nll se va mm intAlni eel mai des inmlnit. unde era erescut pentru ell laperau tinute Berbecul sa, dar
neincetat se foloseau
17, ce ~i
cautftnd Ie permitea
Cidoniei,
lui Alexandm.
intre
Grecia
~j Africa,
intre
popularitatii
~i valorii
in special
dent. impreun.1:i ell Antipatros* , ~i guvera nat Macedonia, Grecia ~i lIiria. A inabu~it
branzeturilor.
Apus, a favorizat dezvoltarea marinei. Creta a fosl populata ind!. din epoca neolitidl. ~i a dat na~tere unei civilizapi puternice ~i
sa:;,e domine reciproc. Cli toate acestea, institutiile sacotite pentru un model, a consolida de care
cretane Spartei,
erau iar
s-a
servit Licurg'"
institutiiJe
88
l1li
CTESIBIOS
de cle 111Legile
sale. i ~i cu
desdin au spre
mecanicii armc in
prac-
care beau 5i cu prts1ITi care cantau. sistcmc cu presiunc pietelor usilor unui dar sunt din sale a aburului din fata tcrnplu In marc pomenrte iar Lucrarile spalarca un foe s-au lui sale Filon
~i mai alc~ ca in Laconia". a fust aservita. starului: ci crau servi (. numiti st<lhiliti lega1;i de dorneniile de accsti Mnoiti ctarotii identic! suu de $ERBIE), hYJlekooi. aici ~i III nu-
comprlmat
apartinand
sa
dcschiderea
alipit
rei
curioznan.
acrul eu
A construir cornprirnat
0
de tunur i
~i masini
carora motor,
cflnd
lui parte in multo
pe
altar.
de propulsare, mare
de Circnaica.
Ctesibios
pierdut,
pcncci"
strainii erau
agent
precizre
sa. cu
Apctuiroii
. C:oITC avcau
cartierele dcstul
or axe. Cctatenii
si, ca .~in Sparta. primcau inca din i copilarie 0 educatic miluara. La I Rani, dcvcuiti adulu. prestau uu juramant civic; atune! avcau acccs 13glmnazu. in care se
practice in special alcrgarca. de unde
llll-
CRIPTIE, serviciu graniceresc tncredinluI unerilor spartan! cart' WI atins varsta de /R ani t melirani] Si pdnl1/u vanta de 20 de ani.
Criptiu parte era un corp de armata batalii. care lila
depasea epoca
Mecanica
Bizanr,
Hicrcn
pc accca
descrise ln Iucrarile
de catre
din
fantani
Alexandria
~ila
in
fiecare
an, de in
tndata
afara
efori!", emu
mele dromai dar gimnaziilnr 5i eel de dromeus pe care il purtau cctatenii. Atunci cruu obliga~i ~a se casatoreasca. Jar lallara casatorlta rarnanca 1<1 parlntii sai pana ce sotu! em in stare sa-si ~inl1 gospodariu. tatenii erau repartizati (andreia, in hctairii". usemanatoarc unde lua masa irilor,o sub egida Ccse
miviuni ,
de a se asez a in a supraveghca ceea care dar ce l i sc eel ei ln~i~i tzbucneau. se exercita nu pot fi
~i
,I semnala
,,:1
in tulburarilc asupra
tiile" spartanc).
ruasa
doriene
rezervata
erau
pcntru
lui Zeus
dupa
care cripsa-i
trtbun"
starea
, alcatuind in ele,
ambusccda
dcstinata
civile:
primite
iar
furniliile alesi
constituiti
pUna In
sculptat statui
calijicativ dat .l"tl1dinJilde~' r. Hr., grccii au ell aceste doua materiale oficial ~ircligios. lnce,)i
al V-lea
ale eforilor"
panel illsa din secclul construit Suuuilc Atena, pentru criselefantiue pe care Fidias" templul
urmaror.
ei n-uu mai
~ijudechtori.
din marmura
.~i din
Unul diurre
se ocupa
de
in functie formau
~i cei
gerusia"
care
Partenon". ~iZeus,
el
l-a facut
acestuia
de la Olimpia.
oj.j
~iavea
gerusiei.
sa respinga
dreptul
se Intrunea ~i justitia
propu-
t.
inginer Hr.j.
DELFI executor cu lin pas lent ~i solemn. Con/ax era dan sul comedic! vcchi: era lasciv si abia mai tarziu dccat a fest dansar si III alte loeuri doua vgrfuri , printre care simnrii curgea lumii. Pito. fflntana
sale, Delf
hi datura
foartc
era
lui Apolo,
numit
In
D
DANS.
greet ~i de ccsti. plastice zenta totala Acca~t1\ arta. considerate una dintrc divina, de carrc mersul barbatii formau lui Tezeu ~i fcrncilc", prin Labirintul cretan; de mnini. apoliniene ca fiind cele mai elevate tinfindu-se cultelor numit [a Delos,
throw,
ctttrc
Piton, a
pantcmima.
ra erau,
poate.Iabiatii.
La banchete se prezentau dansatori ~i frame" dansatoarc -:;i adcsca sc 'intarnpla ca medcsprc scnii prctuit sa l i se alnture, rapt care
IlU
carei
origine
ale
c::iTti funcui
era dis-
dour d. se tntruneau chctc ditiei gat-e ell caractcr pastrate pe Gaia. din Olimp III accste ~i vcnind tntr-un locuri
nici
de
\111
~inici
dunhiruiExistuu
religins.
Sofocle". uns si cu
imn homeric,
carc . la Sulamina".
<
originc Diferit
sau a unor
ondulnndu-sc.
dansat
Acc~l dans era propriu de la Dclos~ la Sparta" se tmpartea schitand cclalalt ilustra era ~i el interpretat
o cununa
pc cap, in sunetele
de dansul simpla
hvporchema
dar rnai ales rragedii.corul unul in carora razbcinica t. Hr.) cflnta timp Ie
dansun populare. care variau ~i dupa ocazijlc III care crau Dansurtle razboinice de barhati dansatori ~i religi-:;i de fcmci Dar pc care ..acrati,
prezentat
sub forma
rin unui vas cretan nat pfmilla pllne colului, prcctcnica. mente cpoca dovcdi ccnrru Zcul tsi manifcsta in slujba
~i III
In
cere,
grupuri: printr-un
cruu cxccutatc
1111
cc pladin i-a
care
Iaceau
UI1
mal
fi
trnpartite,
trei
Spartanilor, reforrna
, usa cum au
a fi din
fl
incluse
i homeric!
multi
til
dansatori
sum 0 marturie
a vechimii
secolul
en ca era deja
Pc
atunci
Terpandru
al VII-lea
in limp cc ultii sal! in locunle ell situatic putin snmati, tate, premrn
era dansat
de scuturi.
proclarnat eei mai buni razboinici ~i eei mai buni dansarori, au cunoscut nypocnema prin
intermediul dansuu pllrtiind de co~. carre sucrate sarb1itorile lui Taletas din fetele Gostina. Ei inte.rpretii.nd Artemidci, cantecul
Dcsi ccuttcni
scciula, au acel
cea pitiei'. La tnceput. lnsa dupa de dire folosite pied ce una dintre Tcsulianul
razboinicilor
~i era
dansatori tinerii razboinic unor
peon,
tinere
iar, la dansau de
COIl-
dansatori greci
dobandit
Barile
mare
nororic.
In CUI'i>lIlGimnopediilor*,
din
Alexandria
111 aceasta
trebuia unei
5i
LIn dans
pe cap un caklthos,
Oclasma
Demetrei.
care a venit la Roma in vremea lui Augustus ,~ia f!}~t rivalul altui mim eelcbrn, Pilade din Cilicia.
sa se a:':Cle
pe
lin !re-
a stancii,
erall integrate
femei
tn cursul
Tesmoforiilur*, dionisiace,
rit-
unue sc prclindea ca ies "aburi", ceea se nllmca chasma. Aeeast:! spartura, care sjpalUIile arhcologice l1-all s.eos-o iveaW. ~ ana in fundul templului, tea sacra numita udyron. Profe\iile
hyporchemu,
ell caractcr religios, Gerano.s ~i dansuri de origine cretan1i, in general imita cultulu! lui sau zOOml eocorilor
instrumentelor de satiri
[renetire
in parpitiei un de 93
eonsacrate
rragice
Geranos
hyporchema,
emmelia,
de a baricra
st:lneoasa
care fom1a
l'Tau versificate ::;i intcrpretalc de ditrc prcot. Toti grcc:ii consultau pitia lnainte
DELOS
impcnanra.
\C,,1Il1a
descopcriti vcuiti
de entre
dclficni, Ocupat
prcde
Apoln
facut
din
Delos al lumii
nn
vast lumii
sefii
[incau
"i nurneroasc
proce siuni.
)i ciinrece. ionienilor
antrepoz.it
de a lua () hotiirarc
ill legatur:i
avand
centrul
unui r:1/hoi <au Jncbciereu unci vi inaintc lie u p<ltni tntr-o cxCrcsus. impotriva inaintc de a rorrca trimis i.rr atepitici, Accste
11(1i
o constitutie ' speciala. care ii la,a autonom!a: Dclfi CT,I scdiul unui rouxiliu amfiqiollic ( • AMFICTIONIE), intcrcsclc atal de mare. uvand sarcina srt supravcgbczc de o importunth allx-tca
S:l
au format
tn
r:i
romane. Acesta s-a lrnbcgtitit si mai mult dupa distrugcreu Corintului", ell 0 parte ,I
a traficului care tnainte era orientat 'ipre
Aproximutiv
111anul protectorutul
- Avtfcl, rfi/hniul
cctatca istrnica. Dcclinul orasului Delos a lncepur in anu! 88 l.Hr.i cand a fest pradar
de entre Mitndate. i-an jefuit din ltulia ucsav;1r~it tmpotrnoltt ceturea, a exista care rca comcrciala
legend» dupa
in
piratii
care cutru!
bucurat
si Puzzoles ind
uuerc , pcntru
uutorirurca
sa a SC,17l1tdin cauza
corabia
Corintului ponul
ambiguiratea lJr:IC()pl'" run- eel care 11 corixuftau eruu ~;i-I il1tnpr~'tc/(, dupa h\1I1111 lor plac . lui Cresu, in ni/hoi, "I a crevut rfind,
S~IU
tcorie"
purificu
Delosului. roman
in
IIlCCPlllUl lmpcriului
5i a fost paravit.
i ... prc/iv -a
('::"1.dacl lmperiul
Ill! marc
ea
V,I fi di~-
accsta btnlc;\t
pcrvan,
de
Iapr.
unit
printrun a ramas al V
desprc
Arena
stapnna
Hr.. iar ligii pc
DEMAGOG
de a conduce
impcriu.
in sccolul
.lcai.
intclev al ruvantului
In anul 470 a tncut cure o constituisc. t~l\i iuniene Acgos-Potumcs' uou sub jugul opcrc!c de arta, capitalu. spre <I-::.i tmpoduhi cu
baricudut Pc Acropote" ~i au rust rnasacran de entre pcrsi: ill xc-hirnb. urm:tnd intcrprc
tarcu d:ILI oracolului
v-
cclit: l a din
acela care ('Ondllcep~oponli ('\.I dreptate ; tn accsr xens , lsocrarc d opunca pc demagog tiranului.
ell
reate
accstca,
curand el
rermenegativ.
de entre
Tcrnistoclc"
nul a Incepur
sa capete
un inteles
in sensu! ca Ilotu I1ldCTl'1 de lema va fi ~al\'arl'a lOT, atenicnii. uniti Cl1 alti grcci, au fest tnviugntori vcueau Jespre votive. la S,alar;lina IIi 'prc \tatLli, inscriptii: a ' xancDarun xc vorbcste Tezallfll( al II-lea neaL! nosul Jistnls pentru dorind de pretutindc un snujl
de
atune! uiana.
1l0l1
De
semnifica
poftclc" poporut Side.
til
anul
indcpcndcnta Ciclops,
irnboldut centrul
tipul demagogului,
DELOS,
Potrivir iM Zeu~ \rl-i nasd
mini
insula
Egee,
dill
Anrigonos" cfibcrati
tuur ; mcnumente
locuitorii dar
Cicladclor, aflata
lcgendei.
Delos plntea
atcniuna.
<II onuorului care l'ii lmpaca prin lingusefife ~i prin vulgarirarilc Iirnbu franccza.cuvanrul s-a rncntinut
cu acest inteies pei()raliv !erilllria/Ll
in
numai
fost dnruir de
1;inut-o pe loe pentru C'-I Laton;} acolo pc Apulo ~i pc Artemis oCllpatJ. Je cretani, Pe Cint, f()art!: care careiJ. varful veehe_ 0 vag~!lIna, <lU i-a eel loc 1.:.1 ill
talan!i ue am ~i de argint,
111qX(lCa
Rcgi, tel.cllure
Insula
intruulIs
a fmt
"protecli;I" uficio;L .. a lui Anligonm, apui a Lagi7ilor~ din [gipt, a regilor Alltigolli7i
slib
DEMA,
(iva
divi::_illfll'
wlmini.l"!r(l-
sa
din
Macedonia
~i.in
cele
din
urm~\, a
UrillJt clI!ruJ lui Apolo. mai Imllt ,11 imuleL ,Ie cLilt Jintr-() p\laleh~ apropierea ('iliTului ep()d
zeului,
romanilor, imliia Delos a ClIllOSClH apmapc Irei ve:ll'uri de prosperi tate . A deveni[ cen(rul afilccrilor COIncrciale ale gfccilor ~imare pi:qi\ de g:rJne 'ii Je -,clavi, Ora~ul Il-a Inectat \:.1 \c extilld:1 'ii, la Illc("putul sccolului al II-lea !talia ~i romanii zionc/c. i. Hr., lraficantii greci din veneall ,Iici sii se aprovi-
Tnate statck demc, dar noi Illlmai Jemele zate Atica tlumele general care de catre
grecc~ti CTaU lmpilnilc in cunua~tem Cll adevarat Atieii' Clistene', trib~. Hccarc Ell' all f()st organicare atribuiml dcma a Impartit dlc reec care in genos' a c:1pi'irnt
unui loe de
pc
ad:ip()st navigatorilor 'ii unde a fost crCit! llll pOT{ ];lrg, Un inm homeric <llesta f"plul
din de tlecarui
La Delfi :..IVeau loe mult(t' sarhiitori: Jocurile~ pitiec, coneursuri tie ~dintccc intre 94
ca inca
in
antJl
166 I. Hr.,
templul
romanii
au si all
reUlit alenicnilor
lui Apolo
11 aVllse~e
fie ue la 0 95
DEMETRIOS
DIN
FALER
DEMOSTENE
«manum
de un patronul
aducand ell sine inspirat suveranului iezc 0 biblioteca" ci a tnceput uvea Alexandria. trehllit~a scasca Lacrtiu de .~arpc
multo lagid
carti.
iJ~a
.~a
ceea ce a lntcmc-
Casandru,
SUrUi'>
Demetrius care
a intrat
con-
asediat Arena
Tcsaliu contra lui unde a pastra i\ trcbuit Bpirului. contra pcntru Mid, Seleucos
xe
contra
rasculase,
apoi a
egalla
uvcau ca
tngaduit
in cpoca
numarulIor
lui Strabon" cchivalentc administrate
sa
La ccrerea lui Ptolerncu, adune nucleul a ceca ce marea Bibliotccti din el a insii III dizgratie..
sa devina
Cazut
sa lupte
xe distingcall
provenui cctntean Oriel'
prin marele
nurnar
S(}-
ca. In dctrimentu!
teruoriului
alter
inca!
74 de demc.
Fiind erau
sc cxileze, se parc far~ sa paraEgiptul. Porrivir lui Diogenc ar f murit in urrna unei muscaturi
de rncrnbri. in adunari.
III
Asia
de vet sa avand
ell
ginere!c de a
sau
daturic
(In anul
uu an
_~i care
el era asistat
un vistieTilic
cadasrrul, reprezenta In starsit proveneau
Dernarcul
DEMETRIOS
(/1 Ahu'l't/onit'i 282
I POLIORCETE,
(Mucedonia. 336
"X'
in cndrul alegeri , in
magistrururilor
patrirnoniut
tn-».
- Siria,
de mdini, dc asemenea
la sorti. Totusi
faptul erau
trebuie sa se
demoell de zed cetatenii
in fata hciicei",
Era
lunice'l.
fiullui Antigonos" Ctclops .~i<11rraS A Iuptat nlanm de tatal sau. ell bra~i un anumir nome, _ Hiitut Intai Impotriva de carrc diadohi
DEMIURGI.
menu undo care ~i cuvantul,
0(1-
ca tntr-o
munccau
pentru
pope»
de sen-
a Atenei
vura.fidelitatc cclortalti
suri difente: crau dcvinii" Clistcnc". eupatrizi" accstiu nasterf pentru B purtau neral mi' lor Atributiilc mernbri
7.ecC
mii de barban.
iur mcrccii",
~isclastatului.
comunalc
~idin
Ptolemcu 111fata Cazei din Pufcstina, apoi in Babilonia de cittre Selcucos * (312-311 J, el i-a rripit Orecia nen in Macedonia dll, Amigonos
0
vii"
Jill
Ia guvernarca
~i rncstesugarii.
In
locale.
de nernonu~i
de ridicaren
ei com!itlli~1U
clasa.
DEMOSTENE
lor (Atena, si locuia uvea retorica a-l ataca sui T Mal sau, care in dcma ani,
(Demosthenes), sc nurnca si
Paenia,'era cand iur tutorii a urmur unul dintre Mandru logograr" reputa\ie.
ora-
~i de
dcmocrutiei
lmpreuna
plcbca soar putea euparrizilor
384 - Calaurla,
dccretelor se adaugau
, domncu
Hsupra
Asici
Mici,
din
, jar istoria
pc care
primisc
lu pertajul
din anul Ll l
lntrucat
Egcca.
cle
Demostene
Jurat de prin sai. cursurile tutorii ~i
cgalltatea magistratii
2. Pe de alta
sal i-au
depaseau
l-a tnfrant in lurgul Salaminc i din Cipru (in alml 1(6), In urma accstci victorii. Anttgonos transmis unul 305, reasca
dcmiurg
era nurnelc
pe
care
in diferitc adesea
ccmti, in ge-
lseu ~i a rnccput
a luat
fiului
pe
Demetrios
sa
In
care sau.
l-u
In
doriana. 50
de
de succe-
clIcepofiLla
sflU,el a activat ca
0
doban·
Rodosul,
ima nll
ma~inllor dc aseJiu pe care (helepoleJ.1\ iqit inyingiitorln Grceia chemat"in contra Asia lui Casandru, tatal de dilrc
Ie
Ligii arcadiene
Jit prin accasta in "iata izgoniti prctenliiie primcjJia pentru Jc cHecrirc, Demostene discursurile enilor nean. politica,
mare
A intrat democrlllii
l11cmbri ai consili\llui
Ligii aheene *.
aparfi.nliu-i
pe
(ill allul 351), Preocupat pe care il rcpret:enta ~i-a luat sarcina lui Filip·
0
iSi [aeuse
Tcofrast.
sl\u
DEMOCRAT
aveau in
0
IE.
evoluJii
de perieolul CeUitile au ajum mai prin Alena* grccc~ti la aeeasta nlult regirnul ramanc in opozitie FunJamenegalitate in in ce prive~te sau care abia de a denun~a
Cll
in timp
democratie unei
~i
llfma
mai
moell
reprezenta dintrc
dupa aceea, Casandru~ I-a pus in fruntea guverni1rii Atenci, unde a exercitat 0 COllducere ell earacter tiranie timp de zece ani. Alullgat din cetate, eI s-a refllgiat la I\lcxandria~ pe li'inga Ptolcmell Soter,
vietorio;;i I~ lpsos ~, unde Anligonos a fost onlorat. Lui Demetrios nu i-au mai rama_~ decal dl.teyi.\ regiuni in A~ia, dar mai dis· pllnea de 0 Ilotii puternicl\, EI s·a apropiat de SelCLICOS, care s-a casatorit Cli [iiea sa Srratonice (In anul 299). L'I moartea lui
~itrecfind
aristo-
Atena.
in
Filip
fiecare
sale
a fost combatllt
de dtre
grece~ti, oligarhiilor·
care, neobosit, a ridieat prin sale ultimele energii ale ateniimperiaJismului lupta inega1a. macedoDemostene
tele democratiei
impotriva tn aceasta
96
111
DIACRIA
a fest totdeauna curajat. scful nean, contra lrnpreuna partidului dar inertiei
el a fost
de
13
Pentellc. traia
Pe
eei de lui
DIKE,
privata.
diferua
sa despagubeasca
putea inccrca
0
partea actiune
km2
ai regiunil
un popor tn epnea
numita
.,;;rare". de pro-
execurorie.
antirnacedo-
sa
~j de mici cultivatori acesti .munteni'' purerea. Acesr cuvant, , care l-a ajutat
dike exoutes,
din advcrsarul
luptc
all format
partidul
intrigilor <IIactiuni-
dincricnilor acaparcze
pe Pisistrate"
sa
san pentru
(contestare
al stutului autotiza
pcntru
unui bun ... ). Rectase prczenra daca era la rnagistraIn fata fiind parte convocat Daca competent. apnrator.
ce
sa
aceeasi intervina
de doi rnartori. de
scchcstru:
constrnngerea
prin
lntcmnitare
in f~l!a magistratului
Illl
putca
Fi
de ncgustcri
f<l\:i
DIADOH.
.nrmas", ofiteri
care
cazul
de daromicul
in special au tnccput
rcclamanrului. plangerea.
Filip i-a stirnulat din nou energia. Distrugerca Tchci~ a oprit insa ecest avant. in timpul vietii lui Alexandru".
Ill! \-<1
eel Mare,
eJ
DIOLCOS,
lea i.llltlllille Saronic
ell
de lemn
cure
straha-
dupa
tntrc
rnoartca ci au
,,:I sc prezinte
la Corinl·
si care
al
101
lui in
pcntm
imperiului
cauza
Dcmostcnc
mai
afara Arenei. unde el a continual contra lui Eschinc, care a Iost cxilar. cariva dcoarccc fusese allui ani
sa luptc
Dupa
e1
Ill!
tnsusi putca
fiind
.1"(1.wrapWl:<;il istmul,
("1/
arncnda faptul
lln
discursut. sau \ccundatti complete era dezbetcrilor publici
retuam
condnmnut Alcxandru.carc
de un
In t'1)(!CU
DIAETETI,
arhitri
.~i rivati, p
ta
care Tjmpul
rC7l1rna~i
AII!Iu.t' ( ..• ARBITRAJ lNTRE CElATt). \'11 cc stie cttnd dietetilor. ill cadrul mnrullor potrivit Ei trebuia ~i erau uncau sectiunc triburilor", a avut toe desemnarea an nu104, Hr.). Ei emu trasi la sorti in fiecarc Jar nil se cunoastc dI
CTaU
DIONISII,
Dionisos, Fie 111
0
((!IlIuC/"alt'
Illi
(in anul 325), Doi ani mai tarziu, tea lui Alcxandru. rasculat Accastn ~i de catre ~i Dcmostenc noua ilbucnirc zdrobita Crater'
ujutorul date inu-un uccrd. variate: curcm. actiunc kukrgorius, pcntru pcnrru .impietatc Sparta, de interval Acuunile torusi pcnuu Principalclc pcntru tiler. eel care pierdea de
Exccutan-u trebuiuc
grecesti
marc
importanm, uccste
Prima
dimre
r se
pare
eel putin
rimp
flxat
fost deflniriv
unci inscriptii
t.
nurnita Oshofortile. Ea ave a loc ill luna Pianepsion (-, CALENDAn) in dcrna" bier. punaton ELl tnccpca printr-o cllI"sil de efebi" de cfuitcce mai Dionisii: In intern:li ales ei i~i de pursacriLie cinrchini printr-un sarbatoare, loc in luna campenesti satc~ti, de de struauri lllsotita sacrificiu mult lui Poseidon. sau micile sc pelrccc<lu
lu Cranon.
revenenu
pe care geniul SaU II protejasc cand inamidi sili avcau anvcrgura lui Filip sal! a lui Alcxandru, soldati calca fugarit maillile otravit inculti spadasinilor se afla acum si marginiti.
imptiqiri
scdintclc
in lCCC scctiuni. de rrcburilc afaccrilc U/1 judecator platiud Dad care decizia
dichc crau: dike aikias, un act de violentn; injurii: dike dike dike
r o.w·h()i),
in
fata
L1nOf
din
unui tnb.
rnai putin care
0
apostosiou,
peurru la ~i
EI a fugit unde
In
cakotechnion.
doua
avea
lui Antipatros.
grave; asculte
sa
usebias,
pClllrll
In templul
dcmelor pentru
afaccn:a in raport
podgorcnilur.
Mul\llmim.!u-i 0
lungrl protincrc pclltrll
ea ni~le jmieci'Hori
DIACRIA,
Diacria muntoase Brilesos, Bog1'itiile 98 conlraforturilc
rt'):illnt' csle
.).j
arida
curle
pelltru
CC~illI1C nlntata
catre tand c,mefore·
V:t'\C
desemna
pentru
ell vin,
de .~truguri,
smochinc
~icondu6mu
\:oIplll
~i din
aceeptiind de diaetet.
dinainte oficial,
chestiuni
gale de l.cstrc,dikR
ficill. Cortegiul era Incheiat de purtlHorii falu~lIl11i divinilat, simbolizand rodnicia pi:l.m5ntului. Dupa saerifiu, oamenii se 99
sale erall
~i el
nllmele
CEl
BATRAN
reprezentatii Bvoluand, care lui aceste de in , crau la tnccDieEtc ccDcsi a avut 0 origine obscura, ambitia ;;-ll manifestat foarte devreme. A fest clasica. catrc pied.
\Ill
DORIENI ditirambul, cor": prezentat in concursuri tie primca un trcnil era rntrcprinsa sultan buitc fara ca zeii fel, iar csecurilc eli acensta sa fie concrau utria fost
dndeau zeului
Ill!
originea
si a vitei de vie, un
cu prilejul
Dionisillor",
In
acest
I'd de Farxc improvizutc. rcprczcnratii nastcrca orasclc jucarc putul Urmau icmii. urbane triumful III luna de picsc par sa tragcdict" importanta vcchi, iar dupa accce
fest
suaine
~i a comcdici" sccundarti lcnccnclc" crau zcului dnd siirbatorilc ill rcarrc fohruaric irnprovizare. , Al1tc~tcriik~.
nurnit strateg" unic al Siracuzei, acuzand pe srraregii care crau in fnnctic, pcntru a f inlocuiti cu allii noi , pe care "poi i-u
li"lscredilat, ca ~a ramana smgur A rcusit a pus
iar coregiul"
fuptului
consultare
Ditirambul
neglijata.
':it
dialog,
ramaneau decat
ca
DIVORT.
rccapata Barbatii
La Arena",
0
avea
sa
ohtina
gurda. cu ajutorul
careia
Nu ne-<lU ramus
dccsr
snti.:a rcpudieze
isi
ill
cu lihe~are~. zcstrca.
Elafchulion
DIVINATIE.
dctine accusta, aceasta cunoasterea a viitcrului, gandire rnijloc
sotiilc": dad.
vii inapoiezc
nisiilc
lebrau
suu Mari!c
Dicnivii.
asupra infhrrcu Emu
democrat rnilitara. ovtrovul Euriale. Impotrivu parte Sicilia lui n-u vuccese: un Imperio
monvul
icmii
::;i
de la
putcrnica,
pe
care
vita
sa-l ignore.
Pcntru
In caz
zilc.
totul devine
0
de divinntie
catre ~o! em aproape fcmcia doreu \,1 inaintcze arhontelui motive, cxcmple Lie rcpudierc embuira
til
stapaHCaU
in accst
, ca Irebuia
divortu] , dad
!1U
avcrn de
. Organizarca urhontc".
III prima
i\ dona proccsiuuc stutuia desfasuruu
ajutat
rust
un
sir de tnfrangcri
«erifirate",
rilor dnuuar!ce
, care , gralie
palla
fie
DOCIMASIE,
IlIflllSi
f'_\i1nWIl /u. care magistratii precum inaime si cuvulerii era vcrificata drcptul
rran de
II
tn
Cele
eruu:
to Alf'na~
ziua
intra tniuncne,
suuuralirati
si c.-i rnos:ln de
ditirambice ineJite.
tia,
prin
ultimelc trci
~i comedii, in ufara Greciei
patcrnitate
ambuna
viitorul sau nnor
pnsnrilor
manna, In
tic unor cerea
occidentale
Siciliei.
a proFiind el
colorate
,:,i
\a Delfi~; care
pre7iani rna-
avea propriile
nate lui DionisllS. ~urall la doi ani ill cle Dionisos umIe caracter III cursul un wi
0
in
~ilitcrc1e
~i a atras la cllrtC<l sa
maruntaielor
Era'u
suplI~i
ia
se Jesfa-
eminen1i.
precum
a avut
C(';J
exam('!!
municipali. in cxaminarca
Docima-
data,
important. vccin
lnsu\ii poct, Di()ni~ios a snis 0 tmgedic, Ha,\TWnptlrarea lui fledor, care, in aIml 367, a ob(inut In Atena·. c\
S-lU
ca ~i chirolllullria: in sanctuarul
olliro-
prin vi~e, cure era pr:l<.:de la EpiLimIr; ell cei care lOecomuniCil mai diferite I1asterea eclipse sangerau.
se petrcceau
primul
premiula accastrt
ill stare s:l-~i p1strclc \)ocima ... a cr'd aplicata i pentnl a veri fica
echipamenl. demIli
eu
la Teba*,
Anand. imbatat
despre
n~("romanria. prill
renomene pretate fcnomenele cele cere,;!!,
~i celor l1aluralizal.i.
riitaceau
pe Citeron, Totu~i,
fi
de bucurie, at de somnul
dadi
sa
!"ie
,Ia
Argos'.
l'clfitcni
S-<I
manifestat
la Atena
01·1 asasina.
imn interpr~tat de cafre un
unor
Dionisii.
DODONA DORIENI.
fiul Elenei.
---+
ORACOL
DITIRAMB,
din
asudau faceau
("or de satirj
111cinslea
lui Dionj.ms.
367 f.Hr.).
Potrivit tradiliei legendare, ~triuno.':illl mitic al Jorienilor a fast Doms, eI imusi fjullui Deucalion ~i
100
101
DORIENI
al
DRACON
era fratelc AHEENI, referitoare discutic lui bolos ELADA, l a oriainca si al lui EOLIENI, doricpopoare par sa fi ramas Epirului. sau mai un timp in Balcuni mod ~i in mal ahepartii meridionale alt:1 vecina a coastelor cu Beotia consta Asiei Mid, la comer; si nu era razboinica. Totusi carneteristicile donsmului crau destul de marcate pentru intre statelc ca
0
Pirei: Dorm;
(--->-
Xoutos chcsuunilc
muntii muh
ei au ill-
Donda se va constitui
si in suspcnsie
5i cu Focida ,
legatura ea
0
sa se f mentinul
In Grecia
tor cu cdd;ltc
sccolului
in fuptul
ca
dcricnc.
re-
ale Greciei , dcsprc care rraditia vorbcstc rude :Jpropi,ne. raporturilc alta traditio Icgcndartt
hcracfizi (sau ucscendenti Argolida. apoi pnviud
I~I
ior
f. Hr., all invadat distrugjtnd miccnicnc rniccnicnc deccnii. de rcconstruire, sa sc care dintrc cstc accca li s-a atribuit
violenra
mice,
mai ales de
mare
bipolaritate plasticc.
in cadrul
niana.
unor Micene telor timp uncle
Odinioartt palate
distrugerea
armclc: dedit
~i
in
0
ai lui
TCVC-
Tiri nt,
paleloc dupa cateTradi-
existenta. de
alunguti din
prccurn au parruns
In Pelopones
sa-~i
revendice
)0
mosfclul
all avut
eruu Inarmati cu lancca .~i sabin din fier, lmprumutare ell siguranta de la popoarele
balcanice cuscra toate (care, la randlll confirma lor, lc cunosMidi). uparttia prin armurierii ca arheologia din Asia
varietatile dialectale.
lnvaziu tnnoire poate crede. pare dcci legata Greciei. brutal dedit reStrtiluctta a disparut, s-a putut 5i III Ionia fecuudat
0
~i chcctituulc
I:'i
emu Ccrt
cumportar
~"IC
Iuptul pomenit
ca
astfel tncat
ell
in
civilizatic
ei
fad
in lurnea ca
llU
nuccniuna
lurnca grcaca a unor inovatii. precum armele ~i obiectele din fier , fibula, incmerarea mortilor ~i fnrmele geornetrice in dccorarea accstca cerarnicii. pot nu sc sue in cc masura Jorienilor. S-ar fi utribuite
s-a
III
poernclc
homcricc f calificata
perioada evul
zorii
de gestatie,
nunura
zilei
(<ldied la Inceputul
mileniului
nc fucc dintre
posibilnatl aceasta
111 Petopones,
care s-au
~i in aile locuri
par sa
fi
Cu
toatc
parea mal degraba e1\dorienii n.au Iacut decar sa adop:c mode not venire din r egiunile
pcrfcctiunca
impus
cum sunt cele Jill care pe istmul tngaduic oricc caz prin etc accea Pylos. ale ullci stabilit parte
lumii
miceniene
s-au gasit rcsturi prcsupunerea a cormtienii nu trehuie Poatc navaliri faptul refugiat lnJcoscbi ill Creta, .insllicle atunei intemeiat ellii, apropierca fata de pcricclul a lui Hereulc, armatc
ua
halcanice,
care au prcccdat
apan-
DRACON,
din
(J
din Pelt/pont's, la puncr care sa, pomcneste ale popoaau pus cllcerirca llumit3 numcic de caIre Traici un diaSe conduccrea
III
s-au protcjcr
epoca thilcis
istoricn. , dimani
era pe atunci
De
a~emenea,
care
complexe sub
pret:llm
dariene,
de~i atle.~ea in
rollS-
eli uorienii
~i indigeni
b dzbnnare, unl<lnt
la rfindul dintre
ea acestea
tarile cllcerite,
ca
Ben(ia*,
ca
lui Aristaihmos,
IOCllitori au lost [nlllsformati . Laconia*, uiferentele insesizabi\e, fDSI at at de alat in Tesalia. dintrc illtim
din Urecia,
In
in
ill scrv(;
In
alte
sUpani
~i supu~i
~au amesteeul
legendara,
orkc
lect
I.·at.,
pupor
caractcr
~i caraeterele
grec
pe miculleritoriu
tori lor ~i ale inJigenilor de profllnd, incat sccundare L1ncle clemente te pupulat;ii s-a petrecUl Egina-, prcClim
s.e
llLlmai
,;i a~a in
in timp ce ahecnii,
ce eoliin au lor
a ln~elegc
10("uil:l de populu!ii neindo-europene, contact cu care ei ~ .,1efuiscrJ, crdi.ntl rei civilizati,l 102 zisa "micenianii",
ionienilor
uoricnii
care va deveni Eolida. TOtll.~i, dorienii urmat pe eei emigrati ~i au dat nllmele
103
DURIS
socictatii. teama
Dand
satisfactie acesror
ultrasa se ea
treizeci).
lmpreuna
el a
fest
giute, severitatea
until din cci rnai rnari pictori din stilnl numit inegalitati maniera cancra caracterizate
de flguri rosii
pe crirninali;
In afara de aceasta,
La el se remarca
ii detemuna pe membrii une i fanulii sa nu mai fie intercsati de rnzbunarea unuia singur dintre ei , favonzand statui da s:ole rezida distinctie volunrar vc alia chingilor astfcl ell drcpml individul ~i individual: pentru pentru pcrsoanci aceasta a tacur ornorul a-i
in ceca ce priveste metodele si folosite in diversele crape din sa. Uncle prin atasat opere rigiditate: tradinilor ale sale au fest Si i s·u reprosat
a-l sustrage
depasite
Estc adesea si arhaisrnul
sentiruentul
ca a plagiat ariditatea,
.;;i
al indcpcndcntci opere! i xc
in
ell
<lIn
pictori.
precum
E
ECLESIA,
Oricc drepturilc cclcsia,
rnaretia
In mod dcoscbit
datorcnzn
CMe era
in dreptul si omuciderea
criminal
sa fad
marc de
involuntara.
lur..riJri :
lu ccrnanda,
(Alena,
siarsitut
secotului de olur .. care
vivacitate
~i 0 gnuie
teatrul la
lui Diorusos,
poporul acolo.
tncemuut in culiratc
lIll
(/{ V-lea
Duris Dintre la care
Hr.l
de mice stampitatc pictor
de ruisncismul
cetatean
."a-l
sa
dar locuitorii
cclcsiu
detinea
toate
arcnicni liber
ale Atenei ~i bogatasii cratici JIll purcau aparca pentru putul lupta partir drcptul Solon', a maroa sccolului contra jeroane ul l de
dusmani ai demosau evitau s-o fad, lor. La tnccI. Hr., care pentru dadeau lui a s tarut a tmla trei oboli
0
satiric!
truculent
unui
dezaprobarea
v ..lea
magistrarilnr
absenteismului. prczcnta
~T~II)l::lll~;X:~~l~t:~~enl::~I;i\:r:; !:7t~~1~e
mulga legile. cc Ea supraveghea
l~a~~~~
,
dupa
acestia
Ii numcu.
veneau
iar la fiecarc
fi
(k}'ria ecdesiav.
problcrnelc
prccum
spre a izbuti
sa rezolvc
cetare urun strain care voia sa fie naturalizat ~ilot ea Il tnapcia unui ccratean pedcpsit ell aumic" actiunile probole".
In sfarsit,
de ~i
extraordinare nu a putut
judiciare
numite
sau in anumite
era convocate de catre pritani". care lntocmeau ordinea de zi ~i0 afisau iuairuc ell palm zile. Presedinrele era episratul" pritanilor. asistat de un herald" ~i
Adunarea de un secrerar. Polina era asigurata de arcasi sciti. sclavi ai statului. care I~i aveau cazarma in apropiere de Areopag". in secolul al
cand
Iv-Iea,
cetatenii
EDUCATIE politia, iar in secolu! al ll-lea efebii" faccau acea- ..I:1trcaba. Oricare dintre cernteni putea lua cuvsntul, dar in general urcaula
tribuna orarorii. scf tic partide. Oratoru! era
tribului familie
incummat ell mirt ~i CT:oJonsiderat ca fiind c sacru. Dad voia sa prezinte un amendament atimie" sau
Ull
coutraproicct
, el trebuia
s-o
faea toms! in scris. Un cctarean lovit lie care urea la tribuna putea fi COI1la moarte. certitean. De ascmcnea. fi in virtutca
0
pro-
atacata
acuzanei
graph e paranomon. La smr-;itui vcdintei, pritanii supuncau problema la vet. care sc facea prin ridicarca mrtinii. til
nfarii de anumitc in situatiilc cazuri , de pilda voturilc de ostracizare. in Grccia.cducatia a variac
sou va f cxpux (--jo ExpuNEREA COPIILOR). In primul Cal el rarnanea pc langa marna lui pana la saptc ani; dupa accea apartinea starului. Palla la 2U de ani era supu ... [a agogc, educaric colcctiva, al carei seep era sa-i impnrne virtutile milirare ~i civicc. Copiii de aceeasi varsta erau inclusi in grupe (i/lI). rnai multe itai formsnd 0 houa; accstc scctiuni erau dirijate de catre itarc rseful unci i/(1) ~ide carre bouagos (vef al unci h(Juu), alesi dintre cei mai varstnici (iranes). Acestia conduceau
cxcrcitiilc sub supravegherea unui paedo-
va trai in
EDUCATIE.
dupn socictatii.
~i dupa clasclc
La dorienii" din Creta" ~idin Sparta", individul apartinca statu lui ~icducatia lui era orientate spre acest scop comunitar , In limp ce Ia Arena" ~i ill epoca elcnistica pnrintii aveau libertatea educarii copiilor lor. urmarind inaimc de toate de a face din ci oameni comple!! (pentI1l fele FEMEI). in Crela, pana la 14 ani, cnpilnl, Ilumit .\·kOlios, rara i"ndoialiidin eaUla obscurila!ii in care era !inm, ramanea pe l:1ngi1 parintii sai, de la care trebuia s:1 dobanJeasca t"unoa~terea elementar<1.La 14 ani statui il lila in sarcina ~a, Timp de doi ani baialul era apagelm (adid tarj agele. "grllp de adulti"), dar asis(a la mesele publice pentru a-i scr .... pc barbati. Apoi el imra intr-o i u!(ele ~i uevenca <Istfclaxelo,~';atUllci lua parte la exercitiile linerilor in gimnazit: a[ergare, tragere Cll areul, dans* eu arme, exercilii militare. Acest antrenament continua ~i dupa majoC'dt.
)0
nom, lnaltmagistrat. <1\1\1\11 de entre hideeni, monitori. si de catre masliX(lJi!ri, tnarrnati ell un bici. Pana la J 2 ani, copilul, tmbrncat ell acelasi hiton", treece prin diferitele clase, in functic de varsta sa. La [2 ani et dcvenea paideis si urea trcptat palla dcvcna melircme, de [a 16 pana [a 20 de ani. EI lmbraca rnantaua scurta. triton, ~i dorrnea pe pat din lemn de maces Edncatia. care consta mai ales din excrciui de gimnasrica. era orienrata spre forrnarea morala ~i civid. AI:1turi de 0 instruire foarte e[cmcntura, adoleseenlilor Ii ~e preda muzica, poezia, damul. Dc la U~la 20 de ani,ei participau la criptie~, apoi, vreme de inci"idoi ani. crau irani. devenind astfe[ monilorii copiilor mai mici, inaintc de a intra in societatca (:clatenilor La Alena, tinerii erau creseu!i de dHre parin!ii lor pana [a varstJ. de Ul ani. Palla 1<1 ~apte ani ei ramaneau in gineceu * . unJe mama Ie prclla prime Ie cuno~tin~eelementare, inaillte de a fi in..:rcdin!a~i profcsnrilor, care !ineau 0 ~eoala~ [iberh ~i al diTOr scop era sa fad dill adolescent lin bflrbat, kalfJ.\· kaxuthos·. StatuI nu se amesteca in educalie, reeomandand. doar parintilor S[I-5iinvc!e eopilul s:.iinoate,exen::i!iu
1111
care era necesar pentru un popoT de man- in genera], cruu considerati efebi tineni milirar. nari: de asemenea, <;<1 citeasca. pentru ca sa supusi serviciului Se cuncusre 0 institutie numitf .efebia". poath Ilia CUI105tinta legi ~i sa participe de dar care nu pare a fi existat decal din la guvemarea statu lui. 5i sl\-,5i modeleze cpoca orutorului Licurg", dupii batnlia de muschii in palestre. Cei saraci se limitau [a la Cheroneea" lata in ce eonsta ea: lu acestc elemenre. Copilul Invata sa citeasca. 18 ani. tincri i fnceuu doi ani de serviciu sa scne si sa socoreasca. Dupa trct 11l1i, el rnilitar , dupa cc crau lmcri~i In dcma" lor ii studia pc poetii antici, tnvata pe de rest dupa cc Ie erau verificate versuri ~i ctipata cunostinte elementarc de cu cctatcni: fiz.ice , ei mcrgcau sa prcsrczc matematici". Cu citanstul. el invata sa aptitudinile un juritmant in templul de 1<1Aglaura, dupa cante din lira ~idin flaut. sa canre din gura cure Imbrilcati cu hlamida", ci crau re~i,fi'lra indoiala, <;a danseze. asa inc<'itnu ne surprindc faptul di adesea cctareni f<1r<1 partizan in sectiuui. sub conducerea until vofronivt (ccnzor) ales de catrc Irib' nici 0 specializare , au figurat in coruri. In sfrir5it, paedotribul era profesonn de Corpul efebic sc atla sub conduce rca gencralu <I rosmctului tordonator). Dupa grrnnasnca. vizitarea snnctuarelor din Atica, efebii erau Acest invil(t'im.lnt dura p<1n5la 16 ani, tucazarrnati timp de un an Ja Pircu. III de:;i cci saruci i~i rctrtigcau copiii tnainte fortaretele Acre 5i Mounihia. Sub condude aceasta v<1rQ[i,pcntru a-i tnvata 0 ccrca pacdotribilor. ci Iaccau cxcrcitii meserie. Tinerii bog.ui i~i continual! adefiz.ice ~i tnvatau manuirca armelor , tragcsen studiilc palla lu vD.rsta cfcbici~ Ei rca ell arcul ~i zvarlircu sulitci. la sfttrsitul studinu cu sofisri toatc disciplincle suu sc anului, crau trecun in revista de catrc grupau in jurulunor maestri vcstiti. rare Ie popor, apoi prirncau lancca ~iscutul rotund prcdau filoxofia , rctnrica, matcrnaticilc al hopluilor. Dupa aceeu erau trimisi In In cpocu clcnistic;_(. inV;1(;\rnantlllera gamizoaua timp de illdi UI1 an , III furtaascmanaror ell eel prcdat la Atcua, Jc~i rete Ie de la granite Aticit (Ramnontc, studierea titerei ~i-a pierdllt importall~a. Pyle, Elcutcre), dc undc numclc de "peri· Adesca 'oj-aadlllgat ill\'a~arca deSCllului, poli" care [i .<.e dMea catcooata iar Jomcniul studidtlr ~llperioare S-3 lilrgit Epoca rcaUi a slabilirii cfcbiei ramanc S-au JC7.voltat ~eolile de filosofie~; ~tiin- inca problematici"i.Oupa Dumont ~iGimrd, \clc crau lnsu~ile de la mac.,;,trieminell(i' ea ar ri ex.istatinca din ~eeolul al V -lea, dar ..Jnalernatici, astronomic' , mecallid. Uncle In studiul aprofundat f:kllt ulterior Je ~col i filo ... fiec, precum Licelll~, predau o A. Bernot .'iearal{l ca ea n-a aprirut de611 (oatc ~tiinlelc. inclusi\' zoologia 51bota- dupa anul 335 i. Hr. S-ar plhea ca, dad nica' AdL"I..;ca, tcmlinau efebia, tinerii efebia a fost imr-adevar instillltionalizalJ cand atenieni continuau ~a mearga la cUfsurilc dLlpa lupta de la ChefOncea, ca ex.ista eu riln~ofilor mult inainte, sub 0 l"ormrlmai putin si'itemaIica. lntr-adcvar, este greu de crezU[ ca EFEB, EFEBIE. La Mcna, efcbul era Arcna s-a de7.inleresat ell totul de fonnaaJolescentul care,ajulls [a varr.ta de 18 ani, n:a militara il viitorilor sai cetateni. ehiar era supus docimasiet inainte de a fi inscris daca ea apare ea 0 cetate neorienlat.:i ca cetatean in registrcle dcmci· sale. Dar, ~pre razboi, spre Jeosebire de SpaTta·. 107
106
EFETl
Juramnntul prcstau formulJn efebii arhaicc. .horkos'' face trimitcrc pe care 'II Ia pricinuite rnsufletit. z.idat animal tie de un animal In acest sail obiecr.era Aticii. arhaic al acevtci care crimclc omoruri scdirua lntr-n Dacrt hard era rnagistratun Ia de iar la , el cornise involuntarc. pe (arm, opritn achitar in judecatile exilari pcnrru sc desfasurau arbonteie-rege sau un obiect , iar zvarlit ne,
EISANGEUA
convocau pra politicii si prexidau externe. apela".
cvidenta
Stapani
asu-
<J
stabilu
acolo
un atelier
de batut
caz , tribunalul
era previnovatul
ei propuneau
razboiul
moneda"
in
Independenta,
niciodat;t de arnfictioniu" sa, rnarcara
dupa
la
Fidon.
~i a
Insututiu efebici nu s-a mcntmur multa vreme. Ulterior. efebia a test o scoala in c.arc tinerii Ide. nlo-ofia atcnicni cu stare Invatau stun~i rctorica atenieni dintre
in afaru gra-
nitclor
apare Preatis. indivizi
si pacea, decideau asupra rratatelor. penrru care cereau aprobarea de catre apela. Ei
primeau ambasadorti. hotarau carnpaniile
n-a cuncscut
tirania
Calauria. testoasa,
ell 0 broasca
Un aspect
EFETI,
Pcntru gcnosuri", dfinduIe cazurilc provenind
iudecatori
a impiedicu ruzbuuiirilor DnlCOI1 ',1 POI, in functic astfellor de xarcina omucidcrc Jill
LlIlOT
pe eteu.
in
de a judeca
de mal.
rnilitare ~i etectivele care trebuiau sa ia parte lu ell', desemnau regele care trebuia sa Ie comande . Acesta era tnsont de doi dintre efori , care Il supravegheau ~i erau in tegnrura.gratie scitalei" .cu rei trei efori rarnasi la Sparta. Tn sfarsir, unul dintrc
cfor! era magistratui Spartanii putere pentru si regii ca, eponim au tolerat pe de snraci,
0 0
a servit drept etalon: ea a fest raspnndita din Asia Mid pana in ltalia ~idiu Egipt
pana la Maroa Neagra produsele lucratc manubogaua ei: din cupru opere Ea foloscu Egina, Egina facturate,
i~iexport»
articole
vcsi
sela obisnuitn.
sc rclntorcea
in exil: dacanu.
jn
epoca
clasica,
era condamnar
ascmcnca , a
arta
tare
de
in
ale Iucratoritor
in bronz.
atclicrc!e prin
ell ~iguranFi trasi b sorti, ~i care i~i scdintele III locuri difcrirc , in Delfinion, Pc care trcbuiuu vcchiul sanctuar
EFORI, magistrou
de lnstituirca l.icurg" al VIII-lea alcsi de sau eforilor rcgclui t. Hr.).
din Sparla·
etribuita cforii lui erau SPAR\a rsccolul
cruu corupribili
dura mareriile
facut din portul
fost
pe
de alta parte ci nu avcau in propria totdcauna mandatul caruia efori lost lor~otietatc intr-o lor dirija
Tecpomp La tnccput
tira-
tuturur
Delfinics , hi Ateua; lu Paladion , vcchl sancruar allui Zeus ~ial An-rei: la Pritaneu"; la Frcutis , mic crnsel diutr-un golf vecin cazurile de cu Pircul. La Delfinion omucidcrc
(--... REGALIfATE
In plus.
dura aveau de
dccat
sri dell a sc catrc xe va
ca
au aV\I( sun-ina
un an, la capatlll soc-oteal;'! tome Eforii , Cleomenc allll-lea rcgasi picrdusc nnilor au totdeauna
trebuiau
Arena", alaturi de Corint" ~ide Sumos. Egina a tmpartit cu Arena onoarea victoriei de la Salamina". dar, In anul458 tmpotriva i.Hr., Atenei; ca s-a alia! ell Corimul
5i ~aasigurc
eruu
\111
abscnti. populare
eruu judcratc
(C
care, dupa
rrccuscra
prin fata
allll-lca in
in anul urmarcr Atena a ocupet-o, i-a alungat populatiu ~i instalut acolo clcruhii" a
Spartami secolului integrata soarta jocmi mitic aceste Atenei cotite au redat ul Ill-lea in Liga Greciei al insull'i, eoncmsuri Afaia, printre cele in onomea insula proprietarilor Hr., Aiei Eac, pastrate ram1i~ite Bgina apo sai. a fast dar ca i~i picrdnse importanta. La sfarsitul
tribunalului arhoutclui" rate ru fiind motivate: apararcc caz , efctii motivlllui omoruri
-regc,erau
cazuri
considcde lcgitima
magistratura
ei au fo:.. t ales! de
carre
1111
cpoca
t.
involuntare
de carrc homoioi").
caructerele
dinrrc oamenii
ill ficc<lrc regi,
saraci.
epuea
Bi Iormau
romane.
EGINA (Aigina),
/(J
ill
c\asica,
inlrarea Insula
golIului
Ei ii sllpravegheau
un
ii admonl'stall,
ii 1111,lturaula
mcecsiunii. integritatea
'mic
~cs cultivabil,
unde s-a in1l.ltat cetatea sa a fi1eul din ell. 0 talain epoea a fost ames(ccat stabili
stri'iini sau a UIIOT ~davi, precum ~iindemnul la erim~, Aecstc prohleme, :mpllse intfii arhontc1ui-regc. erau dllse de acesla la Paladion sau la ~Areopag ~, atunci eand premeditare<l pronun{<lte damnarea era de dilrc la mourtc eviJenti\, Pedl'psl'le efeti puleau fi consau exilui, far.1 conomorurile sau al eele
vegheau ccti'i\cnii
1a Icgitimitarl'a
Egina. socmtic,
mai rrumoasc
care urmt'trea
sa mentin::l
in
epuea de
amaiea.
dtre care
mine ale
Locuita
S-atl
Grceiei. EISANGELlA,
aCfiune menira ,\'a in
prcclellidi oeupata
Cli
tiwtiei lui Licurg. Ei de~illeau toale tcrile judidare, judecau proccsele·~ prezidat politice, gcrusia inaugurau ~ atullci cand pcntru rran~formata in tribunal
populatia au
ll.eolo insulei
aristocratic
funciara, .,industriali",
reprime crimele poiitj('t' Din acest motiy, ea era adusi1 direct rata adunarilor Caruperea de
fiscarea
dl.ror 108
anchetC'ic,
lansau
marinari.
Alipita
catre
eUllo~cut
In plus
regatului comercial
de Ia Argos~, al aeestuia,
plorurile, relatiile cu 0 tur<1 dll~mani1 imputabile unlli cetatean er.:lll de resortul 109
EISFORA
ELENISTIcA
cisangeliei
plangerea
rettnca. ea fixa 0 ~eJinti1 de confruntare tntrc acuzar ~i acuzaror: urma un vet care II achtta pe aeU7<1!, in caz contrur , cl era
deferit eclesiei sau helieei". tesrnotctii"
fiind cci care ccnduceau dezbetcrilc. Acestea constau in dczvoltarea acuzutici, apoi in apnrarea acuzatului, urmate de 111\ vet. Judccata era cxccutorie , nidi tnrarzicre. Dad} acuzatul era uchitat . acuzutorul 1111
risca »ici
0
pcdcupsa
Nurncle de eisangcfia mai era dat unci actiuni simple adusa Til fara tribunalclor obisnuite pentru tratamenrc Ll\:1 de orfani rcle cxcrcitare vau de entre de dire tutori
pare, numele Elada a aparut in sanctuarul de 1<1Dodona (-- ORACOq, indi Inainte de nnvalirea doricnilor" in Grecia=: Servitori i sunctuarului emu numiti selles sau hettes; aid soar afla originca numelui de clcni ::;i de Elada. Elenii ar f dcci un trib din familia doriana. Tot in uccasta regiunc a aparut »umclc de greet care, di 11 Epir _a trccut in ltalia a Iacur ell romanii .~:1 cunousca popoarclc Eladei sub numclc de "grcei". termon nefoloxit de grccii autic i tnainrea ocuparici romane . Epopce« homerica a suuat Eladu in Tcsalia ~i ii flumea pe greci uhccnj ",au argieni. Abia dupa navalirea doriunn, Il\lmcle de den a dcscmnar pe 10cuirorii uccstor tari situate lu sud de Maccdoaiu. iur tuata purtca infenoura a
se pcmnvulci a Iuat nurnclc de Elada.
Dupa cat
de elunodici era dar :;i magi strati lor care lmparteau dreptatea la tari1. ELENICA. Se numestc pcrioada clcnica sau clasica sccolul ~ijumatate in cursul caruia Grecia a ajuns la culrnea civilizatici sale. in principiu, aceasta perioada poatc tnccpe la ~rar~itul rnzboaiclor rnedice" (4lN-44g i. Hr.) ~i se poate srar~i 0 data cu :'.mr~itlll domnici lui Alcx.andru· eel Mare \323 1. Hr.). Este epoca in care cetatca", caractenstica a Iumii grccesti, ajunge la deplina sa maturitatc ~i In care dcmccraria" atenianh. eu toare tarele sale. a dus civihzat!a greaca la pcrfcctiunca Sd.
care uvea 11/1 caruclt'r extraotdinar, Cleon a prclcvat, primut , 0 eisiora de 2(J() Lie tulunti; ill secolut urmaror (xccolul <IIl v-Iea). uu impoz.it de arr-st gen a fosr utilizat ill mai multe rrtoduri de carrc stat, Jar el i~ipJ..~rTaaructerul exceptional, de c obicei ca 0 contributie pcntru razboi. Se pare ca lu lnccput uupczitu! a grevat imobilele ~i, poate. venitlll; Jupa aceea i.l afe(tat capit<llul pe care II po~eda orice cetatean sau melee* EI era pereeput de ditre fllnqio[[ari tra~i la~oqi (edo~ei.\"), apoi, Jurii anul 362, a fast ~labili(i1pmeislora: all fost gihi!i eei trci sute de cc[;,1teni, eei mai bogati. care au trebuit sa avanseze sLirnalix.ati"i ditrc stat, ei avJ.nJ de sarcina sa-i faea pc ccilalti conlribuabili sa Ie-a fnapoieze. Atllnei proeislora a fo~t considerata ea 0 liturgic ~. ELADA (Hellada), nt/me pe cure if poarta Grecia, in fimba xreactl. 110
ELANODICI,
IIt'U sarcina
org{mblrii
FJrJ: nic i o Iudoiulil, la originc , acesre jocuri cruu comunc eleuilor , ceeu ce ar cxplica numclc de .rtanodici", folosit inca ~i in vremuri!c lui Licurg" Numarul lor a variur: 1,\ lnceput era unul , cam pe lu 5l-loI. l lr. emu dol. ales! dinlre eleeni, apoi au rust noua, rccc )i In celc din unna Joisprc7ece, dupa eelc doui1spre7ccc triburi ale Elidei·' Erau ale)i pentTl! () nlimpiada, auici1 pel1lru patm ani, 5i laClIiall opt IUlii la E1i1>pre a prcgati jocurile. s Ei suprJ\'cgheau desfu:;l1rare<.l. concursufilor <i)c7.ati pc seaunc inalte ~i pUleall Illdrcpt'l abaterile Jc IIIregu[amcnte, ex.cluzam.l pe unii candida!i, sllpunJ.ndu-i !a hastonad:l saL!obliganJll-i 1<.1. plata 1I1lOf amenzi. achitalc templului lui Zeus. Tot ei crau aceia care dcccrnau inving:llorilor recompc[[sele. Emu Imbri1cati in purpura )i incoronati eu lami. M:Jgistrati imegri,ei depuncau un juramli..nl.til Sparta~, nllmele
fundamentale ale eulturii careia ii este , sc va rlhparldi In tnrreg Oricntul mcditeranean ~i se va impune chiar tntr-o zona a ltaliei. Roma, care va dcveni stilpana Ureciei la mijlocul secclului alll-lea l.Hr .. sc va civilizn In contactul cu grccii, iar mcdiile cultivate sc vor folosi de limba 5i literature cclui tnvins pcntru a-~i crca propria cultura. poruind de lu uceste date civilizatoare Caracrcrc!c artisticc dobanditc In curvul ultirnclor dcccuii ale epocii elemcc", adica In primajumatate <l sccolului ul Hl.lca. vor ELENISTICA. Priu convcntic -:;idin dcvcni dominante. Opere Ie maesmlor din ccmoditate , este nurnita .elenistica'' ace a vremc , III special In domcniul perioada care se intinde de la moartca lui sculpturii, rclc ale unor Praxitcle". Lisip". Alexandru" eel Mare (323 I. llr.) panala Scopes", vor f copiate in rnii de ex crusf8.r-:;ilul arilor imperii create de urmasii plare In cursu I secolclor urmatoare . ~i m sai (in principiu. pand la oCllparea astfel un anumit IIl1Ttl:1r a ujun-, pan:1la noi. Egiprului lagid de ditn: Augustus. III anul Dar cpuca elenistica a dat ~i man scoli 3() 1. Hr.). Aceasra cpoca a mai fest numita origmele de sculptura, acelea din Pcrgam", ,I .nlcxandnna", dar, in pofkfa importantei din Rodes (L(/ow(JII). din Tralcs (Taurut civilizariei din Alexandria" Lagizilor , Farnese ]. in care sc irnpunc uu rcalivm cccasta dcunmirc rumanc prc<llirnitata. In care sc va reg/lsi mai ales in portret. De accasta pcrioada s-au staromicit marile asemenea, in cursu! acestei pcrioadc v-a monarhii, ca urmare a cuceririlor lui dezvolt,u acea urta a coroplastilor care ne Alexandru: Lagi7ii~ in Egipt, Selencizii" va lia to.ltc acclc fcrmcciHuarc statuctc tlin in Siria (a! dlror imperiu S-lJ intins, la un p{umint ars, t..Ievenite celebre ill special -moment Jat, pana la extremita~ilc platoului prill necropolc1c de]a Tanagra din Bco\ia* Iranului), Atalizii' in Asia Midi, la si de la Mirrina din A~ia Mid. Pergam~. Antigonizii' in Maccdunia* . In vreme ce dispare tr(lgedia~ (care a Aceste imperii au zdrohit cadrul ceti1tii~ mai fost totu~i ilustrata de caIre cci ~aplc grece~ti. C'ct:11ile care all rcprc7.cnt<Jt loria tragici alcxanlirini, de la care IlU ne-a rrlg 5i originalitatea Greciei. dupi1 ce all dizut ma~ nici 0 opera), cnmeJia· noun. dcpartc in orbila Macedonici ~au a llnuia Jintrc dc oricc prcjudecata politica. aduee pe liiaJoht. all pierdut ariee putere politiert sccni"iindnlgosti~i, fdspull7:1ndastfcl "-~tepreala. iar indepcnuenta lor a ramas Juar 0 tarilor unei soeietati lipsitc de mice preamintire. Atunci greeii au intrat in rel!.llii ocupare politici:i. Distrugerea po/iJlllui stranse Cll anticele civiliza!ii <llcOriennllui, dcs(hide drumul spre e\'olLitia notiunii Jc de la care au imprumutat unele structuri, indiviJ. speculatiei gratuite, cercetarii 111
ELENOTAMI
stiinrifice. tate, festari de unii dcfinitiv la citadine unci poczi i 1:'1 nnei arte Indrcp~i comedia. route pil~1a "pre fticand din ea 0 dema". rege peloponesiac", si a ramas roman. Demetre!
0
ELIDA
rei ca
Distrus
de carre s.a pc
srructura n-o
cleusinionul marcata podul toare, de care oameni numita
ascunse pompa la
deodata,
placerile
maniin de sustinute
al Spartei",
la tnccputul Eleusis
rit despre
cunostinta, specracol la
ale drugostei:
aceste
ale
erau
caruia
spicul
infloritor
pana
getirisme,
, secolele
de deasupra
in
Pc straharcau
urma-
La acext si
din a rnistilor
sc adaugau
, rara IndoAcestc
~i lin universalism lui Alexandru. religii universuliste, gaseste orientale sc vnr r[bpandi
nala. Demeter In .
unei cure
crcsn-
* eruu CTazcita
institutic
mistii din
graului, iar
Arena impuri,
uici
initiat , cu numcle
~a
rcdcascn
asimilat;"i orig:ine
pe
vrco
cei dcccduti taina templului tru initiati, desfasurau deschixc ndt agrar all tcrclc
pedepsin
ctupa
ce ucesta rcgatc.
~;1mentioneze macer
toate
accstc
rufundandu-sc
de fecundare
a parnfintului
de laptc , carr era apoi sacrificat doua z.ile avcuu consacrate aile erau lee Hpidaului Asclepios. primiti
(poatc
orfismului") Hades victuiri eruu deosebirc ,~i i e iar barbarii unut ateman dcschisc
a mfiruuirii:
ill
ca a dezvaluit
~i Eschil.
0
sc f;"iCl'<lllpuriftcari tn z.iua de
)i sacri-
de la condarnnarc dovedi
Atcnci. rilt ~irezaurul imperiului. in nurnar de rccc ~iavcau sarcina nlzczc pentru struirea banii plata tnceta pentru trierelor cxisrcnta cheltuiefile , dar si pcntru
fcricitc
~i mivti i 1'-1 uvea loc marea prccesiunc care aducea hiera tnapoi .\osi~i cu intJ.rzierc. la Elcus!s. uceasta ei preoti time, Incuri, Scam, Elellsis Dupa Icmplului terion",
0
Je ctasa
lahcs
(Bacus) care.
era avand
(l
ClI
admisi,
crau de engine
trebuia
procesiune urmati
de edificii.
Aceasta
0
rnagjstratura
Cll
J~i va
JaW
prima
liga
sa
calca
a Atenei
s'-1ceruotal ue
inipat, care doritorul
~acr::i, f:1dnd
in diferite <;acrificii la
Muntoasa in partea de rasarit, Elida are sesuri joase tii roditoare , udare de
~i Alfeu. de cauconi Qamenilor doriana, )i.-au stabilil in jurul localitatea Cll Pisa pentru olimpiec; Jocurilor abia olimpice de caIre La inc-eput ea a fast ace'itia purtat dupa etn· lui Oxilos sarN'i~i de epeeni: Apoi,
ciintcu:
si
ELEUSIS,
nord-vi'SI prin Situata 5eslll tcsalie, tivau cereale, (impuriu. federate, preot.
(j
Alicji.
l(l
Dad
ue
Jllti'ii
inilicre la
sc ajungea
populata din unnii contra invalia lianii, Oxilos rivalitatc turilor lurii nUm!
au ie~it sJabi!i din r1zhoiul de la Pylos. eleenii. sub Ohmpiei, ue origine conducerea in Pi~alis. Elis, conJucerea In anul 5!:Hl
erau
ie1(ale nllmi( de
zi
in cepe a "Tcle~initialii ~i Je
("aleu sacra. mic .5es bogat, la \arm de mare, a~ezarea untie se cul-
la Agra,
in interiorul
de la periferia
Cll
la Eleusis
I1lI
foS(
ocupata
Inainle
Eleusis regecultului
ue
:;i
mbtii.
a Intemeiat
care a fost in
catre
noptilor
23 BoedlOmioll, DemetTei
i.
Hr.
ci trebuiau mistere,
s-a recuno,~ul
organide a
jJCn(nL ceremoniilc
la 13 BocJromion. a dirac
in
nirea acesteia la lumina zilei. apoi era produsa casaloria sacra a lui Zeus Demetre!. ielile Poate d. mistii in cautarea simulau luminii sufletului
re~i a
care
pe cei doi
aceasta
bfljba-
inlai
Elcusi .. obiec[ele
eleenii,
la care se rega.'iesc
EMPORION
EPICLERA
intcrnoiut
EPAMINONDA
ral tcban 362
(Epaminondas),
eene-
in Arcadia'
cetatea
apar-
tinea pc viatri unci gcrusiu" bri , cnpcrcuii rJ.7hpaiclc clccuii Eliv. Oxilos rnarilor
de mem-
Iarrulii. 472
Dura
t. Hr.). ~i Accasrtt a lui
ccnsutuit Se mni
i,
Hr.],
din-
._,tlvaliidoar prin ic~irca din mardi a ~lpCIOT nlului Eurotas si prin ununtarea sosirf lui
lficrurc
il
fumilic
in fruntcu
atcnicnilor. pc care
democratic
portului uvcarului.
trccut
in Mcseniu".
de
<!CIlZal C,-I ~I
.. 1:1Tcba. m:\i
fost
un
maritirn .k-vcrnna
ill
mull
sfJr::-ir, numclc
dccut matmulti
cra
uncle Au
EOLIENI.
~I
convtitun
una
prinrr
n inrcrvcntie
ill
lupta
contra
arcadicnilur
t.uz.iu,
Liga
ctoliun't
( • ETOUA).
pc ClUnK'C'[. ciudc!:1
Jocnrilor
.Ioricnii.
invtaluti
1\:0;[ 1-:lU
ill vrcvtcrc.r
lu Teb.r.
lui
a fl )~t
(!illl!~;1
EMPORION,
I)Oll"ll"i[(1 Jlelllrll
u;':l'lI!ie ('mner(,
(,()/IIt'fci,lId.
pirlf<i
dill
'-':\11.:
In
,lpt'ciu/{It'JIII"II
comertu! l
'1\
maritim de () colonic' trut.uul . dorniuau: ole cjrei emu Cyme. Jill Egipt , tutemciat milcvieni poscdau greccsc, Jin Creta, aceste originii rcgclui grecesf In anul mai a sau Grinion. si unde comroare. tcritoriul Egiptuiui. Pitcnc. Tenos Larisa, Temnos. ulterior tr.uativele in Bc,,\i;I' randul
pail;'!
pc reklpid~1 puv ~a dill! larcdcmurncrc , co.uro dc-.l batur rcgc!c o.uncni. Ctcornene Bpuminouda Pcurru noun prin
UJ ill ill
in sensu! raman
S;l rj,\l()~\1t:
uicnii , LI
u i cctatii dccJ.r n concesiuuc o simpla cctatc strriinn xau
ale ll'lt:i cc I a
doua
ateuicnc
si.
JuP~\
de au format
cetJ.li , Avos principale Mirinu. ,i Smima loniei. Algae.
Iruutcu i
,I
II
1)01)
de
comercialc.
:'\aucrarjr. multc tost cetati f12111. IIr. de c.itrc un em porion Cidoniu dintrc
- narc
6 SOl) de lupt.uor
~I
III scsu!
ut"
r-h c mat
a
!lOU
liind
de de
1<1
~Zltre
tcgcuu.
Infruntut
CITe
insu!c. lirid
a foxt
anexata
ill
lt-uctra"
l,~llld U
vl.tbiciuinvert-
::-i
A
Arcnci,
comandate dar a
pus
din
ales la Levbos. Wide va lua nastere ficcanin jurul solcrnnc lui Apolo
strategic, care a
sili la 'vl.uttiuccu",
sa apurtiua
infram
pc
sanctuarului
EPICLERA.,
I){jl/rarf!
SUlI
subjugan Lie ctttre lidicni si de persi. iar tci de ]a Lesbo .. de entre ateuieni. fiiud ape» elrberatl accea. Lie catre tncorporap Alcxandru" in regatul ,>1. dupil Pergumului".
lor (
RECiALtTATE
mostenireufamitiata grce
victone.
In drcptul mo~tenj,
fost Emporion
(Ampuri,L"),
in Pelopones,
"5
EPICTET
pentru nca a-I transrnuc
ERGOTIMOS
arunci
vasc tn snlul
el
EPISTAT, irati.
eel lor', dirure zida, emu care presedinte pritani, in afara identice aveau
nume
magispritanizi
~i a cornbatut sa in domeniul
anaromiei
mai important
necnsatorite sa rcvendice
nulasau
rrus Ia sorti
in fiecare
rna! apropiarn
a cprclerci Aces!
5i uvand
de accasra, Functiilc
Cll
~ii-a
cstc din
mostcnirea, sc rr-aliza
subiecte Dionisii.
sedintele
circumvohmile.
si ceie<;iei*
epistatilor Bpistatii
5i
~i e d
ei se confundau. templclor.
tiuni: rata
cattimp sotul rea
publice
sa
supravcgheze
EPIMELET,
servicii
a/r')if'u'
[uncticmar car(lcler
construirea alter
apeductelor 5i primeuu
ltisa un testament.
avdnd
rnonurnentc
pc care II alcgea
cpiclera.
in
GIl.
ca
casaro
dllr.ilc necesare pent.rll aceste lucrari: 111m cunoaste un cprstat aI Acadernici frurl lndolala supravegherii avaml sarcina Intretmcrii gradinilor. eel care
ERATOSTENE (Eratosthenes), f:eograisi wlronom t Cirene, aprox, 2f14 A/exam/ria, aprox. 192 t !lr.) Btbliorecar al Hibliotecii" din Alexandria".
Erutostene stiintifice. fi locuire paralclelor a fost ~i Ie-a creatorul tmpartit a fest poruind solstitiul (Asuun): gcografici' care pot sa cirin ell ajurorul El a cvaluat teritoriilc
cpimelcml
ftilltanilor. Inntgnilor
,ldus{1 in fata
::;i
epnuclctul ctcbilor":
il()r~ ill:-arcinat lcui cmporionului". ~llpra\Tghcdtl
epimclctul in numar
EPONIM,
WI
aa
5i
meridiunclor.
numele
sail unui
"(I{/-
(Eroul
de la obscr-
trauvrnitand
uccstcia
de zccc , care
circurnfennta
ccrcasca, la
d a obti-
EPICTET (Epiktetos).
(Alell(/.
PO;I!C
d"
VIlSt' /\
din
urmn
vegheau
Alexandria
~ila
Siena
52n mai
privind \ii
vrimilc
~i comertul
da
nut citra
ixtorie
25() (XX)
sure-ina de a anchcta
tsi
exercita
functia.)
aproximativ
ce corespunde A scris a
cunoastcm a invert.<;<1 se prima, problema
lucrat general
ale
comcrciuntilor forman
a gcografiei,
accstclitigii.
Epirnclcui
ERANE, societau de ajutor reciproc. Se cunosc purine despre organizarea eranelor, dar ele par sa f fest recunoscute
de carre casierii stat. Ele pentru i~i aveau prcsedintele (eranistii) irnpreuna, , si sindicii lor. Membrii a se bucura
mai ales prin Strabon tat un ciur pcntru stabileasca re, precum .anesolabul", melliei practic
care permitea
~i un
pcntru
de calcul astronomie
de debi4,
pc cupe. sun!
Gratia, tincrctt·a.
delicatetea car,lcleristicile
Cll
pc
periodua
lie
patnl
alli; d usigu
propoqionale.
tn
*,
mae'ilrLl
al stilului
u se intrajutora:
opera sa
numele cuvinlc, cum
fast
fi_guri
<-lrhaice.
pit·lor d" vuw u{ Vi-/efl
(-+ FINANTE"), ~i eu dispos-a mai Epimeleti sa ~ire/_c era Lln rei Je minis· sau unO[ supra·
cotizau
tarn
dohandlL
fi inflorit
calcndarului luliu
nostm,
EPILICOS (Epilykos),
(AIt'lJU. sfiJ,..jiflll.lt't:olului Sub aecasta se-mnillllra mliite vase reaJizate de diver ... inca! e atribuitc lIivcrsilatc 116 aceillia,:,i poute
;iliiie primite
dinaintc;
mal
ales
la
Atena*,
in epoea
I-a
oficializat
i. Hr.).
se CUIIOSC mai
<Ii
societatiJor temple
ERGOT.MOS,
(lIar
(Arena,
prima
dad!
pot
fi
)i funqionarii unur
T01U~i.
aceasla printr·o
bUllunJe
sau sa orgalllzcl'c
ri
cxplicalil
hipocratice,el
pntetice
jumalate a .\ecoiuilli al VI-lea i. Hr.;. EI a fost cel care a modelal un vas de dimensillni mari, folosind ceramica secolului precedent, cunoscut sub numele de 117
ESCHIL .,va\ Francois": pictorul accxtui vas a fest Clirius. Sun! rcprezcntate pe el 27() de figuri omcncsti ~aL1animalc. route de tnspimitologictt: astfcl, cstc rcprc zcututa lui Calidon. se pOI VI:Jea jocuri in cinstcu lui Patror!c. lui Tczcuctc. Gasim un mivcarii. 0 municra !lOU a xi rctntoarcercu victii <II de ill anul _3(i2. ape: in Eubcca". la Tumina, in :11l1i1 358. .Iec'lsD cpocri. Ia tribuna. contra Duxruan muccdoncnilur. ~rl \urOCd\l'a lui al Tatnl care silu a foxt nu modest illvartltor, pe Demostene Eschine ascruimcntul ,,5 se exilcze. ~i in Ionia, Akx:llldru' a raspuns cu atata vigoarc, adunani conctnd pcntru
d
EUBEEA la discursul lui toanma Sinodul functiona dcpunni la Termon. ill tcmplul lui Apolo nuruea care din con-
Eschinc
de a lucre orate-
. A fost secrctarul
si Eschinc pc
pc magistral!.
rcgelui
fcdcmlc. EI tixa crdinca de zi a adunarii ~i rcd.rcta proicctclc de legi <;i de dccretc care urruau sa fie cprohatc.
lIll
a (rata subicctc dc-acum Ull suut a1 miniaturii \i <II dctaliului cure Lie din acest object una din capodnpcrclc ceramicii grccc~ti. Vuxul m~lsoar~l ()(J ern 111:1111I11e.
in
de din dupn a rnuru uceea 1.'1 s-a srabilit la Sarno;" undc
cumandant
r! u inccput
cxccutivn: (colldllcCitond
IIn('
",inordut
()
~i de un sccrctar
EUBEEA
(Euboia). il/sulrl
IIUHf'
din
carr
(-'(I
UI"t-'{I
tiesyi ult' /\/ici( Coastc!e liubcc i CI'<l1I ncrcgulure ~i ca era S(rttb;ltIlW de lunui masivc muntoasc:
!!/if,'
-- Geld,
rruu
dcstul
de ell fiure
muntus
';oi
popular
j_on:! era ocupata de populani razboinice cue, adcsca, nic i [111 vorbcau grcccstc. l.a tnccput ca era populuui de catre lclcgi care, sub conducerea rcgelui emu simple graul larguri, Hug;llii1c in ccntru. Eubcci emu de mar-
Aetolus , tmpinsesera
vest: ctolicnii" pcrioadci Etolicnii anul -lflg, cl ,\ p5.ru~il Arena. Sir~.l.Cll!~l,]a curtea u rcvcnit OrellilL Sil'ilia', saptc. scenic ulterior III anul JIl("alldu·sc Sc pare apoi lui Hie-ron. Alena, S-a care 45~. dintre la ucuzatic
I/U/,Iid\) ~1l1 ocupar
pe acamieni
rcgiunca
spre
din sexul
lcl.mrin.
curierc!c
ivtoricc. au avut un lee putin panCI in cpoca cfind c i au inainte epoch razboiului rczisun
ca
in
numita ejJalrXheliu doki10"1 r-ondamnat ill anul Demostcnc spcciale: ~i Escbine dcvcnisc l-u acuzat cc!ci ucuzana u-u uvut politico pe de-a a fost ]11 ell prik-ju'
1a
de cupru mine au
si cfncva Iost
filoane Ind
, de urmavii etoliana.
exploatate
In uccastn
inrens.
din pcrioa-
71) de traeedn.
L:h:utCi In <cris
s-a extins.
tragedia
fel. Afaccn-u
In
cia romcnn. dar de la cupru mc!c I lalcjv. lnvavia rnultc doriuna popoare
a provcmt a silit
r Acaruani».
in Tesulia
fuvorizuse
lui Filip,
sudul Tcselieij,
*,
sa se refugiczc
In insula
ESCHINE (Aiskhines),
uTica u Clllocitiei 314 f_ 11,-_)
orusor
uprsrx , .NO
(dt'ln</ Sl1HIII,\,
Ecchinc l-a atacat pc Ctevifon. care pruPllIlea sa i se dccemezc 0 ccroana de uur lui Demostene. Era unul Chcroneei" decat ~i problema u-a foxt judccata OupCl. opt ani,
Fubccu, urrnutc curttnd de ccte de dorieni" S-;l format !_l aristocratic funciar a , crcxcatoru de cai.usa-numitii hipobou, care all vtabilit lin regim ofigarhic , deoarece 119
() adUllUrc
118
EUCUD rnagistratii erau alesi dintrc acesti "dl.H1reti" Marea sarbatoare cornuna era cea a Artcrnidei Amarintia, stapana cailor ~i a anirnalelor man. Din secolul al VIII-lea
pana la al VI-lea I. Hr. Halcis ~i Brctria au
EUFRANOR ellberat aliindu-se eu romanii in cursul razboaielor impotriva etolienilor. Pe Hinga cultul Artemidei Amarintienc, Eubeea era vestita pentru templul inchinat lui Apolo Marmarios ~i pentru oracolcle sale, ale lui Apolo Cerintianul ~i de la Orcbics. EUCLID (Euklides), maiemcuician (.ifllrsitui secolului allV-lea - tncepund secolului allll-lea f. IIr.) Nu se stie nimic dcspre viata lui Euclid, In afara faptului ca a fast chcrnat Ia Alexandria" de catre Ptolemeu Soter pcntru a preda acolo marematicile" Lucrarea sa escntiala. Stemensete (Swil.'heia), conccntrC3Z1'i, otrivit unui plan rational (de la p figurile simple 13 cclc mai ccrnplexe}, cunosrlmclc marcmatice precedente, carera Ii se adauga propriilc descopcriri ale lui Euclid. Lucrarea xe compline din treisprczcce cani In care el vorbeste desprc gcomcrria plana. despre poligoanclc tnscrisc ~i ircumscrise, c despre proportii, despre asemanari le figurilor, despre numerele rationale, dcspre progresii si despre proportiile continue. Primele noun carti sunr inspirate din lucrarile pitagoricienilor.din cele ale lui Budoxiu" din Cnidos ~iale lui Teetet. Cartea a X.a, care rrareaza despre numerele incomensurabilc. este rodul cercetarilcr lui Euclid. Cartife a XI-a s i a XIII-a, ramase in stadiul de eseu, COIlsaCf<ltegeometriei in spaliu, stlnl Jc impira~ie pit<.lgoriciana ~i platoniciana. Elemenrele a dimas lucnuea de baza a intregii geometrii ratiunale, pana la 0 epod inca foane recentli.. S-ar parea di Euclid a intemeiat 0 ~coala la Alex.andria, unde a murit. EUDOXIU (Eudoxos) DIN CIZIC, calator si marinar (Cine din Propontida, a daua jumatate a secolutui alII-lea t. Hr.). A venit din patria sa in Egipt, in caliratc de teor (_.. TEORI!), in tirnpul domnici lui Ptolemeu al VII-lea (Everget <11 ll-lea Piscon). lnteressndu-se despre particularitatilc accstci tari , cl si-a facut rost de rnijloacele pentru a urea in susul Nilului , apoi Ptolcmcu 1-<1trimis in India en 0 noua flota. A rcvenir en 0 incarcarura de parfumuri ~ide pietre prctioasc , pe care regclc i-a confiscat-e. La moartca lui Prolcmeu. vaduva accstuia. Clcopatra.L.a trirnis din nou in India eu 0 alta flota. La tntoarcere. s-a oprit 111Eticpia , unde a adunat infermatf ctnologiee 5iprimele clemente despre vocabular. A readus de ecole la Alexandria" ~i cpava, iur dupa ce a cercetar-o, a ajuns 0 la concluzia ca este posibil Inconjurul Africii. Des! noul rege, fiul Cleopatrei, a pus inca 0 Jata mana pe lncarcatura sa, el a pregatit 0 a treia expedirie. Intrucat vasul sl1n a esuat , si-a salvat lncarcatura construind un vas nou din epava celui vechi ~ia reverut la etiopieni, unde i~i lncepuse rercetarea. S-ar phrea ca si-ar fi continuer drumul sau spre sud ~i ca ar fi ajuns ill Mauritania, la regele Bogus. Apoi a incercat sa refaca periplul sau in scm invcrs. o viziune mai exacta despre calendar", dnnd anului solar durata de 365 zile si 1/4. EI avea la Cnidos un observator , de unde a descoperit steaua Canope. Eudcxtu a explicar rniscarea planetelor prin sistemul sferelor concentrice, pentru a lamuri miscarca uparcru ncrcgulata a planctclor plasate in planul eclipticei; totnsi , in sistcmul sau , Pamantul a ram as cenrrul acestor miscari ccrcsti. Aristotcl" va re1ua accasta teorie. aducandu-i cateva modificart (_,. ASTRONOMIE). Descoperirile sale in domeniul matemericilor" ocupa cartea a V Elementelor lui Euclid", consacrata
-(I
ajuns la 0 mare bogarie. Plotele lor s-au dczvoltat pentru a exporta produsclc manufucturate si a importa rnaterii prime, In special staniu, necesar pentru fabrtcarca bronzului. 0 buna Intelegere uuea accsrc cetmi, care au fast initiatoarelc coioniztirii. Halcis a Interueiat in Italia Curnc }i Neapolis, iar in Sicilia ~ Naxos ~i Eubcca. lntr-o peninsula din sudul Trucici, cubcenii au creat aproape treizeci de aseznri, printre care Olintul ~i Stagira , asrfcl Incal aceasta regiune a pastrat nurnclc de Halcidica. Eretria a luat parte tmprcuna ell Halcis la eolonizarea Traciei. Ea a dominat un limp asupra insulelcr din \1arca Bgcc (Andros, Tenos, Ceos), a tnrcmciat lin comroar in insula Pitecusa (Ischia, in golful Neapolej, dupa ce luase pozitie la Corcira. Dar in secolul al vll-lea i. Hr., cole dona cetati au rupt vechea lor alianta, disputandu-si bogata campie lelanrina; a fosr intai un razboi de rafuiala tntre hipobori, apoi el a degenerat lnrr-o lupt:1care a durat peste 0 suta de ani 5i s-a terminat prin tnfrgngerea Eretriei. Dar cctetca Halcis era istovita, astfel ca s-a instalat tirunia". In anul 506, Arena" a supus orasul ~i l-u mentinur sub dependcnta sa, in pofida unor revolte (in anii 445 ~i 4(1), cata vreme a dural puterea aecstci ectati. Eretria a fo~t distrusa de caire pcr~i (1n 490), in cursu I primuiui dzboi meJic·, iar populalia sa a fost deportata in Mesopotamia. Atenicnii, stapanii Eubeei, au reconstruit ora.~ul.Dupa biltalia de la Cheroncea*, insula a fost ocupam de d.tre macedonelli, de care ea s-a 120
proportiilor.
EUFRANOR (Euphranor), pictor -fi sculptor (Corint, secolul at tv-tea t. Hr.). Elev al pictorului Ariston ~iccntemporan cu Praxitele", Eufranor avea reputatia de a fi rnuncitor ~i tordeauna egal eu el tnsusi. El a lucrat mai ales pentru Arena". untie a decorat porticul regal ill Ceramicei". In calitare de sculptor, a ridicat in special statui gigantice ale "Gredei" si ale "Virhl\ii" sub infati~area unor feme!" maiestuoasc. Eufranor a fost primul care a redat simtul demnitatii personajelor sale ~i a inrrodus proportiile. Lucrarea sa Paris, pe rata caruia artistul a stiut s5 redea toate . EUDOXIU (Eudoxos) DIN CNID, td .. sarurile caracterului, era celebra in antifitosof si aSlronom (enid. 406 -.~ aprox, chitate. EI a mai sculptat ~i n Alexandrulsi u 355 t. Hr.). un Filip" pe cvadrige. A scris un TraWl al EuJoxiu a stuJiat sub conducerca lui propor(iifor ~.j cd culorifor,cu privire la arta Arhitas" din Tarent, apoi s-a Jus sa intcmeieze 0 scoalilla Ciz.ie, in Asia Midi. EI a pieturii. Opera sa cea mai vestit1i a fost 0 trilit cu· siguranta ~i la Alena'" 5i pare di a Ll.ptll de cavalerie; ea reprez.enta un episod revenit in patria sa, linde, paate, a muriI. razboinic care precedase biltalia de la Manlineea· (din anul 3621. Hr.). Eufranor Dupa alte izvoarc, ar fi studiat ~i linga pc Platon, la Atena, 5i ar fi petrecut 0 bueat1i este considerat unul din cd mm mari arti~ti din secolul allV-lea I. Hr. de vreme in EgipI. Din Egipt ar fi venit Cll 121
EUFRONIOS EUFRONIOS (Euphronios), o/lIrfsf£1rI'iutl secoiului al VI-feu - incenutul _\;'COul v-Iea t, Hr.).
Dcvi i a pictut lui cu
S-;j
EXEGETI guvcmarca a Pontului, n i'oq lIci~i ill Ncoptolcm Capndociei, mostcuirc ill luprc. a Paflagouici a lui Pcrdiccas. Iuptcle Blccat u izburit trtidat contra care
all
democrutiu"
Dar si acesti
legislator!
apur-
Pudanudas
II III V
Ill/IIi
victories accste
uneau [l110T rnar i farnilii de eupatrizi: altc rnuri Iarnilii. prccurn Alcmeonizii". all fost cclc nne au dat manle capctenii ale dcmocratici.
Agis" IV
Euti.lInidas Arhidarnus ELlcleidas Licurg
n~
ccntcstat uncle
accasr,i, dimrc
xc
C~I
~i a lui Crater",
cl inxusi
de
227-221 2IY-aprox.212
capodupcn-lc
(ell
rosii. li~.xcvcr'
EURIPIDE
(Euripides),
, Mnesarc.
I!()I-'i
tragic
i. Hr) dominaua lui Naj,is N..hi~ tnccpand
aptly"
la
pc cont lui
;ns~ dc soldatii
de a xe trci
EUlTICllC
Gcnonici
si I/Iiklenif ()
pidllr(II'il .\1.'
lu
EUTIMIDE
ai
(Eulhymides),
:!("cca
III care
lksL-lsoari"i unui
EUPATRIZI,
memhri
ctasei nahile
'Hlllll!~i invcntii!c
Icg.u de Socrute"
Toutc
dar care
'-<I
ell vascle ne
\'0111
d coordonat
sate.
Priutrc S~l lui ~i Lin comin luptn a condamnn pc oumeuii de rfind contra regilor ( > RfGALiTATE
C)~
multumi picture
\<1
n-a rust premier a fost mai ales postuma saptcsprczccc ficitatc,Hl-'dtw/, ~io drama
de b Euripide
EXEGETI.
mai multc cxcgcti dar sarlutani, care dcvinii
Sub functi
accvt
vinuul
dramaticului
i. Astfc l , erau
1111
ill
nu
Intregjmc
ell caructer
1-"
SPARTANA), ci i-au
vilit
sJ acceptc
un conprin
\dlirid.
adc~ea CJ:ltitorii
obrajilor.
Olarul
siliu.
p[ll1i:i dnJ
au inlhrurat
EURIPONTIZI,
c ele dow! listu Anstun Dcmaratc Lcouhidac II II dinastii
1"/1
numelc
1'1-'1;11[1-'
pe
lntre
putcrc,
~fJ.~ial
xalc areas-
IIneio dintre din Spur/fl' sarcina inaiutc Arena. dtn: ~;I c xamincvc de a permite cxcgcui trupulcclor inmonnantureu. dcscmnati Numiti
pt'
armonie
vie
III
j()f
lopte
clunuri.
p[ln{\ cttnd
A!-ii~ji' rcgilcr
dill :ll'C<t\t:l
Dracon"
puterca
a inreput jundica.
sa diSlntgil
a puterii
EUMENE (Eumenes), Mt'IIt'ru{ a{ lui Atexandru eel Mare t Cardia. Chcrsonrse din Tracia. '\(j() - 3/0 t. flr_j
Sccrctur Macedonia. Alexandru" Dupa 122 moartcu lui l-urncnc EI Filip' ul II-lea din allni a dcver»t -ccrctar
~I
Solon a continua!
aprox.
~lIcri crau
t:l rnunr a de slabire prin snpularca c:i a dat drcpt pc care I-a
prtiu
din Delft
constitutici
listc care ii era prezcnuua. >,c pare c.t erau ale~i dimrc mall un colcgiu iau s~i explicc di\ illatll,)i puucuu rctcruor cu fenomenclc \a rezolvc prtvire la la riuu-ilc
Ei trcbucure xc rndccscbi
comand.u
u .. c)ti pc plan T
uhtiuut
Ahiu consnrutia lui Cfistene" -a pus dcfirutiv capat bcgcmonic! cupatnzilor ~i a stabilit
de purificare. 123
EXECIAS EXEC.AS (Exekias), pic/or si otar (Alena. a dona jumatcue a secolutui VNea f. Hr.).
Contemporun adesea Arnasis allui se vadestc a ell Arnasis" totusi ~i considerat Execlas decal ". Poate ell figuri de a picta ell fiind apropiar acesruia, lege, chiar dad n-a fest atiit de curcnt adesea, mai ales restrtfrageda, acestia acccpra il si"i-l de ~iin baza unor
al
in baza unor fapte lcgendare ale corncdiei era dus unci ~i putcu cti i la Tcba". jncredintau
uude , la u viirsta
fi
si arumta
0
stilul de pictura
~iallui
anumita a liniilur gravura Execias Iunga,
el un scluv; accasta
ca a imitat
Ia Efes,
practica
F
FALANGA, r<,rme!!wre desemneaza tnoirue de foull' linea de batatie. frontut ordinea de basaue. sl care ill cell' din /Irma a caoatcu .11'fl.ml de armata' .j"j indeosebi de Impel de irfantertsti, h()!,lilii.
JW~
a lui
Iui i se
inventii
Pe opere Ca 5i pictura In loc sa lin la un in De la carcva catcva
prccum el a vrut la
in relief.
nil era permisa decst in cazurile de s;1r:1cie stabilita fara putt flti! de tagada Copilul era expus in a cineca zi dupa
nastcrca" sa, in general in fata unui templu":
sa imitc , la istorisire
~i mitologica.
anumc
sa aiba mai
Em in1\iyat de
el trateaza ajungc
in xernn
ales, Arta sa este mai putin olliriei si de clcgarua formelor. dedit ramus
Si rchnica de perfectiune
spartan ii, in pofida Indemnunlor mamelor :;i fcmeilor lor, care lc spuncau crt au datoria S;l sc tnroarca acasa CLIscutul . iar daca
nu, pe scut (care, ar III uccasta sovnit imprcjurure. mortii ei in
aparatoare puterca
in
principiu,
fi
pc care
sunt purtati la
cc priveste artist
i5i
pasra
~i utea p
accst
cupe vase
nu
in pofidu
falunla ipo-
si ranitii},
'HIll
51 amfore, nexemnate.
Ii
ga in
sigure.
epoca
arcnicnilor
se adauga
fi
putut pctrece
rczc care pornesc cam din secoiul formarca al VII-lea, (a hopliti scuturilor tura mnncr buna. protejeze formatiei cu
0
de la clemente al lx-lea
timpul a lnar-o
razboiului
pcloponesiac",
au fugit
Ii era grcu
sa regaseasca
la Mantincca"; falangei
EXPUNEREA
expunerea copiilor
COPIILOR.
Tn Grccia,
de
em un obieei autorizat
care a luat copilul, dad accasta nu-si identitarea. CopiJul insusir in acest fel era fie transformer ill sclav. lie adopter.
dezvaluia
zdrun-
sui de la Chigi
650),
care reprezinschimbare
cot la cot, sub protcctiu aceasta a fost pusa in legade la sfarsitut al Joilea priza mai sii-~i aparitia
0
cetatile aristocratice in sccolclc al VIII-lea 1;'i ul VII-lea. Schimbarea metodelor de lupta ar f astfelleguta UC participarea cetatu Ia cucerirea .~i apararea sai. De LIe a sri tenroriu, dcschisa tehnice produsu sociale. prin cetatenii problema
in organizarca secolului
propriului
anti/abe,
al scurului.
anulabe
vecinul
hoplitului inovani ~
de a sc atribui
[Uri _.
portant de subliniat cstc Iaprul ca armata, asimilara cu Falanga hoplitica. a fost lnteleasa de catre anticii in~i~i ca 0 armata de cetateni trccrutarea sclavilor la Atena, de
ca. ca urmare a acestui tapt, nu se mai putea pune problema ca ostasii sa-si abundoneze scutul. sa rupe rundurile, situade, pentru nici rnacar a o lua la fuga. in aceasta
pilda,
decal
de urgenta ea Hind
situatiei).
fi inteleasa
125
FEMEIE
FIDIAS
lor
dar
dornncau tultirnn
chiar dintrrdiurrc
III
nurnc!c
lor , r5mfl-
c.t
nil
("~I/ .•0
Iacea dczbracata
LIe vcsminrelc
La)/:izi') ace-rca
Illp';tt;,ril!Jr
~'et:ll(,lli
De altlcl . curtczanc!c,
dar si ci'lTlt:lretelc
ILTi'
rmai .ucs
(C 111cc
PUICd\J
111,li rnuln-
aU liher:i
\()iall.
~i Ell'
Lin.' dragn~te
cu cine
ell
r-ruu
pol
,>ill~lIITk r hiar
c.rrc ,
purine
pcntru pcntru
iuc.t
a c('({tiii:
,) inrlucrua.
arcucta
.uuanrilnr
lor. Excmp!o!
cxrc Asp.rsiu
iIK()l1tc';tclhiL-\
pcntru
it r[lInJnc
viguron-c
~[l
~i
i_'xl'r\'it:lt
I) i!lflllt'llt~-1
u'pii Fstc dndillilc' II dohn:lI-j du-rn.mulni P" b \i.l!l rvlc "pall'_ .'\~tr('l.
dill 11111,;],
b.trb.nuor ascmcncu.
Dec1 ~i
,ld('v~il"itt
au dcvcnit crcdcm
tcbann \i
\_k~'ntln~()liLi umbrcla
.It' l.l,crvltp;m:-.clrc!i
drcpmt
de
cctntc
\i \l'~llllltil
rculitnu
,,'1
carl'
dovcdcstc intahum
nujtoocc.
lor • CASA.
Tr:S1AMENi,
III epocaclcnicticji
diutrc
i fuc.t pe hhh,ltl
arhitccu. pic-tori LId va sclc. C:lrt' au fO\tIHII1lCfI}aM: ill celt: mui celebre sfflr vitul
a\C~1I1
uu.u»
.1['UlpIOr, i_j{r.).
{)ir'lor
Safo. I. Hr.
1<1
"j
liu Sl
clcv
secolului
al VII
cornice.
ill
-:'1 propricrnre . in ac(_'a~Ui cu \iata e]loc;J Hnomlas ne , ele xtiau ~;Icolcusca o Pantominclc uncle idyli' in care felTll'ilnr Ia Alexandria'. nici legea ci lui
limp Tilrdllii militur al a ["'lsI Lei ruaccdoucni ~i tinuti de catrc III verviciut prinu-a tru
cc
vutul IJ mava
ave a concubine
»ohili .
hlip
atr:lg(,'lpedcap~apclltrufcmcic,Cl\ipl't1em: avca sa-l omoure totdcuuna remeic chiur m:lrilat:i dreptul pl~l dedit acc ct C:I/ .., sctul , ceca avca
dill nuxlclul
reb.m,
care
i-u dat form .. dcfinittvn. Intr-u rJmluri fiind Iorrnauc ill adancirnc
EI
maxiruncarrc
prezintn
parte
xi-a
gruoat
infuntcuu
burbuui
nu
pOI
in G1ZlIri cxccpuonulc.uccarccc 0 t:lrglli;tl3.. ceca ce i-u fucut pc unil un I'd de santaj.j repudiar.t. din Sparta"
Fidiu-, ,i.. a
de a deseua
~i de dctuliu. et a avut
Figrn i l.a realilarea idcca momentul in care format, astfcl incst vii: un utcniun isi
Iudrcptuu pc umnrul
frize i Panureneclor". ginalfl de J. rcprezcntu cortcg!ut nu era inca asi~t;lm 1;.1 scene tunica, Ioarte niste
iar , inccpJlltl
de la <IIsaxclcu
femeia
lor. din
1111
cclui aflat III Iiua Iui.usne! il1c.'![ cusmauul sc ana in fata unui lid de scunn-i presarat
ca
regale
guveruau
multe
on.
prtn intcrmcdiul
sotilor
tmbraca
ereof
illtcrscClcal':a
126
127
FILIP
AL II-LEA
fi
fest condarrmat
~i a
rcgclui
eu hetairii"
(h_\'pas-
A constituit
Liga panelenica
a Corintului,
cal
tnccarca ..
sa
alunge
musca
la moarte.
Dupa altii ,
la Elida.
a1 carei
acca,,!a reasca hetairul de in
S-lJ
si s-a tutors
definitiv
in realitate, aceasta acuzatie era lndreptata mai ales tmporriva lui Pcriclc, prictcnul
sau.
hegemon era el tnsusi. Liber in privinta , el se gandea sa cucedar a lost asasinat in timpul unci capitale actualei de catrc Pausanias.
Persia,
acestea
U:<:iU
a subiectelor
0
pusc in notonic
fel inca! solcmnul placiditate, grupuri sunt grupului Atcnei. , Hiscsul goale,
aJilturi
mo, diverconsi-
Sc stic ca Fidias
Alcamenesi care
a avut
ca
elevi pc
pe a pus
sarbatonlor
regale Verghina. a
la Aigai.
nccropolu in apropierea
conduce in anu!
de familiar. se: cancforc, ell hgurilc derate rcgrctam rcprczcntn In ceea Hcrculc Demeter Proportiilc
pe Agoracrtt"
ill uccste
de figuri adcsea
capodopcra
sa
pienterea
nuvrcrca , Haritclc
central care
(Petta, A
355 si-a reluat of ens iva, cuccrind Pidna si Merone , inaugursndu-si porturile la Marea Bgee. in anul 354 a pnrruns in Tesalia ~ia dar piept ell aliatulriranului Lied-ron, generalul focidian Oncrnarbo ...
Filip luat Crocos a fost batuf.dur prizonier pc in anul Onamarhos ca focidianul vinovat sprc l din Delfi~). de acolo trunise urrnnror I-a III -:;esttl ~'::ifie ernde sacrileImediat scf priTcrmopile"
Maeedoniei,
n-,
gasi! un hipogeu monumental, care contineu obiecte pretioase 51 parti de statuete care parcau a-l rcprczcnra pc rcgc ~i pc Iiul .~a\l Alcxandru. S-a presupus di. aici era mormantul lui Filip ill If-lea. Totusi. unii arheologi socotesc
ca
ar fi verba
mai
ce a ram as pot fi recunoscuti (sau capete armenia Ccfizaj. LIe cai. celor dar ~i de l-a lor. La
Ioxt
al
treilea
fiu
al
lui
Aminras
al lll-lca
du-, ca
In
de catrc
anul 367, a fost Pelopida~ aici , pc lang.) cunostinte in care Ii ca Iratele a murit Se parea Jar
~i a
dispus tcrnplu
ciricat.
eOTIsidcrandu-1 sc avanta
de gratie,
giu (jcfuisc JuP;! accasta. pcntru focidian, mcjdia Terrnopilele Macedonia. Tracie, Perintul utacat Calcidicii. cclcbrat dekgatii
CI
stra253*
Totus
i ~iale
strutcgici
Mesena.
Alungar al III-lea,
184
t. Hr.t.
catre
pus Cleomene In Iruntca
S-l\
vnr tngjtdui
sa supuna Alexandre
Greciu.
sit dornneasca,
al Il-lca
ca
Filip
dupa u scurta dotnnic , iar cclalalt Irate. Perdiccs al Ill-lea, a avut aceeasi soarta,
din
conccratcnilor sili pentru a se uni ell regele Mucedonici Antigonos, pe care l-a ejutat
srt rcpurtczc spartanilor 222). veesca stratcg" Mahanidas, Mantineea in Creta Nabis, intr-o Apoi avupra victoria unde Pilopoemen Reinters tiranul (207). lui Cleomene s-a dus izbucnisera in patria Spertei. A facut
0
alianta
352),
~i a s;i ser-
nefasand
a fost
dccst
un urmas , pe
regent
Amintas.
uumit
0
fetei , a piciourele-u facut dificila, Atena impreuna pentru dou;i Atena pc un care i-aLL Cele au fost a~ezat
De InJalii
in Creta,
politica
de cuceriri. pe peonienii
0
_14g,tmpreuna cu alte 32
venite
intre cetati.
tehniel
pe
traci
si i-a batut
~ta!uie de broIl;:: de la t\cropo1c, dill primcle dill Pelcna sale opere, realizala (Ahaia). criselefantiwl
Clre fik:eall prea mari prcsiuni sale. Apoi a incheial (Muloscs), a luat-o timp eetatea 3S~). eucerise Epirului Olimpia, Intre (in allul in Traeia
_pc
sa scnmczc
pc
l:uecririlc.
trei
de a
A ucis cu propriile
pc
p<lcea,
de
parte
alenieni,
pc
Apoi
nOlla ealatorie
In palrie, SMut
Alena
alta parte cont.inu5ndu-~i pus mana reprezent<ll Dupa Tracia constituise raspuns inJrepti.lt a cueedt eii coalizati a obtinu[-o aceasta
0
In disiHorie
pc
a Illpta Impotriva
~igigantice,
marr:,
1.:\ DeW.
al Sparlci.
til
I-a
de
pe
~i-a
arml
unde
anat
laee-
... ~i Zell'. Olimpianul p:ma riimas 101cele nimie Fidias mai miei
Filipe,
StalUile
I-a
tacut sIilpan
pe
i-a silit
guvcrnarca spartana
sa illtre de
in
filipe era deja un targ, l1umit aeela.~i an i s-a nascut un fiu, 0 yrel~ eI ~i-a luat un repaos
a se plange
~ia
d"iteva cvtx;ari
pc ni~tc moneue
[n anul 433
sustras
aUT
fost
aCllzat
ca
eu gre-
~i i s-a intentat
un proces;
dupa
pc
{;are
(338).
128
128
FILOSOFIE tmpotriva Mesena luat insll din lui Dinocrate, care fest scosexe l-au sa obligat Leucip al scolii Dcrnocrit mixica. Grecii all lost cci dintJ.i (din Milet sail din Eleu}, fondator a fest atoci de carrc o filosofie in miscare rcalista, in care lumen este pusa de un prim motor. Aristotel a
FILOSOFIE Aproximariv Citicn cstoa (Cipru! poikifl:'J, antic in anul 300 t. Hr., Zenon si-a deschis do undc , docrrinri a lui Zenon: fest scoata provinc a porticului. reprezentat din Clcantc din
Liga
prizonicr
uhccana: :;;i el a
dusmunii
din Abdera.
Aceasta scoala
0
reprezentata
se otraveasca
mecanica primi
avut ~i el discipoli, care au test mai degrahil oarneni de ~tiill!il denit ganditori: prinrrc ci domina plantclor prezentara Acadcmie.dar intcmeiata in Teofrast. fondutoru! 11Ii Pluton snintei a fast rc. Mostcnirca
stoicisrnului vtorcrsrn
Anaxagora' opere
FILOSOFIE.
care asupra s-uu detusut pentru lumii. tradmcnalc lor lor. Asa ai suintclor". r(:'oxonia Oncntului hititc.
Dill multele
sofi, dintrc care scriau mente zcmu chiar ... ll a
religroasc
':'oi
unii (Bmpedocle.
, n.au ale lui Sucrate', in general,
acestor
1110fra,!!IOL ba
Parmenidej
in versuri
linie dirccta de vcchca mai ule s de Academia Noua , junult .. tc ,1 sccolului alimitealll:xistentu ncgau care de
rlllllima.
Asici Micij.Araros
III
unui prcvin
versuri
a-upr-' ind.t
aualize
in prima
Predecescrii
va repreuumiti
u cotitura in gandire
In gundirea
al Ill-lea i IIr. de catrc Arcexilas din Pitanc; de la accsta, l.r Iatjni, ~e \",1 prcvala Cicero. Ptutarh" platonism. Desi a n-a fest apartinut putcrnic Academici, influcnt.n
rnctufizica. stoicii suflet allumii ~i Scricnlc nurnai C('hc~ unui stoicilor Jin CpOCd (nrc Jin a cxn- 111rcastoic
lui Hcstodsc
influentelc
la primii Tales-_ ", care
ell!
.. prcsocruuci", iar Sccrurc. prcrum ~i discipolu! ,au Platoll'. care a prclu,u rnctodele si ideile lui Socrarc pcntru a pUlle bazclc unci filosofii idcaliste, all sufent nctndciclnic g;lnditori. Paralc l cu presocraticii , se cuvine au utifizat , din sti-i rnetocure citam dele pc ~ofhti. influenta multora dintre acesti
dator at nctndoiclnic
Cizic, care il trait In sccolul ul ll-Ica .t] crci noastre. Epicrcr din liicrapolis ((;rigi<l. Asia l\,Iid), venit ra xclav nmpul
1I11
la Rorua.
eliber.rt
.n cttrni
.prin invcstigarca c.lcuth, patria din orasul inccpuun lui Parmerude (secolul snintei. Eleu , din Grecia Mare".
Accxtiu
\i au cpuizur
toate me-
rationamentului
filosofic
(-;fftr,)itLl! sccolutui
rczulrase dialectica. anume cu Platen ;;i cu Aristolel· (cure u Icgifcrut-o}, ill,,':1 aceaxtu afir mutic seamn torica apara
aVCLlll
care permircau cxercitiul g.uulirii. (341-270.). originar dill Sarnox, dar cumptirurc atomisrnul
0
secolului
I la Nicopoliv.
pcntru
a dcrnonsua , fara sa
once
lui
a c xixtcntci Xenofan
':ii
a pus
care
le convcnca
tina
Acestci
din Colofon
de conceptcle de bine si de rau. Relor utilize uccstc mctodc pcntru a cauzele cele mai greu Acqti vasta de aparac suri~ti, care 5i ade.<;ea un din orat> 111 in pictele Ji<i.cilui din Cei mai vessotl~ti). Ceos, sau mai
adun.u 0 marc parte din Jiseur~urik UltimuJ reprc zcutant al vroictsmuhu a scns Aurcliu, ClInt/uri filusol'ia fillalii Jatde cat 0 Plotill ill grcccstc cure ne-a a lost Iasat tmparutul celebrelc
in marc masura
pe Parmenidc: de ascmcncu , ~i Melesos dill Samm (seco!lIl ill V-le<l). Mclcsos a uti!izat arlicat din metodele aceste lor. dar in in filosolie Eres ilustrat ceea
dedtt un accident, sutletul este muritur , jar zcii daeil exista - nl! se prcncl1pa deloe de oameni _Fplcllr avea antecedente de Arislip la in ~co'lla dill Cirene, fondaW
greacn in secollli
In sintczu
mistica
inccr
foillsind
.illcepulul sccolului al IV-lea, care sm(inea o filosofic a pHkcrii, care a fost denumitfi
orientale.
imnis
poli,lndeosebi
printre datorita
(mijlocul
liti
hedonism, ~eoab
Antistene,
(ill sp~cial
sa triumfe
ce s-a llumit
S;1lI 0
Platon, Leontion
pe scenii pe unii
din Abdcra, Prodieos ell Socrale,
fost reprezenratii mili ales de Diog:enc din Sinope. Del1urnirea de scoala "cinid" provine t.lin faptul I\llli_~tel1e cxpunea ill pia!a Cinosarge ("dine Ie dc argilit") din Atena doctrina pe dispre~lIirea sa Cll caraeter moral bazlIll'i bllllllrilor matcriale. ACCl>t .5i aceepla stoici,
intr-Q serie de tratate, de Fnf!ude. Plotin reprezentant:oJl profc~atii Amonios al ll-Jea, cipol cOl1verlit de
lUI
a fost eel mai rem<lreabil humal din Alexandria, .... eeollilui un alt discare, unul din 131
ca
Sa.eas, impreull1i
In opozi!ie
vellit discipolul
::;i
a multiplului.
S-ar putca
ea lui
inf1ucn~at
de atomismul
!;'itiintifie, a intemeiat
a1 acestuia
Origene,
la cre~tinism,
FINI\NTE primi i care adevamt all conferit filosofic noii religi i lin si In Potideea. uncori Cheltuielile in ~far~it, cetarile sratelor erau rccurgcau sar.
FIZICA primordialti cedandu-lc <-Ipa: pentru este decur focul (apeiron, Jupa pe celelalre: Anaxirnene" 1111fcl de abur: mobil. sursa fizicn purte Anaximendru") prepcntru pentru Tales ~ care nu Hcraclit univcrvaDe spcgreutatea corpurilor a Iost de explicate prin spre tendmra ccntrul
statut
a se
mixc-a
Parnanrutui.
Trnn-anitcrca adidl departatc proprietntii ciilduru transmucrcu . Lncrari!e ogfinzilor all ramas caldurii prin conductibiradtanta. la corpuri asupra mni 111litate em cunoscuta. ra ~i c:lldura calduni concave celebre, lui Arhinn-de Aristotct optica,
FINANTE.
cial 1,\ Arena". dinarc ordinate
vcnuunle cetanlor. In spcse irnparteauln cxtraordinarc. V.en~tu.rile ,iJturgll vcniturilc de la l.aurion, din aduceau domcnii, sau Mende. dreptul vcnituri
batori".
ternplelor" lucrttnle te, solda C<lfca riizhoi,
premn
publicc.,
si vcuituri
vcnuunle
_:):dinare .tribu minclc de
UT-
date tnvingatorilor
,I
a devenirii In toatc
Sal! variabih-
Iucrunlc.
tntrctincrca
turi'
aur
(>
FOROS); de:
arginr
santicrclcr narilor
<ivtem filosofic
de ficrbcrc grecii
c\lI1~tallti1.1n
Marcncca sumc
a ambasadoritor
, cumpnrarea
sau multipli-
cu cpoca si purcrca
elcnica.
dar multo tuchirinu ill Bcoua". iar ani, tenin apclc tnxcmnat amenzile Sayar ale ector Surconstiera pana
-:;i
tntrcnncrca
conccnrra
caldura
orfani
<i
invatizi
lui Clistenc",
Iost
CJUla
rcda imauinea obscrvatr. lentite combine loruioanc. cunosrca u a devens fenomcnclc Inca din tirnpul propnctatca atune! pesti caractcr refractiei. lui Tales pe care 0 de a amplificarca grccii Euclid' eccastn imagtnilor , dar n-311 -
la pasunat,
lnchin
cotacreutor . care
It: rupartivau
vuut
niciodata
PJdICci>
si Platon'
aducea
, Ri/~1I11, in
sacnficiile ,I rnexele publice. Cltstcnc a avut lee 0 rcpartizurc nilnr. 7.cce rcpartizarca scrviciile singur ktll]'
U{)()t/f'qi,
Dupa a sarcisi friceau t. HT., de un ministru Democnt. lccticii tcorule o dm;! tuccpe filosoficn. particulars prcsibilitatca cons[rllil Ea csrc ccncluzia atonuste
ell
prostxuabtemata
magistratilor vitc ill cxcrcitarca din justitie, i/g~H1i!i ,i vsodurc sele de venituri nlll~~ll'[atii lcilor,
gresclile
trib, contrclau
intrarca
logica
recnlinii Protcmcu"
lui Zenon
ln electricitatc.
conficcarile
de bunuri
In Iolosul
magivtrut vcniturilor
ani, cpimc
sfftrsitul Grecii
cxtracrdinare re,tul
chibtimbarul
tuitc de prado de ri:iJhoi; 0 parte 1mlll ;.tatului ~au na di,lribuiL ell: SUI'S:l de \'eniluri. ~criptii, uarcearc ~i unonLri Ci/.lc, snip~ii. ,lsimilat iar eCUl\cnii I,:>i\,cde;Ju publice. Uncuri
de FiH~lltC. S-a ~lItamplal strategr (cum a fest cazul ia III mana hilita~ile crau lor ge.;.tiunea ~inllte Je fUlIqionarii
suau ca aerul cstc o stare si cunostcau pc aceste Heron* balc ma~inilc Jupl
corpunle
xtia c;'i unii <II carui Talcs
finantelor.
.':,i
ignoral. ilcracicea,
controlate
'("u ;Jcr comprimac. este carea !ineau sferiee, cald sau rece. cit sunetui acrlllui, c::!. slInetul explicand sunelului
Grecii
Illai ~Iiull d
i. Hr..
in pre-
rul tinde sa urce sau sa col'ware, in acustici1, sc propaga se propagi\ prill aeeasla alunei su"tinca
de fler)
erau
lele unorificc
ecJesiei~,
la Alena,
_,au in
iar multi
teoretieieni
singura expcricnta pe care ell privire Ia magnclism. fili(~a sa, AristQtel de lnlercs de~i despre mecanica ,I emis cchilibnl lui
rata consiliilor,
Tn
lipsile
R()J~)s au Jcsehis
iiscmCllea imp(]zit
Ill.
pc
iicc;;le daruri
FIZICA.
exislcnta
Baza eelor
patru clemente:
ocr, pamllnl.
Grculatea
enl explieata
JOI.:trim: filosofice
care Ie tiiminlla
el a fo~1 apli<:al
In Cher~onese.la
apa, foe, Pmrivil Jjferitelor teorii, acestc elemenle proveneau dintr-o subslunta_
de ddere
a corpllriJor, ca Pamantul
s-a admis
FOCION
Arhimede a rczclvat csreva dintre celc rnai intcrcvantc probleme ale hicrosuuicu ~i a inspirat de entre Sernnalam in cpoca pescuirorii echipati sa respire aducand progrese!c Arhitas". ca
0
FUNERALII lui Annpatros. ocupe adversar citadela care l-a pus pe Nicanor din apropierc a cuccrit filii lui Polisperhon", Pireul lui Focion, sai. care I-au Purin timp dupa Alena 'ji a care a organizat si1 de mai
putin
aparata
de la Epipole. Selimmt
cartier
al In
exista
Mumchia
cctatii.
s-a dotat
hctairiilor
rnccauicii Ctesibios si
Pircu. Dar Alcxandru. ~i a udus Ill. putcrc a fost insa predar condamnar accasta, restabilit Cusandru rcgimul
din
fest
Creta.
al lui Casandru,
tmpartite
iuvcntic
pracrica
intreaga Sparta
rctca
lntr-o
a FUNERALII.
plecau melle" gura de acolo spalau obolul. In fata easel pentru era pus lin vas ClI apa,
15nga Polispcrhon;
tnchide
ale
emu orascle
fortificutc
sa
se
poata
trupul
acrul
la
prevazute
circulate
suprafata.
dupa ce ii tnchideau
ochii
FoelON
aprox, 402 Vcstit Focion. desi
om de t, I-/r.).
.1'1111
(AII'IlIl,
FOROS
sa, moEI a Platen" Aparal
_,
TnlBUT
pcntru
Til secolul
era expm
i.llr. Ii
~i tnfttsurat , pcntru
FORTIFICATII.
prcclcnica. ell ziduri incursiunile unua terc-e invaziei au pnvir grccii unor cu divprct se refugiu de apararc doricnc.
dc.~t[i, a cnpritut
7.i
inaintca
IIlV:IT<ltfilosofie
s i Xcnocrate luprand tinflrul lui aristocratic dului galldfi pacii. pentru prin
la Academic ~ sub
, iar lui Habrias* sale
a Ie prcreja
triburi , 12 frarrii
~i 360 nu
fie murdant tde' teau vcrz.i, alaturau lura patul purta , LIe Corpul de doliu sicriul violet
Se pari: ca. in dorieni" lor prin rncca elc ar puree popoarclc aserin de
razboiuicii
l1U se stie cute frutrii cxistau a opt intrau Fratria rcligios pentru
albc. apropiata
cortegiului
rrebuia
vau poatc
remeau
pentru
Demostenet.jn
vcrvi drcpt
ruderue
vile care sc riisculau. Aoarnaniu sccclul Sparta lntregii si In al V-lea dramas perioude
ales stratcg" ca Eubeea' Macedoniei. nota atcnianil de Filip. Chl:fol1eea' ,··a npus
ill {(l[
im-
t. Hr. ~i-a
lntr-adevar
un eras deschis
in dccursul
barbatii. femeile Si cantareni din fl aut. La Arena' ,Solon~ interl.isese rnanifcstarilc de durere <;m~ierea era condus fLc inhum:.Jt, practic era pus pamant pus prea v iolente la necropollr". aent in puhlic, unde pre cum Cadavrul era fie ars, mai eorpul sat! din era parul la care foc nldele fiiTld utililat lemn obrajilor sau tipelcie.
Bi7.lln(ul a\Cdial
in frunLca
ridkat melereze .\olil1e la incepl1tul sceolului ..1 V-lea. Niei Aeropolca*, care flls.c~ ]"ortificat:i asediatorilor inaintea ales lariic dcniee In secolnl curnuri maselc inalrate calii in epoca hataliei ahecana. mctcreze
llll
la Helespont
unjuramJnt
I)Cr~i decat
mi~c:1rii
A r:1mas ~eflIl partidului Jomniei sa. Partidul puterea, lui Alexandru iubit sa se fad
a i se relnnoi fratriei
corpul
pe
pe cap. Deci, Ja legitimitatii. so!ia, !ile care Fratria, sanctuaml ~i poseda precum fratriei fratric
dova-
aruncat
favorabil
pa7u,
Ii era
dar dupa
~i copiii
erall Zeus
aJoptivi. Fratrios,
Divinita-
era aparal de fonarerele la File!;ii de la Ramnonte. care sa ~rveasdl sale ~i .-;1\ apere drept partea
Dionisos
Mclanaigis.
til plUS,
Atena fie~i
eel mai multo CenuS" uma, care era a'jCl.ata al familiei. aVeal! La aeestea cadnl1 Ra£boinicii dreptul Ilia partc patrie
sa divinitate de fralriarh
in
funeraliilor
cra pronuntat
135
FUNERAUI
un discurs elogiu in care vorbirorul din partca
Iacea
un
~i de iloti"
veneau
sa
ia parte
la doliu,
al decedatului
sa ~i din
partea patriei. Adesea funeraliile publico erau tnsotitc de jocuri" funebre. Dupa
inmomutntare erau elogiatc avea loc un banchet meritelc rnortului; ln care apoi se
manitestandu-si durerea: dupa tnmormsntare, treburile erau suspcndate vrcrne de zeee zilc. Daca regcle dccedasc in afara cctatil , trupul ~:1uera adus , conservat in
oter , sau multe mortii. er-a lnlocuit prin imaginea dupa sa funetoti rei
proceda la purificarea casei. La Sparta". moartea unuia dintre regi" (__,. REGALITATE SPARTANA) afccta tntreg poporul. C~lure!i porneau sa raspnndeasca
vestea; bale de bocitoarc ~i0 ... oteau c sunctc din tim-
G
GALEN
Fiu studiat dicina", (Galenoa), - Renna, 2()O) medic (Pergum. Galen 130 a sau va in Niccn.
barbat
Nu
arama; in fiecare casa, eel putin un femeie trebuia sa poarte doliul. numai spertanii, ci ~itrupc de pcricci"
decedati, Jar unii dintre ei , avand merite dcoscbitc, primcau onoruri care ii ridicau la rangul de erci. eel mai vestir fiind tcriucul, contraotracompozitia careia intrau 70 de ingrccare ~i vipcrc Fiene
al
arbitccrului
dientc , printrc
filosofia, inainre de a tnvata mela Smima, Corintt si Alexandria". la Pergam" ca me(imp a , iar dupa putin
plecat la Roma, undc a dobgndir ce a mal reputatie si a avur ca pacicnti pe trnpara~ii Marc-Aureliu :oi Seprimiu Sever.
A parasit Roma
0
GANDHARA, provincie situata pe pov/lrnisurile rasaruene ale Hindu-Kusului (AjghanisranJ si la nordulsesului lndusuiui
(Pakistcm). Aceasta rcgiunc, centre grcc integrata imperiului
UClJllOS·
eel Marc,
acolo ciurna.
sub domnia
Dupa aceea s-a in tors [a Rorna, unde a ramas inca 30 de ani. A rnurit la Roma, dc~i unii autori pretind ca s-a tutors sa rnoara in patna sa, in Sicilia· Discipol tarziu al
lui Hipccrate", "logice bazate el a sustinur pe teoriile ccnceptii urnorale. flzioSpirit
artistica, chip fericit cu gcniul indian. in prineipalele sale erase, Pushkaravan (grecescul Peucclaoris),
activitatc s-a lmpletit in Takshasila Accastf (Taxila), s-a ntiscut ~i S-(l dezvoltat arta grcco-budista zisa "a Gandharci".
de
vast ~i avand cunostintc solide, Galen indina totusi spre eclectism. Bun obscrvator, el a facut sa progreseze anatomia, desi n-a putut diseca decar animale. mai ales maimute. dcoarcce disecna cadavrelor umane
era interzisa la Roma. A adus 0 contnbutie 5i la igiena !}i la semeiorica (studiul simptomclor bolilor). Terapeutica lui Galen era bazata pe cure de aer 5i lapte ~i pe 0 medicatie eu caracter uneori dubios, produsul
scoala de sculptura" a aparut 1<1 inceputul secolului I i. Hr. ~i atins apoa geul catre mijlocul seeolului I d. Hr. Artistii au rcprczentar genii indiene , reproduse dupa zeitatile grecesti, ~i ucolo s-a nascut imaginea lui Buddha care, treptat, s-a eliberat de ceracterele sale grecesti pentru a deveni 0 reprezcntare perfect originala.
Scoala greco-budista a Gandhirei a influ-
GENOS
GEAUSIA
ell privire
('ii,
isroncii
amici
rc-
femciana. Colonizarea' greceasca din secolele 'II VIII-lea, al VII-lea 51al VI-lea I. Hr. a extins accste cunostinte catre coastele
Mani Negre ~I !armurile exrrem , unJe s·a ltaliei revelat ceratea printre ~i ale
SUJII'
.... istem
de paralele
CU1l0~t'IIl-
orografic., de geologie.
de hidrografie.
de climatologie
~i
tete sale gcograflce ale predecesorilor rete Nilului, (Islanda): Gange tori; Eratostcne", Marea cl mcnnoncaza
spre
dup:1 sinoccism',
fiecare
de
GEOMORI,
Gcornorii de pamfllltl1li Trcptat supusi bogatl si-uu dccar
ciasa friccau
(j
gene.
ComertulIe-a
popoarele Turtcsos.
parte
ei rnai afinnan
30 de capi ai familiilor. si
\-11
til
dedi
ca
fcnicicuilor.
au existat
matcmatice;
longitudini la dixrante le plasase acesr ststem
parnanturile.
~i au test crau rnai cla~<l .~c indalOcare
irnportama de care
eupatrizf,
fara
fcuicicnii.
ell colcniilc
genes
Carta~ill~l a grccilor
('it
~l:ar~ '.1 ~lc.vcn.it mare.a <Idv.~rsad In Sicilia ), SI CLI eglptel1ll gcogrulra cruu ill x-u contact nnscut la din putcmicclc mcditerurecnc Jill Milet, poare cotati" ncgusCLI reate ~i uh: A~ici din sccolut ca
domnit
ul VI-lea turnatit sccolului
ca stfipfi.ni in tot cursu I i. Hr. Si 1:1 Scmos dirlgniroarc. megaricni de critre e i au format care a Iost
r[lS
varrn comuna.
stiin(:i.,
lI11a
t..-lilct', torcsti
0
nut ulterior fust stubilitc Agatcdcmon accu-ra u gcografic Fnst dcdt cuta lnaintc Ilion tive, pentru Strahon* cu aceea 'geografica.
1'l1llOSCUUi. CSIC
cnmun , fiind
El ave a satc , tmpar~i era mcmbrimoral a dill Iarniliilc
care
era rnsouu
o arlstccrutie
1a
illCCptJt\l1
lumii t. Jlr.,
ill secolul
al VI-k<1.
l Iccareu gcograf
din Alexandria".
tc,l drcpr.uc.r capctcnia rare alcaruiau lor gcnosului IIIl ~i in individuala spre
gcnosutui
fi conxidernt cc concetateunul
geografie
razboinicilor genosnl.
, In timp
Proprierarcn Toatii
sfiLi Tales'"
prima
sustinea
sfencuatca
Paman-
marematica ~HIdezvoltat descrlptiva. Unii auton n-uu nisrc calstori , operele lor sunt
turistice; Diccarh cea mai ell nos(.1.\1',
GERUSIA, ill Kel!l-'Tul. consituc u! hdtranitor (gerontcs) , cure exista inca din
cpoca
I"I:'f{e!r(i
homerica.
[und
lin
conxiliu
III sra-
iar un alt·milesi,lIl.
Anaximandru",
nfara
in
dcscricrca dcscricr
lui Pausanias",
Numclc
'ill
a cnlatont
-:;i Polernon
Jill
tele oligarhice
fam.ifi-
extindcrca
i rnult noi
iJc
de n~lt': inalt alcatuiau doricnc. aceste In schimb, consilii "bule';. spartanj, Iumea
rcstransc:
medic stintelor
ucis de catre lin .... train, tntreg genoslll sc simtea jigrut ~i dater sa jndeptineasca razbunarea. Abia cand va aparea Dracon', () serie de legi riguroase vor pune capac
accstorpradiei.
la Sparta"
difcritc
demonumaaici pe
consiJerabil
in statele au fust
a geograflei,
deschi~c
ci ~i a ctnologiei
Geograjiu
rCLumii
Cll
coata oe
Celitrale i. Hr.,
CUIlO!:'·
i_
Ne ocupam
in
Asici
sccolul
care
GEOGRAFIE.
mea cunoscutrl la Greda' se illvecina, indoia];). cgipl~llii, loase anat
in epoea
greei
lui AlexanJru~
de bine. Acest
Descoperire<l
Immeridi,
lu·
~imai
precisc
rcfcritmlre flota
la InJia
ii cslc
tam
de
de ditre
era limitatil Cll care ~i fabua Midi. Fara ra.mimeau tarilor Homer dilatorii' de origine
~i la regiunile
Ccntrale, meriJiunale ue
tia
ScanLiinavici, CUllu~tin!clc
existenta Africa
indoiala
era com-
intuita. tindeau
pus din 28 de membri. di.tre adllnarea socoti peeei dedt eeilal~i era sa Jiseute litate ea juca
60 de ani, alc~i pe viatil, prill ad:.tma~ii. puporuilli doi regi (membri. Ircburile rolul
~i fenicienii
Inceputul prima
MeriLiionalli. ~i Indnchina
reluand
0
la illsulclc
0 atltoritate
Dicearh,
enlll de
a realizat
in arara
aucori,
pe Ull planisfer
utilizat
un
elemente
eel mai
138
139
GIMNAZ!U 13 Arena. exercitijle gimnazii ratura" gul sunr unei lmr-adevar Filice La Pireu biblicteci greci, mentionate eruu predate , xe pare ca, alaturi in palestra. ~i gramatica de girnnaziu lucrari acolo.
Ull
GREACJ\ de In solstitiul la amiuza il atingca dc vara. atingea la echinoctii. la nmiaaa, cand al doilca iar ccrcul cere tot exterior de accste public:
eforii"
fiindu-i accstcr
grate
ave au un accentual
caractcr suferita
practicate
f:rllf,he acuzatic
drcasmou
pentru in timpul
1..1
judecnta grave
era solstitiul
dokias,
san
a fost descopcrit
siuguri
iama. Gnormmul scrvca mai ales pentru astronomic ": sc masura tirnpul prin fungimea umbrei. GnomOllul lui lui era desi pusa Pliniu a fest pe iar folosit scama In lui
0
graplu: lipo.
, era 0 acuzane grapne acestc unui anaumala o acuzatii. care,
moriuni
.-:;i pureau
la dczbateri
care, netndoiclnic.
pJ.nii in cpoca
un tel de liceu
,. $COALA ,Hlrhil/o(/re
Anaximene~, inventat
cunoscuta
Fir-care ora~ grcc avea gimnaziul sau 51 mai multo palcstrc". Gimnaziul era un drcptunghi
ell
d a fast
de babilonicni.
GIMNOPEDII,
S"tlrl(1~ Aceasta Hecatombeon cin\tcCl lui Apolo a lui Dionisos, zirnnice grupc si adrcsarc le baralii. asistc de efebi" sarbatoarc
anua!a.
fa
Se ruai cunostea rna! rar , nurriit ~i gnomonul. dupa care lungimea p%s,
propunea
uu decrct
lungimea de portice
in general
contravenientului
In luna
EI
a fost adcsca
\i dura Piraeus,
zlle.
In
umbrci
pe
un
ave-an
divcrsificat: cadranc
epistat"
~i concursuri
plane,
Lectiile de gimnastica, alat de importantc In educatia grcaca, cruu date de profesorii particulari. naziu. celor fel baietii crau La originc rezervare , cxercitiile pentm , in girncure In tiueni
si de barbati
a eann a decut
constructie
dezvaluit cifrat.
GREAC.i. (Iimba ..... Dcscilrarea scrierii ), tabletelor micemene. zisa linearul H. a calirnbajul micenienilor <-I test
arhaica. poate In cpoca
0
cantau.Tn
cursu I acestor
nodesAsia ins:1 a si in
corcspundc
rninocni, greacn
nu "veal!
cursul
era un IIlSa, aid valuptii, nllmai
sc dcoscbca nu cbtinea
(a micenicnilur) anurnita
CLl
GINECEU,
pentru lu crajul etaj, locllintci, cure vcneau Gineccul fcmeilc; brmlau. la vars{a [emei tn cpuca de
parte
bomcrica,
SlJ.S;
II
('tlset
rezervata
era situat
intentata exprimate, de
0
de oricare era conde drahme :-;ii nu rnui aetiune actill~i societatii, dCLinteresat, de la cu identicli numeruasc apro.l'tllsiou, grapfu! Iwlwst'os, nll
iar dadi
acuzarorut
putennca
influema ramasite
sti-si faca exercitiile. riau dura aruncarea '!tle\ii excep\ia raccaU Atena Liceul* arullui mama ci!iile. vursta: disClllui Alenei, acolo
gineceul corpului
~iPamfiliu,
[1-(lU
pe coastele avut
rnic
alcrgarc,
mai tfirz.iu el se afla fie la principal pcrsoanelor -51mllnccall eoseau In gineceu, baic!ii pan::i ~i al ca aeeesul unde traiau ~eseall, crescu\i
plntibile
aib~
mari limbi
~ia
sulitei.
practicau
pugilalul in alte
ell
~,
voie
asemanatnare. .erau intenlute acuzatoml lied J'tchc. exemplc contra conlrariul Proeedura dc
~i Fetde
in Eubeea*, cart.'
exercitii
Lonia;
toreeau, erau
de lucruri
in Pelopones,
fctc~e pana
ee se ("~ihatoreal1,
tea de la dike.
'ii
Sicilia.
lInlii meree
ilClIZ<l!ie
vistiee au Fmt eviu.cnlia!e inca din epoca i.lrhuica; a existat a urta ioniana in rivalilate eu arta doriana, Alceu lian, poezie ~i de SaFo. Pindar, un lirism
0
anul 275 i. Hr., s-au dcsehj_~ Ptolemeu, ~i al lui lineri veniti al lui Hadrian, din straicultura Hermes
GNOMON,
oril.OntaH'i, ccntriee: gea cercul
acuza!ie
eolian
ilustmt
de
~iahe
Diogene datonta
deilias.
de la~itate; graphe
poezie
numero~ilor
sa-~i perfectionczc
mai ales
140
141
GRECIA cttrora importantala nice, uccstca Egee [naintc prirncle tincntala (ncoliticj; ulterior all facut dezvoltarea parte civilizatiei elela 175() t. Hr., cretanii, debarcat civilizana ell cons-a numir [a Cirera. cretanf civilizatia stapani
MARE a revel-
pc
mare,
au
urma
razboaielor
intestine,
poate
altii
all
~i sa In
inregrauta
in sudul
pus
all fast Creta ", insulele ~i coastele cu jumatate asezari au cxistat egeene orncncsti in epoca de veac
~iin Cicladc.
fntalnirea
telor populare ~i a perioadclor de foarncte cauzere de seceta. Lovimra de grape i-au dat-e de noua rian: doricnii. Dupa cfitova sccolc obscure
a dar nastere
diversitatilor
lor etnice
",i ungvistice.
se socorea
civifizarici
dnrianrl.~i
0
aceasta civiliznue apare ca cea rnai reprezcntativa 1<.1 iccnc, care stapnnca Argolida. M Miccnianul tat
0
rniccniene, Accasrn
Inlre cxprcvia ta cultura ar putcn lizatiile meridionale Grcci u. va lirnbu crcarori atcrucni. Pbtol1~ utica. de
I ~i II (1550-1425) de a ..irnilurc J1I fI425-11(0) miccnicnilor sunt practice ale carui hegemonia
oeosebire
pcrioada
in cursu I carcia
ell (C,I dimrc 5i ale comitate mediu. Totuvi. ell Atica. vlcfuita
~IU
palcolitic.
Se stiu care,
ill ill
Creta
si-a exercitat
de Nord
de-pre
Grccii
all ocupat
accsrc
dcnumiri
nii ~imai ales popoare!c din Levant, urartecnii. cvul rncdin mcrrica
de pclavgi,
sapatu-
fovr
au dcsccpcrit
prosr cunoscutc.
istoricul
C\
Tucididc" a dat
si filovoful nasterc l«
dSC"zdrincoliticc
Civifiz.ana
ca sc intindc (pcrioudc!c
apOl
awn
ul X·lea-aIIX-lca ~i geometricc)
C<llld, la tnccputul
chiar in ultirnclc ,1IIJl-Jc:l,lUJ
<I111-ka xau
milcniului
CCl1tral:1 dar
domnca
minienii.
palla la~mr~illll
SC;\eel
pnni
(:1
Orhomcncs. Pugavcric.
golfului ~i pc cca a Grccici Sa amiutim Jill conrempornne. grcnca face parte le:\~:inlll de la valea inl iturfuul Illainte fuq epocile indo-curopcnilor). epoch Indusului ci ci au navalit civilizattt. !\rgps cam ill ucceasi in lurnea stabilite accstia civiliz,ltie all din aheenilor"
0
au rcprczcntar-o s-a
legcndara.uu Colchida.
7.i ile
persune
si care
cri lirnba
..pre a porni
cautarea
actual a Georgie. ecoul lstru cnilc ~i poatc de-a tDunarea. chihlimbaunor , din
triumfurite de la Salamina" (anul 4g0) .:;i de 1:1 Plutcr-a ~ (anul 47t;1j, care le-au dezvnluit grccilor Iorta lor, rnarctia lor, putcmica i nsiatici. accst de lor originulitatc fa~ii Lie barhari Green de coasta
aici xc gaseste in Maroa ~cagru fluviului una Jin , precllm A~ia marile
pfinh la Marca
tiei
care
limbn cunoscuta
numcroasc grate in sllbslratuiui (aswnin/os, ~i ill ss/ ~i IIi numele servind uuei ca.
din
accsr
slri'lillC
,HI
Firc stc
mtcapartin in nt/tldj , elc
vilizatiilc
r:id~cini
de a lc usirnila. homerice.
In Grccia
GRECIA
nume Sud,
:<;ii
MARE.
parti
dadcau
ill
majoritute
cu siguranta
stramosii
intregii colonizata
a Italiei
Ei
au gasic
de catrc
ahccui", paI1ial
d bronzlIlui
Aheenii cullllri
care sc dczvoltasc 10 tot mikl1iul al III-lea (numit5. Eladicul vechi) au inaugural cladice,
0 nOlla
din
Midi 5i
inllielli~
sall .subslratului
1\'1icene UlUi din _ preclenice. Miccnicnii rana; foseul ahecan. ii gasim lor tutore, sudulltalici,
puteri
au tori
Fara rclatii marii au fost Ei Lie
de
capril .~aci-
desemnala
Lie dire
anterior
lor - ,k.hilon,
sesumoll .. ,).
logi ell denllmirea La primul nivel 2Il511-17()()), mediocre. tle stabilirea nil In sudul cunmcut Elatlieul
~iin
Crela,
I, ram~11
Man
pamant pc euas-
ealcidicnii in gnlful
in
re pe marea
\ii
Procida),
Pcloponesullli·,
gradul
continentului
cele Asici Mid ~i ale Siriei precum ~i ill Cipru. Ci\'ilizatia ajunsA seeolului la apogeul al XU-lea I. Hr., eu
micenian;1,
in cursu!
unde au intemeiat, din Kymc (Asia Anticii a\'ut eonsiderau loc in allul
impreuna ell !ocuitorii Mica) colonia Cume. ca aceasta 'intemeiere a a 143 1052 i. Hr.; arheologia
0 comribu!ic
ci, a d.isp~rut
siguranll1in
GREUTAn
dovedir secclului tntreg enii ca ea s-a Facut al VIII-lea. Neapole, golful pe la mijlocul au ocupat pe rodiei , in care curncin locul Neapo!c: tnterneiata pentru parte acclo insuvi Accasta cidicnii al vll-lca sai si pentru de entre scoala. sa din se cetate de Pcricle". institutiile Pitagoru", tnainrc stabileasca ahccana. Pamas Crotona era vcstita locuitonlor in o adaptare a masurilor utilizate ponderale fenicitalantul 3919
GROTE SAeRE
kg. Talantul reprezentsnd
puritatca
moravurilor
greutatea unui
sa se calculeze {atile la forme:
usor
ce-
crete
valenta
ei
erau mina
60 de mine. era
echi, care
cu 100 de drahme,
si talantul
pc
la 520
all intemeiat
In sistcmul
kg.
C1.1
cginctic. sisremul
mida
la lnccputul
echivalenra
cu 6,IR g, mine cu
etc. La Arena. tipurile obisnuite erau dclfinul (placa pi"ilratll avand lin delfin
g:
tn
ztirii ahccnc
eubcic. sistcmul
4.32
g.
In
Tarcnt. pc care uhccni! rm voieu sa-i nu1<-1 mcasca italieni. care s-a rcfugiat Turquiuiu , atungat din Fjorienii din Sparta tntcrneiasera Tarentul Rorna, dar ea a fast prfldaUi de catre 111anul ~()R i. Hr., pc locul unei vechi cesamnin in anul 42S t. He Roma a SUpLls-O tati .,\ 1apigilor . Avand doua porturi boga sub Aristodem. in 331; i. Hr. Aheenii s-au instalat tc \i un sex fcrtil, in goltul Tarcnt. III contra indigcnilor. ~i pru:-ipcr, print l.ocra 673 I. Hr.), ell 0 accusta mitatea dorninatli calcidieni a stahilit peninsulei de cetatea la ~i in pofida Tarentul mui ales filosof luptelor sale a devenit sub dornnia locrienii (pri» aristucraticji; pc cc151alt mal, in timp ce extrcSici!iei, tntemeiath era ue
, drahma
era echi-
valcntul a 6 g. Mina cuboica cchivala cu 432 g, iar cea atica cu 599 g, ralanrul cginetic cu25,92 kg. iar cel atic cu 35.937 kg. Solon" a reformat sistemul ponderal; el a
utilizat pentru mul 36,39 echivalu multiplu. echivaland sistemul greutarea obisnuit ell 6 kg, euboic obisnuita. sau pentru eginetic Astfel, greutatea modificat in sistedrabma ell , un suhdrahmei drahma rnoncdelor ~i sisremul
capcla
mctronomilor*.
GROTE SACRE. Inca din antichitatea cea mai tnalta, grotele erau considerate
lacas al divinitatilor se credea cli Zeus sau al eroilor. fusese crescut
ca tn Creta
vecinatarcu unor vechi asezan miccnicne Primalor colonie' a fostS'ihari" (71() I. Hr.). aceasta vinuri comert cerate agricola, care, bogata in grlw, un centru popoare antrcpozitul vase lor undc in de ~i si in lernn, ·important a dcvcnir
in vaga·
Arhitu-,
pitagorician.
til
apuscanii
a golfului, Bpizcfiriana
all
g,
g, talanrul
una muntclui Ida suu in cca de la Dikte (Psihro). tn Tes alia 0 grata a muntclui Pelion era consacrata. lui Zeus Acraios. Acropolci, La Atcnu , pc povnmisurilc se des-
dupa
un veac de 1<:1.
anul
l a care obolul, cu I
patru
structure
a devenit
comtoare
g.
monetare cu 4,32 g, submulriplii adicn 0,72 g, adica 0,36 g, obol ,deci grcutalca nboli, adicl1 auica de obol).
chideuu
Apclo.
trcccrea
[a Medma
~ila Hiponion.
In greuratile
erau: chalcul 0,09 g. obolul,
cinci grote. Una era consacrata lui alta lui Pan, a treia Aglaurei, una
se duccau
Ttreniana,
din fiicele lui Cecrops. Uncle caverne serveau drept slila~ pentru devini i legendari. care uneori faceau <leola profetii, 35a cum a fost vagauna lui Troflnios din Bcotia. Altc
Paestum. Locuirorii
sfarsuul
c..:atdiau golf
in lux si delasare. aheenii celtt\i Temcza stabilit formau puterea care, cetate. Croton Scilction, a: aceasta Caulonia
Ea a atins apogeul
tn
pesreri ernu
era grota intorscse
se folosea
soeotite ca intran in Infern; a~a dc la Tenar, prin care Hercule se pc pamant dupa dilhtoria .~a 111
important:!. Herei
III
sale
anul
54U i. Hr.
influritoare comcr~ului ~coala
gramma, de 2 adid!. 1,44 g; thamos,de2l9 de obol, .n,4g g.; keralion, de 1/3 de obol.
monetad; 0,24 g. epoca elenid prevalat sistemul solonian, dar III cpeea a fost preferat sistemul alexllildrin, din adaplarea vechiului flClIta de di.tre Lagizt. tare talantul echivala sistem
Infern, ~i nde erau evocati moqii. u multe din aeeste grote au fost gasite Ie rituale
in
mai obiec-
~i, pe cealalta
~iTerina;
de crO(ocentnJI
0
pes-
Laeinia. care
~i a
~i a
accste
tn
(ex-voln,
table
pentru
liba~jj),
rcliga
ri1ma~ vestita
prin alII-lea
dove?i ale cultclur care se desrll~llrau in ele. La Potniae, in apropierc ue Teba, cxis· ta 0 pi1dure sacra ~i spartura in care erau 0 arullea~i pureei de l<lpte ea jertfa pentru zei\cle Potniade. tn apropiere de Figalia, in Pel(]pones, intr-o grota consacrata unei Demeter te, faguri
in
secolul
i.
ceta!ii in anul
cela~j erau
integrate
definitiv
tn greut~tile
pc
ruiCu
GREUTATI.
lungime, dupa epoci sislemele
La rei ca au erau
~imasurile'
eu 20,47
kg, mina cu
un mic fluviu.
grel.lta~ile de baza
varia! egineticul
toate acestea, ora~ul a renas(.;ut Jupa diteva Liecenii,o tlata cu noua celate Turium.
~idupa cetltti.
in epoca
341 g,drahma eu 3.41 g, obolul eu Oj7 g, hcmiobolul cu 0,28 g, chaleul eu ~),07 g.; in greutatile negustore~ti, I g. drahma - 6,55 obolul g, mina
negre,
enaion 655 g,
144
145
HELILEEA
HARONDAS (Charcndas) DIN CATANA, tnietept si leKi.l'lulor(Catana, Sicilia, IIl'rox. 6{)() t. n-». Se crede di a fest discipolullui Pitagora".
EI a dat legi ell ceracrer aristocratic Catanci
piati parte
:-;.i"\
lor tnseumna
"sizenieri".
H
HABRIAS
(Aten.a*, ajutorul Ci'ind a '! -
* (NdXO~, Leontinoi. Hirnera), alcgand ceea ce i s-a p~rtlt mai bun din difcritc legislatii. Dupa Aristntel" ,
~i altor cetati din Sicilia originalitatca operei sale
<I
fie dcoscbit de gTe:\. Proprietarii puteau sa-i vanda ca sclavi. Condit!a lor a
rust imlmnat:1tit;\ de catrc Solon"
constat
in
introducerca plangern lie mnrturic falsri. Dupa Strabcn", legile sale erau aplicate
chiar 5i lu Mazuca, III Capadocia (Asia
Mid) (Chabrias). strateg atenion Chins, 357 L fir.) fest trirnis de catre atenieni in
care sc ridicasera lui Agc~iJas+ cll va invinge, contra si cand ~-a cupc) icsitc din arelierul de alaturi istorica, sau, se leaga. in
HELlEEA, marele tribuna! din Alena', atcatuii din ans{lmhllli cetaterutor .~iate carui \I'llilllt' se tineau in aer tiber 1n epoca lui Solon". ace st tribunal ~e tinea ill plin soare (de unde numele sfiu).
intr-un col! al Agorei": e! nu uvea dee5t 0
priveste subiectul,
01 toatc accstea. familiar, anuntand urmasn el sai. picture
grupul
Iui
cc Epictet".
HECATEU
istoric A fast unul grafi grcci. primii Atunci greci cand Miletul sa renunte sa n-a
de teme de un gcn
jurisdicue de apcl (ephesl's) impotnva hotararilor magistratilor. Totust , in cpoca clenica, c! a devenit eel rnai important
dintrc tribunalclc din Arcnci ,5i ca ernanaric a ectesici" cruturi rcprezenta toate clusclc aspcctul de
tebanilor,
a tratat
~i subiecte
mitologice,
De asemenea. Aristagoras
distins prin faptul ca ~i-a udunat oarnenii ~ii-a pus sa se asze In genunchii Pc pamftnt , cu lancea tndreptata Inainte ~i ell corpul ascuns total sub scut. in astcprarea dusmanului ~ ucesta n-a lndraznit sa se avsnte asupra acestu; zid de fier ~i tcpi. de
ln anul 376, Habriar ...a tnvins nesiana vietorie, fest prima rrimisa sa blocheze iutrc de marina a rcadus repurtata obtinuta Paras flota pelopoArica: aceasta a Judin ~i Naxos,
Habrias
au c:il;:ilorit
coalc
sfatuit vinga parerea
jmpotriva persilor , cl
care a tncercat lu aceasta Iost acceptata, stapanire idee.
ci.u.Llcliastii.judccarotii
v,lrst:l de peste tall voluntar
toatc
cu Hecateu,
HARMODIOS st ARISTOGITON, tineri nobili atenieni cure au dat prima 10vnura tiraniei Pisistnnieilor" asasinandu-t pe Hiparh (in anul514 f. tlr.t.fratete tiranutui Hipias, Ei au IO::;1 onorati de
caIre atenieni ca eliberatori, guvematori
sa·1 conInrrucat
a sugerat pe
prezenheliec. en
1l11·
sa se punt! intai
pc Tczaurul
ec'cvtca,
lui Pericle*,
areniana
Potamos cctatile
de Ia Aegcs Habrias
". in
HARMO$TII, nieni,
La tnccput, 2U ~i domneau
lacedemode
care Cresus. regcic Lidiei, il dcpusese in templul din Didim 5i in accst fel sa se construiasca vase, pentru a sc obtine dominatia pe marc; sugestia pornca de la ccnvingerea ca orasul n-ar putea rezista
rnulta vreme fortelor lui persanc. Dar ruci
maru!
candidarilor
de mare,
de judecatori din cele ecce trihuri*.ln general, c-erau rcpartizati in zccc sectiuni (Jikasreria) prin tragere la sorti; tnsa pentru uncle procese
incilt an fest desemnati importante "i erau reunite mai multo scctiuni judecatreburilor
Calcidica ~iTasos in cadrul aliantei cu ~i,ll ajutorullui e Focion *, a organizar a doua Liga ateniana. (Chachrylion), olar (Alena, aprox, 5(}() t. Hr.). Este unul din ini~iatorii slilului "sever" ell figuri ro~ii. Este posibil s.::! fi fost maestruJ lui Eufronios", care a pielat pentru el 0 HAHR.LION
cuplt Obiectele de ceramica (tn majoritate,
.aceasta sugcstic a
acceptata. Euxin ritoare .
20 de districdepline Se eforilor"
El a calatorit subiect.
te lasetc periecilor".
graphe paranumon.
~iprivate.cu omuciderea. rrebun
Jurtsdictia
urmatoarelor
se tnrindea
~inu
dadeau
bizuiau
sursele
ISTORIE.
areopagului"
~i a efetilor";
cLlcerite de dtre
In legatura cu
1;1sate judecatorilnr drept maritim, maritime.
putin importante,
afacerilc tribu-
din deme";
pe
Cei U'eizeci.
nalelor
146
147
HERAlA
HERON nu se Intrunr-au in zilele de adunare lnainte un prezicsror" Helia~tii aparator cerccta fn zilele a eclcsiei de dcschiderea dacn zeii pe acuplcdoarii aceea de si
eEL
BATRAN
Heliastii stirbatoare,
rona toare
thierogamiav
care avea
lui Zeus eu Hera, sarbatoe dour la Fiecare sapte emu mieile celebrate tntrcaga erau statui sacrificii. nasterii sc numca Dedalii.
o xituatie existeu
mediocra. concursuri
La
Jocunle
climpice" hcralzi.
.'>-.1.
srabilit
la Alcx.mdria' Soter
in tim~i a true-
speciale (Herodotos),
pentru
lui Ptolemcu
CII
nici
in zilcle nefaste;
accstca erau
de la Alexandria
~cdin\ci, zator , apoi crau hotanirea tua prin prcalabilri. letinele plina, din bronz.,
sunt fuvorabili.
n ascuuau
, ale caror ~
!a fiecare
HERODOT
Grecia apartinea Mare. unci de sa-i
ismric si
Erasistrate". , medic
dupa
pe
confederatie
aproape din lemn Sarnos Toneia unirea idencare presi era
Coria. 4H4 - Turium, si a] lui Dris , Herodot nobile 'ji hogate. care
ell Pruxagoras vrut ,,:1 realizczc vcrvatic anatornia plicat pulsului si pc mici umane.el xivtcmulur.rvox natura peruru cste eel care
i, Hr.s.
\a oriee
0
masurute scrutin
Dvpa
uce:
se
construiau
urrnau
pc
lor era data prin vot. care se efec~i f:trA 0 dcliberare al IV-lea de
0 0
in Asopos
famifii
Inca
pusese Dupa rionat dicat Tracia, scitii Libia.
tfmllr
in secolu! strabatute Pc
i.
Hr.. bufie
dominat
expenenta.
a disecar
al amun. si a
Halicarnasut.
Ligdanus poetul Paniasis. s-a perfeca deIn Micti, ~i cnlaroru (in Asia posibil
dcfinit
i-a ex-
ochiului
tiji1
rnctahca. hliletinele In
fie gaurita.
tribuna
cruu asezate
rcprczcntata
, unde unei
Hcrodot
cvntcnta
importantu
diagnosticului.
hdia~ti!ur.
cea-
HERALD. In epopcca
cruu inainte
homerica, de
heralz.ii ai
persan
prealabila,
de toate tovarasi
~i servitori propria
Mesopotamia,
rcgelui;
lor casa. onuorilor calitate mesaje rol~i jertfeau
Jar,
spre deosebirc
libcri, bogati asistau convocau
ccilalti serprezentau
vitori , erau
~i aveau la
aceste
Ei
adunarile.
mutcri alele
vale. in care risirca rclateaza
0
HERA.A,
Accstc luna
In cinstea
dezbatcri.In
ei emu inviosa Judi un ci undc aceste Mai jucau
la HERON eEL BATRAN sau DIN 111 ALEXANDRIA, inguu-r si /nl/ll='/naticiantAlcxundria, secotut t d. Hr."! J. necesare redactarii lstoriilor Heron a rcluat opera lui Ctesibios , pc . Inainte de J. tntreprinde istocare o cunoastern 111 parte gratic lucrarilor
palla
Egipt
51
poate
cantorn'
el a adunat
arnanunnta
a razcoaielor
V\U,
mcdicc". ~i de ell
rnmasc
de la Heron. stint
Lucrarilc
Gamelion.
sa-i trimita
rnultitudine
de clemente face
rnai ales la Argos, era divinitatea numca mare rncrgca ccsiunc :;('cstOT Hecurombeoa, la tcmplu,
principala.
Sarbatoarca
pri-
elernentara, de masurure
geograf tntrcega
,i
istonc
Lucian
opera,
de boi care erau jertflti. la care Ilia parte tntrcaga surbJ'itori se desfll~llrau lupte. citadclci, in fiecare apar!inand
In epoca ii Insoteau ncgocicri. suspendarea rilor" .;;ijucau Hcralzii primeau hrana. de conturi Ei eonvocau mgaciuni sa se fadi publici. siderapa
arrila
::;i
din ar
, din reguf
mangulatie.
volume
butii 5i in (azul
unor conflicte, .~jii preccdau ei proclamau sarbatocare plus Curtea rosteau cereau crainici si conei aveau in ajunul
pe
cinr extrasc
acest
sa
dilpil liacrificii,
fcritclor eJificii: teatre , bai etc. Heron a pcrfcctionat nivela, Iolosna penrru masurarca tercllllrilor. caralei, adaptahil a invent a inmit at un mecanismul ~istcm
Cll
III
m'lcel de (luunul
prilej.
ingcnios A redac-
in .~pecial era protectoarea Ic,<irl'a ei era celehrata tineri .,:,i~apte tillere mari familii plul ei \'feme 7.ece femei insele alerg.ari Dedaliil{)r
""era adolescent, tia sa de istoric. locuit coloni populeze Turium, probabil a lucri1rii la Atena solicita~i nOll3 in 443. sale.
Tucididc
~i a insotit de Aiei
asemanator
Ncindoiclnic, catre
pe
t<lximetrelc
moJcrne.
solda,
tat 0 lucrare
comtmcria Sflllici
bol!ilor
~ sa de la ~i
nare
lIintre carra
se of ere au pentn!
heralJullor.
fllT1da(ie
eolonialu
de un an. La Elis, si1rbi1torile cinci ani; '>3ispretesutde tn ele in eaJe eonslau t.inere. ,era celebmll1 un peplos' jocuri, fete
~i-a srar~it
l.ilclc
parte
ISTORIE.
cursul easli-
pe
din BeQlia'
celebre
prin prc:siunea
148
HETAlRIl
HIPARH
comprimat sfera piVOI, uduna levi sterei: rutease-a aici anticii axatn prin
5i
pc
eolipilul,
0
teava, rrecea
dcsprc doua zilc: in prima zi, rristetc. xc depuncau coroane si LIn sucrificiu" Hiacint printr-o astfet o:lie[i vese!e. dansau, construitc , allat poarta mourtca tincri urrnutc prccum din lu Arnicleca la sucrlficiu funcbru sub attarul din bronz: eroulu! intcrprctau de coruri si de rnchitn. zcului ':ii sfJr~illll la flaut
pfina
de lui
ale ilion
Atenei Numcle
in sanctuarul de hicroduli
uccstcia se mai
de dndea
la
era oferit si inch is primacnrucce care Sparta' luau a "i parte Lrma si ill trasuri
barbati
care placate
ubur . Accxtu
pc mcrmantul se comcrnora
!:ii
in sfern
cmbc
forta
pc Jaturile
unor
tem-
aceasta
Cele mai Afroditei
15nii alba
aburului
ca sfcra
mai pretcntioase ell 0 bonlma dintr-o stmpla care uneori nkea pcntru era
vcrii . Zilla
urmatoaro
verde
pnncipiu!
cclorata. bucata
pructic HETAIRII.
multur ln-rairin special societnti reunea Accst uumc ... u:ldca e mai drcpt fi, in de entre in primul in obunc judicierc: avcau ~i rcxta Til sf:1ruu
Icre
drcptunghiulura. diferite deasupra numai ales vcsrnant felun tunicii, ell, aSa cum xpartanii,
infa~uratil
f 11
venca pane
~i chiar
~i sclavii luau
Creta',
~i Iu oxpdt.
Hetainile de multo
, i.,i picrdcu
zcului
in Arica",
Poarc di zcului
prezentau
HIPARH
matemusician
(Hipparkhos), astronmn
tNiceea. cstc considcrat lui, In afuru Rinnia. eel
")'i
de intrajutc-
in cursu I unului de
cmlor".
staoilite
sa
vinf
la populutiilc
politic,
ill
Pclopones". 5acri.
seop
distrugerea democratici"
ill IolosulIor lui ~i ci numeie a oligarhici"
bilirea
HIERODULI,
Hierodulii Acesti diferirc: scluv: erase
HIERON, olar rAll:'lltl, primainmatate 11 secoiului at v-tea f. IIr.). Fiu al lui Medon si cetatean atenian, Hicron a Iost , lmpre~lnrl n; Bufronios".
Duris' secolul parte ductia de vase unele in raspunleau care 'dintre femei· vase1e ~i Bngos". eel mai mare olar din pictori in marc Pro25 care ... le a peste public amoroasc al V -lea. EI a pus salucreze sa. dar ti rcvinc bogata de clj (au rtimas gloria picturilor vase lor sale.
al
viata
antichuatii.
"it, tovarasu
Alexandru'
de hetuiri
eel Marc
divnutath.
prin
0
la Rodes
In
tine-
primit
Fenome-
si a lui Eudoxiu;
HIACINTII, saraatort ale ncuuru, ceiehrcue III Amicleea dill Laconia * de nllre
sportani Acesrc Hecatornbcon sarbatori (julie Hiaeinrios, sfftr~itul aveau
>
.... anctuarelor".
eliberare.
Magnesia Delft,
Ccratile
si
este singura dintre operele sale care s-a pastrar Pe plan practic. e! a iuvcntar un
dioptru rent sferic, pcnrru compus a~trilor; ~i masurarea diarnetrului astrolabe: joe de cercun apaunul fixe al Soarelui.
templului domeniile
de lu aces-
~i accasta
inferioare gustului
cxplica
loc
in
luna sim-
de calitate nelndoielnic
,i
JULIa
tuia.
pana mici!e pana foarle enlu 10curi. dintr-o oade
in varsta Brauronia;
0
dintr-un celiilalt
se
nurnea
III
Sub
familii
dornin:l
5i
mooile,
ca.re permitea
sa sc
-
Jeterminc a5-
mitului
('onsacrate
~i debt.
era sarbatorit
"ursoaicc",
slujeau hicroJuJilor
pe
sllnt
pc
.<;unt repre7entate
care pennitea
la
varsUi dnd
i~irccapa-
subiecte MCllclau
~i ~i
sa sc
pc lUllga un simI
Cll.
dipirea etc.)
a Hkut
ramura carc
arllncanu
disc
ce
sal!
Paladionului.
la Agamemnon acela
matern<lticilor',
formulclc
al dramaticului
care face miilui, prin carc
se afla mormfmtlll d:iruia era stutuia durau Irei dedit concrete sarbltorile
tamlrului zeului.
opunlieni. pentru
de
In a stabili un cata-
clemente
de timp,
fi
$i aJ
constel~ilor
150
151
HIPEIS
HITON
lucrarile inaintasilor sl'ii
~icom-
sale. el a descoEl a irnaginat diviziunca lui Hiram", a Soarelui. paraa izbutit de Luna sa erijeze date astroin
ttl
antimadecal
bolilor
trcbuic
cautate
in schimpato-
jocun" sarbatori
panelcnice , precum
~i in timpul Panateneele" pe
anumiror
in
0
dcsfamare de la de
a rOM banuit eel care l-a sa fie care s-a in urrna dar a
cstc tntcmeiara
pe
~i a
Olimpia.
probe: care tata
erau reparnzate
msnji. curse de care
in
sase
ell doi rnon-
3ti)", care s-a A pus problema privirc Studiind s,l calculezc ,!i de Snare. gcogrufia" nonuce
pasrnu pana
nurnita
in zilele noastre
a fast
EI a fest prine i-
uceste conceptiilc
de care eu patru
cai , curse
.,3
lui era tnca crcdintclc EI a descris simt al uba accstora. IX: care ~i au
13
rniscarea inegalitanle
neregulata
de la Cranon.
rnicrobiene intcrvcntii
cai , curse
doi
mfinji, cursa
taxa a cautat
Ioxt asusinat
trimisii
atribuiau bolilor
dcmonilor. un adnurabil
0
montara pentru mnnji. Nu se cunoaste numarul ccncurcntilor, care putca f dcstul de mare. de vremc
~i cursa cc stim ca la Delfi'" niate patruzcci la
0
HIPOCRATE
-Ifin - Larisa,
]\11
cursa
all
fost aliprc:.-
~tiinti1 bazata
pc
5i
a lnceput cvitand
clasificarc
de care.
~;1Vingi1torul,
se cunosc
din Cos
prcconiza
, III terapcutica,
dcsprc
fnptului
de la de !\ dllaoricnla In-
rneoicamcntclc. trepunatia
clamat de catre elanodici .nu era aungut . ci propr-ietarul, care putea prezenta mai multo care vau In~i~i alaruri mai multi cai; rurcon La prcprictarii Pan ate nee, conduceau de accstc carete.
".PEIS
tuiau lui Solon" ell peste pcrmitcu atune! hipcis mui veasca cand multi
La
Atcn:/
ci constide
d1 apartinca Cos si d turit mull, taUi. ccputul din pentru Sucrate Se pare se
a constinniei
sa cobora
pracucau
stapnnitori anual
de
paIe ,
~a~e probe,
mfurturi , aveau
grau , care
pare-
di
era
fa
Arena cand a
cctarca.
In uccl tirnp era autcrizatanumai Avcau srructurn di sediul distingcan de sange, exacte
aveau Icc excrcirii de aruncare a sulitei de pc cal, exercitii de sarituri inalte, curse pcnrru pentru cursuri Ahile cai de vfirste de care proccsiuni. hipice eu prileju sau de capacitau de razboi Se organizau jocurilor difesi contunebre, de rite. curse san de care
ciuma urma
care
a pustiir
un cui, cavaleria
in
ccle
la
~ia
la Cos , medicine.
socoteau
sa
in timpul
III calirate
~iPluton
, despre
de care organizuta
fii , Tesaios
di vehicnlcazii In
l funeraliilor ("inferiori").
HIPERIDE
hat de stat
orator si bar390--3f19 -
Dracon, si un fiu vitreg , Polib, care ,IU fast discipclii ')ai. Sub numctc lui se pastreaza
saptezeci majoritatcu cipolii III cinci care goric !j-i doua .~i1i. Aceste categorii. ~i Slln! III mod intra scrieri de xcrieri scrieri Prima sigur , dintre de catre care disau fest rcdactate
HIPODROM.
capatul csruia trcbuiau
CpOtU
hornerica, pc un camp,
curla
Cleanaer . Petopones.
Hipcridc elcvllllui p;Jrliullllli Demoslene~, Macedonia,el aeestuia nat Atena Impotriva
Cll
~i perici"
spartanii ~i copiii un fel
era fiullui PlatOlt Unul democratic, adversar a faeul sa se rascoale, lui Alexandru· contra ul acestuia.
sa fad
era marcat
0
intoarcere
din pricina
lor insuficicnte
Ill. puncml de pleearc. Spectatorii slalcau -In pieioarc, de-a IUl1gul parcursnilli. Mai tar7.iu all i"ost plasate carora campului clenid. Intorceall a au d01.l3 nome, carele, miesorat~_ construitc iar in junll lungimea
sau
pedepsi!i
cu atimia ~ . precum
Arficu/ariile
sa e~lleLC aetillnile apoi a indemde Teba, la inceput maceJo- , a devcnit Hiperide I~comia ~i chiar a Aliat panidului alaturi
Nu era
impotriva
Eubeei"',
sigur: Ajori.lmeie,
fost
fast
rill' holifor aCUTe, tratatul si focllri, Pla!?iie calm/IIi. Medicina cuprind scrierile plasale, in ~coala hipocratidt. vC'cfle. Cclclahe
apmpiata djn
constituite dintr-o pista de lungime variabil<1 (aceea de la Olimpia atingea aproape patru taluwri menite stadii, Inalte auid 770 m), Inconjurata pe spcctatori. la cele patru de ttltalman pe care erau tlhate hipiee gradcnele
HITON,
unul
ve~mjntele principal!!
de Eschine de logograJ,
imnogatindlH~c
l1ie greL'ilor de l1Inhtde .l'exC'. Era punat singur sau sub alte ve~minte, dupa tipul de hiton eel care sau dupa il puna. clasa careia mai Ii apar1;inea De cele
i s-u repro~a[
Pentru Hipocmtc. forta interna a corpului omenesc este d\ld.ura innascuta. iar
sa-i primeasca
!lim concursuri
'52
'53
HLAMIDI\
multe on, hitonul era
HORKOS
facut
din
lana
~i era sau
In general,
ucest
vesrnsnt
era de culoare
HOMERICA
da homerica
(penoada
sc tntclcg
pentru concursurl!e
ateniene, unde
~i sarbatonlc loc
publice
scurt, caznnd
coapsetor
deasupra gcrumchilor ~i era strsus fie pc solduri , fie in talie. Se cunosc mal rnuite fcluri de hitou. printre care hitonul numit amphimaschoios, vcsrndnt obisnuit aJ barbanter. FI era lnchis pc umen, avea rnanee! scurte s! era pc afara vcvrnant
~j PLlI1at
tnchisa ~i avca la marginea de jos 0 banta de alta culoarc. Efehi i utenieni prcferau
hlamidelc Aticus horarat Mare (in negrc sccolul
Srl
otuceiurile
uveau
rcprezentatii
dintele
care
un edict
]§ng~ faptcle
ca ele
apartinand
horcgiul
recruta
numni
de cci care
rnunceau
vca drept supcrioarc ,arbi'itoarc. los
~j Illi
(tarani,
scrde
pc dcdesubr uurnit
0
la clase!e
pornit sa cuccrcasca Troia. lnainre ca civilizutia lor sa fie distrusa de catrc doricnt Estc periouda zisa 4.1 "vurstclor obscure" .care desparte ccmni" prccautie lnainte Homer autorul). mirere ubeene. , o sfdr~itllllllmii polis -, micenicnc in secolul trebuic istorica. de nastcrca <.IIVIII-lea. privite ell
lor.
IIIlLli cor
ln tua!':l lumca
Hitonu!
hrteramoschn.
HOMER
(Horneros). d
singura
scurta
a costar
pcntru
sclavi.
f:xomil'-nL
de
~i ca
Dar pocmclc
horncricc
pall~1 fa S DOO de drahme chcltuicli consideratia ill plus. horeaiul de uccasta, lucrari cruu compensate in rirnput cxercitnrii organiza
. media
caruia
i sc poatc uraxe
ca sursa cuprinde
.,;>i
Opera
literar~~ituala de ctitrc
muncitori.
ct a trait in Ionia Mai multo Ii adus unde posibil de aezt insulelc de al lund foartc invccioutc
lu lnccputul
de orice , lumea
dcscrisa
si de Icmcile care aveau accleast ocupatii; cl era filr:.1mnncci si 11L1 acopcrca dedit un umar Fcmeile purtau ill sub vesmiuIde lor lin epomis, maneci. ,~iatasar
printr-o hiron Sparta agrafa den-ian. purtau Ia fiecare Pemcilc asu-numitul Ulnar; era vechiul ~i fetele tincre din
din
si-an
Asia zilei
din uceasta
disputer
la lumina
In aC.u:.1
la nmpuri!c
corul
~i c! un prcrniu
rnifii
dinastie
undc , tntr-o
, s:iJa~luia
monument care va, cunoscut sub numeTotusi t. Hr"cand , la sfaravcrilc nnna din Faler horcgia.~i
<I
scnistos, deschis III tntrcgime pe partcu dreapta ~i prins cu agrufc pe urrcri: era si vcsmanrul copiilor.
Hitollul clJno~[eau carl' maneei introdus ramas in lungi;
LIZ
HOMOIO.
acest nume
ilvea ullcuri
maneei
merizi. Bxistenta lui Horner cste plasata secolul al X-lea S<iU al XI-lea i. Hrc dar
pare mai d a [riiit ill secolul aceea care al VIII-lea. a serierii ii sunt oriel.' caz, aceasta multi dOLia rnari poeme poeme estc data ao.:cptatli
egadintre pemliiar
atenieni
ect:itii~, sub care
diminuasera tn
sau
Dcmctrios"
arhontatul obliga!ia
~i-il lliat
de prcgatirc uuui
cih.lea pana
de eei
Dc f<-lpt, vcnitul
a fo.~t incredintata
ca fiinu
la sisitii",
Ill. Atena"
atribllitc:
lui Peric1e ~
Ifiada
grecilor,
~i Odiseea.. au hranit sensibilitatea care Ie .<'tudiau Jin copil1i.rie modele atat pentru glmdirc. de carre eel Mare din aqiunile pentru S-a spus Homer
riniki.'1 ~i in
deo~biri bLleufau Ilumai
de a puseda un domeniu in JW(pllrnanl alienuhil in afara Spartei ~i a constituit de aveIC. urepttlri cauzi.l ullar mari se ~i Numai ace~ti egali
HORKOS
OClIp<l
("juramant").
Accste
''-\ lotmilor)
HLAMIDA,
Cu sigurantJ din Macedonia~, mflll.tlIl national reti ~i de efchi~. stoia, Ih5nJ imbdcata fixat t,lla in diferite degajat fii~ur<l partca
EI avea 0 peccte
sau vq;· de
comporvremurile
ca ele
de
cet3tene~ti
complete de spartani.
ci uveau
-+
de cliHiEra purin·
cpopcea homerica, IIl~i~i leii jurau Styx, fluviul infcrnului, pc Pamdnt ~i eer. Jur::imintele se f~ceatl pe mai zei, in general pc Zeus, pe Pam5nt Hclio.~, preeum solemne in locuri sau pe erai Dioscurii, erau eonsaeratc sau pc zeiHili Ilercule
pc pe
au il1grecilor.
HOPLIT
aJ
HOREGIUa
carc avcau s:'l. organizcze eoreuti,
HOREGIEa
acestci corurilc",
sarcina
liturgii"
de sus a corpului,
pre.'ilate
In !)anctuare*
li1sand
sa adrniratie
sa-i instmiasc:'l.
~i erau
154
155
HTONIAN
sacrificii". punea Ele se faceau ell bratele adaugfl.nd
0
inaltate irnpre-
spre zei, care erau Iuati ca martori , sau se catie". fund acceptate cele mal man rele. dad se indica juramnntnl. ceca cc, de altfel , nu i-a tmpiedicat pe greci sil devine sperjuri . Juramantul era pre-star in orice
ocazie rmagistratii arunci cand f~i luau mana pe altar,
caine, pe gasd'i sau pe platan. ceea ce - desi tntarca cele spusc - nu aducea nscul pedepsirii pcntru sperjur in Infem.
pe
In primire postul. efebii" - tnatnrc de a servi in armata), iar III tiranii" sc jura credin(i'i tiranului ; in procese", judccarorii prcsrau
Si
in
tanta dona
HTONIAN, cauficattv dat zeitautor subpamantene. Distinctia intre divirutatile pamantului ::;i zen cerului lie facea inca din antichuare ~i 3 fest reluata de mttologii moderni. lntr-o epoca tarzie. greeii par ~,1 tmparnt, in fi plus, zcii htonieni in epihthcmioi ~i hipohthonun, adid cci care domnesc pc pamant ::;i eel care domina sub pamant. Hades , Persefona, Demeter, Kcre sum marilc leita!i htomenc. Culrele agrare., cuttelc eroifor. cele ale mortilor sunt enumerate ~i de printrc cultele htonienc.
I
informatie pe istoricul Efor , atunci d1nd Agis" a Tetras penecilor" drcptul de isocare a dovedit-o la batalia de la Cnidos. in timie.: majoritatca lor s-a resemnat. ell anul 394, l-a ajurat sa dcvina comandant exceptia heleenilor, locuitorii din Helos , in doua expeditii . A remarcut atunci eftt de care s-au revoltat. Invinsi.ei au fest redusi greu este armarnentul soldatilor. Construla starea de servi, iar denumirea Je iloti ar ind scururi mai usoare, Inlocuind platosele venl de l a vcchiul Ior nume. Accasta etide metal prin platose Jin panza si dsnd molcgie. conflrmera de altfel de catrc scldatilor lanci mai lungi, el a creat 0 forHelenicos ~i Tcopomp, este putin probama de infanterie usoera - peltastii - care bila, ca si aceea bazara pc radacina he/, a repunat mari succesc in lupte (...... RMATA). A care implica sensul de .xepttv. pnzonier in anul 393, lficrate a tnvins pe Agesilas"
lficrate era fiul unui cizmar. Bravura pc ~ipe spartanii s~i ~j a cuccrit Oenea. Apoi de razbci''. llorii erau proprietatea statului:
Dupa
Strubon",
care
d;1 ca
slirsa
de
s-a pus in slujba lui Seutes, rcge trac ~i a lui Colis, care i-a dar in casatorie pe fiica sa. In auul 374, trimis de Alena. cl I-a sprijinit pe satrapul persan Famabaze, apoi a reluat conducerea luptei contra lui Bpaminonda. in anu1369. A fest tnsarcinat sa-l alunge pe Pausanias de pe tronul rnaccdonean ~i a pus in loeuI acestuia pe Euridice , vaduva lui Amintas. Pe candlua parte 1a asediul cet~tii Amfipolis, a fast inloeuit ell Timoteu si silir sa. se exileze. .LOTI, vecni locuuori ai Laconiei ~iai Meseniei, transformati in servi= de CLztre spartani,
numai el avea dreptul de a.i elibera. Ei erau pusi in slujba unor particulari , ale carer pamanturi Ie rnunceau . Obligatia lor principala era sa plateasca uncal 0 redeventa, constand dintr-o anumita cantitate de orz , de vin ~i de untdelemn, calculata dupa suprafata terenului arendat; ccea ce Ic ramanea trebuia sli Je ajunga pentru subzistenta lor ~i a familiilor lor. Jlcti i aveau un TOl in armata", ei Iuptau alaturi de spartani in infanteria usoara. La baralia de la Plateea" au participat treizeci si cinci de rnii de iloti. Spre deosebire de sclavi.ei nu erau la discretia stapanulul lor, care nu puteau nici sa-t vanda, nici sa-i ucida. De 157
IMPRECATIE
ifntii
putcau Elibcrarcu
in urma care
invaziei
aveau
ca
,~aptareasca
eI
erau
arendate
prin erau
adjudealesi de acclcasi
lIll
mobiliurc. trccvcnt
sapdtnrilc
irnpozitul Cand exivtat dcrnocratia", vingur erau impozit drcpturilc 11-a mai direct de
adjudecatarn
~i intcrveneu crcscuti
gasit
fi
rctnnoiti
lOT de servient
(liw/(I('i),
ca. boplui.
lntrc
eisfora" indirecte exportate. care cste sail adesca drcprul confunde port se si lu
)11
erau
dintr-o fenu-ic
putin
~i in care
trice. Se pare ca vatra centrula llu:Jptea ~ingud locuintele sal locuitorilor erau bronz avcau confectionatc sail forme varia din
atat marfurilc
impcrtate
intra ~i mcteeii~ , l a Rodas ell fcrmierii, minele veniturile; lucrsrilor bunurilor un colegiu tragere
spartan .putea~l dipJ.til J~epturi ci:"jce. daca craulcgnimati. Regclc Clcomenc allll-lea. dill sccolu! clibcrati mille; de cinci liere de al
avenu
J1I-Ic:l
cclcr
i.
Hr.. a .licpus
poteau plati uxtfr rormau
a) ::;itortele
suficiente
pen-
,,:1 fie
eiimenian.
fiind tnaintc
~i dorncnii!c publicc
tori ilotii
care
numnrul
mii.
clibcr.ui
luna
dill macedTS.
(traficul ridica mnrf'ii Tcsalia. ufccta intcriorul numc (animulc. Eritrcca, taxa catre rarea varsat la Atarneea;
ei se ocupau confiscate.
<I
cele mai diferire , Jar cele rnai multo din prirn.uu in de nacclc la infinit. Jintr-un ciocuri. de sm a general, trei ciocuri , dar dctaTotdeauna rc zervor CLl Figuri ~i nmalutuSe dintre Ilecarc , Jar de pc lustra. suu clcnistica Ul rost 1<1
20;0
la
in Atica",
0
clasa
neodamont.n , ei
in mici .uc
valcurca (<fir/pylon)
prin
xe compuneall erau
':Oi
sa
ill lua la o de
Practcvrii ci emu
sa
,
I1Iml vau rnai multe de mii Des! ilntii apar ea fiind bine integrati functionar pcpulatic omogen cu cctatii aservitn. (aceeasi . prin care lirnba. purticiparea forma aceleasi in lor mente rile punea ciocuri Iampa lampa ciocuri Lrimpile tablitc de percri part!:ll ajutond SiraUll.a mcdclare pc parteu icscau aveu putea
Eptminn,
aSllpra vandurc
amenzile
~;IUgravate
cumparaturilor
in afara chiectele
si prin flecarc
la apararca tentonului
vpartan , aceasta
un grup obice-
in
sa
in
La , de
agora,
Eisfora timp
CC'
era
pcrccputa aveau
xuu
mtufii.
('pi~rafji
.fa
rcrcnuri
cumpactc., era
tntocmeasca listele.
pcnrru a percepe de rranzit
iuri ...), a vadit, prin rcvoltclc sale. uu unurnit numar de aspiratii comune. Aceste revolte
au influentat istoriu (spre Spurtei. unde smr~itul eei Jin in special ilotii fusesera secolului Laconia. revoltele supllsi Dupa chiar dent, al VIII-lea batalia din Mesenia, mai tarziu i. Hr.) decal
pc
pcreti ; unccri
emu atamatc
in cponl
lIll drepr de 1 ('Ie. aSllpra prctului de vanzere, penrru chclruiclilc de tnrcgistrare. Unele cerati instituisera urt fel de paterna
~i de vama.Vumcsii
se deosebeeu
mult de actualii
saLi wmana,
UOOf
de a ex.ereiw praclidirii
mcserie,
dc la
Scutirea de impozit (ale/ia) em 0 favoare exccptionala, acordarn lInlii numar mic de cetf1teni verani, ehillr sau Ullor sld'iini, popoare intregi. unor HIllnOf
in cllrsul tort-c
medicinei' prezic{lIo-
a~a
;_t
un impo7.it
asupra sau
Meteeii
sa se eonstituie recunoscut
.~iII Antiohia I
puteau
capl'l.ta isotelia·
ri!or* (cresmologi·) la Bizanl. dinlrc inJieiu ales ~im ...i . era 0 taxa pentru tul iI percepea diolco.<iul·, folo~eau pani (dind
5i il.\upm farrnaei?tilor,
Diogogionul
dreprul asupra
paragogionu{
Corincare stilcare Htihalll
grccc~li.
IMPOZITE.
vcnitLlri pruvcnca
Cca mai marc din impol.ilcle fiind eon ... derat i directc impozitul
*,
IMPRECAT
laS<I zeilor pedepsirea Eriniilor. mijloc. nita!i. cu1tului a
IE. Prin
a.eest blestem
0
se
de l.recere;
grija
crima~ ri1z-
indirectc,
vase10r
villovatilor 0 persoana
de
ue
impozi!ul
direct
servitute. 1mpozitele cmu a~upra metecii' mai ~trainilor, emu impu~i barba~i
buna a neJreptatc
reeurgea
ai Bosforului, atenienii
mt'tvikonui,
ales la Arena ell
~i de catre
In
La
Atena',
Buzigii,
epoca istoridi insa. torta em folosila ales in timpul sarbiltorilor religiouM! pentnl folosite a ilumina in'lumea strazile. preelenid\., Llmpile
la Delfi'
12
drahmt: pentru
pc an penlru femet,
.~iu c
nu
in
trebuiau
lui Zeus,
introduceau
sfar~it.
sa pliHeasca
nile lor imprecalii impotriva refuzau sli-i arate unul dilator sa-i dea foeul de care
Jrahme
in cazul
clind
fixata. la un !ciobo!.
avea
nevoie,
158
'5<1
INDUSTRIE
tmpotriva munca, un mort primire produsc. Cand raldul" celui care ucidea apele. un animal Cand de
uvea
stapanea in ajutor
slefuitori Existeu
era lutier:
~ blestema
speciali-
exportul de
din Atica". eclesici", he-
rncntrnmtnte
Lsna
san
ei
de critre sclavi ( • SCLAVIE): dar si contraAccsti proprie, lor antrcprenori muncitori dcmccralibcrti surplus sau aptcmulto acestia mijloc ima pI.' propria
Ca
unei inatelierele
a dcvcnit
, incepand
imprccatii
tmpotriva parriei.
trada-
la
i sun
administratori. xc deosebeau
Aticii"
fupt.
vopsitoric, de tors,
in
de arcliere liberi.
rcgiunca
muite nu
de daracit,
inscriptii era rezervar un lee pcntru imprecolor care tncalcau sau condarrmau blcstcrn legea, Pc ncdrcptla asupra de ell rosu , , pe a fost conmisterele" tntorsi un steag
fabricareu exomis
acasn; In acelasi
Cmisthotoi).
In cetsrilc
'-ISLIpra Asici
nu se mai facca
CHIU
accst pentru
ca.7.and si
ticc.
crau cclavi. mcau cinbil.
~i antrcprcnorii pe cafe
1111
Ultima
, fie rnetec!'
a jus-
Dczvolrurca
ci<lli~ti franghicri rca prclucrerii
Ie pri
~ipreotesc.
care trcbuia
si a dctcrminat
cazul
in cpnca
Tn urma
siguranta de-alii-lea aldtl1l1i diferite Ccntrula Tcsalin. prin Ahem.
ahccnilor. al doileu
forrncaza cu
ill cursu! cclui ei erau ell nume ~i prin arestatc
al sangelui
raspandit.
atfit
a ccrut un
industria tndustriale dcmocratice. de lucratori.
mare
all
sacrilegiului
pielii
tndrepttitita
unna
ca
de
0 din
milcniu
din mai prin
aceasta,
cia
sa
presiune
rnultc coasta
INDUSTRIE.
irnportanta ales in epoca
capatat
mare
mai insi
am
sa rcLIn
noua expansiunc
utarii
usfultul
atribuita activ
Asia Mica,
in cpcca
al industriei
si :11
lcgcnda
homerica
dustrie obicctc arrnuricri, lucra prime torccau, sau
interesul
ceramicii.
De asemenca,
ca mijloc
de a se procura tntr-adcvar
era tnsa ca si fierari, la domicicu matcriile Industria Femcile covoare. dogari el insu~i dar me~[e5llgarul
v-uu dezvoltat
ale textitclor
110i
vtabilitc
de entre
parfumurilor
prccum cele
, 'Ii
au
aparut
Statelc regale
indu
in timp ce doriuna dita grupa. Dintre avcu numele mul popor poarele (Iawan,j neral nieni", una
Cll
necunoscuta:
iar mobile
.~i ergamentului. p
n:glcmentat
a fest prinumele
la (omunda care
~i se deplase a Iucra
~i au
ln61t
aparut
liu! cliemului
pentru
in EgipL
pe
care s-a mentinut fratqti ei. Ace5ti Peloponesului III Atica, in mijlocul
era mai ale .. 0 aetivitate !eseau, Bfu-batii erau dulgheri cizmari; ~i painea Micul uneltclc arhaice, comertul· a economici, venind 160 obiect proprietar ~i d.ruta. expansiunea
industriale ~i Agrigentul
INSTRUMENTE
-, MUZICA (instrumente
DE
MUZICA
~is-au
Hicut:1 acaslL
industriale. niciodatil
i~ionfeqiona c
n-a cunoseut
ION lEN I.
stramo~ul Aheus. doi
Potrivit
0 conecpem
noi: atelierlll
ionicnilor, stramo~ul eu
traiall triburi.
neccsitate dea
eel mai important pe care iI cunoa~tem a fost fabriea de arme a talAlui lui Lisias~. in care eeta~eni muneeau atenieni 120 erau de sclavi. Multi bogali: industria5i
cuiturilor
imp:1rtiti
in patru
fii
ai Illi XOLItos, care era fiullui DOTOS .... Eolos. i din Tesaiia, unde domnea
Helen buniclli
mallufacturate Specializarea
~i frate Ftiolida.
IPSOS
ISTORIE
A fost unul
cei in-
ecce
grijita
oratori
atici.
A capatat
elevullui
educutie
istoric,
eel care
a fest
nurnit
"ptirintelc
istoriei"
de istoric
si a fest
Gorgias, Timiditatea
al lui ~i
dupa venirca acestora au Facut ionienii din aceste comtoare nistc cetati puternice. Intr-udeMici.jsbia vhr, invazia in Atiea rnulror din doriuna a avut ca urrnare a ionienilor care. de Egce fuga si a Pelcpones
Prodicos vocea
~ial
lui Socrate".
Istanu de 5i ca
de treburile
aceea dupa
publice, dar a deschis 0 scoala de retorica la Chios, apoi la Alena *, unde a avut clcvi bogau: un lui pe intervenit mesena direct xa de logograf" Cu in viata
jocurile
pcutru
ani,
pcrioedc, aSllpra
constituia
cctc de
aheeni
din Marea
avantaj
important.
toatc
crl
582
istmiacelor. tlecarei
pentru
ele au fost
cesi al
a ltmbii
n-a
Mici. unde
cmigratie
politica, iuflucnta lsocratc a Jest importanta, pc de 0 parte plan literar , Pv de alta parte pc plan
.. A Iost unul
Jocunle
anulizutc
cauzcle Xenofon'
deschise
~i psihologia
l:olitic
ill
regiunca Celc
cca mai
buna
pnn
a Asiei
ptin rilcr.
climar , l'[(t5i
:J M'
hogatia adunare
trunte ar panelcnismului ~1 ar ururu tuturor grccilor contra persilor. Accst sentiment. lipxit de once in teres personal, l-u facut sa sc oricntcze sprc Filip· din Macedonia, pe
care visa rcgclc prln il socorcu
0
~!ll. sl~s!i~atorii
puse In sccna.
Henicelc
de
Des! s. a
dovcdit pnvinta
gum!
torus!
S-<lUunit intr-o
el
COI1-
Invingntorii
din vcrii, tnlocuit Coriutul pin, Jocurilc p5.rl.1 cand
ell 0 coroan:,t
Cvrooedia,
Anabasis, institutiilor IlIlia Soartei
cunfederaric, .Ionicon".
unire
voluntara
a grccilor
prin AXt'sila.1
5i
sa
studml
ducerca
c-3
Consti-
lui
Poseidon
Ia poalele , In cinstea
voia
sa supuna
Grccia
~i orintul C
tclui Micale: rc comuna, zcu. Apolo lor. Aceste intai capitala pc toute LcbcuDS, Puceca,
sarbatoauccstui
forta.
omorat
prin tnfomerare.
De la urmasii
din secolul (in Eolida).
Tucidide
nu ne-au
al lv-lea Teopomp
Pauioniile
al ionieni-
in
Colofon, Clazomenc,
care le-a Jepa~it ~iin glorie, Mionte , Prieml, Teos, Erirreea, Chios ~i Samos. in apropiereu intre urmu~'ji
ISOTELIE, ISOTELI. lsotclia, care scmnifica .cgalitatea tn contnburi!", ii piasa pc mctcci' in clasa isotclilor. Acestia
erau asimilati cu ccthtenii erau 'scutiti scafeforia ncvoie lsoteliacm aeordate astfe! care aduse; meteeilor in matcrie de care impozite". metecilor, Is~telii precum aveau onorifie de impozitul ~iseiadefoC:'1utc un privilegiu a
meroikon.
5i de liturgiilc·
Incal), totu~i ei au fasl eei carc au conferi! 0 tlimensiune esle cunoscut ce s·ar putea Jin C<lun gcnJiterar. istorici
Ie
ei ~i
reveneau,
Ill]
IPSOS,
('{lmia
de Panalenee·
Pc de alta pane,
~iall al
fikut ern-or Je
sa-~i
lin
logografi, autori
rabil rom,milor,el a devenit prictcnul fiilor lui Paulus-Emilius, Fabius :;i Scipio ~i,
canJ a rcvcnit mas dlr!ile doilea mare aprox" un mare In Grecia, prieten in anul Romei. 150,:1 rol· De ahfel, sale dc-al de cdui
pe
loeul A
biHaliei
0
ca raspl<lta Trasihul*
Jiscursuri
in prod,
logografl orientali: despre
,11
infrangcrca a imperiului
situ, Demelrios·
regale,
rezultat
Seleucos
i se <llatu-
is-
din /slOriile
de ("ctilt!, pentru
in *,
famiJiilor dintre al
~i in cllrsul
repartizate
Casandru·
~iPtulemeu~.
oraltlr (Atena
ISTMICE
aveau Istmului, Sarunic. ar fi fost loc
Primul
Cadmos
sccoiului
Mild.
slab;1, dar
al VI-lea
de Corint*, de d,tre
ISOCRATE
(Isokrates),
Tot
din Milet
in anul 90 i. Hr.
in
aceasta
mai importanti
162
163
IZGONITI
Diodor ceputuri
zugravea , inclusiv
isroric
in lucrarea Nicornedia dintre Apian Traiun, dar care razbcaie din istoricii
sa
Vie/; paraiete,
lui Alexandm
Arian
India, ~i
in acevt I al erei
ansamblu noastre
grate rnitologia
gcnealogia zeilor.
, Dionisio Romei, evrcu parte.
a scris
tstorte
pierdut
panl
parte
.....
al revoltci sfar~itul
romanilor luase
(R(J;unna-
boaiete evreiestiv,
tor, Ptutarh
si In secolul biografii
I
lui de sus , pe care care c mcntincuu: sau persana, goale calcniul a beoticuilor s-a pltstrat cretana caltaminte me care in lncaltaminte purtara sc tncrucisau curclele de orrginc care innu0
ne-a lasat
pretioase
IZGONITI
....... OSTRACISM.
iNCALTAMINTE.
reau, icscau putini iama, taminte din prin pana siremri minte degetele; mintea Artemis. forme pluta, ita de dire variate lcmn desigur , adeseori afura sc tncnltau. aceta care rnergcau ca ~i vara. constand sau fie Barbetii diutr-o
Acava, desculti.
grccii dar
canu
emu
sU'i-
sandalon,
Ull
fcl de papuc
si glezna;
embos,
pcntru
ell iesea 11"1[<1 ind'il~arninte, Jill pmtn. de picior care leguta urea ell ell goale
,i a
batrsnilor. dupa
de lux, imitata
~mr~it,.faikasion,
de unii preoti, cfcrninan.
curele,
batii
indl!3.-
iNTELEPTI.
xifrcc pcrsonajele nale , si in aceste 0 anumita cute cele sapte nea se cunosc
Ie placcu
sa claavea
endromis,
sau lucrurile
exceptio-
accastu cretanl.carc
citra sapte
impcrtanta.
Astfel , sunt cuncsale Iurnii, de asemetragici interes alcxarulrini care prezinta in ce privesse stic fear, ell privire singurii
~i poeti
purtau rnai inalte. adesea ne
incaltaminte Incaltamintea
~i uneori
puneau
,:,i
ca sa para
lor era din piele ben, verde, tcmina existat tante, cizma Sa mai
viti colorate
Ie lucrarca
De
altfel
rosu); dad.
luam dupa
constatrim
a lui Herondas. toate felurile decoltate, amintim: soldatului, piciorul 0 banta pentru fie
0
ca
lntelepti
au
la care Diogene
in ce secol),
crepida,
tare
la margine Inconjura
Iasand
dezvellta
pe
care
185
n-am fiul
avut lui
prilejul eel
citam,
sunt: de
Bias, dtre
Teutamos
, considerat
Satiros ca
tntelepti: secolului orator. pledoarie. ginar VI-lea; punerca tmpartea,
mai
~i<I
pc
fiul
I-a desemnat pe Mison, fiul originar din .Cheneea, in care a trait ~i la Sparta. Epimenide, un cretan originar din Cnosos sau din Faestos. a venit la Atena aprox. in anul 5%, fiind ehemat de catre atenieni .~a
pitia lui Strimon,
tntelept,
apropiere de
Oeta,
orial a
orasut ca
0
de ciuma pedeapsa
care pentru
se declarase sacrilegiul
, in Rodas,
a trait
jumarate
pentru
dibacia
de ghicitori, de altfel,
celebritatc familie in
cu sora sa Cleobulina.
prilejul rascoalei lui Chilon". ferecide, fiul lui Babis. originar din insula Sclros, a trait Ia mijlocul secolului al VI-lea; ar fi fest maesrru! lui Pitagora", caruia i-ar
eu fi predat dcctrina migratiei suflctelor. Este
J
judirii
Saulios. Raspunzand lui Anaharsis, venit s-o consulte care dintrc greei este eel mai
de observer ca in locul celor sapte tntelepti anuntati Diogene Laeniu ne ofera 0 list<1 de unsprezece personaje care au trait in epoca arhaica ~i n-au lasat dedit purine mllrturii dcspre lntelepciunea lor, cu exceptiu lui Solon ~ia lui Chilon.
JOCURI. Copiii greci aveau diferite printre care haraitoarea (platage), yoyo sal! arsicele. Erau construite pentru
ei obiectc in miniatura papusi (carucioare, fete ... ), jucarii precum vesela,
jocunle
reprezentau
cu
(erau jucate
animale.
din pamant
pentru
sarbatori.
in
general Diasiile
ars. Aceste
Ii se daruiau
pe anumitc
~i mal ales Antesteriile". Copiii descurcareti I~i uteau confectiona singuri jucarii p din lemn, din argila, din pie1e etc. Jocul ell mingea (sphaira) era practicat atat de copiii mici, cat ~i de adolescenti ~i e adolti; d exista a mare varietate dintre poate care unele cu hocheiul. de jocuri Jocu1 cu mingea, era
practical ~i in
dezvoltarea mai cunosteau
gimnazii"
inlesni
Copiii
armonioasa
~imulte alte jocuri asemanatoare cu cele actuate: cercul, sfarleaza, tintarul.Jeaganul, jocul de-a capra,lupte
de copii purtati pe spinare jocuri de eamarazi mai din sau
in urma zvarlirii zarurilor; asa-numita .peteia", un fel de trictrac, care era cunoseut de-acum in epoca homerica. Unele jocuri crau practicate fie eu prilejul unor sarbatori , fie la ospctc, fie in locuri publice; asa era ascotiasmos, pracneat in cursul sarbatorilor lui Dicnisos , care era un concurs: cine sta eel mai rnult timp in echilibru pe un burduf plin eu yin ~iuns Cll unrdelemn. Cea mai mare yoga a avut-o cotaba. La lnceput ea pare sli fi fost o Iibatie in cinstea lui Dionisos: era
practicata mat ales la ospete. cupa Era eu golitli
aproape
ultimele
in lnrregime
vin , iar
mici.
Emu practicate
de tndemgnare fie in
nuci , aruncandu-le
tntr-un vas asezat de
ezvar-
trasat anumita
pe sol
distanta. decat
picaturi erau zvarlite Intr-o farfune, rosrind totodata numele fiintei iubire: daca tinta era atinsa, aceasta era 0 previziune favorabila. In sfar~t, greeilor Ie placeeu luptele dintre cocosi: de ghearele
lor erau atasati pinteni pariuri, iar la Atena din bronz; se faceau au fast organizate
Jocurile
tern, in
noroc,
mal
despre multe
care nu cunoascazuri,
cele
167
JUDEcATORI
oficia! teatru.
111
ficcare
an uxcmcnca
instituisc care nu
Cocosii
sclcctionati
crau vanduti
demelor.
JUDECATORI.
nu erau alcsi sau oumeni truvi
in Grccia.judecatoni
de rncseric, lu sorti. care faccau ci cctateni j~i tincau ca fiecare (imp si judemem, heliasr!i, instituiti. areopagjtli umprc/~ce, crau lns:'irdnati III uzurpareu proceselc all fast , dintre dintre judccau comerxt.rhiliti liti giilc rcsorti-
-. HORKOS.
.JUST.TIE.
calc JJlI era de genov.cra intcrioru! nuiui, ajuta putea cercarc cesiuuc tnlocuir urrnu Atica" dupa care
K
KALOS KAGATHOS ("frumos $; bun"). Prill aceasta cxprcsic era desemnat
omul cinstir, in sensul dat de secolu! nosrru genes" cuceritor. contrar de multo Kome cctntii", nu era tnconjurar desi acest din lucru a acesteia dat de ziduri.
judecarori
rcsmoretii':
hotarnn , dar
a! zeilor
procesctc" maritime. de
prtmitiva
justiuei
de cctate In de pace
,i ell
care
vau prin rccurgerea lie razbunnri printr-o reformei rcforma .~ia ujuns
ciale
dcmc·
drept fumitial.
care aveu ca rezultat Intrc genosun publica justitie judiciure lui Clistenc" la deplina
al XVII-lea. Tinerii nobili atenieni se srraduiau sit rncrite acesr numc, care le-a fost
netndoiehuc :;;i·a dobdndit
0
nu era
caracrerisnca
urma.
ori , unirea
rnai mulror
sinoecism" a
Poare
judccgtori
dtlrmza
morala.
Tcrrncnul fru-
mai mid.
santii saraci Solon,
1(J drahme
abia
III ill
sonsul
in
identificarea
ca
acesta
demclor ~i trasi
ccrarenil
lui ca pentru sc dcpla-
carriere
tnaintc rcgiunea
de cpocu
asemenea conceptul
eras deschis.
COI1-
sa
nici familin
nu rnai puteuu
0
a schimbat
, sus~i bun
cinci
kome. Totuvi.jn
polisul
mai
se tntrepnndc
care particular.
moddul
kugatho.I).
de virtute
sa
nu mai fie
de Ia unlunea
a[ar
~i bun, ci omul
tntclcpt
i.
Hr.
sa!c proprii , cat .~i inrercsete cornunitatii. Actiunile judiciure se lmparteau ill dike ~i
In grafe ~, dupa private probole". procedura cum era verba Omicidul de iuterese prctindea
0
se bucurau
tiranii dreprul crcease cinatc
lie prerogati
vele judiciare
ell vecinii
din Arcadia"
sal.
a~a cum
prccum la
~iaisimnerii"
consilii
de a judeca
la
fel
~i isangelia' e
si
Connr
actiuni specialc
erau adusc
in futa
sa judece
litigiile
unor tribunale"
rit
2. Ptolcmcu
309 opera
Alexandria, tatalut
247 t. Hr.) a
un tratat
sau;
sa,
lazile facute
provizii. nerati. 5i
s~ contina
extcma, guvernarea
a tncheiat interne,
L
LACEDEMONA •
SPARTA. civilizatiel Ei
all
orientata
mai
rare, in care era pastrata ars: din acelasi erau mele vasului material
spre treburile
de obicei
numar
sicriele pentru
de lamax pc care
inhumare,
Alexandriei. Evergetul dinainte, ajungsnd rniceniene, orasul Amiclcea care stralucea dar aici. n-au distrus Terapne, Evergetul strabatut natoare". ca protector Dupa ceput moartea sa decada.
(247-222 i.
pana la Babilonia, ("Bineflkator"). Marcu Rosie, e1 a plasat
0
Hr.), fiul
s-a
carnpanic
a trimis potopul asupra Tesafiei; de asemenea, se dadea acest nume ~i la· zilor in care erau expusi copiii.
cand Zeus
LACONIA. regiune din sud-estul Peloponesutui, marginua ta nord de ArgoUdu·, la vest de Arcadia' si de Mesenio",
Laconia telui Pamon, cste scaldata la rasarit de marea parte
cucerit
Mirto. in care sc
cufunda
masivul mundintr-o
A dobandit al literelcr, -
care margineste
scsul raului Burotas: ea este lnchisa de catre muntele Taiget Inspre Mesenia. Raul Eurctas , ell apa curgatoare in ortcc anolimp. piere se varsa de Helos, in golful tntr-un Laconic, ses roditor. in aproAcest
lui, Egiptul
care rcglcrncntau
4, Ptolcmeu
prin crimele
golf este formal de dou~ lungi peninsule, care alcatuiesc ependice ale muntilor Pamon ~i Target ~i care se termina prin capul Malea ~i prin capul Tenar. In fundul acestui golf se afla Guion, portul Spartei". Regiunea a fost ocupata spre sfarsitul epocii neolitice de 0 populane preelenica a carei origine nu este cunoscura ~ipe care grecii au numit-o lelegi-pelasgi: ulterior s-au srabilit aid aheenil". Cele doua cetari
prineipale ·5i orasul din Laconia intarit au fost Amiclee~. (--->
fost data de catrc rodicni pentru ca i-a scapar de Demetrios * Poliorcete, care Ii
asedla. un Ptolemcu Soler era fiul Iui Lagos,
(222-205 t. Hr.) s-a evidentiat ~idezmaturile lui ~i a lasat gupe seama ministrului sau Sosibios.
asupra Palestina, lui care Antiohos"
0
din genes +, iar hotararea regelui acestui genos avea putere de lege. Curand au sirruit nevoia de a transpune in scris aceste legi ~ide a Ie modifica in asa
rei incat sa tina careia din seama stabilind trebuia Italia sa de drepturile astfel
0
la Rafia (anul
217), prin
ti fusese
fielege
obscur , si al Arsinoei , fcmeie de la curtea lui Filip· al JI-Iea. Devenit ofiter allui Alexandru" eel Mare,
macedonean pe Hinga care nut guvernarea Alexandru s-a disrins. Ptolemeu a obti-
persoane, lumea.
literele,
de catre Selcucid. A protejat ~i el indeosebi pe Aristarh * din Sames. 5. Ptolemeu al V-lea Epifunc (205tataI
(nomos") coloniilc
i se
Necesitatea
in care
Bgrprului dupa mcartea I~i t, Hr.). A Iuar parte la razboaiele diadohllor", dar a stiut sa pastrcze Egiprul, din care a facur un regat cu
(in anul323 capital a la Alexandria ". Sub domnia lui Ptolemeu, Alexandria vestit, loc de tntalnire
In
sau. Regii Maccdoniei ~iai Sirici ii rspeeu provinciile, panl1 ce romanii au intervenit in
favoarea foarle Aristodem, otraveasca. atunci intr-o ceo in anul30 provincie. sa. La tnceput chibzuita, gratie tnsusi el a avut
0
tntelepciunea
dintrc
HIACINTII),
a dcvenit a savamllor
un
oras si poe~
tilor dln lumea greaca: Ptolemeu a Interneiat Biblioteca ~i Muzeul". A abdicat in anul 285 i. Hr. in favoarea fiului sau eel mal
EI
a murit Augustus
Egiptul
a trait in orbita
dat
iar Pitagora"
i. Hr.,
I-a prefacut
strain
170
171
LENEENE
in Asia legtslutive irnpurt.i La AtCI1,I'. prczintc Midi, aisimnerii lor aveau datorte puteri era fiecnruia sarcina
,,;1
UCUAG
sculptura foarte admiruta, precurn si un Zeus tunnnd, lIll Apolo eu diadcma, un Autolicus (copil Invingator la puecrace). El a sculptat ~i Ioarte ale lui ~i Olimpia, frurnoase mama statui crissufcrit din cauza invaziei doricnc.
Eolienii
, federatie {Mitilenc , si Arisbe),
sa
acolo
lin hexapclis
(ll'roPI£ rea temptutui care strabarea chiar Aici In susullui. Liccul Aristutcl" de uccca de Liceu. Eridan.
mai
irnportunte Antisa
~i sa Totusi
clefanrine"
Amintas
gimnaziul.
lcgislatia
Draco» speciale piucrca
a trei oameni
care au constituit
LEONIDA (Leonidas), rege at Sportei (Sparta:' - Termopste, 48() t. Hr.). Em din familia Agizilor" ~i i-a urmat la
tron lui Clcomcnc", in anul 491. Cflnd pcrsii lIU patruns in Grccia. un consiliu relmit lu Cori[ll~ a hoUir:1t sa trirnita 5 {)OO de ourneni (dintre care X(}() de spartani) sub conduccrca lui l ccnida pcmru a apttra dcfileut Termopilelor", la poalele muntelui Octa. Asteptand tntariri , Leonida a izbutit
la s!"firsitlll secolului
al VI-lea
invatatura.
unui legis-
l'a
c!c au
LICURG
Spano'
(Lykurgos),
tesistator
din
lui Cbilon ~
in Lign de lu Dclux. de catrc clcrllhii' pacea de catre s-a lui insula utcnicni, Spurtanii Antalcidas"
Rasculnndu-se au stabilit
in :1l11l1..J.28I. Hr.,
LENEENE, Dioniws
Accstc Gamelio» campenesri. o sarbarcnre 13 Arena", Dionisos forii!c rambi", Arhontele un imens
au cucerit-o independent»
snrbarori tianuarie).
sn.i opreasca
pe
persi . Jar
un
malian.
t. Hr. si ea a devenit
Era
sarbatoarea
urbana, in mare
Efiultc , i-a trtiual pe greet aralfmd persilor uri drum numit Anopoca. )i astfel dusmanul a putut sd-i atacc pc 101spate. Aflftnd accst lucru.Lconidu a lrtsat sa piece acasa cea mai mare pane a armatci. pasrrsnd ell sine doar pe spartam en ilotii lor, pc tcspieni ~i pe tehani. au lost rnacelariti
Supusa
patcmita-
Alexandru",
a fest in cele diu urma provinciei accsteia. t. Hr.). A .. ia. La eolian prin
pun lu 'indoiaL}
~i II socorcsc
romani
Lesbcs
(sfar~itul
Ialoditi-
tcsa Sufu
poe-
Akeu
Ei
sccolului
c:1nta!i ~i dansati
au luptat vitejeste , dar ell toni. Persii pierdusera In cinstea stirbatorile lui nu-
roarc
de persoanc , tmpreuna ell muzicanti. * -rege organiza tntreaga sarbasi uvea sarcina sa fumizcze actorii
reprezentatiile acestor de cornedie", care dtiueau siirbalori apoi. mai pli1Cd
sau 0 zenntc. Ceea ce p,lre stgur cxtc crt. dacn a avut 0 existents reulh, I .icurg II-a putut sri fie crcatorul unei constiturii, care de altfcl n a Fest aplicata dccdt ln cstcva vcacuri dupa moartca lui. Cu siguranta c:) ~Itllnci dud, dupa cttteva ~oerou vaieli, Chilon~ refonnatorii , la irulcmnul Spartci eforului" al VI-lea lui Licurg primilur De doi altrel. ,
un
peurru
comendan
Datorita
LESBOS,
coa.)le/e Aeeasta eonstiluind rare. fertile,
insula
fit'.
i. Hr., au irnpus tie *, ei all pUS-O Jupa regi ce mai imli ai Spartei legendei, reforma al IX-lea a Prodil:ilor
St
necesitau toata
atribuiscra lui
are
.5i
sa poura
de la tealru*, asislu
exeelente
Epaminonda, regelui de homoioi fosl vaw\i i-au parasit. ~i-a pierdut schimb,
avut
de ueplans
."i-aJus la umcolul
lui Apolo
de la Delft,
~aob\ina
stabiliUi,
aprobarea
*.
LEOHARES
(Alena, mij/ocllf Contemporan Cll Scopus"', Briaxi.s~ .5i Timoteu·, Leohares a luat parte irnpreuna eu ei la ornamentarea Mattsoleului din Halicamas ~i a Inerat la partea apuseana a edificiului. Anticii euno~teau ea opere ale lui Ull vultur care it rtipea pe Ganimede,
maslini,
eOTlstruetii
~i pcsdlrii potri-
de
stridii,
cl
a trait in ramurii
grccc5li, ea esle eu sigllranta din inseriptii1e hitite. Se pare ~i numele de lsa, inainte
,i era fiul lui Pritanis, care a avut sotie, ~i ell ce i-<l 173 prima
r:lnJ un anni.sti!iu,
ell
eolienit s-o oeupe In epoea mieeniana, sub eondueerea lui Graus. Ea a devenit metropola Eolidei ~i II-a avut nimic de
in
pe
Lieurg
aceasta
a facut din
a fost rege
Teba ~ puterea
In Greeia.
sutia
172
UCURG
USANDRU
lui Licurg sa ucida regc. Este evidenticzc ca regina copilul, vadit pentru ell aiel lui Asia, vcrneze regentul Atena. Antipatros" EI avca public I-a titlul
propus ca
cl
lasat
sa gu-
constituit
la Bizant
in anul478 amenintate
i. Hr.
Ea
pc
multi
in urma
victoriilcr t. Hr. 5i
lor,
Alena
a in a
)iii
direct
de catre
in anul
378
ambasadon ca unnare
s-a prefacut
virtutea
al venitului
sodou),
persi: Ciclad~le ionicnc, Euoc"ea*, Chios, Samos , Lesbos", apoi s-a exrins la Rodos
si la cetatile Delos drepturi Propontidei Cimon* si ale Halcidicii. cetate avea simaa consolidat era centro I ligii si fiecare egale. mant-o
e~paniilor
a sondajelor
diplo0
telor , care i-a permis reconstruiasca program tuna a reorgenizar de constructii. tineretul,
377 t. Hr. a fost tncheiata Chios Piecare exercita si la ea au aderat Rodos, eras
0
el lnsusi
regcnta. cit a vrut plccat Iuletas Minos Pitagora" unde le-a adus III patria accstia la
mulmmindu-se
ca totusi cmcare unde
Pentru
sa
l-a
sa-si
Pe de alta parte,el
hia si a
Dar
cu districrele
din Tracia
si
Metim~e,
Balds,
sa-l din
efebici"
din Caria.
si Hizant. stare unui l-a Intre lor. vase 5i au preferat militar anual, pe care sl"ise elibeAristide dar Atena ei
pnceput
a] muravurilor.
~ircprczcnrantit
sa fumizcze
plccat , firesre,
in Egipt
fcl
LIGILE DE LA DELOS. Adcsea istoricii dau acest uumc xau pe eel de confederatii celor de la Dclos* douii legi "imperii" (una a (san cxistat de lu Atene") Accste sccolul in dateaza atenienc.
...), apoi a mers In Ionia. pocziile l-a adus lui Horner" Rctnrors , ~i pe Taletas ~i grecilor.
fixat la 400 de talanti 51 l-a repartizat mcmbru ligil potrivit ell resursele Acestia kooi); tare derate conlcrit
S-,IU
a renascut. Razboiul zis "social", ill care Alena izbit de aliatii ci in anul 357 i. Hr..
s-a
a doua
la cunostinta
doua
au devenir
aliafi
(nypermiliconsia nu
fest insa
al Y-lea
din
sc-
cotul allv-lea dar 111pane tionie" nose neal! Apolo; silrhatoare rui al numite deliasti religius mai purine fcarte
I. Hr.) au rust niste simahii", ele s-au confundat 'lethe. lueruri. vechi Desprc Delos in care in cornun cu o amficaceasta ionicnii" cultul aici fiecatrimide se
C\I-
au continuat ca
vedca: pentru Liga laccdcmoniana de la Corint pcntru Liga Liga aheeana bcotiana"> si PANELENISM, • ETOLlA, pentru NA, pentru Liga
sail tricrc
em un centru velui
0
cI
mai putut
BEOTIA.)
va stabili
0
guvernamanr, pc care
a dat lmpruoravor
ai imperiului a dizolvat
1. Hr.,cl
nona sa constirutic, in parte a pus legile legi, prcrextul eli pleaca pc spurtani sale
de la Dell'S ~i
din .jabelele
lui Minos"
olirnpiadc, numele
ca
cetatile
probabil
ioniene
pastra
:ICeslor
pftn:1 cc se va tntoarce si ,
i-a confirmat un cult. perfeqiunea prirr Infometarc
tcau reori":
rcorii
a adus In Alena IC13uml federal, care s-a contundat curand ell tezaurul Atenei. Au fast rrimise in cetnti gamizoanc arcniene 5i au fast instalare acolo c1enlhii* Acestor mas uri Ii s-a raspuns prin rcvolre de-a
lungul reprimate volta revolta Atena istoriei
Cll
ca
spartane
si-a
datorar
sale persona ~i
al flotelor
s-a omorat
genos ~. Erau lui Tezeu. din uceasta (sal! "Dclios" organiz.uu tezal.lrullui siliu din cinci se amfictionie dublat-o ~i,
all fost adesea in ant]l 446, rascoala rcde s~u, imparin anul 440,
la Efes
dupa aceea
i-au dedieat
se
indi
izbutit
sa-~i atragi;i buna\'oin~a In <lnlll 405 victoria care Atena·, a repurtat holaratoare ProfiUnd imprelln~
Cims
aSlIpra de la
~i care delian1l.).
!lmnea ~i
C011-
Mcgan:i·
LICURG
Discipol lsocrate~, Adversar alatum rat dedit
(Lykurgos),
al lui Platon a luat parte al macedonenilor,
omlOr (Arena, *
~i elev Licurg cinstca al lui
Atenienii de un
din Samos;
in 428/427, opogeul
aceste erau
sarbatori, administrate
1<1 Mitilenc.
domina
La
imperiului
peste
cuceril
a ~i i-a s-a
In
hclia.5tii judecau
Vinutea,
la Salamina* Aristide-
supu~ilor. TribUlurile erau pH\tite cu ocazia Marilor Dionisii*. in mtiinile elenotanilor~. Aceasta dup1i bi1talia 405 prima lig1i a fost spartanii dizolvatii (<lnul de la Aegos-Potamos·
fn sunete de nallt. Zidllrile Lungi. LisamJru a rastumat democra~ia' ~ia instalat la Atena guvernamantul UU). Apoi Celor din treizeci (-.,. CONSIa cucerit Samosui MelDs
sa i·au atras stima eoncetafenilor ~i chiar ~i a advcrsarilor sai. in a~a masura ineat, atunei cand Alexandru* eel Mare supunea
atenienii
au preluat simahie
~ii-a
~i din
alungat
pe
atcnieni
Sidon.
din
pc ionieni
t.
Hr.). tnlrucit
au nemul\umit
Lisandru
s-a fmboga.lit
in a5a masura.
174
175
LlSIAS prada devenit din Agcsilas pcrvilor inaintc tnccrcat IlIa!i'i in toate victoriile suspect pentru sau. pricina . dar de luxului sale, ind.! a mill ales
LITERATURA
acestuiu. uccxtoru partca rcstabilit Niceeu Demetrios" la baralia (in unul apuscanii Poliorcete. de la lpsos Lisimah contra pc a si si (a unde ale lui Hercule in diferite atjtudini ar , intre didactica, genuri ilustr ate de carre siracuzanul Teocrit (prima jumatate a secolului
tnscnt
a IIIat parte
pe
altele un Hercule in repaus, care recunoscut in Hercute Famese. sa cea mai cunoscuta este care Ap(lx),omene,
purea fi
Dar opera
al
in cxpcditiilc
'-(I
Mici.
ell sigurarua
din din
Tarent,
Alexandru
Bien,
din ,
Alexandria, Calimah
tutors
0
atletul
pentru latini
se freaca cu
uleiul de
rc venirca
sa. 1\ tntcrnciat
sa obtina
reforma
la tron
Insa, reforrnc
sttengis ~i praful
cunoscut
a tndeparta
Apolonios
Rodas.
de pe membre aproapc
dupa
fidela
excrcitiu, a accstel
llionul.
getilor, caru; SelcllcoS* impotriva in Tesalia Macedonia de cateva tmpotriva din Frigia
sub denumirca
Ptolcmcu"
"strigil").O statui
cc
a cuccrit in l-ocida.
orusclc
a Iost
fiicii, Arsiooc.
sotiu sar.cu
cste pastrata
model
grcccsti
csrc
Casandra
lui
0
pcnrru
a lupta LITERATURA.
tura greaca din limp
(ill
care au cunoscut
ucis
Huliartc
a explorat creat pe
ocupusc halalie
chiar le-a
mari cpopci
LIS.AS
458·
stapfin
aid
clc. Ea a Inccput,
fulgerator,
strilILJci.t~ a~ Iost: I;atnli*, cu 51 comedia .filosofia ,arta oratonci. provenita direct din mstituua democratiei". In acest domeniu s-au evidential rnai ales oratorii atici: Antiton (aprox. 48tl-411), eel mai vechi dintre oratori , de la care
Arena, J78
i. Hr.)
cctatcan din Siracuza 15 ani * A atein 30 putin limp dupa pe care Pericle Marc"
anul 2g6). A fosr ucis Intr-o lui Seleucos (augu ... 2BI). 1
purteta sail
atribuite
Fiu al lui Ccfalov, care sc stabilise nastereu fiului cfuid s-a alaturat intcrnciatn ramas nienilor temnita de acnlo
Odiseea,
grccilor. si numele
poeme
.ltiado 5i .Bibliile"
a slujit Fie Iista ale si rodidaca vieti i
0
poetics
In Arena" colomei
s-a destramat.
la exprimarea
;;i
s5 ne rnai
ideilor.
alcatuiesc
LISIP
aprov, clcvul fuarlc fonnclc tic,i usoare,
(Lysippos),
390 t. Hr.) s-a spus dear uirnanui,
sculptor
(Sicion,
n-a fast Stilul stiu , idealizeze
impresionanta.
sa-i amintim opere
Trebuie ujunx
multumim
mari, 110i;
palla
In cpuea
Totdcauna personal.
ca
Lisip
carer
(secolul
la
Hesiod
originar din Siracuza: Iseu (prirnajumarate a sccolului al IVclca}, origjnar pcatc din Halcis, acesti trei din urrna ilustrsnd genul dc discurs discursului orarorul Eschinc judiciar: lsocrarc", macstru Dcmostcnc", al de ccrcmonic:
in Sicilia' csnd
avea 47 de
ul naturii.
al VlIl-lea),
vizionar 5i poezia
sa
Teogoniu,
cmcncsri, inxixtgrnl
ell dcscricrca
grandioasa
tiruni.
taramlor din epoca SCI, in Mund si rite. In arhaica, Mimncrmc. Tcognis, Solon",
au ilustrat poeziei Lirismul ciasica poezia elegiaca; Alceu. Hiponax, au fost Safa Arhiloh mae~trii Anaereon dragoste. in epoca mai aprox. lirism ales
in
Dad!.
s.1-1 creuem pe
ilor, alungillli
Tirteu
urrnatoare
ale caror
Lisias
pc
capul pcrsl\m~elor. ~i
~iSamonide
au fost
N-a
dintre
lucrat
decal
in bronz
fost
foarte
iambice;
~i
de 5i
a <lproape s.ingura
~i una
LISIMAH
AIt'Xundru* ]60 Paznic Li~imah guvcTIlarca Propontiua. rege triva lui
(Lysimah),
.~·irt:~e III Trada FriKiu, al de corp
general 281
secolului
a avut ca mae~tri
pc
d. Hr., esle cel mai de seama al ace~tei rena~teri. Mai PO( fi semnalate genuri fabula, illlSlnltl'i de catre Esop,
I1lI
pe
Pindar
521 de un de
(Pella, aprox
Cllropellion, a dlpatat,
r. Hr-J
441),
C3re a cantat
cel Marc
I-a autoriwt
ineomparabil
lui
Alcxandnl, ace~ttlia.
stalui
II
dupa
moartea
ca
po~edl'im
decat
legellde~i
a trait ill sccolul al VII-lea; diaJoguJ, adesca satiric. al:'a cum I-a ilustrat indeosebi Lucian. in secolul al II-lea d. Hr.; Ie cele mai variate, atribuite unor filopanit la serisorilc
Traciei, direia el i-a ada\lgat in anul 306, a luat titlul de diauohi* impoAntigonos· Ciclops ~i a fiului
moJelat
Macedoniei,
~i fragmente. a renitseut
tilor macedoneni
~i st<ltui gigantice
poczic sub diferite forme: idiUi. pantamirna, elegie. epigrama. epopee, imn, poezie
176
UTURGII
adcseori
in aneccare secolului a
sau
lirurgia. sarcina
daca
il
castiga,
schimbarea care
timp, aveau
obligatia contra
sa prirneasmagistra-
peloponesiac"
sau cerea
ca plangerile
cetatenilor
la
sf~r~itul
al II-lea; rcrnanul, eel mai vcchi pe care il mai putem cui cste Maxarlli lui Lucian (daca exceptam Cvropeaia lui Xenofon"): rraratul didactic (Tratatul despre sublim, Retarica lui Aristotel"); trarutul ell caractcr psihologic ccle in genu! platonician) didactic cursul terile carre unui (Tcofravt) dialogului dezvcltate banchct. Plutarh gen, din sau moral (fi1rfi a uita sub forma (prccur» clava sau In si dialogul ale lui Plutarhj etc. Mai putem Iilosofic de dialog de Plaron
s,l fie doi care sa asigure tndcplinirea sarcinii. dupa uceea mai multi cetatcni ,
care fnsa nu mai luau comanda rouse .~i veau a mai importanta tricrei.
LOGI$TI, magistratt avand sarcina .wl primeasca socotetde magistrcuilor care ieseau dmfunctie si .\"£1 cmurolese jifWJ1/ele,*
Logistii zcce formau la Atena de un colegiu zcce de memhri, asistati asesori
i~i tncheiau misiunea. Logisti existau Ia Delos". la Efes , Eretria, Tenus; ei corespundeau kuptotilor din Beotta", sinegorilor din lsos (in Asia Midi), exctastilor Halicumas. din Cuidos , Chios, Srnirna ~i
ln afarii
ilustrar Alexandria", bibliotcca,
consta In organizarca de alergan cu torte, care avcau toe cu ocazia unor sarbatort: ficcare trib i~i tnfatisa propriul san gimnazjarh , care recruta 5i antrcna pe alergatori ~i ii echipa, ceca cc era foarte costisitor Hcstiasis consta In a usigura cheltuiclilc mcsei publico care avca loc in dcmc *
Cll ocazia
UIlC]
(sinegori"). Eutinii , 51ei 111 numar de zece, avcau sarcina calculelor preliminare si poate di ei supuneau logistilor dosarele.
Cand j~i tncheiau munca de l a posturile in fata legislor. magistratii statuilc se prezentuu triburilor"
LOGOGRAF, jurist projesionist care c(lfnpl~~ea ~iscurmri utunci ("~nd (} pe~soana imoticata tntr-un prr)ce.~ nu rra II!
stare sa se apere singura, dupa ohicei
vi-a lncercat
Diunisiilor~,
Panteneelor"
si
timp de
trei
zile sub
Logograful scria deci discursul, nnand seama de psihologia clientului, care recita pe de rost sau citea tcxtul. Mesena de
Icgograf purin i-a silit lsocrate" mesena era Pc platita destul de bine, accstca. dar onorabila. Cu toatc nevoia
de ahfcl
t'esmoforiilor". Arhitoria consra in plata parti din cheltuielile unci lcurii* trimise
lor. Dactt
Banchet at
anecdote, jurul anului
un
magistral
de
entre
stat
13. solcrrmitatile
patru
fonduri, marimea
adcvarata
Arheforiu familiilc
J.
ea Demostene", practice
la inceput
Hr. - .. ISTORIE.
fete
tinere ca
de logograf.
mai ilustre
sa mearaa
impuse pe
ale
tcmplul
la organizarea manifestari
vietii publice. Erau obligari la accasta metecii" bogati. Liturgiile exisrau in majoriratea
ceratilor grecesri. mai ales in cele in care se
penrru zcita. pep los care rrcbuia sa-i fie ofenr In nmpul unci sarbaton din luna Schiroforion. In felul acesra, in cursul unui an erau peste 60 de lirurgii ordinate.
Diterite bunuri eruu scutite ale orfanilor, absenti de liturgii: etc. cele ale epiclerelor", ale cleruhilcr" ale infirmilor
Ca organizau jocuri, ccncursuri ( • AGON) sau urmare a onorurilor si a prestigiului pc sarbaton" mario Torusi, cole mai bine care Ie aduceuuliturgiile. cei bogati accepcunoscute sunt celc care au fost ta Arena". tau ell placere, chiur ell osrentaae, accste Ele se tmpartcau in Iiturgii ordinare ~i sareini. extraordinarc. Primele aveau lee regular, Torusi procedura de antidasis (c.perin fiecare an, cele extraordinare erau stabilire numai In limp de razboi: acestea erau muratie'')
0
din Atena
dadea
omului
putinta
sa scape
eisfora" (~i proeisforaj ~i trierarhia. Acea s ta din urma era rezervata pentru pentacosiomedimnil". StatuI le furniza coca vasului ~iarmatura lui, iar ulterior erau pHUiteechipajele, eu obligatia ca trierahul, care lua in acel an camanda vasuiui sll-l 178
Cetateanul desemnat putea alege pe lin altul. pc care II crcdea mai favorizat, ~i sa-l someze sa preia sarcina
de liturgie. liturgiei. Avea lac un proces; erau evaluate bunurile reciproce ll1.1mbllliturgiilor citantul pierdea ~i se linea searnu ~i Je a ..umate deja. iYJ.ca solitrebuia sa
procesul.
a.\igure
MANTlNEEA
atune:
cand
au putut
s-o
fuca.
Gonalas, familia,
dupn ec ii disputasc , ... -a in stalat i din anul alll-Ica de pcntru (232-2211. rnccpgnd Demctrios Doson au
3\,111
care i-a urmat in anul 4291. ran. curtca sinat fericite anul :11 Ill-lea, a murit lnccrcat regiunr de nord a Greciei. ell Paconia. ell lliria, spre Mereu lui Macedon prirnclor cuscra ne pastrcaza. poate. arninnrea i eu micea cobort travenit! Edcsa i. Hr. contacte prin ale [inutulu pentru
Macedoniei
mare
EI
saL
a. barut
moncda",
a primit Euripidc
la
:;i artisti.
A fost usade ~lIl:.lrhie.ln Arnintas Fiul sau, intcrregnul <II III-lea in anul ani lntr-o era pc a
~i domniei sale
In
pofida
-rrndaniei
Grecia.
ell
in anul
Alexandrualll[ca,carei-Jtlrmatin370,
Dupa
dusrnnnia ell romunii i-a fatala. E[ sc aliaxe Cll cartaginezii si Ii rrirnisese un contingent lui Hanibal. Dupa victoria de la Zama ranul 2()2 i. Hr) , rornanii i-nu declarut razboi. EI a rezistar
a domina fost legiunilor lui Sulpicius l-u tnvins dcrfit Pcrscu, ,i ale lui Vifliux , 1<1 Cinosccfulcs Macedonia. i-a urrnat rin dar Plammius ncmLli!:h,lnLill-i lea Iiu a!
Sail,
lui Prolcmeu
Pcrdicas
MACEDONIA,
fnvn:inata
ordineu Macedonia
366 L Hr.c dar a rnurit dupii saptc lupra tmpctriva calc shsc ia rcdrcxat alIll-leu donenilor Dupa Arhideu, Aigus. de lot carre drept mama dezmcmbrcze.cand scarta, eel Marc, rnoartea fratelc flu! pc care
<1
~icuceririlc.
Al doiJa [ron In tarat ,,;\·1 Dcrnctrios, de lui au
cu Tracia,
cu Epiru!
Egee.
si
('II
Tesaiiu. ~i a Maccdoniei
Axios care rnun-
nienii. Cu siguranta colcetele doricne treMacedonia carcia spre sud; prczcntel ditiu pomvit din Argos". fie Curanos, capitala
lUI
Macedonia
i,~indcmnase t sau mai marc. romuni pentru rrimisi consulii cl i-a respins. 1<\Samotrace
[~I Alba.
de Haliucmon. 0 marc
era acoperita
f fost Interneiat
Alexandru,
lrnpotrivu
Emilius s-a predat
fest
pc
Olirnpul.care
o dcspartea de Tcsalia. Macedonia mai avca sesuri , uncori rnlastinoase, unde se practica cresterea virclor. mai ales a cailor, iar LIn alt izvor al bogt1tiei ci cruu padurilc.
Cele doua mari regiuni valca Heliacrnonului ale sale cruu Pieria, ~iEmatia, valea raului Axios. .Bmatia' ar fi Iost numele san primitiv. cpoi err a Iost numira "Macedonia", dupa numele unci capetenil cmatiene, Macedon, care ar fi trait prin secolul alXIV-1cai. Tinutul populatie tu[ neolilicului Hr. a fost ocupat (mileniul culturli a carei de inca
, pe care
ur fi facut discutata
Alexandru proclamati
l-a h5tut
noului
pasiune,
au
Roxana,
armata tutor!
s-a refugiat
si a murit Macedonia nn tribut. din
tmpartu
i-au irnpus un
Pofisperhon"
lnsat-o
in patru
ca
eel Mare.
ill
'ii
anul
I. Hr..
aventurier
rcgii heraclizi
LlU
cuccrit
51 S-<lU
Migdonia.
instal at de
la Aigi,
de
unde au
pc
Arhideu
t. Hr.), care
anul
Sf?
Casandru", 5i i-u
Adramition, Androniscos. "-<I tnfanser ca flu al lui Perseu ~i a fosr proclarnat regc al
Macedonici. Sustinur de traci ,~ide macedorcni.ell-a barut pc Juverxius Thalna, apoi a fosr Invins de Caecilius Mctcllus de Pidna
Monarhia"
s-a facut
Macedoniei
ornorfu pe Aigus ~i Pc marna sa (in anul 31 l}, ape! s-a proclamar rege (In anul JIl(i t. Hr.). anul
de
la incepude
0
Casandru dteva
~i a
fost omoratin a
alll)1
Macedonia romana.
ramas
definitiv
provincie
de
ne-au
llsat
aeeea
Vremc cont,lct
a Tegiuni[or cu llimea
de Ia sudul egceana;
Dun;:!rii.
on nu
numele
Lisimah*, Ceraunos, (- •
sccole ea a tnlit
pana la Alcxandru
l,care Medice*
MANTINEEA,
{('anll,
ca
LAGrzr).
pe Ortis. ~s
c.iviJizatia sa a constituil atunei un ansamhlu, lrnpceunl eu cu[turile contemporane 180 din Tracia ~i din Tesa1ia, Tcadi{ia
500
tei
ai regilur de
Persiei,macetUleta
a pus mana
danenii
MAAATON
MATEMATICI
argieni atcatuitn
dupa
medice". a intra!
en
CHI
lor. flotc
Necesiranle
negustorcsti, cat ~i pentru sau pcntru vase!e
greoaie; tetrcrc
In epoca
elenistica" doua
au ti-
pintenului nira
in ca
din uniunea
a cine! deme".
Cetate
era scufundat.
de multo
a fast crcara
atflt pentru
(cvincvcreme).
~i a
fOM teatrul
comerciale, de piraterie
pun
de vase
au fost
H t. Hr., spartanii
i-au tnvins uici pe atenieni ~i pc argieni. 311\11 _1H5ei au distrus orasul, care a fost construit a avut sfatunlc Jupii un rot unui 14 ani. Ulterior, important mantineau. in intemcicrca
tn
Dionislos" erau cu
0
echipajul trierei
vaslasi: Zccc
razhoi nicilor. in cpocu comer; luptti. pentru emu Vasclc transportul Troia: hcrnerica. totodata aheenilor' erau
grcle ~inu
prevawle linia inaracticu din
s;rvcau ~.a
sau tell, er au ho-
[C-
Mamineea dupa
sa doboare asemenea
midi. noasrra.
pliti
Megalopolivului,
razboinicilor
care plecau
era
de
aflati sub contract. 15 mateloti aveau sarcina mancvrclor ~i manuirii panzelor. a xau tricrurhii echiparii care avcau care coman-
natalie
in au
de aici a fO,<;1decca care :J avut Joe anti! 3621:. Hr. ~i in care soldaui spartan! rust invinvi de catre tebani. care
ell acest pritcj gcneralul, pe
sa
folosita
poata usa
Dcrnetrios * Poliorcete
a tnfruntat
anul 306,
comenduta
cnnd de
asigurascra
urmatoare
0
~-;l dezvoltat,
ndevarata a fest
Melenas , fratele lui Ptolemcu Soter. Tricra atcniana rnasura 35-40 m,lungime
avca pcatc
vfixla
lun-
hegemonic ta Arena. care u maritor" Modelul .~au rrirema. accsrui acest vasul vas
pe
5-6m
largime
5i
uvea
cala cam de a carer lunm , ~i era dill nuvigatici dar In nnmai coborntc nu lngre-
mui strrllueitoarc
m; ea era varia
pusa
intre
ga plasara il1<IPO'I, de partea puper. Keleautul, capetenia v;}sla~ilor, n:gla ritmul acestora
In miscare 4,2()
de 17(j de vas-
dup;"! sunctul
la~ii ereu banca mijloc lamiti. legit:
V5.~Pv
le (peste gime
3() pcntru
repartizuti
de razboi a utribuit
ioniann.
de sus, 62 traniti: pc banca din , 54 zigisu: pe banca de jos , 54 tao In ansamblul sau, la atcnicni Ilotu de unul sau rnai multi srracomandamen~i Incredintau care Il-a fest echipajul i101i* de
barut
corintianului
Aminoclcs
MEDICE). persilor, si-an enernumili care era propria greei; 490) pen-
sfarsirul sccolului
in secolul eincizeci al
<IIVIIl·lca.
in Ionia. Policrare"
in
realitarc, atunci eu
In rata ameninrarii i-au chemar plecarca. care IIlSfl, sarha[OrimJ giile si a obtinut rdnnoita tm;)
n a aprirut decnt
Pc spartani,
VI-Jea
Pun;1
spre a nu impicdica
5i a
La Sparta', maritima,
de Iupta
era penteconrora.
galcra
lntre
Miltiade
de vrts!e.
smr~itul sccolului ul V -Iea ~ecolullii urmator, este stgur cit doua catarge (catargul Se pare dupi"! ltnlll drna.s decat catarglll
putcrc era
corabiilor
rieci"; efori'
«1 cci
pc 1<1 530 I. Hr .. uvea "reo ace:-.t tip, atunci t:il eel dintai Pentecontora ~far~illli ionienii timpul largul aeelUJ n-au -
comanJa,
ca
mare
5i
era navarcul
recrutat dintrc
descmnat numai
5i pecatre
fost secol,
ell tOlul
MATEMATICI.
Pana in veaclll al V -lea L Hr., lupta pc mare em (lidoma luptei pe uscat; ·va:-.ele se apropiau narea mai unul de altlll cchipajuilli adver~. (432 ritele ("ile: discipline aritmeliea,
cuno~teau
In
per5ii au fost in JeHuitiv in marc. Atena, tarziu, p[inleic, Ei au incercat lipsiHi diei Inving:Horii pentro
mai
utiJiza[
bataliei
careia
in
ue aphrlitori,
de catre
per;i,
luptat
corinlicnii
spatiu, trigonome[ria, algebra. Cifrele cesti - C<l in toate scrierile anliee rq;rezentate prin lilere carora
Ii se aJauga
ridicat
t.1lia de la SiOOta
~unt cei care au invemat ~i au pelieqional strategia naval.::i; prin manevre dibace ei distmgeau direcl, liniile inamice, eviland contactul apoi utilizau diekplolls djekplous cansla in deplasarea corabiei .~i perip[ous; de-a lungul
lITl apostrof; acest sistem avea, desiguAr, mai mult incoll\'eniente dedit avamaje. In
aritmeticli,
efecluau
cele patm
operatii
~i
~, au eonstmit
MARINA.
tfU
penperma-
~tiau S;! extraga rMacina Icau fractiunile ordinare, liunile z~cimale. ~tilizau abaca*. Pentm
popoarele
ue
sau
carc
depindea
in parte
de vasle.
du~mane
pentru
182
183
MATEMATICI Gcomctria egiptcni tile era cunoscuta de topcgrafii algebra lnceput, Diofanre geornetnca de dire , tara algebra, a fest practicata, marematicienii propriu a se putea arabii un sistcrn de la greci; al rczoltotusi n-an elifacur sau
MAsURI
de Eudoxiu",
de Aristeu el
~i de Menehrne. ~i preceptor
doron)
salt
Lie
114
picior
sau de de m):
degete
, care rnasurau pamsnturile impiirtntre tarani. Este posibil ca Tales' din Milet , la Inceputul secolului al VI-lea, dintr-o calatorie in Egipt, sri f adus ~i De sa de acolo si'i diferitc cunostiruc sa prevada pusc matcrnatice eclipsele.
<IIlui
promai care a de
((),o74)~ picior
condilul 2 dcgctc
(condytosv
(0.037
1/8
de 01).
<Irezolvat
Penoadu din Elis.
a creat un limbaj
degetul
cubului. »urnita
(dactyf(l,~),Je
1116 de
picior
(OJllgS
tntors
~i de Hipias a asirnilut
geomcrrica. Csnd
crcat deja
Mulriplii
picior PYXmz, 4 degcte lin picior
piciorului
vau nn picior
ca de 13 arta arhitectilor
ingincrilor
clemente in de
de
5/4 (0,370
de
erau: pygme. de 9/g de ~i2 dcgctc (OJ13 m); picior suu lin picior si m); cotu! (pech,ls). (orxya) de de rn): toasa
fi
ale Iiniei drcpte: a completat Arhitas" sfrlr5it,de Pcrioada Euclid", a dcschis rcrc aproape
de catrc grcci. Ultimii rnatcmaticieui au fest comentatori SUB cditori: Proclus (sccolu! carte V) l-a comentat pc Platen lui Euclid; ~i prima
~i 1/2 (0,444
gcomcrria au crcat
elementclc ~i 'invattioriginala,
din Tarent.
elenistica
perfects:
inaugurara
a Elemensetor
a cdinu 'Icon 370
care vu
temetia propne i noastrc matesi discipolii schirnbarilor geometria can: chela sai aLI studiat geea unui lucru in sine lurtui sc rcfera scnsibilc. spirit: sale 1<1obiecrc nu admitea nu era geolui Platen. trei probleunghiului din Chios de geo0
metoda
de Arhirncdc". infinitclor
ell. 0 cunoasrere
~ide
metric, mai
Apolonios
din Pcrg.
piorucr
dill *, i
i-a comcntut
6 picioarc (1 ,776 01). Multiplii piciorului III miisurilc de drum crau: pusul (bema (Jl'/oun),de 2 picioarc 1/2 (0.740 01.): plctra (1'1f"lhnm), de \00 picioarc (29,6 rn); sradiul (\/w/ion). de Ion (Jrgra sal! 41)11COli, sal! 600 picioarc (177,6 m·).
Grecii zccimala combinau cu un Aceasta un sistcrn sister» de progrcsie sail duodecimal
De
ustronomi trigonornctrici.
antichitate
( • ASTRONOMIE), Hiparh
invcntarea desi a fost rnai putin CUt11prin lucrarilc din a Orient. lucrarii
sc datorcazf
romana, , este cunosale grecilor carte lin tratat sfedespre Gerase a
M.AUSOLEU.
tornnos , a domuit pana in 353 sa Artemisa. i se iuulte carui Briaxis', Acest s-au
Muusol, in Ceria
scxugesimal. de topografie
sc pnrca in
<l:;<1
Bpoca
masLLra Incat
crcatoare intcresante
pe nimeni
(kaiamos. akaina
10 picioare topcgraf).
in secolul
<II
V-lea
Prolemeu",
in prima realizat
Leohares",
Scopes"
mj: piethra,
erau:
de suprefum
piciorul
ii cateva modemul pe
~tiint<'l
el
(sccolul II) a scns 0 lruroducere fa wir· meuca, Teon din Srnirua ne-a lasat 0 cxpuoere usupra matematicilor, necesara
pcntru lllcdri, tatii. aceasta locurilor cilindrului. intelegerea (secolullll) despre uintre prevazu[ lucrare lui Platon. a seris geometrie teoreme Paplls din Alexandria. cuno::;tinte!or mai multc
sculptura,
Jocul
pleihra,
de
ILMJ
Jupl
HXJ
cum
Halicarnasului,
870 rn:' sau 8,7U uri. variuu (melra lichidelor hYf.:ra) sau eornuna sistemul mliitiplii (I.u~ I); (4J2 I); de
a creat geometria de pmhlcma lIiscipol referitoare gresiile cu Platon tatul Jintre allui
de capacitate
incomensurabildor. Sucrate·, a conceput rationale, eont;nue~ La sfalullui u fust :->ai, Leon ~coala la llumerele
MASUR •.
de lungi0,32~ m, m. de
erau destinate soliuelor era cotillil erall: chenisa hemiectul hectcu~, (51,84 rnultip\i; o 192 cotili,
luerari la pro-
care una este un reZllmat ale antichieu un eomentariu se gasesc a lui Papus Serenos spa~me secolului Aceasta
a1
(pOU.I) eare varia in funqie eginetic in Pergam, pidorul piciorului 0,32U m. Piciorullui era de 0,330 orJinar atie solonian~ erau: cmpasau 12 (di(."has)
1. In
;;i proportiile
olimpic,
(l<hoinix),
~i celebra
TotU.5i a predominar el masura mi1suri, submultiplii nul (spilhame), lIegete (0,222 de ~ dcgete
m. in sistemul
~i Telldios
La inceputul
din Alexandria algebriee.
din perioada
a lIat un sistem
cea de la Cnido~,
a fast n:-prezentad.
(palai.~(a,
c)'atha 1/2
185
MEGAAA hemichoos,
de 6 cotili amepoin (19.441); vistcm, 112 cereshemina, de 9 La Cos practica caruia irnedian Diodes pcunca muri, Cnidos mentes. ii apartmea au fest genosul Hipocrate": Praxagoras Asclepiazilor, urmasli din Cos sai ~i Arhigenc sa descrie cl prescria de sourc. Rufus Galien rrcdicina altfel nalat in elcdin ~i al lor au din a fest un ohservator care s-a priceput bolilor: cateva evolutia rcgirrmri. Scau pastrat Bfcs grcacn a fost eel care si unirnul ~mrilc remarcabil foarte hine ca tratamente scrien al I1-kaJ, romana. ale lui dar lntreaga Iiind de In . Am .\emclcnlcc": scolilc iatroion, pentru grutuit. huirea iclilor. un fel de dispenser
0
care avea sali :;1 carnere tngrijiti la retrichcltaadesea regilor fiind dispurcau erau servea aveau
(l.6~ I); khaus, fora, de 72 cotili mctreta, ca tarzic care de (, punzand (0,4091); a
{mit
de 12 cotili
(3,241);
~ipatrunzaror.
de operatic,
Iarmacie unde
~i poate acestia
in
matcne rccurgea
Un impozit
special
din Cos
cotilul
sculii
{secolul in cpoca
[a 1)1041;
ercu:
prcconizau in general
a dominar
propriullor
dispenser.
cyasha
xestes,
cyatha
I); de
III
general
de lin medic.
Medicul
acestia
(l,637 reprezenra
de tratument
persici
era rctdcauna
un grcc, Ctesias
knous.
de 16 cotili
I); metrcta,
cc s-uu perfcctionat
scoli urmatoare
adica
MEDONTIZI,
regata. Medontizii
de ccu
Medimna ~i table
Masun-etalon • METRONOMI
pe care cruu
sa-
divcipul
al lui Praxagoras
a fast primul
practica.
pietelor.
empirica,
~i"i descric
bolile.
in scculul
genos . Medonuzii sc tntruncau pe Aeropole', undc posedau un dcmeniu xacru. Familia lui Solon' facea parte din gcnosut Medontizilor.
MEDIC.NA.
medicina aparc ralli\ii
illca
din epoca
ell siguranta
cu avand
ticnal:
IlU
abuzului igicna,
astfcl ca Tesalos din Tralcs studiase II ani tnainte de a practice. Studiile Ill] cruu conflrrnatc cipolii pentru picdicat Medicine cfururgi, meile dedt insisi priv~ti; medici publici. secolul cu sume Democede eXl.'ilall mai prestau maestrul cx ixtcnta cunostea ocufisti purceu prin vreo un
multa
se fulosea
practica mhsura,
masajele , plimbarilc.
Ilea Hipocrarc: maestrullui comcntat tntemeiat lite provin lui Asclepiade scoala Apolonios in aceeusi
Maestrut
MEGARA,
oras
din
Grecia
centrata.
curt! slI1pilneu i.\/mu! Corjnt~. Me.gam er.il. desparnta ~e Sori.ntia pri~~ TTlUIl!;11 Geranicni, tar de Auca pnn muntn Kerata. Megera cti avea existau Corint de mica cetate Cetatea epuca exista Desi pamantul spre ei nu era doua Pagai, Nisaia epoca fertit. ca ~i Corintul porturi: avea avaruajul mari , unde pe golful prolcjat
0
in asclcpi-
de ascendenta
din Cltium.
plin pentm
profesia
tm-
zeului.
dicina
cunusc putine
medicate aceste care
lu~rlJfl
Un discipol dupa
eli
u
, Ternison metodicn,
nostintele genosurilor",
care bo~coli
familii
primind
alrfel
din starca
generals
fi
medici, de copii.
~i strainii,
la Crotolla, la Cos illlstrc.
eruu
reprelentan!
al accstei
de femei:;i
pe golful
Minoa. feniciana din
Saronic,
mari ~oli
o disciplina
speciala,
~ipediatru;
privire
medicamentele. medici Medici al VI-lea mari din milit<lri, pUblici medici Crotona. medici ai gimnazii1or~
au fa.~t rivale i. Hr.); el a fost apoi la Alena·, Policralc* regele ~i sfctnicul sa, unde a practicat nervii.
la modul intemciata
o a5Cl<lre
cretana
a mo~i ~i a ingriji i se datoreaza Ateneu medic, boala Siria (din ceea (sm.r~itul Asia
se poate poate
i. Hr. Cetatile
de a deveni Darius.
medicullui
.~anatalea
Tripodes. clasicii,:;1
in locul unde era agora a~zare intanta ale sale, Alcatoi, Pclops, Alcatous.
e,\tc spiritui,
in ora~ele
mul!i
JOlla
acropole
importam
reprezentant
~i a
il Cllnoa~tem prill compila!ia JucrUrilor sale pc care a nicut-o Areteu din Capadocia.
de elevii lor ~ide sclavi publici; la Alena ei erau alesi de d.tre eelesia'". Li se pllnea la dispozitie un local mare ~i bine aerisit,
a.':iczarea fonna, irnpreuna cu Atica, unul din ede pain! triburi teritoriale ioniene.
186
187
MEGASTENE
Dorienii
au ocupat-o
a fost tnlocuit
Cll
o oligarhie
teaza,
probabil,
noua
denumire.
trnegaron)
Megara. sHipft(Carie
de evenirnentele spartana
castelelor atune! se
Pc acropolelc
sale
constara
repartizatc
a aderat totusi
la simahia'
fur-
MENTOR, graver in argint, Nu se cunoaste nlmic dcsprc originea sa 5i nici despre epoca sa. Se stie doar ca a trait inainte de anul 356 t. Hr.: ill acesr
an a fast la incendiat care foarte latin L. templul Arternidei din de
Cirus multi
a reprina in
sau
Ceva
diviziunea in cine]
de la Salamina.
cu-I va detrona.
in trei rriburi".
Navigator! tmlrazncti. meganenii all plecat din Pagai spre a tntemeia in Sicilia ~ Mcgara din (M7 Hiblaia "pre caprox.
~j
~i
Apoi J rupt lcgnturile ell Sparta 5i s-a afiat cu Arena. curl' a instal <It o garnizoana in citadel a ei (in 4()] t. Hr.) ~ia legat-o cu portu! Nisaia prin ziduri lungi. In anul441 , anstccrarii accstia putul oasa, Arena" politic Aratos" upoi era vestita Maloforos jurul cursuri priu .~iprin i-au alunpat pictclc pe atenieni Victorisprc rclul nul. si all tnchis riizboiului Sparta a! a colonic cultul acestuia ernul Megarei la tnce-
Efes , in
erau
se gaseau cateva
Cupele ~i vasele
Iucra-
sa
in FrunCand, care ca
sale cize-
lea unei rrupe de mercenari pe la rmjlocul dcvcniscrti persana, au apclut lie au vrut sa nu sccolului, independenti
Nisaia,
r. Hr.), r=
sc instala
sa sc tnarmczc
invadatorii
se
mai
Propcntida.
la Calcedonia, la Asiacos si , III sfar~it, fa Bizant (uprox . (}6() i. Hr.). SUlptini ai Bosfurului, Ponnf dcn(a format culmen erenienii comediei". ca rczulrat vastar men. aclama[ Megarei, Cipseiw.;, palla atunei sustinut cilia
S-lIli
pelopcnesiac"
a lmpins Mcgnrei
din
[a mcrccnari
greci;
ai lunui
i. Hr.,
annce. ei au
sa pe Habrias"
comertul doriana
S-<J
prin cxigentclc
ell
Euxin
intrat
III cerate,
crescarori
de vite si de rrizboinici
III
burghczie
~i cornetoms cu ale
al VII-lea
I. 1Ir. a tnrcgistrat ,
C3Te
Diocles
solda unor suverani straini, fie ca giirzi de corp. fie ca soldati ocazionali. Faraonul suit Psametic I a Inrolat (se pare cii primulj "oarneni de bronz", ionieni si caricni (clcnizati), care se tnralneau deja
III oraselc face din Egipt, unde veneau la Memfis, pentru a
peltasti. La fcl , mcrccnari greci au iuptat pentru persi lmpotriva macedonenilor cucerir capitan! oarncnii nistice" din lui Alexandru Asia Mica. rcnurniti pc care * eel Mare. Astfel.s-au , sclicirati lor, ii avcau. csnd putur el a vedca
de suverunii
srraini sa intre
In slujba
tmpreuua cu
Armatele elede reate
prospcritatii
altarutui
~i .:IIjocurilor
de sarutilri
Intre baictii
unde
tnaintc
;;i
vecinii
sa cunoasca prirrclc
UI mijlocul al invuziei -
Bosforul iar un
poporul
a tufruntat
MEGASTENE (Megasthenes), istaric _)i ,;t'ograf(.lewlllt lit tlt-lea t.Hr.), Secretar al regclui Scleucos * Nicator, Mcgusrene a fast trimis de catre acesta ca
arnhasador rcgcle teorelic Se .~tie la Sandracotos aprox. Sandrucotos, (Thandragupraj, ill anul 295 I. Hr. la lnceput Illterneiasc care avea supus un regat devina unde Imn-a lui ill caprasienilor,
151 avcau "strazilc" lor. ~i mai ales la Naucratis. in Della apuscana, eras interneiat tn aceasta epodl. din imboldul eceluiasi faraon de catre c3.~iva ncgusrori greet din
Milet~ in Grecia ~,care propriu-zisa, din Grecia, de mercenariat, pentru a lupta despre ehiar a fast razboiul a tre7.it peloponesiac meroase angajand de eetatenii r[l.\unet cetatea care cste de ceta!eni" insa~i. per~ii cel a [inut sub arme * ma-
din merccoari.
cucenrea lui Alexandru 5i care au luptat nctncctat tntrc de. <Ill folosit fcarte
mulr mercenarii. cial anumite pentru lizurca care Au fest solicitate . prccum lor sau pentru prastieri ill spe, speciarodieni. Hr.), in popoarc urcadicnii
aristocrat. (640
pfu1;it vitele
I. Hr.).
0
III eu
ca
joruatea cetatilor
vocatii mer~enMi asupm
nu-
crctani,
In cursul
i_
ceta~ile al::ituri
s-uu
a1
IV-lea
~i
Seleuei7ilur~, rnaLlri"l.
fllsese
pc
malul Gangelui,
sa
al Ill-lea,
lor. Aceasta coneep!iei Aceasta Episodul retragerii Sutrapii, apusene s1\ utilizeze
a avut un putemic "armata* Jespre in trupe mii pcI)i ingreci ei. fiir5 Fratele ~i epoca
istorisirii
du.'jmanul E5eeul
Mcgarei,
I-a
de
loviturii
sa,
insa
(Patlla). Megastene
lor. tn aceea
fost pri-
razboiului eu Atena, ~i megarienii instalat la Salaminu* (632)_ Tcagcnc izgonit recueeririi de ciHre popor, Salaminei
0
lndie",
la istoria·, ehiar
poate
nu ~tim cum erau rccrmate. dar sunt pomcni{i I (HIO de traci. 5 (JO() de mereenari greci comandati de Hipoloc din Tesalia, 1500 de crctani sub onjinele lui Euriloc. 1 (JO() de neocretani eomandati de catre Zeles din Gonina. 1 COl de carouci 10 000 de oameni
COll-
de dtre
pove~ti. cuno.'~tintc
A fost instalata
democra!ie'
Gangelui, religia
Se pare
indienilor,
sistemul
infrangeri
guvernul
democratic
mtre
uu::;-i de Li~imah,
veniti
189
MESE
MESENIA
din Arabia si din regiunile vecine, comandati de Sapdifil. ln armata lui Ptolemcu
cxista ccnari
0
cavalerie
de cretani.
grcci
comandati
de catrc
Prezcnta ataror rncrccriari a fost cauza unci mai mari circulatii a monedci. cad ei rrcbuiau braniti 51platitL dad emu intr-adcvar platiti. Este adcvnrat ea toarc acestea
au I'm! pricini de rascoalc si di accsti oameni tnarman nu sc dadeau in:Jpoi sa pustiasca pamantunlc care trcbuiau sa lc aperc. ln Egipt , in Ii S-3U dat loturi de pamanr pe care Ie exploarau prin
sclavi. rnari dar acea-ta sc istoveasca n.a lmpiedicat economic statele
sa
ariston, gustare surnara. sprc deosebire de din epoca hcmerica; searu, deipnon, hwla la caderca ncptii ~i care a devenit masa principala Dupa-amiaza era tntrcrupia uneori dc u gustare, hesperisma. Barbatii mancau tntinsi pe pnturi , in fate carom erau pusc mese mici: fcmeile si copiii rnancau sczsnd, fie in gineceu. fic tmprcuna cu h3rba\ii din familie. In Creta", in Macedonia' primitiva, loti mesenii ~edeal! ~i ell siguran(a ca obicciul de a sc huindc pentru a lua masa se practice rat la tara, mai ales la tarunii cultivatori si la pastori. Mancarurilc erau servite In portiuni
cea gata prcgatite farfurii pentru fiecare mesean, pc
pentm civilizatia greadi, in care viata publica ocupa lin loc de seama. MESENIA (Messenia), re giune din sud-vestui Peloponesutui", marginita de J.anmiu· (de care odespartea Taigetui], de Arcadia' .$i de Principalul curs de apa al Meseniei, Rernisos, coboara din numui ArcaJ.iei ~ise vars;. in golful Mcscnia; dc-u lungul curvului sau, care margineste Taigetul, se intinde 0 vale fertila ell climn foarte hHinJ.a ~i mcdi'i. Spre Marra lonica, valea esrc maru ginita de lanturile Aeguleon ~i Corifesion. Accste lanturi muntoase formeaza 0 peninsula care inainteaza in mare p;tna la
uu«
in razboeie
in general din lemn sau din paman! ars , dcoarece vascfc din metale pretioase slabirii imperiilor greccsti ~ia Grcciei erau foartc rare. Se msnca ell degercle, dar propriu-zisc , care a fost teauul unui mare se foloscau cutite pcntru a taia curnea ~i numar diutrc aceste rivalitan Intrc rcgii linguri pcntru «osuri si supe. in uncle zile , elcnistici. In fclul acosta, de la inceputul masa de seara Il~aear~d~n~1 unui os~[il, secolului al Il-Ica, Iumea greuca a devenit care se numea .~lm{){)\'101I In Creta ~. in o prada usoara pentru cuceritorii romani. Sparta". mcscle luate In comun purtau numele de sisitii". Mai existau ospete dale MESE. In epcca homenca sc luau trei cu direrite ocezii, rand barbatii si femeile mesc: ariston, mas a usoara, la scularc: stnreau lrnpreuna: ospete de nunta sau UJ deipnon, rnasa Illata la miezul zilei ~irnai ocazia unor sarbarori farniliale: ospete bogata; dorpon, cina. Carnea era preparata funerare, dupa 0 lnmormantare sau in de stapanul casei ~ide servitorii sal. Erau cins(ea moqilor; festinuri organizate de inv()cati zeii inainle de a ~ugruma ul1i- triburi eu prilejul rnarilor soiemniti'iti la malul, earnea era preparati1.imediat ~i era Alena' (Dionisii·, Panatcnee*); meselc pusa la frigare. SHi.pfulUl ca<;eioferea zeilor fmtriilor*, rezervate pentm bliTbatiiinscri5i partea ce Ii se clivenea, tacea libapi cu Yin in fratrie ~i oferite adesea de unul din curat, iar carnea era mancatA eu 0 turtii din membri pentru 0 disatorie sau 0 paternigrau sau din orz. oaspelii avand dreptulla tate; mese camune ale demelor *, re:zervatc partea eea mai bun~. Se m:lllca ~eziind, pentru femei* eu ocazia Tesmoforiilor*; Femeile puteau asistu la masl'l, dar sc pare mese comune ale pritanilor·, cand erau in cAnu luau parte la ea; ele mancau sepamt, functic, ale strli.inilor ~i ale cetatenilor in gineceu* hri1niti la pritaneu*, Aceste mese luate in tn epoca clasiC<1mu luate tot trei mese: comun ell ocaziile cele mai diferite ~i care, e la seulare. acratismos, cornpusA din paine pentru fieeare cetl1tean, se repetau de mai muiati1 in vin ~i din smochine; la pranz, multe ori in fiecare an, emu caracteristiee 190
care costau din ce in cc mai mult . Este mcrccnariaml a fost una din em
capul Acritas,
Inchizsnd
golful
Mesena.
Ca
:;i celelalte provineii ale Greciei, Mesenia J. fest populate inca din epnca neolitica de populaui care au ramas cunoscute sub numele de pelasgi, caricni ~i lclcgi. In epoca homerica. Mesenia era tmpartita Intrc regii din Pyles. Nelcizii". ~iprimii lacedemonieni (valea Pamisosului era alipira regatului lui Mcnclau). Sc pare d spre :-.far5itu1pocii aheene. dupa 0 invazie e a Nclcizilor , valcu Pamisosului a fost guvemata de catre un rege Jocalnic. Melantos. Dorienii", veniti din Laconia" sub conducerea unlli Heraciid, Cresfonte, i-au ga.~it aiei pc descenden\ii lui Melantos, Pomiml de la capitala sa, Sreniciaro:-.,Cresfonte ~i-a organizat regaml, punand pe picior de cgalitatc pc mcscnicni ~i pe dorieni, in ciuda nemultumirii aeestora. EI s-a insurat eu 0 ahceani1. Meropa, fiica lui Cipselos, regele Arcadiei, coborator din marele rege Aipilos. Numcle stri1mo~ului, i1ustrat in chip glorios prin domnia celui de-al treilea fiu ~i urma~ al lui Cresfonre, Aipitos, a d.evenit numcle lIinastiei. Mesenicnii 51 lacedemonienii rri'iiau in bun~ intelegere; ei se adunau in fieeare an ~i aduceau jertfe
in comun in sanctuarul Artcmidci de la Limnae. in Tuigct. Dar catre sfarsitul sceolului 31 VIII-lea i. Hr. (735?). lacedemonienii i-au acuzat pe mesenieni C<1 au atentat la fete tinere din Sparta care aduccau sacrificii ill acest sancruar. Era un pretext, 0 calomnie? Nu se stie. Mesenienii au refuzat sa acorde 0 despagubire spartenilor si an alungar partidul pacifist l accdcmonienii, condusi de regele Teopomp, au invader Mesenia, au supus rara prca mnlta greutate partea sudica, locuita de popoare prcclcnicc , cauconii , driopii. Rczistcnta s-a organizat tmpreuna ell rege1e Aristodemos: lupta a durer 20 de ani. Aristodcmos. rctras In cele din urma in fortareata va de pe munte1c Itomc, s-a omcrnt pc mormantul fiicei sale, pe care 0 jertfise in speranta ca asrfel va cfi,:>tigarazhoiul. Cci invinsi au test transtormati in serbi", pamnnturile lor au fest date in loruri homoioilor" Dupa doua generatii (aprox.. in 645 t. Hr.), rncscnicnii s-au rasculet in nordul rcgiunii. Ins pre Andania; ei erau spnjiniti de Pantalccn, rcgele din Pisa (Elida), :;i de Arisrocrares. regele orasului Orhomenos din Arcadia; rcvolta CrJ. condusa de Artstomene, din familia lui Aipitos. Viata sa a Iost Linadevhrat roman cavaleresc: spartanii all fost Inlai invin5i, apoi curajul Ie-a fost insuflc\it de dtre poctul Tirteu. Aristoerates i-a tdi.dat pe di.sculati in batalia de la Prapastia Mare. Mesenienii au fost nevai!i sa se refugieze pe muntcle Ira, Conduditorullor, Aristomene, a fost prins ~i aruncat In Ceadas, de uncle a izbutit sa fuga: dupa 17 ani de Ilipte el a trebuit sa paraseasd. muntele Ira ~i s-a refugiat la Rodas, Descendentii aeestor mesenieni ex.ilati au fost stabiliti in anul 486 i. Hr. 1a Zancle in Sicilia· de ditre tiranul din Region, Anaxila.s, ~i au dat cetatii noul sau nume Mesena. 191
MESOGEA
METECI
rcvolta. :11 treilea aprox. s-au refugiar ell ani de lnptc. in anul razboi din MET belsug Cel~ de Colchida ALE. Poate
o
tele
nona
ca
metal
METECI,
cerale~. Se gaseau tile grecesti. sugan apruape {) avcaula mai bine. zcmat Atieii micilc bancheri 111special bile dczvolrarca
Mesenia.
In anul
cunoscur
au fast iJen-
Itome
capitula!
Ieee
toare onorurile
la Naupacta, 370 t. Hr. 5i a elitrei el si a in
dona
aurifere
vestire
si a
erau
din apropierea
cnastelor
engleze
mai ales
razbciului in
argonautilor
Lanii
regc-
pc
mesenlenl Abia
Aur)
Midas
(Pectol
,HJ
boger
bogatia
Comuaille.
inlai
sraniului a apartinut
pe grcci prin ,~-~i
5i
in alu-
gclful
Ienicienilor uli de
pe
viuni
aurifere
format
in Mesenia
lui
apuscana,
deschida
I1II111ero5i (au reprcdin populanu , frizeri. si pracncau arhitecti. fuvoramult Strainul i5i la
de sorbic.
La poalcle in sunctc
~iMacedonia
din din
Ccntrala
prcclcnica, vca ~i in drcpt dicina.
Plumbul,
~i cl inca dill cpoca pentru a produce el ser. in zid, mein larnax": Iixarea
Bactriana, Asia,
dar crau
cele
jetoanevpoliciuare colorant
dcmocrutice.
In Africa;
in Europa
arhitcctura,
Sc gasca Ia Rodes. Sicilia
erau exploatate filoanele de la Tasos , din Ciclade si din Iliria. Argintul, alt metal prettos , utilizat de
ascmcnca preelenica, care» na in Atica", argint Ciclade), grecii in argintarie a scrvit Miocle tnca din epoca fabrise adu(in di din poate mai ales pcntru
~ipcruru
in Laurion,
strainilor voia
, cure economic»
ill Atica,
ce , lncflt De~etrios din Fares. general ilirian in slujba hli Filip al v-lea al Macedoniei, a asediar-o ran la Sparta, Filopoemen' na" in zadar
Ciclade,
Cilicia, Picrul minte Bubcca"), miniere la calibi, primii
care
alcgea un
in lista
~i ill Spania.
:;;i
a picrit vremelnic
moncdclor~. ~i
de la Laurion.
nu avca
nici
0
sale (2141. Hr.). Dupli cativa ani, Nellis, a ocupat .tn fruntca ahccnilor.
epoch micenienc. Existau catcva dteasi in Ciclade, se aflau vccinl dar marile
sa intre
alun-
au utilizat
ceratii,
nu putea valoare
1111
desi nici
entre
a pus
Iberia.
Cuprul. utili tare, eel mai vechi dintre materialele
fest
cetateunului. imobiliare:
care au luclut
, tattil
Ligii
aheene.
nu mai era folosit singur in cpoca istorica; centrele miniere erau Bubeea", Ciprul (era singurul cupru care servea la prouucerea cadmici, vitriolului ~i spodiumu· Carmania se produce ~i a mi· (Tunletania).
IIU
Europa Centrals ~i mai ales Iberia. Grecii cunosteau mestcsugul diliril ficrului
inca ~au din epoca homerica 5i calibilor, (era calit ill apa
rn
si,
dad incat
lln
omicidul aSlfd
in Liga aheeana
ulei). Ei
-
cunO~!cali
o(e1ul
(kha/)'ps)
un act invoJuntar. veneau cctU!eima Meteeii din dbatoria uveau erau special, Liturgiile
eel dintai
MESOGEA. eel rna; mare ~e.\ /.1.1 Atidi, fa e.xlremiratea rasariteana a jJeninsulei. impreuna Cll miclli ~es de la Maraton·, la nonl, ~iell ~esLll bogat de la Eleusis ~, la apu~, Mesogea funna PeliionuJ, adid $esurile unde eupatrizii· in epoca imoogatiti, i~i aveuu au furmat bogale1c un parde lor domenii. ~igeomorii*, lui Solon ~, eupatrizii condus
la cOllfec\ionarea
oglinz.ilor
mid
dilirea utililat
de
carbon~
era practieata
~i
obliga~1
penlru
mai
spee utili·
sa
politiee. pJl"iteasdi un
ales pentru
a fi amesteeat
Electronlll
era un <lliaj din aur inca din epoca .5i la baterca la Homer,
~iargint
Cit
impOlit
ei.~forei* rarhiei. Panatencc*
forma
bronl'.ul.
slatui, u~i1or
carui
in
uuraric
~i liturgiilor·, provencau
monedelor.
orih:.dcul
~i a
(()reikhalkm), dar ~i la
.'?i
parte
ras1"i.ritean1"i., treterestdi.
Platon, era un fel de alama, UITlC!iotec pc bolla de cupru cu nu se ~tic ex.act ce alt metal.
imprcuna batorilc
in procesiune, ell femeile lor, purtau hidriile. bazinele, umbrelele. Ei luau parte la si1rla aceast1"i. s1"irbatoare: religioase, dar erau exclu~i de la
192
193
METON
sacrificii" ~i nu puteau creditara Supusi servceu
MiLEr
fi preoti",
randurilc hoplhi.
in
pe un pe care
catar
0
sau un canpu-
general
sus-puse. metccii
in
ca
familiilor
urmau
obligariilor
Ei rnai vindeau
la un pret rcdus
(_,. ARMATA), mai ales In marina; numai cavaleria era rezervata pcntru hipcis ". lntegrati realmente cctatii , ci locuiau
undc voiau. crau protejati deplina cbiar de lege ca si ce(I
nficari , binecuvantari si indulgente. Cu ocazia sarbatorilor zeitei lor, la care era asocial Atis. ci mimau rnitul legat de acest
cult, dansau biciuiserh. Grecii acest n-au cult fest au ramas oriental »iciodata decut totdeauna prca la Roma. rccunoscuti ostlli fata de
IU]
t.
lor recente
MILET (Miletos), oras In Asia Mica, in apropi('Tf'(l .J.:urii eandrului. M Desi azi Milctul sc af]a in interiorul uscatului , din cauza lnnamolirtl Meendrului, In antichitate el era un eras portuar in fata imulei Lade, care acurn nu mai este
tied! zului anmci asezarea
0
~i se mutilau
dupa
ce Intai se
ci
s angeros, care Metragirtii de catre
au
celina sa,
originea
dar
a c~istat in
traditiilor
epoca
hr~n,
tatcnii, ,i crau
( >
aveau
libcrtate functiite
cuvnntului
pubhce de arbitri de heralzi". confereau l.Jaine(isotelia", proxenia",
grecilcr finitiv
pomeniti
in rugaciunilc
Ei tndeplinceu
s-a incctatenit
~iprivilcgii
state. Prirnul care a venit la Arena, pc cand conducea Pericle. a trezit un scandal prin practicile sale; dupa cc a fost acuzat ca a profanat cultului zeita misterelc. a fost aruncet furios. in baraCenrrul unde sub sau
IIICON, pie for si sculptor (Alena, aprox. 456 f. IIr.). Ccntemporan eu Polignot, Mieon a
lucret multor din tmprcuna Arena, untie pictat) a pictat ell ella decorarea mai
era locuita tie lelcgi ~i e carieni, d apoi Sarpedon a stabilit acolo 0 colonie tie cretani. Ulterior, a venit aici Nclcu , in rruntca cauza oamenilor invaziei din Pylos , fugind Miletul cetatile sale Ioniei din a fast ~i donenilor" dintre
dreptul de cerate'). Situatia libertilor era aproape aceeasi cu a metccilor, exceptie facftnd faptul el'i. ei trehuiau sa plareasca ill
plus avcau un impozit 'indatoriri de un rnobol fata lie fostul ~i ca mai stapan
In Prigia,
(poikile
unde a de de a lui
t, Hr. A
in sanctuarul numiti
situat
forma
girti", darurilc
~i tmpreuna la stanga
Euxin Naucratis
Accsu
"menaluna
Prin marina"
in ficcare
la Maraton,
toali'! lumen
moment dat minclor" dispunea rnultuinduxttie sale de 101 din
credinciosilor, al Cibclei.
sau pcruru
ca Mene
rcprezentase
impotriva
ln
0
la expcditia rezultatul
METRONOMI,
fm'CIJunaji
La Alena, magistrati
care aveau
vizita
peloponesiac", ei dramatic.
dupa un }uramflnt,
adevarata s-a
carti
de astronomie
* care Enneadecaterides
a introtius, se regasea Punctul in In de
in care Lunii
sarcina .wl pastreze etatoanele ;:reutiljilor* ~i masurilor~ cure erau depuse In cape/a unui emu supranumu Stefanefor. posibil Tt'zeu.
Metronomii carea monedei*. dupa subon1inea insciiunali care mlisurau crau pastrlltorii mai supravegheau Cu siguran~a, un judi.mant m1surilor-etalon. lor pe prometreti, cerealei(! ~i rabri· ei aveau functionari ~i retribuiti, ~i care in
moartea tcristica bataliet generalii tri1saruri, sll poata tehnicii, Palignot, care
EI cxcela
cu colonitte
tarea cailor.
lmportanta opera
, Milerul
tmbogapt
pilda,
ii reprczenta
care au participalla
~i se impll'1ea
duua scl.:toarc,
cu aeela al acestui
fi
totu~i
a fost care
Hr.
(hiercis) organizarea lumea
{Ii
in agora·
a folosit in mine1e
in tablourile
silu! atic (un fel de mat de culoate se gAsea gint); neagril a realizat el prepara atle!i. de asemenea ea
marii
lor;
Prin Hecateu', Miletul a dat primul istoric (--+ 1STORIE). Pe de alta parte, a stllpanil importantul Didimean. sancruar oracular alilli Apolo
elenidl
MICALE (Mycale), promonturiu de pe coasta ioniana, jata rn tard cu Pusidiurn. promontoriu din Samos, de carl! esle
Putemicul sAu vecin, rcgatul Lidiei, n-a izbutit ~ll-I supun:'!, dar per~ii I-au integral
194
195
MINE
in
,
unul revolts in
fiul fratclui
rcvcltci
ionicnc
Cimon
fier
~i rncrcur:
Iberia
proIn
Pont.
Creta, ina,
medic
Licia miniu. , uvea
in diu ~i de
lntrucac
cumru de persi lntnrs
fost pc
Ponrul
l-a urmat
Carmania
."i a fost
de catre atenieni
b:;itiilia in
pazeascn
oxid de plumb utilizat pcntru picturn -:;i in medicina: ocrul. oxid de ficr,
acccusi dcvcinatic In mine carbonat ca cosmetic bunn ccruza provence ~i provellea de ficr: de plumb, tcea din ccruza era mal mu';ii in
a intra!
si poatc
~ihuila
era
s.au
n11 stiau
Pctrolul
un plan ortcgonal
sri fie taint ..fatu! dcclarat Lernnos rascoalei anuntarca Miltiade a de acuzat 49(), per .. i, sosirii s-a refugiat de tiranir cand Atica" s-a in tors independent lmhrov.
~i Darius Miltiade
sa
eonfullliat Centrata
ci[<.;J.7.J. Ilfl
rfiu din A~ia tosphauos.
Milct. ill
Cand
in apropiere
zidurilc catre
sale, limp
in
Persia. ~i a Dar
Zefirio»
lu Alena,
naphtal
egiptenii
utili/dt
rnai
ales
ill Babiloniu
mor
din
Cilieia
era un
de
Pericle",
il Ioloscau
lu lmbrilsnmarca
Iibdcn,
utililat
In cornpozitia
unsorilor
uuei
flute
a d~ doi din
de
entre 314,
la Alena'
incepand
al If-lea
anul
tiler, sabccnii la fumigutii. Nitror 1111 fel rncdicina. Sandaracul, sau arscuicul rosu, , un de soda sau Iesie, era fotosit la tnalbirea prod LIS III Cupadocia, intra ill compozitia tcsaturilor. la vopsit. la [abricarca sticlci ,:>i cauxticr.lur ,:,i a depilatoarelor ~i mai slujea mai serveu si ca ingnt~am;llll; xe gnscu in .~iu inlalururca l irnpuritatilor pielii: de aveMacedonia". ales in Iacul in lacuritc Topitis sau Jill (asta/.j Sarca , folusita. .eru extras.i de la Tarent in fie , p~llla. rneneu , arsenicul provence Jin mille Je fier galben, diverse cenusiul rcgiuni de fier, bogatc 111
a Cost amcnintata
Antillh· acestuia
urma
Arali/ii ,
construit gimnaziu" accasta lor
a capnrut supranumclc mai ales Eumene acclo monumcntc ~iuu stadiu". perioada poveslirilor eUlloscute dateaza Orasut
de "Teos") ,II l l-Ica, uu , in special romanti. proprie un Din ccpalla de la a continuat romanefabula
Miltiadc a fnst prinrre cei zece stralegi ~i 1-iJ.convins pe polemarhul" Calimac. om slab. .. <1 votczc pcntru batalie. in vreme cc gene-alii sovaiau fa!ll de pcrsii dcbarcuti la Maruton" Artizun ul ucestei victoni care
a flicut gloria la atenieni Atenei, Milnade sn-si a obtinut
0
(laguncte
galeni subterane.
ciccanul,
Instrurnai
cele
Midi, Spania
de
din Egipt , Iacunle sarute din Asia Marcu Mourta}, fie din minele de acesteu existau
'-I
b.trletul:
pentru erau
a sparge
Sa straluceasca
sub ocupatia
lieel1\ioase
Si.l.
sa i sc incredintcze fartl a vrea sa dispunJcre~ a fust De fapt , el a atacut a fo~t rClnit pc dud taWI
flora de Paros
in
rezistcntc a acrisi
\c Icloscau
apa ~i focul.
traditia
7U
de triere,
:;;i
galcriile
sapate
doua puturi ce
planurilc. pc propria
imula
nom
Egipt
~uh nurnele de
au d.ma;; care
parak-le]a capclelc lor ~i se aprindea foe in fundul untlia dilltre cle, ceea produce" un e\lfcnl dc ne<lll fie Unor particulari,
aCL
cuceri 5i
Intors popoml. Xantipos,
a.~edia insula.
ruine,dintre
un teatru.}i
distatl!a
la Atena,
aeuzal
15 km
lui
rericle·,
ca
de
catre
dill golfu!
apartiAces-
a in5elat
ale templului
sau
!\ fast condamnat,
i~i cnnstruiau ea~ele din Silt',.:. Alte mille de sare se gaseau in calltonul Ximcne, pc dill
Halys, Nilul in Asia Midi.; in insula (Asia Meroe, pe
l<l Ie drenda, a~a cum a fost cazul, de pild<1, Cll rT\il\elc de argint de la Laurioll, sau Ie
din
elenistic.f
candu-se
pedeaps<I
serviciile
de
Mid) in
MIL TIADE
Miltiade ran!;) Unchiul Cipselos, o colonie tiran 196
(540 - Alt!IIU,
(Miltiades), xerwrul att!nian aprox. 481) i. Hr.) era fiul lui Oman ~i cu siguorigin<lr dintr-o famil ic din Egina *.
silu Miltiade, fiul
\'TCmcll
de 50 de talanti, Neputand
pe eheltuiala sa; a~a s-u intiimpl<lt mai ales cu mine Ie de aur ,:,i Cll salinele, al caror monopol ~i-l rezervasera Bizantul,
exploata Siria seleucizilor·, ca in mine pncllla eele de era Egiprullagizilor·. istovitoare, grele 5i a foarte mai Munales din in din
internni~at
5i a care se agravase.
era
albirc:1lanii,
medicin!
conditiiIor
pericolelor,
preeum munle
insalubre,
futcmeiase
pe
MINE.
ehiti1tii aur, argim,
la Chersonese La moartea
J..in Tracia,
bogata
Dintre celelalte produse minicrc, alaunul, folosit mai ales in farmacopee, provenea
la Sanuaracurgium,
a rost.
din insula
din Egipl,
Lipara.
din
Sardinia,
din
Cipru,
din Melos,
din Macedonia
!;ii din
sa se gaseasdJ
minen.
Ace5lia
erau
197
MIRON oameni liberi, dar eei mai multi erau sclavi. In minele de la Laurion m~mceall aproapc 2U (lOll de scluvi , iur Nicias. care cxploata in schimbul unci redevente 0 parte din accste mine. folosea o mie de sclevi. De altfcl. cxploararca minclor nccesita, cand sc afla in mainilc unui singur exploatator , pcrsonalut eel mai numerus MIRON (Myron). sculptor (if! Atim, at aoitea patrar al secotuiui at v-Iea i. Hr.)
Blcv <II lui Agcladas ", Miron era preocupar mai ales de formcle subiectelor sale.
MOI!IUER MISTERE, ansamblu de rituri tinute 'in secret ~'irezervate pentru initia(i tn religiile antice, misrerele constituiau o forma de cult alaturi de eultele publice, casruce 5i populare. Rununea secretului este inca discutatri: totusi poate fi respinsa explicatia data pomind de Ia unele acuzatii ale Parimilor Biscricii, dupa care clc
ascundeau cerernonii licentioase. Secretul
bunavointa pcnrru 0 comunitatc care il cinsrcste, dad aceasta explicatie poate fi dar i s-a reprosat adesea absenta sentiadrn!... pcntru unumite eulte restranse. a mcntului ~i exprcsict pc chipurilc pc care a precum eel al lui Sosipolis la Elis , ea I1U le-a rcalizut. Maroa lui originalitatc a poate fi generalixata. Dupa unii, cultele constat In faptul ca a fosr primul care a popoarelor lnvinse au continuat in acest stint sa rcdcu miscurca , Hid lcgatura ell fel, in pofida noilor stlipani, dar aceasta \TCUn sentiment, mai exact morncntul explicade se loveste de obiectu grave, desi miscarii. Opera cca mai celebre ~i carac- ea poate fi retinuta in parte. Mai ales din tcristtca pentru stilul sau a fost Di.I(·oholul, pncina credintei primitive in valoarea de la care avem mai rnulte copii; originalul magica a riturilor ;;i In puterea lor asupra era din brcnz (in lcgatura ell aceusta. zc .lor ~i asupra clemcnrelor, cunoastcrca Pliniu ne spune d. Miron prefera arena din acvstor practici rcligioasc a fost rezervata Egjna" oricarei alteia). Dtscobotut, prins pcntru unit oarncni a dror integritate in pI ina miscare , arc un desen corporal morala garanta ca ei IlU vor utiliza aceasta foarte elegant, Jar ~i foarte viu, in timp ce stiinta in interesullor personal futa pare destul de inexpresiva (dar noi nu Existau doua feluri de eulte ell mlsrere putem judeca decnt prin intermediui co- pe de 0 parte cultele secrete, rezervate piilor), iar expresia ei exte cam reee ~i numai pentru initiati; pe de alta parte. drtificiala. Mai avem 5i replicile unui grup cultele publice, in care interveneau rituri celebrate in taina templelor ~icare adese<l !.:II Atena ~i Marsias. Neindoielnic, Miron erau hicrogamii, uniune a preo\ilor (sau <I a fost unul dintre primii aI1i~ti care au prco[cselor) eu 0 zeitale. Asemenea reprezentat Silene. EI a sesizat perfect eehilibrul formelor, iar suhiectele sale au elementc "mistcrioase" sc gascse in multe fast foarte variate. A fast ~i un mare scul- culte: Zeus (in Creta), Atena (1a Atena), ptor animalier; mai multe epigrame din Hera (Ia Argos), Artemis (la Perge), Hecate An/ologie lauda 0 juncl'l din bronz (de la (la Egina) etc. care avem copii), care parea \'ie; el a mai Culte cu mistere se regasesc in toata realizat ~i un c§ine ~i un monument cu un lumea antica. in Egipt se cunose misterele greier ~i 0 U1custl1.. pare ca a mai fost lui Isis ~i Osiris, In Siria eele ale lui Se ~i gravor in argint. Adonis, in Asia Midi eele ale Cibelei ~i
ale lui Atis, in Orient eele ale lui Mithra. Teate aceste eulte au fast lntroduse In Greeia In diverse cpoci ~i au fest mai mult sau mai putin Incctatcnirc. Alaruri de acestea, Greeia cunostea religii co nustere care, dad. Ill! erau autohtone , fusesera adoptatc tntr-o epoca foarte veehe: misterele Cabirilor 1<1Samotrace. cetc ale Demetrei (>i le lui Core, ca si rnisterele orfice (pentru a acestea din urrna _,. ORFISM). Misterele Demetrei si ale lui Core erau practicare in mai multe ccrati ale Greciei, cele mai cunoscute ~i singurele cu privire la care dispunem de uncle date fiind cele de la Eleusis~. Misterclc Cabirilor , posibil de originc teniciantt. au fast instituite Ia Samotracc fie pcntru Cabin. zeitati sau genii eu caractcr complex, fie de carre Cabiri , pentru a-i cinsti pc zeii mario Cuncastcrn prea putin aceste mistere, ele emu deschise pentru barbati. pentru femei (Olimpia, mama lui Alexandru", a fast initiata in ete) ~i chiar pentru copii. lnitierca era 0 pur.ificare - erau punficati chiar si ucigasii care cerea 0 confesiune ~i 0 absolvire data de catre preot. Acest oficiaut. care avea sarcina sh-i purifiee pc ucigasi, se numea koes , iar In aceste ceremonii aveau un rol important fumigatiile. De altfel, Cabirii erau protectori ai navigatici~ ~imulJi marinari se initiau in aeeste mistcre. Se ~tie di adeptii i~i etreeeau in jurul eorpuilli 0 p ra~ie ro~ie pentru a se apara de primejiliile navigatiei. Cabirii au fost asimilati eu diverse zeiUiti, in alte eulte eu mistere: In Amfisa din Locrida era eelebrata 0 sarblitoare !>ecretaa Dioseurilor, asimilati Curctilor ~i Cabirilor; in apropierea Tebei exista un a1sos (,.pMure sacr1l"), rezerval pentru ini~iatii In misterele divinita\ilor cabiriee Demeter ~i Core; se IntrevaJ
relatiile dintre diferitele misterc ~idivirutatile care Ie prczidau ':ii care se aslrmlau reciproc. Tctusi, Dcrncter si Core all dimas rnai ales divinitatilc htomene" stapane ale misterelor de la Eleusis MOBILIER. Mobila a fost totdeauna simpla rana in epoca clenistica". in epoca arhaiclt ~i mai tarziu. saracii, la tara ~i hiar c in orase , dormcau pe saltele sau pe piei de animaic ~isc asezau pe 0 parmi! pusa pc pamunr. Una sau doua mese joasc, catcva lampi ell ulei ~iinstrumcntc de bucatarie completeu mobilicrul. Rczervate pentru bogati 51pentru rcgi , in epoca homcrica, paturile, taiatc din lemn, care forma un cadru tntins prin chingi din piele , au devenit ulterior din ce in cc rnai obisnuite. Dupn bogatie si dupa gust. patunle, prevnzute cu picioarc Inalte , erau simple snu tncrustate CII fildes ~i cu metale pretioase: peste chingi se arunca 0 piclc sau 0 saltea, dar ~i perne umplute cu stota sau cu gnafalion (samotina marinmas, care avcu frunze moi. Nu cxistau cearceafun. c i paturi viu coloratc ~i adesea impregnate cu partumuri: se rnai puneau perne la cap ~i la picioarc. Celelaltc mobile din camere erau lazile joasc, in general din lemn, in care sc depozita trnbracarruntea si pe care se ~iputea ~cdea, scallnele, taburetelc ~ifotoliile ell speteze inalte. Uimpile erau puse pc trepiede din bronz, plasate la capataiul patului. Mobilele de baz~ ale salii de mas1lerau pattlrile, in general simple, pe care oamenii se intindeau pentru a maoea; ele erau dispuse in jurul mesei, patrata Sal! rotund:1, ~i avand trei picioare netede. Gustul pentru bibelouri s-a dezvoltat devreme; vase pietate, eu fonnele cele mai diverse, cupe, farfurii fine, toote opere tlelicate ~i lucrate 198
198
MONEOA ne
lngaduie
sa
MONARHIE.
monarhia au fast Persia) hiile Iut, asa cum pfina
0
Grecii aveau
n-au
Cll
cunoscut absoEgipt Monaravcau care de catrc Elc au fest otigarhice dccgt spartan ( cea
>
tern rnarea
caractcr
inlocui eu alt print din familia sa, 13 fel de rnediocru. Imperiul roman a absorbit toate accsrc monarhii grcco-oricntalc. In epoca rnoncdci de proprictari in horncrica. aceasta pana tara la ell etade
ceca
Corintului
moneda
rnarile
.~i
in epoca
MONEDA.
inveutarea uligarhii" lonul schimb monetar
tn
Alena a adoptat moncda tnrziu. lui Solon; sub Dnlcon*. in de vuloare , au Iost rnonerare ale Aticii"
din epoca
62() 1, Hr., boul rnui era uuitetea Subdiviziunile sicemc. valera argint,
bronz argint
prod use
ceramicc
, precuIn
era boul ; totusi , in paralel. sl\. se utilizczc puse la indcmana crau cantarite popoarele care de
'HI
aproape identice
Drahma, aproximativ adieu adica doua
din
era mai practic aur) care erau de lingouri faceau egeene. had
ell cele ale cclorlaltc care, In epoca lui Penclc ~ un Irunc-eur. ei erau: 2/3 de drahrna: era din retrobolul diobolul obolul , deci dublul obol: ~i eva Multiplii
hronz , din lUI urs , lampi () multirnc nienta uncltcle pentru des! au de cuprorut: lcmncle preuna cdc ell care mui bogate pcntru in de de ohicctc tesut
,I
ell forme
ergiru,
artn
divcrsii.
un
iar subdiviziunile
(-+ AxHONTE,
~icare Greutatile'
tor', ~i broderie.
Grccii
BASILEUS).
de milenii pcntru
cur dulaput.carc
mventie dupa Ei
llLl
clenica
RE·
drept
au Jest
ll() druhrna:
(hemiohotionv;
cupru: JI.J. de
uncori romani.
ce
au fost
Rcgaluatilc precum
mcnctarc a fost
Imprumuratc orientale. lidienilor dcgraba din Ionia, natural fumiza talului, au aparut Grecia Halcis acest Egina
I)
la popoarele arribuita
cunosteau
hudi.tihic
~i[a
mai degraba
xe ardea
exceutricc
invenrie care am
a cetatilcr ~i argint)
sau Iignit. conducte fwdoke). cascle adesea Ahia [oane lit: mid elenistidi drum sabot, in in general smr~it,
avcau
cvolutia
au folosit pentru
0 rnonarhie
din Lidia,
Ii-I
me-
suner
1011.\,
t.
cunoscut milia
a-t
valera crun
20 de drahmc.Unitarilc
evacuareu
nu sc gasea
in
ales Macedonia". uvea un caractcr de puterea Aceusta armata ana Filola,~ pimlie ~i-uu foioslil al IV-lea luat uvea a facut nobililor
grcutatea al
~i calitatea
coli!
IUD
de
mosremarc,
5i era tempcrara
in acest
in secolul
era un bazin
vmie., 1. Hr.,
ales
drahmc , 5i talantul (takuuons, adica 60 de mine suu 6 (JOO de drahme. Fara alta desemnare., Talantul argint. proprii, apaqinea si cet:ltile ~a etalon talantul cerate era
0
suma
de cada
la 10 talanti monccclc
Agamemnon. ~i in locuintele cazi In forma in epoea Dar de a~ezat. mobile lipsilC Sa alese
Ull
Alcxandru,
lu culmea contra
sa
lui
iar dreptul Jc a hate moneda numai slatului. Milctul·, Rfesul Jin Ionia', ~iclul care au luat la inceput au fast primde in "hotel al moneJelor" cl era silliat "stefanofor", ~i masueontrolul erau de erau monu cxiscupru nici sub cela!ilor din fenician, la Atena,
acestea,
La sfar~itl.ll secolului ~i au stahilit au imprumutat absomonurhii ale din alaturi ~i noile ale
ateliere
de mOl1ede care au utili!:a! dUp{1 masurile eginetic. ales Eubcca care a fost
S-i\
sc utilizau dzile
IlU
greutate Jand
adaplata
de rege care
a fost
(arxyrokopeion);
apropierea unde erau rile' -etalon. metronomilor·. obicei din argint rari. jar monedele tau: monedele pastrate fUnd
de la na!iunile lut; ali'iluri seleucizilor Egipt. revolle ellrtenilor, populare de printi! mari de
.~in i
una
mai euboie.
~Iah, din
~i greutiltile
folositoare, Je latrine,
utili7.at chalcidiene
de noapte). purla
in coloniile a adoptut
Monedele
5i la Atena',
ie.~eau In.~o~i!i de un scla,"', care comad In locul eu prictenii. 200 ales pentru
:;i rnooerari,
intrigi eunueilor
euboic
din bronz
a~eza
pala!, domniile
a sta de vorhi1
care au alungat
regc
sub Cipselizi, dar a impilI1it staterul in 3 drahme in locul cclor 2 ale sistemului euboie, astfel incut 4 drahme eorintiene
de aUf erau
in general
nede regale); fieeare cetate Ie blitea eu 0 emblemli care, in genere •• i era proprie: un 201