Manual de cooperare transfrontalier pentru

uzul colectivit ilor locale i regionale în

Europa

Edi ia a 3-a

Manual elaborat de:

- Profesorul Charles Ricq

Expert consultant, Universitatea din Geneva
Director al Centrului European de Observa ie a Regiunilor (COEUR),
Geneva

- Comitetul restrâns de exper i în domeniul cooper rii transfrontaliere

- Direc ia Mediului i a Puterilor Locale a Consiliului Europei

Cooperare transfrontalier în Europa, nr. 4

Strasbourg, 1996

Bucure ti, 2000

 CENTRUL DE INFORMARE I DOCUMENTARE
AL CONSILIULUI EUROPEI
LA BUCURE TI

Strada Alexandru Donici nr. 6, sector 2

Bucure ti 70224 România
Tel: 40 (01) 211 68 10 – Fax: 40 (01) 211 99 97
e- mail: dcbuc@attglobal.net, INTERNET – http://www.dcbuc.at

CENTRUL DE STUDII REGIONALE I INTERNATIONALE

PITE TI

Calea Bascovului nr. 2A

Pite ti, Jude ul Arge
Tel: 40 (48) 22 10 98; 21 26 27 - Tel/Fax: 40 (48) 21 64 27
e-mail: ucb_pitesti@cyber.ro

Manualul a fost publicat cu sprijinul financiar al Consiliului Europei

i al Universit ii “Constantin Brâncoveanu” – Pite ti

Aceast publica ie v este oferit cu titlul gratuit

2
 TABLA DE MATERII

CUVÂNT ÎNAINTE …………………………………………………………………….9

INTRODUCERE: Cooperarea transfrontalier i construc ia european …… ……11

PARTEA I-a: CUM SE DEFINE TE O REGIUNE TRANSFRONTALIER ……13

1.1 Defini ie având în vedere existen a unei frontiere na ional-statal …….……13

1.1.1 Frontiera ca born fizic i limit a unui teritoriu na ional………… ……13

1.1.2 Frontiera ca limit a unui sistem politic…………………………….……13

1.2 Defini ie inspirat din no iunea de spa iu……………………………………..15

1.2.1 Zonele frontaliere…………………………………………………... ……15

1.2.2 Polii frontalieri sau aglomer rile frontaliere………………………. ……17
1.2.3 Unit ile politice i administrative…………………………………. ……18

1.3 Defini ie bazat pe probleme comune…………………………………… ……19

PARTEA a-II-a: CUM S SE AC IONEZE PENTRU APARI IA

INSTITU IILOR TRANSFRONTALIERE PRIN
INTERMEDIUL DREPTULUI INTERNA IONAL
PUBLIC I PRIN ADOPTAREA UNOR
INSTRUMENTE JURIDICE ADECVATE………………… ……21

2.1 Abordarea no iunilor de institu ii transfrontaliere…………………….. ……21

2.1.1 Defini ia empiric ………………………………………………….. ……21

2.1.2 Defini ia juridic …………………………………………………… ……22

2.2 La nivel interna ional…………………………………………………………. 23

2.2.1 Acorduri interna ionale…………………………………………….. ……23

2.2.2 Conven ia cadru a Consiliului Europei în materie de
cooperare transfrontalier ……………………………………………… .23
2.2.3 Uniunea European i cooperarea transfrontalier ……………….……..25
2.2.4 Exemple de acorduri între state………………………………………….27

2.3 La nivel interteritorial……………………………………………………. …..27

2.3.1 Con inutul acordurilor între colectivit ile regionale i locale…….. …. 27

2.3.2 Exemplul Conven iei Beneluxului în materie de cooperare

3
 transfrontalier ……………………………………………………….29
2.3.3 Alte exemple de acorduri între colectivit ile teritoriale………….…29

2.4 La nivel interregional………………………………………………………30

2.4.1. Crearea de institu ii sau de organisme specifice……………………...30

2.4.2. Adoptarea de legisla ii i reglement ri sectoriale privind
cooperarea transfrontalier ………………………………………….. 31

PARTEA a-III-a: CARE SUNT DOMENIILE I CARE SUNT

ETAPELE PENTRU DEZVOLTAREA COOPER RII
TRANSFRONTALIERE……………………………………...33

3.1 Domeniile sau câmpurile de activitate ale cooper rii transfrontaliere... .34

3.1.1 Sectoarele mediului, agriculturii i amenaj rii teritoriului…………..34

a) mediul
b) agricultura
c) amenajarea teritoriului
3.1.2 Sectoarele transporturilor, securit ii i telecomunica iilor………... . 36
a) transporturile
b) securitatea
c) telecomunica iile
3.1.3 Sectorul economiei i al mâinii de lucru ………………………..……37
a) în general
b) locurile de munc i mâna de lucru transfrontalier
c) întreprinderile sau industriile
d) tehnologia
e) sectorul turismului
3.1.4 Sectorul popula iilor transfrontaliere: protec ia social , s n tatea… ...39
a) protec ia social a popula iilor transfrontaliere în general
b) muncitorii frontalieri
c) infrastructurile de s n tate
3.1.5 Sectoarele educa iei, cercet rii i culturii………………………….. ...40
a) educa ie i formare
b) infrastructurile socio-culturale
c) cultur i regiune
d) telecomunica iile
e) sectorul sporturilor i al organiz rii timpului liber

3.2 Etapele rela iilor tranfrontaliere………………………………………… …41

3.2.1 Absen a total de rela ii……………………………………………. …42

3.2.2 Faza schimbului de informa ii……………………………………... …42
3.2.3 Concertarea………………………………………………………… …42
3.2.4 Cooperarea…………………………………………………………. …..43

4
 3.2.5 Armonizarea……………………………………………………….. …..43
3.2.6 Integrarea…………………………………………………………... …..44

PARTEA a IV-a: CE STIMULEAZ SAU FRÂNEAZ COOPERAREA

TRANSFRONTALIER ?………………………………….. …..45

4.1 Factorii care stimuleaz cooperarea transfrontalier ………………... …..45

4.1.1 Voin a politic a autorit ilor locale i regionale…………………... ….46

4.1.2 Re eaua privilegiat i sus inut a rela iilor între diferi i actori…… ….46
a) actorii socio-economici
b) actorii culturali
c) actorii administrativi
d) actorii institu ionali
4.1.3 Stabilirea de “pun i”………………………………………………...…..47

4.2 Limitele i constrângerile cooper rii transfrontaliere…………………. …..48

4.2.1 Dezechilibrele economice………………………………………….. …..48

4.2.2 Distan ele culturale i lingvistice…………………………………... …..49
4.2.3 Inadapt rile institu ionale………………………………………….. …..49

4.3 Dep irea obstacolelor din calea cooper rii transfrontaliere…………. …...50

4.3.1 În domeniul institu ional i constitu ional…………………..……... …...50

4.3.2 În domeniul cultural………………………………………………... …...53
a) reflexul transfrontalier
b) con tiin a transfrontalier
4.3.3 În domeniul socio-economic…………………………………………….55

PARTEA a V-a: CE PERSPECTIVE NOI SE POT A TEPTA

DE LA COOPERAREA TRANSFRONTALIER …………. …..58

5.1 Perspectivele generale ale cooper rii transfrontaliere: participarea

în mod specific i aprofundat la procesul construc iei europene sub
multiplele ei aspecte: politic, institu ional, economic, monetar,
social, cultural, ecologic etc……………………………………………………58

5.1.1 Func ia integrativ …………………………………………………. .….58

5.1.2 Func ia geopolitic v zut prin prisma generaliz rii i
ireversibilit ii cooper rii transfrontaliere………………………………58
5.1.3 Func ia de subsidiaritate…………………………………………… .….59

5.2 Perspectivele-miz ale cooper rii transfrontaliere……………………... . …59

5.2.1 Mizele institu ionale ale cooper rii transfrontaliere……………….. ……60

5
 5.2.2 Mizele sectoriale ale cooper rii transfrontaliere…………………… ……61
a) o con tientizare mai profund ceea ce presupune o nou
politic de comunicare
b) o dezvoltare concertat care implic o nou politic de
investi ii i de locuri de munc
c) un spa iu amenajat, ceea ce presupune o nou politic
de mediu i de amenajare a teritoriului
d) o sintez cultural , ceea ce presupune o nou politic
cultural articulat în domeniul form rii, al media i
al schimburilor asociative

5.3 Perspectivele instrumentelor de cooperare transfrontalier ………………64

5.3.1. Dublu dispozitiv de prospectiv transfrontalier de pus în practic

pentru a r spunde acestor obiective………………………………... …64
5.3.2 Scenariile de prospectiv transfrontalier …………………………. …65
5.3.3 Domeniile de prospectiv ………………………………………….. …65

5.4 Perspectivele de integrare ale cooper rii transfrontaliere…………………67

5.4.1 De la macro-integrare european la micro-integrare transfrontalier ….67

5.4.2 “Practici transfrontaliere” de integrare………………………….…. …68
5.4.3 “Experien a zilnic ” a integr rii popula iilor frontaliere………….……69

ANEXA I: Prestarea, achizi ionarea sau reunirea anumitor servicii

publice ale colectivit ilor locale dincolo de frontiere…………………71

A. Introducere…………………………………………………. .
B. Cooperarea transfrontalier privind servicile publice în
anumite state membre……………………………………... .
I. Exemple de cooperare transfrontalier între
colectivit ile teritoriale…………………………… .
II. Structurile cooper ri transfrontaliere………………. .
IIII. Motivele cooper rii transfrontaliere……………….. .
C. Concluzii

ANEXA II: Documente i acorduri de cooperare transfrontalier

în Europa…………………………………………………………… .

ANEXA III: Conven ia-cadru european privind cooperarea transfrontalier

a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale i modele i
scheme de acorduri, de statute i de contracte în materie de
cooperare transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale……………………….………………………
ANEXA IV: Protocolul adi ional al Conven iei-cadru europene privind

6
 cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale……………………………………………………

ANEXA V: List de contacte…………………………………………………… .

7
CUVÂNT ÎNAINTE

Elaborarea unui “manual” de coperare transfrontalier care s fie atât sus inut de o
analiz politic cât i utilizabil de c tre oricine pe ansamblul cicatricilor frontaliere care
marcheaz Europa noastr de ast zi, comport anumite dificult i, uneori de netrecut.
Cum se poate prezenta, de altfel, o materie dificil i complex , într-un mod imediat
opera ional, p strând, pân la un anumit punct, referin ele de baz la principii filozofice,
la noi scenarii de geoopolitic european ? Este îns i concep ia de frontier care este
necesar s contureze:

• frontiera, divizare sau unire,

• frontiera, leg tur sau separare,
• frontiera, sinergie sau entropie,
• frontiera, deschidere sau închidere.

În acest sens, devine indispensabil o abordare care ia în considerare o gam

foarte larg de tiin e. Într-adev r, începând cu tiin a biogenetic i terminând cu tiin a
sistemic propriu-zis , toate aceste discipline au demonstrat c orice frontier , orice
limit separ i une te în acela i timp, diferen iaz i deschide. Biologia demonstreaz cel
mai bine acest lucru, c ci dup ea, sistemul viu (individual sau colectiv) nu dureaz într-
un organism viu decât dac acesta este deschis i dac devine complex pu in câte pu in
prin autonomie i interdependen .

Afirmarea complexit ii i specificit ii fenomenului frontier , înseamn de fapt

sublinierea dificult ii de a alc tui un “manual de coperare transfrontalier ” util i
utilizabil de c tre orice colectivitate sau persoane tr ind zi de zi problema frontalier ,
oricare ar fi intensitatea, con inutul sau gradul de dezvoltare al rela iilor lor de vecin tate.
De aceea, bazat pe principiile de filozofie politic ale Consiliului Europei, acest manual
încearc s r spund în mod succesiv la întreb ri simple, dar foarte delicate:

1. Cum s definim o regiune transfrontalier ?

2. Cum s cre m institu ii transfrontaliere?

3. În ce domenii i conform c ror etape s dezvolt m cooperarea

transfrontalier ?

4. Care sunt factorii care stimuleaz sau frâneaz rela iile transfrontaliere?

5. Care sunt perspectivele sau scenariile de imaginat pentru a face din spa iile
transfrontaliere puncte forte ale construc iei europene?

Cooperarea transfrontalier este deja pe cale de realizare în Europa i aceste

analize pot servi ca exemple sau ca linii directoare. De aceea Consiliul Europei a preg tit
un studiu referitor la prestarea, achizi ionarea sau punerea în comun a anumitor servicii
publice ale colectivit ilor locale dincolo de frontiere i care constituie anexa I a acestui

8
manual. De asemenea, o list de documente i acorduri de cooperare transfrontalier este
anexat la acest manual (Anexa II) cât i textul Conven iei – cadru europeane asupra
cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale împreun cu
modelele i schi ele acordurilor (Anexa III) i cu Protocolul adi ional la Conven ia-cadru
(Anexa IV), care a fost depus spre semnare în 1995. Informa ii suplimentare în ce
prive te exemplele, modelele i schi ele acordurilor care figureaz în Anexa II pot fi
ob inute de la Secretariatul Consiliul Europei.

9
INTRODUCERE

Cooperarea transfrontalier i construc ia european

Orice regiune transfrontalier este format dintr-un spa iu, un anumit num r de
colectivit i umane i din re eaua specific de rela ii care leag aceste colectivit i i acest
spa iu, dar care sunt perturbate sau chiar în opozi ie din cauza frontierei. Oricare ar fi
sistemele politice în care se înscriu, regiunile frontaliere, deseori periferice, trebuie s
fac fa problemelor specifice la nivel spa ial, socio-economic, socio-cultural, politic i
institu ional.

Recursul la analiza sistemic în vederea abord rii problemei frontierei ne permite

s subliniem c frontiera, mai mult decât “born fizic ”, este înainte de toate o limit de
sistem între state-na iuni. Ea necesit deci un demers orginal atât pentru descrierea
caracteristicilor regiunilor transfrontaliere, pentru recensarea i selec ionarea problemelor
dup priorit ile ce trebuie definite la nivelul unei politici regionale, na ionale i europene
– dac e posibil coordonate – cât i pentru încercarea de a da r spunsuri specifice pe
termen scurt, mediu i lung. Acest demers interdisciplinar – i interna ional, de-a lungul
frontierelor – e indispensabil pentru determinarea diferitelor tipuri de rela ii economice,
culturale i politice care apar sau se dezvolt în aceste spa ii frontaliere i periferice, în
arii care nu trebuie definite dup criterii a priori, ci considerate într-un mod suplu, dup
func iile studiate: este vorba de a a numitele “regiuni transfrontaliere cu o geometrie
variabil ”. Construc ia european , cu atât mai mult integrarea european , are în mod
fundamental nevoie de aceste spa ii transfrontaliere pentru a- i demonstra fiabilitatea,
autenticitatea i legitimitatea; regiunile transfrontaliere devin într-un fel laboratoare
privilegiate ale construc iei europene.

Principiul de baz al cooper rii transfrontaliere este realizarea în ariile frontaliere

a unor spa ii contractuale în scopul de a permite g sirea de solu ii comune la problemele
similare, entit ile statale neignorând, fa de colectivit ile lor periferice, particularitatea
i specificul problemelor de vicin tate cu care acestea se confrunt . Acest fapt subliniaz
în mod simultan nevoia de a asigura nu numai perenitatea identit ilor regionale cât i
necesitatea de a face s beneficieze procesul construc iei europene de dinamismul i de
geniul propriu colectivit ilor locale i regionale situate de o parte i de alta a unei
frontiere1, atunci când ele încearc s dezvolte împreun un parteneriat real, o adev rat
sinergie i deplin soldaritate conform imaginii a ceea ce ar trebui s constituie o Europ
unit i divers .

La ora actual exist peste 70 de regiuni transfrontaliere printre cele 235 de

regiuni recensate de Consiliul Europei i de cele 38 state membre (41 în prezent - n.n.)
care îl compun; acest lucru atest faptul c Europa este un mozaic, dar trebuie degajat
desenul de fond al acestui mozaic care îi va da tot sensul i toat frumuse ea.

1
Prof. Charles Ricq, Les Cantons frontaliers et l’intégration européenne, Acte Unique Européen – 1992,
Actele simpozionului din 28 octombrie 1988, p. 56

10
 Spa iile frontaliere particip în felul lor la acest desen – ba chiar i la acest plan –
c ci fenomenul frontalier a influen at întotdeauna spa iul european; despre acest lucru
m rturise te întreaga istorie european i la ora actual . Construc ia politic european nu
poate decât s se inspire din aceste exemple de micro-integrare interregional
transfrontalier .

11
PARTEA I-a: CUM SE DEFINE TE O REGIUNE TRANSFRONTALIER ?

“O regiune transfrontalier este o regiune virtual , înscris în geografie, istorie,

ecologie, etnie, posibilit i economice, etc. dar blocat de suveranitatea statelor
care st pânesc de o parte i alta a frontierei"2

Prin acest defini ie, Denis de Rougemont provoac f r îndoial statele, dar mai
ales arat calea de urmat pentru a face s apar colectivit ile transfrontaliere, dac nu
politice, cel pu in func ionale.

Dificultatea de a defini frontiera const tocmai în faptul c introduce no iunea de

ruptur în acela i timp sistemic , func ional i spa ial .

1.1 Defini ie având în vedere existen a unei frontiere na ional-statale

Nu este o întâmplare faptul c se acord din ce în ce mai mult interes problemelor

frontierelor i spa iilor frontaliere, mai ales în interiorul Europei. Acest fenomen este
legat de sl birea progresiv a liniilor de demarca ie politic i de dispari ia prev zut a
barierelor ecomonice. Dar, mai ales, el condenseaz , focalizeaz în felul lui, ansamblul
dificult ilor, limitelor i constrângerilor care trebuie dep ite pentru a realiza integrarea
european . În acest sens, regiunile transfrontaliere constituie de fapt revelatorul i
catalizatorul gradului de avansare al construc iei europene.

Spa iul regiunilor transfrontaliere rezult din dou constat ri: pe de o parte,
frontiera ca limit fizic ; pe de alta, regiunea transfrontalier ca teritoriu al noilor leg turi
contractuale.

1.1.1 Frontiera ca born fizic i limit a unui teritoriu na ional

Frontiera este, mai înainte de toate, o limit fizic indicat adesea prin borne care
fixeaz aria teritorial a unui stat-na iune. În mod impicit, ea indic deci câmpul de
exercitare a suveranit ilor na ionale i constituie, prin acest fapt, un element cheie al
teritoriului na ional i al oric rui “sistem na ional”3, inclusiv al diferitelor sale
componente sau subsisteme.

1.1.2 Frontiera ca limit a unui sistem politic

Frontiera evuden ieaz o func ie esen ial a statelor-na iuni: aceea de a stabili o
baz teritorial identic pentru exercitarea tuturor sistemelor i sub-sistemelor care
înglobeaz teoretic suveranitatea na ional , cum sunt, de exemplu, cele care privesc
educa ia na ional , economia na ional , moneda na ional , ap rarea na ional , poli ia,
justi ia etc. Ne d m seama imediat c a face s corespund într-un mod strict limitele
tuturor sistemelor i sub-sistemelor unui stat-na iune în acela i spa iu nu poate decât s
genereze confrunt ri, dezechilibre sau chiar conflicte în regiunile traversate de o

2
Denis de Rougemont, L’Avenir este notre affaire, Seuil, Paris, 1978
3
Charles Ricq, La region, espace institutionnel et espace d’identité

12
frontier , c ci adesea e vorba de sisteme care se opun sau se ignor , din lips de pun i sau
de demersuri contractuale suficiente, cel pu in pân în prezent.

În aceast persepectiv sistemic , teritoriul regiunilor transfrontaliere trebuie

analizat ca un câmp dens de rela ii, un câmp de for e socio-economice, politice, culturale,
câmp care îmbrac dimensiuni variabile în func ie de domeniile la care ne referim,
câmpuri de rela ii culturale, sociale, economice, fiscale, în domeniul educa iei etc. Este
deci de cea mai mare importan pentru spa iile frontaliere s genereze “pun i”,
“pasarele”, leg turi contractuale între diferi ii actori din principalele domenii de
cooperare transfrontalier i conform domeniilor lor de competen .

Totu i, o nou geopolitic de integrare marcheaz Europa de 3-4 decenii încoace.

De aceea “rolul frontierei s-a (…) schimbat; din barier , ea devine pu in câte pu in un
loc de întâlnire între realit i diferite care descoper posibilitatea complementarit ii
dincolo de concep iile rigide de suveranitate na ional . Din acest moment ar fi de dorit,
având în vederea aceast nou situa ie care se contureaz , ca puterile centrale s ia
hot rârea de a l sa regiunilor de frontier o anumit autonomie i mai ales s le permit
s negocieze cu regiunile limitrofe ale celorlalte state în câteva domenii care le sunt
specifice. Respectând normele legale ale fiec rei na iuni, exist multe posibilit i de a
introduce corective pentru a atenua, sau chiar a elimina, efectul de frontier ”4.

Atenuarea “efectelor-frontier ” const , într-un fel, în disfunc ionalizarea acesteia;

ceea ce presupune c definim frontiera prin diferitele ei func ii sau diferitele efecte de
separare i/sau de articulare:

• Func ia de strategie politico-militar , ca obiect esen ial a unei mize na ionale

teritoriale;
• Func ia de disjunc ie i de asimetrie în domeniile economic, social, cultural;
• Func ia de filtrare i de selec ie, de exemplu, în materie de imigra ie;
• Func ia creatoare i care acumuleaz produc ia de bunuri i servicii, de locuri
de munc ;
• Func ia de interpenetrare sau de divizare a comportamentelor i a culturilor.

Pentru a rezuma, s subliniem c la ora actual , în Europa, cele mai importante

trei efecte negative ale frontierei pentru spa iile în cauz in de:

• dezechilibrele economice
• distan ele culturale
• caracteristicile politice.

4
Cuvântarea Consilierului de Stat din Tessin, Renzo Respini, colocviul de la Basel (5 februarie 1988)
despre mâna de lucru frontalier în Elve ia.

13
1.2 Defini ie inspirat din no iunea de spa iu

Chiar dac termenul de “regiune frontalier sau transfrontalier ” comport trei

aspecte, cel al unui spa iu mai mult sau mai pu in bine delimitat, cel al colectivit ilor sau
grupurilor, cât i cel al rela iilor care se stabilesc între ele i care pot fi perturbate sau
bloca existen a unei frontiere, no iunea de spa iu, pentru regiunile transfrontaliere, trimite
la trei dimensiuni clasice care diferen iaz ariile transfrontaliere:

• în zone;
• în poli;
• în unit i administrative sau politice.

1.2.1 Zonele frontaliere

O dat stabilit ceea ce este, la nivel func ional i/sau politic, o regiune frontalier ,
trebuie ad ugat c acest termen nu e singurul utilizat pentru conotarea spa iului
transfrontalier; în anumite monografii se reg se te termenul de “zon frontalier ”. Uneori
este dificil s distingem cei doi termeni care, în anumite cazuri, pot fi folosi i unul în
locul celuilalt.

Totu i, într-un text care ine de analiza dreptului comunitar, se d urm toarea
defini ie a unei zone frontaliere:

“Expresia “zon frontalier ”, a a cum este ea definit la articolul 5, paragraful

5, din directiva 69-69, modificat etc… care delimiteaz regiunea ai c rei
locuitori sunt susceptibili de a nu beneficia decât în propor ie redus de scutiri în
materie de taxe pe cifra de afaceri i de impozite indirecte percepute la
importare, trebuie interpretat ca referindu-se la o zon circular definit de o
raz de 15 km al c rei centru se situeaz în punctul de trecere vamal ”5.

Defini iei globalizate a regiunii transfrontaliere i se opune deci defini ia mai

par ial a zonei frontaliere, ca un spa iu restrâns definit a posteriori dup criterii
selec ionate care nu acoper toate aspectele componente ale unei regiuni, ci care in mai
degrab de un sector sau altul al realit ii socio-economice i culturale, cu preocupare de
operativitate, de eficacitate sau chiar de facilitate a analizei “micului trafic frontalier”, de
exemplu.

Se vor g si totu i raze mai mult sau mai pu in întinse dup cum se poate vedea din
defini ia muncitorului frontalier dat de diferite state sau instan e comunitare. Astfel,
dac ne referim la nivelul cel mai de jos al numitorului comun, “muncitorul frontalier
este cel care, p strându- i reziden a sau domiciliul într-o zon frontalier de 10, 20 sau

5
Cuvântarea lui Chrispophe Bail, consilier juridic al Delega iei Permanente a Comisiei Comunit ilor
Europene la Geneva, Actes du Symposium du 28 octobre 1988 sur les cantons frontaliers et l’intégration
européenne, texte reunite de Charles Ricq.

14
chiar 50 km, domiciliu la care se întoarce cel pu in o dat pe s pt mân , ocup un loc de
munc stabil în statul vecin în interiorul unei zone de aceea i dimensiune”6.

Astfel, pentru U.E.O. (Uniunea Europei Occidentale), raza decis este de 10 km.

C.E.E. preconiza, în ceea ce o prive te pân în 1988, o raz de 20 km de i ini ial

se propusese una de 50 km, cu toate c în directiva Consiliului din iunie 1972 este
re inut ca zon frontalier acea zon “care nu poate dep i 15 km în adâncime, în linie
dreapt , plecând de la frontiera unui stat membru. Cu toate acestea, fiecare stat membru
trebuie s înglobeze în zona frontalier comunele al c ror teritoriu ar fi cuprins în parte
în aceasta”.

În ceea ce prive te Consiliul Europei, el re ine o defini ie relativ larg din

moment ce muncitorul frontalier este un “muncitor salariat care lucreaz pe teritoriul
unei p r i contractante i rezid pe teritoriul unei alte p r i contractante unde se
întoarce în principiu în fiecare zi sau cel pu in o dat pe s pt mân ; totu i, în
raporturile între Fran a i P r ile Contractante limitrofe, se aduce urm toarea
precizare: “zon a c rei profunzime nu dep e te, în principiu, 20 km de o parte i de
alta a frontierei comune”7.

In ceea ce prive te acordurile bilaterale, întinderea zonei frontaliere este diferit

prezentat ; astfel, în cazul franco-belgian, se defineau dou zone, una “privilegiat ”,
înglobând comune pân la aproximativ 10 km; celalat “ordinar ”, cuprinzând comune
situate pân la 20-25 km de la frontier .

Pe scurt, aceste zone pot varia de la 10 la 50 km, dup statul sau institu ia la care
ne referim. Dar, la ora actual , abordarea zonal a spa iilor frontaliere este în mod serios
repus în discu ie în folosul unei abord ri (punctul 1.2.3) mai politice i administrative, i
anume aceea a ansamblului teritoriilor colectivit ilor teritoriale care sunt în preajma unei
frontiere.

Se cuvine, de asemenea, s ne punem întreb ri, a propos de zonele frontaliere,

referitoare la exercitarea suveranit ii na ionale prin cele trei tipuri clasice de func ii pe
care le re ine Uniunea European , de exemplu, în toate aceste texte:

Frontierele fizice: într-adev r pentru fluxul de vecin tate, barierele i controalele

la frontierele intra-comunitare constituie exemplul integr rii europene insuficiente –
dup cum dovedesc ezit rile repetate asupra acordului de la Schengen, intrat în vigoare în
1995.

6
Charles Ricq, Les travailleurs frontaliers en Europe, éd. Anthropos, Paris, 1982, p. 25.
7
Conven ia european de securitate social a Consiliului Europei, Acord complementar, adoptat la 10
martie 1972 i deschis spre semnare statelor membre începând cu 14 decembrie 1972, în vigoare de la 1
martie 1977.

15
 Frontierele tehnice: este vorba de desfiin area barierelor zise tehnice, care se
aplic , de exemplu, la “libera circula ie” a muncitorilor, membrilor profesiilor liberale,
serviciilor, pie elor publice, mi c rilor de capital, bunurilor în general.

Frontierele fiscale:

“Din moment ce organismul care acord presta ii de formare, culturale, sociale

i medico-sociale muncitorului frontalier i familiei sale este statul de domiciliu,
este normal i firesc ca acesta s perceap impozitul pe venitul muncitorului
frontalier i al familiei sale”8.

În ce prive te specificitatea situa iei fiscale a muncitorilor frontalieri, ea reiese

din dispozi iile conven ionale bilaterale sau din acordurile frontaliere bilaterale
consacrate. Nici o directiv comunitar n-a v zut înc lumina zilei, în aceast privin ,
rezervele sau opozi iile anumitor state r mânând înc prea puternice pentru a se ajunge la
impozitarea muncitorilor frontalieri, omogen pentru cele dou sprezece state membre (15
în prezent – n.n.) i, de preferin , de c tre statul de domiciliu.

Mai important decât locul de percepere al impozitelor, la surs sau la domiciliu,

este, dup mine, ideea reparti iei fiscale transfrontaliere echitabile ce trebuie s reias i
care ar permite consolidarea financiar a cooper rii transfrontaliere în ansamblul spa iilor
în care s-a dezvoltat i se va dezvolta.

1.2.2 Polii frontalieri sau aglomer rile frontaliere

Fiecare regiune transfrontalier are caracteristici specifice, în func ie de teritoriul

s u, care este drenat de unul sau de mai mul i poli, sau care are o urbanizare difuz . În
ceea ce prive te activit ile industriale, dac ar fi s compar m ceea ce se petrece de o
parte i alta a frontierei, tipurile de produse, m rimea, organizarea i leg turile de
dependen ale întreprinderilor, putem spune c pu ine eforturi au fost depuse pân în
prezent, în majoritatea regiunilor transfrontaliere, pentru a lua în considerare felul în care
s-ar putea articula sistemele de arm tur urban sau fasona re elele interurbane coerente
i complementare pe deasupra frontierelor.

Economi tii au fost primii care au scos în eviden importan a “polilor de

cre tere” sau a “axelor de dezvoltare” pentru în elegerea fenomenului regional, inclusiv a
celui regional transfrontalier.

“Regiunea polarizat constituie un spa iu eterogen ale c rui p r i diferite sunt

complementare i între in între ele i cu polii dominan i mai multe leg turi decât
cu regiunea vecin ”9.

8
Interven ia Dlui. Pierre Duvoisin, Consilier de Stat, Cantonul Vaud, cu ocazia colocviului de la Basel (5
februarie 1988) despre mâna de lucru frontalier în Elve ia.
9
Jean Boudeville, Les espaces économiques, éd. P.U.F., Colec ia Que Sais-je, No.l 950, Paris, 1961.

16
 Frontiera, în multe cazuri, perturb sau denatureaz jocul normal al acestei sau al
acestor polariz ri ale esuturilor urbane, de unde “destr marea economiilor de anvergur ”
puse în eviden de economi ti în toate spa iile frontaliere.

O regiune polarizat se define te în termeni de densitate, polul devenind un centru

privilegiat de schimburi de bunuri sau servicii a c rui intensitate intern fa de spa iul
atras sau dominat este întotdeauna superioar în fiecare punct al acestui spa iu fa de cel
al altor atrac ii. Într-adev r, acest concept de densitate poate fi extrapolat la alte domenii
decât cel economic, începând cu cel al culturii prin educa ie, media, cu cel al s n t ii, al
serviciilor administrative care devin tot atâtea sectoare de atrac ie ale unui centru sau ale
unei metropole, f r ca aceste diferite func ii socio-economice sau socio-culturale s aibe
zone de atrac ie de aceea i dimensiune spa ial . Astfel, regiunea polarizat
multifunc ional poate deveni, deasupra unei frontiere, un spa iu al sinergiei, al
parteneriatului, al complementarit ii, al economiei de anvergur , pentru a prelua
terminologia economi tilor.

În aceast perspectiv de polarizare, o abordare pluridisciplinar ar duce la

conceperea regiunilor transfrontaliere în termeni de:

• totalitate: formeaz regiunea transfrontalier un tot? Dac da, în ce domenii i

în ce m sur ? Cu ce actori i în func ie de ce strategii?

• centralitate: care sunt centrele sau polii care constituie arm tura sa urban ?
Cum se ierarhizeaz ace tia? Care sunt func iile lor reciproce, leg turile lor de
dependen , de interdependen ?

• câmpuri de for e: cum apar i se dezvolt interesele i strategiile grupurilor în

prezen a for elor socio-economice, a agen ilor culturali?

Este înc de re inut o ultim abordare fundamental pentru regiunile frontaliere,

care face deosebirea între rela iile de tip func ional sau organic i cele de tip conflictual.
Aceast deosebire este important pentru regiunile transfrontaliere; c ci, în mai mare
m sur decât altele, ele particip la jocul dublu de rela ii func ionale, contractuale i/sau
conflictuale: pe de o parte, teoretic e întotdeauna posibil s fie rezolvate în comun, cu
partenerii în cauz , probleme asem n toare de mediu înconjur tor, de locuri de munc ,
de investi ii, de protec ie social , de formare, de comunicare; pe de alt parte, având în
vedere sistemele în care ele se întrep trund în mod obligatoriu, rela iile transfrontaliere
sunt în egal m sur marcate de conflicte. De aceea, în nenum rate spa ii frontaliere se
pune întrebarea despre apari ia posibil sau dorit a “con tiin ei transfrontaliere”, a
“culturii transfrontaliere” care s-ar baza pe un parteneriat real i nu pe un “drept de
amestec” reciproc.

1.2.3 Unit ile politice i administrative

Leg turile transfrontaliere sau rela iile contractuale transfrontaliere – întreaga

existen transfrontalier european ilustreaz acest fapt – se pot baza nu numai pe o

17
concep ie zonal sau multipolar a spa iului frontalier, ci i pe decupajul în colectivit i
teritoriale politice i administrative cu care fiecare stat s-a dotat pe parcursul istoriei sale.

Aceste diviziuni politice sau administrative create de stat i/sau recunoscute în

sistemele federale sunt deseori foarte vechi i rezult din diferen ele de geografie fizic ,
din interdependen ele sau rupturile între ora e i sate, din istoria etnic a rilor sau pur i
simplu din alegerea bine gândit a administra iei centrale.

O regiune frontalier , în sensul strict al cuvântului, este, pentru Consiliul Europei

cât i pentru Uniunea European , o colectivitate teritorial public situat imediat sub
nivelul statal i care are o frontier terestr 10 comun cu una sau mai multe colectivit i
de acela i tip situate într-un stat vecin.

Aceste diviziuni politice administrative, regionale i/sau sub-regionale definesc

câmpul de aplicare a suveranit ii na ionale al statelor în cauz , i deci a cooper rii
transfrontaliere. Instrumentul interna ional pe care îl reprezint institu ia transfrontalier
se bazeaz deci pe diviziunile politice i/sau administrative ale statelor în cauz , i anume
pe departamente sau regiuni pentru Fran a, cantoane pentru Elve ia, provincii sau regiuni
pentru Italia, Kreise sau Länder pentru Germania, Voivodies pentru Polonia, Counties sau
Shires pentru Anglia i Irlanda, Nomos pentru Grecia, comunit i autonome pentru
Spania, regiuni administrative pentru Portugalia etc.

Este interesant de remarcat c , Comisia Comunit ilor Europene, în data de 15

iunie 1994, a hot rât “s creeze o ini iativ privind cooperarea transfrontalier ”
(INTERREG II/1994/1999, publicat în J.O. no. C 180/60 din 1.7.94) cooperare care va
considera de acum înainte ca “zone eligibile” pentru acest program de ini iativ
comunitar “unit ile statistice teritoriale” (NUTS III), corespunzând departamentelor
pentru Fran a, provinciilor pentru Italia, Kreise pentru Germania, ceea ce nu înl tur
dimensiunea regional propriu-zis pentru aceste ri.

1.3 Defini ie bazat pe probleme comune

Aceast prim parte consacrat întreb rii“cum se define te o regiune frontalier ”

a scos în eviden importan a demersului geografic (zonele frontaliere) sau a demersului
economic (pescuitul) sau a demersului politic (colectivit ile teritoriale). E posibil i un
alt punct de vedere: acela de a defini regiunile frontaliere dup o geometrie variabil , prin
tipul i importan a problemelor cu care ele se confrunt .

Denis de Rougemont scria în 1978 c o regiune transfrontalier se define te, mai

întâi i înainte de orice, prin totalitatea problemelor comune cu care se confrunt . Aceste
probleme priveau spa iul, diversele sectoare de activitate economic , social i cultural .

10
Anumite texte comunitare recente par s ia de asemenea în considera ie o frontier “maritim ” (cf. J.O.
no. C 180/60 din 1.7.94 asupra programului de ini iativ comunitar INTERREG II; paragraful II, 8).

18
 Spa iile transfrontaliere sunt marcate în primul rând de problemele de mediu
înconjur tor i de amenajare a teritoriului, care condi ioneaz solu iile contractuale
schi ate de colectivit ile teritoriale stabilite de o parte i de alta a frontierei.

Analizate în profunzime, specificul i originalitatea spa iilor transfrontaliere sunt

date de pecetea istoriei. “M rci” ale statelor, acestor spa ii le-au fost încredin ate de-a
lungul timpului nu numai func ii militare, ci din ce în ce mai mult func ii sectoriale. Chiar
dac regiunile frontaliere au basculat la voia evenimentelor istorice, în cutare sau cutare
teritoriu na ional, ele i-au p strat în structurile lor (judiciare, educative) particularit i
remarcabile datorate instabilit ii traseului frontalier, deosebindu-se de regiunile
interioare. Istoria i aceste structuri specifice au modelat, de altfel, comportamente
originale fa de frontier i de spa iile frontaliere în majoritatea fostelor i noilor regiuni
frontaliere din Europa central i oriental ca i din Europa occidental , acestea conferind
complexitatea i specificitatea problemei frontaliere pretutindeni în Europa.

Fiecare regiune frontalier are problemele ei; acest fapt constituie dificultatea
elabor rii unui manual pentru toate regiunile frontaliere europene.

Anumite spa ii periferice, mereu frontaliere din motive fie religioase, fie
economice, fie politice, vehiculeaz în reprezent rile mintale ale locuitorilor lor mai mult
no iunea de “diferen ” decât cea de “asem nare”. Acest lucru accentueaz i mai mult
dificult ile abord rii problemelor ariilor transfrontaliere, indiferent dac abordarea este
global sau sectorial .

19
PARTEA II: CUM S SE AC IONEZE PENTRU APARI IA INSTITU IILOR
TRANSFRONTALIERE PRIN INTERMEDIUL DREPTULUI
INTERNA IONAL PUBLIC I PRIN ADOPTAREA UNOR
INSTRUMENTE JURIDICE ADECVATE

Rela ia între colectivit ile locale i regionale, pe deasupra unei frontiere, poate fi
formal sau informal , primar , adic spontan , sau secundar , adic organizat .
Institu iile transfrontaliere contribuie la acest tip de rela ie, cea organizat . Dac trebuie
s existe o generalizare a institu iilor frontaliere, nu trebuie tras concluzia c exist o
formul tip ce poate fi aplicat ca atare peste tot. Varietatea i complexitatea fenomenului
regional frontalier sunt de a a natur încât trebuie inventate formule variate de cooperare
transfrontalier care s corespund contextelor diferite ale fiec rei regiuni, chiar dac
poate fi sugerat o “solu ie-cadru” pentru toat Europa prin intermediul studiilor
Consiliului Europei.

Pentru aceste formule diferite trebuie inut cont, pe de o parte, de marea varietate
a parametrilor geografici, politici, culturali etc. a fiec rei regiuni transfrontaliere i, pe de
alt parte, de modalit ile diverse de exercitare a puterii locale, regionale i na ionale,
care genereaz , dup caz, solu ii transfrontaliere de tip consultativ mai degrab decât
deliberativ, cu valabilitate mai degrab sectorial decât global , de dimensiune mai
degrab local decât regional . Complexitatea fenomenului regional transfrontalier în
Europa e atât de mare încât solu iile prea omogene nu ar r spunde a tept rilor tuturor
colectivit ilor interesate, chiar dac se re ine o problematic de ansamblu specific
fenomenului transfrontalier i dac se stabile te o tipologie proprie problemelor spa iilor
transfrontaliere.

2.1. Abordarea no iunilor de institu ii transfrontaliere

Dou defini ii se pot da acestor institu ii transfrontaliere, una empiric i una

juridic :

2.1.1. Defini ia empiric

Prin institu ie frontalier se în elege, în sensul larg al termenului, orice rela ie

colectiv , deasupra unei frontiere, care are un caracter, dac nu oficial, cel pu in
recunoscut public. Se poate avea în vedere o gam care porne te de la rela ia consacrat
printr-un acord interguvernamental, de exemplu, pân la leg turile strânse care unesc
asocia iile între ele peste frontiere. Toate aceste rela ii institu ionalizate prin acorduri,
protocoale, statute, chiar i contracte durabile i regulate au nevoie de trei parametri
fundamentali care se întâlnesc în orice defini ie a regiunii transfrontaliere:

• un spa iu mai mult sau mai pu in întins, mai mult sau mai pu in delimitat;
• colectivit i sau entit i administrative separate printr-o frontier comun ;
• func ii cu caracter local sau regional, unic, multiplu sau global cu competen e
apropiate.

20
 Dou exemple pot confirma, fiecare în felul lui, aceast defini ie; primul ine de
legisla ia francez , al doilea de un text constitu ional elve ian:

Cazul francez:

“Cu acordul guvernului, Consiliul regional poate hot rî organizarea, în scopuri

de în elegere i în cadrul cooper rii transfrontaliere, de contacte regulate cu
colectivit ile str ine descentralizate care au o frontier comun cu regiunea”11.

Cazul elve ian:

Art. 9: În mod excep ional, cantoanele î i p streaz dreptul de a încheia cu

statele str ine tratate în domeniul economiei publice, raporturilor de vecin tate i
al poli iei; totu i aceste tratate nu trebuie s con in nimic contrar Confedera iei
sau drepturilor altor cantoane.

Art. 10: 1. Raporturile oficiale între cantoane i guvernele str ine sau
reprezentan ii lor au loc prin intermediul Consiliului Federal.
2. Totu i cantoanele pot coresponda direct cu autorit ile inferioare i angaja ii
unui stat str in, când e vorba de subiectele men ionate la articolul precedent”.

2.1.2 Defini ia juridic

În sensul formal i strict al termenului, o institu ie transfrontalier este un

instrument interna ional, recunoscut de dreptul interna ional, ca un cadru adecvat pentru
rela ii în spa ii frontaliere. În ceea ce prive te aria sa de aplicare, acest instrument
interna ional se bazeaz pe subdiviziunile administrative ale statelor în cauz , men ionate
la cifrele 1.2.3. La punctul 2.2 sunt rapid analizate diferitele formule posibile ale acestor
institu ii transfrontaliere care decurg fie din acordurile interna ionale, fie din cele
interregionale. Totu i, e cazul s subliniem mai înainte c rela iile institu ionalizate,
primele schi e de institu ii transfrontaliere, constituie în mod evident un mijloc de
deschidere indispensabil oric rui spa iu desp r it printr-o frontier ; c ele formeaz chiar
baza acestor institu ii din moment ce au un caracter ireversibil. E important de re inut
faptul c una din cauzele apari iei fenomenului rela iilor transfrontaliere directe între
comunit ile publice infra-statale decurge pe de o parte din dificultatea statelor de a
r spunde rapid i satisf c tor, mai întâi în zonele de frontier , totalit ii sarcinilor care le
revin; pe de alt parte, ea rezult din avantajul “rela iei de proximitate” (inclusiv efectele
acesteia de cooperare) pentru colectivit ile infra-statale pe care le separ o frontier .

A doua cauz a apari iei rela iilor transfrontaliere institu ionalizate este
dimensiunea transna ional pe care o ia orice problem comun într-o regiune
transfrontalier . Pe viitor, solu ia de ansamblu ar consta în extinderea competen elor de
ordin juridic intern la comunit ile transfrontaliere, oricare ar fi competen ele interne ale
colectivit ilor sub-statale. La ora actual , atât institu iile europene cât i statele încearc

11
Proiect de lege relativ la drepturile i libert ile comunelor, departamentelor i regiunilor, votat la a treia
citire de Parlamentul francez în ianuarie 1982, art. 65 al.3.

21
s dezvolte pe plan interna ional noi instrumente de cooperare, pe de o parte, instrumente
care vizeaz recunoa terea unei sfere de competen a comunit ilor transfrontaliere de
lucru, i anume de a stabili în mod direct rela ii transfrontaliere, iar pe de alt parte,
instrumente de cooperare între guvernele na ionale, în care colectivit ile transfrontaliere
i-ar g si un loc adecvat.

2.2. La nivel interna ional

2.2.1. Acorduri interna ionale

Prin abordarea acestui subiect este vorba de o recunoa tere din partea statelor a
faptului c anumite probleme circumscrise în spa ii i limite de competen clar definite
pot, în ciuda aspectului lor “interna ional” – sau cel pu in transfrontalier sau transna ional
– s nu in de competen a exclusiv a statului de a între ine rela ii interna ionale, ci s
depind direct de comunit ile publice infrastatale, cel pu in în ceea ce prive te aplic rile
lor. În consecin , statele se angajeaz printr-un acord interna ional – deci între state – s
recunoasc colectivit ilor lor transfrontaliere, în cadrul ordinii lor juridice interne,
competen a de a între ine rela ii directe i de a încheia, dac e necesar, acte juridice cu
colectivit i transfrontaliere situate pe teritoriul unui alt stat semnatar12. Astfel, mai
degrab decât a c uta s dezvolte mecanisme noi de cooperare între state, acordurile
examinate vizeaz aici o redistribuire a competen elor în materie de rela ii interna ionale
de tip public între statul central i colectivit ile transfrontaliere. Acest obiectiv nu pare
înc a fi atins în cadrul acordurilor existente.

Trei acorduri care au ales aceast abordare sunt extrem de relevante, acordul
încheiat în 1977 în cadrul Consiliului rilor Nordice, Conven ia-cadru a Consiliului
Europei din 1980, Conven ia Benelux din 1986. Tot ce ine i se refer la aceast
Conven ie-cadru a Consiliului Europei e analizat pe scurt mai jos.

2.2.2. Conven ia-cadru a Consiliului Europei în materie de cooperare

transfrontalier 13

Conven ia-cadru a Consiliului Europei este la originea unui anumit num r de

dezvolt ri ulterioare a cooper rii transfrontaliere, care formeaz un fel de baz de
referin pentru orice form posibil de rela ie transfrontalier 14.

Aceast Conven ie-cadru european a fost semnat la Madrid, la 21 mai 1980. Ea

reprezint concretizarea mai multor ani de reflect ri i eforturi ale Consiliului Europei.

12
cf. Les Régions d’Europe: des espaces de paix et de prospérité, raport introductiv no 4 al Prof. Luigi
Condoreli i dl. Nicolas Levrat, Conferin a Permanent a Puterilor Locale i Regionale din Europa,
Conférence sur la régionalisation en Europe: bilan et perspectives, Geneva, 3-5 iunie 1993. Cf. listei
acordurilor anexat mai jos (Anexa I).
13
Cf. stadiului ratific rii Conven iei-cadru europene asupra cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale; Consiliul Europei, Strasbourg, la acea dat , 19 State din 38 au ratificat aceast
Conven ie (22 de state în 1999 – n.n.).
14
Cf. Anexa no.1.

22
Ea se voia, din punctul de vedere al Adun rii Parlamentare, cheia de bolt a noului
edificiu pe care construc ia european trebuia s -l privilegieze în spa iile frontaliere.

“Principiile formulate în acest text pot servi ca baz unei noi doctrine de drept
interna ional, care regleaz raporturile de bun vecin tate de-a lungul
frontierelor i repartizarea competen elor între puterile publice”15.

Conven ia-cadru, ea îns i, nu are ca ambi ie reglementarea tuturor situa iilor de

cooperare transfrontalier ; ea prevede chiar, în mod special, ca dispozi iile ei “s nu
afecteze posibilitatea pentru P r ile contractante de a recurge de comun acord la alte
forme de cooperare transfrontalier ”16. Acest lucru las o poart deschis evolu iilor
ulterioare, contribuind astfel la succesul aplic rii Conven iei, atât în ceea ce prive te
ratific rile de c tre state cât i folosirea ei de c tre colectivit ile transfrontaliere, i va
permite judecarea valorii acestui instrument.

Prima constatare este leg tura pe care Conven ia-cadru o face între cooperarea
transfrontalier i toate raporturile de vecin tate, în general. În al doilea rând, dispozi iile
evocate de Conven ia-cadru sunt pu in restrictive, cu o structur particular a unui acord
relativ scurt, supus regimului comun prev zut de dreptul interna ional general al
tratatelor, i o serie de anexe sub form de “modele i schi e de acorduri, de statute i de
contracte” care, “fiind de natur indicativ , nu au valoare conven ional ”17. Aceast
conven ie insist ca fiecare stat s faciliteze i s promoveze cooperarea transfrontalier
între colectivit ile teritoriale i ca aceast cooperare s poat îmbr ca forma acordurilor
încheiate direct între aceste colectivit i, sub conducerea statelor.

Conven ia distinge dou forme esen iale de cooperare:

a) concertarea prin schimb de informa ii;

b) încheierea de acorduri sau aranjamente ce genereaz crearea de leg turi
juridice precise (art. 2 § 1).

Aceast conven ie este cu atât mai interesant cu cât ea se adreseaz statelor

europene în ansamblul lor. Ea poate fi deci semnat sau chiar ratificat de c tre toate
noile state membre ale Consiliului Europei, ba chiar i de c tre statele având statutul de
invitat special pe lâng Consiliului Europei.

Sistemul acordurilor model a fost conceput distingându-se dou categorii

principale, în func ie de nivelul acordului:

Modelele de acorduri interstatale destinate s stabileasc cu precizie cadrul,

formele i limitele în care statele doresc s vad ac ionând colectivit ile

15
Avizul no. 96 (1979), § 9.
16
Articolul 3 § 3 al Conven ie-cadru.
17
Articolul 3 § 1, alineatul 2.

23
 teritoriale18. Acest sistem de acorduri între state are ca scop i eliminarea
incertitudinilor juridice de natur s provoace probleme (defini ia dreptului
aplicabil, jurisdic ii competente). Sunt deci de natur s limiteze libertatea
rela iilor transfrontaliere a colectivit ilor locale. Toate aceste modele de acorduri
între state figureaz în anex . De la semnarea Conven iei-cadru au fost sugerate
noi modele de acorduri. Protocolul adi ional la Conven ia-cadru a fost deschis
spre semnare în noiembrie 1995. El se refer la personalitatea juridic a
Comunit ilor de lucru transfrontaliere i la valoarea juridic a actelor lor (cf.
Anexa IV).

Acest protocol adi ional merge mult mai departe decât o simpl aducere la zi a
Conven iei-cadru. E vorba mai degrab de un nou instrument juridic care permite
fundamentarea juridic a rela iilor transfrontaliere ale colectivit ilor transfrontaliere. De
asemenea, este important adev rata recunoa tere a dreptului de a întreprinde ac iuni
directe în cadrul cooper rii transfrontaliere acordat colectivit ilor transfrontaliere
apar inând unor state semnatare a Protocolului adi ional.

2.2.3. Uniunea European i cooperarea transfrontalier

Actul unic european preconizeaz suprimarea complet a func ion rii frontierelor,
de exemplu, el “prevede s dispar formalit ile i controalele la frontier , s-ar putea
spune chiar c el prevede ca frontierele s dispar (dac nu formal, cel pu in practic).
Pentru aceasta, al turi de dezvoltarea cooper rii interguvernamentale în materie de
poli ie, în lupta contra terorismului, stupefiantelor i traficului de arme, Comisia prevede
armonizarea legisla iilor na ionale, mai ales pentru introducerea unei politici comune a
vizelor, a unui sistem comun de extr dare, de lupt împotriva imigr rii clandestine etc.
Din nefericire, aceasta implic i o înt rire a frontierelor externe ale Comunit ii”19.

inând cont de experien a Uniunii Europene, e important s distingem:

- rela iile între colectivit ile teritoriale i UE;

- ac iunea extern propriu-zis a colectivit ilor teritoriale care pun înainte, în
toate cazurile, necesitatea pentru colectivit ile infrastatale de a asocia statul la
toate ini iativele lor în direc ia str in t ii.

Se poate trage concluzia c principiului de suveranitate statal în ordinea intern

nu i-au fost aduse decât atenu ri bine limitate ale dreptului de cooperare direct a
singurelor colectivit i frontaliere. O adev rat tutel statal se exercit înc , fie prin
intermediul unui tratat acoperitor, fie prin solicitarea instan elor statale a unei autoriz ri
prealabile; acest lucru priveaz colectivit ile teritoriale de dreptul de ini iativ în direc ia
persoanelor publice str ine. Mai este de notat c dreptul comunitar nu furnizeaz înc nici
18
Fran a, Italia i Spania au ratificat Conven ia, subordonând aplicarea acordului semn rii prealabile de
acorduri între state. Motivul invocat era c trebuia dat o baz juridic satisf c toare, în special fa de
statul str in în cauz , ac iunilor pe care colectivit ile franceze ar putea s le întreprind . Fran a a formulat
aceast rezerv .
19
Prof. Charles Ricq, Les Cantons Frontaliers et l’Intégration Européenne, Actul Unic European – 1992,
actele Simpozionului din 28 octombrie 1988, p. 17.

24
o baz juridic direct , solid , pentru dezvoltarea cooper rii între colectivit ile sub-
statale i, în special, între regiunile frontaliere, în cadrul spa iului comunitar.

În cel mai bun caz i în ciuda lipsei unei astfel de baze, regulamentul FEDER (art.
11.2 f i 21.1 d) stabile te c trebuie inut cont în hot rârile relative la interven ia
fondului cu caracter frontalier al programelor i proiectelor na ionale, iar art. 1.3. al
aceluia i fond stipuleaz de asemenea c “în ceea ce prive te regiunile frontaliere interne
comunit ii, statele membre în cauz fac eforturi ca s asigure, în cadrul rela iilor lor
bilaterale, o coordonare transfrontalier a dezvolt rii regionale prin mijloacele i la
nivelele pe care ei, de comun acord, le consider adecvate, i, în acest context, s
favorizeze cooperarea între instan ele regionale i locale în cauz ” (versiune neoficial ).

În sfâr it, Parlamentul European a adoptat în 1988 o rezolu ie referitoare la

politica regional comunitar i la rolul regiunilor20. Carta comunitar a regionaliz rii,
anexat la acest document, cuprinde un capitol consacrat tocmai cooper rii
transfrontaliere interregionale. Articolul 23 al acesteia invit statele i regiunile lor s
dezvolte aceast cooperare, care se va traduce în coordonarea programelor de dezvoltare
regional i a programelor de ac iuni ale regiunilor limitrofe, cât i în stabilirea în comun
de programe transfrontaliere pentru zonele cele mai apropiate de frontiere:

Capitolul V, art. 23, a. 2

“Statele i regiunile vor utiliza din plin, pentru a studia, planifica i finan a
aceste activit i, posibilit ile oferite de fondurile structurale ale Comunit ii
Europene”.

Capitolul V, art. 23, a. 3

“Respectând reparti ia intern a competen elor, statele se angajeaz s permit

i s promoveze cooperarea transfrontalier a autorit ilor lor regionale în
domeniile care in de acestea din urm , în m sura în care natura ei se înrude te
cu rela iile de bun vecin tate i nu cu rela iile externe”.

Capitolul VI, art. 24, a. 1 i a. 2

“1. Ansamblul politicilor comune ale Comunit ii Europene nu poate s in de

categoria “rela iilor externe”, în sensul dreptului interna ional clasic; se cade
deci s nu le facem s depind exclusiv de competen a statelor.
2. Regiunile au dreptul s participe într-un mod adecvat la exerci iul func iilor
statului, începând cu cele care privesc teritoriul lor”.

20
Carta comunitar a regionaliz rii; text adoptat de Parlamentul European, vineri 18 noiembrie 1988.

25
 2.2.4. Exemple de acorduri între state

Necesitatea statelor de a g si un mijloc institu ional adecvat s-a manifestat în

primul rând în domeniul problemelor de vecin tate. Astfel, începând cu anii ’60, noile
obiective de cooperare frontalier i de integrare european , cerând interven ia statelor, a
determinat statele s treac de la formele de cooperare foarte punctual la o cooperare
mai institu ionalizat i mai global , creând, de exemplu, comisii interguvernamentale
îns rcinate cu problemele cooper rii regionale sau transfrontaliere. Au urmat
colectivit ile teritoriale sub-statale, care au creat, începând cu anii 70 i mai ales 80, sub
conducerea statelor, aproape peste tot în Europa occidental , “Comunit i de lucru
transfrontaliere” (vezi mai departe, punctul 2.3).

Se poate astfel constata, de-a lungul diferitelor frontiere europene, apari ia de

organisme interguvernamentale (vezi Anexa II, punctul 1.2, institu ii transfrontaliere).

Departe de a fi exhaustiv , aceast list urm re te s evoce primele entit i de

acest gen stabilite în Europa. Este de altfel gr itor faptul c acest fenomen este prezent în
principal în Europa renan , luat în sens larg, pentru motivul c frontierele în cauz sunt,
pe de-o parte, situate în zone mai populate decât rile din sudul Europei, i c , pe de alt
parte, aceste regiuni sunt mai industrializate decât regiunile frontaliere din sudul Europei,
f când în acest fel s coincid problemele de gestiune a regiunilor frontaliere cu
necesit ile popula iilor. De asemenea, este revelatoare constatarea c mai multe dintre
aceste comisii nu se m rginesc numai la rezolvarea problemelor legate de amenajarea
teritoriului în regiunile frontaliere, ci tind s rezolve ansamblul problemelor care rezult
din coabitarea comunit ilor umane tr ind sub ascendentul sistemelor juridico-politice
diferite, dar care se confrunt cu acelea i probleme. Aceasta este situa ia în ceea ce
prive te fluxul de mân de lucru frontalier , care num ra aproximativ 280.000 persoane
în Europa occidental , în 1975.

2.3 La nivel interteritorial

Institu iile regionale ale tuturor statelor corespund din punct de vedere istoric i
politic unor sisteme coerente i stratificate de organizare intern care pun bazele i fac
posibil o func ionare de proximitate, referitoare, de exemplu, la problemele frontaliere
zilnice.

2.3.1 Con inutul acordurilor între colectivit ile regionale i locale

Organiza iile interregionale sau interteritoriale urm resc în general s permit

diferitelor colectivit i transfrontaliere care le compun s examineze ansamblul tuturor
problemelor practice comune pentru a încerca s g seasc o solu ie de comun acord. Este
vorba deci de organiza ii cu caracter nespecializat. Cel mai adesea aceste organisme sunt
botezate “comunit i de lucru” sau chiar “euro-regiuni”. Aceste organisme pot fi datorate
unor ini iative comunale sau intercomunale, unor ini iative ale entit ilor regionale sau
sub-regionale. Printre ini iativele intercomunale de cooperare transfrontalier se poate

26
cita cea intitulat Euregio din Gronau, în RFG, care reune te din 1973, aproximativ o sut
de comune olandeze i germane.

De regul , acordurile care stau la baza acestor organisme sunt relativ lipsite de
considerente sau de declara ii de principii i se concentreaz asupra descrierii membrilor,
structurilor i func ion rii organiza iei. Este de altfel cunoscut faptul c se reg sesc
structuri i caracteristici similare în toate aceste Comunit i de lucru, fie în actul
constitutiv, fie dezvoltate în mod programatic de membrii lor, cinci domenii principale de
lucru figurând în toate acordurile sau protocoalele interregionale sau interteritoriale care
creaz aceste organisme transfrontaliere:

• economia i locurile de munc ;

• transporturile (inclusiv turismul) i (tele)comunica iile;
• cultura i educa ia;
• s n tatea public i problemele sociale;
• amenajarea teritoriului i mediul înconjur tor.

Uneori, grupuri de lucru mai precise trateaz chestiuni de interes sectorial cum ar
fi agricultura i industria agro-alimentar sau cercetarea i inova iile tehnologice,
problemele energetice sau economia hidraulic , politica muntelui etc.

Numai utilizarea dreptului intern sau extinderea lui asupra rela iilor
transfrontaliere, în situa iile în care legisla iile sau constitu iile statelor permit acest lucru,
apare din mai multe motive, în actele cooper rii transfrontaliere, ca insuficient în
determinarea acestor rela ii. În primul rând, interesul unor astfel de asocia ii este prin
natura sa transna ional. Pe de alt parte, dreptul na ional ca atare nu a c utat decât rar s
favorizeze dezvoltarea cooper rii transfrontaliere. Majoritatea actorilor acestei cooper ri
caut deci s se orienteze spre dreptul interna ional, în m sura în care acesta poate da o
solu ie. Din acest moment, nu e de mirare faptul c organismele de cooperare
transfrontalier care s-au dezvoltat pe lâng frontierele Europei occidentale sunt strâns
legate de Conven ia-cadru a Consiliului Europei, chiar dac unele dintre aceste organisme
sunt anterioare apari iei Conven iei-cadru21. Majoritatea Comunit ilor de lucru ap rute
dup semnarea Conven iei de la Madrid, fac toate aluzie la Conven ia-cadru într-un mod
mai mult sau mai pu in direct22.

Situa ia r mânând oarecum ambigu în ceea ce prive te angajamentul juridic i

consecin ele deciziilor acestor comunit i de lucru, Conferin a Permanent a Puterilor
Locale i Regionale din Europa a Consiliul Europei, în numele colectivit ilor
transfrontaliere, a adoptat în 1991 Rezolu ia 227(1991) “asupra rela iilor externe a
colectivit ilor teritoriale” în care cere Comitetului Mini trilor al Consiliului Europei:

21
ARGE-ALP (1973) i ALP-ADRIA (1977) etc.
22
COTRAO (1982), Comunitatea de lucru din Pirinei (1982), Comunitatea de lucru din Jura (1985),
Consiliul din Leman (1987) etc.

27
 “s elaboreze un Protocol adi ional care s înt reasc influen a Conven iei-
cadru europene privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale i care s recunoasc :
i. puterea colectivit ilor locale de a între ine rela ii transfrontaliere;
ii. persoana juridic în drept intern a organismelor de cooperare
transfrontalier ;
iii. valoarea juridic în drept intern a actelor înf ptuite de aceste
organisme”.

2.3.2 Exemplul Conven iei Benelux în materie de cooperare

transfrontalier

În domeniile cooper rii transfrontaliere la nivel interregional sau interteritorial,

este interesant de studiat Conven ia Benelux (1986) privind cooperarea transfrontalier
între colectivit ile sau autorit ile teritoriale care constituie pân la ora actual cel mai
elaborat dintre instrumentele interstatale vizând reglementarea cooper rii transfrontaliere.
Într-adev r, el confer o adev rat competen colectivit ilor transfrontaliere ale fiec rei
ri de a se angaja în ac iuni precise de cooperare transfrontalier .

Inspirat într-o mare m sur din Conven ia-cadru a Consiliului Europei, ea se

deosebe te net de aceasta în cel pu in trei puncte. Într-adev r, pe de o parte, ea nu vizeaz
în nici un fel reglementarea formelor de cooperare între colectivit ile transfrontaliere
care in de dreptul privat c ruia îi recunoa te o existen independent fa de orice acord
interstatal. Pe de alt parte, nu con ine nici o referin la o dimensiune teritorial de
vecin tate în cadrul rela iilor pe care vizeaz s le acopere. Problemele studiate sunt cele
care confer amploarea spa ial a rela iilor transfrontaliere ce trebuie institu ionalizate.

În sfâr it, Conven ia Benelux confer Colectivit ilor transfrontaliere desemnate

de fiecare ar o adev rat baz de competen în materie de rela ii transfrontaliere:

“Autorit ile vizate la articolul 1 pot, pentru concretizarea cooper rii, s încheie
acorduri administrative i s creeze organe comune sau organisme publice”.

2.3.3 Alte exemple de acorduri între colectivit ile teritoriale

Precedate sau nu de schimburi de note diplomatice sau dotate cu un acord

bilateral între statele c rora le apar in aceste regiuni, pot fi citate în acest sens:

Conven ia germano-olandez asupra cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor

sau autorit ilor teritoriale i a altor organisme publice urm re te s ofere colectivit ilor
locale a celor dou ri posibilitatea de a coopera pe baza dreptului public. Ea este fructul
a apte ani de negocieri între guvernele Regatului rilor de Jos, pe de o parte, i
Republica Federal Germania, Landul Saxoniei-de-Jos i Landul Renania-de-Nord-
Westfalia, pe de alt parte.

28
 Pentru realizarea unei cooper ri extinse între colectivit ile locale, redactorii ei au
re inut trei solu ii care in de dreptul public. Mai întâi, crearea unui grup de lucru
comunal (Kommunale Arbeitsgemeinschaft) care s permit colectivit ilor publice s
delibereze asupra chestiunilor de interes comun. Ea nu permite luarea de m suri de
constrângere. Este mai degrab vorba aici de o form de cooperare care ine de
“concertare”. A doua metod de cooperare este aceea a unui sindicat al colectivit ilor
teritoriale, de drept public, având ca scop realizarea în comun a sarcinilor a c ror
executare colectivit ile teritoriale ar fi putut s o încredin eze unei asocia ii de drept
public. În ceea ce prive te cea de-a treia metod de cooperare transfrontalier , ea permite
colectivit ilor s realizeze acorduri de drept public, adic acte având efecte juridice
obligatorii atât între p r i cât i fa de ter i.

În sfâr it, în aceast perspectiv , este important, de asemenea, de a lua în

considerare acordul încheiat la 26 mai 1977, între Danemarca, Finlanda, Norvegia i
Suedia privind cooperarea transfrontalier la nivelul colectivit ilor locale. Acest acord,
încheiat cu trei ani înainte de Conven ia de la Madrid, este remarcabil din mai multe
puncte de vedere pentru caracterul lui anticipativ. Mai întâi, colectivit ilor locale le este
recunoscut dreptul la cooperare, sub rezerva competen elor na ionale. O astfel de
recunoa tere înseamn c , colectivit ile locale sunt total libere s întreprind ini iativele
care li se par cele mai potrivite în materie de cooperare transfrontalier , singura limit
fiind constituit din competen ele de ordin na ional. O astfel de libertate de ini iativ ,
decurgând din acest drept de cooperare transfrontalier , echivaleaz cu un acord de
competen subsidiar apar inând colectivit ilor locale în materie de cooperare
transfrontalier .

Un alt caracter interesant al acestui acord este absen a referin ei la un criteriu

îngust de vecin tate. Cooperarea transfrontalier este deschis tuturor colectivit ilor
locale, fie c acestea sunt situate în vecin tatea unei frontiere na ionale sau nu, i este
prev zut cu o ar învecinat sau cu o alt ar semnatar .

În sfâr it, al treilea punct care merit subliniat este dispozi ia privind raporturile
de responsabilitate, potrivit c ruia:

“colectivitatea local în cauz trebuie s fie direct responsabil fa de

angajamentele pe care le ia fa de colectivitatea local a unei alte ri nordice”.

O astfel de m sur permite angajarea colectivit ilor substatale f r

compromiterea responsabilit ii interna ionale a statului.

2.4. La nivel interregional

2.4.1 Crearea de institu ii sau de organisme specifice

Exemplele de regiuni transfrontaliere sunt o dovad a specificit ii lor i sunt

rezultatul unei istorii, a unei geografii, a unei culturi, a unei vie i socio-economice i a

29
institu iei politice care le marcheaz în mod profund (vezi Anexa II, punctul 1.2, Institu ii
transfrontaliere).

Comunit ile de lucru scot în eviden adesea, în practica lor transfrontalier ,

limitele i insuficien ele dimensiunii lor juridice. Astfel, aproape toate organismele de
cooperare interegional transfrontalier sunt serios împiedicate în desf urarea ac iunilor
lor precise, sectoriale sau globale, din cauza faptului c nu au personalitate juridic .
Aceste organisme nu sunt decât consultative i adesea trebuie s func ioneze dup regula
unanimit ii pentru ca “deciziile-recomand rile lor” s fie aplicate de c tre to i membrii,
sub conducerea sau sprijinul statelor. Aproape peste tot de-a lungul frontierelor europene
colectivit ilor regionale frontaliere le lipse te înc instrumentul juridic care le-ar permite
s - i dezvolte în mod normal i direct rela iile i ac iunile lor externe de vecin tate.

2.4.2. Adoptarea de legisla ii, reglement ri sectoriale privind cooperarea

transfrontalier

Aici se face referire la acordurile care au la baz necesitatea zilnic de a

reglementa în comun anumite probleme legate de mediul înconjur tor i de amenajarea
teritoriului care rezult din situa ia de vecin tate geografic a colectivit ilor locale,
situate de o parte i de alta a unei frontiere. În rile nordice în special în domeniul
amenaj rii serviciilor publice comune, mai multe acorduri sunt axate pe organizarea
comun a serviciilor de interven ie în lupta împotriva incendiilor sau a polu rii. În alte
p r i ale Europei, marea majoritate a acordurilor privesc scurgerea i tratarea apelor
uzate, articularea transporturilor intermodale, utilizarea infrastructurilor de s n tate sau
de formare etc.

Astfel de acorduri implic în mod indiscutabil angajamente juridice i financiare.

Ele prev d pentru p r i drepturi i obliga ii relativ precise, de i numai câteva prev d
dreptul aplicabil acestor obliga ii. În schimb, cele care prev d o procedur de arbitraj sunt
numeroase. De asemenea, sunt vizate tratatele de prietenie i cooperare. Nu este vorba de
o contingen legat de problemele de vecin tate, ci de afirmarea intereselor comune sau
de confirmarea unor “leg turi istorice”, a unor “comunit i de destin”. De fapt este vorba
uneori de acorduri-cadru sectoriale care pot permite apoi dezvoltarea rela iilor referitoare
la problemele specifice cum ar fi transferul accidenta ilor grav în spitalele vecine, sau
îngrijirea bolnavilor interna i prin sistemul vecin de protec ie social , sau ajutor în caz de
catastrofe. Dac aceste acorduri de prietenie i cooperare au în mod incontestabil o
influen geografic i politic mult mai precis decât acordurile de vecin tate men ionate
mai sus, trebuie s recunoa tem c dimensiunea lor juridic r mâne restrâns . Dac
abord m chestiuni mai generale, dimensiunea juridic devine în acest caz mai redus ;
vom prefera s vorbim mai degrab de “Declara ii comune”, de “În elegeri” sau de
“Protocoale de acorduri”.

În concluzia celei de a doua p r i consacrat întreb rii “cum s facem s apar

institu ii frontaliere”, se poate sublinia c nici Consiliul Europei i nici statele nu au g sit
înc formule adecvate pentru a sus ine din punct de vedere juridic acordurile directe între
colectivit ile teritoriale sub-statale f r s încalce dreptul interna ional public. Un “drept

30
de vecin tate”, ramur autonom a dreptului interna ional public, r mâne de inventat.
Faptul precede dreptul i în materie de cooperare transfrontalier .

31
PARTEA a III-a: CARE SUNT DOMENIILE I CARE SUNT ETAPELE
PENTRU DEZVOLTAREA COOPER RII
TRANSFRONTALIERE

Dup ce am analizat, într-o prim parte, alc tuirea teritoriului transfrontalier,

chiar al celui cu o geometrie variabil , propriu ansamblului rela iilor transfrontaliere,
dup ce am descris un anumit num r de institu ii specifice, indispensabile acestei
concert ri transna ionale, este important de a scoate acum în eviden , în partea a treia,
ansamblul domeniilor care privesc rela iile de vecin tate, cât i diferitele etape de parcurs
pentru a face din aceast cooperare transfrontalier un soclu indispensabil construc iei
europene.

“Migrarea are ca rezultat o anumit omogenizare a comportamentelor cotidiene

de o parte i de alta a frontierei, un adev rat metisaj cultural care face din zona
de frontier o zon de tranzi ie”23, un spa iu de articulare.

“A transforma zone de separa ie în zone de unire pentru a face în a a fel încât s

se stabileasc un schimb interactiv de informa ii i de experien e”24.

ase domenii, r spunzând unei tipologii clasice, regrupeaz în general problemele

ridicate de problematica transfrontalier . Ar fi totu i de dorit ca aceste ase categorii de
baz s fie extinse la ramifica ii i mai largi. Aceast tipologiei clasic , specific oric rei
forme de cooperare transfrontalier pentru con inutul i cronologia ei, este urm toarea:

Tipologia domeniilor (6) Tipologia etapelor (5)

* mediul i amenajarea * informare

teritoriului * concertare
* transporturi i comunica ii * cooperare
* economie i locuri de munc * armonizare
* turism * integrare
* educa ie i cultur
* popula ii frontaliere

23
J. Revel-Mouroz, 1980.
24
Al treilea colocviu interna ional asupra problemelor pie ii de lucru transfrontaliere, Comisia
Comunit ilor Europene (DGV); San Remo (Italia) 23-26 octombrie 1992, p.9.

32
3.1. Domeniile sau câmpurile de activitate ale cooper rii transfrontaliere

3.1.1. Sectoarele mediului, agriculturii i amenaj rii teritoriului

Cele trei sectoare regrupate în aceast prim categorie constituie f r nici o

îndoial un pericol al cooper rii transfrontaliere datorit numeroaselor piedici pe care le
pot provoca, fiind adesea considerate ca o înc lcare a prerogativelor legate de “teritoriul
na ional”. În anumite spa ii transfrontaliere în Europa, anumite personalit i prefer
uneori s vorbeasc de un “drept de amestec” necesar în domeniul mediului înconjur tor,
de exemplu în tot ceea ce prive te domeniul nuclear, decât s dezvolte un parteneriat real.

a) Mediul

Chiar dac geografia sau tiin a politic au dezvoltat îndelung ideea de frontier
natural , cooperarea transfrontalier , atingând domeniul mediului, descoper
continuitatea spa ial a ariilor transfrontaliere, i deci necesitatea de a gestiona în comun
spa ii transfrontaliere pentru a face fa problemelor polu rii, degrad rii i utiliz rii
optimale a solurilor.

Astfel se pot întreprinde urm toarele ac iuni:

• studii asupra polu rii i/sau trat rii diferitelor tipuri de de euri i realizarea de
re ele de instala ii destinate trat rii acestor de euri;
• programe de protec ie i de gestiune a mediului natural i cadrului de via
(teledetectarea incendiilor de p duri i a catastrofelor naturale), armonizarea
metodelor de lucru a sta iilor de observare a mediului;
• sensibilizarea la problemele mediului, interven ii comune în anumite cazuri
cum ar fi cele ale construc iei de linii de înalt tensiune, informarea asupra
riscurilor sau posibilit ilor de risc, de exemplu chimic, de-a lungul
frontierelor;
• organizarea unui plan de asisten mutual în caz de catastrofe cu utilizarea
mijloacelor aeropurtate;
• alc tuirea de b nci de date informatice comune asupra faunei i florei regiunii
sau alc tuirea de programe pentru cunoa terea i stabilirea cartografiei
pânzelor freatice; alc tuirea marilor infrastructuri interregionale i
transna ionale;
• manifest ri anuale pentru tineret de sensibilizare privind mediul înconjur tor;
• înfiin area de parcuri naturale transfrontaliere, de ini iative comune privind
calitatea apei, a râurilor, a lacurilor.

O dat cu problema energiei nucleare, mediul poate deveni un subiect tabu ignorat
de cooperarea transfrontalier institu ionalizat , problemele energetice, mai ales nucleare,
apar inând numai de resortul suveranit ilor na ionale. Singura modalitate de a dep i
aceast atitudine este de a completa institu iile transfrontaliere atât prin jocul liber al
vie ii asociative cât i printr-o mai bun articulare a proiectelor na ionale de baraj sau
control în zonele frontaliere.

33
 b) Agricultura

Men ionat rar printre problemele transfrontaliere, acest sector î i g se te totu i un

loc în tipologia noastr în m sura în care încep s apar încerc ri de cooperare
transfrontalier într-un domeniu care p rea pân acum rezervat în exclusivitate
competen elor na ionale. Apar deja, în plus fa de ini iativele clasice referitoare la:
preg tirea ghizilor de pescuit sau vân toare repertoria i de obicei la rubrica mediului
înconjur or, ac iuni comune, mai ales comisii de conciliere privind exploatarea
transfrontalier a terenurilor, inclusiv anularea drepturilor de preem iune proprii anumitor
ri; programe comune de lupt împotriva înmul irii exagerate a animalelor (de exemplu,
oarecele de câmp în anumite zone frontaliere de munte) sau a insectelor d un toare;
trecerea de animale vii sau doborâte; adev rata origine a produselor agricole; turismul
alimentar etc.

Legat de sectoarele agriculturii i mediului, pluri-activitatea transfrontalier a

popula iilor de munte (agricultur , artizanat, turism alb, turism verde…) este pe punctul
de a deveni una din temele socio-economice importante a zonelor frontaliere de munte25.

c) Amenajarea teritoriului

Prima dificultate, în domeniul amenaj rii teritoriului, const în punerea de acord

asupra defini iei acestui termen. Este vorba, într-o concep ie îngust , de simpla utilizarea
a solului sau, într-o perspectiv mai global , de tot ceea ce ine de activitatea uman
spa ializat , atât la nivel economic cât i la nivel social sau cultural?

Oricare ar fi defini ia la care ne oprim, exist un anumit num r de ac iuni de

dezvoltat în acest domeniu al amenaj rii teritoriului:

• punerea în practic a politicilor concertate referitoare la gestiunea

transfrontalier a solului i la armonizarea planurilor de ocupare a solurilor de
o parte i de alta a frontierei;
• studii globale asupra structurii socio-economice i arm turii urbane a spa iului
transfrontalier i, în paralel, studii sectoriale în cadrul proiectelor cum ar fi
construc ia mixt a zonelor industriale bina ionale;
• crearea unui atlas dinamic, înglobând între altele, proiectele comune ale
marilor infrastructuri transfrontaliere, în materie de transporturi,
telecomunica ii, s n tate, formare.

Este cunoscut faptul c , în nenum tare institu ii transfrontaliere, abordarea

amenaj rii teritoriului tinde s înglobeze celelalte abord ri sectoriale.

25
Cf. Cartei europene a regiunilor de munte, art. 11 (p.11), care a fost validat la cea de-a treia Conferin
european a regiunilor de munte, organizat de Consiliul Europei (Congresul Puterilor Locale i
Regionale), la Chamonix (Fran a), la 15-17 septembrie 1994.

34
 Anumite ini iative ar putea ap rea într-una sau alta din aceste trei rubrici. Este, de
exemplu, cazul realiz rilor de studii asupra climatului regional sau cazul elabor rii de
glosare pentru termenii tehnici utiliza i de c tre speciali tii protec iei mediului
înconjur tor (de exemplu, defini ia termenului de “de eu”) i de c tre speciali tii în
amenajarea teritoriului, în general.

3.1.2 Sectoarele transporturilor, securit ii i telecomunica iilor

Prin îns i voca ia lor, aceste sectoare constituie f r nici o îndoial una din
principalele categorii recenzate de c tre organele de cooperare transfrontalier . M surile
studiate pentru a r spunde principalelor probleme ale acestui domeniu, sunt urm toarele:

a) transporturile

• studii referitoare la necesit ile comune în materie de transport în general i de

transport al frontalierilor în special; acorduri asupra schimbului sistematic de
informa ii la toate nivelele politicilor intermodale sau a proiectelor
intermodale de transporturi în comun;
• interven ii comune în favoarea anumitor c i rutiere i feroviare i studii
privind mijloacele de optimizare a func ion rii liniilor feroviare sau a
transporturilor în comun, f r întrerupere;
• definirea formei juridice i financiare a unei structuri transfrontaliere de
transporturi publice privind “comunit ile tarifare”, “comunit ile de
exploatare”;
• studii asupra traficului aerian interregional (transporturi i comunica ii) i
recens mântul proiectelor de construc ie a infrastructurilor transporturilor
studiate sau angajate de fiecare parte a frontierei i care intereseaz cealalt
parte, pentru realizarea “economiilor e alon”;
• deschiderea sau închiderea posturilor de frontier sau ini ierea unor programe
de lucru mai larg; crearea de “culoare verzi” pentru mâna de lucru frontalier
f r control vamal.

b) securitatea

• adoptarea recomand rilor i m surilor, în vederea asigur rii securit ii i

fluidit ii traficului rutier sau feroviar transfrontalier;
• studiul temelor vizând securitatea (întreprinderi cu risc, extinderi de planuri
stabilite de securitatea civil , riscuri naturale);
• punerea la punct a procedurilor de alert transfrontaliere, f r s se treac prin
capitalele na ionale;
• posibilitatea de asisten transfrontalier în cazul serviciilor de urgen
(pompieri, protec ie civil ).

35
 c) telecomunica iile

• negocieri i stabilirea de tarife telefonice preferen iale i de indicative

specifice pentru regiunea transfrontalier în ansamblul ei;
• distribuirea curierului transfrontalier f r a se trece prin marile centre
na ionale;
• central telefonic comun specific informa iilor regionale;
• dezvoltarea de organisme informatice (“serveurs”) transfrontaliere i
articularea lor la sistemele na ionale (de exemplu minitel sau videotex).

3.1.3 Sectorul economiei i al mâinii de lucru

În acest important sector al cooper rii transfrontaliere, care ine de tiin ele
economice, distingem tot ce se raporteaz la:

- agregatele economice (teoria keynezian ) într-o viziune transfrontalier :

• produc ie i venit;
• consum, investi ii, economii;
• import, export;

- fluxurile economice: libera circula ie a:

• bunurilor;
• serviciilor;
• capitalului;
• persoanelor;

- actorii economici, publici i priva i, mai ales la re elele de întreprinderi

mici i mijlocii, surse de creare de locuri de munc i de echivalen
“formare-loc de munc ”.

Printre numeroasele ac iuni transfrontaliere legate de acest sector al economiei i

al locurilor de munc , se pot men iona:

a) în general

• coordonarea i schimbul regulat de informa ii în domeniul statisticilor socio-

economice, chiar stabilirea de statistici comune;
• urm rirea fluxurilor financiare interbancare transfrontaliere;
• diagnosticurile economice comune, ac iunile comune, publicarea de cataloage
con inând oportunit ile de sub-tratare sau co-tratare tehnologic ;
• ghidurile practice juridice con inând posibilit ile de cooperare
transfrontalier ;
• pia a transfrontalier a investi iilor i inova iilor;

36
• cooperarea în domeniul energetic (re eaua de alimentare energetic );
• anuarele industriale transfrontaliere cuprinzând inventarul tuturor
întreprinderilor stabilite în regiune.

b) locurile de munc i mâna de lucru transfrontalier

• articularea i complementaritatea în materie de formare profesional , ini ial

i continu ;
• publicarea de ghiduri ale muncitorului frontalier cu toate drepturile i
obliga iile acestui tip de mân de lucru atât fa de ara de domiciliu cât i fa
de ara unde munce te;
• c utarea de instrumente pentru o mai bun echivalare formare-loc de munc
transfrontalier ;
• stabilirea de fi iere comune privind omajul transfrontalier sau convergen a
m surilor în materie de omaj al tineretului sau cel de lung durat ;

c) întreprinderile sau industriile

• întâlnirile între asocia ii patronale i întreprinderi;

• încheierea de acorduri transfrontaliere între întreprinderi pentru atragerea
investi iilor; promovarea industrial în comun cu regiunile frontaliere
limitrofe;
• instaurarea de rela ii transfrontaliere permanente între întreprinderi i centre
de cercetare tehnologic , între camere de comer , sindicate, camere ale
agriculturii, camere de meserii;
• cooperarea transfrontalier i interregional în materie de inova ie industrial .

d) tehnologia

• reducerea dezechilibrelor economice interregionale, investi iile reciproce în

materie de co-tratare tehnologic ;
• preg tirea de transferuri de tehnologie, lansarea de programe specifice pentru
reconversia ora elor frontaliere (dup exemplul europolului transfrontalier de
la Longwy).

e) sectorul turismului

1. exploatarea bog iilor turistice comune:

• crearea de produse turistice comune;

• publicarea de ghiduri turistice, prezen a comun cu ocazia târgurilor i
expozi iilor, programul de valorificare a resurselor turistice comune,
preg tirea în comun în materie de turism i de ac iuni promo ionale comune;
• agenda expozi iilor, târgurilor i saloanelor, “h r ilor geografice” comune.

37
 2. armonizarea infrastructurilor (investi ii i formare):

• armonizarea stabilirii de statistici referitoare la nop ile hoteliere sau la diferite

formule turistice;
• amenajarea de stadioane (nautice) transfrontaliere;
• punerea la punct a unui ciclu de formare de înalt nivel în domeniul turismului.

3. politica coordonat în materie de spectacole:

• investi iile culturale transfrontaliere;

• crearea de puncte de distribuire a biletelor de spectacole de o parte i de alta a
frontierei;
• schimburile de trupe teatrale sau muzicale;
• coordonarea expozi iilor muzeale.

3.1.4. Sectorul popula iilor frontaliere: protec ia social , s n tatea

a) protec ia social a popula iilor frontaliere în general

• editarea de ghiduri ale serviciilor sociale destinate popula iilor de o parte i de

alta a frontierei;
• studii i ajutoare referitoare la primirea pensiilor alimentare;
• urm rirea bolilor transfrontaliere (sida…);
• ajutor administrativ reciproc în lupta împotriva drogurilor.

b) muncitorii frontalieri

• ameliorarea asigur rii sociale a muncitorilor frontalieri sau principiul

teritorialit ii presta iilor (de exemplu principiul ad ug rii cotiza iilor);
• simplificarea trecerii frontierelor i accelerarea formalit ilor pentru
frontalieri;
• editarea de ghiduri practice pentru uzul muncitorilor frontalieri;
• conven ii între casele de s n tate referitoare la cheltuielile de tratament ale
muncitorilor frontalieri în spitale de o parte i de alta a frontierei, dincolo de
principiul simplu al teritorialit ii care guverneaz toate sistemele na ionale de
securitate social .

c) infrastructurile de s n tate

• ini ierea unui plan de asisten mutual în caz de catastrof ;

• tabelul sintetic al organiz rii urgen elor medicale;
• editarea unei h r i sanitare care repertoriaz institu iile spitalice ti, ba chiar a
unei re ele ierarhice a centrelor spitalice ti:
• schimbul de personal medical i/sau paramedical.

38
 3.1.5. Sectoarele educa iei, cercet rii i culturii

Este vorba de domeniul în care încerc rile de cooperare sunt cele mai avansate,
chiar dac se refer la domenii atât de variate ca cele ce urmeaz :

a) educa ie i formare

• schimb de responsabili privind educa ia, fie c este vorba de educa ia primar
sau cea secundar , superioar sau profesional ;
• organizarea de saloane cu prezentarea filierelor de formare i a pun ilor de
trecere între acestea, de fiecare parte a frontierei;
• cooper ri inter-universitare i crearea de institute universitare bi sau tripartite;
cooperare diversificat i aprofundat între universit i, la nivelul celui de-al
treilea ciclu, de exemplu;
• ajutor acordat proiectelor transfrontaliere în domeniul form rii i cercet rii;
• organizarea de programe de înv are i de perfec ionare a limbii popula iei
frontaliere vecine;
• recunoa terea reciproc a diplomelor, fie global , fie sectorial ; recunoa terea
anilor sau semestrelor de studii (sistemul “creditelor transfrontaliere”).

b) infrastructurile socio-culturale

• organigrame transfrontaliere (cu “pasarele”) a diferitelor sisteme de formare;

• “valize pedagogice” pentru toate institu iile de formare, cu prezentarea
reciproc a entit ilor politice i/sau administrative interesate de cooperarea
transfrontalier ;
• ghiduri culturale cuprinzând organismele active, bibliotecile, anuarele
culturale;
• “exportarea” de expozi ii culturale;
• organizarea de schimburi culturale;
• concerte comune, coproducere de spectacole, turnee interregionale,
ansambluri muzicale bi-sau tri-na ionale.

c) cultur i regiune

Oamenii

• decernarea de premii pentru distingerea unei personalit i fizice sau morale

care a efectuat o ac iune în favoarea regiunii transfrontaliere;
• realizarea de studii muzicografice sau etnografice;
• expozi ii i publica ii asupra problemei minorit ilor în spa iul regional
transfrontalier.

Limbile

39
 • dezvoltarea de itinerarii culturale bilingve, crearea de centre de întâlnire a
culturilor i sprijin al asocia iilor bilingve i bilingvismului.

Cultura ca mijloc de transcendere a frontierei

• editarea de c r i, de ghiduri i de atlase transfrontaliere;

• realizarea de “pa apoarte culturale” care s permit accesul la numeroase
institu ii culturale apar inând regiunilor desp r ite de o frontier ;
• schimburi în domeniile artistic, teatral, muzical;
• rela ii transfrontaliere de tip asociativ cu ocazia s rb torilor populare.

d) telecomunica iile

• coli sau institu ii transfrontaliere de formare a profesiilor din mass-media,

crearea de re ele de media (public, publicitate, (in)formare…);
• realizarea de emisiuni de radio interregionale i de module audiovizuale
comune;
• urm rirea în comun a evenimentelor transfrontaliere majore.

e) sectorul sportului i al organiz rii timpului liber

• punerea la punct sau promovarea manifest rilor sportive regionale;

• schimburile sportive;
• publicarea ghidurilor de schimburi sportive.

Osmoza cultural este favorizat net când fluxurile demografice se dezvolt pe

deasupra frontierei, începând cu regruparea familiilor sau facilit ilor acordate pentru
c s torie.

Distan ele culturale impuse alt dat prin anumite politici na ionaliste pot s se
estompeze în mod treptat, s se întrep trund i s dea na tere unui profil transfrontalier
care diferen iaz aceste popula ii de cele din “interior” i s prevad în mod pozitiv
adev rate culturi transfrontaliere. Acestea din urm ar constitui sedimentul zonelor
transfrontaliere pe cale de microintegrare regional .

Dup o deschidere ampl a diverselor domenii clasice de cooperare

transfrontalier , trebuie analizate etapele posibile pentru a se ajunge la aceste zone
regionale transfrontaliere de microintegrare.

3.2 Etapele rela iilor transfrontaliere

Institu iile transfrontaliere pot cel mult s încerce s articuleze sisteme, sub-
sisteme într-o optic mai mult sau mai pu in “func ional ”, adic f r referin la o
adev rat putere transfrontalier , i numai pentru stabilirea unei în elegeri, cooper ri, ba
chiar i a unei armonii între colectivit ile direct interesate într-o zon de frontier . În
acest sens, institu iile transfrontaliere nu sunt decât instrumente; conteaz numai re eaua

40
de rela ii transfrontaliere între to i actorii interesa i: aceast re ea este singura baz
valabil pentru apari ia unor regiuni transfrontaliere autentice. Important este de a
“democratiza” cooperarea transfrontalier , de a ajunge la adev rate “reflexe”
transfrontaliere, de a înfiin a o adev rat subsidiaritate transfrontalier .

O privire asupra dinamicii rela iilor transfrontaliere las s se întrevad o evolu ie

a fenomenului care aminte te de dezvoltarea rela iilor interstatale pe parcursul secolelor
al XIX-lea i al XX-lea. Aceast asem nare trebuie scoas în eviden , constatând mai
întâi c procesul de rela ii între colectivit ile publice care in de diferite sisteme juridice
se pot articula în jurul a ase nivele de rela ii:

3.2.1 Absen a total de rela ii

Diferite entit i sau popula ii se ignor , tr iesc în autarhie sau se refer numai la
comunitatea lor na ional . Datorit acestui lucru, frontiera este perceput numai ca o
limit , o desp r ire, o linie de securitate. Aceast faz pare s fie dep it de aproape
toate statele Europei. Pentru colectivit ile publice infra-statale, aceast con tientizare a
frontierelor lor directe cu alte entit i asem n toare, de acela i nivel, dar supuse unor
sisteme politice na ionale diferite, este relativ recent . Într-adev r, pentru majoritatea
rilor Europei, eforturile de deconcentrare, de descentralizare a puterii statale, de
dep ire “func ional ” a frontierelor n-au fost întreprinse sistematic decât în ultimele trei
decenii. Acest fenomen, prezent mai ales în statele de tradi ie nefederalist , - statele
federaliste îl dezvoltaser deja mai devreme – se explic mai ales prin cre terea sarcinilor
de gestiune ale statului i prin concep ia din ce în ce mai r spândit a necesit ii
“proximit ii” politice i administrative fa de traiul zilnic al popula iilor.

Aceast evolu ie presupune o dezvoltare a descentraliz rii, i deci o aplicare mai

detaliat a principiului subsidiarit ii, inclusiv a subsidiarit ii transfrontaliere.

3.2.2 Faza schimbului de informa ii

Este faza primelor contacte. Ea este capital pentru colectivit ile locale, chiar
dac modalit ile de procedur sunt mai pu in uniform structurate ca pentru state:
reuniuni neoficiale între guverne sau autorit i politice i/sau administrative; schimb de
informa ii scrise etc. Pentru a coopera este important de a se cunoa te mai bine vecinul
împreun cu diferitele lui structuri politice, economice, sociale, culturale. Care sunt
diferen ele, de exemplu, între un “Consilier de stat” elve ian sau francez? Ce se poate
spune despre diferitele denumiri date responsabilului unei colectivit i locale: primar,
pre edinte, responsabil sindical, burgmaistru?

A se cunoa te mai bine vecinul este i o condi ie pentru a-l aprecia mai mult i
pentru a dezvolta cu el un adev rat parteneriat.

41
 3.2.3 Concertarea

Înainte de a se lua o hot râre se obi nuie te din ce în ce mai mult de a informa i
de a consulta partenerii str ini i vecini în m sura în care ace tia pot fi afecta i de
m surile prev zute. Dar aceast consultare se face înc pe o baz neoficial ; i mai ales,
oricare ar fi rezultatul, aceasta nu are înc nici un caracter obligatoriu. Majoritatea
colectivit ilor locale frontaliere din Europa occidental au ajuns la acest stadiu, mai ales
în materie de amenajare a teritoriului sau de m suri de protec ie a mediului înconjur tor.
R mân multe eforturi de f cut; câte h r i teritoriale nu se opresc la frontiere, câte
manuale colare nu r mân în stadiul de început! În acest sens, se poate spune c ceea ce
apropie colectivit ile frontaliere i le determin s se consulte, ba chiar s coopereze în
mod real, sunt problemele de fiecare zi.

3.2.4 Cooperarea

O politic local , pentru a fi eficace, cere o adev rat cooperare transfrontalier ,

în anumite domenii. Institu iile transfrontaliere existente aprofundeaz , în marea lor
majoritate, atât aceast categorie de reac ii cât i pe cea a concert rii. Aceste experien e
transfrontaliere scot toate în eviden faptul c numai solu iile adoptate în comun r spund
în mod real problemelor similare tr ite de colectivit ile i popula iile de o parte i de alta
a frontierelor. Din aceast perspectiv , atât Regio Basiliensis, Comunitatea de lucru a
regiunilor i cantoanelor din Alpii occidentali (COTRAO), Comunitatea de lucru din Jura
(CTJ), cât i Consiliul din Leman sau Comunitatea de lucru din Pirinei, de exemplu, sunt
organisme de concertare i de cooperare. Totu i, în ciuda denumirii lor de institu ii
consultative, comportamentul participan ilor lor, care în general se conformeaz
deciziilor luate în unanimitate de aceste organe consultative, apropie modul lor de
func ionare de cel al organiza iilor clasice interguvernamentale de real cooperare. Dat
fiind aceast situa ie, nu este o utopie de a considera c , într-un viitor apropiat,
“cooperarea transfrontalier ” va corespunde etimologiei sale latine “a face împreun ” i
nu va exprima numai no iunea de concertare. Acest lucru îi prive te, în cel mai înalt grad,
pe to i partenerii situa i la frontierele interne i externe ale Uniunii Europene sau ale
“Casei Europei” a a cum o întrevede Consiliul Europei, de la est la vest ca i de la nord la
sudul Europei.

Mai exist , în sfâr it, dup p rerea noastr , dou ultime stadii la care
colectivit ile intra-statale nu au ajuns înc în rela iile transfrontaliere între entit i care
apar in unor sisteme juridice diferite:

3.2.5 Armonizarea

În spa iile frontaliere, legisla iile sau reglement rile na ionale sau regionale, deja
la nivel comunitar i în nenum rate domenii, între altele cel al politicii sociale, nu acord
importan termenului de armonizare. Astfel, la DG V (Direc ia general a politicii
sociale), la Bruxelles, se vorbe te, de preferin , de “convergen ele sistemelor de
securitate social ” decât de armonizarea politicilor sociale. inând cont de avansul i
întârzierile acumulate în materie de protec ie social , se pare c nu s-a g sit înc un punct

42
de echilibru optim în acest domeniu; este o chestiune de timp. i ceea ce este adev rat în
domeniul socialului, este tot a a i în cel al politicilor regionale, cu atât mai mult în cel al
politicilor regionale transfrontaliere.

De aceea acest nivel optim al rela iilor transfrontaliere, care eviden iaz
armonizarea, nu este înc realizat în nici un spa iu transfrontalier, chiar intern Uniunii
Europene. Sunt înc de g sit un întreg ansamblu de osmoze, chiar de pun i, în toate
domeniile cooper rii transfrontaliere citate mai sus, înainte de a degaja un adev rat câmp
de rela ii contractuale, f cut prin armoniz ri, i mai mult prin integrare.

3.2.6 Integrarea

A concepe, mai mult, a realiza, “programe de dezvoltare regional integrat ”,

etapa ultim a concert rii socio-economice transfrontaliere, presupune realizarea deplin
a obiectivului final al Uniunii Europene: acela al integr rii. Aceasta justific faptul c
începe s se vorbeasc , în aceast optic de integrare, de bazinul transfrontalier de locuri
de munc , de bazinul transfrontalier de dezvoltare economic , de bazinul transfrontalier
de inova ie tehnologic , de bazinul transfrontalier de formare, chiar de bazinul de via ,
dar f r ca aceste bazine s constituie proiecte precise de referin pentru autorit ile
politice sau pentru ansamblul factorilor socio-economici.

43
PARTEA a IV-a: CE STIMULEAZ SAU FRÂNEAZ COOPERAREA
TRANSFRONTALIER

În cele trei p r i precedente au fost trecute în mod succesiv în revist :

• teritoriul în care poate s se exercite cooperarea transfrontalier i în care se

es rela ii contractuale pe deasupra uneia sau mai multor frontiere na ionale;
• tipurile de institu ii care, ca ni te instrumente indispensabile, stabilesc
ansamblul de raporturi pe care le între in to i actorii în cauz ;
• domeniile-cheie, deci prioritare, cât i etapele clasice proprii oric rei apari ii
de spa ii frontaliere care, pu in câte pu in, se întrep trund.

În aceast a patra parte, este important de subliniat ceea ce constituie esen a îns i
a dezvolt rii cooper rii transfrontaliere i în consecin , ceea ce frâneaz i împiedic
apari ia unor adev rate regiuni transfrontaliere.

4.1 Factorii care stimuleaz cooperarea transfrontalier

Sociologia politic face apel la teoria “ac iunii” ca i la cea a “analizei

institu ionale” pentru a studia, în ceea ce ne prive te, dinamica societ ilor globale i a
societ ilor regionale. F când referire la teoria analizei institu ionale, se poate afirma c
orice institu ie devine în acela i timp motor sau frân pentru societatea global , statal
sau nu, în care se înscriu aceste institu ii. Institu iile transfrontaliere, ca i rela iile
transfrontaliere în general, nu se pot sustrage de la aceast dialectic a analizei
institu ionale; trebuie cunoscut institu ia ca motor i institu ia ca frân .

Printre “dinamicile transfrontaliere” care reprezint fructul oric rei institu ii

transfrontaliere, s re inem trei:

• favorizarea unui nou joc al rela iilor transfrontaliere între actorii respectivi, în
domenii tot atât de variate ca educa ia, cultura, s n tatea, economia, mediul
înconjur tor;
• urm rirea, accentuarea acestor rela ii neoficiale care existau înainte de crearea
institu iilor transfrontaliere, precum în cazul Regio Basiliensis sau al Euregio;
• crearea unor rela ii în scopul apari iei de astfel de institu ii i dezvolt rii lor
prin sinergie: cazul Arge-Alp, Alpe Adria, Comunit ii de Lucru din Jura sau
Comunit ii de Lucru din Pirinei.

Dac analiza institu ional este util în cazul cooper rii transfrontaliere, “teoria
ac iunii” este i ea tot atât de util pentru a scoate în eviden ceea ce este esen ial în
rela iile transfrontaliere. De aceast “teorie a ac iunii” se ata eaz analiza “voin ei
politice” indispensabil apari iei unor adev rate regiuni transfrontaliere.

44
 4.1.1. Voin a politic a autorit ilor locale i regionale

Aceasta este indispensabil dezvolt rii spa iilor transfrontaliere integrate în

domeniul amenaj rii teritoriului, a transporturilor i a infrastructurilor de baz (educa ie,
s n tate, timp liber etc.). Tot ceea ce permite dep irea temerilor unor state de a m ri
“reflexul transfrontalier” i anume con tientizarea fenomenului transfrontalier, încercarea
de a realiza o cultur transfrontalier , contactele cu partidele politice, sindicatele,
asocia iile, vin s sprijine voin a politic . Eforturile pentru extinderea f r încetare, în
spa iile transfrontaliere, a dialogului i a concert rii regulate la dispozi ia celor ale i i a
ansamblului factorilor politici mergând chiar pân la crearea de “parlamente
transfrontaliere”, cere afirmarea i reafirmarea continu a unei voin e politice
transfrontaliere. În aceea i m sur , creare unei con tiin e zilnice transfrontaliere
presupune afirmarea politic a fenomenului transfrontalier. De aceea, la scar regional ,
sensibilizarea clasei politice la problemele legate de frontiere este i r mâne o sarcin
permanent . Nu trebuie pierdut nici o ocazie pentru a aminti actorilor politici cât sunt de
eficace activit ile transfrontaliere pentru ansamblul colectivit ilor frontaliere, chiar dac
ele nu sunt imediat vizibile din punct de vedere electoral.

4.1.2 Re eaua privilegiat i sus inut a rela iilor între diferi i actori

a) actorii socio-economici

Printre tipurile de ac iuni întreprinse de actorii socio-economici meni i s

amplifice fenomenul transfrontalier figureaz :

• urm rirea obiectivului coeziunii economice i sociale transfrontaliere;

• stabilirea unor politici adecvate pentru corectarea dezechilibrelor regionale;
• identificarea intereselor socio-economice comune;
• deschiderea transfrontalier a vie ii economice, ba chiar socio-economice, în
domeniul form rii i al locurilor de munc ;
• crearea de Consilii economice i sociale transfrontaliere sau a unei Uniuni
transfrontaliere a Camerelor de comer , Camerelor pentru agricultur ,
Camerelor de meserii, sindicatelor, grup rilor de frontalieri;
• adoptarea de condi ii-cadru pentru promovarea economic regional ;
• controlarea transfrontalier a specula iei funciare etc.

De-a lungul frontierelor intra i extra comunitare, Comisia European a reu it,
prin intermediul adopt rii ini iativelor INTERREG i INTERRG II s dea în favoarea
regiunilor frontaliere, un anumit num r de impulsuri acestor acorduri transfrontaliere
dintre actorii socio-economici.

b) actorii culturali

Ac iunile întreprinse de actorii culturali apar inând institu iilor, administra iilor
sau asocia iilor contribuie de asemenea la dinamizarea spiritului transfrontalier. De altfel,

45
acesta e unul din domeniile în care progresele încep s fie vizibile. Un num r important
de ac iuni i de m suri culturale permit accentuarea sentimentului de apartenen la
acela i spa iu transfrontalier. Pentru a dinamiza i mai mult ansamblul rela iilor
frontaliere se cuvine a se insista mai ales asupra urm toarelor m suri în materie de
cooperare cultural transfrontalier i asupra ini ierii reflexelor transfrontaliere în
favoarea dezvolt rii con tiin elor regionale transfrontaliere prin:

• facilitarea oric rei forme de schimburi colare i de recunoa tere a diplomelor;

• generalizarea programelor de înv are i de perfec ionare a limbii popula iei
frontaliere vecine;
• circularea informa iilor regionale transfrontaliere (de exemplu prin
intermediul organismelor informatice transfrontaliere “serveurilor”);
• facilitarea oric rei forme de crea ie, difuzare i receptare transfrontalier a
operelor culturale (muzicale, de pictur , literare, folclorice, teatrale etc.),
oricare ar fi forma de media utilizat sau a artei aprofundate.

c) actorilor administrativi, în ceea ce îi prive te, li se acord sarcina de a

învinge rezervele i blocajele în administra iile de stat, de a m ri capacitatea i mijloacele
de gestiune destinate cooper rii transfrontaliere i de a proceda la schimburi sau stagii
transfrontaliere de func ionari.

d) actorii institu ionali, au ca sarcin de a face s avanseze regionalizarea i

descentralizarea, incluzând pân la un anumit punct “rela ia transfrontalier ” care nu mai
poate fi asimilat unei “rela ii interna ionale” clasice, sau “competen ei în materie de
rela ii transfrontaliere”. Pentru aceasta trebuie create structuri specifice comune
colectivit ilor frontaliere, care s aib o real valoare juridic , trebuie definite modele
sau spa ii de dialog incluzând to i actorii publici i mai ales priva i, trebuie create pun i
contractuale stabile între colectivit ile teritoriale frontaliere.

4.1.3 Stabilirea de “pun i”

Printre solu iile imediate în plan institu ional, se poate semnala crearea de pun i
între entit ile substatale frontaliere situate în state diferite. Deoarece formele pe care le
pot lua aceste pun i (asocia ii de drept privat, comisii consultative, societ i economice,
mixte etc.) sunt destul de numeroase, aceast solu ie prezint avantajul suple ei i
pragmatismului. Aceste pun i ar putea fi rezultatul autorit ilor locale i regionale alese
sau ale autorit ilor reprezentând statul central.

Totu i, la nivel de forme institu ionale, este necesar s se pun problema pun ilor
posibile între sisteme politice diferite, chiar i numai pe plan local i regional. În
problema “pun ilor” este posibil fie de a lua în considerare un numitor comun mai mic,
fie de a vorbi de o eventuala extrapolare – transfrontalierã – a competen elor pe care le au
deja landurile, regiunile, cantoanele, departamentele, provinciile, districtele sau comunele
în propriul lor teritoriu. Este vorba de extinderea, înc în faza de ipotez , a competen elor
în materie de drept intern, referitoare la rela ia transfrontalier de vecin tate.

46
 Aceast dinamic transfrontalier trebuie s cuprind :

• institu ii adecvate, utilizabile si utilizate de orice cet ean, i nu numai de c tre

câ iva ale i sau exper i;
• o voin politic nestr mutat , de zi cu zi, fa de necesitatea cât i fa de
sinergia cooper rii transfrontaliere;
• pun i de tot felul între to i actorii în cauz ;
• o re ea din ce în ce mai dens de rela ii transfrontaliere în toate domeniile
vie ii cotidiene.

Aceste elemente regionale – endogene, ar zice anumi i anali ti – nu trebuie s

înl ture sprijinul indispensabil i f r rezerv al statelor i institu iilor europene.
Adev rata subsidiaritate transfrontalier – în dinamica ei – se exercit în cele dou
sensuri: ascendent i descendent, între regiunile frontaliere, statele i institu iile europene.

4.2 Limitele si constrângerile cooper rii transfrontaliere

Inconvenientele pot proveni din surse diferite. Astfel, aceste noi institu ii pot s se
juxtapun rela iilor deja existente sau chiar sã frâneze, s blocheze i, la urma urmei, s
înghe e procesul de concertare transfrontalier . Ele pot, de asemenea, s sl beasc
contactele, fie s limiteze rela iile, chiar func ionale, fie s exercite constrângeri asupra
unui tip sau altul de contact sau de concertare.

În acest domeniu institu ional, dezechilibrele de competen , i, deci, de mijloace

i de obiective, constituie o piedic sigur în dezvoltarea rela iilor transfrontaliere
normale. Un anumit num r de “pun i”, de drept privat sau public, pot s remedieze aceste
dezechilibre administrative i institu ionale transfrontaliere.

Dincolo de aceste constrângeri i limite institu ionale, adev ratele frâne în

cooperarea transfrontalier decurg din trei fapte majore: dezechilibrele economice,
diferen ele culturale i inadecv rile institu ionale.

4.2.1 Dezechilibrele economice

Aceste dezechilibre, în regiunile frontaliere, sunt într-un fel “spa ializate”, traduse
în spa iu, de exemplu în domeniul investi iilor i al locuin elor. Nu numai c aceste
dezechilibre afecteaz un spa iu, dar genereaz i dezvolt rile închise în cadrul sistemelor
politico-economice si prin urmare provoac ritmuri diferite. Economi tii au insistat
mereu asupra efectelor perturbatoare ale frontierelor, asupra efectelor “induse”, pozitive
i mai ales negative, care duc la inegalit i economice între grupuri situate în acela i
spa iu transfrontalier.

Pu ine regiuni transfrontaliere sunt cu adev rat omogene i au acela i ritm socio-
economic. Majoritatea apar in unor spa ii regionale polarizate în jurul unuia sau a mai
multor poli lega i de centre mai mult sau mai pu in importante. Ipotezele de paralelism,

47
de complementaritate, chiar de suplementaritate economicã a acestor poli permit o
analiz comparat a problemelor structurilor economice ale regiunilor frontaliere i
punerea în eviden a dezechilibrelor evidente.

Aceste structuri se refer fie la locurile de munc , fie la produc ie, fie la
schimburi, fie la structurile bugetare, financiare, fiscale i monetare ale colectivit ilor în
cauz . Multe fluxuri economice “spa io-temporale”- termen îndr git de geografi – au luat
na tere din raporturile variabile ale cursului de schimb monetar.

Raportat la structurile locurilor de munc , problemele decurg fie din specializ rile
economice variate, prea paralele, de o parte i de alta a frontierei, fie din ritmurile de
dezvoltare diferen iate care dac nu duc la dezechilibre, duc cel pu in la asimetrii
evidente. Dac mâna de lucru frontalier constituie una din problemele sau una din
solu iile integr rii economiilor transfrontaliere, în schimb, analiza comparat a
sectoarelor, ramurilor, ad ugat calific rii adecvate sau inadecvate i pie ei locurilor de
munc , subliniaz , pe de o parte, eventualele diferen e de dezvoltare economic i
conflictele pe care aceasta le poate provoca, iar pe de alt parte, varia iile i varietatea
cererii i ofertei pe pie ele respective ale mâinii de lucru.

4.2.2 Distan ele culturale i lingvistice

Ideea de regiuni transfrontaliere, de con tiin transfrontalier , pare înc s se

loveasc de sentimentele de apartenen i/sau de referin a colectivit ilor i popula iilor
regionale la comunit ile na ionale. Contrar tuturor a tept rilor, în ciuda unui dute-vino al
liniilor de demarcare i al teritoriilor, putem nota, de exemplu, c popula iile din Lorena
i Saar nu s-au amestecat. Din contr , descoperim o ata are profund fa de locul de
origine situat de o parte i de alta a frontierei, înso it de un angajament mai prompt
pentru Europa decât pentru spa iul frontalier propriu-zis sau pentru noua regiune Saar-
Lor-Lux în care tr ie te totu i aceast popula ie26

Distan ele culturale între colectivit ile desp r ite de o frontier nu se rezum
numai la problemele lingvistice. O întreag panoplie de reprezent ri colective, de
stereotipuri uneori primare, încarc con tiin ele i dau na tere înc destul de des în
spa iile frontaliere la sentimente de respingere sau de diferen iere negativ . Câte rele sau
probleme practice zilnice sunt puse pe seama vecinilor care devin “str inii” în în elesul
cel mai deplin al termenului! Toate aceste stereotipuri i mentalit i blocate, aceast
team de vecin, pot fi asimilate la ceea ce sociologii numesc “ap sarea mintalului”, fapt
ce împiedic , binen eles, diferitele forme de cooperare transfrontalier .

4.2.3 Inadapt rile institu ionale

Blocajele cele mai sugestive se concentraz în plan institu ional. Este adev rat c
aceste blocaje sunt departe de a fi disp rut, chiar i în spa iul comunitar care, de la 1

26
Dup un studiu de Wolfgang Brücher i Heiko Riedel publicat în revista Espace, Populations, Sociétés,
1992-2, p. 153-165.

48
ianuarie 1993, va urmare a Actului Unic european, gestioneaz mai u or ansamblul
spa iilor transfrontaliere comunitare. În contextul actual, dialectica state-regiuni se
dovede te a fi deosebit de delicat din cauza ini iativei comunitare INTERREG, unde
ajutoarele comunitare trebuie s fie garantate, ba chiar gestionate, în cea mai mare parte a
timpului, numai de c tre ministerele na ionale. “Competen a transfrontalier ”, mai ales în
rela ie cu Comunitatea European , face înc obiectul a nenum rate negocieri între state i
colectivit i regionale.

O alt piedic serioas de ordin institu ional care se manifest în spa iile
frontaliere europene const în divergen a foarte mare dintre sistemele de reparti ie a
competen elor de o parte i de alta a frontierei. Armonizarea acestor sisteme s-ar putea
realiza într-un mod mai simplu prin crearea a ceea ce noi numim pun i cu caracter
transfrontalier i cu geometrie variabil .

Mai mult decât atât, majoritatea regiunilor frontaliere simt înc i ast zi lipsa
structurilor institu ionale adecvate i deplâng absen a serviciilor specifice cooper rii
transfrontaliere, situa ie care se dovede te uneori a fi o surs inutil de frustr ri, ba chiar
de conflicte sau de blocaje inutile.

Cum s dep im aceast dialectic “dinamic -frân ” a oric rei forme de

cooperare transfrontalier ? Printr-o analiz serioas a domeniilor juridic, economic i
cultural în care se dezvolt rela iile transfrontaliere.

4.3 Dep irea obstacolelor din calea cooper rii transfrontaliere

4.3.1. În domeniul institu ional i constitu ional

Tabelul obstacolelor i limitelor la nivel institu ional i a solu iilor acestora

Probleme Solu ii
* Centralizarea statal ( i/sau administrativ ) * A face s avanseze
* Rela iile i ac iunile externe concepute ca o regionalizarea i
competen exclusiv a statului (f r rezerve descentralizarea/ a face
i f r derog rii) s regreseze centralismul
* Rela iile i ac iunile externe concepute ca * dezvoltarea subsidiarit ii
un domeniu supus unei stricte supravegheri transfrontaliere
din partea instan elor na ionale, astfel încât
regiunile nu au decât o posibilitate redus de
ac iune chiar i în materie de vecin tate

* Lipsa structurilor competente din * crearea de structuri

domeniul cooper rii transfrontaliere specifice comune
colectivit ilor
transfrontaliere
* definirea modelelor sau

49
 spa iilor de dialog cu
participarea factorilor
publici i priva i

* Reparti ia sau utilizarea, chiar definirea * crearea de pun i între

competen elor care difer de o parte i de colectivit ile
alta a frontierei teritoriale frontaliere

Surs : Livre Blanc de l’Ansamblée des Régiones d’Europe, Prof. Charles Ricq,
p.61 & 78.

În realitate, marea majoritate a acordurilor de cooperare transfrontalier nu ne

permit s deducem termenii utiliza i i cu atât mai pu in contextul în care ele au fost
f cute. P r ile încheie un veritabil acord juridic, altfel spus, “la ora actual , practica unei
cooper ri între regiunile frontaliere la nivel local, (…) ancorat în principiile de drept,
constituie, e adev rat, mai degrab o excep ie27”

Pentru a nu angaja colectivit ile transfrontaliere într-o rela ie juridic sunt înc
utilizate anumite subterfugii”. Astfel, acordurile sunt f cute între personalit i politice
(primari, pre edinti ai executivelor etc.) pe o baz personal , de aceea colectivit ilor
transfrontaliere le este dificil s identifice angajamentul juridic. O alt distinc ie subtil ,
“schi a de acord pentru coordonarea gestion rii afacerilor publice locale transfrontaliere”
anexat la Conven ia-cadru a Consiliului Europei, prevede o procedur de “conciliere” cu
i crearea unei “instan e de control” compus din exper i desemna i de cele dou p r i. O
astfel de dispozi ie nu este un indiciu c ar fi vorba de un acord juridic. Într-adev r,
“aceast clauz nu precizeaz un drept aplicabil i nici nu se refer la o jurizdic ie sau la
o instan arbitrar ”28.

A a se explic faptul c , prea con tiente de posibile implica ii juridice,

colectivit ile transfrontaliere, fiecare în cadrul ordinei juridice na ionale, p streaz
uneori o t cere prudent asupra chestiunii dreptului aplicabil la acordul pe care ele îl
încheie. S-ar p rea c nu lipse te, în cooperarea transfrontalier , voin a p r ilor de a se
angaja în rela ii cu caracter juridic, dar aspectele exterioare acordului fac dificil pentru
p r i indicarea, uneori chiar determinarea, dreptului aplicabil acordului lor. Pe de alt
parte, este adev rat c un anumit num r de acorduri se refer la domenii în care
angajamentele se reduc uneori cu greutate la o obliga ie juridic constrâng toare foarte
clar . În anumite spa ii transfrontaliere, aceste insuficien e juridice nu sunt întotdeauna
resim ite ca negative, date fiind problemele sau dificult ile pe care le întâlnesc
colectivit ile locale sau regionale de o parte sau alta a frontierei.

27
Ulrich Beyerlin, Transrontier co-operation between local or regional authorities, Encyclopedia of Public
International Law, 1990, p. 468.
28
Nicolas Levrat, tez , Le droit applicable aux accords de coopération transfrontaliére entre collectivités
publiques infra-étatique, p. 273.

50
 Recapitularea obstacolelor generale i sectoriale i solu iile la nivel juridic

Probleme Solu ii

* Reguli de drept restrictive în raport * Adoptarea normelor juridice la

cu rela iile transfrontaliere
considerate ca rela ii interna ionale
toate nivelurile: interna ional, deci
comunitar, na ional i regional
(prin intermediul preciz rilor
constitu ionale, legislative sau
regulamentare)

* Organisme de cooperare * Acordarea personalit ii juridice

transfrontalier care nu au organismelor de cooperare
personalitate juridic transfrontalier

* Absen a valorii juridice * A face s fie recunoscut valoarea

pentru actele institu iilor juridic a actelor institu iilor
transfrontaliere transfrontaliere
* Statutul exclusiv consultativ
al institu iilor transfrontaliere
* Reguli de unanimitate între
P r ile contractante ale
organismelor de cooperare
transfrontalier

* Absen a instrumentelor legale * Formalizarea schimburilor de

(tratate interna ionale etc) care informa ii directe între
s permit munca în comun a autorit ile publice
autorit ilor publice descentralizate

* Declara ii de inten ii sau

recomand ri ca singure c i
de în elegere

Surs : Livre Blanc de l’Anssamblée des Régions d’Europe, Prof. Charles Ricq, p.60 & 77

Pe plan juridic, se observ existen a unor lacune grave, atât la nivel inter-statal,
na ional cât i regional. Aceste lacune, foarte stânjenitoare pentru cooperarea
transfrontalier , pot fi de natur constitu ional , legislativ i normativ . Astfel, aproape
toate organismele de cooperare interregional transfrontalier întâmpin greut i serioase
în ac iunile lor din cauz c nu au personalitate juridic . Consecin a este c actele emise
de aceste organisme nu au valoare juridic . Totu i, Consiliul Europei a elaborat

51
Protocolul adi ional la Conven ia-cadru asupra cooper rii transfrontaliere pentru a schi a
solu ii la aceste chestiuni juridice de vecin tate.

Toate organismele transfrontaliere nu sunt decât consultative i adesea trebuie s

func ioneze dup regula unanimit ii pentru ca “deciziile-recomand ri” s fie aplicate de
c tre to i membrii lor, sub conducerea sau sprijinul statelor. Se pare c , în anumite cazuri,
tendin a este de a se lua hot râri cu majoritate de voturi.

De altfel, de-a lungul anumitor frontiere europene colectivit ilor regionale

frontaliere le lipse te instrumentul juridic specific, ca de exemplu, un tratat interna ional
bilateral sau multilateral care le-ar autoriza s ac ioneze în mod valabil – i când e cazul
prin delega ie – în plan transfrontalier. De aceea, asist m în prezent la înflorirea unui
anumit num r de acorduri bilaterale, chiar sub form de schimburi de note diplomatice,
care permit orice form de cooperare transfrontalier , privat sau public , între
colectivit i, asocia ii, organiza ii vecine de-a lungul aceleia i frontiere.

4.3.2 În domeniul cultural

Obstacolele i limitele culturale sau psihologice impuse cooper rii transfrontaliere

sunt importante. Distan ele culturale, repetabile în toate straturile popula iilor frontaliere,
par s fie, în multe cazuri, mult mai mari decât dezechilibrele economice i vor dura, în
orice caz, mult mai mult. Ele sunt, f r îndoial , cel pu in în parte, la originea imaginii de
marc , uneori degradat , a organismelor de cooperare transfrontalier , f r a uita nici
ansamblul stereotipiilor vehiculate de popula iile frontaliere referitoare la vecinii lor
imedia i. Este interesant de notat c majoritatea institu iilor transfrontaliere, cel pu in în
Europa occidental , s-au dotat cu mijloace adecvate pentru dezvoltarea “strategiilor de
comunica ii’ care fac ca ansamblul popula iilor interesate s fie con tiente atât de
interesul cooper rii transfrontaliere cât si de caracterul european ireversibil care o
caracterizeaz .

Întregul joc de rela ii în regiunile transfrontaliere este perturbat de aceast

“distan are”. Într-adev r, prin interiorizarea unor metode i a diferitelor simboluri
na ionale, popula ii tr ind în acela i spa iu frontalier dezvolt stereotipii de ostilitate, de
team , de ur , de superioritate etc., iar sentimentul de apartenen la acela i spa iu vital
este dep it de cel de apartenen la o comunitate na ional , diminuând astfel orice
referin la o comunitate regional . Indiciul cel mai sigur al acestei distan ri socio-
culturale este folosirea, de c tre grupuri tr ind în acela i spa iu a termenilor de “ei i noi”
care arat foarte bine dificultatea, sau chiar refuzul de comunicare. Datorit acestui lucru,
încep s apar , înc timid, în anumite spa ii frontaliere, “manuale colare”, “h r i”,
“organe de pres ” cu adev rat transfrontaliere.

În concluzie, în domeniul cultural, factorii obiectivi cum sunt proximitatea

geografic , coabitarea în acela i spa iu, devin negativi, o dat mediatiza i de cultura
na ional i de stereotipiile vehiculate de ea. Acest fapt dovede te bine, dac mai e
nevoie, c frontierele sunt, pe lâng un fenomen politic, “un fapt de civiliza ie, de

52
cultur 29” i c , numai o adev rat complementaritate transfrontalier va face posibil
na terea unui nou fenomen cultural în pragul celui de-al 21-lea secol: cel al apari iei
adev ratelor con tiin e transfrontaliere.

Pe lâng importan a faptului de a ti cine produce i cine vehiculeaz cultura

regional sau caracterele de regionalitate, trebuie, în aceea i m sur , analizat con inutul
acestei culturi regionale. Astfel, la fel ca i în domeniul economic, rela iile culturale în
cadrul unei regiuni transfrontaliere nu se vor intensifica decât dac articularea între
sisteme cre te, permitând actorilor culturali s - i intensifice schimburile i osmoza lor
cultural . Tabloul recapitulativ urm tor ne d posibilitatea s observ m repede
obstacolele i solu iile la nivel cultural pe care trebuie s le lu m în considerare pentru a
face s apar comunit i transfrontaliere în real osmoz .

Tabloul obstacolelor i limitelor la nivel cultural, cu solu iile lor

Probleme Solu ii

* Reflexe transfrontaliere * A ac iona în favoarea dezvolt rii

inexistente sau foarte slabe
* Existen a stereotipiilor negative
na ionale sau/ i regionale
* Na ionalism în manualele
colare, mass-media etc.
con tiin elor regionale
transfrontaliere
* A facilita orice form de schimb
colar (în sens larg)
* Recunoa terea diplomelor
* M suri în favoarea circula iei
informa iilor regionale
transfrontaliere (ex: crearea de
“serveurs” transfrontalieri)
* A facilita orice form de
cooperare în domeniul cultural (în
sens restrâns): crearea, difuzarea,
i receptarea transfrontalier a
operelor muzicale, de pictur ,
literare, folclorice, teatrale etc.

* Lipsa de credibilitate a organismelor * Suprimarea “deficitului democratic”

de cooperare interregional al institu iilor transfrontaliere
transfrontalier
* Aspira ii prea des neîmplinite ale
popula iilor
* Barierele lingvistice * Generalizarea programelor de
înv are i perfec ionare a limbii
popula iei frontaliere vecine (pentru
func ionari, efi de întreprinderi etc.)

29
A. Miroglio, Le sens et la valeur des frontiéres, Revue de psychologie des peuples no 9, anul 25, 1970, p.
276.

53
 Surs : Livre Blanc de l’Assemblée des Régions d’Europe, Prof. Charles Ricq, p.67
& 85.
Este de necontestat faptul c media poart o r spundere deosebit în men inerea
acestor distan e culturale în sensul c ea contribuie la împiedicarea form rii sentimentelor
colective transfrontaliere de apartenen sau numai de referin la acela i spa iu, la acea i
cultur , la acea i identitate, i aceasta în general de o manier incon tient . Totu i, încep
s se observe, pe ici pe colo, forme de cooperare transfrontalier în domeniul mass
media, ceea ce anun un viitor mai pozitiv în acest domeniu.

Altfel spus, chiar trecerea vamal prin “culoarele verzi” destinate muncitorilor
frontalieri, de exemplu, nu e de ajuns pentru a se uita faptul c exist alte realit i ale
frontierei care continu s persiste, cum ar fi “frontierele mentale”. Acestea provoac
absen a reflexului transfrontalier, a con tiin ei transfrontaliere. Dovad sunt
comportamentele na ionale sau regionale ale acelora i muncitori transfrontalieri fa de
mass media; foarte pu ini dintre ei citesc, ascult , privesc mass media vecinilor.
Nenum rate anchete dovedesc acest lucru.

a) reflexul transfrontalier:

Infrastructurile, în special în domeniul s n t ii, educa iei i al timpului liber cât i

toate echipamentele colective, nu sunt deloc concepute într-un mod complementar, de
unde rezult dezechilibre economice externe sigure i replieri înfrigurate în exclusivitate
asupra propriilor lor investi ii. În ceea ce prive te structurile de schimb, conceperea
spa iului transfrontalier ca un simplu spa iu integrat în care bunuri i servicii s-ar schimba
într-un mod echilibrat, r mâne înc un ideal. Se pot cel mult întrevedea anumite tendin e
spre o cre tere a fluxului de bunuri i persoane în câteva regiuni transfrontaliere. Întreaga
analiz rela ional subliniaz insuficien ele, dar i poten ialul existent în aceste regiuni
periferice, indiferent c e vorba de schimburi economice, culturale sau sociale.

b) con tiin a transfrontalier

Aceste bariere mentale, mai pu in vizibile decât barierele vamale, dovedesc

existen a unor lumi diferite i uneori a unor divergen e de interese, care pot conduce la
neîn elegeri, ba chiar la provocarea de tensiuni mai ales când exist diferen e de nivel de
trai. Reechilibrarea economic i apropierea cultural merg mân în mân pentru a
impulsiona rela iile transfrontaliere dincolo de constrângerile care tocmai au fost
analizate,.

4.3.3 În domeniul socio-economic

Diferen ele de nivel i ritm de dezvoltare economic implic în mod incontestabil

o serie întreag de efecte care împiedic cooperarea transfrontalier . Încercarea de a
corecta dezechilibrele regionale reprezint un obiectiv imperativ pentru toate spa iile
frontaliere, care de altfel, pentru întreg spa iul european. Uniunea European , îndeosebi
al turi de numeroase instan e na ionale, ac ioneaz în acest sens prin politica sa regional ,
care s-a afirmat mai ales începând din 1975, i mai recent, în ceea ce prive te

54
specificitatea regiunilor frontaliere, prin ini iativele INTERREG i INTERREG II i prin
fondurile comunitare deblocate datorit acestor ini iative.

Dac exist deja de mult timp o con tientizare a diferen elor de nivel i de ritm de
dezvoltare economic , existente practic de-a lungul frontierelor europene, aceasta a
ap rut sau reap rut, la lumina zilei, datorit experien elor f cute în spa iile
(trans)frontaliere Est-Vest în urma transform rilor din rile fostului bloc de Est i a
organiz rii primelor încerc ri de cooperare transfrontalier în regiunile Europei centrale
i orientale.

De altfel, obstacolele datorate sistemelor fiscale i vamale i problemele care

decurg mai ales din fenomenul specula iei funciare transfrontaliere demonstraz
regiunilor frontaliere c , la ora actual , acestora le lipsesc numeroase condi ii-cadru
pentru micro-integr ri reu ite. Cu timpul, diferitele procese de armonizare care sunt în
curs vor învinge aceste fenomene negative.

Tabloul obstacolelor i limitelor la nivel socio-economic cât i solu iile lor

Probleme Solu ii

* Nivele sau ritmuri inegale de * Urm rirea obiectivului de coeziune

dezvoltare economic economic i social transfrontalier

* Blocaje datorate situa iilor de * Identificarea intereselor economice

concuren exacerbat comune

* Inexisten a leg turilor *Deschiderea transfrontalier a

transfrontaliere între
parteneri socio-economici
* Protec ia pie ei muncii
* Organizarea de carteluri ale
pie elor sau de corpora ii
ale profesiilor
*Adjudecarea limitat /
închiderea pie elor publice
* Probleme fiscale i vamale
vie ii economice,chiar socio-
economice
* Crearea de consilii economice
transfrontaliere
* Adaptarea condi iilor-cadru pentru
promovarea economic regional
* Deschiderea pie elor publice
* Rela ii între administra iile fiscale
i vamale

* Vehicularea specula iei funciare * Controlarea specula iei funciare

Surs : Livre Blanc de l’Assemblée des Régions d’Europe, Prof.Charles Ricq, p.

66&83

55
 În concluzia p r ii a patra consacrat ansamblului factorilor care propulseaz sau
frâneaz rela iile transfrontaliere, putem nota c ansamblul factorilor transfrontalieri,
oricare ar fi domeniul i competen a lor, fie c e vorba de factori priva i sau publici, sunt
confrunta i la ora actual , în toate spa iile frontaliere europene, cu acest aspect dialectic
“dinamic -frân ”. Ca urmare a unei ac iuni conjugate, în numele principiului de
subsidiaritate în eles în totalitate, regiunile transfrontaliere, statele i institu iile europene
trebuie s participe împreun la crearea unor veritabile regiuni transfrontaliere, de tip
func ional, pentru a realiza la nivel frontalier, ceea ce fondatorii Consiliului Europei i
Uniunii Europene au avut în vedere pentru întreaga Europ . Nu trebuie ca imensa
sparan pe care cooperarea transfrontalier , o reprezint pentru popula iile i
colectivit ile respective, s se transforme în decep ie, sau s fie îngropat sau diminuat
în avantajul altor prorit i europene, legitime i ele, bine în eles.

56
PARTEA a 5-a: CE PERSPECTIVE NOI SE POT A TEPTA DE LA
COOPERAREA TRANSFRONTALIER ?

Regiunile frontaliere câ tig în interes politic, economic i socio-cultural, pentru

c , foarte adesea, departe de a fi simple zone periferice ale statelor na ionale, ele
constituie embrioane ale unei Europe în plin transformare i, mai ales, pentru c ele
reprezint un teren privilegiat care scoate în eviden gradul de avansare sau de stagnare
al construc iei europene. Din moment ce pe aceast dubl dimensiune “integrativ ” i
“geopolitic ” se bazeaz , în esen , viitorul regiunilor transfrontaliere în Europa, este
important în primul rând, în acest ultim capitol consacrat viitorului spa iilor
transfrontaliere în Europa, s se disting foarte bine toate perspectivele generale i
sectoriale.

5.1 Perspectivele generale ale cooper rii transfrontaliere: participarea în mod

specific i aprofundat la procesul construc iei europene sub multiplele lui
aspecte: politic, institu ional, economic, monetar, social, cultural, ecologic
etc.

5.1.1 Func ia integrativ

Perspectivele de dezvoltare a cooper rii transfrontaliere sunt în mod sistematic

descrise ca “favorabile”, “global pozitive” sau “excelente” în raport cu fenomenul de
ansamblu al construc iei europene. Aceast dezvoltare, dorit de to i, pare s se înscrie în
cursul general al construc iei europene pe cale de realizare, procesele de micro-integrare
transfrontalier tinzând spre apari ia unei Europe a regiunilor – sau mai exact a unei
Europe cu regiuni – o Europ care se construie te treptat, în profunzime, plecând, între
altele i de la regiunile sale transfrontaliere. Evolu iile care apar, sunt i vor fi foarte
stimulate, într-o optic de integrare, prin instaurarea Pie ei Unice, a a cum este ea definit
de Actul unic din 1 ianuarie 1993 i prin instaurarea, de la 1 ianuarie 1994, a unui Spa iu
economic european comun statelor membre ale UE i rilor Asocia iei Europene a
Liberului Schimb (AELS).

5.1.2 Func ia geopolitic v zut prin prisma generaliz rii i ireversibilit ii

cooper rii transfrontaliere

Dou constat ri se impun referitor la cooperarea transfrontalier , cea a

generaliz rii ei, ca spa iu, fa de ansamblul teritoriului european i cea a ireversibilit ii
ei. Generalizarea cooper rii transfrontaliere ar trebui s aib ca un corolar, pe lâng
apari ia de regiuni transfrontaliere propriu-zise i cu geometrie variabil , o
desfunc ionalizare progresiv a frontierelor interna ionale care, din “frontiere-
desp r itur ”, se vor transforma în “frontiere-cus tur ”; altfel spus, f când s treac
spa iile frontaliere de la starea conflictual la starea contractual , i aceasta pretutindeni
în Europa. Ireversibilitatea cooper rii transfrontaliere lansate la ora actual aproape de-a
lungul tuturor frontierelor europene, pare de asemenea garantat în mod definitiv, atât
prin sistematizarea institu ional care sus ine, pretutindeni în Europa, în forme i
con inuturi variate cooperarea transfrontalier , cât i prin interesul evident pe care statele,

57
cât i institu iile europene de la Strasbourg i Bruxelles, îl acord regiunilor
transfrontaliere, manifest ri i simboluri ale integr rii europene.

5.1.3 Func ia de subsidiaritate

Toate regiunile frontaliere se asociaz la dubla mi care dialectic pe care Europa

o cunoa te datorit principiului de subsidiaritate înscris în Tratatul de la Maastricht,
subsidiaritate care func ioneaz de sus în jos i de jos în sus. Se poate vorbi, în cazul lor,
de “subsidiaritate transfrontalier 30”.

De sus, analiza integr rii europene arat c spa iul-miz , în zonele frontaliere, se
redefine te i se reechilibreaz în cadrul unei integr ri europene în avans, stagnare sau
recul. În ceea ce prive te spa iile frontaliere iberice, de exemplu, politicieni i cercet tori
creaz un anumit num r de scenarii pentru ca spa iile frontaliere, “zone tampon”, l sate
uneori la marginea dezvolt rii economice, s se înscrie mai mult ca regiuni de articulare
i deci, de sinergie economic . În acest sens, pariul european al Peninsulei Iberice
comport , printre priorit i, un pariu regional, care const dinspre partea portughez de
exemplu, într-un proces de regionalizare pe cale de realizare, care genereaz apari ia de
regiuni politice nu numai administrative i o descentralizare a competen elor i a
resurselor. Noul comitet al regiunilor prev zut de tratatul de la Maastricht (art.198 a,b,c)
i instalat în mod oficial la 9 martie 1994 la Bruxelles, va favoriza f r îndoial
regionalizarea în rile care nu au dezvoltat-o deloc pân în prezent. Reechilibrarea
economic , o mai bun inserare în Europa institu ional , înt rirea competen elor i a
identit ilor regionale reprezint deja o m rturie despre întreaga sinergie pe care o
autentic “subsidiaritate transfrontalier o poate realiza”. În felul acesta, departe de a
nega fenomenul de centralizare, procesul de regionalizare pe de o parte va redefini
teritoriul sub form de polariz ri controlate i complementare, pretutindeni în Europa, iar
pe de alt parte va permite dep irea dificult ilor de gestionare a spa iilor administrative
f r investi ii i infrastructuri suficiente, aflate în anumite spa ii periferice europene.

5.2 Perspectivele-miz ale cooper rii transfrontaliere

În felul i conform specificului lor, regiunile frontaliere din întreaga Europ

relev necesitatea de a utiliza spa iul-miz i rela iile de proximitate i de vecin tate,
împreun cu toat sinergia pe care aceste rela ii o antreneaz în mai multe etape, i în
mod global i integrat, la toate nivelele:

• cel economic, împreun cu o reechilibrare a fluxurilor i schimburilor;

• cel administrativ, împreun cu deconcentrarea i cu pun ile administrative
transfrontaliere;
• cel politic împreun cu descentralizarea, chiar ii cu autonomia administrativ ;
• cel cultural împreun cu identit ile regionale i reprezent rile colective
transfrontaliere;
• cel al mediului realizat în comun cu cel al amenaj rii teritoriului.
30
L’Europe Horizontale et la subsidiarité transfrontalière, de C.Ricq; Colocviul international al
autorit ilor prefecturilor, Roma, 7-9 iulie 1994.

58
 Toate aceste registre ale mizei spa iale, economice, politice i socio-culturale a
regiunilor frontaliere demonstreaz , printr-o re ea dens i rezistent de fluxuri i
schimburi, faptul c abordarea teritoriilor frontaliere într-o viziune numai juridic i
institu ional nu este suficient i nu suprim dezechilibrul i asimetria care marcheaz
regiunile transfrontaliere, în general. Miza principal a spa iilor frontaliere este
reechilibrarea i osmoza, având la baz respectul reciproc; aceasta presupune c via a
transfrontalier se sprijin pe o re ea dens i strâns de rela ii între to i factorii cooper rii
transfrontaliere, iar aceast re ea cere s fie în continuu înviorat .

5.2.1 Mizele institu ionale ale cooper rii transfrontaliere

Nu este nevoie, în cazul acestui manual, de a insista asupra perspectivei

institu ionale a cooper rii transfrontaliere; institu iile transfrontaliere, indiferent de forma
lor, constituie un instrument indispensabil pentru dezvoltarea i perenitatea re elei de
rela ii transfrontaliere. Consiliul Europei, consolidând i mai mult deschiderea juridic a
acestor institu ii transfrontaliere prin intermediul Protocolului adi ional la Conven ia-
cadru din 1980, subliniaz importan a pe care o acord “drepturilor” regiunilor frontaliere
de a- i dezvolta rela iile de vecin tate. Aceste “drepturi i obliga ii” ale regiunilor
frontaliere se înscriu în lunga serie de drepturi prin care Consiliul Europei a edificat o
Europ pluralist i democratic . Dup cum se afirm deja în Declara ia de la Bordeaux,
din ianuarie 1978, consacrat , pentru prima dat , temei regionaliz rii în Europa “dreptul
fiec rui european la religia proprie este unul dintre elementele dreptului s u de a fi
diferit”. Regiunile transfrontaliere s-ar putea inspira din Declara ia de la Bordeaux.

Fenomenul cooper rii transfrontaliere, a a cum a fost studiat de Consiliul

Europei, reprezint o realitate analizat , din punct de vedere al importan ei i rolului, i
de autorit ile Uniunii Europene. Astfel, Parlamentul European, solicitând Comisiei
favorizarea acestui tip de colaborare, constat c : “consolidarea cooper rii
transfrontaliere constituie o veritabil piatr de temelie a voin ei politice a statelor
membre de a alc tui o Europ cu adev rat unit ”31. Parlamentul European recunoa te
importan a opera iunilor comune între colectivit ile locale din ri apropiate sau nu
pentru dezvoltarea Pie ei Unice. Acest fapt pare evident logic, în schimb, nu pare posibil
îns , suprimarea frontierelor dac împrejurul lor persist zone fragile, cu probleme
speciale care din aceast cauz nu sunt omogene cu restul spa iului european.
Desfiin area frontierelor politice, în ochii Parlamentului European, nu va rezolva toate
problemele legate de aceast situa ie special . Parlamentul î i continu activitatea
invitând Comisia “s fac propuneri de directive care s oblige statele membre s ia
m surile necesare pentru a face schimburi de informa ii i s realizeze în zonele
frontaliere o consultare mutual referitoare la m surile na ionale care au efecte directe
sau indirecte asupra regiunilor frantaliere ale rilor vecine”32.

Referitor la rela iile transfrontaliere între colectivit ile teritoriale ale unei ri din
Uniunea European i cele ale unei ri ne-membre, putem cita c “Parlamentul ia
cuno tin de dificult ile cu care se confrunt regiunile frontaliere situate la periferia

31
Doc. A2.170/86, § 6.
32
Doc. A2. 170/86 § 6.

59
Comunit ii, dar estimeaz c natura problemelor lor i a solu iilor ce trebuie g site nu
permite asimilarea lor la categoria regiunilor frontaliere situate în interiorul
Comunit ii”33.

Importan a acordat de Comisia Uniunii Europene dezvolt rii cooper rii

transfrontaliere este subliniat , de asemenea, de fondurile puse la dispozi ie de toate
regiunile frontaliere comunitare prin intermediul P.I.C. (Programul de Ini iativ
Comunitar ) denumit INTERREG I, care, pentru perioada 1991-1993, atingea suma de
930 milioane Ecu. Suma programului INTERREG II (1994-1999) se tripleaz i ajunge la
2,9 miliarde de Ecu, ca urmare a deciziei Comunit ii Europene din data de 15 iunie
199434. Prin INTERREG II, care dore te zone i m suri eligibile, dezvoltate pe aproape
toate frontierele interne i externe ale Uniunii Europene, aceasta din urm urm re te s
consolideze “cooperarea transfrontalier în scopul realiz rii Pie ii interne din 1992,
dezvolt rii coeziunii economice i sociale, realiz rii de “strategii regionale coerente…” în
unit i geografice” transfrontaliere.

5.2.2 Mizele sectoriale ale cooper rii transfrontaliere

Atât institu iile cât i rela iile transfrontaliere trebuie s aibe la baz , pentru a se
dezvolta i consolida, direc ii prioritare sau privilegiate. Acestea sunt în num r de patru:

a) o con tientizare mai profund , ceea ce presupune: o nou politic de

comunicare

Eforturile ce trebuie depuse în optica construc iei europene implic o nou

concep ie de baz pentru o politic regional transfrontalier integrat , ce presupune
uneori i restructurarea institu iei transfrontaliere în scopul de a deveni mai eficace i mai
legitim . Reiese din câteva evalu ri ale institu iilor frontaliere c deseori le lipse te înc
un angajament politic veritabil care s confere mai mult greutate în ochii opiniei publice
deciziilor luate de organismele lor. Aceste institu ii frontaliere trebuie întâi s se impun
pe scena regional , trebuie, deci, s fie consolidat baza lor politic i anume, dorin a
politic de a realiza un spa iu socio-economic integrat, fundamentat pe respectul
diferen elor, bazat pe un parteneriat real, o veritabil sinergie i o solidaritate continu .
Constat m, în general, i pe planul func ion rii interne, existen a lacunelor la nivelul
consensului i chiar al compromisului care ar trebui s uneasc diversele P r i
contractante ale acordurilor transfrontaliere.

Procesul integr rii europene la care colaboreaz institu iile transfrontaliere

presupune o nou dinamic în ce prive te angajamentul politic al membrilor lor. Prima
datorie a acestor institu ii transfrontaliere const în revigorarea spiritului de unitate, a
coeziunii lor, pentru a deveni mai credibile. Este, deci, indispensabil, de a fi rezolvate
problemele de gestiune intern , suport indispensabil pentru realiz rile lor pe termen scurt
i mediu. Fiecare dintre aceste institu ii posed atuuri reale pentru a deveni o instan de
prim rang în spa iul transfrontalier respectiv, dar le trebuie mai întâi s - i confere

33
Doc. A2. 170/86 § 6.
34
Doc. C 180/60/J.O. 1 iulie 1994.

60
mijloace politice la în l imea ambi iilor lor i s - i creasc imaginea lor de marc . De
exemplu, favorizând raporturile lor cu media, institu iile transfrontaliere vor contribui nu
numai la consolidarea credibilit ii lor ci i la crearea unei con tiin e transfrontaliere într-
o Europ în construc ie. Alternativa în fa a c reia se afl fiecare institu ie transfrontalier
este urm toarea: fie c dezvolt un parteneriat real bazat chiar pe concuren i
competitivitate fortificându- i astfel fundamentul, fie c nu întreprind nimic ap rând
riscul de a se dezmembra, fragmentându-se regiunea transfrontalier i astfel pierzându- i
unitatea sa func ional .

Institu iile transfrontaliere i P r ile lor contractante trebuie s se afirme ca

intermediari transfrontalieri cu greutate, între entit i i instan e na ionale sau federale. În
absen a unui concept privind ac iunea de comunicare, care s fie stabilit de ansamblul
partenerilor în cauz i care s fixeze priorit ile pentru ansamblul regiunii, instan a
transfrontalier nu va putea contribui în mod egal la promovarea întregului teritoriu de
competen . Organ de coordonare, institu ia transfrontalier trebuie s - i utilizeze
resursele al turi de cele ale entit ilor membre. În acest fel, ea va contribui la crearea unei
veritabile rela ii de parteneriat i va realiza unul dintre obiectivele proprii organismelor
de cooperare transfrontalier : dezvoltarea sinergiilor; respectiv, ac ionând împreun se
creaz un avantaj în domeniul economic, social, cultural i institu ional. Aceasta nu va
împiedica puterile na ionale, ata ate sistemelor centrale sau federaliste, de a realiza
“celule de coordonare” pentru a urm ri i ajuta toate institu iile transfrontaliere de pe
teritoriul lor.

b) o dezvoltare concertat care implic : o nou politic de investi ii i de

locuri de munc

În cursul acestei faze accelerate de integrare european , institu iile transfrontaliere

vor opta pentru o ac iune dinamic i se vor baza pe particularit ile regiunilor pentru a
confirma voca ia lor de unitate. În calitate de organisme de integrare micro-regional ,
fiecare dintre ele va contribui la elaborarea i adoptarea unei noi politici de investi ii i de
gestionare a pie ii locurilor de munc . Prin sugerarea unor direc ii prioritare de
dezvoltare, ea va genera o nou dinamic a regiunii, contribuind la:

• detectarea problemelor comune în regiune;

• sus inerea proiectelor de dezvoltare conjuncte i/sau convergente;
• consolidarea consensului i a reflexului transfrontalier.

Asigurând participarea la toate nivelurile a responsabililor politici, economici i

culturali, institu ia frontalier i fiecare dintre membrii s i vor facilita crearea unei
dinamici regulate de concertare. Odat determinate priorit ile regiunii, ea va putea s - i
concentreze activitatea supra coordon rii proiectelor re inute. Cuvintele cheie ale
eficacit ii transfrontaliere devin: a cunoa te, a face schimb, a gestiona în comun. Reies,
de asemenea, discu ii contradictorii în cadrul unor institu ii transfrontaliere în care, în
ciuda unei voin e de ac iune comun a cuiva, problemele sunt înc percepute într-o
manier prea local , i pe termen prea scurt, ceea ce unii denumesc “a face caz de
cooperarea transfrontalier ”. Institu ia transfrontalier va contribui prin activitatea ei la

61
decompartimentarea regiunii, la reechilibrarea poten ialelor economice de o parte i alta a
frontierei i la dinamizarea celor mai slabe structuri. În acest fel, ea va contribui la
elaborarea unor noi politici de investi ii i de dezvoltare, articulate cu cele ale statelor i
ale institu iilor europene. Faptul c se tr ie te în dou ri diferite nu împiedic utilizarea
aceluia i spa iu i acelora i preocup ri. R mâne în sarcina fiec rei institu ii frontaliere de
a insufla tuturor membrilor i partenerilor s i conceptul i voin a de a avea o politic
transfrontalier comun .

c) un spa iu amenajat, ceea ce presupune: o nou politic de mediu i de

amenajare a teritoriului

Pe plan regional, institu ia transfrontalier va deveni un partener complementar

pentru solu ionarea problemelor locale, de exemplu: gestionarea de eurilor. Iat de ce
este primordial ca ea s - i impun rolul de a gândi, de ini iator i de realizator, ap rând o
pozi ie coerent în raport cu problemele membrilor ei i contribuind la realizarea unei
politici de coordonare a diverselor politici de amenajare a teritoriului care iau în
considera ie o utilizare echilibrat i concertat a spa iului transfrontalier cu zone
construibile, agricole, naturale i industriale, de locuit, pentru activit i i pentru timpul
liber. Planul de amenajare teritoriului transfrontalier va rezerva un loc important salv rii
patrimoniului natural i cultural i, de asemenea, va decide o atitudine ferm fa de
protejarea apelor, asanarea surselor, poluarea mediului, eliminarea i gestionarea în
comun a de eurilor, oricare ar fi acestea.

Chiar dac regiunea transfrontalier în cauz este dotat cu infrastructuri

convenabile, este important s se propun colectivit ilor frontaliere planuri de dezvoltare
rutier i feroviar care s poat satisface exigen ele popula iilor i care s se insereze în
marile infrastructuri europene de comunica ie. Dezvoltarea c ilor de comunica ie i
crearea unui sistem mai performant de telecomunica ii sunt în mod egal indispensabile
pentru a evita marginalizarea regiunii i pentru afirmarea competitivit ii i inser iei ei la
nivel european. Inser ie european , articulare multipolar , iriga ie local sunt cuvinte
cheie în domeniul transporturilor pentru orice regiune transfrontalier .

d) o sintez cultural , ceea ce presupune: o nou politic cultural articulat ,

în domeniul form rii, al mass-media i al schimburilor asociative

Datorit muta iilor rapide cu care sunt confruntate toate regiunile europene,
spa iile transfrontaliere nu- i pot m ri dinamica i competitivitatea lor decât adaptându- i
instan ele lor de formare la exigen ele pie ei mâinii de lucru i dezvoltând anumite
sectoare profesionale în domeniul tehnologiei de vârf sau al serviciilor superioare. Este
important, dup caz, de a evalua posibilit ile de dezvoltare i adaptare a întreprinderilor
frontaliere mici i mijlocii, de a favoriza reînnoirea unui turism de calitate i de a încuraja
co-tratarea, schimburile tehnologice, ba chiar agroturismul.

Întreaga re ea asociativ care se întinde de-a lungul unui sau altui spa iu frontalier
ca i ansamblul mass-media care reprezint oglinda acestui spa iu merit o deosebit

62
aten ie. De asemenea, centrele de cercetare, adev ra i poli, vor primi impulsuri
indispensabile prin intermediul institu iei transfrontaliere.

Fiec rei regiuni transfrontaliere îi revine sarcina s schi eze priorit ile de
ansamblu ale spa iului ei i s procedeze la o concertare a eforturilor de dezvoltare socio-
cultural cu scopul de a evita o înmul ire a demersurilor în cadrul acelora i sectoare i o
cheltuial inutil de energie în perioade dificile. Tot fiec rei regiuni îi revine sarcina s
vegheze ca dezvoltarea unui sector s nu dezechilibreze alt sector i s nu produc daune
ireversibile.

Dup precizarea celor patru mari axe prioritare de ac iune ale institu iilor
transfrontaliere, trebuie reprezentate câteva metode ale institu iilor transfrontaliere de a- i
gestiona cât mai bine aceast sarcin prospectiv , indispensabil pentru viitorul fiec rui
spa iu transfrontalier în Europa.

5.3 Perspectivele instrumentelor de cooperare transfrontalier

Unul din primele instrumente de stimulare a cooper rii transfrontaliere se

bazeaz pe “prospectiv ”.

A face prospectiv transfrontalier înseamn :

• a g si mijloacele de a o concepe i a o realiza,

• a verifica permanent raportul prospectiv -realizare.
Este deci important de:
• a defini mizele esen iale ale regiunii transfrontaliere pentru anii viitori,
corelat cu mediul s u interregional, na ional i european;
• a angaja studiile i analizele necesare pentru o mai bun apreciere a acestor
mize i a mijloacelor de realizare;
• a propune ipoteze de dezvoltare pe termen mediu, a scenariilor alternative
susceptibile de a facilita deciziile socio-economice i socio-culturale ale
entit ilor membre, a deciziilor de care depinde viitorul regiunii
transfrontaliere în ansamblul ei;
• a degaja direc iile de interven ie cele mai urgente care ar putea face obiectul
unei politici contractuale pentru ansamblul regiunii transfrontaliere.

5.3.1 Dublu dispozitiv de prospectiv transfrontalier de pus în practic

pentru a r spunde acestor obiective

a) un grup regional transfrontalier de prospectiv , format din personalit i

politice, socio-economice i tiin ifice, mobilizate pe plan regional, specializate în tiin e
umane, sociale i economice, i “lucrând la teme ca: amenajarea teritoriului, urbanism,

63
dezvoltarea local , locurile de munc , cultura i comunica iile, re eaua industrial ,
mediul rural35”.
Aceste grupuri de prospectiv ar avea dou obiective:

• definirea pe termen mediu a mizelor fundamentale pentru regiunea

transfrontalier ;
• propunerea celor mai plauzibile scenarii de dezvoltare pentru anii 200036
asociind mereu la acestea to i partenerii sau factorii interesa i.

b) un fond regional de dezvoltare i de prospectiv :

Constituit cu ajutorul fiec ruia dintre membrii institu iei transfrontaliere, ba chiar
i ai institu iilor na ionale i europene, acest fond regional va permite ducerea la cap t a
anumitor proiecte precise pe termen scurt i midiu.

5.3.2 Scenariile de prospectiv transfrontalier

Prospectiva r spunde unei nevoi economice, sociale i culturale care apare ast zi
în ansamblul regiunilor europene i încearc s r spund i problemelor actuale i
viitoare ale acestora:

• referitoare la incertitudinile crescânde privind viitorul interregional i

european al regiunii transfrontaliere în cauz ;
• referitoare la dificultatea de a o organiza un parteneriat transfrontalier real,
sau de a rezolva contradic iile aparente între aspira iile de înr d cinare local
a oamenilor i exigen ele economice de mobilitate;
• referitoare la necesitatea de a reînnoi instrumentele de percepere a realit ilor
sociale, culturale, economice i politice ale unei regiuni transfrontaliere în
plin transformare sau muta ie;
• referitoare la coeziunea economic i social indispendabil a oric rui
teritoriu transfrontalier luat în ansamblul lui.

5.3.3 Domeniile de prospectiv

În func ie de perspectivele care definesc din ce în ce mai mult ansamblul

colectivit ilor teritoriale, în special frontaliere, în Europa, reiese c toate institu iile
transfrontaliere intercomunale sau interregionale, de drept public sau privat, au obligatia,
într-un limbaj de prospectiv , s - i afirme clar i precis pozi ia fa de Tratatul de la
Maastricht sau Acordul privind spa iul economic european i s anticipeze evolu ia
raporturilor transfrontaliere în func ie de schimb rile pe care le vor aduce aceste tratate:
modificarea statutului de frontalier i consecin ele lui. Libertatea de circula ie a
persoanelor i repercursiunile referitoare la adaptarea instruirii, a presta iilor sociale, a

35
Ini iativa INTERREG
36
Cf.Scenariilor comunitare pentru “Europa 2000”, “Europa 2000 plus” preg tite de Comisia European ,
DG XVI, la Bruxelles.

64
pie ei mâinii de lucru i a locuin elor, cercet rii tehnologice i centrelor de cercetare etc.;
presupune:

• facilitarea schimburilor profesionale i recunoa terea diplomelor;

• conceperea unei instruiri profesionale corespunz toare noilor date ale pie elor
transfrontaliere ale locurilor de munc ;
• realizarea unei scheme i a unui program transfrontalier de amenajare a
teritoriului;
• favorizarea inser iei europene a proiectelor de dezvoltare i de formare
turistic pentru regiune;
• dezvoltarea contactelor cu to i actorii socio-economici i culturali din regiune;
• stimularea schimburilor tehnologice i co-trat rii tehnologice;
• prevederea unui nou concept de dezvoltare i de preg tire turistic a regiunii;
• pe plan cultural, în sfâr it, reanimarea con tiin ei unei unit i transfrontaliere
i g sirea mijloacelor de comunicare comune entit ilor respective, cum ar fi
cel al unui “serveur” transfrontalier etc.

Europa ac ionând de sus – e vorba de aspectul descendent al principiului de

subsidiaritate – a creat ocazia ca institu iile transfrontaliere s profite de oportunitatea de
a schi a, la nivelul lor, liniile unei politici regionale integrate care s ia în considerare
specificitatea fiec rei entit i i care s încerce s remedieze dezechilibrele regionale
favorizând atuurile locale i inând cont, în acela i timp, de priorit ile dorite de diferitele
autorit i na ionale i europene.

Aceste politici de micro-integrare regional transfrontalier se vor referi, cu

prioritate, la domeniile:

• mediului i amenaj rii teritoriului;

• transporturilor i comunica iilor;
• economiei i locurilor de munc ;
• form rii profesionale;
• schimburilor culturale;
• fluxurilor de popula ie;
• s n t ii i protec iei sociale37.

În toate aceste domenii, este important în primul rând, s se realizeze programe de

ac iuni de dezvoltare regional integrat . Recurgerea la prospectiv va permite astfel
favorizarea, în cadrul unei politici regionale transfrontaliere integrate, a celor patru axe
deja men ionate, i anume:

• o con tientizare i o nou politic de comunicare;

• o dezvoltare concertat i o nou politic de investi ii i locuri de munc ;
• un spa iu amenajat i o nou politic a mediului i a amenaj rii teritoriului
care conciliaz omul i spa iul;
37
INTERREG II (1994/C 180/13) “ac iunile” transfrontaliere

65
 • o simbioz cultural i o nou politic cultural articulat în domeniul
form rii, mass-media i a schimburilor asociative.

5.4 Perspectivele de integrare ale cooper rii transfrontaliere

Interesul tot mai mare fa de regiunile frontaliere este în parte legat de sl birea
progresiv a liniilor de demarca ie politic i de dispari ia programat a barierelor
economice, tehnice i fiscale în cadrul Uniunii Europene.

5.4.1 De la macro-integrare european la micro-integrare transfrontalier

Colectivit ile frontaliere vor trece în perspectiv de la “non-rela ie" la o osmoz

mai mult sau mai pu in definit , ba chiar la o coeziune din ce în ce mai evident .

O privire asupra dinamicii de integrare antreneaz ac iunile de cooperare

transfrontalier i las s transpar o evolu ie a fenomenului care aminte te de
dezvoltarea rela iilor interstatale în cursul secolelor XIX i XX. Aceast similitudine
merit pus în lumin , constatând mai întâi c procesul rela iilor între colectivit ile
publice apar inând unor sisteme juridice diferite poate s se articuleze în jurul a cinci
direc ii enumerate mai sus: cea a informa iei, a concert rii, a cooper rii, a armoniz rii, a
integr rii.

Aceast faz integrativ , cea mai delicat i cea mai complex inând cont de
pluralismul cultural i democratic care st la baza construc iei europene – “unitatea în
diversitate” scria Denis de Rougemont – necesit o analiz în profunzime. Perspectiva
integr rii politice, economice, monetare, ba chiar militare care st la baza întregii ac iuni
a Uniunii Europene pentru viitorii ani, merit o aten ie deosebit în spa iile frontaliere
europene. Din moment ce în anumite medii se folose te expresia, pentru aceasta din
urm , de “spa ii de micro-integrare”, trebuie stabilite terenurile precise unde aceast
micro-integrare se poate realiza. F r îndoial cel al infrastructurii ar fi primul: câteva
exemple în materie de transporturi dovedesc aceast “micro-integrare” prin crearea
“comunit ilor tarifare”, a “comunit ilor de gestiune i de exploatare transfrontalier ”.
Exemplele de real “micro-integrare” sunt totu i înc rare, chiar în cadrul spa iilor
transfrontaliere interne ale Uniunii Europene. Frontierele mintale sunt înc foarte
prezente. Nu exist niciunde, de exemplu, fi iere transfrontaliere de omeri38 care s
indice dep irea concep iei mai mult sau mai pu in învechite de “pie e na ionale ale
locurilor de munc ”, ceea ce presupune acceptarea “bazinelor transfrontaliere de locuri de
munc ”, mergând chiar pân la coordonarea transfrontalier a locurilor de munc i a
form rii. Perspectiva de micro-integrare transfrontalier bazat pe principiul
subsidiarit ii, nu trebuie s conduc la uitarea ideei ini iale referitoare la mozaicul
european: acesta presupune un vast desen sau plan, fiecare pietricic f când parte din
întreg.

38
Eures-transfrontaliers; DG V, Bruxelles, septembrie 1994 “Les bassins d’emploi transfrontaliers: des
creusets pour la construction européenne”.

66
 E de notat c cele dou faze de armonizare i integrare a rela iilor între entit ile
apar inând unor sisteme juridice diferite, ale colectivit ilor infra-statale sunt cele mai
greu de realizat, c ci uneori acestea depind de competen ele institu iilor na ionale i de
schemele culturale care decurg din “identit ile na ionale”. Pare deci rezonabil, de a
considera c într-un viitor apropiat “rela iile transfrontaliere” se vor înrudi mai mult cu
formele deja consacrate de cooperare i nu numai cu cele de concertare, chiar în cazul
regiunilor frontaliere externe Uniunii Europene.

5.4.2 “Practici transfrontaliere” de integrare

S mai cit m de asemenea, cazul foarte interesant al lui INTERREG, program de

ini iativ comunitar , creat cu scopul de a face regiunile frontaliere s participe mai
intens la des vâr irea pie ei interne care prevede dispari ia frontierelor i care are ca
obiect promovarea omogeniz rii spa iului economic european i integrarea diferitelor sale
componente sociale, economice i culturale.

Ini iativele INTERREG i INTERREG II prev d un larg evantai de ac iuni care

favorizeaz cooperarea transfrontalier îndemnând autorit ile locale i regionale s se
angajeze deplin într-o strâns concertare cu puterile na ionale, cu scopul de a face
popula iile frontaliere s participe la crearea unei re ele transfrontaliere de rela ii sociale,
economice i culturale.

INTERREG II î i propune, în aceast optic de integrare, s ajute zonele

frontaliere interne i externe s dep easc problemele deosebite de dezvoltare care
rezult din izolarea lor relativ în cadrul economiei na ionale, sau, pentru zonele externe,
în cadrul economiei comunitare.

Cele patru scopuri principale ale acestui program se reg sesc clar în termenii de
“prospectiv transfrontalier ”:

• ajutorarea zonelor frontaliere s dep easc problemele care decurg din

izolarea lor relativ , cu sprijinul autorit ilor i colectivit ilor locale i inând
cont de un anumit num r de parametri: mediul, transporturile, amenajarea
teritoriului, investi iile, locurile de munc , formarea profesional , cultura,
s n tatea;
• promovarea cre rii i dezvolt rii “micro-integr rii” între regiunile frontaliere
în interiorul Comunit ii în perspectiva Pie ei Unice;
• ajutorarea zonelor frontaliere externe pentru a- i asuma noul rol de frontier
exterioar a pie ei comune într-o perspectiv de dezvoltare economic i
cultural pentru aceste teritorii;
• favorizarea cooper rii cu ter e state situate la frontierele exterioare ale
Comunit ii.

În acest scop, o list important de m suri eligibile a fost stabilit de Comisie, din
care statele membre vor trebui s aleag un ansamblu coerent de m suri, s stabileasc
“programe de dezvoltare regional integrat ” (P.D.R.I) sau “concepte comune de

67
dezvoltare” ajutate de “cadre comunitare de sprijin” (C.A.C), pentru a prelua
terminologia de la Bruxelles.

Programele prioritare acceptate de Comisie vor fi cele care se bazeaz pe

cooperarea între autorit ile regionale i locale i între institu iile transfrontaliere
existente.
De altfel, INTERREG pune accentul, mai degrab , pe adaptarea i reorientarea
agen iilor existente decât pe crearea unor institu ii sectoriale noi. Pentru zonele frontaliere
interioare, INTERREG î i propune s creeze i s dezvolte re ele de cooperare
transfrontalier între agen i priva i i organisme publice, precum i, dac e posibil,
crearea unor structuri institu ionale i administrative capabile s asigure o planificare i o
organizare comun a tuturor re elelor posibile de cooperare, mergând pân la
reechilibrarea i la coeziunea economic i social transfrontalier .

5.4.3 “Experien a zilnic ” a integr rii popula iilor frontaliere

Aceasta presupune mai întâi apari ia, zi de zi, a unui reflex frontalier în via a
curent a popula iilor frontaliere, a serviciilor publice, a întreprinderilor mici i mijlocii.
Aceast integrare zilnic se refer la:

- serviciile publice pentru ducerea la bun sfâr it a studiilor comune de dezvoltare a

regiunilor frontaliere, de exemplu:

• aprovizionarea cu ap , gaz, electricitate i mijloace de telecomunica ii;

• schema integrat a transporturilor publice;
• zonele telefonice asociate;
• centrele articulate de formare profesional .

- responsabilii administrativi pentru g sirea “pun ilor” adecvate pentru domeniile

lor de activitate i de competen ;

- agen ii economici în scopul cre rii unor scenarii care s examineze cum ar putea
eventual s se completeze activit ile industriale de o parte i de alta a frontierei în
domeniul investi iilor, gamelor de produse, s se sprijine fa de pie ele str ine,
s - i încredin eze reciproc posibilit i de sub-tratare etc., cu scopul de a definitiva
ajutoarele pentru dezvoltarea întreprinderilor mici i mijlocii, mai ales în
domeniile cercet rii i cooper rii tehnologice, pentru dezvoltarea turismului i
agro-turismului;

- factorii politici de decizie pentru ca fiecare proiect al legislativului sau

executivului lor s - i asocieze, în fiecare zi, vecinul într-o real perspectiv de
parteneriat, i nu de ingerin , i pentru ca aceste proiecte zilnice s se refere la :
formare, trecerea frontierei, s n tate, locuri de munc , protec ie social , calitatea
vie ii, transporturi, timpul liber etc.;

68
- factorii culturali, între altele, mass media i universit i pentru “formarea
formatorilor” cu o adev rat dimensiune transfrontalier .

Ca o concluzie a p r ii a cincea consacrate perspectivelor cooper rii

transfrontaliere, putem sublinia c , în domeniul evolu iei mentalit ilor, regiunile
transfrontaliere sunt un exemplu original de integrare pentru c ele construiesc, f când
apel la totalitatea resurselor umane din spa iul lor, un nou nivel de con tiin , de cultur ,
de indentitate regional transfrontalier care, ad ugându-se la celelalte tipuri de identitate
regional , na ional sau chiar european , dovedesc complexitatea, dar mai ales
pluralismul necesar construc iei europene. Complexitate, autonomie, dar în
interdependen .

ANEXA I

PRESTAREA, ACHIZI IONAREA SAU REUNIREA

ANUMITOR SERVICII PUBLICE ALE COLECTIVIT ILOR
LOCALE DINCOLO DE FRONTIERE

69
A. INTRODUCERE

Pentru facilitarea i promovarea cooper rii în Europa la scar local ,

Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei a adoptat
Recomandarea 470 (1966) asupra cooper rii europene a puterilor
locale, apoi a favorizat redactarea Conven iei-cadru europene privind
cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale, care a fost adoptat de Comitetul Mini trilor i deschis
spre semnare în mai 1980. Alte lucr ri ale Consiliului Europei în acest
domeniu au avut ca rezultat acorduri adi ionale.

efii de stat i de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei au

insistat în Declara ia de la Viena din octombrie 1993 asupra valorii
cooper rii transfrontaliere între colectivit ile teritoriale i
importan ei ei pentru “crearea unei Europe tolerante i prospere”.

Pe linia eforturilor precedente ale Consiliului Europei, Comitetul restrâns de

exper i în cooperarea transfrontalier a realizat în 1994 o anchet
asupra situa iei actuale a cooper rii transfrontaliere în materie de
servicii publice în anumite state membre. Prezentul raport reune te
r spunsurile urm toarelor ri: Belgia, Bulgaria, Republica Ceh ,
Finlanda, Fran a, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda,
Polonia, Portugalia, Slovacia, Suedia i Ungaria. Totu i, informa iile
furnizate aici nu constituie în mod necesar un rezumat complet al
situa iei actuale pentru c , din motive practice, au fost interogate
administra iile na ionale sau centrale mai degrab decât ansamblul
colectivit ilor teritoriale.

B. COOPERAREA TRANSFRONTALIER RRIVIND SERVICIILE PUBLICE ÎN

ANUMITE STATE MEMBRE:

70
 I. Exemple de cooperare transfrontalier între colectivit ile teritoriale

1. Austria i Republica Ceh

Districtul Znojmo (Republica Ceh ) a fost autorizat de a- i prelungi re eaua

de iriga ii pân pe terenurile domeniului Hardegg (Austria). În
anumite regiuni se prevede construirea unor instala ii de tratare a
apelor uzate. La Unanov (Republica Ceh ) un loc de desc rcare a
gunoaielor este gestionat în comun cu întreprinderea austriac ASA.
Districtul Prachatice (Republica Ceh ) i Ministerul Protec iei
Mediului al Austriei de Sus coopereaz pentru conservarea naturii
mai ales printr-un schimb de informa ii asupra polu rii.

Unit ile de pompieri din ora ele frontaliere ale districtului Ceske
Budejovice (Republica Ceh ) colaboreaz cu unit i austriece.
Mul umit unor asocia ii din ora e cehe ti, acest tip de cooperare
exist de asemenea în domenii cum ar fi unit ile de pompieri,
ajutorul medical de urgen ca i în utilizarea în comun a mijloacelor
tehnice pentru trasarea pistelor de ski nordic.

2. Austria i Germania

Regimentele de pompieri din Landul Bavariei (Germania) i din Austria au o

lung tradi ie de cooperare. Ora ul Passau (Landul Bavaria,
Germania) aprovizioneaz cu ap anumite locuin e situate în Austria,
iar comune bavareze i austriece trateaz în comun apele uzate.
Cooperarea In-Euregio între Bavaria i Austria de Sus se realizeaz
prin proiecte mai ales turistice i culturale.

3. Austria i Ungaria

O cooperare permanent a fost instituit între ora ele Szentgotthard

(Ungaria) i Jennersdorf (Burgenland, Austria) pentru evacuarea i
tratarea apelor uzate cât i pentru eliminarea gunoaielor menajere de
c tre o întreprindere privat înscris în regimul societ ilor în
Ungaria i creat cu ajutorul capitalului austriac. Ora ul Sopron
(Ungaria) i Landul Burgenland (Austria) studiaz o eventual
cooperare în vederea între inerii în comun a re elei rutiere i cre rii
de posturi de frontier .

4. Austria i Italia

Datorit situ rii geografice favorabile, colectivitatea din Paluzza (Udine,

Italia) aprovizioneaz cu electricitate postul de poli ie i o banc a

71
 colectivit ii din Mauthen K tschach (Austria), printr-un contract de
drept privat.

5. Belgia i Fran a

Asocia ia energetic intercomunal GASELWEST din Belgia furnizeaz

electricitate complexului vamal francez de la Callicannes la Poperinge
(provincia Flandra occidental , Belgia) i întreprinderea VMW face
acela i lucru pentru apa potabil . Întreprinderea belgian AIESH
(provincia Hainaut) furnizeaz de asemenea electricitate
întreprinderii franceze EDF. Exist o cooperare permanent între
asocia ia intercomunal IWVA de la Koksijde (provincia Flandra
occidental , Belgia) i asocia ia francez de aprovizionare cu ap
SIDEN (departamentul de Nord) pentru furnizarea apei potabile. Un
aranjament pentru ap potabil exist de asemenea între comunele
din departamentul Meuse (Fran a) i provincia Luxemburgului
(Belgia). Comunele din Watou (provincia Flandra occidental , Belgia)
i din Houtkerke (Fran a) gestioneaz în comun o sta ie de epurare a
apelor uzate.

Wervick (Flandra occidental , Belgia) i Armentière (Fran a) au un serviciu

de autobuz comun. Comunele din Poperinge (Flandra occidental ),
Boeschepe i Steenvoorde (Fran a) se ocup împreun de între inerea
drumurilor. Wervick (Flandra occidental , Belgia) i Wervicq-Sud
(Fran a) între in împreun c r ri. Asocia ia francez CUDL i
asocia ia belgian WIH (Flandra oriental ) gestioneaz împreun
terenuri de sta ionare. O comun belgian particip din 1993 la un
târg organizat în departamentul Meuse (Fran a).

6. Belgia i Germania

Sta ia hidraulic din districtul Bitburg-Pr m în Landul Renania-Palatinat

(Germania) alimenteaz cu ap comune din Belgia. O list trilingv
de termeni privind furnizarea transfrontalier de ajutor în caz de
catastrofe i accidente a fost elaborat între Maastricht (Olanda),
Gasselt i Luik (Belgia) i Aken (Germania).

7. Belgia i Olanda

Baarle-Hertog (Belgia) i Baarle-Nassau (Olanda) coopereaz în numeroase

domenii. Astfel apa i gazul sunt furnizate ora ului belgian de c tre
întreprinderi olandeze; apele uzate sunt tratate în comun; gunoaiele
sunt colectate de o întreprindere olandez ; între inerea drumurilor i
serviciile de pompieri sunt comune; exist o sta ie de autobus comun

72
 pentru leg turile între autobuzele belgiene i olandeze; re eaua de
televiziune prin cablu, instalat de c tre o întreprindere belgian , este
exploatat de o parte i de alta a frontierei; exist de asemenea o
cooperare în diferite domenii culturale.

Comuna Essen (provincia Anvers, Belgia) prime te electricitate de la

întreprinderea olandez PMEM, dar o i revinde. Mai multe case din
Wachtebeke (Flandra oriental , Belgia) sunt conectate la re eaua
olandez de aprovizionare cu gaz. Apa potabil a asocia iei
intercomunale PIDDA (provincia Anvers, Belgia) este distribuit
câtorva case din Rosendaal i Baarle-Nassau (Olanda), iar mai multe
case din Essen (provincia Anvers, Belgia) sunt alimentate de c tre o
întreprindere olandez . Ora ele belgiene Veldwezelt i Riemst sunt
sau vor fi par ial ata ate la re eaua de asanare de la Maastricht
(Olanda). Hoogstraten (provincia Anvers, Belgia) i Castelré (Olanda)
trateaz împreun apele lor uzate.

Urm toarele comune se întrajutoreaz în lupta împotriva incendiilor i în

caz de accidente: Zelzate (Flandra oriental , Belgia) i Sas van Gent
(Olanda); Essen (provincia Anvers, Belgia) i Streekgewest Westelijk
Noord-Brabant (regiunea estic a Brabantului septentrional, Olanda);
Kalmthout i Kapellen (provincia Anvers, Belgia) i Putte (Olanda);
Beveren (Flandra oriental , Belgia) i Hulst (Olanda); Hooge en lage
Mierde, Bergeyk, Bladel en Netersel, Luygkgestel, Reusel (Olanda) i
Ravels, Mol, Arendonk, Retie (Belgia); Baarle-Nassau (Olanda) i
Hoogstraten (Belgia); Budel (Olanda) i Hamont-Achel (Belgia);
Susteren (Olanda) i Maaseyk (Belgia); Aardenburg (Olanda) i
Maldegem (Belgia); Stamproij (Olanda) i Bocholt, Kinrooy (Belgia);
Weert (Olanda) i Bocholt (Belgia). Comandan ii unit ilor de
pompieri din Hults (Olanda), Axel (Olanda), Beveren, St-Gilles, Waas
i Stekene (Belgia) se consult în permanen . O list trilingv de
concepte privind ajutoarele transfrontaliere în caz de catastrofe i de
accidente a fost elaborat în comun de Maastricht (Olanda), Hasselt,
Luik (Blegia) i Aken (Germania). Un contract de drept privat
încheiat între Stamproij (Olanda) i Bocholt (Belgia) prevede o
întrajutorare mutual în caz de catastrof .

Asocia ia “Benego” care regrupeaz 23 de comune olandeze i 10 comune

belgiene este fondat pe baza acordului Beneluxului în materie de
cooperare transfrontalier între colectivit ile teritoriale. Unul din
domeniile de cooperare este întrajutorarea în caz de catastrof .

Un serviciu de autobus este propus între Saint-Nicolas (Flandra oriental ,

Belgia) i Hulst (Olanda), cât i între Reusel (Olanda) i Arendonk
(Belgia). Gand, Zelzate i Evergem (Flandra oriental , Belgia) i Sas
van Gent i Terneuzen (Olanda) colaboreaz la nivelul instala iilor

73
 portuare. Mol (provincia Anvers, Belgia), Lommel (provincia
Limburg, Belgia) i Luyksgestel (Olanda) au în comun proiecte
turistice.

8. Bulgaria

Comunele i regiunile bulgare nu au stabilit înc rela ii directe cu unit ile

administrative situate dincolo de frontierele lor. Bulgaria nu dispune
înc de o lege care s prevad posibilitatea contactelor
transfrontaliere directe între colectivit ile locale i nu a semnat înc
Conven ia-cadru european privind cooperarea transfrontalier a
comunit ilor sau autorit ilor teritoriale.

Ministerul bulgar al Amenaj rii Regionale i al Construc iei studiaz la ora

actual eventuale viitoare programe de cooperare la scar local .
Strategia na ional va fi elaborat în urm toarele sectoare prioritare:
infrastructuri i comunica ii, cooperare între colectivit ile locale i
regionale, exploatarea durabil a resurselor naturale i protec ia
mediului înconjur tor, turism, resurse umane, locuri de munc i
politic social i dezvoltare local .

9. Republica Ceh i Germania

Krystofy Hamry (districtul Chomutov, Republica Ceh ) furnizeaz ap

pentru Jachstadt (Landul Saxa, Germania), Republica Ceh . S-a
hot rât instalarea unei sta ii pentru furnizarea electricit ii între
Varnsdorf (Germania) i Hradek n.N. (Republica Ceh ).

Statele Potucky (districtul Karlovy Vary, Republica Ceh ) i

Johanngeorgenstadt (Schwarzenberg, Germania) au în comun o uzin
de tratare a apelor uzate. O instala ie comun de tratare a apelor
uzate este în construc ie pentru statele Valy-Krompach (districtul
Ceska Lipa, Republica Ceh ) i Jansdorf (Germania) i sunt
prev zute i alte instala ii. Acest proiect se înscrie în cadrul acordului
Euregio privind asanarea i tratarea apelor uzate pe valea Neisse.
Întreprinderea german Serbauer Vohenstrauss, al c rui sediu este în
Bavaria, a încheiat contracte de colectare selectiv a de eurilor cu mai
multe state din districtul Tachov (Republica Ceh ), iar întreprinderea
Jerabek-Rottmann ridic de eurile menajere din Ceska-Lipa. O
întreprindere din Nuremberg (Germania) este îns rcinat cu
cur irea ora ului Karlovy-Vary (Republica Ceh ).

Diverse trenuri locale sunt în serviciu între Germania i Republica Ceh .

Serviciul de între inere a drumurilor de la Prachatice (Republica
Ceh a semnat un contract cu responsabilul drumurilor din Freyung

74
 (Germania) privind desz pezirea podului frontalier care leag
Strazky i Philippsreut. Unit ile de pompieri din Prachatice
(Republica Ceh ) i Freyung-Grafenau (Landul Bavaria, Germania)
pot fi chemate dincolo de frontier i se ajut reciproc la nevoie. În
curând va fi semnat de c tre Bavaria i Republica Ceh un acord
asupra serviciilor aeriene de ajutor i de evacuare. Au fost constituite
asocia ii s te ti pentru ajutorul medical de urgen . Unele sta ii
service de munte în districtele Kaltovy i Prachatice (Republica Ceh )
au leg turi de cooperare cu omoloagele lor bavareze din Germania,
iar parcurile naturale din Sumava (Republica Ceh ) i din P durea
Bavarez (Germania) lucreaz în colaborare strâns în domeniul
conserv rii naturii. Proiectele Euregio P durea bavarez /Boemia i
Euregio Egrensis au acela i obiectiv. Ora ele Zelezna Ruda
(Republica Ceh ) i Eisenstein (Bavaria, Germania) sunt pe cale de a
elabora un plan regional comun care pune accentul pe rocadele de
devia ie, i care va fi terminat în 1995.
10. Republica Ceh i Polonia

Districtul Nachod (Republica Ceh ) aprovizioneaz cu ap cl direa vamei

poloneze i prezint d ri de seam privind riscurile de inunda ie ale
râului. Cabana turistic de la Ceska Bouda de pe muntele Snezka în
mun ii Krkonose (Republica Ceh ) este alimentat cu ap de cabana
polonez care este situat de cealalt parte a frontierei. Linia de
transport de electricitate între Nachod i Kudowa Zdroj este utilizat
de cehi sau de polonezi, dup necesit i. Satul Dziewietlice (Polonia)
va fi alimentat cu gaz de la instala iile din Bernartice (districtul
Sumperk, Republica Ceh ) în curs de construc ie. Uzinele de tratare a
apelor uzate de la Broumov i Mezilesi vor ameliora calitatea apei
râului polonez Stonava. O leg tur zilnic de autobus este organizat
de polonezii din Jelenia Gora i Kamenna Gora cu Hradec Kralove
(Republica Ceh ) iar trenurile locale traverseaz frontiera. Zona
punctelor vamale poloneze i cehe ti din districtul Brubtal (Republica
Ceh ) este desz pezit în comun.

11. Republica Ceh i Slovacia

Satul Tsar (districtul Hodonin, Republica Ceh ) prime te gaz iar satul Stary
Hrozenkov electricitate din Slovacia. Centrul de vacan ceh de la
Portas este alimentat cu electricitate i cu ap de uzinele din districtul
Povazska Bystrica (Slovacia). Sistemul de înc lzire din districtul
Hodonin (Republica Ceh ) serve te i pe cel din Holic din partea
slovac . De eurile menajere ale proprietarilor de re edin e secundare
sunt ridicate de c tre serviciile municipale din Vel’ke Karlovice
(districtul Cadca, Slovacia), ca i cele ale centrului de vacan din
Portas de c tre serviciile districtului Povazska Bystrica (Slovacia).
Între inerea drumurilor este asigurat iarna de c tre districtul Makov

75
 (Republica Ceh ) pentru satul Kasarne (Slovacia) i împrejurimi.
Unit ile de pompieri lucreaz în colaborare cu districtul Vsetin
(Republica Ceh ).

U Sabotu, cartier al comunei Javornik (Republica Ceh ) continu s

beneficieze de servicii publice de tot felul (electricitate, ap , autobus,
po t , telefon, s n tate, coli i servicii religioase) de la ora ul
Vrbovce (districtul Senica, Slovacia) ca i înainte de desp r irea
Cehiei i Slovaciei. În districtul Trencin, serviciile publice sunt
asigurate în permanen de cehi, mai ales electricitatea, tratarea
de eurilor menajere i liniile locale de autobus Stary Hrozenkov-
Drietoma, Strani-Moravske Lieskove i Sidonia-Horne Srnie.

12. Danemarca i Germania

Întreprinderi din Flensburg (Landul Schleswig-Holstein, Germania) i din

Pattburg (Danemarca) aprovizioneaz cu înc lzire aceste dou
districte iar centralele din Flesburg (Germania) i Appenrade
(Danemarca) fac schimb de electricitate. Exist de asemenea o
cooperare pentru tratarea apelor uzate. Calea ferat danez
deserve te ora ul Flesburg (Germania) cu trenuri i autobuze. Unit i
voluntare de pompieri din districtul Nordfriesland (Landul Schleswig-
Holstein, Germania) i din Danemarca se întrajutoreaz dincolo de
frontiere.

13. Danemarca, Finlanda, Norvegia i Suedia ( rile nordice)

Cooperarea transfrontalier între colectivit ile locale i regionale din rile

nordice exist de decenii. Ea se refer la o gam larg de activit i. Se
pot cita, în cadrul acestui raport, serviciile de ajutor i de lupt
împotriva incendiilor, între inerea drumurilor, tratarea apelor uzate
i înc lzirea urban . Aproximativ zece comune suedeze i cinci
administra ii de comitate au o form sau alta de cooperare
transfrontalier privind serviciile de ajutor, cooperare consacrat
prin acordul interna ional din 1989 între Danemarca, Finlanda,
Norvegia i Suedia. Consiliul ministerial nordic sus ine din punct de
vedere economic cooperarea în cinci regiuni frontaliere, dintre care
regiunea Öresund unde accentul este pus în principal pe chestiunile
legate de construirea unui pod între Danemarca i Suedia.

Colectivit ile locale la frontierele dintre Finlanda, Norvegia i Suedia au o

lung tradi ie de cooperare transfrontalier . În regiunea
“Nordkalott” unde cooperarea este foarte dezvoltat , ora ele înfr ite

76
 Torino (Finlanda) i Haparanda (Suedia) gestioneaz în comun o
sta ie de epurare a apei i o instala ie de înc lzire urban . Aceast
cooperare este preluat de o organiza ie comun numit “Provincia
Bothiensis”. Cooperarea pe malul M rii Barents organizat la ora
actual i care poate fi considerat ca o extindere a cooper rii din
Nordkalott, înglobeaz de asemenea anumite regiuni din Federa ia
Rus . Ea se refer la domenii cum ar fi transportul, comunica iile i
protec ia mediului înconjur tor. Cooperarea exist între toate rile
limitrofe M rii Baltice, mai ales între colectivit ile lor locale i
regionale.

14. Finlanda i Estonia sau Rusia

Finlanda are o frontier lung (1300 km) cu Rusia i de asemenea o lung

frontier de coast cu Estonia. Exist acorduri na ionale de cooperare
între aceste ri i o tradi ie de asisten pentru vecinii de cealalt
parte a frontierei. Activit ile de cooperare sunt organizate în
principal la scar regional . La nivel comunal, acordurile de înfr ire
între comunele finlandeze, ruse ti i estoniene sunt frecvente. În
numeroase sectoare, cooperarea func ioneaz în principal pe baz de
voluntariat i ad hoc, i se refer la serviciile de ajutor i de lupt
împotriva incendiilor (stingerea focurilor din p duri), între inerea
drumurilor, cât i la ajutorul agricol. Exist de asemenea proiecte
educative de schimb de informa ii i de formare a func ionarilor.

15. Fran a i Germania

În materie de aprovizionare cu ap i de tratare a apelor uzate,

departamentul Bas-Rhin (Fran a) colaboreaz cu comunele vecine din
Landul Rhenania-Palatinat (Germania). Apele uzate sunt de
asemenea tratate în comun de c tre colectivit ile locale din Saar
(Germania) i din Fran a. În 1974, ora ul Strasbourg (Fran a) a
semnat un acord cu districtul Ortenau (Bade-Würtemberg,
Germania) privind incinerarea de eurilor de c tre Comunitatea
Urban din Strasbourg (CUS), dar aplicarea lui a fost blocat în 1992
de guvernul francez i ulterior de o hot râre ministerial franco-
german . Exist o cooperare neoficial între pompierii ora elor
Wissembeurg (Bas-Rhin, Fran a) i Bade Bergzabern (Rhenania-
Palatinat, Germania).

Liniile locale de autobus func ioneaz între ora ele Rastatt (Bade-
Würtemberg, Germania) i Seltz i Haguenau (Bas-Rhin, Fran a) cât
i între Strasbourg i Kehl (Bade-Würtemberg, Germania). Un
serviciu de transport la cerere gestionat de c tre o autoritate
regional din Rhenania-Palatinat, (Germania) deserve te de asemenea

77
 un ora din Bas-Rhin (Fran a). Exist , de asemenea, i o cooperare în
domeniul transporturilor publice între Saar (Germania) i Fran a.

16. Fran a i Italia

Departamentul Alpes de Haute Provence (Fran a) i provincia Cuneo (Italia)

se ocup împreun de desz pezirea pasului Larche. Datorit izvorului
râului Roya, municipalitatea din Vintimille (Italia) aprovizioneaz cu
ap potabil municipalitatea din Menton (Fran a), în virtutea
acordului încheiat la 28 septenbrie 1967 de c tre guvernele francez i
italian. Uzina municipal de tratare a apelor uzate de la Menton
deserve te satele Montorla, Grimaldi i Latte la vest de Vintimille.

17. Fran a i Luxemburg

În zona urban Longwy (Meurthe-et-Moselle, Fran a), aprovizionarea cu

ap , tratarea apelor uzate, transporturile publice locale, serviciile de
pompieri i turismul fac obiectul unei cooper ri cu autorit ile
luxemburgheze.

18. Fran a i Spania

În Pirinei, exist o lung tradi ie de cooperare neoficial de-a lungul

frontierei franco-spaniole. Dreptul la p unat comun este prev zut
prin acorduri datând din 1375 i 1646 iar în 1876 a fost creat
Comisia Interna ional a Pirineilor (CIP) în calitate de organism de
cooperare. Un acord de întrajutorare pentru securitatea frontierei i
lupta împotriva incendiilor a fost încheiat în 1959. Din 1990, gunoaiele
menajere ale comunelor spaniole Zugarramurdi i Urdax sunt
ridicate de sindicatul comunal din Haute vallée de la Nivelle (Fran a).
Ora ul Irun este legat la re eaua de aprovizionare cu ap a
sindicatului comunal din Bidassoa i a unei întreprinderi franceze.

Comunitatea de Lucru a Pirineilor a fost creat în 1983 la ini iativa

Consiliului Europei pentru promovarea cooper rii în domenii ca
transporturile, comunica iile, economia, turismul, energia i mediul
înconjur tor. În regiunea Bas-Bidassoa, un grup de lucru
intercomunal se intereseaz de cooperarea transfrontalier între
autorit ile administrative.

19. Fran a i Elve ia

Ora ul Saint-Cergue (Elve ia) prime te ap furnizat de sindicatul din

Rousses (Jura, Fran a) în virtutea unui acord semnat în 1972 i
valabil 30 de ani. Teritoriul Belfort i departamentul Haute-Savoie
(Fran a) au de asemenea acorduri de cooperare pentru furnizarea i

78
 tratarea transfrontalier a apei, tratarea privind în special regiunea
Geneva (Elve ia) i lacurile sale. Municipalitatea din Viry (Haute-
Savoie, Fran a) a participat la finan area unei uzine de epurare la
Chancy (Elve ia), Bas Salève (Haute-Savoie, Fran a) utilizeaz sta ia
de epurare a cantonului Geneva de la Aïze (Elve ia). O uzin de
epurare este în construc ie la Bois-d’Amont (Jura, Fran a) cu un
împrumut al cantonului Vaud (Elve ia) pentru ameliorarea calit ii
apei din Orbe. Sindicatul francez SIVMAA i partenerul s u elve ian
SIG de la Geneva efectueaz împreun controale i m sur tori ale
polu rii râului Arve.

De euri provenind din comune franceze vor fi incinerate la uzina din

Cheneviers (cantonul Geneva, Elve ia). De la 1 ianuarie 1994, exist o
leg tur de transport public local între sindicatul francez SIVMAA i
întreprinderea elve ian TPG din Geneva. Unit ile de pompieri din
Geneva i din ora ele franceze vecine prev d s se ajute reciproc iar
cele din Geneva dispun de adaptatoare pentru adaptarea materialului
lor la materialul francez ale c rui norme sunt diferite. Unit ile de
pompieri din Rousses i Bois-d’Amont (Fran a) organizeaz în fiecare
an exerci ii cu colegii lor din Chenit i Saint-Cergue (Elve ia), pe care
de altfel îi ajut .

20. Fran a i Regatul Unit

Ora ele Douvres (comitatul Kent, Regatul Unit) i Calais (departamentul

Pas-de-Calais, Fran a) au semnat în 1993 un acord de cooperare
transfrontalier finan at de programul INTERREG al Uniunii
Europene care se refer mai ales la transporturi, infrastructuri i
protec ia mediului înconjur tor.

21. Germania i Luxemburg

Comune luxemburgheze sunt alimentate cu ap de la sta ia hidraulic a

districtului Bitburg-Prüm (Rhenania-Palatinat, Germania) iar o arie
de servicii a autostr zii germano-luxemburgheze la Luxemburg
depinde de asocia ia sta iilor din Trierer-Land (Rhenania-Palatinat,
Germania). Apele uzate ale anumitor comune din Rhenania-Palatinat
(Germania) i din Luxemburg sunt tratate în sta ia comun de
epurare de la Echternach (Germania). O asocia ie luxemburghez i o
alta din Rhenania-Palatinat au creat o sta ie de epurare
interna ional “Mompach/Trierer-Land” pentru tratarea apelor
uzate din mai multe districte. Landul Saar (Germania) i
Luxemburgul coopereaz de asemenea în mai multe sectoare de
servicii în special pentru eliminarea apelor uzate i în domeniul
transporturilor publice.

79
Autorit i locale din Rhenania-Palatinat (Germania) i din Luxemburg
gestioneaz o linie transfrontalier de autobus i un vas pe Mozela
care leag ora ele Oberbillig (Rhenania-Palatinat, Germania) i
Wasserbillig (Luxemburg). Autorit ile locale din Rhenania-Palatinat
(Germania) i din Luxemburg între in diverse poduri frontaliere
ocupându-se în special de desz pezire. Exist un acord de ajutor
reciproc între unit ile de pompieri de ambele p r i ale frontierei i
un serviciu comun de supraveghere aerian pentru protec ia
p durilor. P durea unei comune germane situat pe frontier între
Landul Rhenania-Palatinat (Germania) i Luxemburg este între inut
de autorit ile forestiere luxemburgheze.

22. Germania i Olanda

Arsbeck (Germania) furnizeaz ap potabil la Roerdalen (Olanda), iar

Groesbeek (Olanda) unei p r i din Kronenburg (Germania) i
Straelen (Germania) unei case din Olanda. Dinxperlo (Olanda) i
Suderwick (Germania) au un acord de furnizare reciproc de
electricitate. Kerkrade (Olanda) i Herzogenrath (Germania) au un
acord reciproc în materie de epurare, iar Kronenburg este legat la
re eaua de epurare din Groesbeck (Olanda). Este prev zut legarea
unor locuin e din Kronenburg i Goch (Germania) la re eaua de
epurare din Millingen i Bergen (Olanda). Dispozi ii echivalente exist
pentru ridicarea gunoaielor menajere de la Goch (Germania) de c tre
serviciile municipale din Bergen (Olanda). Autobuze fac leg tura
între Emmen (Olanda) i Meppen (Germania), i între Winterswijk
(Olanda) i Vreden (Germania).

Între pompierii din urm toarele ora e exist acorduri de întrajutorare ad

hoc: Arcen (Olanda) i Geldern (Germania); Bergen, Gennep
(Olanda) i Kevelaer, Goch (Germania); Reiderland (Olanda) i
Bunde (Germania); Bellingwedde (Olanda) i Rhede (Germania);
Vlagtwedde (Olanda) i Lathen, Dörpen, Haren an der Ems
(Germania); Emmen (Olanda) i Meppen (Germania); Ubbergen
(Olanda) i Kronenburg (Germania); Bergh, Coevorden, Dinxperlo,
Eibergen, Enschede, Haaksbergen, Losser, Winterswijk, Zevenaar
(Olanda) i Emmerich, Emlichheim, Bocholt, Vreden, Gronau, Ahaus,
Borken, Velsen (Germania). Gennep (Olanda) i Kleve (Germania)
coopereaz în caz de catastrof , iar Nimègue (Olanda) i Kleve
(Germania) se ajut reciproc în lupta împotriva incendiilor iar
poli iile lor colaboreaz pentru reprimarea infrac iunilor legate de
mediul înconjur tor. O list trilingv de termeni referitori la
acordarea transfrontalier de ajutor în caz de catastrofe i accidente a
fost elaborat în comun de Maastricht (Olanda), Hasselt i Luik
(Belgia) i Aken (Germania).

80
Între inerea re elei rutiere este efectuat în comun între Kerkrade (Olanda)
i Herzogenrath (Germania) cât i între Gennep (Olanda) i Goch
(Germania). Dinxperlo (Olanda) i Suderwick (Germania)
colaboreaz în mai multe domenii legate de lucr ri publice.

23. Germania i Polonia

Colectivit ile germane i poloneze î i furnizeaz , dar nu în permanen ,

mijloace de lupt împotriva incendiilor în cazuri de urgen . În landul
Mecklenburg-Vorpommern (Germania), serviciul comunal din
Usedom (Germania) pentru aducerea i tratarea apei preconizeaz
împreun cu ora ul Swinoujscie (Polonia), crearea unei uzine comune
de epurare a apelor uzate. Ora ul Wolgast (Germania) i cantonul
Szczecin sunt în tratative pentru crearea unei re ele comune de
aprovizionare cu ap .

24. Grecia

Nu exist acorduri în acest domeniu între colectivit ile locale grece ti i cele
ale altor ri.

25. Ungaria i Slovacia

În districtul Dunajska Streda (Slovacia) electricitatea vine din Ungaria.

Centralele din districtul Lucenes (Slovacia) i Salgotarjan (Ungaria)
au încheiat un acord de furnizare reciproc de electricitate. Cl direa
v mii din Kral (districtul Rimavska Sobota, Slovacia) este între inut
de autorit ile slovace i maghiare, iar drumul comunei Kral de c tre
serviciile din Rimavska Sobota (Slovacia) i de KPM Putnok
(Ungaria). Exist o leg tur prin autobus între Slovenske Nove Mesto
(districtul Trebisov, Slovacia) i Ungaria. Exist un serviciu public de
transport cu autobuzul i trenul între Slovenskoe Nove Mesto
(districtul Trebisov, Slovacia) i Ungaria; de asemenea, o linie de
autobuz asigur leg tura între Komarom (Ungaria) i Komarno
(Slovacia). Podul Erzsebet, care leag Komarom i Komarno, este
între inut de cele dou municipalit i.

Un acord de întrajutorare în caz de urgen a fost încheiat între districtul

Trebisov i echivalentul s u maghiar, în special pentru accidentele de
circula ie i inunda ii. În districtul Vel’ky Krtis (Slovacia), exist un
acord de ajutor reciproc între serviciile de pompieri la frontiera între
Slovenské Darmoty - Balasské Darmotu i Ungaria, iar postul de
poli ie situat în partea slovac este alimentat cu ap de Ungaria.
Cooperativa agricol din Nenince (districtul Vel’ky Krtis, Slovacia)
colaboreaz cu comune i întreprinderi agricole maghiare (Bercel,
Terany, Galgaguta i Santa).

81
26. Italia i Slovenia

Conform tratatului semnat de Italia i fosta Iugoslavie la Gorizia la 9 mai

1979, colectivitatea din Gorizia (Italia) prime te ap potabil prin
apeductul de la Nova Gorica (Slovenia). Asocia ia intercomunal
CISARFO de aprovizionare cu ap a sectorului oriental al ora ului
Friuli (Italia) furnizeaz în permanen ap potabil colectivit ilor
slovene de la Colobrida i Brech, iar contractul este reînnoit în mod
tacit în fiecare an.

27. Italia i Elve ia

Apele uzate ale colectivit ii din Clivio sunt tratate i purificate de o

instala ie elve ian vecin , în virtutea acordului încheiat la 18
octombrie 1984 de municipalitatea din Clivio i uzina de tratare din
Mendrisio. Acest acord are o durat de valabilitate de 15 ani dar
poate fi reînnoit.

28. Polonia i Slovacia

O întreprindere polonez furnizeaz electricitate unei cabane i unor cl diri

ale punctelor vamale din Ostravska Polhora (districtul Dolny, Kubin,
Slovacia). Cl dirile punctelor vamale slovace i poloneze de la
Trstena-Chyzne (districtul Dolny-Kubin, Slovacia) sunt alimentate cu
electricitate i cu ap de c tre slovaci. La ora actual se construie te o
linie electric între Obisovce (districtul Svidnik, Slovacia) i Krosno
(Polonia) care va alimenta cele dou laturi ale frontierei.

Serviciile de pompieri ale comunelor Sucha Hora i Chocholow se ajut

reciproc. Întreprinderea slovac SAD gestioneaz un serviciu de
autobus între ora ele Dolny Kubin (Slovacia) i Jablonka (Polonia) cât
i între Spropkov i Krosno (Polonia). Alte servicii de autobus între
Slovacia i Polonia vor fi organizate dup deschiderea unor noi
posturi de frontier . Ora ele Stara Lubovna (Slovacia) i Nowy Sacz
(Polonia) fac schimb i î i formeaz împreun func ionarii lor
municipali.

29. Portugalia i Spania

Administra iile locale portugheze i spaniole între in rela ii transfrontaliere

neoficiale în diverse domenii, dar nu în cel al serviciilor publice.

II. Structurile cooper rii transfrontaliere

82
Acordurile cooper rii transfrontaliere pe o baz ad hoc corespund cel mai
adesea unui început de colaborare, în special în domeniul luptei
împotriva incendiilor, aceste contracte transfrontaliere vizeaz dup
cum se pare înt rirea eficacit ii i capacit ilor unit ilor de
pompieri prin ac iuni comune. Nevoia real a colegilor de cealalt
parte a frontierei i faptul de a ti c ei în i i risc s se g seasc în
aceea i situa ie favorizeaz cooperarea transfrontalier , chiar dac nu
exist acorduri oficiale i constrâng toare. Faptul c aceste servicii
sunt furnizate f r o compensa ie financiar poate s explice de ce nu
este necesar existen a unor rela ii contractuale. De aceea, exemplele
citate cel mai des în materie de cooperare transfrontalier sunt lupta
împotriva incendiilor, prevenirea incendiilor i serviciile de ajutor.

În afar de prestarea deseori tradi ional de servicii de ajutor pe o baz ad

hoc, celelalte servicii publice sunt prestate, dup cum se poate
constata, dincolo de frontiere, pe baze contractuale. Cel mai adesea
este vorba de servicii ca apa, electricitatea, gazul sau instala iile de
epurare. În acest caz, interesul furnizorului de a avea cât mai mul i
clien i i în str in tate, merge mân în mân cu nevoia unor a ez ri
izolate, aproape de frontiere, de a fi aprovizionate i ata ate par ial la
infrastructuri care nu exist de partea lor. Prestarea de servicii
publice cere totu i o mare încredere iar serviciul trebuie s poat fi
cifrat, atât pentru prestator cât i pentru consumator. De aceea,
acordurile transfrontaliere sunt în acest domeniu forma de cooperare
cea mai r spândit i cea mai adaptat . Pentru crearea unei asfel de
cooper ri, un rol esen ial îl joac caracteristicile geografice, cum ar fi
prezen a unui izvor, a unui ora important sau a unei centrale
electrice în apropiere de o frontier dar i leg turile istorice între
popula ii sau numai simplul fapt al dorin ei de cooperare.

Astfel, formele de cooperare ad hoc se justific i pot juca un rol important în

stabilirea de contacte transfrontaliere. Organizarea unei cooper ri
mai strânse în alte domenii decât cel al ajutorului de urgen poate s
necesite o baz contractual , mai ales pentru cooperarea pe termen
lung. Sunt foarte multe exemple de acest tip de cooperare, chiar dac
sunt mult mai numeroase cazurile de cooperare ad hoc.

Majoritatea cazurilor de cooperare citate în r spunsurile la chestionar se

refer la servicii administrative sau întreprinderi publice mai degrab
decât la sectorul privat. Este adev rat c destinatarii chestionarului,
care erau administra iile publice, puteau s nu cunoasc toate
contactele existente între colectivit ile locale sau cet eni i
întreprinderi private str ine. Totu i, serviciile publice care fac
obiectul acestui studiu sunt prestate în majoritatea lor de organisme

83
 publice, independent de orientarea lor na ional sau interna ional ,
întreprinderile publice sunt deci principalii parteneri ai cooper rii.

Dat fiind faptul c anumite guverne privatizeaz unele sectoare ale serviciilor
publice, întreprinderile private particip de asemenea, dar într-o mai
mic m sur , la acest tip de cooperare transfrontalier . Exemplele
cele mai interesante privesc atât ridicarea i tratarea de eurilor cât i
între inerea drumurilor i cur atul ora elor. În ceea ce prive te
prestarea de servicii interna ionale, întreprinderile private au ansa
de a fi mai suple datorit experien ei lor uneori destul de mari în
materie de clientel str in i c ut rii lor constante de noi clien i.
Totu i, întreprinderile private nu se intereseaz decât de sectoarele
rentabile iar sectoare cum ar fi lupta contra incendiilor sau
transporturile locale necesit un spa iu financiar de la stat sau de la
statele în cauz .

Cooperarea transfrontalier temporar sau excep ional este de cele mai

multe ori neoficial . Dar pot s existe acorduri oficiale de
întrajutorare în caz de urgen care permit o form de cooperare mai
structurat i mai fiabil chiar între unit i de pompieri din dou
comune învecinate desp r ite de o frontier .

Bulgaria, Republica Ceh i Slovacia insist asupra dezvolt rii cooper rii
transfrontaliere la toate nivelele, iar vechea re inere fa de rile
occidentale, datorat diferen ei regimurilor politice, pare s fie
dep it . Sunt deci în curs studii asupra posibilit ilor de cooperare
iar tratate interna ionale sunt i vor fi semnate pentru a da
posibilitatea colectivit ilor locale s încheie acorduri transfrontaliere
privind, de exemplu, prestarea de servicii publice. Pân în prezent,
majoritatea contactelor cu colectivit ile str ine locale sunt neoficiale
sau sunt bazate pe contacte hot râte de guvernul central.

Se recurge la contracte de drept privat când este vorba de întreprinderi

private dar i când întreprinderi publice presteaz servicii ca i
întreprinderile private, adic în condi ii de concuren comercial .
Contractele cu colectivit ile locale care posed i gestioneaz
întreprinderi publice sau asocia ii pot fi calificate drept contracte de
drept public, mai ales în cazul unui monopol sau al unui contract
obligatoriu pentru furnizarea apei, electricit ii sau a instala iilor de
epurare. Chiar dac legile aplicabile pot fi diferite, aceste diferen e
sunt minore i se refer de exemplu la dreptul de recurs al
consumatorului împotriva unei întreprinderi, independent de locul de
re edin de o parte sau de cealalt a frontierei.

Crearea unor entit i legale specifice pentru prestarea de servicii publice

dincolo de frontiere ar putea fi util . Landul Mecklenburg-

84
 Vorpommern consider “Euregiunea Pomerania”, care se compune
dintr-o asocia ie comunal german i una polonez cu scop precis, ca
un exemplu de gestiune a serviciilor publice de c tre un organism
relevant de drept privat.

Dimpotriv , când se aplic dreptul public interna ional, pot s apar

diferen e de o mai mare importan . Aceste tratate sunt totu i
încheiate cel mai adesea între guverne na ionale sau centrale,
competente în materie de rela ii str ine. Dar cum sunt mai pu in suple
i privesc mai pu in specificul unei cooper ri transfrontaliere,
tratatele interna ionale între colectivit i locale sunt rare. Ele servesc
ca baz pentru alte contracte, cum ar fi asocia iile transfrontaliere
Euregio sau marile proiecte privind ameliorarea calit ii apei râurilor
sau construc ia i gestionarea centralelor electrice. Se pare c
prestarea transfrontalier de servicii publice la scar local se
bazeaz cel mai adesea pe contracte individuale.

Cu excep ia programelor finan ate special pentru dezvoltarea cooper rii

transfrontaliere i a serviciilor de ajutor care sunt gratuite,
cheltuielile sunt împ r ite în general în mod ra ional, dup principiul
reparti iei cheltuielilor între colectivit ile locale din acela i stat.
Reparti ia este propor ional cu consumul real sau dup un calendar
al cheltuielilor fixat dinainte.

III. Motivele cooper rii transfrontaliere

O cooperare transfrontalier poate s aib ca punct de plecare condi iile

specifice dintr-o anumit zon geografic sau s fie facilitat de
acestea. Totu i, în cele mai multe cazuri, cooperarea se na te din
interesele comune ale mai multor regiuni frontaliere.

Cehii, de exemplu, au men ionat în r spunsul lor materialul i echipamentele

tehnice mai bune pentru anumite activit i, posibilitatea de a trata în
mod mai eficace problemele comune ora elor i satelor vecine, o
configura ie local favorabil , accesul mai u or cu transportul public
i dorin a de a cunoa te mai bine via a i tradi iile culturale ale rii
vecine. Sprijinul financiar al acestor cooper ri transfrontaliere merit
de asemenea s fie citat, cum ar fi programul INTERREG Kent
finan at de Uniunea European care subven ioneaz proiecte de
cooperare între Douvres i Calais.

Foarte adesea la originea contactelor transfrontaliere sunt leg turile istorice

sau culturale. Uneori, un sat constituie o unitate morfologic

85
 traversat dar nu i t iat în dou de o frontier . În sfâr it, situa ia
geografic poate juca un rol decisiv. Astfel, Laponia este a a de pu in
populat încât cooperarea transfrontalier este o necesitate vital .
Proximitatea unor sate situate de fiecare parte a unei frontiere când
satul cel mai apropiat din aceea i ar este foarte îndep rtat explic
adesea cooperarea.

Satele, în unanimitate, consider ca pozitive toate cazurile de cooperare

transfrontalier . Ele consider aceste rezultate ca esen iale pentru
integrarea european . Factorii principali sunt rezultatele coordonate
i o mai bun prestare de servicii publice c tre popula ie. Toate
p r ile interesate sunt deci foarte favorabile cooper rii
transfrontaliere în domeniul serviciilor publice.

C. CONCLUZII

Date fiind rezultatele pozitive ale ac iunilor de cooperare în materie de

prestare de servicii publice de o parte i de alta a frontierelor, pare
esen ial ca autorit ile centrale sau locale s continue s sprijine
aceste forme de cooperare transfrontalier . Este adev rat c regiunile
frontaliere au fost uneori neglijate; totu i, cu ocazia cre rii Pie ei
Unice i l rgirii procesului de integrare european , regiunile
frontaliere au câ tigat în importan la scar na ional , i aceasta
datorit tendin ei lor de a suferi mai pu in, datorit leg turilor lor cu
str in tatea, din cauza problemelor care afecteaz situa ia economic
a rii. De altfel, caracteristicile geografice i leg turile culturale nu
pot fi neglijate f r a aduce prejudicii atât cet enilor din regiunile
frontaliere, cât i celor din interior.

De i sinergia care rezult dintr-o astfel de cooperare transfrontalier în

domeniul serviciilor publice aduce beneficii oric rei colectivit i
locale, oricare ar fi m rimea ei, concluziile colocviului organizat de
c tre CDLR la Budapesta în aprilie 1994 pe tema “M rimea
comunelor, eficacitatea i participarea cet enilor” las s se în eleag
c municipalit ile mici sunt mai capabile s profite de o astfel de
cooperare.
Liniile transfrontaliere de transport reprezint un instrument esen ial al
integr rii europene. F r transport local peste frontiere, regiunile
frontaliere cad într-o izolare artificial i sunt defavorizate din punct
de vedere economic, social i cultural.

Serviciile publice care necesit investi ii, echipamente sau instala ii

importante sunt cele care par s aib nevoie cel mai mult de o ac iune
comun i de eforturi partajate. De aceea prestarea de servicii publice
în regiunile frontaliere, în special aducerea apei i distribuirea gazului

86
 i electricit ii, sunt adesea înso ite de fluxul transfrontalier care
utilizeaz o infrastructur comun .

Acelea i tendin e caracterizeaz serviciile publice a c ror func ionare este

legat de problemele mediului, cum este cazul pentru tratarea apelor
uzate, eliminarea de eurilor sau aprovizionarea cu ap potabil . Într-
adev r, consecin ele unei ac iuni asupra mediului nu cunosc frontiere,
ceea ce explic faptul c regiunile frontaliere sunt în mod obligatoriu
chemate s coopereze, i aceasta în interesul reciproc al cet enilor
lor. De i strategia adoptat la nivelul cel mai general vegheaz ca
de eurile s fie tratate la locul de produc ie i nu exportate, de eurile
produse local în regiunile frontaliere pot fi tratate uneori într-un mod
mai adecvat în cadrul unor strategii i eforturi comune. Instala iile de
incinerare a de eurilor sau de tratare a apelor uzate construite i
exploatate în comun prezint mai multe avantaje decât instala iile
separate construite de o parte i de alta a frontierei, care, din motive
de constrângeri economice i financiare, nu sunt în m sur s
beneficieze de ultimele progrese ale tehnicii.

Recurgerea la întreprinderile private poate fi o ocazie pentru colectivit ile

locale de a asigura anumite servicii publice pe baz transfrontalier i
de a diminua astfel cheltuielile administrative permitând în acela i
timp solu ii mai individualizate. Întreprinderile private au tiut s se
impun de asemenea la nivel transfrontalier mai ales în domeniul
colect rii i trat rii de eurilor. Caracterul privat al acestor
întreprinderi nu împiedic administra iile locale i alte municipalit i
de pe cele dou laturi ale frontierei s contribuie la crearea sau la
exploatarea lor. Sistemul concesion rii, cu avantajul suplimentar pe
care îl prezint alegerea formei juridice i a locului jurisdic iei, poate
s convin mai mult unor anumite forme de cooperare
transfrontalier , permi ând evitarea anumitor ezit ri în ceea ce
prive te competen a sau autoritatea de a ac iona a uneia sau alteia din
administra iile în cauz .

Încheierea de tratate interna ionale sau bilaterale permite administra iilor

locale s angajeze o cooperare transfrontalier iar promulgarea
regulamentelor administrative interne le ofer modalitatea de a
încheia contracte de concesionare cu parteneri str ini.

De aceea ar fi bine s se creeze între colectivit ile locale unul sau mai multe
grupuri transfrontaliere de consultare capabile s furnizeze
administra iilor locale a regiunilor frontaliere asisten sau sfaturi de
ordin tehnic, juridic i administrativ privind posibilit ile actuale i
viitoare de recurgere la cooperarea transfrontalier . Se întâmpl ca
aceasta s func ioneze în mod neoficial între colectivit i locale dar, în
multe domenii, o baz juridic se adevere te a fi necesar . Schema de

87
 acord asupra cre rii unui grup de concertare între colectivit ile
locale anexat la Conven ia-cadru european privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale ar putea
servi de exemplu sau de directiv în aceast privin . Se poate totu i
ca particularit ile diferitelor forme de cooperare s cear anumite
adapt ri. În acest sens, colectivit ile locale ar putea fi puse în situa ia
s cear sfaturi juridice sau administrative guvernului lor sau
grupului de consultare citat mai sus sau Consiliului Europei.

Colectivit ile locale sunt de altfel puternic încurajate s se foloseasc de

documenta ia privind cooperarea transfrontalier i de tratatele
multilaterale sau bilaterale a c ror list , stabilit par ial în limba
oficial , figureaz în aceast publica ie. Aceste acorduri pot fi
considerate ca modele pentru alte tipuri de cooperare
transfrontalier . Informa ii asupra cooper rii sau a acestor acorduri
specifice pot fi ob inute de la autorit ile competente sau grupul de
consultare.

ANEXA II

DOCUMENTE I ACORDURI DE
COOPERARE TRANSFRONTALIER
ÎN EUROPA

1.1 TABLA DE MATERII

I. DOCUMENTE CON INÂND INFORMA II GENERALE………

I.1. Generalit i………………………………………………………

I.2. Institu ii transfrontaliere…………………………………………
I.3. Muncitori transfrontalieri……………………………………….
I.4. Mediul înconjur tor, de euri, ape de scurgere,
aprovizionare cu ap ……………………………………………
I.5. Amenajarea teritoriului………………………………………….
I.6. Comunica ii, televiziune……………………………………….
I.7. Regiuni frontaliere………………………………………………

2 ACORDURI DE COOPERARE TRANSFRONTALIER

II.1. Generalit i ……………………………………………………

88
2.1.1 II.2. Economie, turism, agricultur …………………………………
II.3. Transport, trafic………………………………………………..
II.4. Muncitori transfrontalieri………………………………………
II.5. Securitate, protec ia împotriva incendiilor, m suri de urgen …

2.1.2 II.6. Mediul înconjur tor, de euri, ape de scurgere,

2.1.3 aprovizionare cu ap …………………………………………..

II.7. Amenajarea teritoriului………………………………………..
II.8. Cultur , educa ie, cercetare i sport…………………………...
II.9. Regiuni frontaliere…………………………………………….
II.10. Asisten juridic sau administrativ …………………………

2.1.3.1.1 I. DOCUMENTE CON INÂND INFORMA II GENERALE

2.1.3.1.2 I.1. GENERALIT I

- Manuel des communes et des zones frontalières/

2.1.4 A register of frontier municipalities and zones/

2.1.5 Manualul comunelor i zonelor frontaliere

[Transfront/Office (85) 13 rev.]

- Dix directives pour la coopération transfrontalière en Europe formulées par

l’Association des Régions Frontalières Européennes (ARFE)/
Ten guidelines for transborder co-operation in Europe formulated by
the Association of European Border Regions (AEBR)/
Zece directive pentru cooperarea transfrontalier în Europa formulate
de Asocia ia Regiunilor Frontaliere Europene (ARFE)
[Transfront (89) 14)]

- Résolution sur la coopération interrégionale et transfrontalière adoptée par

l’Assemblée des Régions d’Europe, le 20 novembre 1987 à Bruxelles/
Resolution on interregional and transfrontier co-operation adopted by
the Assembly of the European Regions on 20 November 1987 in Brussels/
Rezolu ie asupra cooper rii interregionale i transfrontaliere adoptat
de Adunarea Regiunilor din Europa la 20 noiembrie 1987 la Bruxelles
[Transfront (88) 1]

- Convention-cadre européenne sur la coopération transfrontalière des

collectivités ou autorités territoriales: texte de la Convention et
documents complémentaires/

89
 European Outline Convention on Transfrontier Co-operation between
Territorial Communities or Authorities: Text of the Convention and
complementary documents/
Conven ia-cadru european privind cooperarea transfrontalier a
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale: textul Conven iei i documente
complementare
[Transfront (91) 5]

- Convention-cadre européenne: modèles d’accords supplémentaires/

2.1.6 European Outline Convention: Supplementary Model

Agreements/

2.1.7 Conven ia-cadru european : modele de acorduri

suplimentare
[Transfront (91) 1]

- Loi du 19 novembre 1984 no 984 concernant la ratification et l’execution par

l’Italie de la Convention européenne sur la coopération transfrontalière des
collectivités ou autorités territoriales/
Act No 948 of 19 November 1948 concerning the ratification and
implementation by Italy of the European Outline Convention on Transfrontier
Co-operation between Territorial Communities or Authorities/
Legge 19 november 1984 n0 984, ratificata ed esecuzione dall’Italia
della Convenzione europea sulla cooperzione transfrontaliera della collectività
o autorità territoriali, con allegato, adottata a Madrid il 21 Maggio 1980/
Legea nr.984 din 19 noiembrie 1984 privind ratificarea i executarea
de c tre Italia a Conven iei europene privind cooperarea transfrontalier a
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale

[Transfront/Office (85) 5]

- Comité des Ministres: Déclaration sur la coopération transfrontalière en

Europe à l’occasion du 40e anniversaire du Conseil de l’Europe
(adoptée le 6 octobre 1989)/
Committee of Ministers: Declaration of transfrontier co-operation in
Europe on the occasion of the 40th anniversary of the Council of Europe
(adopted on 6 October 1989)/
Comitetul Mini trilor: Declara ie asupra cooper rii transfrontaliere în
Europa cu ocazia celei de a 40a anivers ri a Consiliului Europei (adoptat la 6
octombrie 1989)

- Conférence Permanente des Pouvoirs Locaux et Régionaux de l’Europe:

Résolution 227 (1991) sur les relations extérieurs des collectivités
territoriales/

90
 Standing Conference of Local Regional Authorities of Europe:
Resolution 227 (1991) on the external relations of local and regional
authorities/
Conferin a Permanent a Puterilor Locale i Regionale ale Europei:
Rezolu ia 227 (1991) asupra rela iilor externe ale colectivit ilor teritoriale
[Resolution 227 (1991]

- Structures de la coopération transfrontalière dans les pays de l’Europe du

Nord-Est/
Structurile cooper rii transfrontaliere în rile Europei de Nord-Est
[Transfront/Office (86) 11]

- La coopération transfrontalière entre l’Irlande du Nord et la République

d’Irlande/
Transfrontier co-operation between Northern Ireland and the Republic
of Ireland/
Cooperarea transfrontalier între Irlanda de Nord i Republica Irlanda
[Transfront (89) 7]

- Coopération transfrontaliére franco-germano-luxembourgeoise: Décret N0 81-

929 du 9.10.81/
Cooperarea transfrontalier franco-germano-luxemburghez : Decretul
nr. 81-929 din 9.10.81
[Transfront (89) 18]

- Les régions frontalières françaises et la coopération transfrontalière – “Aux

frontières, une coopération pilote”/
Regiunile frontaliere franceze i cooperarea transfrontalier - “La
frontiere, o cooperare pilot”
[Transfront (89) 4]

- La coopération transfrontalière et l’administration française (Pierre Eckly)

Cooperarea transfrontalier i administra ia francez (Pierre Eckly)
[Etude n0 1]

- Formes exemplaires de coopération transfrontalières concernant les membres de

groupes ethniques résidant sur le territoire de plusieurs Etats/
Examples of good practice of transfrontier co-operation concerning
members of ethnic groups residing on the territory of several states/
Forme exemplare de cooperare transfrontalier privind membrii unor
grupuri etnice având re edin a pe teritoriul mai multor state
[Etude n0 5/Study No.5]

- Protocole d’Amitié et de Coopération entre le Conseil du Gouvernorat de

Bizerte et la Conseil Régional de Provence-Aples-Côte d’Azur,
Bizerte, 12 janvier 1983/

91
 Protocol de Prietenie i Cooperare între Consiliul Guvernoratului din
Bizerte i Consiliul Regional din Proventa-Alpi-Coasta de Azur, Bizerte, 12
ianuarie 1983
[Transfront/Office (83) 29]

I.2. INSTITU II TRANSFRONTALIERE

- Le Conseil des Ministres des pays nordiques, Rapport de M. Terje TVEITO/

The Nordic Council of Ministers, Report by Mr. Terje TVEITO/
Consiliul de Mini tri al rilor nordice, Raportul d.lui M.Terje
TVEITO
[Transfront (86) 2]

- Statuts de l’Association de la côte ouest Germano-Danoise/

Statutes of the German-Danish West Coast Association/
Statutele Asocia iei Coastei de Vest Germano-Daneze

- L’EUREGIO, Rapport de M. Jens GABBE/

The EUREGIO, Report by Mr. Jens GABBE/
EUREGIO, Bericht von herrn Jens GABBE/
EUREGIO, Raport al d.lui Jens GABBE
[Transfront (86) 15]

- Satzung für die Euregio (Statutes of the Euregio)/

Statutul pentru Euregio
[Transfront/Office (85) 11]

- Ems-Dollart Region (Région germano-néerlandaise-Eems-Dollard Regio), 28

février 1977-Structures juridiques-membres-tâches/
Ems-Dollart Region (German-Dutch Region-Eems-Dollard Regio) 28
February 1977-Legal structures-members-aims/
Eems-Dollart Region-Rechtsstruktur-Mitglieder-Aufgabenbereich, 28
Februar 1977/
Regiunea germano-olandez Ems-Dollart, 28 februarie 1977 –
Structuri juridice – Membri – Sarcini
[Transfront/Office (83) 17]

- Statut de la Région Ems-Dollart, e.V. 3 janvier 1977/

Satzung der Ems-Dollart Region, e.V. 3 Januar 1977/
Statutul Regiunii Ems-Dollart, e.V. 3 ianuarie 1977
[Transfront/Office (83) 26]

- Texte de l’Accord portant sur la création de la Communauté de travail

Grenzland: district de Heinsberg-Limburg/
Text of Agreement on the establishment of the Grenzland: Heinsberg
district-Limburg working group/

92
 Text der vereinbarung über die Bildung der Arbeitsgemeinschaft
Granzland: Kreis Heinsberg-Limburg/
Textul Acordului referitor la crearea Comunit ii de Lucru Grenzland:
districtul Heinsberg-Limburg
[Transfront/Office (83) 5]

- Joint regulation Euregio Rijn-Waal, based on the Agreement between the

Federal Republic of Germany, the Land of Lower Saxony, the Land of North
Rhine-Westphalia and the Kingdom of the Netherlands on transfrontier co-
operation between territorial communities or authorities and other public
authorithies, 1993/
Regulamentul comun bazat pe Acordul între Republica Federal
Germania, Landul Lower Saxony, Landul Westphalia – Renania de Nord i
Regatul Olandei asupra cooper rii transfrontaliere între comunit ile sau
autorit ile teritoriale i alte autorit i publice, 1993

- Règlement commun EUREGIO RHIN-WAAL/

Joint regulation RHINE-WAAL EUREGION/
Regulamentul comun EUREGIO RHIN-WAAL
[Transfront (94) 5]

- La coopération transfrontalière entre la Belgique et les Pays-Bas Les activités

de BENEGO/
Cooperarea transfrontalier între Belgia i Olanda-Activit ile
BENEGO
[Transfront (89) 3]

- Joint regulation Benego, based on the Benelux Convention on transfrontier

co-operation between territorial communities or authorities, 1993/
Regulamentul comun Benego, bazat pe Conven ia Benelux asupra
cooper rii transfrontaliere între comunit ile sau autorit ile teritoriale, 1993

- Joint regulation Euregio Scheldemond, based on the Benelux Convention on

transfrontier co-operation between territorial communities or authorities, 1993
Regulament comun Euregio Scheldemond, bazat pe Conven ia
Benelux asupra cooper rii transfrontaliere între comunit ile sau autorit ile
teritoriale, 1993

- Statuts d’un organisme public transfrontalier: Modèles élaborés en exécution

de l’article 3.5 de la Convention Benelux concernant la coopération
transfrontalière entre collectivités ou autorités territoriales (Union économique
Benelux)/
Articles of Association of a Transfrontier Public Corporation:
Specimen Articles drawn up pursuant to Article 3.5 of the Benelux
Convention on Transfrontier Co-operation between Territorial Communities
or Authorities (Benelux Economic Union)/

93
 Statutele unui organism public transfrontalier: Modelele elaborate ca
aplicare a articolului 3.5 din Conven ia Benelux asupra cooper rii
transfrontaliere între colectivit ile sau autorit ile teritoriale (Uniunea
Economic Benelux)
[Transfront (94) 1]
- Agreement Euregion Egrensis, 5.4.91/
Acordul Euroregiunii Egrensis, 5.4.91

- Agreement Euroregion Nisa/Neisse/Nyse, 28.8.91/

Acordul Euroregiunii Nisa, 28.8.91

- Agreement Euroregion Labe/Elbe, 24.6.92/

Acordul Euroregiunii Elba, 24.6.92

- Agreement Euroregion Krusnohori, 11.2.93/

Acordul Euroregiunii Krusnohori, 11.2.93

- Agreement Euroregion Sumava/Bavorsky Les, 1.4.93

Acordul Euroregiunii Sumava/Bavorsky Les, 1.4.93

- Agreement on the Tatry Region, 31.10.93/

Acordul asupra Regiunii Tatra, 31.10.93

- Eurorégion des Carpates

Coopération transfrontalière entre la Hongrie, la Pologne et l’Ukraine
Accord portant création d’une Association interrégionale: Europe des
Carpates/
Carpathian Euroregion
Transfrontier Co-operation between Hungary, Poland and Ukraine
Agreement on creating an inter-regional Association: the Carpathian
Euroregion/
Euroregiunea Carpa ilor
Cooperarea transfrontalier între Ungaria, Polonia i Ucraina
Acordul pentru crearea unei Asocia ii interregionale: Europa
Carpa ilor
[Transfront (94) 7]

- Convention pour la création d’un Conseil parlementaire interrégional-

Interregionaler Parlamentarier Rat – dans la région Saar-Lor-Lux/
Conven ia pentru crearea unui Consiliu parlamentar interregional în
regiunea Saar-Lor-Lux
[Transfront/Office (86) 7]+[Transfront (87) 4]

- Convention establishing an Interregional Parliamentary Council of the Saar-

Lor-Lux Region/

94
 Conven ia pentru stabilirea unei comisii parlamentare interregionale
pentru regiunea Saar-Lor-Lux
[Transfront/Office (86) 7]

- Konvention für die Schaffung eines interregionalen Parlamentarier Rates

Saar-Lor-Lux, 17 Februar 1986/
Conven ia pentru stabilirea unui consiliu parlamentar interregional
Saar-Lor-Lux, 17 februarie 1986
[Transfront/Office (87) 4]

- Commission régionale Saar-Lor-Lux: Information et harmonisation

transfrontalière en matière de planification communale/
Saar-Lor-Lux Regionalkommission: Grenzüberschreitende
Information und Abstimmung kommunaler Planungen/
Comisia regional Saar-Lor-Lux: Informare i armonizare
transfrontalier în materie de planificare comunal
[Transfront/Office (87) 2]

- COMREGIO
Association communale de la grande région Saar-Lor-Lux-Rhénanie-
Palatinat: Statuts/
Asocia ia comunal a marii regiuni Saar-Lor-Lux-Renania-Palatinat:
Statute
[Transfront (89) 9]

- Statuts de la Communauté d’intérêts économiques Moyenne Alsace-Breisgau

(C.I.M.A.B.),1964/
Statutes of the Community of Economic Interests Middle Alsace-
Breisgau (C.I.M.A.B.), 1964/
Statutele Comunit ii de interese economice din Alsacia de Mijloc-
Breisgau (C.I.M.A.B.), 1964
[Transfront/Office (83) 14]

- Statuten der Regio Basiliensis, 25 Februar 1963/

Statutele Regio Basiliensis, 25 februarie 1963
[Transfront/Office (83) 15]

- Convention instituant la Communauté de Travail du Jura. Délémont, le 3 mai

1985/
Convention establishing the Jura Mountains Association. Délémont, 3
May 1985/
Conven ia instituind Comunitatea de Lucru din Jura. Délémont, 3 mai
1985
[Transfront/Office (85) 12]

95
- Echange de notes franco-suisses du 3 mai 1985 relatif à la Convention
instituant la Communauté de travail du Jura/
Exchange of notes between France and Switzerland of 3 May on the
Convention establishing the Jura mountains Association/
Schimb de note franco-elve iene din 3 mai 1985 referitor la Conven ia
care instituie Comunitatea de Lucru din Jura
[Transfront/Office (86) 12]

- La Communauté de Travail du Jura, Rapport de M. Yves PETERMANN/

The Working Community of the Jura, Report by Mr. Yves
PETERMANN/
Comunitatea de Lucru din Jura, Raport al d.lui Yves PETERMANN
[Transfront (86) 14]

- Echange de notes du 12 juillet 1973 entre la Suisse et la France portant sur la

création de la Commission mixte consultative pour les problèmes du voisinage
entre le Canton de Genève et les dèpartements de l’Ain et de la Haute-Savoie/
Schimb de note din 12 iulie 1973 între Elve ia i Fran a cu privire la
crearea Comisiei mixte consultative pentru problemele de vecin tate între
Cantonul Geneva i departamentele Ain i Haute-Savoie

- Le Conseil d’Etat de la République et Canton du Tessin/

Consiliul de Stat al Republicii i Cantonul Tessin
[Transfront/Office (85)20]

- Statuts de l’Association genevoise pour le développement des relations

interrégionales/
Statutele Asocia iei geneveze pentru dezvoltarea rela iilor
interregionale

- La coopération transfrontalière entre la Suisse et la France – Convention

instituant le Conseil du Léman/
Cooperarea transfrontalier între Elve ia i Fran a – Conven ia
instituind Consiliul din Léman
[Transfront (89) 5]

- Coopération transfrontalière entre l’Italie et la Suisse: Communauté de Travail

“Regio Insubrica”/
Transfrontier Co-operation between Italy and Switzerland: Working
Community “Regio Insubrica”/
Cooperarea transfrontalier între Italia i Elve ia: Comunitatea de
Lucru “Regio Insubrica”
[Transfront (95) 1]

- Création d’une Communauté de Travail des Cantons et Régions des Alpes

Occidentales (COTRAO), Marseille, 2 avril 1982-Protocole d’accord/

96
 Setting up of an Association of the cantons and regions of the Western
Alps, Marseille, 2 April 1982 – Memorandum of agreement/
Crearea unei Comunit i de Lucru a cantoanelor i regiunilor din Alpii
Occidentali (CATRAO), Marseille, 2 aprilie 1982-Protocol de acord
[Transfront (83) 9]

- Complément au Protocole d’Accord de la COTRAO créant le “Conseil du

Léman” – Règlement interne du “Conseil du Léman” – Le Département de
l’économie publique (Das Volkswirtschaftsdepartement) – Canton du
Valais/Kanton Wallis/
Supplement to Protocol of Agreeement of the COTRAO setting up the
“Leman Council” – Rules of procedure of the “Leman Council” – department
of economics – Canton of Valais/
Suplimentul Protocolului Acordului COTRAO care creaz “Consiliul
Léman” – Regulamentul intern al “Consiliului Léman” – Departamentul de
economie public .
[Transfront/Office (85) 25]

- La Communauté de travail des Alpes occidentales: COTRAO, Rapport de M.

Edoardo MARTINENGO/
The Working Community of the Western Alps: CATRAO, Report by
Mr Edoardo MARTINENGO/
Comunitatea de Lucru din Alpii Vestici: COTRAO, Raportul d.lui
Edoardo MARTINENGO.
[Transfront (86) 12]

- Protocole d’Accord de la Communauté de travail des régions alpines (ARGE-

ALP), Mösern, 12-13 octobre 1972/
Protokoll betreffend die Gründung einer Arbeitsgemeinschaft
Alpenländer (ARGE-ALP), Mösern, 12-13 Oktober 1972/
Protocolul Acordului Comunit ii de Lucru a regiunilor Alpilor
(ARGE-ALP), Mösern, 12-13 octombrie 1972.
[Transfront/Office (83) 10]

- Statut der Arbeitsgemeinschaft ARGE ALP – Beschluß der Konferenz der

Regierungschefs der ARGE ALP am 29 Juni 1990/
Statuts de la Communauté de travail des Régions alpines ARGE ALP
– Décisions de la Conférence des chefs de gouvernement de l’ARGE ALP du
29 juin 1990/
Statutul Comunit ii de Lucru din regiunile Alpilor ARGE ALP –
Deciziile Conferin ei efilor de guvern ai ARGE ALP, din 29 iunie 1990.
[Transfront (94) 6]

- L’Alpen Adria, Rapport de M. Ralf UNKART/

The “Alpen Adria”, Report by Mr Ralf UNKART/
Arbeitsgemeinschaft Alpen Adria, Bericht von Herrn Ralf UNKART/

97
 “Alpen Adria”, Raportul d.lui Ralf UNKART.
[Transfront (86) 11]

- La Communauté de travail des Pyrénées, Rapport de M. Maximiliano

BERNAD/
The Working Community of the Pyrenees, Report by Mr Maximiliano
BERNAD/
Comunitatea de Lucru din Pirinei, Raportul d.lui Maximiliano
BERNAD.
[Transfront (86) 13]

- Protocole d’Accord instituant la Communauté de travail des Pyrénées adopté à

Bordeaux, le 15 avril, signé à Pau le 4 novembre 1983/
Agreement Protocol setting up a working Community of Pyrenean
regions adopted in Bordeaux on 15 April 1983, signed at Pau on November 4,
1983/
Protocolul Acordului care instituie Comunitatea de Lucru din Pirinei,
adoptat la Bordeaux, la 15 aprilie 1983, semnat la Pau la 4 noiembrie 1983.
[Transfront/Office (83) 36]

- Coopération transfrontalière entre l’Espagne et le Portugal/

Accord concernant la création d’une Communauté de travail Galiza-
Région du Nord du Portugal (original Portugais)/
Cooperarea transfrontalier între Spania i Portugalia
Acordul privind crearea unei Comunit i de Lucru Galiza-Regiunea de
Nord a Portugaliei (original portughez)
[Transfront (94) 8]

- Coopération transfrontalière entre l’Espagne st le Portugal

Protocole de coopération entre la Junta d’Extremadura et la
Commission de Coordination de la Région de Alentejo
(original Espagnol et Portugais)/
Cooperarea transfrontalier între Spania i Portugalia
Protocolul de cooperare între Junta din Extremandura i Comisia de
coordonare din regiunea Alentejo
(original spaniol i portughez)
[Transfront (94) 9]

- Protocolo de cooperación entre la Junta de Extremadura y la Comisión de

Coordinatión de la Región Centro/
Protocolo de cooperação entre a Junta de Estremadura e a Commisão
de Coordenação da Região Centro/
[Protocole de coopération entre la “Junta de Extremadura (Espagne) et
la Commission de Coordination de la Région du Centre (Portugal)” pour
l’information et coopération transfrontalière], 27.5.94
(original Espagnol et Portugais)/

98
 Protocol de cooperare între Junta de Extremadura (Spania) i Comisia
de coordonare din Regiunea Centru (Portugalia), 27.5.94
(original spaniol i portughez)
[Transfront (95) 8]

- Protocolo de cooperação entre a Comissão de Coordenação da Região Centro

e a Junta de Castela e Leão/
Protocole de coopération entre la Commission de Coordination de la
Régio du Centre (Portugal) et la Junta de Castilla y Leon (Espagne), 1995
(original Portugais)/
Protocol de cooperare între Comisia de Coordonare a Regiunii Centru
(Portugalia) i Junta de Castilla y Leon (Spania), 1995
(original portughez)
[Transfront (95) 10]

I.3. MUNCITORI TRANSFRONTALIERI

- Assemblée Parlementaire: Recommandation 1144 (1991) relative à la

situation des populations et des travailleurs frontaliers/
Parliamentary Assembly: Recommendation 1144 (1991) on the
situation of frontier populations and workers/
Adunarea Parlamentar : recomandarea 1144 (1991) referitoare la
situa ia popula iilor i muncitorilor frontalieri
[Rec.1144 (1991]

- La péréquation fiscale transfrontalière concernant l’imposition des revenus

des travailleurs transfrontaliers/
Transfrontier fiscal equalization concerning the incomes of frontier
workers/
Repartizarea fiscal transfrontalier echitabil cu privire la impozitarea
veniturilor muncitorilor transfrontalieri
[Study No.3]
- Guide Pratique du Travailleur Frontalier/
A practical Guide for Frontier Workers/
Ghidul Practic al Muncitorului Frontalier
[Transfront (95) 4]

I.4. MEDIUL ÎNCONJUR TOR, DE EURI, APE DE SCURGERE,

APROVIZIONARE CU AP

- United Nations Protocol to the 1979 Convention on long-range transboundary

air pollution, on financing the monitoring and evaluation of air pollutants in
Europe, Geneva 28 September 1984/
Protocolul Na iunilor Unite la Conven ia din 1979 asupra polu rii
transfrontaliere de lung durat a aerului i a finan rii controlului i evalu rii
poluan ilor aerului în Europa, Geneva, 28 septembrie 1984

99
 [Transfront/Office (85) 23]

- La participation transfrontalière des citoyens dans les Etats membres des

Communautés Européennes et leurs droits de recours/
The public’s right to a say in transfrontier issues in the member States
of the European Community and its right of appeal/
Participarea transfrontalier a cet enilor în statele membre ale
Comunit ilor europene i dreptul lor la recurs
[Transfront (88) 9]

- Assemblée Parlementaire: Recommandation 1115 (1989) relative aux

mouvements transfrontalières des déchets toxiques/
Parliamentary Assembly: Recommendation 1115 (1989) on
transfrontier movements of toxic waste/
Adunarea Parlamentar : Recomandarea 1115 (1989) referitoare la
mi c rile transfrontaliere ale de eurilor toxice
[Rec.1115 (1989]

I.5 AMENAJAREA TERITORIULUI

- Liste des Commissions concernant la coopération transfrontalière en matière

d’aménagement du territoire/
Lista Comisiilor privind cooperarea transfrontalier în materie de
amenajare a teritoriului
[Transfront/Office (85) 14 rév.]

- L’Union Economique Benelux: la concertation frontalière en matière

d’aménagement du territoire – Rapport de M. Hugo ABTS/
The Benelux Economic Union: transfrontier co-operation in the field
of regional planning – Report by Mr. Hugo ABTS/
Uniunea Economic Benelux: cooperarea frontalier în materie de
amenajare a teritoriului – Raportul d.lui Hugo ABTS
[Transfront (86) 3]

- La Commission d’aménagement du territoire germano-néerlandaise, Rapport

de M.F.L BÜSSINK/
The German-Dutch Regional Planning Commission, Report by Mr.
F.L. BÜSSINK/
Comisia de amenajare a teritoriului germano-olandez , raportul d.lui
F.L BÜSSINK
[Transfront (86) 4]

- La Commission germano-suisse pour l’aménagement du territoire, Rapport de

M. K. WEISSHAUPT/
The German-Swiss Regional Planning Commission, Report by Mr. K.
WEISSHAUPT/

100
 Die Deutsch-Schweizerische Raumordnungskommission, Bericht von
Dr. WEISSHAUPT/
Comisia germano-elve ian pentru amenajarea teritoriului, Raportul
d.lui K. WEISSHAUPT
[Transfront (86) 5]

I.6. COMUNICA II, TELEVIZIUNE

- Promozione di contatti tra la regione Lombardia e il canton Ticino per l’esame

dei problemi e l’armonizzazione dei programmi nel settore delle
comunicazioni (between Ticino, Switzerland and Lombardia, Italy)/

Promovarea contactelor între regiunea Lombardia i cantonul Ticino

pentru examinarea problemelor i armonizarea programelor în sectorul
comunica iilor (între Ticino, Elve ia i Lombardia, Italia)
[Transfront/Office (83) 16]

- Convention européenne sur la télévision transfrontalière/

European Convention on transfrontier television/
Conven ia european asupra televiziunii transfrontaliere

I.7. REGIUNI FRONTALIERE

- Charte européenne des Régions frontalières et transfrontalières, adoptée par

l’Association des Régions frontalières européennes (ARFE)/
European Charter of Frontier and Transfrontier Regions, adopted by
the Association of European Border Regions (AEBR) – Statutes, objectives
and terms of reference of AEBR/
Carta european a regiunilor frontaliere i transfrontaliere, adoptat de
Asocia ia regiunilor frontaliere europene (ARFE) – Statute, obiective i
termeni de referin ai ARFE
[Transfront (88) 6 and appendix]

- Association des régions frontalières européennes (ARFE): le rôle des régions

frontalières dans l’Europe de l’an 2000/
Association of European Border Regions (AEBR): the role of the
border regions in the Europe of the year 2000/
Asocia ia regiunilor frontaliere europene (ARFE): rolul regiunilor
frontaliere în Europa anului 2000
[Transfront (91) 6]

- Déclaration de Cottbus: les communes et régions frontalières – pionnières

pour l’union, la compréhension et la coopération entre les peuples/

101
 Cottbus Declaration: Border municipalities and regions – pioneering
unity, understanding and co-operation between peoples/
Declara ia de la Cottbus: comunele i regiunile frontaliere – pioniere
ale uniunii, în elegerii i cooper rii între popoare
[Transfront (92) 1]

- Les incidences de l’achèvement du Marche unique sur les régions frontalières/

The implications for frontier regions of the completion of the Single
Market
Implica iile desâr irii Pie ei Unice asupra regiunilor frontaliere
[Etude No 2/Study No.2]

II. ACORDURI DE COOPERARE TRANSFRONTALIER

II.1. GENERALIT I

- Sopimus yhteistyöstä Murmanskin alueella, Karjalan tasavallassa, Pietarissa ja

Leningradin alueella (SopS 61-62/1992, 20.1.92/
Accord entre les Gouvernements de la République de Finlande et de la
Fédération de Russie concernant la coopération à Mourmansk, en République
de Carélie, à Saint-Pétersbourg et dans la region de Léningrad/
Agreement between the Government of the Republic of Finland and
the Government of the Russian Federation on co-operation in Murmansk, the
Republic of Karelia, in the St. Petersburg and the Leningrad Area, January
20, 1992/
Acord între Guvernele Republicii Finlanda i Federa iei Ruse privind
cooperarea la Murmansk, în Republica Carelia, la St. Petersburg i în regiunea
Leningradului
[Transfront (94) 4]

- Suvereniteettisaaria koskeva sopimus (SopS 95-96/1986), 19.6.86/

Agreement between Finland and Sweden concerning the Sovereing
islands, 19.6.86/
Acord între Finlanda i Suedia privind insulele Sovereing, 19.6.86

- Sopimus Suomen ja Norjan ydinlaitoksia ja ydintapahtumia koskevasta

tietojenvaihdosta ja ilmoittamisesta (SpoS 46/1987), 25.2.87/
Agreement between Finland and Norway on the exchange of
information and reporting relative to nuclear plants and nuclear events in
Finland and in Norway, 25.2.87/

102
 Acord între Finlanda i Norvegia asupra schimbului de informa ii i
rapoarte referitoare la echipamentele nucleare i evenimentul nuclear în
Finlanda i Norvegia, 25.2.87

- Sopimus Suomen ja Ruotsin ydinlaitoksia ja ydintapahtumia koskevasta

tietojenvaihdosta ja ilmoittamisesta (SopS 28/1987), 25.2.87/
Agreement between Finland and Sweden on the exchange of
information and reporting relative to nuclear plants and nuclear events in
Finland and in Sweden, 25.2.87/
Acord între Finlanda i Suedia asupra schimbului de informa ii i
raportul referitor la echipamentele nucleare în Finlanda i Suedia, 25.2.87

- Pöytäkirja Kuolan niemimaan alueella tapahtuvasta yhteistyöstä (SopS

84/1989), 26.10.89/
Protocol between the Government of Finland and the Government of
the Union of Soviet Socialist Republics on co-operation in the Kola peninsula
region/
Protocol între Guvernul Finlandei i Guvernul Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste asupra cooper rii în regiunea peninsulei Kola

- Accord entre le Danemark, la Finlande, la Norvège et la Suède concernant la

coopération transfrontalière au niveau des collectivités locales, 26 mai 1977/
Agreement between Denmark, Finland, Norway and Sweden
concerning co-operation over the Nordic national frontiers between local
authorities, 26 May 1977/
Acord între Danemarca, Finlanda, Norvegia i Suedia privind
cooperarea transfrontalier la nivelul colectivit ilor locale, 26 mai 1977
[Transfront/Office (83) 35]

- Coopération régionale franco-britannique: Protocole d’accord entre le Conseil

du Comité de Kent et le Conseil régional du Nord – Pas-de-Calais/
French-British regional co-operation: Co-operation agreement between
Kent County and Conseil régional of Nord Pas-de-Calais/
Cooperarea regional franco-britanic : Protocol de acord între
Consiliul Comitatului Kent i Consiliul regional din Nord-Pas-de-Calais
[Transfront (89) 19]

- Abkommen zwischen der Regierung der Bundesrepublik Deutschland und der

Regierung des Königreichs Dänemark über den Bau eines Vordeichs von
Emmerlef Kliff bis zum Hindenburgdamm, 17 März 1978 (Agreement
between Germany and Denmark on the construction of a dyke/
Acord între Republica Federal Germania i Regatul Danemarca
asupra construc iei unui dig, 17 martie 1978
[Transfront/Office (84) 11]

103
- Convention Benelux concernant la coopération transfrontalière entre
collectivités ou autorités territoriales/
Benelux Convention on transfrontier co-operation between territorial
communities or authorities/
Conven ia Benelux privind cooperarea transfrontalier între
colectivit ile sau autorit ile teritoriale
[Transfront/Office (86) 14]

- Convention sur la coopération transfrontalière des collectivités ou autorités

territoriales et autres organismes publics, conclue entre la République
Fédérale d’Allemagne, le Land de Basse-Saxe, la Land de Rhénanie-
Westphalie et le Royaume des Pays-Bas/
Agreement between the Federal Republic of Germany, the Land of
Lower Saxony, the Land of North Rhine-Westphalia and the Kingdom of the
Netherlands on transfrontier co-operation between territorial communities or
authorities and other public authorities/
Conven ia asupra cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale i altor organisme publice, încheiat între Republica
Federal Germania, Landul Saxoniei de Jos, Landul Renania-Westfalia i
Regatul rilor de Jos
[Transfront (92) 3]

- Accord entre la République française et le gouvernement de la République

fédérale d’Allemagne sur la coopération transfrontalière entre les collectivités
territoriales et organismes publics locaux/
Agreement between the Government of the French Republic and the
Government of the Federal Republic of Germany on transfrontier co-operation
between territorial authorities and local public bodies/
Übereinkommen zwischen der Regierung des Bundes Republik
Deutschland und der Regierung der Französischen Republik über die
grenzüberschreitende Zusammenarbeit zwischen Gebietskörperschaften und
örtlichen öffentlichen Stellen/
Acord între Republica Francez i Guvernul Republicii Federale
Germania asupra cooper rii transfrontaliere între colectivit ile teritoriale i
organismele publice locale
[Transfront (95) 5]

- Texte de Recommandation pour l’information mutuelle sur de nouveaux

projets dans le domaine de compétence de la Commission
intergouvernementale franco-germano-suisse sur les questions de voisinage
adoptée par la Commission tripartite intergouvernementale le 15 octobre
1982/
Text of the Recommendation for mutual information on new projects
within the competence of the Franco-German-Swiss intergovernmental
Committee on relations between neighbouring regions adopted by the
tripartite intergovernmental Commission on 15 October 1982/

104
 Empfehlung zur gegenseitigen Unterrichtung über neue Projekte im
Zuständigkeitsbereich der deutch-französisch-schweizerischen
Regierungskommission für nachbarschaftliche Fragen, 15 Oktober
1982/
Textul Recomand rii pentru informarea reciproc asupra noilor
proiecte în domeniul de competen al Comisiei interguvernamentale franco-
germano-elve iene asupra problemelor de vecin tate, adoptat de Comisia
tripartit interguvernamental la 15 octombrie 1982
[Transfront/Office (83) 2]

- Coopération transfrontalière entre les régions autonomes du Val d’Aoste et ses

régions limitrophes et protocole signé à Aoste entre la région de Franche-
Comté et la Région Autonome Vallée d’Aoste/
Transfrontier co-operation between the Autonomous Regions of Valle
d’Aosta and the bordering regions and protocol signed at Aosta between the
Franche-Comté Region and the Autonomous Regions of Valle d’Aosta/
Cooperarea transfrontalier între regiunile autonome Valle d’Aosta i
regiunile sale limitrofe i protocolul semnat la Aosta între regiunea Franche-
Comté i Regiunea Autonom Valle d’Aosta
[Transfront/Office (83)7]

- Accord entre le Gouvernement de la République française et le Gouvernement

de la République italienne concernant la coopération transfrontalière entre
collectivités territoriales/
Agreement between the Government of the French Republic and the
Government of the Italian Republic concerning transfrontier co-operation
between territorial communities/
Acord între Guvernul Republicii Franceze i Guvernul Republicii
Italiene privind cooperarea transfrontalier între colectivit ile teritoriale
[Transfront (94) 10]

- Accordo tra il Governo della Repubblica Italiana e il Governo della Republica

Francese sulla cooperazione transfrontaliera tra le collectivita territoriali,
26.11.93 (sujet: transfrontier co-operation between Italy and France)/
Acord între Guvernul Republicii Italiene i Guvernul Republicii
Franceze asupra cooper rii transfrontaliere între colectivit ile teritoriale,
26.11.93 (subiect: cooperarea transfrontalier între Italia i Fran a)

- Convention-cadre entre le Conseil général des Alpes-Maritimes et le Conseil

provincial de Cueno, adoptée par le Département des Alpes-Maritimes le
3.2.1986 et par la province de Cuneo le 5.6.1988/
Conven ia-cadru între Consiliul general din Alpii-Maritimi i Consiliul
provincial din Cueno, adoptat de Departamentul Alpilor-Maritimi la 3.2.1986
i provincia Cueno la 5.6.1988
[Transfront (88) 7]

105
- Vereinbarung zwischen der Regierung der Schweizerischen Eidgenossenschft
und der Regierung des Bundesrepublik Deutschland über die gegenseitige
Unterrichtung beim Bau und Betrieb grenznaher kerntechnischer
Einrichtungen/
Accord entre le Gouvernement de la Confédération suisse et le
Gouvernement de la République fédérale d’Allemagne sur l’information
mutualle lors de la construction et l’exploitation d’installations nucléaires
proches de la frontiére, 10.8.82/
Acord între Guvernul Confedera iei Elve iene i Guvernul Republicii
Federale Germania asupra inform rii reciproce cu ocazia construc iei i
exploat rii instala iilor nucleare aproape de frontier

- Coopération transfrontalière entre l’Autriche et l’Allemagne: Inn-Salzach-

EUREGIO/
Transfrontier co-operation between Austria and Germany: Inn-
Salzach-EUREGIO
(Original Allemand)
Cooperarea transfrontalier între Austria i Germania: Inn-Salzach-
EUREGIO
(original german)
[Transfront (95)6]

- Staatsvertrag zwischen der Republik Österreich und der Schweizerischen

Eidgenossenschaft über die Regulierung des Rheins von der Illmündung bis
zum Bodensee, 10.4.54 (Treaty between Austria and Switzerland on the
regulation of the Rhine)/
Tratat între Austria i Elve ia asupra regulariz rii cursului Rinului,
10.4.54

- Notenwechsel zwischen der Österreichischen Bundesregierung und der

Regierung der Schweizerischen Eidgenossenschaft über Kooperation auf dem
Gebiet der Technischen Zusammenarbeit mit Entwicklungsländern, 23.8.67
(Exchange of notes between Austria and Switzerland on co-operation in
tehnical assistance to developing countries)/
Schimb de note între Austria i Elve ia asupra cooper rii în domeniul
asisten ei tehnice pentru rile în curs de dezvoltare

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Ungarischen Volksrepublik

über die Zusammenarbeit auf dem Gebiet des Gesundheitswesens, 10.7.78
(Agreement between Austria and Hungary on co-operation in public health)/
Acord între Austria i Ungaria asupra cooper rii în domeniul s n t ii
publice, 10.7.78
[Transfront (94) 10]

- Convention entre le Canton du Valais et la région autonome de la Vallée

d’Aoste sur la coopération et la concertation transfrontalière, 22.5.90/

106
 Conven ia între Cantonul Valais i regiunea autonom a V ii Aosta
asupra cooper rii i concert rii transfrontaliere, 22.5.90

- Dichiarazione di intenti per l’identificazione di temi di possibile

collaborazione interregionale e per sviluppare rapporti di buon vicinato fra la
regione Lombardia e la repubblica e cantone del Ticino, 15.6.90 (subject:
regional co-operation between Lombardia, Italy and Ticio, Switzerland)/
Declara ie de inten ie privind identificarea domeniilor unei posibile
colabor ri interegionale i pentru dezvoltarea raporturilor de bun vecin tate
între regiunea Lombardia i Cantonul Ticino, 15.6.90

- Dichiarazione di intenti per l’identificazione di temi di possibile

collaborazione interregionale e per sviluppare rapporti di buon vicinato fra la
regione Piemonte e la republica e cantone del vallese/
Déclaration d’intention en vue de définir les domaines d’une possible
collaboration interrégionale et de développer les rapports de bon voisinage
entre la région du Piémont et la République et Canton du Valais, 15.9.93/
Declara ie de inten ie privind definirea domeniilor unei posibile
colabor ri interregionale i pentru dezvoltarea raporturilor de bun vecin tate
între regiunea Piemontului i Cantonul Valese, 15.9.93

- Accordo-quadro tra la Confederazione Svizzera e la Repubblica italiana per la

cooperazione transfrontaliera delle collettivita ed autorita regionali e locali/
Accord-cadre entre la Conféderation suisse et la République italienne
sur la coopération transfrontalière des collectivités régionales et locales,
24.2.93/
Acord-cadru între Confedera ia Elve ian i Republica Italian asupra
cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor i autorit ilor regionale i locale,
24.2.93

- Coopération transfrontalière entre l’Italie et la Suisse: Communauté de Travail

“Regio Insubrica”/
Transfrontier Co-operation between Italy and Switzerland: Working
Community: “Regio Insubrica”/
Cooperarea transfrontalier între Italia i Elve ia: Comunitatea de
Lucru “Regio Insubrica”
[Transfront (95) 1]

- Documento preliminare d’intesa tra il Land Tirolo e la Provincia Autonoma di

Treto/
Entwurf eines Vereinbarungsprotokolles zwischen der Autonomen
Provinz Trient und dem Land Tirol, 19.1.90 (subject: regional co-operation
between Tirol, Austria and Trento, Italy)/
Document preliminar de inten ie între Landul Tirol i Provincia
Autonom Trento, 19.1.90

107
- Dichiarazione d’intenti fra Regione Friuli-Venezia Giulia e Land della
Carinzia, 14.5.91 (subject: regional co-operation between Friuli-Venezia
Giulia, Italy and Karnten, Austria)/
Declara ie de inten ie între Regiunea Friuli-Vene ia Iulia i Landul
Karnten, Austria, 14.5.91 (subiect: cooperarea regional între Friuli-Vene ia
Iulia, Italia i Karnten, Austria)

- Accordo-quadro tra la Repubblica italiana e la Repubblica d’Austria sulla

cooperazione transfrontaliera delle collettivita territoriali, 27.1.93. (subject:
transfrontier co-operation between Italy and Austria)/
Acord-cadru între Republica Italian i Republica Austria asupra
cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor teritoriale, 27.1.93
(subiect: cooperarea transfrontalier între Italia i Austria)

- Protocollo d’intesa tra la Provincia Autonoma di Trento e il Land Salzburg/

Vereinbarungsprotokoll zwischen der Autonomen Provinz Trient und
dem Land Salzburg, 1.10.93 (subject: transfrontier co-operation between
Trento, Italy and Salzburg, Austria)/
Protocol de inten ie între Provincia Autonom Trento i Landul
Salzburg, 1.10.93

- Protocollo d’intesa per lo sviluppo della collaborazione tra la Repubblica di

Slovenia, Repubblica di Croazia e le Regioni e Province del Nord-Est d’Italia,
4.12.91 (subject: co-operation between Slovenia, Croa ia and the north-eastern
provinces of Italy)/
Protocol de inten ie pentru dezvoltarea colabor rii între Republica
Slovenia, Republica Croa ia i regiunile i provinciile din Nord-estul Italiei,
4.12.91 (subiect: cooperarea dintre Slovenia, Croa ia i provinciile nord-estice
din Italia)

- Acuerdo de cooperacio transfronteriza entre el municipio español de Manresa

y los municipios franceses de Lourdes y Tarbes para la creacion de un grupo
de accion concertada (1993)/
Acord de cooperare transfrontalier între ora ul spaniol Manresa i
ora ele franceze Lourdes i Tarbes pentru crearea unui grup de ac iune
concertat (1993)

- Traité entre la République Française et Le Royaume d’Espagne relatif à la

coopération transfrontalière entre collectivités territoriales, 10.3.95/
Tratado entre el Reino España y la Republica Francesa sobre
cooperacion transfronteria entre entidades territoriales, 10.3.95/
Tratat între Republica Francez i Regatul Spaniei referitor la
cooperarea transfrontalier între colectivit ile teritoriale, 10.3.95
[Transfront (95) 3]

108
 - Acuerdo constitutivo de la comunidad de trabajo Galicia-Region Norte de
Portugal (31.Oct.91)/
Acord constitutiv al Comunit ii de Lucru Galicia – regiunea de Nord
a Portugaliei (31.oct.91)

- Protocolo de cooperacion transfronteriza entre la Junta de Extremadura y la

Comision de coordinacion de la Region del Alentejo (17 Ene.92)/
Protocol de cooperare transfrontalier între Junta de Extremadura i
Comisia de coordonare a Regiunii Alentejo (17 iunie 92)

- Protocolo de cooperacion transfronteriza entre la Junta de Extremadura y la

Comision de Coordinacion de la Region Centro de Portugal (1994)/
Protocol de cooperare transfrontalier între Junta de Extremadura i
Comisia de Coordinare a regiunii Centro din Portugalia (1994)

- Estatutos de la mesa permanente Luso – Española: “Un camino para Europa”.

Municipios de Salamanca y otros (1994)

- Protocolo de cooperación entre la Junta de Extremadura y la Comisión de

Coordinactión de la Région Centro/
Protocolo de cooperação entre a Junta de Estremadura e a Comissão de
Coordenação da Região Centro/
[Protocole de coopération entre la “Junta de Extremadura (Espagne) et
la Commission de Coordination de la Région du Centre (Portugal) pour
l’information et coopération transfrontalière], 27.5.94
(original Espagnol et Portugais)
Protocol de cooperare între Junta de Extremadura (Spania) i Comisia
de Coordonare a Regiunii Centru (Portugalia) pentru informare i cooperare
transfrontalier , 27.5.94
[Transfront (95) 8]

- Acordo de colaboração entre a Comissão de Coordenação da Região do Norte

e a Comunidade Autónoma de Castela e Leão (Accord concernant la
Commission de Coordination de la Région du Nord (Portugal) et la Junta de
Castela e Leao (Espagne)
(original Portugais)/
Acord de colaborare între Comisia de Coordonare a Regiunii de Nord
(Portugalia) i Comunitatea Autonom din Castela e Leao (Spania)
[Transfront (95) 9]

- Protocolo de cooperação entre a Comissão de Coordenação de Região Centro

e a Junta de Castela e Leão/
[Protocole de coopération entre la Commission de Coordination de la
Région du Centre (Portugal) et la Junta de Castilla y Leon (Espagne)], 1995
(original Portugais)/

109
 Protocol de cooperare între Comisia de Coordonare a Regiunii Centru
(Portugalia) i Junta de Castilla y Leon (Spania), 1995
[Transfront (95) 10]

- Protocolo de cooperação entre a Comissão de Coordenação da Região do

Algarve e a Junta da Andaluzia /
[Protocole de coopération entre la Commission de Coordination de la
Région du Algarve (Portugal) et la Junta de Andaluzia (Espagne)]
(original Portugais)/
Protocol de cooperare între Comisia de Coordonare a Regiunii Algarve
(Portugalia) i Junta de Andaluzia (Spania)
(original portughez)
[Transfront (95) 11]

II.2. ECONOMIE, TURISM, AGRICULTUR

- Accord de coopération et d’assistance économique entre le Gouvernement de

la République de Finlande et le Gouvernement de la République d’Estonie/
Agreement between the Government of the Republic of Finland and
the Government of the Republic of Estonia on economic co-operation and
assistance/
Acord de cooperare i asisten economic între Guvernul Republicii
Finlanda i Guvernul Republicii Estonia
[Transfront (94) 3]

- Agreement on the Nordic Development Fund for the West Nordic Region
(Island, Greenland and Faeroe Islands) (SopS 51-52/1987), 19.8.86/
Acord privind Funda ia Nordic de Dezvoltare pentru Regiunea Nord-
Vestic (Islanda, Groenlanda i Insulele Faeroe) (SopS 51-52/1987), 19.8.86

- Sopimus Tenojoen kalastuspiirin yhteisestä kalastussäännöstä ja siihen liittyvä

kalastussääntö (SopS 93-94/1989), 1.3.89/
Agreement between the Republic of Finland and the Kingdom of
Norway concerning the joint fishing rules in the Tenojoki River Fishing
District, 1.3.89/
Acord între Republica Finlanda i Regatul Norvegiei privind legisla ia
comun în domeniul pescuitului în Districtul Tenojoki, 1.3.89

- Pöytäkirja neuvostoliittolaisten järjestöjen osallistumisesta

kalanviljelytoimenpiteisiin Inarinjärven kalakantojen säilyttämiseksi (SopS
79/1983), 14.12.83/
Protocol between the Government of the Republic of Finland and the
Government of the Union of Soviet Socialist Republics on the participation of
Soviet organizations in fish breeding activites for the conservation of the fish
stocks in Lake Inari, 14.12.83/

110
 Protocol între Guvernul Republicii Finlanda i Guvernul Uniunii
Sovietice asupra particip rii organiza iilor sovietice la activit ile de cre tere a
pe tilor pentru conservarea stocurilor de pe ti în lacul Inari, 14.12.83

- Sopimus Viipurinlahdella Majatshnyin saarella olevan puutavaralauttojen

kiinnityspaikan rakentamisesta ja ylläpidosta (SopS 51/1985), 10.7.85/
Agreement on the construction and maintenance of mooring places for
timber floating convoys on Mayatshny Island in the Gulf of Vyborg, 10.7.85/
Acord privind construirea i men inerea locurilor de ancorare a
plutelor de pe insula Mayatshny în Golful Vyborg, 10.7.85

- Accord entre le Royaume du Danemark et la République Fédérale

d’Allemagne relatif à l’exploitation en commun de la zone de pêche située à
l’intérieur du Fjord de Flensburg-Bonn, 29 mai 1958/
Agreement between the Kingdom of Danmark and the Federal
Republic of Germany concerning common fishing in the Inner Flensbourg
Fjord –Bonn , 29 May 1958/
Abkommen zwischen dem Königreich Dänemark und der
Bundesrepublik Deutschland über die Gemeinsame Fischerei in der
Flensburger Innenförde – Bonn, 29 Mai 1958/
Acord între Regatul Danemarcei i Republica Federal Germania
referitor la exploatarea în comun a zonei de pescuit situat în interiorul
fiordului Flensburg – Bonn, 29 mai 1958
[Transfront/Office (84) 4]

- Convention portant sur la nouvelle réglementation de la pêche dans les eaux

frontalières relevant de leur souveraineté commune entre le Grand -
Duché de Luxembourg et les Länder de Rhénanie-Palatinat et de la Sarre/
Convention of new fishing regulations in frontier waters subject to
their joint sovereignity between Grand Duchy of Luxembourg and the Länder
Rhineland-Palatinate and Saar/
Conven ia asupra noii reglement ri a pescuitului în apele frontaliere ca
urmare a suveranit ii comune a Marelui Ducat al Luxemburgului i a
Landurilor Rhenania-Palatinat i Saar asupra acestor ape
[Transfront/Office (84) 10]

- Convention entre le Land Baden-Würtemberg et la commune de Rhinau

concernant la gestion des surfaces des prés appartenant à la commune et
l’exercice de la pêche et de la chasse sur le territoire de la République
Fédérale d’Allemagne, ainsi que les indemnités pour les restrictions
d’exploitation convenues dans la zone nature protégée du “Taubergiessen”, 22
décembre 1982/
Agreement between the Land baden-Württemberg and the
municipality of Rhinau concerning the management of meadowland belonging
to the municipality and the practicing of fishing and hunting on the territory of
the Federal Republic of Germany, as well as compensation for the agreed

111
 restrictions as to use the Taubergiessen protected nature area, 22 December
1982/
Vereinbarung zwischen dem Land Baden-Würtemberg und der
Gemeinde Rhinau, über die Bewirtschaftung der gemeindeeigenen
Wiesenflächen und über die Ausüburg von Fischerei und Jagd auf dem Gebiet
der Bundesrepublik Deutschland sowie über Entschädigungen für vereinbarte
Nutzungsbeschränkungen im Naturschutzgebiet “Taubergiessen”, 22
Dezember 1982/
Conven ia între Landul Baden-Würtemberg i comuna Rhinau privind
gestiunea p unilor apar inând comunei i practicarea pescuitului i a
vân torii pe teritoriul Republicii Federale Germania, cât i indemniza iile
pentru restric iile de exploatare convenite în zona natural protejat de la
“Taubergiessen”, 22 decembrie 1982
[Transfront/Office (83) 32]

- Contrat de Droit public entre le Land Baden – Würtemberg, représenté par la

Forstdirektion Freiburg/Breisgau-Land et la Commune de Rhinau, représentée
par son maire – Commune – concernant la gestion des parties de la forêt
communale situées sur le territoire de la République Fédérale d’Allemagne et
l’indemnité pour la surface classée en réserve totale, Rhinau, 22 décembre
1982/
Public-Law Contract between the Land of Baden-Würtemberg,
represented by the Directorate of Forestry Freiburg/Breisgau – the Land – by
its Mayor – the Municipality – concerning management of parts of the
municipal forest located on the territory of the Federal Republic of Germany
and payment of compensation for the area classified as a strict nature reserve,
Rhinau, 22 December 1982/
Öffentlich-rechtlicher Vertrag zwischen dem Land Baden-
Wüurtemberg, vertreten durch den Leiter der Forstdirektion Freiburg – Land –
und der Gemeinde Rhinau, vertreten durch den Burgermeister – Gemeinde –
über die Bewirtschaftung von Teilen des Waldes der Gemeinde auf dem
Gebiet der Bundesrepublik Deutschland und die Entschädigung für die als
Bannwald zu behandelnde Fläche-Rhinau, 22 Dezember 1982/
Contract de drept public între Landul Baden-Wüurtember, reprezentat
de Forstdirektion Freiburg/Breisgau-Land i comuna Rhinau, reprezentat de
primarul ei – Comun – referitor la gestionarea p r ilor de p dure comunal
situate pe teritoriul Republicii Federale Germania i indemniza ia pentru
suprafa a clasat în rezerv total , Rhinau, 22 decembrie 1982
[Transfront/Office (84) 2 ]

- Grenzhandelsvereinbarung zwischen Aargauischer Gewerbeverband,

Gewerbeverband Basel-Stadt, Kantonaler Gewerbeverband Basel-Land,
Einzelhandelsverband Baden e.V., Bezirk Hochrhein Industrie und
Handelskammer Hochrhein-Bodensee (Agreement between Swiss and
Germany trade associations)/

112
 Acord frontalier între Asocia ia profesional din Aargau, Asocia ia
profesional a ora ului Basel, Asocia ia profesional cantonal a Landului
Basel, Asocia ia comercial din Baden, Circumscrip ia industrial i Camera
de comer de pe Rinul de Sus-Bodensee (Acord între asocia iile de comer din
Elve ia i Germania)
[Transfront/Office (85) 9]

- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Republik Italien über
die Regelung des erleichterten Warenaustausches zwischen den
Österreichischen Bundesländern Tirol und Vorarlberg und der italienischen
Region Trentino-Alto Adige, 12.5.49 (Agreement between Austria and Italy
on trade between Tirol, Vorarlberg and Trentino-Alto-Adige)/
Acord între Austria i Italia referitor la comer ul între Tirol,
Vorarlberg i Trentino-Alto Adgie, 12.5.49

- Abkommen über die Zusammenarbeit auf dem Gebiete des Fremdenverkehrs

zwischen der Österreichischen Bundesregierung und der Regierung der
Republik Italien, 4.4.78 (Agreement between Austria and Italy on co-
operation in tourism)/
Acord între Austria i Italia referitor la cooperarea în domeniul
turismului, 4.4.78

- Abkommen über die Zusammenarbeit auf dem Gebiete des Fremdenverkehrs

zwischen der Österreichischen Bundesregierung und der Regierung der
Ungarischen Volksrepublik, 17.10.80 (Agreement between Austria and
Hungary on co-operation in tourism)/
Acord între Austria i Ungaria în domeniul turismului, 17.10.80

- Acordo de colaboração entre a Commissão de Coordenação da Região do

Norte e a Comunidade Autónoma de Castela e Leão (Accord concernant la
Commission de Coordination de la Région du Nord (Portugal) et la Junta de
Castela e Leão (Espagne)/
(original Portugais)
Acord referitor la Comisia de Coordonare a Regiunii Nord (Portugalia)
i Junta de Castela e Leao (Spania)
(original portughez)
[Transfront (95) 9]

II.3. TRANSPORT, TRAFIC

- Sopimus Suomen ja Norjan välillä Tenojoen yli johtavan sillan rakentamisesta

(SopS 47/1993), 19.5.93/
Agreement between Finland and Norway on the construction of a
bridge over the Tenojoki River, 19.5.93/
Acord între Finlanda i Norvegia referitor la construirea unui pod peste
râul Tenojoki, 19.5.93

113
- Muonionjoen yli Muonion kohdalla johtavan sillan rakentamista ja
kunnossapitoa koskeva sopimus (SopS 34/1985), 31.5.85/
Exchange of notes between the Republik of Finland and the Kingdom
of Sweden constituting an Agreement on the construction and maintenance of
a bridge across the Mounionjoki at Muonio, 31.5.85/
Schimb de note între Republica Finlanda i Regatul Suediei care
constituie un Acord asupra construc iei i între inerii unui pod peste
Muonionjoki la Muonio, 31.5.85

- Agreement between Denmark, Finland, Iceland, Norway and Sweden on co-

operation in the field of transport and communications, 6.11.72/
Acord între Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia i Suedia asupra
cooper rii în domeniul transporturilor i al comunica iilor, 6.11.72

- Sopimus matkustajaliikenteestä Saimaan Kanavalla, Suomen tasavallan

Sosialististen neuvostostasavaltojen liitolta vuokraamalla alueella Viipuriin
asti tai kauttakulkuliikenteestä aavalle merelle (SopS 18/1991), 15.10.90/
Agreement between the Government of the Republic of Finland and
the Government of the Union of Soviet Socialist Republics on Passenger
Traffic on the Saimaa Canal, in the area rented by the Republic of Finland
from the Union of Soviet Socialist Republics leading to Vyborg, or Transit
Traffic to the High Seas, 15.10.90/
Acord între Guvernul Republicii Finlanda i Guvernul Uniunii
Sovietice referitor la traficul de c l tori pe Canalul Saimaa, pe suprafa a
închiriat de Finlanda de la Uniunea Sovietic în zona Vyborg sau referitor la
traficul de tranzit spre M rile Calde, 15.10.90

- Protocol between the Government of the Republic of Finland and the

Government of the Russian Federation amending the Agreement, done on 15
October 1990 between the Government of the Republic of Finland and the
Government of the Union of Soviet Socialist Republics on Passenger Traffic
on the Saimaa Canal, in the area rented by the Republic of Finland from the
Union of Soviet Socialist Republics leading to Viipuri, or Transit Traffic to
the High Seas, 10.6.94/
Protocol între Finlanda i Federa ia Rus care modific Acordul
semnat la 15 octombrie 1990 între Finlanda i Uniunea Sovietic privind
traficul pasagerilor pe canalul Saimaa, în zona închiriat de Finlanda de la
Uniunea Sovietic în zona Viipuri, sau traficul de tranzit spre M rile Calde,
10.6.94

- Vertrag zwischen der Bundesrepublik Deutschland und dem Königreich der

Niederlande über den Verlaf der gemeinsamen Landgrenze, die
Grenzgewässer, den grenznahen Grundbesitz, den grenzüberschreitenden
Binnenverkehr und andere Grenzfragen (Grenzvertrag) – Den Haag, 8

114
 April1960 (Treaty between Germany and the Nederlands on the common
border, cross-border traffic etc)/
Tratat între Germania i Olanda asupra frontierelor comune, traficului
frontalier, Haga, 8 aprilie 1960
[Transfront/Office (83) 23]

- Accord entre la République Fédérale d’Allemagne et la République française

relatif à la construction d’un pont routier sur le Rhin entre Sasbach et
Marckolsheim, 6 décembre 1982/
Agreement between the Federal Republic of Germany and the French
Republic relating to the construction of a roadbridge over the Rhine between
Sasbach and Marckolsheim/
Vertrag zwischen der Bundesrepublik Deutschland und der
Französischen Republik über den Bau einer Strassenbrücke über den Rhein
zwischen Sasbach und Marckolsheim, den 6 Dezember 1982/
Acord între Republica Federal Germania i Fran a referitor la
construirea unui pod rutier pe Rin între Sasbach i Marckolsheim, 6 decembrie
1982
[Transfront /Office (83) 30]

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Republik Slovenien über
den karawankenstrassentunnel vom 15.9.77 in der Fassung des Vertrages vom
20.10.80. (Treaty between Austria and Slovenia on the Karawanken tunnel)/
Tratat între Austria i Slovenia referitor la tunelul Karwanken,
20.10.80

- Programme for transport corridor study “East-West” in direction North Africa,

Italy, Balkan States, States Community of Independent States (former USSR),
Near and Middle East, in pursuance of the agreement between the Ministries
of Transport of Bulgaria, Albania and the Former Yugoslav Republic of
Macedonia at the tripartite meeting held in Sofia on November 1991, January
1992/
Program pentru studiul culoarului de transport “Est-Vest” în direc ia
Africii de Nord, Italiei, Statelor Balcanice, Comunit ii Statelor Independente
(fosta URSS), Orientului Apropiat i Mijlociu, ca urmare a acordurilor între
mini trii transporturilor ai Bulgariei, Albaniei i ai Fostei Republici
Yugoslave a Macedoniei la adunarea tripartit inut la Sofia în noiembrie
1991, ianuarie 1992

- Exchange of letters between the European Community and the Republic of

Bulgaria for improvement of the road and railway infrastructure between
Vidin and Kulata via Sofia with the aim to link Greece with the center of the
European Community, October 1992/
Schimb de scrisori între Comunitatea European i Republica Bulgaria
pentru ameliorarea drumurilor i a re elei de c i ferate între Vidin i Kulata

115
 via Sofia cu scopul de a lega Grecia de centrul Comunit ii Europene,
octombrie 1992

- Protocol on the issues concerning the development of the railway connections

between the Republic of Bulgaria, the Former Yugoslav Republic of
Macedonia and Albania, May 1993/
Protocol privind problemele dezvolt rii leg turilor c ilor ferate între
Bulgaria, Fosta Republic Yugoslav a Macedoniei i Albania, mai 1993

- Accord de Schengen/Schengen Agreement:

Accord entre les Governements des Etates de l’Union Economique
Benelux, de la République Fédérale d’Allemagne et de la République
française relatif à la suppression graduelle des contrôles aux frontières
communes, signé à Schengen (Grand Duché de Luxembourg), le 14 juin 1985/
Agreement between the Governments of the States of the Benelux
Economic Union, the Federal Republic of Germany and the French Republic
on the gradual abolition of controls at the commun frontiers, signed at
Schengen (Grand Duchy of Luxembourg), 14 June 1985/
Acordul de la Schengen:
Acord între Guvernele Statelor Uniunii Economice Benelux,
Republica Federal Germania i Republica Francez referitor la suprimarea
treptat a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie
1985
[Transfront/Office (86) 13]

- Agreement on the United Nations Development Programme for the

Russe/Giurgiu Border Crossing between the Republic of Bulgaria and
Romania, September 1993/
Acord între Republica Bulgaria i România referitor la Programul de
Dezvoltare al Na iunilor Unite pentru punctul frontalier de trecere
Russe/Giurgiu, septembrie 1993

- Convenio para la construccion de un puente internacional sobre el rio Major

entre las localidades de Massanet de Cabrenys (Girona) y Coustouges
(Francia) (subject: bridge building)/
Conven ie pentru construirea unui pod interna ional peste râul Major
între localit ile Massanet de Cabrenys (Giroia) i Coustouges (Fran a)

II.4. MUNCITORI TRANSFRONTALIERI

- Agreement on a common Nordic labour-market, 6.3.82/

Acord referitor la o pia nordic comun a mâinii de lucru, 6.3.82

- Nordic convention on social security, 15.6.92/

116
 Conven ia nordic asupra securit ii sociale, 15.2.92

- Accord entre le Conseil fédéral suisse et le Gouvernement de la République

française sur la compensation financière relative aux frontaliers travaillant à
Genève, 29.1.73/
Acord între Consiliul Federal Elve ian i guvernul Republicii Franceze
asupra compensa iei financiare a muncitorilor frontalieri care lucreaz la
Geneva, 29.1.73

- Accord entre le Conseil fédéral suisse et le Gouvernement de la République

française relatif à l’imposition des rémunérations des travailleurs frontaliers,
11.4.83
Acord între Consiliul Federal Elve ian i Guvernul Republicii
Franceze referitor la impozitarea salariilor muncitorilor frontalieri, 11.4.83

- Accordo tra Svizzera e l’Italia relativo all’imposizione dei lavoratori

frontalieri ed alla compensazione finanziaria a favore dei Comuni italiani di
confine/
Accord entre la Suisse et l’Italie relatif à l’imposition des travailleurs
frontalieres et à la compensation financière en faveur des communes italiennes
limitrophes, 3.10.74/
Acord între Elve ia i Italia referitor la impozitarea muncitorilor
frontalieri i compensa ia financiar în favoarea comunelor italiene limitrofe,
3.10.74

II.5. SECURITATE, PROTEC IE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, M SURI DE

URGEN

- Schéma d’accord modèle entre collectivités locales ou régionales sur le

développement de la coopération transfrontalière en matière de protection
civile et d’entraide en cas de désastre survenant dans les zones frontalières/
Outline model agreement between local and regional authorities on the
development of transfrontier co-operation in civil protection and mutual aid in
the event of disasters occurring in frontier areas/
Grundriss für eine Mustervereinbarung zwischen örtlichen und
regionalen Gebietskörperschften über die Entwicklung der
grenzüberschreitenden Zusammenarbeit im Bereich des Zivilschutzes und der
gegenseitigen Hilfe im Katastrophenfall in den Grenzgebieten/
Schi a de acord model între colectivit ile locale sau regionale asupra
dezvolt rii cooper rii transfrontaliere în materie de protec ie civil i de ajutor
reciproc în caz de dezastru în zonele frontaliere
[Transfront/Office (83) 4]

- Sopimus pelastuspalveluyhteistyöstä Suomen ja Norjan raja-alueella (SopS

17/1986), 16.1.86/

117
 Agreement on co-operation regarding rescue services in the border
area between Finland and Norway, 16.1.86/
Acord între Finlanda i Norvegia asupra cooper rii în cadrul serviciilor
de ajutor în zonele frontaliere, 16.1.86

- Sopimus ydinonnettomuutta koskevasta pikaisesta ilmoittamisesta ja

ydinlaitoksia koskevasta tietojenvaihdosta (SopS 39/1987)/
Agreement between the Government of the Republic of Finland and
the Government of the Union of Soviet Socialist Republics on the rapid
reporting of nuclear accidents and the exchange of information relative to
nuclear plants/
Acord între Finlanda i Uniunea Sovietic asupra anun rii rapide a
accidentelor nucleare i a schimbului de informa ii referitoare la echipamentul
nuclear

- Agreement between the Government of the Republic of Finland and the

Government of the Kingdom of Sweeden on co-operation in recue services in
maritime and air transport, 17.11.93/
Acord între Guvernul Finlandei i al Suediei asupra cooper rii în
cadrul serviciilor de acordare de ajutor în domeniul transportului maritim i
aerian, 17.11.93

- Agreement between the Government of the Republic of Finland and the

Government of the Russian Federation on co-operation in the field of search
and rescue in maritime and air transport, 5.3.93/
Acord întrGuvernul Finlandei i al Federa iei Ruse asupra cooper rii
în domeniul cercet rii i al acord rii de ajutor în transporturile maritime i
aeriene, 5.3.93

- Agreement between Denmark, Finland and Sweden on transfrontier co-

operation to prevent and limit damages on people, property on environment in
connection with accidents (SopS 20-21/1992), 20.1.89/
Acord între Danemarca, Finlanda i Suedia asupra cooper rii
transfrontaliere în domeniul prevenirii i limit rii pagubelor popula iei, asupra
propriet ilor sau mediului înconjur tor ca urmare a accidentelor (SopS 20-
21/1992), 22.1.89

- Convention between the Kingdom of the Netherlands and the Kingdom of

Belgium on mutual assistance at the relief of disasters and accidents, 14.11.84/
Conven ia între Regatul Olandei i al Belgiei referitoare la asisten a
mutual în caz de catastrofe i accidente, 14.11.84

- First supplementary Convention on the implementation of the Convention

between the Kingdom of the Netherlands and the Kingom of Belgium on
mutual assistance at the relief of disasters and accidents, 5.2.90/

118
 Prima conven ie suplimentar asupra punerii în practic a Conven iei
între Regatul Olandei i al Belgiei referitoare la asisten a mutual în caz de
catastrofe sau accidente, 5.2.90

- Accord entre le Governement du Grand-Duché de Luxembourg et le

Gouvernement du Royaume de Belgique sur l’assistance mutuelle en matière
de protection civile, Luxembourg, le 13 mai 1993/
Agreement between the Government of the Grand Duchy of
Luxembourg and the Government of the Kingom of Belgium on mutual
assistance in matters of civil defence, 13 May 1993/
Acord între Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului i Guvernul
Regatului Belgiei referitor la asisten a mutual în materie de protec ie civil
[Transfront (94) 2]

- Convention between the Kingdom of the Netherlands and the Federal

Republic of Germany on mutual assistance at the relief of disasters and
accidents, 7.6.88/
Conven ie între Regatul Olandei i Republica Federal Germania
referitoare la asisten a mutual în caz de catastrofe sau accidente, 7.6.88

- Accord entre le Gouvernement de la République française et le Gouvernement

de la République Fédérale d’Allemagne relatif aux échanges d’informations
en cas d’incident ou d’accident pouvant avoir des conséquences radiologiques
– Bonn, 28 janvier 1981/
Agreement between the Government of the French Republic and the
Government of the Federal Republic of Germany on the exchange of
information in the event of incidents or accidents with possible radiological
consequences – Bonn, 28 January 1981/
Vereinbarung zwischen der Regierung der französischen Republik und
der Regierung der Bundesrepublik Deutchland über den
Informationsaustausch bei Vorkommnissen oder Unfällen, die radiologische
Auswirkungen haben können – Bonn, 28 Januar 1981/
Acord între Guvernul Republicii Franceze i Guvernul Republicii
Federale Germania referitor la schimburile de informa ii în caz de incident sau
accident care pot avea consecin e radiologice – Bonn, 28 ianuarie 1981
[Transfront/Office (83) 31]

- Accord sur l’assistance mutuelle en cas de catastrophe ou d’accident grave

entre le Préfet, Commissaire de la République de la Région Alsace,
Commissaire de la République du Département du Bas-Rhin et le
Regierungspräsident de Karlsruhe, 7 février 1985/
Vereinbarug über die gegenseitige Hilfeleistung bei Katastrophen oder
schweren Unglücksfällen zwischen dem Präfekten, Regierungskommissar der
Region Elsass, Regierungskommissar des Département Bas-Rhin und dem
Regierungspräsidenten von Karlsruhe, 7 Februar 1985/

119
 Acord de asisten mutual în caz de catastrof sau accident grav între
Prefect, Comisarul Republicii Regiunii Alsacia, Comisarul Republicii
Departamentului Bas-Rhin i Regierungspräsident de la Karlsruhe, 7 februarie
1985
[Transfront/Office (85) 7]

- Accord entre le Conseil fédérale suisse et le Gouvernement de la République

française sur l’assistance mutuelle en cas de catastrophe ou d’accident grave
14.1.87/
Acord între Consiliul Federal Elve ian i Guvernul Republicii
Franceze referitor la asisten a mutual în caz de catastrof sau de accident
grav, 14.1.87

- Accord entre le Conseil fédérale suisse et le Gouvernement de la République

française sur les échanges d’informations en cas d’incident, ou d’accident
pouvant avoir des conséquences radiologiques, 30.11.89/
Acord între Consiliul Federal Elve ian i Republica Francez referitor
la schimburile de informa ii în caz de incident sau de accident care pot avea
consecin e radiologice, 30.11.89

- Vereinbarung zwischen dem Schweizerischen Bundesrat und der Regierung

der Bundesrepublik Deutschland über den radiologischen Notfallschutz/
Convention entre le Conseil fédérale suisse et la Gouvernement de la
République fédérale d’Allemagne sur la protection contre les radiations en cas
d’alarme, 31.5.78/
Conven ia între Consiliul Federal Elve ian i Guvernul Republicii
Federale Germania referitoare la protec ia împotriva radia iilor în caz de
alarm , 31.5.78

- Abkommen zischen der Schweizerischen Eidgenossenschaft und der

Bundesrepublik Deutschland über die gegenseitige Hilfeleistung bei
Katastrophen oder schweren Unglücksfällen/
Accord entre la Confédération suisse et la République Fédérale
d’Allemagne sur l’assistance mutuelle en cas de catastrophe ou d’accident
grave, 28.11.84/
Acord între Confedera ia Elve ian i Republica Federal Germania
referitor la asisten a mutual în caz de catastrof sau accident grav, 28.11.84

- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Bundesrepublik

Deutschland über die gegenseitige Hilfeleistung bei Katastrophen oder
schweren Unglücksfällen, 23.12.88 (Agreement between Austria and
Germany on mutual assistance in case of serious emergencies)/
Acord între Republica Austria i Republica Federal Germania
referitor la asisten a mutual în caz de catastrof sau de accident grav,
23.12.88

120
- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Italienischen Republik
über die Erleichterung von Ambulanzflügen in den Grenzregionen bei
dringlichen Transporten von Verletzten oder Schwerkranken, 21.2.89
(Agreement between Austria and Italy to facilitate ambulance flights in border
regions)/
Acord între Republica Austria i Italia referitor la facilitarea zborurilor
de salvare în regiunile de grani , 21.2.89

- Accordo tra il Consiglio federale svizzero e il Governo della Repubblica

italiana sullo scambio rapido di informazioni in caso di incidenti nucleari/
Accord entre le Conseil fédérale suisse et le Gouvernement de la
République italienne sur l’échange rapide d’informations en cas d’accident
nucléaire, 15.12.89/
Acord între Consiliul Federal Elve ian i Guvernul Republicii Italiene
referitor la schimbul rapid de informa ii în caz de accident nuclear, 15.12.89

- Agreement between Spain and Portugal on co-operation in matters affecting

the safety of nuclear installations in the vicinity of the frontiers – Lisbon, 31
March 1980/
Acuerdo sobre cooperación en materia de seguridad de las
instalaciones nucleares fronterizas entre España y Portugal, Lisbona el 31
Marzo 1980/
Acord între Spania i Portugalia asupra cooper rii în materie de
securitate a instala iilor nucleare din vecin tatea frontierei, 31 martie 1980
[Transfront/Office (83) 33[

- Convenio asistencia mutua entre servicios contra incendio y de socorro

portgueses y españoles (Agreement between Portugal and Spain on mutual
assistance in firefighting and civil protection)/
Acord de asisten mutual între Portugalia i Spania în lupta
împotriva incendiilor i pentru protec ie civil
[Transfront/Office (83) 34]

- Acordo de colaboração entre a Comissão de Coordenação da Região do Norte

e a Comunidade Autónoma de Castela e Leão (Accord concernant la
Commission de Coordination de la Région du Nord (Portugal) et la Junta de
Castela e Leão (Espagne)/
Acord privind Comisia de Coordonare a Regiunii Nord (Portugalia) i
Junta de Castela e Leão (Spania)
[Transfront (95) 9]

- Agreement between the Government of the People’s Republic of Bulgaria and

the Government of the Socialist Federative Republic of Yugoslavia
concerning the fight against hailstorm, August 1972/
Acord între Guvernul Bulgariei i al Yugoslaviei privind lupta
împotriva averselor de grindin , august 1972

121
II.6. MEDIUL ÎNCONJUR TOR, DE EURI, APE DE SCURGERE,
APROVIZIONARE CU AP

- Toimintaohjelma Suomen tasavallan ja Sosialististen neuvostotasavaltojen

liiton rajan lähellä olevilta alueilta tulevien ilman epäpuhtauksien vuon ja
niiden haitallisten vaikutusten rajoittamisesta ja vähentämisestä (SopS
35/1990), 26.10.89/
Action programme agreed between the Republic of Finland and the
Union of Soviet Socialist Republics for the purpose of limiting and
reducing the deposition and harmful effects of air pollutants emanating from
areas near their common border, 26.10.89/
Program de ac iune încheiat între Finlanda i Uniunea Sovietic cu
scopul limit rii i reducerii efectelor d un toare ale aerului poluant care
provine din regiunile limitrofe frontierei comune, 26.10.89

- Sopimus yhteistyöstä torjuttaessa öljyn ja muiden vahingollisten aineiden

vahinkotapauksissa aiheuttamaa ltämeren pilaantumista (SopS
54/1990),26.10.89/
Agreement between the Government of the Republic of Finland and
the Government of the Union of Soviet Socialist Republics on co-operation in
combatting pollution of the Baltic Sea caused by oil or other harmful
substances resulting from accidents, 26.10.89/
Acord între Guvernele Finlandei i Uniunii Sovietice asupra cooper rii
în domeniul combaterii polu rii în Marea Baltic provocat de petrol sau alte
substan e d un toare rezultate din accidente, 26.10.89

- Sopimus Ystävyyden luonnonsuojelualueesta (SopS 68/1990), 26.10.89/

Agreement between the Government of the Republic of Finland and
the Government of the Union of Soviet Socialist Republics on the
Establishment of mutual friendship nature conservation area, 26.10.89/
Acord între Guvernele Finlandei i Uniunii Sovietice pentru stabilirea
unei prietenii mutuale în domeniul conserv rii naturii, 26.10.89

- Saimaan ja Vuoksen juoksutussääntöä koskeva sopimus (SopS 90-91/1991),

26.10.89/
Agreement between the Government of the Republic of Finland and
the Government of the Union of Soviet Socialist Republics on the drainage of
the waterways of Saimaa and Vuoksi, 26.10.89/
Acord între Guvernele Finlandei i Uniunii Sovietice referitor la
drenarea canalului de la Saimaa i Vuoski, 26.10.89

- Toimintaohjelma vesien likaantumisen vähentämiseksi ja vesiensuojelun

toteuttamiseksi ltämeren vesialueella sekä muilla Suomen tasavallan ja
Venäjän Federaation rajan läheisillä alueilla (SopS 77/1992), 26.5.92/

122
 Action programme on the reduction of pollution and the
implementation of the protection of the marine environment in the Balitc sea
area and in other areas close to the common borders of the Republic of
Finland and the Russian Federation, 26.5.92/
Program de ac iune pentru reducerea polu rii i realizarea protec iei
mediului marin în zona M rii Baltice i în alte zone traversate de frontiera
comun între Finlanda i Federa ia Rus , 26.5.92

- Agreement between the Republic of Finland and the Kingdom of Norway on

the participation of Norway in the costs of compensating the damage caused
by the regulation of Lake Inari, 23.6.94/
Acord între Republica Finlanda i Regatul Norvegiei referitor la
participarea Norvegiei la cheltuielile de compensare a daunelor cauzate de
regularizarea lacului Inari, 23.6.94

- Agreement between the Government of the Republic of Finland and the

Government of the Republic of Estonia in the field of air pollution control,
2.7.93/
Acord între Guvernele Republicilor Finlanda i Estonia în domeniul
controlului polu rii aerului, 2.7.93

- Agreement on long range transport of air pollutants (SopS 35/1990),

combatting oil accidents (SopS 54/1990) and on immediate announcement of
nuclear accidents (SopS 39/1987)/
Acord referitor la transportul pe mari distan e a aerului poluat (SopS
35/1990), la combaterea accidentelor petroliere (SopS 54/1990) i anun area
imediat a accidentelor nucleare (SopS 39/1987)

- Convention on environmental protection between Denmark, Finland, Norway

and Sweden, 19.2.74/
Conven ie între Danemarca, Finlanda, Norvegia i Suedia referitoare la
protec ia mediului înconjur tor, 19.2.74

- Bekanntmachung des Abkommens zwischen der Regierung des Landes

Nordrhein-Westfalen und der Regierung des Königreishs der Niederlande
über die Zusammenarbeit zur Errichtung und Ausgestaltung eines Naturparks
Maas-Schwalm-Nette, 26 Januar 1977/
Publicarea Acordului între Guvernul Landului Nordrhein-Westfalen i
Guvernul Olandei asupra colabor rii privind crearea unui parc natural Maas-
Schwalm-Nette, 26 ianuarie 1977
[Transfront/Office (85) 2]

- Vereinbarung über die gegenseitige Einleitung und Klärung von

Schmutzwasser zwischen der Gemeinde Selfkant und dem Niederländischen
Wassersanierungsverband Limburg in Roermond (Agreement on the joiny

123
 drainage and purification of waste water between the German municipality of
Selfkant and a Dutch water treatment association/
Acord referitor la drenarea i purificarea mutual a apelor poluate între
comuna german Selfkant i Asocia ia olandez pentru tratarea apei de la
Limburg in Roermond
[Transfront/Office (83) 8]

- Grenzenüberschreitende Zusammenarbeit zwischen der Gemeinde Waldfeucht

und der N.V. Waterleiding Maatschappij – Limburg – Text der Vereinbarung
(Agreement between the German municipality of Waldfeucht and a Dutch
water association)/
Acord transfrontalier de cooperare în domeniul apei între
municipalitatea comunei germane Waldfeutcht i asocia ia olandez din
Maatschappij
[Transfront/Office (83) 12]

- Vertrag zwischen der Gemeinde Waldfeucht und der Gemeinde Echt sowie
der Waterschap Zuiveringschap Limburg und Roermond (Agreement between
the German municipalities of Waldfeucht and Echt and a Dutch water
association)/
Acord între comunele Waldfeucht i Echt (Germania) i asocia ia
olandez din Limburg i Roermond
[Transfront/Office (85) 4]

- Accord entre le Gouvernement du Land Nordrhien-Westfalen, le

Gouvernement du Land Rheinland-Pfalz et le Gouvernement du Royaume de
Belgique sur la coopération en vue de la création et de l’aménagement d’un
parc naturel dans les zones Nordeifel/Schneifel/Hautes-Fagnes-Eifel/
Abkommen zwischen der Regierung des Königreichs Belgien, der
Regierung des Landes Nordrhien-Westfalen und der Regierung des Landes
Rheinland-Pfalz über die Zusammenarbeit zur Errichtung und Ausgestaltung
eines Naturparks in den Gebieten Nordeifel/Schneifel/Hohes Venn-Eifel
Acord între Guvernul Landului Nordrhien-Westfalen i al Landului
Rheinland-Pfalz i Guvernul Regatului Belgiei referitor la cooperarea pentru
crearea i amenajarea unui parc natural în zonele Nordeifel/Schneifel/Hautes-
Fagnes-Eifel
[Transfront/Office (88) 18]
- Protocole d’Accord entre la Région Nord - Pas-de-Calais et la Région
Wallonne concernant le parc naturel transfrontalier des plaines de la Scarpe et
de l’Escaut – Hergnies, 7 octobre 1983/
Agreement protocol between the Nord – Pas-deCalais Region and the
Wallonia Region on the transfrontier nature park of the Scarpe and Scheldt
plains – Hergnies, 7 October 1983/
Protocol de Acord între Regiunea Nord – Pas-de-Calais i regiunea
Wallonn privind parcul natural transfrontalier din câmpia Scarpe i Escaut –
Hergnies, 7 octombrie 1983

124
 [Transfront/Office (84) 3]

- Traité entre le Grand-Duché de Luxembourg et le Land Rhénanie-Palatinat

concernant la création d’un parc naturel commun, 17 avril 1964/
Treaty between the Grand Duchy of Luxembourg and the Land of
Rheiland-Pfalz concerning the establishment of a joint park, 17 April 1964/
Staatsvertrag zwischen dem Land Rheiland-Pfalz und dem
Grossherzogtum Luxembourg über die Errichtung eines gemeinsamen
Naturparks, 17 April 1964/
Tratat între Marele Ducat al Luxemburgului i Landul Rhenania-
Palatinat privind crearea unui parc natural comun, 17 aprilie 1964
[Transfront/Office (85) 1]

- Accord entre la ville de Sarreguemines et l’Abwasserstand Saar de Sarrebrück

concernant la construction et l’exploitation conjointe d’une station de
traitement des eaux usées/
Acord între ora ul Sarreguemines i Abwasserstand-ul Saar din
Saarbrück privind construirea i exploatarea în comun a unei sta ii de tratare a
apelor uzate
(Transfront/Office (84) 8)

- Accord concernant la Commission internationale pour la protection du Rhin

contre la pollution entre la République fédérale d’Allemagne, la République
française, le Grand Duché de Luxembourg, le Royaume des Pays-Bas et la
Confédération suisse – Berne, le 29 avril 1963/
Vereinbarung über die internationale Kommission zum Schutze des
Rheins gegen Verunreinigung zwischen der Bundesrepublik Deutschland, der
französischen Republik, dem Grossherzogtum Luxemburg, dem Königreich
des Niederlande und der schweizerischen Eindgenossenschaft - Bern, den 29
April 1963/
Acord privind Comisia interna ional pentru protec ia Rinului
împotriva polu rii între Republica Federal Germania, Republica Francez ,
Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul rilor de Jos i Confedera ia
elve ian -Berna, 29 aprilie 1963
[Transfront/Office (83) 19]

- Convention relative à la protection du Rhin contre la pollution par les

chlorures entre le Gouvernement de la République Fédérale d’Allemagne, le
Gouvernement de la République française, le Gouvernement du Grand-Duché
de Louxembourg, le Gouvernement du Royaume des Pays-Bas et le
Gouvernement de le Confédération suisse – Bonn, le 3 décembre 1976/
Übereinkommen zum Schutz des Rheines gegen Verunreinigung durch
clorhide zwischen der Regierung der Bundesrepublik Deutschland, der
Regierung der französischen Republik, der Regierung des Grossherzogtums
Luxemburg, der Regierung des Königreichs der Niederlande und der

125
 Regierung der schweizerischen Eidgenossenschaft -Bonn, der 3 Dezember
1976/
Conven ia referitoare la protec ia Rinului împotriva polu rii cu cloruri
între guvernele Germaniei, Fran ei, Luxemburgului, Olandei i Elve iei -Bonn,
3 decembrie 1976
[Transfront/Office (83) 20]

- Accord additionnel à l’Accord signé à Berne le 29 avril 1963 concernant la

Commission interna ionale pour la protection du Rhin contre la pollution/
Zusatzvereinbarung zu der in Bern am 29 Avril 1963 unterzeichneten
Vereinbarung über die internationale Kommission zum Schutz des Rheins
gegen Verunreinigung
Acord adi ional al Acordului semnat la Berna la 29 aprilie 1963
referitor la Comisia interna ional pentru protec ia Rinului împotriva polu rii
[Transfront/Office (83) 21]

- Vertrag zwischen der Stadt Schaffhausen und der Gemeinde Büsingen am

Hochrhein über die Lieferung von Wasser – Schaffhausen, 7 August 1972
(Treaty between the city of Schaffhausen, Switzerland and Büsingen,
Germany on water supply)/
Tratat între Ora ul Schaffhausen i comuna Büsingen/Hochrhein
privind aprovizionarea cu ap – Scaffhausen, 7 august 1972
[Transfront/Office (83) 24]

- Staatsvertrag zwischen dem Land Baden-Württemberg und dem Kanton

Schaffhausen über die Beseitigung der Abwässer aus dem Biberal und dem
Hegau, 17 August 1976 (Treaty between Baden-Württemberg, Germany and
the canton of Schaffhausen, Switzerland on drainge)/
Tratat de Stat între Landul Baden - Würtemberg i Cantonul
Schaffhausen privind asanarea apelor uzate din Bibertal i Hegau, 17 august
1976
(Transfront (83) 13)

- Empfehlung zur gegenseitigen Unterrichtung über Plannungs und

Umweltschutzvorhaben im Zuständigkeitsbereich der Deutch-Französisch-
Schweizerischen Regierungskommission für nachbarschaftliche Fragen
Auskunft, die von der Staatskanzlei des Landes Rheinland-Pfalz übermittelt
wurde (subject: mutual information on regional/spatial planning and
environment protection measures between Germany, France and
Schwitzerland)/
Recomandare privind informarea mutual asupra m surilor de
planificare regional /spa ial i protec ie a mediului înconjur tor în domeniul
de competen a comisiei interguvernamentale germano-franco-elve iene
privind problemele de vecin tate. Informa ie ob inut de la Cancelaria de Stat
a Landului Rheinland/Pfhalz
[Transfront/Office (85) 3]

126
- Protocole de coopération entre le parc naturel du Palatinant et le parc régional
des Vosges du Nord (Strasbourg, le 17 janvier 1985)/
Co-operation agreement between the Palatinate nature park and the
Northern Vosges regional nature Park (Strasbourg, 17 January 1985)/
Protocol de cooperare între parcul natural din Palatinant i parcul
natural regional din Vosges de Nord (Strasburg, 17 ianuarie 1985)
[Transfront/Office (86) 8]

- Recommandation pour l’information mutuelle sur des mesures de

planification et de protection de l’environnement dans le domaine de
compétence de la commission intergouvernamentale franco-germano-suisse
sur les questions de voisinage du 20 juin 1984/
Recommendation concerning mutual information on planning and
environment protection measures within the purview of the French-German-
Swiss intergovernmental commission on neighbourhood questions of 20 June
1984/
Recomandare pentru informarea mutual asupra m surilor de
planificare i protec ie a mediului înconjur tor în domeniul de competen a
comisiei interguvernamentale franco-germano-elve iene asupra chestiunilor de
vecin tate din 20 iunie 1984
[Transfront/Office (85) 10]

- Texte de recommandation pour le renforcement de la coopération

transfrontalière en matière d’environnement entre le Land Bade-Wurtemberg
et le Canton de Schaffhouse, le 18 avril 1985/
Empfehlung zur Intensivierung der grenzüberschreitenden
Zusammenarbeit im Umweltbereich zwischen dem Land Baden-Würtemberg
und dem Kanton Schaffhausen vom 18 April 1985/
Text de recomandare pentru intensificarea cooper rii transfrontaliere
în materie de mediu înconjur tor între Landul Bade-Würtenberg i cantonul
Schaffhausen din 18 aprilie 1985
[Transfront/Office (85) 19]

- Convention entre le Conseil fédérale suisse et le Gouvernement de la

République française concernant la protection des eaux du Lac Léman contre
la pollution, 16.11.62/
Conven ia între Consiliul Federal Elve ian i Guvernul Republicii
Franceze privitoare la protec ia apelor lacului Leman împotriva polu rii,
16.11.62

- Accord franco-suisse sur l’intervention des organes chargés de la lutte contre

la pollution accidentelle des eaux par les hydrocarbures ou autres substances
pouvant altérer les eaux et reconnues comme telles dans le cadre de la
Convention franco-suisse du 16 novembre 1962 concernant la protection des
eaux du Lac Léman contre la pollution, 5.5.77/

127
 Acord franco-elve ian referitor la interven ia organelor îns rcinate cu
lupta împotriva polu rii accidentale a apelor de c tre hidrocarburi sau alte
substan e susceptibile de a altera apele i recunoscute ca atare în cadrul
Conven iei franco-elve iene din 16 noiembrie 1962 privind protec ia apelor
Lacului Leman împotriva polu rii, 5.5.77

- Übereinkommen über den Schutz des Bodensees gegen Verunreinigung/

Convention sur la protection du Lac de Constance contre la pollution,
27.10.60/
Conven ia asupra protec iei Lacului Constan a împotriva polu rii,
27.10.60

- Convenzione tra la Svizzera e l’Italia concernente la protezione delle acque

italo-svizzere dall'inquinamento/
Convention entre la Suisse et l’Italie concernant la protection des eaux
italo-suisses contre la pollution, 24.4.72/
Conven ie între Elve ia i Italia privind protec ia apelor italo-elve iene
împotriva polu rii, 20.4.72

- Accordo tra il Consiglio federale svizzero e il Governo italiano per iniziative

comuni a difesa dall’inquinamento delle acque/
Accord entre le Conseil fédérale suisse et le Gouvernement italien
concernant des mesures communes pour la protection des eaux contre la
pollution, 13.11.85/
Acord între Consiliul Federal Elve ian i Guvernul Italian privind
m surile comune pentru protec ia apelor împotriva polu rii, 13.11.85

- Vertrag zwischen der Republik Österreich einerseits und der Bundesrepublik

Deutschland und der Europäischen Wirtschaftsgemeinschaft andereseits über
die wasserwirtschaftliche Zusammenarbeit im Einzugsgebiet der Donau,
1.12.87 (Treaty between Austria and Germany together with the E.E.C. on co-
operation concerning the waters of the Danube)/
Acord între Austria pe de o parte, i Germania i Comunitatea
European pe de alt parte, asupra cooper rii economice referitoare la apele
Dun rii, 1.12.87
[Transfront (89) 8]

- Convention entre la Commune de Clivio et le Syndicat pour l’épuration des

eaux de Mendrisio et alentour (CDAMD), relative au traitement des eaux
usées de la Commune de Clivio, 7 mai 1982/
Convenzione tra il Comune de Clivio e il Consorzio per la depurazione
delle aque di Mendrisio e dintorni (CDAMD) per il trattamento delle aque
luride del Comune di Clivio, 7 maggio 1982/
Conven ie între Comuna Clivio i Sindicatul pentru epurarea apelor
râului Mendrisio i împrejurimilor (CDAMD) referitoare la tratarea apelor
uzate ale Comunei Clivio, 7 mai 1982

128
 [Transfront/Office (85) 2]

- Convenzione tra il Comune di Clivio (VA) e il Consorzio per la depurazione

delle aque di Mendrisi e din torni (Svizzera) per lo smaltimento e la
depurazione delle aque luride, 18.10.84 (subject: water treatment)
Conven ie între Comuna Clivio (VA) i Sindicatul pentru epurarea
apelor râului Mendrisi i împrejurimilor (Elve ia) pentru tratarea apelor uzate,
18.10.84

- Vereinbarung in Form eines Briefwechsels zwischen dem Bundesminister für

auswärtige Angelegenheiten der Republik Österreich und dem Bundesminister
für Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit der Bundesrepublik
Deutschland im Sinne des Art.11 des Basler Übereinkommens über die
Kontrolle der grenzüberschreitenden Verbringung gefährlicher Abfälle und
ihre Entsorgung, 12.1.93-16.2.93 (subject: transfrontier transport of toxic
waste between Austria and Germany)/
Acord sub form de schimb de coresponden între Ministrul Federal
al Afacerilor Externe al Austriei i Ministrul Federal pentru Mediu, Protec ia
Naturii i Securitatea Nuclear al Germaniei în baza articolului 11 al
Conven iei de la Basel asupra controlului transfrontalier al de eurilor nocive,
12.1.93

- Vertrag zwischen der Ungarischen Volksrepublik und der Republic Österreich

über die Regelung der wasserwirtschaftlichen Fragen im Grenzgebiet, 9.4.56
(Treaty between Hungary and Austria on the waters in the border area)/
Tratat între Ungaria i Austria asupra reglement rii problemei apei în
regiunea de frontier , 9.4.56

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Ungarischen Volksrepublik

über die zusammenarbeit auf dem Gebiet des Umweltschutzes, 7.6.84 (Treaty
between Austria and Hungary on co-operation in environment protection)/
Tratat între Austria i Ungaria asupra cooper rii în domeniul protec iei
mediului înconjur tor, 7.6.84

- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Republik Slovenien

über wasserwirtschaftliche Fragen der Mur-Grenzstrecke und der Mur-
Grenzgewässer (Mur-Abkommen), 16.12.54 (Agreement between Austria and
Slovenia on the waters of the Mur in the border area)/
Acord între Austria i Slovenia asupra problemei economice a apelor
Murului în zona de frontier , 16.12.54

- Abkommen zwischen der Österreichischen Bundesregierung und der

Regierung der Republik Slovenien über Wasserwirtschlaftliche Fragen an der
Drau, 25.5.54 (Agreement between Austria and Slovenia on the waters of the
Drau)/

129
 Acord între Guvernul Federal al Austriei i Guvernul Republicii
Slovenia asupra problemei apei râului Drau, 25.5.54

- Convention between the Government of the Republic of Bulgaria and the

Government of Romania for co-operation in the field of environmental
protection, December 1991/
Conven ia între Guvernul Republicii Bulgaria i Guvernul României
pentru cooperare în domeniul protec iei mediului înconjur tor, decembrie
1991

- Convention for protection of the Black Sea against pollution between

Romania, the Republic of Bulgaria and the Russian Federation, April 1992/
Conven ia pentru protec ia M rii Negre împotriva polu rii între
România, Republica Bulgaria i Federa ia Rus , aprilie 1992

- Charte de coopération entre le parc national des Pyrénées occidentales

(France) et le parc national d’Ordesa et du Mont Perdu (Espagne)/
Charter of co-operation between the West-Pyrenean national park
(France) and the national park of Ordesa and the Mont Perdu (Spain)/
Carta de cooperare între parcul na ional din Pirineii Occidentali
(Fran a) i parcul na ional de la Ordesa i Mont Perdu (Spania)

II.7. AMENAJAREA TERITORIULUI

- Accord entre le Gouvernement du Royaume de Belgique et le Gouvernement

de la République Fédérale d’Allemagne sur la coopération dans le domaine de
l’aménagement du territoire – Gemünd, 3 février 1971/
Abkommen zwischen der Regierung des Königreichs Belgien und der
Regierung der Bundesrepublik Deutschland über die Zusammenarbeit auf dem
Gebiet Raumordnung – Gemünd , 3 Februar 1971/
Acord între Guvernul Regatului Belgiei i Guvernul Republicii
Federale Germania asupra cooper rii în domeniul amenaj rii teritoriului –
Gemünd, 3 februarie 1971
[Transfront/Office (83) 25]

- Accord entre le Gouvernement du Royaume des Pays-Bas et le Gouvernement

de la République Fédérale d’Allemagne relatif à la cooperation en matière
d’aménagement du territoire dans les régions frontalières, 30 mars 1976/
Agreement between the Government of the Kingdom of the
Netherlands on the one side and the Government of the Federal Republic of
Germany on the other on co-operation relating to regional planning in their
border areas, 30 March 1976/
Acord între Guvernul Regatului Olandei i Guvernul Republicii
Federale Germania referitor la cooperarea în materie de amenajarea
teritoriului în regiunile frontaliere, 30 martie 1976
[Transfront/Office (85) 8]

130
- Recommandation relative aux modalités d’information mutuelle dans le cadre
de la protection de l’environnement pour les projets de création ou
d’extension d’installations classées de la Commission mixte
intergouvernementale franco-germano-luxembourgeoise pour la coopération
dans les régions frontalières Sarre – Rhénanie – Palatinat du Sud – Ouest –
Lorraine – Luxembourg/
Empfehlung zur gegenseitigen Unterrichtung über Neu und
Änderungsvorhaben bei genehmigungsbedürftigen Anlagen der Deutsch-
Französisch-Luxemburgerischen Regierungskommission für die
Zusammenarbeit in den Grenzgebieten Saarland/Südwestteil-Rheinland-Pfalz-
Lothringen-Kuxemburg/
Recomandare referitoare la modalit ile de informare reciproc în
cadrul protec iei mediului înconjur tor pentru proiectele de creare sau
extindere a instala iilor clasate ale Comisiei mixte interguvernamentale
franco-germano-luxemburgheze pentru cooperarea în regiunile frontaliere
Saar –Renania – Palatinatul de Sud – Vest – Lorena – Luxemburg
[Transfront/Office (87) 1]

- Empfehlung zur gegenseitigen Unterrichtung über Plannungs und

Umweltschutzvorhaben im Zuständigkeitsbereich der Deutch-Französisch-
Schweizerischen Regierungkommission für nachbarschaftliche Fragen.
Auskunft, die von der Staatskanzlei des Landes Rheinland-Pfalz übermittelt
wurde (subject: mutual information on regional/spatial planning and
environment protection measures between Germany, France and Switzerland)/
Recomandare referitoare la modalit ile de informare reciproc asupra
proiectelor i protec iei mediului înconjur tor în domeniul de competen a
Comisiei interguvernamentale germano-franco-elve iene asupra chestiunilor
de vecin tate. Informa ie ob inut de la Cancelaria landului Rheinland-Pfalz
[Transfront/Office (85) 3]

- Recommandation pour l’information mutuelle sur des mesures de

planification et de protection de l’environnement dans le domaine de
compétence de la commission intregouvernementale franco-germano-suisse
sur le questions de voisinage du 20 juin 1984/
Recommendation concerning mutual information on planning and
environment protection measures within the purview of the French-German-
Swiss intergovernmental commission on neighbourhood questions of 20 June
1984/
Recomandare privind informarea mutual asupra m surilor de
planificare i protec ie a mediului înconjur tor în domeniul de competen al
Comisiei interguvernamentale franco-germano-elve iene asupra chestiunilor
de vecin tate din 20 iunie 1984

- Abkommen zwischen der Österreichischen Bundesregierung und der

regierung der Bundesrepublik Deutschland über die Zusammenarbeit auf dem

131
 Gebiete der Raumordung, 11.12.73 (Agreement between Austria and
Germany on co-operation in regional/spatial planning)
Acord între Guvernul Federal Austriac i Guvernul Republicii
Federale Germania asupra cooper rii în domeniul amenaj rii teritoriului,
11.12.73

- Abkommen zwischen der Österreichischen Bundesregierung und der

Regierung der Ungarischen Volksrepublik über die Zusammenarbeit auf dem
gebiete der Raumordnung und Raumplanung, 18.9.85 (Agreement between
Austria and Hungary on co-operation in regional/spatial planning)/
Acord între Guvernul Austriei i cel al Ungariei asupra cooper rii în
domeniul amenaj rii i planific rii teritoriului, 18.9.85

II.8. CULTUR , EDUCA IE, CERCETARE, SPORT

- Agreement between Denmark, Finland, Iceland, Norway and Sweden on

cultural co-operation, 15.3.71/
Acord între Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia i Suedia asupra
cooper rii culturale, 15.3.71

- Convention between Sweden, Denmark, Finland, Iceland and Norway on the

right for Nordic citizens to use their own languages in another Nordic country,
17.6.81/
Conven ia între Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda i Norvegia
asupra dreptului cet enilor din rile nordice de a utiliza limba lor în celelalte
ri nordice, 17.6.81

- Agreement between Finland, Norway and Sweden on the Education

Foundation for the Nordkalott Area (the areas north of the Arctic Circle)
(SopS 112/1991), 21.12.90/
Acord între Finlanda, Norvegia i Suedia referitor la Funda ia
Educativ pentru zona Cercului Polar de Nord (SopS 112/1991), 21.12.90

- Convention entre le Royaume de Belgique et le Royaume des Pays-Bas

instituant une union de la langue néerlandaise (Nederlandse Taalunie),
Bruxelles, 9 septembre 1980/
Conven ia între Regatul Belgiei i al Olandei instituind unificarea
limbii neerlandeze (Nederlandse Taalunie), Bruxelles, 9 septembrie 1980
[Transfront/Office (86) 6]

- Scambio di note del 17 aprile 1986 tra il Consiglio federale svizzero e il

Governo della Repubblica Italiana concernente l’istituzione di una
Commissione culturale consultiva italo-svizzera/
Echange de notes du 17 avril 1986 entre le Conseil fédérale suisse et le
Gouvernement de la République italienne concernant l’institution d’une
Commission culturelle consultative italo-suisse, 17.4.86/

132
 Schimb de note din 17 aprilie 1986 între Consiliul Federal Elve ian i
Guvernul Republicii Italiene privind instituirea unei Comisii culturale
consultative italo-elve iene, 17.4.86

- Accordo di collaborazione per favorire scambi culturali in campo musicale e

artistico e stimolare rapporti di collaborazione tra Università di Trento e
quella di Salsburgo, 1.10.93 (subject: cultural co-operation and co-operation
between the Universities of Trento, Italy and Salzburg, Austria)/
Acord de colaborare pentru favorizarea schimburilor culturale în
domeniul muzical i artistic i pentru stimularea raporturilor de colaborare
între Universitatea din Trento i cea din Salzburg, 1.10.93

- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Italienischen Republik

über die Zusammenarbeit der Universitäten, 20.8.82 (Agreement between
Austria and Italy on university co-operation)/
Acord între Austria i Italia asupra cooper rii între universit i, 20.8.82

- Agreement between the Republic of Croatia and the Republic of Hungary on

the protection of the Hungarian minority in the Republic of Croatia and the
Croatian minority in the Republic of Hungary/
Acord între Croa ia i Ungaria asupra protej rii minorit ii maghiare în
Croa ia i a minorit ii croate în Ungaria
[Transfront (95) 7]

- Accordo de colaboração entre a Comissão de Coordenação da Região do

Norte e a Comunidade Autónoma de Castele e Leão (Accord concernant la
Commission de Coordination de la Région du Nord (Portugal) et la Junta de
Castela e Léão (Espagne)
(original Portugais)/
Acord de colaborare între Comisia de Coordonare a Regiunii de Nord
Portugalia i Comunitatea Autonom din Castela e Leao (Spania)
(original portughez)
[Transfront (95) 9]

II.9. REGIUNI FRONTALIERE

- Vertrag zwischen der Bundesrepublik Deutschland und dem Königreich der

Niederlande über den Verlauf der gemeinsamen Landgrenze, die
Grenzgewässer, den grenznahen Grundbesitz, den grenzüberschreitenden
Binnenverkehr und andere Grenzfragen (Grenzvertrag) – Den Haag, 8 April
1960 (Border treaty between Germany and the Netherlands)/
Acord între Germania i Olanda asupra situa iei grani elor comune, a
cursurilor de ap din zonele de frontier , a propriet ilor funciare din
apropierea frontierelor, a traficului transfrontalier i a altor chestiuni
referitoare la frontiere –Haga, 8 aprilie 1960
[Transfront/Office (83) 23]

133
- Information soumise au Bureau d’Etude et de Documentation sur la
coopération transfrontalière par le Président du Conseil Général de la Savoie
concernant une convention déterminant les zones ou communes frontalières
italiennes et françaises, signée à Rome, 1er juillet 1949/
Information submitted to the Study and Information Office on
Transfrontier Co-operation by the President of the general Council of Savoie
concerning a Convention determining Italian and French frontier areas or
communes, signed in Rome, 1st July 1949/
Informa ie asupra cooper rii transfrontaliere supus Biroului de Studiu
i de Documentare de c tre Pre edintele Consiliului general din Savoia
privind o conven ie care determin zonele sau comunele frontaliere italiene i
franceze, semnat la Roma, 1 iulie 1949
[Transfront/Office (84) 5]

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Bundesrepublik

Deutschland über die gemeinsame Staatsgrenze, 29.2.72 (Border treaty
between Austria and Germany)/
Acord între Austria i Germania asupra frontierei comune, 29.2.72

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Ungarischen Volksrepublik

zur Sichtbarerhaltung der gemeinsamen Staatsgrenze und Regelung der damit
im Zusammenhang stehenden Fragen, 31.10.65 (Treaty between Austria and
Hungary on the maintenance of the common border)
Vertrag über Änderungen und Ergänzungen des oa. Vertrages, 29.4.87
(amendment to this treaty)/
Acord între Austria i Ungaria asupra între inerii frontierelor comune
i reglement rii rela iilor lor, 31.10.65/
Acord asupra modific rii i înlocuirii vechiului acord, 29.4.87

- Abkommen für die Instandhaltung der Grenzzeichen an der Österreichisch-

Italienischen Grenze, 22.2.29 (Agreement on the maintenance of the Austrian
– Italian border)/
Acord asupra men inerii frontierei între Austria i Italia, 22.2.29

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und dem Fürstentum Liechtenstein

zur Feststellung der Staatsgrenze und Erhaltung der Grenzzeichen, 17.3.60
(Treaty between Austria and Liechtenstein on the regulation and maintenance
of the common border)/
Vertrag zur Änderung des oa. Vertrages, 3.5.90 (amendment to this
treaty)/
Tratat între Republica Austriac i Principatul Liechtenstein pentru
stabilirea i men inerea frontierelor comune, 17.3.60
Tratat pentru schimbarea vechiului Tratat, 3.5.90

134
- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Republik Slovenien
über die gemeinsame Staatsgrenze vom 8.4.65 in der Fassung des Vertrages
vom 29.10.75 und des Notenwechsels vom 27.10.79 und 3.3.80 (Agreement
between Austria and Slovenia on the common border as amended)/
Acord între Republica Austriac i Republica Slovenia asupra
frontierelor comune din 8.4.65 în versiunea Acordului din 29.10.75 i a
schimbului de note din 27.10.79 i din 3.3.80

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Schweizerischen

Eidgenossenschaft über den Verlauf der gemeinsammen Staatsgrenze und
Abkommen über die Vermarkung der gemeinsamen Staatsgrenze und die
Erhaltung der Grenzzeichen, 20.7.70 (Treaty between Austria and Switzerland
on the regulation and maintenance of the common border)/
Acord între Republica Austriac i Confedera ia Elve ian asupra
situa iei frontierelor comune i a men inerii lor, 20.7.70

II.10. ASISTEN JURIDIC SAU ADMINISTRATIV

- Agreement between the Government of the Republic of Finland and the

Government of the Russian Federation on co-operation for the prevention of
crimes, 5.3.93/
Acord între Guvernul Republicii Finlanda i Guvernul Federa iei Ruse
asupra cooper rii în domeniul prevenirii crimelor, 5.3.93

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Bundesrepublik

Deutschland über Amts-und Rechtshilfe in Verwaltungssachen, 31.5.88
(Treaty Between Austria and Germany on juridical or administrative
assistance in administrative cases)/
Acord între Republica Austriac i Republica Federal Germania
asupra asisten ei juridice i administrative în problemele administrative,
31.5.88

- Abkommen zwischen der Regierung der Republik Österreich und der

Regierung der Ungarischen Volskrepublik über kriminalpolizeiliche und
verkehrspolizeiliche Zusammenarbeit, 27.11.79 (Agreement between Austria
and Hungary on police co-operation in criminal and traffic matters)/
Acord între Austria i Ungaria asupra cooper rii poli iei în domeniul
criminalit ii i al traficului, 27.11.79]

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Italienischen Republik über
die wechselseitige Amtshilfe in Kraftfahrangelegenheiten, 27.5.88 (Treaty
between Austria and Italy on mutual administrative assistance in traffic
matters)/
Acord între Austria i Italia asupra asisten ei administrative reciproce
în materie de trafic, 27.5.88

135
- Vertrag zwischen der Republik Österreich und dem Fürstentum Liechtenstein
über die wechselseitige Amtshilfe in Kraftfahr-(Strassenverkehrs -)
angelegenheiten, 26.4.82 (Treaty between Austria and Liechtenstein on
mutual administrative assistance in traffic matters)/
Acord între Austria i Principatul Liechtenstein asupra asisten ei
mutuale administrative în materie de trafic, 26.4.82

- Vertrag zwischen der Republik Österreich und der Schweizerischen

Eidgenossenschaft über die wechselseitige Amtshife in Kraftfahr-
(Strassenverkehrs -) angelegenheiten, 23.5.79 (Treaty between Austria and
Switzerland on mutual administrative assistance in traffic matters)/
Acord între Austria i Elve ia asupra asisten ei administrative
reciproce în materie de trafic, 23.5.79

- Abkommen zwischen der Regierung der Republik Österreich und der

Regierung der Ungarischen Volksrepublik über die Zusammenarbeit und
gegenseitige Unterstützung in Zollangelegenheiten, 2.5.77 (Agreement
between Austria and Hungary on co-operation and assistance in customs
matters)/
Acord între Guvernele Austriei i Ungariei asupra cooper rii i
asisten ei reciproce în domeniul activit ilor vamale, 2.5.77

- Abkommen zwischen der Republik Österreich und der Republik Slovenien

über die administrative Zusammenarbeit in Zollangelegenheiten und über die
gegenseitige Unterstützung zur Bekämpfung von Zuwiderhandlungen gegen
die Zollvorschriften, 15.3.78 (Agreement between Austria and Slovenia on
administrative co-operation in customs matters and on mutual assistance in the
fight against customs violations)/
Acord între Austria i Slovenia asupra cooper rii în materie de
administra ie vamal i a asisten ei mutuale în lupta împotriva viol rilor
legilor vamale, 15.3.78

136
ANEXA III

137
 CONVEN IA-CADRU EUROPEAN
PRIVIND COOPERAREA TRANSFRONTALIER
A COLECTIVIT ILOR SAU
AUTORIT ILOR TERITORIALE

Madrid, 21 mai 1980

MODELE I SCHEME DE ACORDURI

PRIVIND COOPERAREA TRANSFRONTALIER

TABLA DE MATERII

A. CONVEN IA-CADRU EUROPEAN PRIVIND

COOPERAREA TRANSFRONTALIER A COLECTIVIT ILOR
SAU AUTORIT ILOR TERITORIALE……………………………... .

B. MODELE I SCHEME DE ACORDURI, STATUTE I CONTRACTE ÎN

MATERIE DE COOPERARE TRANSFRONTALIER A
COLECTIVIT ILOR SAU AUTORIT ILOR TERITORIALE….

1. Modele de acorduri interstatale …………………………………

1.1. Model de acord interstatal privind cooperarea

transfrontalier …………………………………………….
1.2. Model de acord interstatal privind concertarea
regional transfrontalier ………………………………..

138
 1.3. Model de acord interstatal cu privire la concertarea
local transfrontalier ……………………………………
1.4. Model de acord interstatal privind cooperarea
transfrontalier contractual între autorit i locale ………..
1.5. Model de acord interstatal privind organismele de
cooperare transfrontalier între autorit i locale…………...
1.6. Model de acord referitor la cooperarea economic
i social interregional i/sau intercomunal ……………..
1.7. Model de acord referitor la cooperarea interguvernamental
în materie de amenajare a teritoriului ……………………
1.8. Model de acord privind cooperarea transfrontalier
interregional i/sau intercomunal în materie de
amenajare a teritoriului ……………………………………
1.9. Model de acord referitor la crearea parcurilor
transna ionale ………………………………………………
1.10. Model de acord referitor la crearea i gestionarea
parcurilor rurale transfrontaliere …………………………...
1.11. Model de acord interstatal privind cooperarea
transfrontalier în materie de formare permanent ,
de informare, de condi ii de angajare i de munc …………
1.12. Model de acord interstatal pentru promovarea schimburilor
colare cu caracter transfrontalier sau transna ional ……….

2. Scheme de acorduri, de statute i de contracte de încheiat

între autorit ile locale
………………………………………………

2.1. Schem de acord pentru crearea unui grup de concertare

între autorit ile locale
…………………………………………
2.2. Schem de acord pentru coordonarea în gestiunea
afacerilor publice locale transfrontaliere
………………………
2.3. Schema pentru crearea de asocia ii transfrontaliere
de drept privat
………………………………………………….
2.4. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între
colectivit ile locale frontaliere (de tip “drept privat”)
………
2.5. Schema de contract de furnizare sau de prestare
de servicii între colectivit ile locale frontaliere
(de tipul “drept public”) ………………………………………
2.6. Schem de acord pentru crearea de organisme de
cooperare intercomunal transfrontalier
…………………….
2.7. Model de acord referitor la cooperarea economic i

139
 social interregional i/sau intercomunal ……………………
2.8. Model de acord privind cooperarea interregional
i/sau intercomunal transfrontalier în materie de
amenajarea teritoriului
………………………………………….
2.9. Model de acord privind crearea de parcuri transfrontaliere ……
2.10. Model de acord privind crearea i gestionarea de
parcuri rurale transfrontaliere …………………………………
2.11. Model de acord privind crearea i gestionarea de parcuri
transfrontaliere între asocia ii de drept privat ………………….

CONVEN IA-CADRU EUROPEAN PRIVIND

140
 COOPERAREA TRANSFRONTALIER A

2.1.8 COLECTIVIT ILOR SAU AUTORIT ILOR

2.1.9 TERITORIALEx

PREAMBUL

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei Conven ii,

Considerând c scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strâns

între membrii s i i de a promova cooperarea între ace tia;

Considerând c în termenii articolului 1 din Statutul Consiliului Europei, acest

scop va fi urm rit în special prin încheierea unor acorduri în domeniul administrativ;

Considerând c , Consiliul Europei tinde s asigure participarea colectivit ilor sau

autorit ilor teritoriale ale Europei la realizarea scopului s u;

Considerând importan a pe care o poate avea pentru urm rirea acestui obiectiv
cooperarea colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale frontaliere în probleme cum sunt
dezvoltarea regional , urban i rural , protec ia mediului înconjur tor, ameliorarea
infrastructurilor i serviciilor oferite cet enilor i întrajutorarea în caz de calamit i;

Considerând c experien a dobândit atest faptul c , cooperarea puterilor locale

i regionale ale Europei este de natur s permit o mai bun îndeplinire a misiunii lor, c
ea este susceptibil mai ales s contribuie la punerea în valoare (valorificarea) i la
dezvoltarea regiunilor frontaliere;

Hot râte s favorizeze pe cât posibil aceast cooperare i s contribuie astfel la

progresul economic i social al regiunilor frontaliere i la solidaritatea care une te
popoarele europene,

Au convenit asupra celor ce urmeaz :

x
Adoptat la Madrid la 21 mai 1980. A intrat în vigoare la 22.12.1981. România a semnat Conven ia-cadru
la 27 februarie 1996 i a ratificat-o prin Legea nr.78 din 11 mai 1999 prin care s-a aprobat Ordonan a
Guvernului nr.120 din 28 august 1998. Textul conven iei-cadru este publicat în “Monitorul Oficial” nr. 329
din 31 august 1998.
Depunerea instrumentelor de ratificare a fost înso it de urm toarele declara ii:
a) România declar c aplicarea Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale, men ionat la art. 1, se subordoneaz încheierii unor
acorduri interstatale, iar zona de aplicare a prevederilor privind cooperarea trasfrontalier se poate
extinde pân la 25 km de la frontiera român , afar de cazurile în care este vorba de jude ele limitrofe;
b) România declar c , în sensul prevederilor art. 2 paragraful 2 din Conven ia-cadru european privind
cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale, colectivit ile sau autorit ile
teritoriale desemnate s exercite func iile regionale sunt, potrivit legisla iei sale în vigoare, jude ele,
respectiv consiliile jude ene.

141
 Articolul 1

Fiecare Parte contractant se angajeaz s faciliteze i s promoveze

cooperarea transfrontalier între colectivit ile sau autorit ile teritoriale
aflate sub jurisdic ia sa i colectivit ile sau autorit ile teritoriale care
depind de competen a altor P r i contractante. Ea se va str dui s
promoveze încheierea de acorduri i aranjamente care se vor dovedi necesare
în acest scop cu respectarea dispozi iilor constitu ionale proprii fiec rei P r i
contractante.

2.2
Articolul 2

1. Este considerat ca fiind cooperare transfrontalier , în sensul prezentei Conven ii,

orice concertare care vizeaz înt rirea i dezvoltarea raporturilor de vecin tate
între colectivit i sau autorit i teritoriale ce depind de dou sau mai multe P r i
contractante, precum i încheierea de acorduri i în elegeri utile în acest scop.
Cooperarea transfrontalier se va exercita în cadrul competen elor sau autorit ilor
teritoriale, a a cum sunt ele definite de dreptul intern. Sfera i natura acestor
competen e nu sunt afectate de prezenta Conven ie.

2. In sensul prezentei Conven ii, prin expresia “colectivit i sau autorit i teritoriale”
se în eleg colectivit ile, autorit ile sau organismele care exercit func ii locale i
regionale i sunt considerate ca atare în dreptul intern al fiec rui Stat. Totu i,
fiecare Parte contractant poate, în momentul semn rii prezentei Conven ii sau pe
calea unei comunic ri ulterioare Secretarului general al Consiliului Europei, s
desemneze colectivit ile, autorit ile sau organismele, obiectele i formele la care
ea în elege s limiteze câmpul de aplicare sau pe care în elege s le exclud din
câmpul de aplicare al prezentei Conven ii.

Articolul 3

1. Conform prezentei Conven ii, P r ile contractante vor favoriza, sub rezerva
dispozi iilor articolului 2, paragraful 2, ini iativele colectivit ilor i autorit ilor
teritoriale inspirate de ini iativele i în elegerile cadru între colectivit i i
autorit i teritoriale, elaborate în cadrul Consiliului Europei. Ele vor putea, în
cazul în care consider necesar, s ia în considerare modelele de acorduri
interstatale, bilaterale sau multilaterale, schi ate în cadrul Consiliului Europei i
destinate s faciliteze cooperarea între colectivit ile i autorit ile teritoriale.

Aranjamentele i acordurile ce urmeaz a fi încheiate vor putea s se inspire mai

ales din modelele i schemele de acorduri, de statute i de contracte anexate la

142
 prezenta Conven ie numerotate de la 1.1 - 1.5 i 2.1 - 2.639, cu adapt rile pe care
le impune situa ia special proprie fiec rei P r i contractante. Aceste modele i
scheme de acorduri, de statute i de contracte, fiind de natur indicativ , nu au
valoare conven ional .

2. In cazul în care P r ile contractante consider necesar s încheie acorduri

interstatale, aceste acorduri pot, în special, s fixeze cadrul, formele i limitele în
care au posibilitatea de a ac iona colectivit ile i autorit ile teritoriale la care se
refer cooperarea transfrontalier . De asemenea, fiecare acord poate desemna
colectivit ile sau organismele asupra c rora acesta se aplic .

3. Dispozi iile de mai sus nu afecteaz posibilitatea P r ilor contractante de a

recurge de comun acord la alte forme de cooperare transfrontalier . De asemenea,
dispozi iile prezentei Conven ii n-ar putea fi interpretate ca f când caduce
acordurile de cooperare deja existente.

4. Acordurile i în elegerile vor fi încheiate cu respectarea competen elor prev zute

de dreptul intern al fiec rei P r i contractante în materie de rela ii interna ionale i
de orientare politic general , precum i cu respectarea regulilor de control sau de
tutel la care sunt supuse colectivit ile sau autorit ile teritoriale.

5. In acest scop, fiecare Parte contractant poate, în momentul semn rii prezentei
Conven ii sau pe calea unei comunic ri ulterioare Secretarului general al
Consiliului Europei, s indice autorit ile care, conform dreptului s u intern, sunt
competente s exercite controlul sau tutela fa de colectivit ile i autorit ile
teritoriale respective.

Articolul 4

Fiecare Parte contractant se va str dui s rezolve dificult ile de ordin juridic,
administrativ sau tehnic de natur s împiedice dezvoltatea i buna func ionare a
cooper rii transfrontaliere i se va consulta la nevoie, cu Partea sau P r ile
contractante interesate.

Articolul 5

In cazul unei cooper ri transfrontaliere întreprinse conform dispozi iilor prezentei

Conven ii, P r ile contractante vor analiza oportunitatea de a acorda
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale participante acelea i facilit i ca i în
cazul în care cooperarea s-ar exercita pe plan intern.

Articolul 6

39
Publicarea modelelor i schemelor de acorduri adi ionale a fost autorizat ; anexate prezentei Conven ii
ele sunt numerotate de la 1.6 la 1.11 i de la 2.7 la 2.12.

143
 Orice Parte contractant va furniza, în m sura posibilului, informa iile ce-i vor fi
cerute de o alt Parte contractant , cu scopul de a facilita realizarea de c tre
aceasta a obliga iilor care îi incumb în virtutea prevederilor prezentei Conven ii.

Articolul 7

Fiecare parte contractant va veghea ca atât colectivit ile cât i autorit ile
teritoriale respective s fie informate asupra mijloacelor de ac iune care le sunt
oferite de prezenta Conven ie.

Articolul 8

1. P r ile contractante vor transmite Secretarului general al Consiliului Europei orice

informa ie relevant privind acordurile i în elegerile vizate la articolul 3.

2. Orice propunere f cut de una sau mai multe P r i contractante pentru a completa
sau a dezvolta Conven ia sau modelele de acorduri i de aranjamente va fi
transmis Secretarului general al Consiliului Europei. Acesta o va supune
Comitetului Mini trilor al Consiliului Europei, care va decide asupra rezolv rii
sale.

Articolul 9

1. Prezenta Conven ie este deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului
Europei. Ea va fi ratificat , acceptat sau aprobat . Instrumentele de ratificare,
acceptare sau aprobare vor fi depuse pe lâng Secretarul general al Consiliului
Europei.

2. Conven ia va intra în vigoare dup trei luni de la depunerea celui de al patrulea

instrument de ratificare, acceptare sau aprobare, cu condi ia ca cel pu in dou
dintre statele care au îndeplinit aceast formalitate s aib o frontier comun .

3. Ea va intra în vigoare fa de orice stat semnatar care o va ratifica, accepta sau

aproba ulterior, dup trei luni de la data depunerii instrumentului s u de ratificare,
de acceptare sau de aprobare.

Articolul 10

1. Dup intrarea în vigoare a prezentei Conven ii, Comitetul Mini trilor va putea
hot rî, prin unanimitatea voturilor exprimate, invitarea oric rui stat european
nemembru s adere la prezenta Conven ie. Aceast invita ie va trebui s
primeasc acordul expres al fiec ruia dintre statele care au ratificat Conven ia.

2. Aderarea se va efectua prin depunerea, pe lâng Secretarul general al Consiliului

Europei a unui instrument de adeziune care va avea efect dup trei luni de la data
depunerii sale.

144
 Articolul 11

1. Orice Parte contractant va putea, în ceea ce o prive te, s denun e prezenta

Conven ie printr-o notificare adresat Secretarului general al Consiliului Europei.

2. Denun area va avea efect dup ase luni de la data primirii notific rii de c tre
Secretarul general.

Articolul 12

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale

Consiliului Europei i oric rui stat care a aderat la prezenta Conven ie:

a. orice semn tur ;

b. depunerea oric rui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de

aderare;

c. orice dat de intrare în vigoare a prezentei Conven ii, conform dispozi iilor
articolului 9;

d. orice declara ie primit conform dispozi iilor paragrafului 2 al articolului 2

sau ale paragrafului 5 al articolului 3;

e. orice notificare primit conform dispozi iilor articolului 11 i data la care

denun area va avea efect.

Intocmit la Madrid la 21 mai 1980, în limbile francez i englez , ambele texte

fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele
Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii
certificate de conformitate fiec ruia din statele membre ale Consiliului Europei i
oric rui stat invitat s adere la prezenta Conven ie.

145
 Modele i scheme de acorduri, statute i contracte
în materie de cooperare transfrontalier a colectivit ilor
40
sau autorit ilor teritoriale

Acest sistem gradual de acorduri-model a fost conceput distingându-se dou

categorii principale, definite în func ie de nivelul încheierii acordului:

- modele de acorduri interstatale privind cooperarea transfrontalier la nivel

regional i local;
- scheme de acorduri, contracte i statute care pot servi ca baz a cooper rii
transfrontaliere între autorit i sau colectivit i teritoriale.

Dup cum se arat în tabla de materii de la pagina nr.74, numai cele dou modele
de acorduri interstatale privind cooperarea transfrontalier i privind concertarea
regional transfrontalier in exclusiv de competen a statului. Celelalte acorduri
interstatale nu fac decât s fixeze cadrul juridic, permi ând realizarea de acorduri
sau contracte între autorit ile sau colectivit ile teritoriale, ale c ror scheme sunt
clasate în a doua categorie.

40
Dup cum s-a indicat la articolul 3 paragraful 1 alineatul al doilea al Conven iei, modelele i schemele de acorduri,
statute i contracte fiind de natur indicativ , nu au valoare conven ional .

146
1. Modele de acorduri interstatale

Not introductiv : Sistemul de acorduri interstatale are drept scop, în special, de a

fixa în mod precis cadrul, formele i limitele în care statele doresc s vad
ac ionând colectivit ile teritoriale, precum i de a elimina incertitudinile juridice
de natur s genereze probleme (definirea dreptului aplicabil, jurisdic ii
competente, recursuri posibile etc.).

Pe de alt parte, încheierea de acorduri interstatale între statele interesate, care

favorizeaz dezvoltarea cooper rii transfrontaliere între autorit i locale, ar avea
f r îndoial consecin e favorabile pe urm toarele planuri:

- consacrarea oficial a legitimit ii acestor procedee de cooperare i

încurajare a autorit ilor locale de a recurge la ele;
- rolul i condi iile de interven ie a autorit ilor de tutel , de supraveghere
sau de control;
- misiunea de informare reciproc a statelor;
- leg turile susceptibile de a fi create între aceste forme de cooperare i alte
procedee de ac iuni concertate la nivelul frontierelor;
- modificarea unor reguli juridice sau unor interpret ri ale acestora, care
constituie obstacole pentru cooperarea transfrontalier etc.

Sistemul de modele de acord cu “sertare”, descris la schema ce figureaz mai sus,

permite guvernelor s plaseze cooperarea transfrontalier în cadrul cel mai
convenabil pentru ei, pornind de la un minim constituit de acordul referitor la
promovarea cooper rii transfrontaliere (1.1) i deschizând “sertarele” pe care le-

147
 au admis (modele de acord de la 1.2 - 1.5). Deschiderea unui singur “sertar”, ca i
cea a mai multor “sertare”, chiar a tuturor “sertarelor”, se poate concepe perfect în
acela i timp sau în perioade succesive. Este evident c în cazul unor acorduri între
state care au deja sisteme de drept foarte apropiate, de exemplu statele
scandinave, recurgerea la acorduri atât de precise ar putea s nu se impun .

Clauze generale pentru modelele de acord 1.1 - 1.5

Articolul a

1 Sunt considerate “autorit i locale”, în sensul prezentului acord, autorit ile,

colectivit ile sau organismele care exercit func ii locale potrivit dreptului intern
al fiec rui stat.

2 Sunt considerate “autorit i regionale”, în sensul prezentului acord, autorit ile,

colectivit ile sau organismele care exercit func ii regionale potrivit dreptului
intern al fiec rui stat41.

Articolul b

Prezentul acord nu aduce atingere modurilor de cooperare transfrontalier care

exist , sub diverse forme, în statele p r i, i mai ales celor care au fost stabilite pe
baza unui acord interna ional.

Articolul c

P r ile vor informa autorit ile regionale i locale despre mijloacele de ac iune
care le sunt oferite i le vor încuraja s recurg la acestea.

Articolul d

Termenii “autorit i superioare” în prezentul acord se refer la autorit ile

guvernamentale, de tutel , de control, de supraveghere, a a cum sunt ele
determinate de fiecare Parte.

Articolul e

Sfera i natura competen elor autorit ilor locale a a cum sunt ele definite de c tre
dreptul intern al statelor-p r i, nu sunt în nici un fel modificate prin prezentul
acord.

Articolul f
41
Acest paragraf 2 este suprimat pentru modelele de acord 1.3, 1.4 i 1.5.

148
 Fiecare stat poate, în orice moment, s desemneze zonele de pe teritoriul s u,
obiectele i formele de cooperare care sunt excluse de la aplicarea prezentului
acord.

Totu i aceast desemnare nu poate aduce atingere drepturilor dobândite în cadrul

cooper rilor deja realizate.

Articolul g

P r ile îl vor informa pe Secretarul general al Consiliului Europei asupra

activit ilor comisiilor, comitetelor i a altor organe investite cu o misiune de
aplicare a prezentului acord.

Articolul h

P r ile vor putea aduce prezentului acord, printr-un simplu schimb de note,
modific ri de mic importan , a c ror aplicare în practic se recomand ca
oportun .

Articolul i

1. Fiecare dintre P r i va notifica celeilalte P r i îndeplinirea procedurilor cerute de

dreptul s u intern pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va avea efect
la data ultimei notific ri.

2. Prezentul acord este încheiat pe o durat de cinci ani de la data intr rii sale în
vigoare. Dac nu va fi denun at cu ase luni înaintea expir rii sale, acordul va fi
reînnoit prin tacit reconduc iune i în acelea i condi ii pe o perioad de cinci ani
i a a mai departe.

3. Partea care notific denun area acordului î i poate limita acest act la unele articole
expres desemnate, la anumite regiuni geografice sau la anumite domenii de
activitate. În acest caz, acordul r mâne par ial în vigoare, cu excep ia denun rii
de c tre cealalt sau celelalte P r i, în termen de patru luni dup notificarea prin
care li se va anun a denun area par ial .

4. P r ile pot conveni în orice moment s suspende aplicarea prezentului acord pe o

durat nedeterminat . Ele pot, de asemenea, hot rî ca activitatea unei Comisii sau
a unui Comitet s fie suspendat sau întrerupt .

1.1. Model de acord interstatal privind cooperarea transfrontalier

Not introductiv : Este vorba de un model de acord interstatal con inând

dispozi ii generale de baz i susceptibil de a fi încheiat de sine st t tor, fie

149
împreun cu unul sau cu mai multe modele de acorduri interstatale care figureaz
mai jos.

Guvernele……………………………………………………………………….
i ale………………………………….…………………………………………
con tiente de avantajele cooper rii transfrontaliere a a cum sunt definite în
Conven ia - cadru european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor
sau autorit ilor teritoriale, au convenit asupra dispozi iilor urm toare:

Articolul 1

P r ile se angajeaz s caute i s promoveze mijloacele unei cooper ri

transfrontaliere atât la nivel regional, cât i local.

Prin “cooperare transfrontalier ” ele în eleg orice m suri concertate cu caracter

administrativ, tehnic, economic, social sau cultural, apte s înt reasc i s
dezvolte raporturile de vecin tate în zone situate de fiecare parte a frontierei,
precum i încheierea de acorduri adecvate în vederea rezolv rii problemelor ce
pot ap rea în acest domeniu.

Aceste m suri vor putea tinde în special la ameliorarea condi iilor dezvolt rii
regionale i urbane, protec iei bog iilor naturale, a întrajutor rii în caz de
dezastru i de calamitate, precum i la ameliorarea serviciilor acordate popula iei.

Articolul 2

P r ile fac eforturi, prin consultare reciproc , de a asigura autorit ilor regionale
care in de resortul lor mijloacele corespunz toare care s le permit stabilirea
între ele a unor leg turi de colaborare.
Articolul 3

Ele vor face eforturi, de asemenea, pentru favorizarea ini iativelor autorit ilor
locale în vederea stabilirii i dezvolt rii colabor rii transfrontaliere.

Articolul 4

În cazul unei cooper ri transfrontaliere întreprinse conform prezentului acord,

autorit ile i colectivit ile locale i regionale care particip vor beneficia de
acelea i facilit i i de aceea i protec ie ca i în cazul în care cooperarea s-ar
exercita pe plan intern.

Autorit ile competente ale fiec rei P r i vor veghea ca s fie prev zute creditele
necesare acoperirii cheltuielilor de func ionare a organelor îns rcinate s
promoveze cooperarea transfrontalier vizat în prezentul acord.

Articolul 5

150
 Fiecare Parte va îns rcina un anumit organ, comisie sau institu ie pe care o va
desemna s examineze legisla ia i reglementarea na ional în vigoare, pentru a
propune modificarea dispozi iilor susceptibile s împiedice dezvoltarea cooper rii
locale transfrontaliere. Aceste organe vor studia în special ameliorarea
dispozi iilor fiscale i vamale, regulile în materie de schimb i de transfer de
capitaluri, precum i procedurile ce reglementeaz interven ia autorit ilor
superioare, îndeosebi în materie de tutel sau de control.

Înainte de a lua m surile vizate la alineatul precedent, P r ile interesate se vor

pune de acord, dac va fi cazul, i î i vor comunica informa iile necesare.

Articolul 6

P r ile vor veghea la g sirea, pe cale de arbitraj sau în alt mod, a unei solu ii
pentru probleme litigioase de importan local a c ror reglementare prealabil ar
fi necesar pentru reu ita ac iunilor de colaborare transfrontalier .

1.2. Model de acord interstatal privind concertarea regional transfrontalier

Not introductiv : Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreun cu
unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).

Articolul 1

In vederea promov rii concert rii transfrontaliere în regiunea definit în anexa

prezentului acord, P r ile vor constitui o comisie mixt , denumit în continuare
“Comisie”, având, dac este cazul, unul sau mai multe Comitete regionale
denumite în continuare “Comitete”, îns rcinate cu tratarea problemelor relative la
concertarea transfrontalier .

Articolul 2

1 Comisia i Comitetul vor fi formate din delega ii compuse la ini iativa fiec reia
dintre P r i.

2 Delega iile Comisiei vor fi compuse din maximum 8 membri, dintre care cel pu in
trei reprezint autorit ile regionale. Pre edin ii delega iilor la Comitete sau
reprezentan ii lor vor participa, cu vot consultativ, la lucr rile Comisiei.42

42
Cifrele relative la num rul membrilor Comisiei n-au decât un caracter indicativ i vor trebui adaptate la
situa iile concrete, ca de altfel ansamblul dispozi iilor acestui model de acord. Autorii modelelor de acord
au vrut s sublinieze prin aceste cifre necesitatea de a crea Comisii compuse dintr-un num r limitat de
membri, capabili s lucreze cu eficacitate. Pe de alt parte ace tia au vrut, de asemenea, s dea indica ii
privind propor ia, pe de o parte, între reprezentan ii autorit ilor centrale, i, pe de alt parte, reprezentan ii
autorit ilor regionale.

151
3 Comitetele, formate din…delega ii de…membri, sunt constituite la ini iativa
Comisiei i în în elegere cu autorit ile regionale i locale ale zonelor frontaliere
vizate prin prezentul acord. Delega iile la Comitete vor fi compuse din
reprezentan i ai acestor autorit i sau ai organismelor regionale sau locale. În plus,
un delegat va fi desemnat de autorit ile centrale. Acesta din urm va fi, dac este
cazul, ales din organele care reprezint autorit ile centrale în zonele frontaliere
care intr în competen a Comitetelor.

4 Comisia se reune te cel pu in o dat pe an. Comitetele se întrunesc oricât de des

va fi nevoie, dar cel pu in de dou ori pe an.

5 Comisia i Comitetele stabilesc regulamentul lor interior.

Articolul 3

Fiecare din P r i suport cheltuielile delega iei sale în Comisie.

Cheltuielile delega iilor în Comitete vor fi suportate de autorit ile care au
constituit aceste delega ii.

Articolul 4

Pentru a se asigura coordonarea i continuitatea lucr rilor Comisiei i a

Comitetelor, P r ile vor crea, ori de câte ori va fi nevoie, un secretariat a c rui
componen , sedii, modalit i de func ionare i finan are sunt stabilite printr-un
aranjament ad-hoc între P r i la propunerea Comisiei sau, în lipsa acestuia, de
Comisia îns i.

Articolul 5

Zonele frontaliere la care se extinde aplicarea prezentului acord vor fi determinate

într-o anex la acord, anex al c rui con inut va putea fi modificat prin simplu
schimb de note.

Articolul 6

1. Chestiunile care fac obiectul concert rii transfrontaliere sunt cele care se pun în
urm toarele domenii43:

- Dezvoltare urban i regional ;

- Transporturi i comunica ii (transporturi în comun, drumuri i autostr zi,
aeroporturi comune, c i fluviale, porturi maritime, etc.);

43
Aceast list nu are decât o valoare indicativ i va trebui adaptat la fiecare caz de cooperare. Ea nu
poate fi interpretat ca modificând competen ele diferitelor autorit i teritoriale potrivit dreptului intern.
Într-adev r, în cadrul Comisiei sunt reprezentate atât autorit ile centrale cât i cele regionale.

152
 - Energie (centrale pentru producere de energie, furniz ri de gaz,
electricitate, ap , etc.);
- Protec ia naturii (situri ce trebuie protejate, zone de recreere, parcuri
naturale etc);
- Protec ia apelor (lupta contra polu rii, construirea de sta ii de epurare);
- Protec ia aerului (poluare atmosferic , lupta împotriva zgomotului, zone
de lini te etc.);
- Inv mânt, formare profesional i cercetare;
- S n tate public (de exemplu, utilizarea unui centru de s n tate situat într-
una din zone, de c tre locuitorii celeilalte zone);
- Cultura, timpul liber i sportul (teatre, orchestre, centre sportive, colonii de
vacan , case ale tinerilor etc);
- Întrajutorarea în caz de catastrof (incendii, inunda ii, epidemii, accidente
de avion, cutremure de p mânt, accidente la munte etc.);
- Turismul (realiz ri comune pentru promovarea turismului);
- Probleme legate de muncitorii frontalieri (facilit i de transport, de cazare,
securitate social , chestiuni fiscale, probleme de angajare i de omaj etc.);
- Proiecte de activit i economice (proiecte de implementare industrial
etc.);
- Proiecte diverse (uzin de tratare a de eurilor, construire de canale de
scurgere etc.);
- Ameliorarea structurii agrare;
- Infrastructur social .

2 P r ile vor putea hot rî, printr-un simplu schimb de note, modificarea acestei
liste.

Articolul 7

1 Cu excep ia unor dispozi ii speciale, Comisia este îns rcinat s trateze

problemele generale i chestiunile de principiu, cum sunt elaborarea programelor
pentru Comitete, coordonarea i contactele cu administra iile centrale interesate,
precum i cu comisiile mixte create înainte de intrarea în vigoare a prezentului
acord.

2 Comisia are, în special, sarcina de a sesiza, dac este cazul, guvernele respective
asupra recomand rilor sale i asupra celor ale comitetelor sale, precum i asupra
unor eventuale proiecte vizând încheierea de acorduri interna ionale.

3 Comisia poate face apel la exper i pentru studiul unor chestiuni deosebite.

Articolul 8

1 Comitetele au în principiu sarcina de a studia problemele care apar în domeniile

vizate de articolul 6 i de a face propuneri i recomand ri în leg tur cu acestea.
Ele pot fi sesizate de Comisie, de autorit ile centrale, regionale sau locale ale

153
 P r ilor, precum i de institu ii, asocia ii sau alte organisme de drept public sau
privat. Ele pot, de asemenea, s se sesizeze din proprie ini iativ .

2 Comitetele pot constitui, pentru studierea acestor probleme, grupe de lucru. Ele
pot, de asemenea, s fac apel la exper i i s cear avize legale sau rapoarte
tehnice. Comitetele trebuie s procedeze în a a fel încât o consultare cât mai larg
cu putin s conduc la rezultate care s corespund intereselor popula iilor
respective.

Articolul 9

1 Comitetele informeaz Comisia asupra problemelor supuse examin rii lor,

precum i asupra concluziilor la care au ajuns.

2 Dac concluziile necesit decizii la nivelul Comisiei sau al guvernelor respective,

comitetele vor formula recomand ri în acest sens adresate Comisiei.

Articolul 10

1 Atât Comisia, cât i Comitetele sunt abilitate s regleze, cu acordul membrilor lor,
chestiunile de interes comun, în m sura în care membrii lor au competen
potrivit legisla iei respective a P r ilor.
2 Comisia i Comitetele se vor informa reciproc asupra deciziilor luate în leg tur
cu aceasta.

Articolul 11

1 Delega iile din cadrul Comisiei sau comitetelor se vor informa reciproc asupra
m surilor luate de autorit ile competente ca urmare a recomand rilor formulate
sau a proiectelor de acorduri elaborate conform articolului 7.2 i 9.2.

2 Comisia i Comitetele vor examina ac iunea ce ar trebui întreprins ca urmare a

dispozi iilor luate de autorit ile competente vizate în primul alineat.

1.3. Model de acord interstatal cu privire la concertarea local transfrontalier

Not introductiv : Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreun cu
unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).

Articolul 1

154
În vederea unei mai bune inform ri reciproce si a dezvolt rii concert rii între
autorit ile locale de o parte si de cealalt a frontierelor, P r ile invit aceste
autorit i s examineze împreun problemele locale de interes comun în cadrul
grupurilor de concertare.

Articolul 2

Regulile de func ionare a acestor grupuri sunt definite prin acord între membrii
lor. Autorit ile superioare sunt asociate la lucr rile lor sau informate asupra
acestora.

Grupurile de concertare sunt asociate la lucr rile comisiilor regionale de

concertare transfrontalier în condi iile definite de acestea din urm , dac astfel de
comisii au fost create în regiunea luat în considerare. In mod reciproc aceste
comisii contribuie la lucr rile grupurilor.

Ele pot, de asemenea, interveni ca grupuri de consultare în cadrul aplic rii unor
acorduri interstatale cu obiect particular, încheiate în domeniul cooper rii
transfrontaliere.

Articolul 3

Voca ia grupurilor de concertare este de a asigura schimbul de informa ii,

consultarea reciproc , studiul unor chestiuni de interes comun, definirea unor
obiective identice.

Activitatea lor se efectueaz cu respectarea responsabilit ilor proprii membrilor

lor i nu implic nici un transfer de competen .

Totu i, în cadrul unor acorduri de cooperare, membrii acestor grupuri pot defini în
comun, în mod valabil, m surile sau restric iile care c l uzesc ac iunile lor
respective sau procedurile de consult ri prealabile pe care în eleg s le urmeze.

Articolul 4 (variant )

În vederea facilit rii activit ii acestor grupuri de concertare, autorit ile locale
interesate pot crea, în limitele puterilor care le sunt atribuite de dreptul intern,
asocia ii destinate s furnizeze un suport juridic cooper rii lor.

Aceste asocia ii vor fi constituite pe baza dreptului civil al asocia iilor sau al
dreptului comercial al unuia din statele respective. Pentru aplicarea regimului
juridic adoptat se face dac este cazul, abstrac ie de condi iile, formalit ile sau
autoriza iile speciale legate de na ionalitatea membrilor acestor asocia ii.

Informa iile transmise autorit ilor superioare, conform articolului 2, vor con ine
orice informa ie privind activit ile asocia iilor vizate în prezentul articol.

155
1.4. Model de acord interstatal privind cooperarea transfrontalier contractual
între autorit i locale

Not introductiv : Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie în leg tur cu
unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 - 1.5).

Articolul 1

Cooperarea transfrontalier între autorit ile locale este realizat , în special, prin
intermediul contractelor care au un obiect administrativ, economic sau tehnic.

Articolul 2

Contractele de cooperare transfrontalier sunt încheiate de c tre autorit ile locale

în limitele competen ei lor, a a cum aceasta rezult din dreptul intern.

Ele se refer mai ales la furnizarea de presta ii sau de servicii, la realizarea unor
ac iuni comune, la crearea de asocia ii constituite pe baza dreptului civil sau
comercial al unuia dintre statele-p r i sau la participarea la astfel de asocia ii44.

Articolul 3

Co-contractan ii definesc dreptul aplicabil contractelor men ionate, prin referire la

dreptul contractelor (public i privat) al unuia din statele p r i la prezentul acord.

Ei determin , de asemenea, în m sura în care este necesar, derog rile ce pot fi

aduse la dispozi iile neconstrâng toare ale acestui drept.

În absen a unei stipula ii relevante în contract, dreptul aplicabil este cel al statului
de care depinde autoritatea local , care, în virtutea acordului, este îns rcinat cu
executarea celei mai importante presta ii în natur , sau, în lips , autoritatea local
al c rei angajament financiar este cel mai important.

În orice situa ie, cet enii fiec reia dintre autorit ile locale care sunt p r i la
contract p streaz împotriva acestora orice drept de ac iune i de recurs de care ar
fi beneficiat fa de autorit ile men ionate, dac acestea ar fi p strat fa de ele
sarcina de a efectua prest ri, furniz ri sau servicii. Autorit ile locale care fac
obiectul unei astfel de ac iuni sau recurs dispun de dreptul de a face recurs
împotriva autorit ilor locale care i-au asumat sarcina prest rilor, furniz rilor sau
serviciilor.

Articolul 4

44
Coeren a acordului ar subzista chiar dac acest alineat nu ar fi inclus aici.

156
 Proiectele de încheiere sau de modificare de contracte sunt supuse simultan, în
fiecare stat, regulilor ordinare care reglementeaz interven ia autorit ilor
superioare. Totu i nici o aprobare nu este cerut din partea autorit ilor care sunt
p r i la contract. Orice hot râre a unei autorit i superioare, care tinde s
împiedice încheierea sau aplicarea ori s provoace rezilierea unui contract de
cooperare transfrontalier , implic o concertare prealabil cu autorit i superioare
omoloage ale altor state interesate.

Articolul 5

În caz de litigiu, dreptul aplicabil define te jurisdic ia competent . Totu i,

contractele de cooperare transfrontalier pot prevedea clauze de arbitraj.
Persoanele beneficiare i ter ii î i p streaz totu i posibilit ile de recurs existente
împotriva autorit ilor locale ale statului de care depind, aceste autorit i având
sarcina de a se întoarce împotriva cocontractantului în culp .

Autorit ile superioare vor lua toate m surile ce le stau în putere pentru a asigura
o prompt executare a sentin elor judiciare, indiferent de na ionalitatea
tribunalului care le-a pronun at.

Articolul 6

Contractele încheiate în cadrul prezentului acord î i men in valabilitatea i dup

denun area sa. Totu i, contractele vor con ine o clauz care va autoriza p r ile s
le rezilieze prin respectarea unui preaviz de cel pu in cinci ani în cazul în care
prezentul acord va fi fost el însu i denun at. Statele p r i vor avea facilitatea de a
asigura aplicarea acestei clauze.

1.5. Model de acord interstatal privind organismele de cooperare transfrontalier

între autorit i locale

Not introductiv : Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreun cu
unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1 1.5).

Articolul 1

Pentru scopurile care, în virtutea dreptului intern, pot fi realizate în cadrul unei
asocia ii sau al unui sindicat, colectivit ile locale i alte persoane de drept public
pot participa la asocia ii sau sindicate de puteri locale, constituite pe teritoriul unei
alte P r i, conform dreptului intern al acesteia.

Articolul 2

În limitele atribu iilor membrilor lor, asocia iile sau sindicatele vizate la articolul
1 au dreptul de a- i exercita activit ile ce decurg din scopul lor social pe teritoriul

157
 fiec reia din P r ile interesate. Acestea sunt supuse regulilor stabilite de acest stat,
cu excep ia derog rilor admise de acesta.

Articolul 3

1 Actul constitutiv al asocia iei sau al sindicatului i statutele, precum i

modific rile acestor acte sunt supuse aprob rii autorit ilor superioare ale tuturor
colectivit ilor locale participante. Acela i lucru este valabil i în ceea ce prive te
intrarea într-o asocia ie sau într-un sindicat deja existent.

2 Aceste acte i aprobarea lor vor fi aduse la cuno tin a tuturor popula iilor
interesate, potrivit modalit ilor de asigurare a publicit ii aplicate în fiecare stat.
Acela i lucru este valabil pentru orice schimbare a sediului social, precum i
pentru orice decizie privind persoanele apte s angajeze asocia ia sau sindicatul i
limitele competen elor lor.

3 Actele de mai sus vor fi întocmite în limbile oficiale folosite în fiecare dintre
statele în care acestea vor trebui s aib efect. Diversele texte vor avea aceea i
valabilitate.

Articolul 4

1 Statutele reglementeaz raporturile de drept ale asocia iei sau ale sindicatului. Ele
cuprind domeniile cerute de legisla ia relevant , conform articolului 1. În toate
cazurile ele desemneaz membrii, numele i sediul. Ele definesc misiunea
asocia iei sau a sindicatului i eventual func iile i locul de stabilire a structurilor
chemate s le realizeze. Ele reglementeaz condi iile în care organele de gestiune
i de administra ie sunt desemnate, dimensiunile obliga iilor celor asocia i i a
contribu iei lor la sarcinile comune. Organele de gestiune trebuie s aib cel pu in
un reprezentant al colectivit ilor locale membre ale fiec rei ri. Ele fixeaz
componen a i modul de deliberare al Adun rii generale, forma proceselor verbale
de edin , modalit ile de dizolvare i de lichidare, precum i regulile aplicabile
în materie de bugete i conturi.

2 Statutele trebuie s includ , de asemenea, o dispozi ie care s permit asocia ilor

s se retrag din asocia ie, cu respectarea unui termen a c rui durat va fi fixat de
ei, precum i dup lichidarea eventualelor datorii fat de asocia ie i achitarea
compensa iei fa de aceasta, dup cum va fi evaluat de exper i, pentru
investi iile i cheltuielile efectuate de asocia ie pentru sau în profitul asocia ilor
respectivi. Statutele stabilesc, de asemenea, condi iile de demitere sau de
excludere a unui asociat din motive de neexecutare a angajamentelor sale.

Articolul 5

158
 P r ile se angajeaz s acorde autoriza iile necesare pentru îndeplinirea pe
teritoriul lor, prin intermediul asocia iei sau al sindicatului, a misiunii ce revine
acestora, sub rezerva exigen elor respect rii ordinii sau securit ii publice.
Articolul 6

În cazul în care, conform dreptului intern, asocia ia sau sindicatul nu va putea

dispune pe teritoriul unui stat de anumite puteri, drepturi sau avantaje necesare
bunei îndepliniri a misiunii sale în folosul colectivit ilor locale membre care
depind de acest stat, acestea din urm vor avea dreptul i datoria de a interveni în
locul asocia iei sau al sindicatului, în vederea exercit rii sau ob inerii acestor
puteri, drepturi sau avantaje.

Articolul 7

1 Competen ele de tutel sau de control asupra asocia iei sau sindicatului sunt
exercitate, conform dreptului intern, de autorit ile competente ale statului unde
ele î i au sediul. Aceste autorit i vegheaz , de asemenea, la salvgardarea
intereselor colectivit ilor locale ce depind de alte state.

2 Autorit ile competente ale celorlalte ri au un drept de informare privind

activit ile i deciziile asocia iei sau ale sindicatului i actele adoptate în
exercitarea tutelei sau controlului. Ele primesc, în special, la cererea lor, textele
adoptate i procesele verbale ale reuniunilor organelor asocia iei sau ale
sindicatului, bilan urile anuale, precum i proiectul de buget dac exist , atunci
când dreptul intern prevede comunicarea lor c tre autorit ile de tutel sau de
control. Ele pot comunica direct cu organele asocia iei sau ale sindicatului,
precum i cu autorit ile de tutel sau de control, pot s le adreseze observa ii i s
le cear s fie consultate direct în anumite cazuri i asupra unor probleme
determinate.

3 Autorit ile competente ale celorlalte state vor avea, de asemenea, dreptul de a
notifica asocia iei sau sindicatului c se vor opune ca acele colectivit i care in de
competen a lor s continue s participe la asocia ie sau la sindicat. Aceast
notificare motivat în mod corespunz tor va fi considerat o clauz de excludere
i specificat ca atare în statute. Autorit ile vizate la paragrafele 1 i 2 din
prezentul articol au, de asemenea, dreptul de a fi reprezentate de c tre un delegat
pe lâng organele de gestiune ale asocia iei sau ale sindicatului, acest delegat
având competen a de a asista la toate reuniunile organelor sus men ionate i de a
primi agendele reuniunilor i procesele lor verbale.

Articolul 8

Presta iile sau serviciile cu care asocia ia sau sindicatul vor fi îns rcinate pe
teritoriul membrilor lor, în conformitate cu statutele respective, vor fi efectuate
sub responsabilitatea lor i cu exonerarea complet de r spundere a membrilor lor.
Asocia ia sau sindicatul va fi r spunz tor fa de beneficiari i ter i. Totu i ace tia

159
 vor conserva fa de autorit ile locale, în locurile în care au fost efectuate
prest rile sau furniz rile, toate drepturile, ac iunile i recursurile de care ar
beneficia fat de autorit ile men ionate dac acestea ar fi p strat, în ceea ce le
prive te, sarcina de a efectua prest ri sau furniz ri. Autorit ile care vor fi f cut
obiectul unor astfel de ac iuni sau recursuri vor putea face ele însele recurs
împotriva asocia iei sau sindicatului.

Articolul 9

1 În lipsa concilierii, contesta iile referitoare la func ionarea asocia iei sau a
sindicatului, i cele care îl opun pe acesta membrilor s i, sau care opun doi sau
mai mul i membri între ei, sunt aduse în fa a autorit ilor administrative i
judiciare ale statului în care asocia ia sau sindicatul î i are sediul.

2 Orice alte litigii în afara celor prev zute la paragraful 1 sunt aduse în fa a
autorit ilor administrative i judiciare competente conform regulilor obi nuite
aplicabile pe teritoriul statelor-p r i contractante, în afara cazului în care cei
interesa i nu convin s încredin eze solutionarea litigiului unei instan e arbitrare
desemnate de ele.

3 Statele p r i vor lua m surile necesare pentru a asigura pe teritoriul lor executarea
hot rârilor i sentin elor relative la dispozi iile de mai sus.

Articolul 10

Sindicatele i asocia iile constituite conform prezentului acord subzist i dup

denun area lui, f r s prejudicieze totu i dispozi iile articolului 7, paragraful 3.

1.6 Model de acord referitor la cooperarea economic i social interregional

i/sau intercomunal

(Varianta 1)

2.2.1 Acord interstatal

Guvernele………………………………………………………………………
i al ……………………………………………………………………………

(varianta A):

- dorind s promoveze cooperarea economic i social interregional în

scopul dezvolt rii regiunilor lor transfrontaliere respective, convin cele ce
urmeaz :

160
 (varianta B)

- dorind s promoveze cooperarea economic i social între regiunile

……………… i regiunile ………………………… în scopul dezvolt rii lor ,
convin cele ce urmeaz :

(varianta 2)

2.3 Acord interregional i/sau intercomunal

Regiunile (sau comunele)………………………………………………… …

i regiunile……………………………………………………………………

Ale statelor……………………………………………………………………. i
…………………………………………….

- dorind s promoveze i s faciliteze cooperarea interregional în scopul oferirii

celor mai bune posibilit i de ameliorare a rela iilor economice transfrontaliere;

- urm rind consolidarea structurii socio-economice a regiunilor respective în

scopul amelior rii situa iei lor în materie de locuri de munc i de venituri;

- convinse de a putea exploata mai bine atuurile i poten ialele endogene ale
regiunilor pe plan economic i social, în interesul reciproc al p r ilor,

au convenit asupra celor ce urmeaz :

Articolul 1

P r ile se angajeaz s creeze o Comisie mixt interregional pentru cooperarea

economic i/sau social .

Articolul 2

Comisia este împuternicit :

(Varianta 1)

s examineze posibilit ile dezvolt rii de proiecte comune, elabor rii unui program de
ac iuni comune în domeniul dezvolt rii regionale i ale definirii detaliilor pentru
realizarea lor.

161
(Varianta 2)

s studieze proiectul45 urm tor:

……………………………………………………………………………… i
………………………………………………………………………………… s elaboreze
detaliile pentru realizarea lui.

Articolul 3

Comisia are…locuri, repartizate egal între P r ile contractante, fiecare Parte decizând
repartizarea echilibrat a locurilor delega iei sale, prin aplicarea dreptului s u intern,
între autorit ile teritoriale implicate prin prezentul acord (guverne, cantoane, state
federative, regiuni i/sau autorit i locale).

Comisia, în virtutea mandatului s u, este alc tuit astfel:

Partea A: [ de partea:…………..]

[ ……membri desemna i de autorit ile na ionale]

…….membri desemna i de autorit ile regionale
[ ……membri desemna i de autorit ile locale]

Partea B: [ de partea:……………]

[ ……membri desemna i de autorit ile na ionale]

…….membri desemna i de autorit ile regionale
[ ……membri desemna i de autorit ile locale]

Articolul 4

Comisia se reune te de câte ori este necesar, cel pu in de…… pe an.

Pre edin ia se schimb alternativ (la intervale de….ani).

Comisia poate face apel la exper i.

Comisia adopt regulamentul s u interior i regulile referitoare la func ionarea i

finan area Secretariatului s u.

Articolul 5

Fiecare Parte asigur cheltuielile pentru propria delega ie.

45
A se vedea în aceast privin lista exemplificativ de la articolul 6 al modelului de acord interstatal
asupra concert rii regionale transfrontaliere, ata at ca model de acord nr. 1.2 al Conven iei-cadru europene
privind cooperarea transfrontalier .

162
Articolul 6

Prezentul acord este încheiat:

<- pe durata proiectului definit la articolul 2, varianta 2>;

<- pentru o perioad de ... ani, de la data intr rii sale în vigoare. El va fi
înnoit prin prelungirea tacit pe noi perioade succesive de ... ani, cu excep ia cazului în
care este denun at de una din P r i cu un an înainte de expirarea sa.>46

Articolul 7

Fiecare Parte va notifica celeilalte P r i îndeplinirea procedurilor cerute de dreptul s u

intern47 pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va produce efecte de la data
ultimei notific ri48.

Întocmit la ……….., în data de …………în ………exemplare, în limbile …………… i

………………, fiecare dintre aceste texte fiind egal autentic.

1.7 Model de acord referitor la cooperarea interguvernamental în materie de

amenajare a teritoriului

[crearea de Comisii interguvernamentale de amenajare a teritoriului transfrontalier]

Acord interstatal

Guvernul ………………………………………………………………………

46
Protocoale adi ionale ale acordurilor pot fi încheiate în special conform modelelor anexate la Conven ia-
cadru european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
47
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în cadrul acordului:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor la acord, care se pot referi în special la urm toarele
puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei;
- definirea precis a competen elor conferite comisiei;
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor;
- men ionarea caracterului public al deliber rilor;
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor;
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor;
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului);
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor;
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la
mijloacele fondurilor structurale.
48
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
1.1 – 1.5 (a se vedea nota 1 de mai sus) propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.

163
 i guvernul ……………………………………………………………………

- având în vedere Conven ia-cadru european privind cooperarea transfrontalier

a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale din 1980;

- având de asemenea în vedere Carta european a amenaj rii teritoriului din

1983;

- preocupate de a promova i de a facilita cooperarea în domeniul amenaj rii

teritoriului, în cazul când ea are o inciden asupra regiunilor frontaliere
comune,

au convenit asupra celor ce urmeaz :

Articolul 1

O Comisie mixt în domeniul amenaj rii teritoriului (denumit în continuare “Comisia”)

se constituie.

Articolul 2

[La articolul 2, activit ile de amenajare ce se vor întreprinde i obiectivele exacte ale
comisiei sunt hot râtoare în ceea ce prive te alegerea reprezent rii celei mai potrivite.]

Comisia este alc tuit din… membrii.

…membri din partea ……………

… membri din partea ……………

Comisia, în virtutea mandatului s u, este compus în felul urm tor:

Partea A: [de partea ………….]

… membri desemna i de autorit ile na ionale

… membri desemna i de autorit ile regionale
[… membri desemna i de autorit ile locale];

Partea B: [de partea ………….]

… membri desemna i de autorit ile na ionale

… membri desemna i de autorit ile regionale
[…membri desemna i de autorit ile locale];

Articolul 3

164
În cadrul activit ilor de amenajare a teritoriului întreprinse de P r i, Comisia este
împuternicit s asigure cooperarea între regiunile interesate de aceste activit i, s
coordoneze între acestea obiectivele din domeniu i s faciliteze coordonarea prin toate
toate mijloacele corespunz toare, în cadrul dispozi ilor legislative i reglement rilor în
vigoare.

În acest scop ea este împuternicit :

- s elaboreze propuneri i recomand ri referitoare la amenajarea teritoriului în

regiunile respective i s se prezinte organelor competente;

- s promoveze coordonarea i armonizarea urm toarelor m suri:

Articolul 4

Comisia poate constitui comitete i/sau grupuri de lucru împuternicite s trateze

chestiunile specifice referitoare la o regiune sau la o problem anumit .

Articolul 5

Comisia se reune te de câte ori este necesar, cel pu in de …ori pe an.

Pre edin ia se schimb alternativ (la fiecare doi ani).

Comisia poate face apel la exper i.

Comisia adopt regulamentul s u intern i regulile necesare func ion rii i finan rii
Secretariatului s u.

Articolul 6

Fiecare parte î i asum cheltuielile pentru delega ia proprie.

Articolul 7

Prezentul acord este încheiat pe o perioad de … ani, de la data intr rii sale în vigoare.
El va fi reînnoit, prin tacit reconduc iune pentru noi perioade succesive de … ani, în
afara cazului în care este denun at de una din P r i cu un an înaintea expir rii sale49.

Articolul 8

Fiecare Parte va notifica celeilalte P r i îndeplinirea procedurilor cerute de dreptul s u

intern50 pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va produce efecte de la data
ultimei notific ri51.

49
Protocoale de acorduri adi ionale pot fi încheiate în special dup modelul anexat la la Conven ia-cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.

165
Întocmit la ……………., în data de …………….., în ….. exemplare, în limbile …………. i
…………, fiecare dintre aceste texte fiind egal autentic.

1.8 Model de acord privind cooperarea transfrontalier interregional i/sau

intercomunal în materie de amenajare a teritoriului

(Varianta 1)

Acord interstatal

[Guvernele
……………………………………………………………………
i
………………………………………………………………………………

dorind s promoveze cooperarea transfrontalier în materie de amenajare a teritoriului,

convin s înfiin eze un mecanism de cooperare

între regiunea (sau comuna) ……………………..

i regiunea (sau comuna) ……………………….]

(Varianta 2)

Acord interregional i/sau intercomunal

50
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor acordului care fac referire la urm toarele puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de elaborare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan area proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute de c tre directivele i reglement rile comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
51
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
1.1 – 1.5 (a se vedea nota 1) propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.

166
 Regiunile (sau comunele)
………………………………………………………
i regiunea
……………………………………………………………………

Ale statelor
……………………………………………………………………
i statul
………………………………………………………………………….

- în spiritul Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a

colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale din 1980;

- în spiritul Cartei europene a amenaj rii teritoriului din 1983;

- în scopul promov rii i facilit rii cooper rii privind problemele amenaj rii
teritoriului , în special în cazul regiunilor frontaliere comune;

- convin i de necesitatea promov rii, coordon rii i armoniz rii m surilor

referitoare la amenajarea teritoriului în regiunile lor frontaliere comune;

- în spiritul planurilor i programelor na ionale i regionale existente ale

amenaj rii teritoriului;

au convenit asupra celor ce urmeaz :

Articolul 1

a. În cadrul dispozi iilor legislative i reglement rilor în vigoare, P r ile se

angajeaz s ini ieze i s dezvolte o procedur de consultare reciproc
prealabil stadiului de preg tire a planific rii în domeniul amenaj rii teritoriului
i, dac este cazul, în cel al dezvolt rii regionale.

b. Ele se vor str dui s coordoneze obiectivele i s elaboreze politicile

comune în materie de amenajare a teritoriului, referitoare la dezvoltarea
respectivelor lor teritorii.

c. P r ile se angajeaz s întreprind m surile necesare pentru realizarea

unor proiecte coordonate, de c tre instan ele competente (na ionale) (regionale)
(comunale).

(Alternativa 1)

Articolul 2

167
Pentru aplicarea prevederilor articolului 1, P r ile constituie o Comisie mixt [un grup
de exper i] de amenajare a teritoriului.

Articolul 3

Comisia [grupul de exper i] este compus din … reprezentan i, … membri din partea
……… i …membri din partea …………

Comisia [grupul de exper i], în virtutea mandatului s u, este compus în felul urm tor:

Partea A: [de partea …………..:]

([…membri desemna i de autorit ile na ionale,])

… membri desemna i de autorit ile regionale,
[… membri desemna i de autorit ile locale];

Partea B: [de partea ……………]

([…membri desemna i de autorit ile na ionale,])

… membri desemna i de autorit ile regionale,
[… membri desemna i de autorit ile locale];

Articolul 4

Comisia [grupul de exper i] are ca mandat:

- organizarea i asigurarea schimbului de informa ii privitor la toate aspectele

amenaj rii teritoriului în regiunea considerat ;

- elaborarea unei proceduri de consultare prealabil stadiului de planificare;

- asigurarea armoniz rii planurilor de amenajare a teritoriului în cadrul

competen elor sale;

- asigurarea consult rii mutuale a membrilor s i în scopul realiz rii coordonate a

planurilor i proiectelor de amenajare a teritoriului.

[Articolul 5

Comisia va fi asistat de un Secretariat permanent.]

Articolul 6

Comisia se reune te ori de câte ori este nevoie, cel pu in de ……

pe an.

168
 Pre edin ia se schimb alternativ (la fiecare doi ani).

Comisia poate face apel la exper i.

Comisia adopt regulamentul s u intern i regulile referitoare la func ionarea i

finan area Secretariatului s u.

Articolul 7

Fiecare dintre P r i asigur cheltuielile delega iei proprii.

Articolul 8

Prezentul acord este încheiat pe o perioad de ….. ani de la data intr rii sale în vigoare.
El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade succesive de ……… ani, în
afara cazului în care este denun at de una din P r i cu un an înaintea expir rii sale52.

Articolul 9

Fiecare Parte va notifica celeilalte P r i îndeplinirea procedurilor cerute de dreptul s u

intern53 pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va produce efecte la data
ultimei notific ri54.
Întocmit la ………., în data de …….., în …. exemplare, în limbile ……… i …………….,
fiecare dintre aceste texte fiind egal autentice.

(Alternativa 2)

Articolul 2

52
Protocoale de acorduri adi ionale pot fi încheiate în special dup modelul anexat la la Conven ia-cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
53
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor la acordul care face în special referire la urm toarele
puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
54
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
1.1 – 1.5 (a se vedea nota 1 de mai sus) propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.

169
P r ile împuternicesc serviciile lor competente de amenajare a teritoriului i de
planificare regional s întreprind m surile necesare pentru realizarea prevederilor
articolelor 1a, b, c.

Articolul 3

Serviciile competente ale P r ilor î i asum cheltuielile rezultate din aplicarea

articolului 2.

Articolul 4

Prezentul acord este încheiat pe o perioad de ….. ani, de la data intr rii sale în vigoare.
El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade succesive de ……… ani, în
afara cazului în care este denun at de una din P r i cu un an înaintea expir rii sale55.

Articolul 5

Fiecare Parte va notifica celeilalte P r i îndeplinirea procedurilor cerute de dreptul s u

intern56 pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va produce efecte la data
ultimei notific ri57.
F cut la ………., în data de ………., în … exemplare, în limba …………… i limba
…………….., fiecare dintre texte fiind egal autentic.

1.9 Model de acord referitor la crearea parcurilor transna ionale

Guvernele ………………………………………………………………………

55
Protocoale de acorduri adi ionale pot fi încheiate în special dup modelul anexat la la Conven ia-cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.
56
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor la acord care fac în special referire la urm toarele puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
57
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
1.1 – 1.5 (a se vedea nota 1 de mai sus) propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.

170
 i al ……………………………………………………………………………
[ i al ……………………………………………………………………………]

i / sau autorit ile teritoriale competente din …………………………………

i ale ……………………………………………………………………………

- con tiente de necesitatea de a coopera în domeniile protej rii naturii, peisajului,

mediului i al punerii în valoare a spa iilor naturale necesare asigur rii calit ii
vie ii popula iilor;

- dorind s - i armonizeze deciziile referitoare la gestionarea unui teritoriu de o

valoare excep ional , situat de o parte i de alta a frontierei;

- dorind s conserve valorile naturale i peisagere ale teritoriului i s ofere

publicului un cadru privilegiat pentru descoperirea i cunoa terea naturii;

au încheiat Acordul urm tor:

Articolul 1

1. P r ile convin ca acest teritoriu s poarte denumirea de “PARC

TRANSFRONTALIER…………………..”;

2. Teritoriul parcului cuprinde:

. din partea …………, regiunea situat …………

. din partea…………., regiunea situat …………
[. din partea …………, regiunea situat …………]

3. Delimitarea precis a parcului transfrontalier se face pe o hart anexat

prezentului Acord, din care face parte integrant ;

Articolul 2

1. P r ile se angajeaz , în cadrul dreptului lor respectiv, de a :

- men ine i ameliora peisajul natural i caracterul lui specific;

- proteja i îmbog i patrimoniul natural (fauna, flora, habitatele);

- lua m surile necesare pentru protejarea factorilor de mediu susceptibili de a

afecta pozitiv valorile ecologice i fizice susmen ionate ale parcurilor
transfrontaliere;

- proteja i pune în valoare patrimoniul lor cultural (arhitectural, arheologic, rural

i istoric);

171
- favoriza informarea, educarea i primirea publicului printr-o politic global de
sensibilizare în domeniul mediului i cunoa terea patrimoniului natural i
cultural;

- controla i orienta în cadrul parcului activit ile economice i socio-culturale

care contribuie la realizarea obiectivelor de mai sus i care nu altereaz
caracterul parcului.

2. În acest scop, P r ile î i vor armoniza m surile lor de gestionare i î i vor

coordona interven iile de amenajarea în cadrul unui program global de
dezvoltare i de amenajare a parcului pentru a realiza o gestiune comun , bazat
pe un plan de gestionare comun . P r ile vor favoriza schimburile de informa ii
i de experien .

Articolul 3

1. Se constituie o Comisie mixt 58 alc tuit din … membri [reprezentan i ai statului

i ai colectivit ilor regionale:

- …membri ai ……

- …membri ai ……

- (…membri ai …..]

2 Comisia mixt instituie o Comisie local împuternicit s asigure realizarea

prezentului acord în care sunt reprezentate în special statele i colectivit ile
regionale i locale în cauz .

Sunt în egal m sur reprezentate i asocia iile private recunoscute din

domeniul protej rii naturii cât i asocia iile care contribuie la protejarea
peisajului i mediului natural.

Comisia local supune, cel pu in o dat pe an, un raport de activitate

Comisiei mixte cât i toate propunerile utile gestion rii i dezvolt rii
parcului.

3 Comisia mixt poate crea orice alt comisie sau grup de lucru.

4 Comisia mixt are ca mandat:

- de a asigura cooperarea transfrontalier prin punerea coordonat a

obiectivelor vizate la articolul 2 al prezentului acord;

58
Constituind comisia mixt , se poate ine cont de organismele existente în materie de cooperare
transfrontalier

172
- de a examina orice alt problem referitoare la gestionarea parcului.

5 Comisia se va reuni de … ori pe an. Cu ocazia edin elor sale, ea poate face
apel la exper i.

- Ea î i adopt regulamentul intern.

- Pre edin ia este asigurat alternativ de c tre un membru al fiec rei delega ii;
durata sa este fixat prin regulamentul intern.

Articolul 4

Fiecare dintre P r i asigur cheltuielile propriei delega ii la

Comisie.

Articolul 5

Prezentul Acord este încheiat pe o perioad de … ani de la data intr rii sale
în vigoare. El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade
succesive de … ani, în afara cazului în care este denun at de una din P r i cu
un an înainte de expirarea sa59.

Articolul 6

Fiecare dintre P r i va notifica celeilalte P r i îndeplinirea tuturor

procedurilor cerute de dreptul s u intern60pentru intrarea în vigoare a
prezentului acord, care produce efecte de la data ultimei notific ri61.

59
Protocoale adi ionale pot fi încheiate în special conform cu modelele anexate la Conven ia –cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor i autorit ilor locale.
60
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r ilor la acord care fac în special referire la urm toarele puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.
61
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale.

173
 Întocmit la …….., în data ………., în … exemplare, în limbile ………… i
………., fiecare dintre texte fiind egal autentice.

1.10 Model de acord referitor la crearea i gestionarea parcurilor rurale transfrontaliere

Guvernele ……………………………..…………………………… i/sau

autorit ile regionale ………………………………………….……. i/sau
autorit ile locale …………………………………………..………………

- con tiente de necesitatea de a coopera pentru protejarea mediului i

amenajarea zonelor de o frumuse e i valoare natural deosebite, esen iale
pentru a asigura calitatea vie ii;

- recunoscând necesitatea, pentru popula ia local , de a continua i dezvolta

activit ile economice i socio-culturale care nu prejudiciaz valorile citate
mai sus;

- dorind s creeze i s dezvolte mijloacele de educa ie i de recreere în

mijlocul naturii puse la dispozi ia popula iei acestor regiuni i publicului în
general;

au încheiat urm torul Acord:

Articolul 1

1. P r ile convin c acest teritoriu va avea denumirea de “PARC RURAL

TRANSFRONTALIER………………..”.

2. Teritoriul parcului cuprinde:

. din partea ……………, regiunea situat ………………

. din partea ……………, regiunea situat ………………
.[de la …………………, regiunea situat ………………]

3. Delimitarea precis a parcului natural se face pe o hart anexat prezentului

Acord, din care aceasta face parte integrant ;

Articolul 2

1. P r ile se angajeaz , în cadrul dreptului lor respectiv, de a :

174
- men ine i ameliora peisajul natural i caracterul lui specific;

- proteja i îmbog i patrimoniul natural (fauna, flora, habitatele);

- proteja i pune în valoare patrimoniul cultural (arhitectural, arheologic, rural i

istoric);

- participa la educa ia omului pentru a-i permite s aprecieze mai bine i s - i

îmbog easc cuno tin ele despre patrimoniul cultural i natural al teritoriului;

- întreprinde m surile necesare salv rii condi iilor de mediu susceptibile de a

afecta valorile ecologice i fizice susmen ionate ale parcurilor
transfrontaliere;

- promova i orienta activit ile economice i socio-culturale printr-o

dezvoltare integrat , apt s contribuie deopotriv la bun -starea zonei
respective, la men inerea calit ilor patrimoniul s u natural i cultural i la
cre terea valorii sale recreative.

2. În acest scop, P r ile î i vor armoniza m surile de gestionare i î i vor

coordona interven iile de amenajare a teritoriului în cadrul unui program
global de dezvoltare i amenajare a parcului pentru a se ajunge la o gestiune
comun , bazat pe un plan de gestiune comun. P r ile vor favoriza schimbul
de informa ii i de experien .

Articolul 3

Se instituie o Comisie mixt alc tuit din … membri;

- … membri din partea …………

- … membri din partea …………

- [… membri din partea…………]

2. Comisia mixt poate crea62 o Comisie local menit s asigure executarea

prezentului acord în care sunt reprezenta i în special statele i colectivit ile
teritoriale interesate.

Comisia local supune cel pu in o dat pe an un raport de activitate Comisiei

mixte, precum i orice propunere util gestion rii i dezvolt rii parcului.

3. Comisia mixt poate creea orice alt comisie sau grup de lucru.

62
Necesitatea cre rii unei comisii locale va depinde de compozi ia Comisiei mixte inându-se cont de
calitatea P r ilor semnatare ale prezentului model de acord.

175
4. Comisia mixt are ca mandat:

- de a asigura cooperarea transfrontalier prin îndeplinirea coordonat a

obiectivelor vizate la articolul 2 al prezentului Acord;

- de a examina orice alt problem referitoare la gestionarea parcului.

5. Comisia se va reuni de … ori pe an. Cu ocazia edin elor sale, ea poate face
apel la exper i.

- Ea î i adopt regulamentul intern.

- Pre edin ia este asigurat alternativ de c tre un membru al fiec rei delega ii;
durata sa este fixat prin regulamentul intern.

Articolul 4

Fiecare dintre P r i asigur cheltuielile propriei delega ii la

Comisie.

Articolul 5

Prezentul Acord este încheiat pe o perioad de … ani de la data intr rii sale
în vigoare. El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade
succesive de … ani, în afara cazului în care este denun at de una din P r i cu
un an înainte de expirarea sa63.

Articolul 6

Fiecare dintre P r i va notifica celeilalte îndeplinirea tuturor procedurilor

cerute de dreptul s u intern64pentru intrarea în vigoare a prezentului acord,
care va produce efecte de la data ultimei notific ri65.

63
Protocoale adi ionale pot fi încheiate în special conform cu modelele anexate la Conven ia –cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor i autorit ilor locale.
64
Vor trebui men ionate i, dac este cazul, dezvoltate în acord:
a. indica iile cerute de dreptul intern al P r i la acord care fac referire în special la urm toarele puncte:
- men ionarea numelui i adresei comisiei,
- definirea precis a competen elor conferite comisiei,
- reglementarea modalit ilor de adoptare a deciziilor,
- men ionarea caracterului public al deliber rilor,
- definirea regulilor necesare în privin a bugetului i a evalu rilor,
- definirea modalit ilor de finan are a proiectelor,
- definirea modalit ilor de amendare a reglement rilor (acordului),
- definirea modalit ilor de aderare i de retragere a membrilor,
- etc.
b. specifica iile cerute potrivit directivelor i reglement rilor comunitare pentru a avea acces la mijloacele
fondurilor structurale.

176
 Întocmit la …….., în data ………. în … exemplare, în limbile ………… i
……….., fiecare dintre texte fiind egal autentice.

1.11 Model de acord interstatal privind cooperarea transfrontalier în materie de

formare permanent , de informare, de condi ii de angajare i de munc

Not introductiv : acest acord poate fi încheiat fie individual, fie

împreun cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale
(textul 1.1 – 1.5∗ al conven iei-cadru).

Guvernele ……………………….. i al ………………………….., con tiente de necesitatea

de a garanta popula iilor care locuiesc în regiunile situate de fiecare parte a frontierelor,
condi ii echivalente în materie de formare permanent , de angajare i de munc , cât i
de informare, convin asupra urm toarelor dispozi ii:

Articolul 1

Orice resortisant al unui stat care este parte la acord i care î i are re edin a în zona
definit ca “zon transfrontalier ” are drept de acces la pia a de munc a celeilalte sau
celorlalte p r i în aceea i calitate ca i cet enii acesteia sau acestora.

Autorit ile regionale sau, în subsidiar, autorit ile guvernamentale definesc dup cum
urmeaz teritoriul considerat zon frontalier : …………… (defini ia).

Articolul 2

Muncitorul frontalier beneficiaz de acelea i condi ii de angajare i de munc precum

muncitorii na ionali ai statului în care se efectueaz angajarea.

Articolul 3

Muncitorul frontalier beneficieaz de aceea i mobilitate profesional – cel pu in în

limitele zonei frontaliere – ca i muncitorii na ionali ai statului în care se efectueaz
angajarea.

Conform competen ei autorit ilor interstatale, omerul trebuie s aibe acces la toate
programele pentru crearea locurilor de munc .

65
Pentru orice alt formul , P r ile se pot referi la clauzele generale ale modelelor de acorduri interstatale
propuse în anexa Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale.

∗
A se vedea nota 1 de mai sus

177
Artocolul 4

Toate institu iile de formare general i profesional , toate serviciile permanente de

formare profesional , de reciclare, de reinser ie etc., trebuie s fie accesibile
popula iilor i muncitorilor frontalieri în acelea i condi ii ca i pentru popula iile i
muncitorii na ionali.

Articolul 5

Un sistem de recunoa tere a calific rilor profesionale i a diplomelor în cadrul

institu iilor publice aflate în zona frontalier va garanta un tratament egal frontalierilor
unui stat parte care doresc s munceasc sau s - i completeze studiile într-una sau alta
dintre p r i.

Pentru asigurarea egalit ii condi iilor, se va promova cunoa terea limbii i culturii
regiunii vecine transfrontaliere.

Articolul 6

Fiecare Parte recunoa te celeilalte sau celorlalte dreptul de a elibera atestate i

documente, a c ror valoarea juridic ea se angajeaz s o recunoasc .

Articolul 7

Autorit ile administrative competente din regiunile frontaliere vor stabili acorduri
pentru aducerea la zi a dispozi iilor prezentului acord interstatal.

Articolul 8

P r ile contractante se angajeaz s promoveze i s realizeze cooperarea între

organismele publice competente în materie de ocupare a for ei de munc în regiunile
frontaliere, pentru a organiza sau, dac este cazul, ameliora schimbul i gestionarea în
comun a informa iilor referitoare la condi iile de angajare i de munc ale muncitorilor
frontalieri.

Ele favorizeaz realizarea de centre comune de informare pentru muncitorii frontalieri,

permi indu-le acestora s se informeze de o manier precis i detaliat asupra oric rei
probleme care îi prive te.

1.12 Model de acord interstatal pentru promovarea schimburilor colare cu

caracter transfrontalier sau transna ional

Acest model de conven ie nu este încheiat între colectivit ile locale ci între state i
prevede, prin intermediul unui acord tehnic în form simplificat încheiat la nivelul
administra iilor ministeriale interesate, participarea colectivit ilor locale la ac iuni de
cooperare colar transfrontalier sau transna ional .

178
Un asemenea tip de acord nu este indispensabil pentru interven ia colectivit ilor locale
în asemenea forme de cooperare dar poate constitui un sprijin foarte util pentru
interven iile lor.

Acest tip de acord are ca obiectiv principal prevederea i constituirea cadrului general
de acorduri speciale pe plan local.

Articolul 1

Prezentul acord se înscrie în continuarea rela iilor de cooperare încheiate între

administra iile p r ilor contractante împuternicite cu educa ia colar i cu realizarea
obiectivelor definite în Conven ia cadru european privind cooperarea transfrontalier
a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale.

El are ca obiect definirea unui cadru potrivit particip rii colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale la dezvoltarea schimburilor colare între statele interesate.

Articolul 2

Cooperarea colar , obiectul prezentului acord, are ca obiectiv favorizarea cunoa terii
limbii (limbilor) i a culturii (culturilor) rii partenere i dezvoltarea pe aceast baz a
rela iilor personale i a schimburilor de experien sau de informa ii.

Aceast cooperare vizeaz în mod deosebit realizarea de forme bilingve precoce în

mediul colar.

Ea tinde în mod special la realizarea unei pedagogii interna ionale.

Articolul 3

Participarea colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale la ini iativele de cooperare
definit la articolul 2 este un factor de eficacitate al acestei cooper ri i va fi favorizat
de autorit ile statelor semnatare, responsabile de activit i colare.

Articolul 4

Pentru a defini ini iative coerente de cooperare colar în sensul articolului 2, proiecte
de cooperare vor putea fi definite prin acorduri încheiate între administra iile i
colectivit ile sau autorit ile teritoriale interesate.

Aceste acorduri definesc:

- obiectivele generale i particulare ale cooper rii cât i metodele potrivite pentru
realizarea acestora;

179
- mijloacele materiale, în materie de personal i de resurse financiare alocate
pentru realizarea proiectului de cooperare, precum i autorit ile care le pun la
dispozi ie;

- opera iile prin care se concretizeaz cooperarea;

- modalit ile practice de reglementare a chestiunilor concrete legate de

opera iunile de cooperare (cazare, personal, asigur ri etc.);

- urm rirea opera iunii de cooperare de c tre o comisie de pilotaj compus din
reprezentan ii administra iilor colare i ai colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale interesate, cât i din reprezentan ii p rin ilor, elevilor i
personalit ilor calificate;

- condi iile în care sunt stabilite bilan urile periodice ale rezultatelor cooper rii.

Articolul 5

Pe baza acestor acorduri, autorit ile colare responsabile se vor putea angaja s
asigure realizarea ac iunilor de cooperare pe care ele le prev d i în special realizarea
în cadrul programelor i al orarelor de predare bilingv .

Vor putea fi stabilite derog ri la programe i la orare în m sura în care acestea vor fi
solicitate de proiectele de cooperare.

Articolul 6

Autorit ile colare sunt autorizate s recurg la schimburi de servicii în vederea

realiz rii ac iunilor de cooperare. În acest caz, cadrele didactice sunt plasate sub
autoritatea administra iei care le prime te, iar cheltuielile acestora sunt suportate de
administra ia lor de origine. Acordurile vizate la articolul 4 definesc condi iile de
preluare a cheltuielilor specifice (deplasare, edere…).

Articolul 7

În cazul ac iunilor de cooperare prev zute la articolul 4, cadrele didactice speciale care
predau limba sau în limba rii partenere, vor putea fi înlocuite de intervenien i exteriori,
indiferent de na ionalitatea lor.

Ace ti intervenien i vor fi agrea i de autorit ile colare sau de comisia prev zut la
articolul 2, acordurile prev zute la articolul 4 precizând condi iile de suportare a
cheltuielilor financiare.

Articolul 8

180
Este creat un consiliu bilateral de cooperare colar îns rcinat cu urm rirea îndeplinirii
prezentului acord. El este compus din reprezentan i ai autorit ilor semnatare ale acestui
acord, din reprezenta i ai colectivit ilor i autorit ilor teritoriale, precum i din
personalit i recunoscute, alese de autorit ile semnatare. El se va reuni cel pu in o dat
pe an i va prezenta un raport public privind ac iunile realizate ca urmare a aplic rii
prezentului acord.

Articolul 9

În caz de p gubire a elevilor sau cadrelor didactice cu ocazia activit ilor de cooperare
colar interna ional , Statul pe teritoriul c ruia s-a produs paguba este responsabil de
a lua asupra sa, dac este cazul, cercetarea ter ului responsabil.

Articolul 10

Prezentul acord este încheiat pe o durat nedeterminat . El ar putea fi reziliat de fiecare

Parte cu un preaviz de 6 luni.

2 SCHEME DE ACORDURI, DE STATUTE I DE CONTRACTE DE

ÎNCHEIAT ÎNTRE AUTORIT ILE LOCALE

Not introductiv : Schemele de acorduri, contracte i statute destinate

autorit ilor locale

La fel ca i pentru state, colectivit ile locale ar trebui s dispun de o culegere de

acorduri si contracte, selec ie care exist deja ast zi într-un anumit num r de state,
a a cum o demonstreaz documenta ia destul de numeroas în materie de
acorduri.

Sistemul propus comport ase scheme, de acorduri, de contracte i statute, ce

corespund unor grade i formule diferite de cooperare transfrontalier local .
Aceste scheme sunt conform con inutului i situa iei legisla iilor na ionale, fie
susceptibile de o utilizare imediat , fie subordonate adopt rii unui acord
interstatal care s reglementeze utilizarea lor.

De o manier general , încheierea de acorduri interstatale, chiar acolo unde ea nu

pare absolut indispensabil , ar putea contribui la precizarea condi iilor de
recurgere la aceste acorduri din partea colectivit ilor locale. Încheierea de
acorduri interstatale pare s se impun , în orice caz, pentru recurgerea la acordul
vizat la pct. 2.6 (organe de cooperare transfrontalier ).

Sistemul acestor scheme de acorduri destinate colectivit ilor locale corespunde

modelelor de acorduri interstatale. Se va face referin la acordurile interstatale în
notele introductive care preced fiecare schem .

181
 Este, de asemenea, posibil s se integreze acordurile i organismele create la nivel
local i structurile de concertare transfrontalier , care ar fi stabilite la nivel
regional sau na ional. Astfel, grupurile locale de concertare (schema 2.1) ar putea
s se integreze în structura Comisiilor, Comitetelor i grupurilor de lucru
prev zute în modelul de acord interstatal privind cooperarea regional
transfrontalier (modelul 1.2).

Este cazul totodat s se men ioneze c aceste modele au fost concepute pe o baz
schematic deoarece nu este posibil s se imagineze ansamblul de probleme care
se pot pune în fiecare caz aparte. Aceste scheme constituie un îndrumar pre ios,
dar ele vor putea fi modificate în func ie de necesit ile întâlnite de colectivit ile
locale care le-ar putea folosi.

Tot colectivit ile locale vor avea rolul de a determina modul în care ele în eleg
s -i fac pe cet eni s participe la cooperarea transfrontalier , în special în
domeniul socio-cultural. O asemenea participare ar contribui, f r nici o îndoial ,
la eliminarea anumitor obstacole în calea cooper rii transfrontaliere. Concertarea
sprijinit pe interesul cet enilor ar beneficia astfel de o baz solid . Unul dintre
mijloacele de a instaura participarea publicului ar putea fi acela de a recurge la o
asocia ie. În acest fel, una din schemele de acorduri (vezi 2.3) se refer la crearea
unei asocia ii de drept privat.

2.1 Schem de acord pentru crearea unui grup de concertare între autorit ile
locale.

Not introductiv : În mod normal este posibil s se creeze acest tip de grup f r a
se recurge la acorduri interstatale. Numeroasele exemple probeaz aceast
posibilitate. Totu i, dac persist incertitudini cu caracter juridic sau de alt
natur , ar trebui fixate condi iile de recurgere la acest gen de concertare printr-un
acord interstatal (modelul 1.3).

Scopul i sediul grupului de concertare

Articolul 1

Autorit ile locale (P r ile) se angajeaz s se concerteze în urm toarele domenii

care in de competen a lor (a se specifica domeniul sau domeniile de competen ,
sau, eventual, a se face referire la “problemele locale de vecin tate”). În acest
scop ele vor institui un grup de concertare denumit, mai jos “grup”, al c rui sediu
va fi la….

Misiunea grupului este de a asigura schimbul de informa ii, concertarea i

consultarea între membrii s i în domeniile definite la alineatul precedent.
Autorit ile membre se angajeaz s -i transmit toate informa iile necesare

182
îndeplinirii misiunii sale i s se consulte, în prealabil, asupra adopt rii hot rârilor
sau m surilor din domeniile sus-men ionate.

Membrii grupului

Articolul 2

Fiecare autoritate local Parte este reprezentat în grup printr-o delega ie

de…membri delega i de ea. Fiecare delega ie poate, de acord cu grupul, s fie
înso it de reprezentan i ai organismelor socio-economice particulare i de exper i
(aceast variant exclude participarea cu titlu de membru al altor entit i decât
autorit ile locale, ceea ce ar diferen ia aceast formul de asocia ia de drept
prev zut la 2.3).

Variant posibil : num rul membrilor fiec rei delega ii poate varia. Pot deveni
membri ai grupului autorit ile locale i regionale, grupurile socio-economice i
persoanele fizice care vor subscrie la prezentul acord. Grupul este acela care
hot r te admiterea de noi membri. Fiecare delega ie poate, de comun acord cu
grupul, s fie însoti de reprezentan i ai unor organisme private sau de exper i.

Atribu iile grupului

Articolul 3

Grupul poate delibera referitor la toate chestiunile indicate la articolul 1. Procesul-

verbal va înregistra toate problemele în leg tur cu care s-a desprins un consens,
precum i recomand rile asupra c rora s-a convenit s fie adresate autorit ilor
sau grup rilor interesate.
Grupul este abilitat s procedeze la studii i la anchete privind problemele din
competen a sa.

Articolul 4

Membrii grupului pot conveni s încredin eze acestuia executarea unor sarcini de
ordin practic bine delimitate. De asemenea, grupul poate îndeplini toate misiunile
care îi sunt încredin ate de alte institu ii.

Func ionarea grupului

Articolul 5

Grupul adopt regulamentul s u interior.

Articolul 6

183
Ca regul general , grupul este convocat de dou ori pe an sau la cererea unei
treimi dintre membrii s i, care propun înscrierea unui punct pe ordinea de zi.

Convocarea i trimiterea ordinii de zi trebuie s intervin cu cel pu in 15 zile

înainte, pentru a permite preg tirea deliber rilor în cadrul fiec rei institu ii
reprezentate.

Articolul 7

Grupul desemneaz din rândul membrilor s i un birou permanent, c ruia îi

determin atribu iile i componen a.

Pre edin ia este exercitat conform regulamentului interior i, în lipsa acestuia, de

c tre decanul de vârst .

Rela iile cu persoanele ter e i autorit ile superioare

Articolul 8

În raporturile sale cu persoanele ter e, grupul este reprezentat de c tre Pre edintele
s u în afara cazului în care dispozi iile regulamentului interior prev d altfel.
Autorit ile superioare de care depind membrii grupului pot ob ine de la acesta, la
cererea lor, orice informa ie privind lucr rile grupului i sunt abilitate s trimit
acolo un observator.

Secretariat i finan are

Articolul 9

Secretariatul este asigurat de una din institu iile membre (cu sau f r un sistem de
reînnoire, în fiecare an).
Fiecare colectivitate este obligat s contribuie la cheltuielile de secretariat dup
modalit ile fixate mai jos: …..

În principiu, expedierea informa iilor i a documenta iei se face în limba statului

din care acestea provin.

Adeziuni i retrageri

Articolul 10

184
 Pot deveni membri ai grupului autorit ile locale i regionale care vor subscrie la
prezentul acord. Grupul hot r te asupra admiterii de noi membri.

Articolul 11

Orice membru se poate retrage din grup prin simpla notificare a hot rârii sale
c tre Pre edinte. Retragerea unui membru nu afecteaz func ionarea grupului cu
excep ia cazului în care grupul decide altfel.

Articolul 12

P r ile vor informa Secretarul general al Consiliului Europei despre încheierea

acestui acord i îi vor transmite textul acestuia.

2.2 Schem de acord pentru coordonarea în gestiunea afacerilor publice locale

transfrontaliere

Not introductiv : În mai multe state acest tip de acord de coordonare

transfrontalier este deja posibil. Dac acest lucru nu se întâmpl , condi iile de
recurgere la acest tip de acord ar trebui fixate în cadrul unui aranjament interstatal
prealabil (modelul 1.3).

Scopul acordului

Articolul 1

Articolul 1 define te scopul i obiectul acordului (de exemplu, dezvoltarea

armonioas a regiunii frontaliere), precum i domeniile aferente.

Teritoriul vizat de acord

Articolul 2

Este cazul s se precizeze, la articolul 2, teritoriile vizate de comun acord de

ambele (sau cele trei) p r i de frontier .

Angajament

Articolul 3

Acest articol define te condi iile care permit realizarea scopurilor acordului
(articolul1). În func ie de obiectul concret al acordului, urm toarele
angajamentele pot fi prev zute:

185
- P r ile se angajeaz s se supun unei proceduri de consultare prealabil
înaintea lu rii unor decizii pentru un anumit num r de m suri pe care
trebuie s le ia în limitele atribu iilor lor i ale teritoriului pe care îl
administreaz ;
- P r ile se angajeaz s întreprind , pe teritoriul lor i în limitele atribu iilor
lor, m surile necesare realiz rii obiectivelor vizate în acord;
- P r ile se angajeaz s nu îndeplineasc nici o ac iune care ar putea fi
contrar obiectivelor comune vizate de prezentul acord.

Coordonare

Articolul 4

Articolul 4 ar trebui s precizeze, potrivit circumstan elor i necesit ilor specifice

fiec rui acord, condi iile în care decurge coordonarea:

- fie desemnând drept grup de concertare grupul având competen

general , vizat de schema de acord 2.1;
- fie prev zând crearea unui grup de consultare specific pentru obiectivul
acestui acord;
- fie pe calea unor simple contacte bilaterale la nivelul autorit ilor
interesate.

Conciliere

Articolul 5

Fiecare membru al grupului de concertare (fiecare Parte dac nu exist un grup)

poate sesiza grupul (cealalt Parte, dac nu exist un grup) ori de câte ori
consider c acordul n-a fost aplicat:

- fie c n-a avut loc consultarea prealabil ;

- fie c m surile luate nu sunt conforme cu acordul;
- fie c m surile necesare realiz rii obiectivului stabilit prin acord n-au fost
luate.

Dac P r ile nu consimt la un acord, ele pot recurge la o comisie de conciliere

mandatat s controleze respectarea angajamentelor.

Instan a de control

Articolul 6

P r ile pot conveni crearea unei instan e specifice pentru controlul respect rii
angajamentelor asumate, compus dintr-un num r egal de exper i desemna i de

186
 cele dou p r i i dintr-un expert neutru, a c rui desemnare sau mod de desemnare
este dinainte prev zut.

Instan a de control exprim avizul s u cu privire la respectarea sau nerespectarea

acordului. Ea este abilitat s fac public avizul s u.

Articolul 7

P r ile îl vor informa pe Secretarul general al Consiliului Europei despre

încheierea acestui acord i îi vor transmite textul.

2.3. Schema pentru crearea de asocia ii transfrontaliere de drept privat

Not informativ : Se presupune c participarea unei colectivit i locale, a unui

stat la o asocia ie de drept privat a unui alt stat este posibil potrivit acelora i
reguli i acelora i condi ii care se aplic particip rii acelei colectivit i locale la o
asocia ie de drept privat în propriul s u stat. Dac lucrurile nu stau a a, aceast
posibilitate ar trebui s fie prev zut în mod expres în cadrul unui aranjament
interna ional între statele interesate (modelele de acorduri interstatale 1.3 i 1.4).

În mod normal, asocia iile de drept privat trebuie s se supun regulilor prev zute
de legea rii în care asocia ia î i are sediul. Lista care urmeaz indic dispozi iile
pe care statutul lor ar trebui s le fixeze în m sura în care legea aplicabil nu le
prevede. Dispozi iile relative la grupul de concertare (vezi schema 2.1) pot fi, de
asemenea, aplicate, mutatis mutandis, acestui tip de asocia ii.

Statutele determin , în special:

1 membrii fondatori ai asocia iei i condi iile de adeziune a noi membri;

2 numele, sediul i forma juridic a asocia iei (cu referire la legea na ional );

3 obiectul asocia iei, condi iile de realizare a obiectivelor sale i mijloacele pe care
ea le are la dispozi ie;

4 organele asocia iei i în special func iile i modul de func ionare a adun rii
generale (modalit i de reprezentare i vot);

5 desemnarea administratorilor sau giran ilor i puterile lor;

6 dimensiunea angajamentelor asocia ilor fa de ter i;

7 condi iile de modificare a statutelor i de dizolvare a asocia iei;

187
8 angajamentul P r ilor de a informa Secretarul general al Consiliului Europei
despre crearea unei asocia ii transfrontaliere i de a-i comunica statutele acesteia.

2.4. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între colectivit ile
locale frontaliere (de tip “drept privat”)

Not introductiv : Se presupune c aceste colectivit i locale sunt abilitate s

încheie un astfel de tip de contract cu autorit ile locale din alte ri. Dac nu este
cazul, aceast posibilitate ar trebui prev zut în cadrul unui acord interstatal
(modelul 1.4).

Este vorba de un tip de contract la care pot recurge colectivit ile locale pentru
vânzare, închiriere, o pia a muncii, furnizarea de bunuri sau de presta ii,
cesiunea de drepturi de exploatare etc. Recurgerea colectivit ilor locale la
contracte de tip “drept privat” este mai mult sau mai pu in admis conform
legisla iilor i practicilor na ionale, iar distinc ia între contracte de tipul “drept
privat” si de tipul “drept public” este dificil de trasat. Se admite totu i c acest tip
de contract poate fi utilizat ori de câte ori, conform interpret rii ce prevaleaz în
fiecare ar , este vorba de o opera ie de tip comercial sau economic pe care o
persoan fizic sau juridic de drept privat ar fi putut, de asemenea, s o încheie.
Pentru orice opera ie care comport interven ia colectivit ilor locale care exercit
atribu ii ce nu pot fi rezervate decât puterii publice, este cazul s se ia în
considerare, în plus fa de dispozi iile evocate mai jos, regulile suplimentare
dezvoltate în contractul model de tip “drept public” (schema 2.5).

P r ile

Articolul 1 desemneaz P r ile i precizeaz dac acordul este deschis sau nu altor
colectivit i locale.

Articolul 2 precizeaz problemele legate de posibilitatea general de a contracta în

mod deosebit beneficiarii i, de asemenea, modalit ile i condi iile. Dac este
cazul, el specific , de asemenea, rezervele necesare referitoare la acordarea
autoriz rii de c tre autorit ile superioare, în m sura în care acestea afecteaz
aplicabilitatea contractului.

Obiectul contractului

Articolul 3 fixeaz obiectul contractului cu referire la:

- materii determinate;

188
 - zone geografice;
- persoane (comune, organisme na ionale cu competen local etc.);
- forme juridice determinate.

Articolul 4 stipuleaz durata contractului, condi iile de reînnoire i termenele

eventuale de realizare.

Regimul juridic i economic al contractului

Articolul 5 indic locul de semnare i executare al contractului i precizeaz

regimul juridic al contractului (drept interna ional privat) i dreptul aplicabil.

Articolul 6 trateaz dac este necesar, chestiunile legate de regimul monetar

(moneda în care trebuie efectuate pl ile, precum i modul de reevaluare pentru
presta iile de lung durat ) i problemele de asigurare.

Procedura de arbitraj

Articolul 7 prevede, dup caz, o procedur de conciliere i o procedur de arbitraj.

În aceast ultim eventualitate comisia de arbitraj este compus dup cum

urmeaz :

- fiecare Parte cu un interes opus desemneaz (variant : pre edin ii instan elor
competente în materie administrativ , de care depinde fiecare dintre P r i) o
persoan ca membru al comisiei de arbitraj i P r ile împreun procedeaz la
desemnarea a unui sau a doi membri independen i, în a a fel încât s se ajung la
un num r impar de membri;

- în cazul unui num r par al membrilor comisiei de arbitraj i de partajare a

voturilor, votul membrului independent este preponderent.

Modificarea i rezilierea contractului

Articolul 8 fixeaz regulile care se aplic în caz de modificare sau de reziliere a

contractului.

Articolul 9 prevede c p r ile vor informa pe Secretarul general al Consiliului

Europei despre încheierea acestui acord i îi vor transmite textul lui.

2.5. Schema de contract de furnizare sau de prestare de servicii între

colectivit ile locale frontaliere (de tipul “drept public”)

189
 Not introductiv : Aceast categorie de contracte se apropie de cea prev zut la
schema 2.4 (contracte încheiate într-un scop determinat). Aceast categorie
vizeaz , în special, concesionarea unor servicii publice sau lucr ri publice (sau în
orice caz considerate ca “publice” de una din rile în cauz ), sau acordarea unui
sprijin financiar66, de la o comun la alta sau c tre un alt organism de cealalt
parte a frontierei. Concesionarea unor astfel de presta ii cu caracter public
comport responsabilit i i riscuri deosebite legate de serviciile publice, care
necesit , în consecin , introducerea în contract a unor dispozi ii suplimentare fat
de cele prev zute prin contractul de tip “drept privat”.

Contractele “transfrontaliere” de acest tip nu sunt neap rat admise de toate rile
i, drept urmare, o asemenea posibilitate i determinarea condi iilor de recurgere
la astfel de contracte ar trebui adeseori s fie reglementate în prealabil într-un
acord interstatal (a se vedea modelul de acord 1.4).

Recurgerea la un asemenea contract, care este destul de simplu de conceput i de

realizat, ar putea în anumite cazuri s evite crearea unui organism comun de tipul
“Sindicat intercomunal transfrontalier” (schema 2.6) care pune alte probleme
juridice.

Dispozi ii contractuale care urmeaz a fi prev zute

În cazul în care contractul implic , cel pu in într-una din ri, stabilirea sau
gestiunea domeniului public, a unui serviciu public sau a unei lucr ri publice
apar inând unei colectivit i locale, este necesar s se prevad garan ii
contractuale conform regulilor în vigoare în ara sau rile interesate.

Dac va fi nevoie, contractul va face, de asemenea, referire la urm toarele condi ii

deosebite:

1 regulamentul care fixeaz condi iile de stabilire sau func ionare a lucr rii sau
serviciului considerat (de exemplu orare, tarif, condi ii de utilizare etc.);

2 condi iile deosebite ale realiz rii întreprinderii sau exploat rii, de exemplu
abilit ri i autoriza ii cerute, procedur etc.;

3 caietul de sarcini al întreprinderii sau exploat rii;

4 procedurile de ajustare a contractului în curs de executare care decurg din

exigen ele interesului public i compensa iile financiare care rezult din aceasta;

66
Aceast formul ar putea aduce servicii colectivit ilor frontaliere, în special în materie de poluare: o
colectivitate ar putea oferi un concurs financiar alteia pentru ca aceasta din urm s realizeze anumite
lucr ri ce in de competen a sa, dar prezentând un anumit interes pentru prima.

190
5 rela iile pe care le implic întreprinderea sau exploatarea respectiv , pe de o parte
între utilizatorii lucr rii sau serviciilor i, pe de alt parte, cel care le exploateaz
(de exemplu condi ii de acces, redevente etc.);

6 modalit ile de retragere, r scump rare sau denun are a contractului.

În afara acestor condi ii deosebite se aplic dispozi iile evocate pentru schema de
contract (tip “drept privat”) de la 2.4.

2.6 Schem de acord pentru crearea de organisme de cooperare intercomunal

transfrontalier

Not introductiv : Se presupune c mai multe autorit i locale sunt admise s

creeze împreun un organism dotat cu personalitate juridic în vederea cre rii i
exploat rii unei lucr ri sau a unui echipament sau serviciu public.

Crearea i func ionarea acestei asocia ii sau a acestui sindicat vor depinde, în mod
esen ial, de legisla ia aplicabil i de eventualele preciz ri pe care le va aduce un
acord interstatal prealabil care autorizeaz aceast form de cooperare (modelul
1.5).

Mai jos figureaz lista dispozi iilor pe care statutele ar trebui s le fixeze, în
m sura în care legea aplicabil nu le prevede.

Statutele vor determina în special:

membrii fondatori ai asocia iei i condi iile de aderare a noilor membri;

numele, sediul, durata i forma juridic a asocia iei (cu referire la legea care-i confer
personalitate juridic );

obiectul asocia iei, condi iile de realizare a acestuia i mijloacele de care ea dispune;

maniera în care este format capitalul social;

valoarea angajamentelor asocia iilor i limitele lor;

modul de numire i de revocare a administratorilor sau a giran ilor asocia iei, precum i
puterile lor;

raporturile asocia iei cu membrii s i, ter ii i autorit ile superioare, în special în ceea ce
prive te comunicarea bugetelor, bilan urilor i conturilor;

persoanele care sunt îns rcinate s exercite controalele tehnice i financiare cu privire la
activitatea asocia iei i comunic rile pe care le antreneaz verific rile lor;

191
condi iile de modificare a statutelor i de dizolvare;

regulile aplicabile în materie de personal;

regulile aplicabile în materie de limb .

2.7 Model de acord referitor la cooperarea economic i social

interregional i/sau intercomunal

(a se vedea paragraful 1.6)

2.8 Model de acord privind cooperarea interregional i/sai intercomunal

transfrontalier în materie de amenajare a teritoriului

(a se vedea paragraful 1.8)

2.9 Model de acord privind creerea de parcuri transfrontaliere

(a se vedea paragraful 1.9)

2.10 Model de acord privind crearea i gestionarea de parcuri rurale

transfrontaliere

(a se vedea paragraful 1.10)

2.11 Model de acord privind crearea i gestionarea de parcuri

transfrontaliere între asocia ii de drept privat

Asocia ia……………,
Asocia ia ……………,
( i asocia ia …………] •

- con tiente de necesitatea de a coopera în domeniul protej rii mediului i al

punerii în valoare a spa iilor naturale necesare îmbun t irii calit ii vie ii
popula iei;

- dorind s coordoneze ac iunile lor în vederea conserv rii valorilor naturale i

peisagere ale teritoriului;

- reunite în Adunarea general constitutiv , inut la ……, în data de ……………,

- au încheiat urm torul Acord:

•
Asocia ii ale c ror statute sunt anexate prezentului Acord

192
Articolul 1

Se creeaz o asocia ie transfrontalier de drept privat:

1 - membrii fondatori ai asocia iei vor cuprinde:

a. ……………… …reprezentat de ………………

b. ………………… reprezentat de ………………
c. ………………… reprezentat de ………………

- adeziunea de noi membri se va face în urm toarele condi ii:

a. …………………………………………………
b. …………………………………………………
c. …………………………………………………

2 - Aceast asocia ie va avea numele ………………………. Ea va fi, în

continuarea textului, denumit ASOCIA IA.

- Sediul ei va fi situat în …………… pe teritoriul ……………

- Legisla ia i reglement rile rii în care se afl sediul vor fi singurele

aplicabile, cu excep ia derog rilor exprese aduse acestui principiu în
anexa la prezentul Acord.

3 ASOCIA IA va avea ca obiect ………………….. i în general orice opera iune se

coreleaz direct sau indirect, în totalitate sau în parte, cu oricare din obiectivele
ASOCIA IEI.

4 ASOCIA IA este condus de un Comitet director din care fac parte:

a. un pre edinte,
b. un vice-pre edinte,
c. un trezorier,
d. un secretar,
e. unul sau mai mul i asisten i.

Numirea membrilor Biroului se face în cadrul Adun rii generale (ordinare).

Func iile lor vor expira dup ………. ani i vor putea fi reînnoite pentru o perioad de
…………………..

Adunarea general se va reuni cel pu in odat pe an. Ea va putea delibera numai atunci
când se vor întruni 2/3 dintre membrii s i.

193
Deciziile vor fi luate de majoritatea [relativ ] [absolut ] a membrilor.

Orice membru în imposibilitatea de a participa la lucr ri va putea da o procur unui

membru “de aceea i na ionalitate”, nici unul neputând dispune îns de mai mult de
………. voturi.

5 Revizuirea statutului numitei ASOCIA II se face în cadrul Adun rii generale

extraordinare cu majoritate de (2/3) din voturile membrilor prezen i. Adunarea
general extraordinar se reune te la propunerea Comitetului de director sau a cel
pu in doi dintre membri s i.

Dizolvarea ASOCIA IEI se va putea produce ca urmare a acordului amiabil al

p r ilor sau a deciziei luate de majoritatea membrilor prezen i la Adunarea
general convocat statutar.

6 P r ile se angajeaz s informeze Secretarul general al Consiliului Europei de

crearea ASOCIA IEI i s -i comunice statutul acesteia. De asemenea, P r ile îl
vor informa despre eventuala dizolvare a asocia iei.

Articolul 2

1 Ele se angajeaz , de asemenea, în cadrul dreptului lor respectiv, de a întreprinde

orice ac iune util pentru a coordona gestionarea chibzuit a parcului
transfrontalier.

Este vorba în special despre coordonarea:

- între inerii si amelior rii peisajului natural i a caracteristicilor sale specifice;

- protej rii si îmbog irii patrimoniului specific (fauna, flora, condi iile de via );
- adopt rii m surilor necesare protej rii condi iilor de mediu susceptibile de a
afecta valoarea ecologic si fizic a parcurilor susmen ionate;
- inform rii, educ rii i primirii publicului în cadrul unei politici globale de
sensibilizare în domeniul mediului i al patrimoniului natural i cultural;
- orient rii i controlului activit ilor economice i socio-culturale din parc pentru a
se asigura conformitatea acestora cu obiectivele prezentate mai sus i pentru
prezervarea caracteristicilor parcului transfrontalier67.

2 În acest scop, p r ile contractante vor adopta programe comune de ac iune în

interes comun, care vor putea s se refere în mod deosebit la urm toarele materii:

- informarea;
- protejarea i dezvoltarea speciilor vegetale si animale;
- lupta împotriva calamit ilor (incendiilor, epidemiilor...);
67
Aceast ultim clauz nu se refer decât la parcurile rurale în care acest tip de activit i economice i
socio-culturale se organizeaz .

194
- protejarea cursurilor de apa i a malurilor situate de o parte i de alta a
frontierelor;
- turismul;
- g zduirea;
- potecile.

2.3.1.1.1 Articolul 3

Programele comune de ac iune în interes reciproc la care se face referire mai sus
vor fi adoptate de comun acord de c tre asocia iile care asigur gestionarea
parcurilor naturale respective, în cadrul organismului lor de deliberare i de
decizie denumit Adunare general .

2.4 Articolul 4

Programele comune de ac iune în interes reciproc vor determina atât problemele

materiale referitoare la gestiune, cât i termenele, obiectivele i mijloacele de
finan are a ac iunilor întreprinse. Ele vor indica de asemenea în mod expres
modalit ile de calcul a aporturilor de fonduri ale fiec rei p r i contractante.

Mai mult, va trebui prev zut o solu ie pentru a se face o reechilibrare, de-a
lungul programului, a aporturilor supuse în mod necesar vicisitudinilor.

2.5 Articolul 5

P r ile se angajeaz s realizeze dispozi iile prezentului Acord [ i pe cele ale

programelor comune de ac iune în interes reciproc, semnate pentru punerea în
aplicare a acestuia].

2.6 Articolul 6

Prezentul Acord este încheiat pe o perioad de .... ani de la data intr rii sale în
vigoare. El va fi reînnoit prin tacit reconduc iune pentru noi perioade succesive
de .... ani, în afara cazului în care este denun at de una dintre P r i cu un an înainte
de expirarea sa.

195
 2.7 Articolul 7

Fiecare dintre P r i va notifica celeilalte P r i îndeplinirea procedurilor cerute de

dreptul s u intern pentru realizarea prezentului Acord care va intra în vigoare la
data ultimei notific ri.

2.12 Model de acord între colectivitati locale sau regionale privind la dezvoltarea
cooperarii transfrontalierre în materie de protectie civila i de ajutor
reciproc în caz de dezastru survenit în zonele frontaliere

(Schema)

Comunele (sau regiunile) ………………………. i ……………………… din statele

……………………….. i …………………
∗
p ri la Acordul interstatal privind promovarea cooper rii
transfrontaliere68
∗
p r i la Conven ia-cadru european privind cooperarea transfrontalier a
colectivit ilor i autorit ilor teritoriale,

Hot râte s - i acorde asisten mutual în caz de dezastru survenit pe

unul dintre teritoriile lor,

Convinse de necesitatea de a realiza în comun orice ac iune de prevenire

a unor astfel de dezastre i de necesitatea de a asigura o asisten cât mai eficace pentru
a putea face fa consecin elor nefaste ale unor asemenea evenimente,

Au convenit asupra celor ce urmeaz :

Articolul 1

P r ile contractante se angajeaz ca în caz de dezastru69 ce se produce pe

teritoriul uneia dintre ele s - i acorde, conform competen elor lor i în m sura
posibilit ilor lor, asisten a mutual prev zut prin prezentul acord.

Articolul 2

∗ A se terge paragrafele cu men iuni inutile.

68
Un asemenea acord interstatal s-ar putea inspira din modelul de acord 1.1, anexat la Conven ia-cadru
european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor i autorit ilor teritoriale.
∗
69
De exemplu: cutremur, erup ii vulcanice, inunda ii, incendii etc.

196
1 Asisten a este acordat ca urmare a solicit rii f cute de o autoritate competent
a uneia dintre P r ile contractante autorit ii competente a celeilalte P r i.
Solicitarea precizeaz natura i volumul asisten ei solicitate, inându-se cont de
dispozi iile articolului 3.

2 Autoritatea solicitat s acorde asisten indic autorit ii care a formulat

cererea care este natura i volumul asisten ei pe care este în m sur s o acorde.

Articolul 3

1 Asisten a vizat în articolul 1 al prezentului acord va putea fi acordat într-una

sau mai multe din urm toarele forme:

a punerea la dispozi ie a unui material potrivit, destinat a r spunde

necesit ilor imediate ale popula iei afectate de dezastru, cum ar fi: p turi, corturi,
haine, hran i medicamente;

b punerea la dispozi ie a unui echipament adecvat, destinat primului ajutor,

asisten ei medicale i salv rii persoanelor;

c trimiterea de personal opera ional i administrativ;

d trimiterea de unit i tehnice, medicale, de prim ajutor etc.

e ………

f ………

Procedând la expedierile precizate la aliniatele a i b de mai sus,

autoritatea care acord asisten a indic autorit ii c reia îi sunt destinate transporturile
dac mijloacele puse la dispozi ie de aceast autoritate au calitatea de împrumut sau de
dona ie.

2 Pentru facilitarea punerii la dispozi ie a acestei dispozi ii, P r ile

contractante realizeaz în mod regulat un schimb de informa ii privind natura i
cantitatea asisten ei pe care ele sunt în m sur s o acorde imediat, în caz de dezastru.

Articolul 4

1 P r ile contractante iau toate m surile potrivite pentru ca transportul persoanelor

i a mijloacelor vizate în articolul precedent s se efectueze în cele mai favorabile
condi ii, indiferent de modul de transport utilizat.

197
2 În caz de transport aerian, ele iau m surile speciale de securitate ce se impun.

2.8 Articolul 5

1 Cu excep ie cazului în care P r ile convin altfel, conducerea opera iunilor de salvare
apar ine autorit ilor competente ale P r ii contractante care a solicitat asisten a.

2 Autoritatea competent care acord asisten a notific autorit ii competente care a

solicitat-o numele persoanelor responsabile de a asigura transmiterea
instruc iunilor membrilor personalului str in de salvare.

2.9 Articolul 6

1 Taxele financiare rezultate în urma acord rii asisten ei revin fie fondurilor create
de industriile32 ce pot sta la originea catastrofelor sau accidentelor (industriile
chimice, nucleare, etc.) fie P r ii contractante ce prime te asisten a, ale c rei
cheltuieli pot face obiectul unei ramburs ri din partea autorit ilor centrale.

2 Totodat , fiecare Parte contractant se angajeaz de a nu solicita celeilalte P r i în

cauz rambursarea cheltuielilor ordinare rezultate în urma acord rii asisten ei i
nici desp gubirea pierderilor sau pagubelor cauzate de vehiculele sau utilajele
utilizate pentru opera iile de întrajutorare sau salvare.

3 Autoritatea care acord asisten a trebuie, comunicând informa iile vizate la paragraful
2 al articolului 2, s indice care sunt cheltuielile pe care ea inten ioneaz s le
exclud din cheltuielile ordinare ce decurg din punerea în aplicare a opera iunii,
altele decât cele men ionate în paragraful 1 al articolului 7.
_____________________________

Ca alternativ la articolul 6, se poate utiliza textul urm tor, ce se inspir din

Conven iile bilaterale încheiate de Republica Federal Germania cu Fran a i
Luxemburgul privind asisten a mutual în caz de catastrofe sau accidente grave.

Articolul 6

1 Cheltuielile survenite ca urmare a asisten ei acordate de echipele de ajutor ale

P r ii contractante ce furnizeaz asisten a, conform articolelor 1-3 de mai sus,

32
Colectivit ile interesate, situate de o parte sau de alte a unei frontiere, vor putea ele însele s constituie i
s gestioneze în comun fonduri de siguran pentru cazuri de dezastru survenite pe teritoriul lor. În cadrul
acordului, ele vor putea conveni eventual asupra constituirii unui asemenea fond care va putea fi alimentat
prin contribu iile industriilor implicate.

198
 inclusiv cheltuielile ce provin din pierderea sau distrugerea total sau par ial a
obiectelor transportate, nu sunt preluate de autorit ile P r ii contractante care
prime te asisten a. În cazul de asisten furnizat pe calea aerului, Partea
contractant care acord asisten a va putea pretinde partajarea la jum tate a
cheltuielilor aferente utiliz rii aeronavelor.

2 Totodat , echipele de salvare ale P r ii contractante care acord asisten a vor fi

hr nite i cazate, pe parcursul misiunii lor, pe cheltuiala P r ii contractante care a
solicitat asisten a i vor fi aprovizionate cu bunuri de exploatare în m sura în care
stocurile transportate nu sunt epuizate. Ele vor trebui s primeasc de asemenea,
în caz de necesitate total asisten medical solicitat .
____________________________

2.10

2.11 Articolul 7

1 Toate pagubele provocate persoanelor cu ocazia opera iunilor de asisten efectuate în

cadrul prezentului acord, sunt imputate la sfâr itul compens rii prejudiciilor P r ii
contractante care a solicitat asisten a.

2 Totodat , dispozi iile paragrafului 1 nu sunt aplicabile în caz de prejudiciu

survenit persoanelor sau bunurilor puse la dispozi ie de Partea contractant care a
solicitat asisten în cadrul prezentului Acord.
___________________________________

Ca alternativ la articolul 7, se poate utiliza textul urm tor ce se inspir din

Conven iile bilaterale încheiate de Republica Federal Germania cu Fran a i
Luxemburgul, referitoare la asisten a mutual în caz de catastrofe sau accidente
grave:

2.12 Articolul 7

1 Fiecare Parte contractant renun la orice cerere de desp gubire c tre cealalt
Parte contractant în caz de d unare a bunurilor ce îi apar in, dac paguba a fost
cauzat de un membru al unei echipe de salvare a celeilalte P r i contractante în
timpul îndeplinirii misiunii sale, efectuate pentru realizarea prezentului Acord.

2 Fiecare Parte contractant renun la orice cerere de desp gubire c tre cealalt
Parte contractant , fondat pe prejudiciul survenit unui membru al unei echipe de
salvare r nit în timpul realiz rii misiunii sale, efectuate pentru îndeplinirea
prezentului Acord.

3 Dac , pe teritoriul P r ii contractante care a solicitat asisten a unui ter îi este cauzat
o pagub de un membru al unei echipe de salvare a P r ii contractante care acord

199
 asisten a, în timpul realiz rii misiunii sale, Partea contractant care a solicitat
asisten a este responsabil pentru paguba cauzat , conform dispozi iilor care s-ar
aplica dac aceast pagub ar fi fost cauzat de propriile echipe de salvare.

4 Autorit ile P r ilor contractante vor coopera cu rigurozitate pentru realizarea unui
regulament în caz de desp gubire. Ele î i vor furniza reciproc toate informa iile de
care dispun, referitoare la pagubele vizate în prezentul articol.

5 Dispozi iile prezentului articol se vor aplica în mod egal ac iunilor comune ale
echipelor de salvare.
____________________________________________

2.13

2.14 N.B. Se atrage aten ia P r ilor asupra faptului c în cazul în care ele
nu p streaz cele dou alternative ale articolelor 6 i 7 în acordul ce
urmeaz a se încheia ci numai una dintre ele, P r ile ar trebui s se
asigure de compatibilitatea articolului re inut cu celelalte articole
referitoare, dup caz, la responsabilitatea cheltuielilor de asisten
sau de responsabilitatea privind pagubele cauzate bunurilor sau
persoanelor.

2.15 Articolul 8

Opera iunile de asisten efectuate în virtutea dispozi iilor prezentului Acord se

încheie atunci când autoritatea care a solicitat asisten a solicit oprirea acesteia.

Articolul 9

Pentru facilitarea aplic rii prezentului Acord, P r ile contractante se oblig

s organizeze periodic schimburi de personal i de exerci ii de antrenament
în comun, reunind personalul de prim ajutor în cauz .

Articolul 10

P r ile contractante se angajeaz a informa Secretarul general al Consiliului

Europei despre concluziile acestui acord i de a-i transmite textul.

Întocmit la… … … … … … , la data … … … … … ., în … … … .. i în

… … … … … … .. în dou exemplare, cele dou texte fiind egal autentice.

Pentru comuna Pentru comuna

(regiunea) din (regiunea) din

200
2.13. Model de acord referitor la cooperarea transfrontalier între institu ii colare i
colectivit i locale

Acest model de acord se refer la cooperarea sub forma unui parteneriat

între dou institu ii colare apar inând unor ri distincte.

Este vorba de o form de cooperare transna ional destul de larg i de

general dar ale c ror obiective sunt relativ ambi ioase în m sura în care ele
vizeaz o cooperare durabil i relativ intens având la baz fundamente
pedagogice i lingvistice solide.

Rolul autorit ilor i colectivit ilor locale este de a furniza cadrul general de
cooperare între comunit ile locale în care institu iile sunt înserate, de a le
îndruma pe plan cultural i de a le sprijini în plan material, financiar i
uman. În acest sens, ele constituie participan i integrali la acest tip de
cooperare.

Articolul 1

Prezentul acord are ca obiect de a organiza o ac iune comun între, pe de o

parte institu ia W a colectivit ii X i, de cealalt parte, institu ia Y a
colectivit ii Z, pentru a face elevii celor dou institu ii s beneficieze de o
cooperare colar transna ional aprofundat .

Obiectivele acestei cooper ri sunt:

- ameliorarea cunoa terii limbii rii partenere i dezvoltarea practicilor

bilingve;
- implementarea unei pedagogii interculturale prin experimentarea i
valorizarea culturii rii partenere prin intermediul realiz rii de proiecte
comune;
- dezvoltarea rela iilor personale între profesorii i elevii comunit ilor colare
în cauz .

Articolul 2

Mijloacele acestei cooper ri sunt:

- schimbul de profesori;
- sejurul elevilor în institu ia partener având la baz sprijinul familiilor i al
colectivit ilor sau autorit ilor locale în cauz ;
- realizarea de proiecte comune ale elevilor celor dou institu ii partenere (în
special sub forma “ claselor de patrimoniu” );
- concentrarea asupra culturii rilor partenere în cadrul pred rii istoriei,
geografiei, literaturii, etc. în institu iile în cauz ;

201
- schimbul de mijloace pedagogice cum ar fi: permise, c r i, reviste, casete,
materiale audiovizuale, etc.;
- dezvoltarea programului de înv mânt precoce i intensiv al limbii rii
partenere;
- organizarea de activit i sportive i de competi ii în comun ale elevilor
institu iilor în cauz ;
- implementarea activit ilor extra colare comune pentru elevii institu iilor în
cauz .

Articolul 3

Administra iile colare semnatare vor regla ca, cooperarea, obiect al

prezentei conven ii, s stea la baza organiz rii activit ilor institu iilor lor,
mai ales în ce prive te programele, pedagogia, activit ile complementare i
op iunile colare.

Ele vor face astfel încât profesorii institu iilor din rile lor s dispun de
mijloacele i timpul necesar pentru a realiza contacte, schimburi de
informa ii, a- i coordona ac iunile lor i a organiza ac iuni de cooperare.

Ele vor încerca s informeze profesorii prin implementarea unei pedagogii

interculturale care s dea un impact semnificativ cooper rii prev zute în
prezentul acord.

Ele vor face astfel încât s confere limbii rii partenere un loc func ional i
simbolic în organizarea i func ionarea institu iilor colare în cauz .

Articolul 4

Autorit ile i colectivit ile colare semnatare se angajeaz s contribuie la

cooperarea colar , obiectul prezentei conven ii, prin sprijin material i
tiin ific.

Ele vor veghea la înserarea cooper rii colare în programul general de

cooperare i parteneriat al institu iilor la care se refer prezentul Acord.

Ele vor pune la dispozi ia ac iunilor de cooperare colar experien a lor în

cadrul domeniului cultural.

Articolul 5

Pentru realizarea cooper rii, obiect al prezentei conven ii, fiecare parte va
contribui cu resursele precizate în anex .

(Observa ii: pentru colectivit ile locale, contribu iile la o asemenea conven ie
de cooperare ar putea fi:

202
- veniturile financiare (preluarea cheltuielilor de deplasare, remunerarea
interven iilor, etc.);

- punerea la dispozi ie de material;

- punerea la dispozi ie de personal;

- punerea la dispozi ie de localuri pentru activit ile colare i extra colare sau
pentru cazarea profesorilor i a elevilor ce se deplaseaz ;

- preluarea lucr rilor de secretariat;

- etc.)

Pentru administra iile i institu iile colare, aceste contribu ii ar putea consta
în punerea la dispozi ie de personal, amenajarea de programe de înv mânt,
de prest ri de servicii, de aporturi financiare, de preluarea elevilor institu iei
partenere etc.

Articolul 6

Un program de activitate stabilit pentru fiecare an va fi aprobat de p r ile

prezentei conven ii. El va preciza ac iunile ce vor fi f cute, mijloacele ce vor
fi folosite i contribu iile fiec rei p r i semnatare.

Articolul 7

O comisie compus din responsabilii administra iilor colare, din autorit ile
sau colectivit ile locale semnatare, cât i din reprezentan ii p rin ilor
elevilor, asigur continuarea prezentului acord de cooperare.

Alc tuirea exact a acestei comisii este stabilit în anex .

Aceast comisie va preg ti programele anuale de activitate prev zute la

articolul 6, va examina problemele de organizare material i de realizare a
programelor, va asigura coordonarea între intervenien i i va veghea asupra
evalu rii ac iunilor realizate.

Ea poate crea sub-comisii i grupuri de lucru.

Articolul 8

În cadrul prezentei conven ii, profesorii unei institu ii vor putea fi pu i la

dispozi ia institu iei partenere. Ei vor fi astfel plasa i sub autoritatea

203
 institu iei care îi prime te. Acordul de punere la dispozi ie precizeaz
condi iile de preluare a cheltuielilor aferente.

Articolul 9

În caz de pagub survenit asupra elevilor sau asupra personalului în cadrul

ac iunilor de cooperare angajate prin aplicarea prezentei conven ii, institu ia
responsabil pentru ac iunea în cursul c reia a ap rut paguba asigur
desp gubirea victimei, institu ia având ca obligativitate, dac este cazul, s
trag la r spundere un ter responsabil.

Articolul 10

Anexele prezentei conven ii vor putea fi revizuite anual pentru a se putea

adapta evolu iei procesului de cooperare.

Articolul 11

Prezenta conven ie este încheiat pe o durat de 6 ani ce poate fi prelungit

în mod tacit cu o perioad de 3 ani. Aceast durat poate fi anulat de una
dintre p r i cu un preaviz de un an.

2.14. Model de acord referitor la crearea unui curs colar transfrontalier

Acest model foarte original de acord vizeaz creerea unei cooper ri intensive
între administra iile colare dintr-o parte a frontierei, în scopul constituirii,
cu ajutorul colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale, a claselor
transfrontaliere în care copiii, originari din cele dou p r i ale frontierei, s
fie colariza i împreun . Aceste clase vor func iona în cadrul institu iilor
existente f r a se crea o structur nou , prin simpla redistribuire de
mijloace i prin schimburi de servicii. Colectivit ile i autorit ile locale
particip direct la acest tip de cooperare în calitate de motor al opera iunii,
contribuind cu ajutoare complementare (de exemplu: finan area culegerilor
colare sau a indemniza iilor specifice i parteneriatul în planul pedagogiei
interculturale i bilingve.

Acest tip de acord va trebui încheiat între administra iile colare i

colectivit ile locale competente aflate de o parte i alta a frontierei.

Articolul 1

Prezentul acord are ca obiect definirea condi iilor de desf urare a unui curs
colar comun pentru elevii sectorului X (de o parte a frontierei) i ai
sectorului Y (de cealalt parte a frontierei).

204
 (Men iune facultativ : el se înscrie în cadrul acordului de cooperare convenit
între statul X i Y în scopul promov rii schimburilor colare cu caracter
transfrontalier i vine în continuarea conven iei de cooperare încheiat între
colectivit ile locale A i B).

Scopul urm rit este de a permite copiilor în cauz s câ tige o cunoa tere
aprofundat a limbii, culturii i cuno tin elor proprii sistemului educativ al
fiec rei ri în cauz , pentru a putea, f r mari dificult i, s î i urmeze
cursurile în fiecare dintre cele dou sisteme colare.

În acest stadiu, copiii originari din cele dou sectoare transfrontaliere care
particip la cursuri sunt colariza i împreun i urmeaz acelea i cursuri
care sunt asigurate de o parte i de alta a frontierei de profesorii originari ai
celor dou administra ii colare în cauz .

Administra iile colare i colectivit ile locale se angajeaz s faciliteze, în

func ie de competen ele i resursele lor, dezvoltarea acestor cursuri.

Articolul 2

Copiii care urmeaz cursurile transfrontaliere sunt, din punct de vedere

administrativ, înscri i deopotriv ca elevi ai unuia i ai celuilalt aparat
educativ din fiecare ar i sunt autoriza i a urma numai o dat acela i tip de
curs ce a fost distribuit în ambele ri.

Articolul 3

O comisie alc tuit din responsabilii administra iilor colare ale celor dou
state, cât i din colectivit ile locale în cauz , din reprezentan ii p rin ilor
elevilor i dac este cazul din personalit ile îndrept ite, asigur conducerea
cursurilor.
Aceast conducere implic :

- alegerea copiilor admi i la curs;

- etapele de dezvoltare ale cursului;

- definirea programului de înv mânt i a celorlalte activit i colare;

- desemnarea responsabililor administrativi i pedagogici ai cursului;

- coordonarea i armonizarea defini iilor intervenien ilor;

205
- organizarea material a cursului;

- urm rirea i evaluarea cursului;

- concilierea în caz de litigiu.

Misiunea Comisiei este, în special, de a determina, în func ie de

angajamentele asumate în cadrul articolului 4 i 5, ce activit i colare sunt
asigurate de fiecare dintre administra iile în cauz i în ce localuri acestea se
desf oar .

Alc tuirea exact a comisiei este prezentat în anexe. Pentru urm rirea
problemelor mai sus men ionate, ea poate crea sub-comisii i grupuri de
lucru. Ea adopt un regulament interior care define te condi iile sale de
func ionare.

Deciziile comisiei sunt luate de majoritatea de 2/3 dintre membrii s i.

Totodat , deciziile care implic punerea la dispozi ie de mijloace
suplimentare fa de cele definite în anexele prev zute la articolele 4 i 5,
sunt supuse acordului autorit ii sau colectivit ii care este solicitat a
acorda aceste mijloace.

Executarea deciziilor comisiei este asigurat de un responsabil pedagogic i

unul administrativ, cât i de un responsabil pedagogic adjunct i unul
administrativ adjunct care vegheaz la buna gestionare a cursului.
Desemnarea acestora este supus acordului autorit ilor colare din cele
dou state. Ei stabilesc împreun un raport anual de func ionare.

Articolul 4

Conform con inutului cursului definit de comisia prev zut la articolul 3,

fiecare administra ie colar asigur o parte a procesului de înv mânt
punând în oper programele colare i metodele pedagogice care îi sunt
proprii i punând materialul pedagogic la dispozi ia profesorilor i localurile
la dispozi ia cursului transfrontalier.

În cadrul acestor cursuri, profesori ai unor ri pot fi pu i la dispozi ia

administra iei colare a celeilalte ri. Ace tia sunt plasa i sub autoritatea
administra iei care îi prime te. Acordul de punere la dispozi ie precizeaz
condi iile de preluare a cheltuielilor ce revin în consecin .

Fiecare dintre administra iile colare ale celor dou state furnizeaz o
presta ie echivalent pentru dezvoltarea cursului, indiferent de num rul
copiilor originari din fiecare stat.

206
O anex precizeaz tipurile de angajamente referitoare la personalul,
materialele i localurile fiec rei administra ii colare.

Observa ie: aceast anex poate prevedea punerea la dispozi ie e alonat în

timp, în func ie de dezvoltarea cursului.

Articolul 5

Colectivit ile locale semnatare se angajeaz s acorde un ajutor material,

financiar i dup caz, de personal, în raport cu func ionarea cursului
transfrontalier.

O anex precizeaz pentru fiecare colectivitate elementele ce alc tuiesc acest

ajutor:

Observa ie: acest ajutor se poate extinde asupra localurilor, materialului

pedagogic, vehiculelor de transport colar, locuin elor profesorilor, deta rii
personalului, asupra unui venit financiar, etc… ..

Articolul 6

Profesorii administra iilor colare ale celor dou state i intervenien ii pu i la

dispozi ie de colectivit ile locale în cauz alc tuiesc o aceea i echip
pedagogic , care vegheaz a asigura, sub conducerea responsabililor
desemna i de comisia men ionat în articolul 3 i cu ajutorul speciali tilor,
coordonarea i complementaritatea interven iilor lor.

Articolul 7

Cursul va fi astfel conceput încât s garanteze paritatea limbilor, paritatea

culturilor i paritatea tradi iilor educative ale celor dou ri.

Activit ile colare i materiile de înv mânt vor fi repartizate între cele
dou limbi. To i elevii cursului sunt chema i s urmeze acelea i materii cu
excep ia cursurilor ajut toare care nu sunt obligatorii decât pentru anumi i
elevi, i a materiilor op ionale.

Primele etape de dezvoltare sunt definite în anexe i vor fi precizate în

consecin de comisia prev zut la articolul 3:

Observa ie: în principiu intrarea la curs se face la nivel pre-elementar.

Primele clase ce trebuie create sunt clasele primare, noile clase trebuind s
fie deschise odat cu intrarea elevilor în clase superioare. Totodat , în func ie
de situa iile locale, i în mod deosebit de prezen a copiilor mai în vârst ,
cursul poate debuta i la un nivel superior.

207
Articolul 8

Activit i extra colare i complementare vor fi organizate, având ca obiectiv

ameliorarea accesului elevilor cursului la limba i cultura celor dou ri în
cauz i strângerea rela iilor între copii, cu ajutorul administra iilor colare,
colectivit ilor locale i a p rin ilor elevilor.

Articolul 9

Administra iile colare vor facilita, la toate nivelele de înv mânt,

orientarea cursului transfrontalier c tre metodele obi nuite de înv are ale
uneia sau alteia dintre ri, dac p rin ii acestora o doresc sau dac elevii vor
p r si regiunea frontalier în cauz .

La sfâr itul înv mântului secundar, administra iile colare i responsabilii

cursului vor facilita preg tirea elevilor pentru ob inerea diplomei de sfâr it
corespunz toare celor dou ri.

Articolul 10

În cazul pagubelor survenite elevilor sau personalului, în cadrul activit ilor

cursului transfrontalier, institu ia responsabil pentru activitatea în cursul
c reia a survenit paguba asigur desp gubirea victimei, împuternicindu-se în
locul acesteia de a trage la r spundere, dac este cazul, un ter responsabil.

Articolul 11

Anexele prezentei conven ii care precizeaz alc tuirea comisiei prev zut la
articolul 3, etapele de dezvoltare ale cursului i contribu ia autorit ilor
colectivit ilor semnatare vor fi revizuite anual, cel mai târziu cu 3 luni
înaintea începerii anului colar, pentru a se ine seama de evolu ia
proiectului.

Articolul 12

Prezenta conven ie se încheie pentru o durat de 6 ani ce poate fi prelungit

în mod tacit pentru o perioad de 3 ani. Ea poate fi anulat de oricare dintre
p r i cu un preaviz de un an.

208
209
ANEXA IV

PROTOCOL ADI IONAL AL

CONVEN IEI - CADRU EUROPENE
PRIVIND COOPERAREA TRANSFRONTALIER
A COLECTIVIT ILOR SAU
AUTORIT ILOR TERITORIALE

Strasbourg, 9 noiembrie 1995

210
 Statele membre ale Consiliului Europe, semnatare ale prezentului Protocol
adi ional al Conven ie-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale (numit în continuare “ Conven ia-
cadru” ),

Afirmând importan a cooper rii transfrontaliere a colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale din regiunile frontaliere;

Hot râte s adopte noi m suri în vederea asigur rii cooper rii transfrontaliere
dintre colectivit ile sau autorit ile teritoriale;

Dorind s faciliteze i s dezvolte cooperarea transfrontalier dintre colectivit ile

sau autorit ile teritoriale din regiunile frontaliere;

Recunoscând necesitatea adapt rii Conven ie-cadru la situa ia actual de pe

continent;

Considerând c este oportun completarea Conven ie-cadru în vederea înt ririi

cooper rii transfrontaliere între colectivit ile sau autorit ile teritoriale;

Având în vedere Carta european a autorit ilor locale;

În spiritul declara iei Comitetului Mini trilor asupra cooper rii transfrontaliere în
Europa, f cute cu ocazia celei de-a 40-a anivers ri a Consiliului Europei, care sus ine,
între altele, continuarea ac iunii de eliminare progresiv a obstacolelor de orice fel –
administrative, juridice, politice sau psihologice – care ar putea sta în calea dezvolt rii
proiectelor transfrontaliere,

S-a convenit asupra urm toarelor dispozi ii suplimentare:

2.15.1.1.1.1.1.1 Articolul 1

1. Fiecare Parte Contractant recunoa te i respect dreptul colectivit ilor sau

autorit ilor teritoriale aflate sub jurisdic ia sa, la care se face referire în Articolele
1 i 2 ale Conven iei-cadru, de a încheia, în domenii comune de competen ,
acorduri de cooperare transfrontalier cu colectivit ile sau autorit ile teritoriale
ale altor state, conform procedurilor prev zute de statutele lor, în conformitate cu
legisla ia na ional i respectând angajamentele na ionale asumate de c tre Partea
respectiv .

211
2. Un acord de cooperare transfrontalier angajeaz doar responsabilitatea
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale care l-au încheiat.

2.15.1.1.1.1.1.1.1 Articolul 2

Deciziile adoptate în cadrul unui acord de cooperare transfrontalier vor fi puse în

practic de colectivit ile sau autorit ile teritoriale în conformitate cu legisla ia na ional
i cu dreptul lor na ional. Deciziile astfel puse în practic vor fi considerate ca având
aceea i for i efecte ca i m surile luate de respectivele colectivit i sau autorit i
teritoriale sub inciden a sistemului lor juridic na ional.

2.15.1.1.1.1.1.1.2 Articolul 3

Acordurile de cooperare transfrontalier încheiate de colectivit ile sau autorit ile

teritoriale pot prevedea înfiin area unui organism de cooperare transfrontalier , cu sau
f r personalitate juridic . Acordul va indica, respectând legisla ia na ional , dac acest
organism, având în vedere sarcinile care îi sunt atribuite i prevederile legisla iei
na ionale, va fi considerat un organism de drept public sau de drept privat, în cadrul
ordinii juridice a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale care au încheiat acrodul.

2.15.1.1.1.1.1.1.3 Articolul 4

1. În cazul în care organismul de cooperare transfrontalier are personalitate

juridic , aceasta va fi definit prin legea acelei P r i Contractante pe teritoriul
c reia organismul î i are sediul. Personalitatea juridic a organismului este
recunoscut de c tre celelalte P r i Contractante care au comunit i sau
autorit i teritoriale – parte a acordului transfrontalier, în conformitate cu
propriile legisla ii na ionale.

2. Organismul de cooperare transfrontalier îndepline te sarcinile care îi sunt

încredin ate de c tre colectivit ile sau autorit ile teritoriale, în conformitate cu
scopul s u i în condi iile prev zute de c tre dreptul na ional sub a c rui inciden a
se afl . Astfel:

a ac iunile organismului de cooperare transfrontalier se afl sub inciden a

statutului s u i a legisla iei statului în care î i are sediul;

b organismul de cooperare transfrontalier , cu toate acestea, nu va fi abilitat

s adopte m suri general aplicabile sau care pot afecta drepturile i
libert ile persoanelor;

c organismul de cooperare transfrontalier va fi finan at prin particip ri

bugetare ale colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale. Acesta nu va putea
impune m suri de natur fiscal . El va putea, dac este cazul, s aib

212
 venituri în schimbul serviciilor furnizate colectivit ilor sau autorit ilor
teritoriale, unor beneficiari sau ter i;

d organismul de cooperare transfrontalier va stabili un buget anual

estimativ i un cont-balan aprobat de exper i independen i ai
colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale – p r i ale acordului.

Articolul 5

1 P r ile Contractante vor putea, în cazul în care legisla ia lor na ional le permite,
s decid dac organismul de cooperare transfrontalier va fi un organism de
drept public i dac m surile adoptate de acesta au, conform ordinii juridice a
fiec rei P r i Contractante, aceea i for juridic i produc acelea i efecte ca în
cazul adopt rii lor de c tre colectivit ile sau autorit ile teritoriale care au
încheiat acordul.

3. Cu toate acestea, acordul poate s prevad ca adoptarea m surilor s revin

colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale care au încheiat acordul, în special
atunci când aceste m suri ar putea afecta drepturile, libert ile i interesele
individuale. În plus, o Parte Contractant poate s prevad ca organismul de
cooperare transfrontalier s nu de in un mandat general i nici s nu fie abilitat
s adopte m suri cu aplicare general .

2.15.1.1.1.1.1.1.4 Articolul 6

1 M surile adoptate de c tre colectivit ile sau autorit ile teritoriale, în virtutea unui acord
de cooperare transfrontalier , sunt supuse unui acord asem n tor cu cel prev zut de
c tre legisla ia fiec rei P r i Contractante exercitat asupra actelor colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale care au încheiat acordul.

2 M surile adoptate de c tre organismele de cooperare transfrontalier , înfiin ate

printr-un acord, sunt supuse controlului prev zut de legisla ia statului în care î i
are sediul organismul respectiv, f r a fi neglijate interesele colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale ale altor state. Organismul de cooperare transfrontalier va
trebui s furnizeze informa iile solicitate de autorit ile statelor de care depind
colectivit ile sau autorit ile teritoriale. Autorit ile de control ale P r ilor
Contractante vor c uta s stabileasc m surile necesare de coordonare i
informare.

3 Actele emise de c tre organismele prev zute prin paragraful 1 al articolului 5 vor
fi supuse aceluia i control ca cel prev zut de legisla ia fiec rei P r i Contractante
privind actele colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale care au încheiat acordul.

2.15.1.1.1.1.1.1.5 Articolul 7

213
2.15.2 Eventualele litigii care decurg din func ionarea organismului de cooperare
transfrontalier vor fi aduse în fa a cur ilor competente în virtutea dreptului
na ional sau în virtutea unui acord interna ional.

Articolul 8

1 Fiecare Parte Contractant va indica, în momentul semn rii prezentului Protocol

sau a depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare, dac ea va
aplica dispozi iile articolelor 4 i 5 sau numai a unuia dintre aceste articole.

2 Aceast declara ie va putea fi modificat ulterior, în orice moment.

2.15.2.1.1.1.1.1 Articolul 9

Nu va fi admis nici o rezerv la prevederile prezentului Protocol.

2.15.2.1.1.1.1.2 Articolul 10

1 Prezentul Protocol este deschis spre semnare statelor semnatare ale Conven iei-
cadru care- i pot exprima consim mântul de a fi legate prin:

a semn tur f r rezerva ratific rii, accept rii sau aprob rii;

b semn tur , sub rezerva ratific rii, accept rii sau aprob rii urmat de
ratificare, acceptare sau aprobare.

2 Un stat membru al Consiliului Europei nu poate semna prezentul Protocol decât

sub rezerva ratific rii, accept rii sau aprob rii, sau nu poate depune un instrument
de ratificare, acceptare sau aprobare dac el nu a depus deja sau nu depune
simultan un instrument de ratificare, acceptare sau aprobare a Conven ie-cadru.

3 Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse pe lâng

Secretarul general al Consiliului Europei.

2.15.2.1.1.1.1.2.1 Articolul 11

1 Prezentul Protocol va intra în vigoare dup trei luni de la data la care patru state
membre ale Consiliului Europei î i vor fi exprimat consim mântul de a fi legate
prin Protocol, în conformitate cu dispozi iile articolului 10.

214
2 Pentru orice stat membru care î i va exprima ulterior consim mântul de a fi legat
prin Protocol, acesta va intra în vigoare dup trei luni de la data semn rii sau a
depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare.

2.15.2.1.1.1.1.2.2 Articolul 12

1 Dup intrarea în vigoare a prezentului Protocol, orice stat care a aderat la

Conven ia-cadru va putea, de asemenea, s adere la prezentul Protocol.

2 Aderarea se va efectua prin depunerea pe lâng Secretarul general al Consiliului

Europei a unui instrument de aderare care î i va produce efectul la trei luni de la
data depunerii.

2.15.2.1.1.1.1.2.3 Articolul 13

1 Orice Parte Contractant poate, în orice moment, s denun e prezentul Protocol

prin adresarea unei notific ri Secretarului general al Consiliului Europei.

2 Denun area î i va produce efectul la ase luni de la data primirii notific rii de
c tre Secretarul General.

2.15.2.1.1.1.1.2.4 Articolul 14

Secretarul General al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale

Consiliului Europei i oric rui stat care a aderat la prezentul Protocol:

a orice declara ie notificat de c tre o Parte Contractant în conformitate cu

articolul 8;

b orice semnare;

c depunerea oric rui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau

aderare;

d orice dat de intrare în vigoare a prezentului Protocol, conform articolelor

11 i 12;

e orice alt act, notificare sau declara ie privitoare la prezentul Protocol.

215
În considerarea celor de mai sus, subsemna ii, având depline puteri în acest scop,
au semnat prezentul Protocol.

Încheiat la… … … . la … … … … ., în limbile francez i englez , ambele texte fiind

egal autentice, într-un singur exemplar, care va fi depus în arhivele Consiliului
Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificat
fiec ruia dintre statele membre ale Consiliului Europei i oric rui stat invitat s
adere la prezenta Conven ie.

216
 ANEXA V

LISTA CONTACTELOR

I. Organiza ii interna ionale

1. Conseil de l’ Europe Tel: (33) 03 88 41 20 00

Secrétariat Générale Fax: (33) 03 88 41 27 84
Division des collectivités territoriales,
de la coopération transfrontalière
et de l’ aménagement du territoire
Allée de l’ Europe
F-67075 Strasbourg Cedex

217
(Consiliul Europei ofer asisten juridic , administrativ i tehnic autorit ilor
na ionale, regionale i/sau locale în cele 38 (41 de state membre în 1999 – n.n.) de state
membre i statelor având statutul de invitat special sau statutul de observator.
Conven ia-cadru european privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor sau
autorit ilor teritoriale i Protocolul adi ional din 1995, anexate aici sunt singurele
instrumente juridice paneuropene care ofer linii directoare i competen autorit ilor
locale/regionale care doresc s participe la cooperarea transfrontalier ).

2. Commission européene Tel: (32) 2 295 1111

Direction Générale des Politiques Régionales (DG XVI)
Rue de la Loi/Wetstraat 200
B-1049 Bruxelles

(Comisia european finan eaz în cadrul Programului Interreg II, activit i regionale i
institu ii situate în cele 15 state membre ale Uniunii Europene, active în domeniul
cooper rii de o parte i de alta a frontierelor intra i extra-comunitare).

3. Banque Européenne d’ Investissement (BEI) Tel: (352) 4379 1

100, boulevard Konrad Adenauer
L-2950 Luxembourg

2.16 II. Organiza ii multilaterale

1. Union économique Benelux Tel: (32) 2 519 3811

Secrétariat général
Rue de la Régence/Regentschapsstraat 39
B-1000 Bruxelles

2. Nordic Council Ministers Tel: (45) 33 96 0200

2.16.1.1.1.1.1 Store Strandstraede 18

2.16.1.1.1.1.2 DK-1255 Copenhagen K

2.17 III. Organiza ii neguvernamentale

1. Assemblée des Régions d’ Europe Tel: (33) 03 88 33 07 07

20, Place des Halles
F-67054 Strasbourg Cedex

2. Association des régions frontalières européennes Tel: (49) 2562 7020

218
 c/o Euregio
Enscheder Strasse 362
D-48599 Gronau

3. Conférence des régions périphériques maritimes Tel: (33) 99 79 39 39

35, boulevard de la Liberté
F-35000 Rennes

4. Conseil des Communes et Régions d’ Europe Tel: (33) 1 45 51 40 01

Secrétariat Général
41, Quai d’ Orsay
F-75007 Paris

5. Eurocities Tel: (32) 2 511 9605

27, boulevard de Waterloo
B-1000 Bruxelles

219
Lucr rile Consiliului Europei vizeaz de mult timp s promoveze i s încurajeze
cooperarea transfrontalier la nivel local i regional i, prin deschiderea spre semnare în
1980 a Conven iei-cadru europene privind cooperarea transfrontalier a colectivit ilor
sau autorit ilor teritoriale, i în 1995 a Protocolului adi ional, a fost creat o baz juridic
i conceptual . Pentru a facilita cooperarea transfrontalier i a încuraja dezvolt ri
pozitive în viitor, Comitetul director al autorit ilor locale i regionale al Consiliului
Europei a hot rât s preg teasc acest manual împreun cu Comitetul restrâns de exper i
în cooperarea transfrontalier i cu Profesorul Charles Ricq, expert-consultant, Geneva.

220
Publication in Romanian Language

Edi ia în limba englez : Handbook on Transfrontier Co-operation for Local and

Regional Authorities in Europe

Acest manual a fost editat i în urm toarele limbi: german , italian , rus i slovac
(situa ie în 1996).

Publica ii editate în aceea i serie:

La coopération transfrontalière et l’ administration française ( no.1, 1989)

Cooperarea transfrontalier i administra ia francez ( no. 1, 1989)

Les incidences de l’ achèvement du Marché unique sur les régions frontalières (no. 2,
1992)
Incidentele des vâr irii Pie ii Unice asupra regiunilor frontaliere (no. 2, 1992)

La péréquation fiscale transfrontaliere concernant l’ imposition des revenus des

travailleurs transfrontaliers (no. 3, 1993)
Reparti ia fiscal transfrontalier echitabil privind impozitele pe veniturile muncitorilor
transfrontalieri (no. 3, 1993)

Formes exemplaires de coopération transfrontalière concernant les membres de groupes

ethniques résident sur le territoire de plusieurs Etats (no. 5, 1995)
Forme exemplare de cooperare transfrontalier privind membrii grupurilor etnice cu
re edin a pe teritoriul mai multor state (no. 5, 1995)

221
Serviciul de Editare i Documentare
Consiliul Europei
F-67075 Strasbourg Cedex

222