P. 1
Unitate romanică şi diversitate balcanică - Anca Tanaşoca , Nicolae Şerban Tanaşoca

Unitate romanică şi diversitate balcanică - Anca Tanaşoca , Nicolae Şerban Tanaşoca

Ratings: (0)|Views: 704|Likes:
Published by valer_crushuveanlu

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: valer_crushuveanlu on Feb 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2013

pdf

text

original

 
283 1ANCA TANA
Ş
OCA NICOLAE-
Ş
ERBAN TANA
Ş
OCA
UNITATE ROMANIC
Ă
 
Ş
I DIVERSITATE BALCANIC
Ă
 
CONTRIBU
Ţ
II LA ISTORIA ROMANIT
ĂŢ
II BALCANICEEDITURA FUNDA
Ţ
IEI PRO2004
 
283 2
CUVÂNT ÎNAINTE
Contribu
ţ
iile la istoria romanit
ăţ
ii balcanice adunate în volumul de fa
ţă
au fostconcepute de noi, de-a lungul anilor, individual ori în colaborare, majoritatea în cadrulInstitutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.Studiile intitulate
Vlahii balcanici apuseni. Izvoare
 ş
i probleme istorice, Despreaccep
 ţ 
iunile termenului „vlah” în istoriografia iugoslav
ă 
 , Autonomia vlahilor din Imperiul otoman în secolele XV-XVII 
 
ş
i
Contribu
 ţ 
ia lui Silviu Dragomir la cercetarearomanit 
ăţ 
ii balcanice
au fost elaborate de Anca Tana
ş
oca.
 Este posibil 
ă 
o istorie aromanit 
ăţ 
ii balcanice?, Vechimea
 ş
i
ă 
 spândirea „c
ă 
tunului” vlah în Peninsula Balcanic
ă 
în Evul mediu
ş
i
Croa
 ţ 
i
 ş
i vlahi în secolele XIV-XV:Keglevi
ć
contra Silani
ć
 
apar 
ţ
in ambilor autori. Celelalte lui Nicolae-
Ş
erban Tana
ş
oca.Trei dintre studiile despre aromâni se întemeiaz
ă
pe izvoare inedite, transcrise învederea edit
ă
rii lor în
 Documentelerede
 ş
tept 
ă 
riimacedo-românilor,
lucrare ini
ţ
iat
ă
deCezar Papacostea
ş
i continuat
ă
de Victor Papacostea, cu ajutorul lui Mihail Regleanu, pre
ţ
ios corpus de surse care nu a fost încheiat
ş
i nu a ajuns s
ă
fie publicat sub egidaInstitutului de Studii
ş
i Cercet
ă
ri Balcanice din Bucure
ş
ti, a
ş
a cum se proiectase, ci a fostdoar valorificat par 
ţ
ial, de autorii lui, în diverse periodice. Dup
ă
ce am avut prilejul s
ă
 salv
ă
m de la distrugere manuscrisul lucr 
ă
rii, inten
ţ
ion
ă
m s
ă
ducem pân
ă
la cap
ă
t aceast
ă
 important
ă
întreprindere
ş
tiin
ţ
ific
ă
.Interven
ţ
iile în textele deja publicate sunt minime
ş
i, mai ales, de natur 
ă
stilistic
ă
.Am sim
ţ
it nevoia s
ă
folosim, pe alocuri, în acord cu harta politic
ă
actual
ă
a PeninsuleiBalcanice, sintagma „fosta Iugoslavie” în loc de „Iugoslavia”.
ă
mânem îndatora
ţ
i Editurii Funda
ţ
iei PRO pentru publicarea acestui volum
ş
i pentu r 
ă
 bd
ă
toarea colaborare la editarea unui text nu u
ş
or de tehnoredactat, din pricinanumeroaselor semne diacritice.Anca
ş
i Nicolae-
Ş
erban Tana
ş
oca17 noiembrie 2004
 
283 3
I. UNITATE
Ş
I DIVERSITATE ÎN ISTORIA ROMANIT
ĂŢ
IIBALCANICE
ESTE POSIBIL
Ă
O ISTORIE A ROMANIT
ĂŢ
II BALCANICE ?
Istoria romanit
ăţ
ii balcanice nu poate fi desp
ă
ţ
it
ă
de istoria poporului român nunumai pentru c
ă
tradi
ţ
ia
ş
tiin
ţ
ific
ă
na
ţ
ional
ă
 
ş
i str 
ă
in
ă
a v
ă
zut în
vlahii
din PeninsulaBalcanic
ă
 
români
, ci
ş
i pentru temeinice motive obiective. To
ţ
i str 
ă
inii care au venit încontact cu romanitatea balcanic
ă
au dat reprezentan
ţ
ilor ei acela
ş
i nume etnic pe care l-aufolosit
ş
i pentru desemnarea românilor din vechea Dacie – 
v(a)lahi, vlasi, olachi.
 Romanicii din Balcani
ş
i-au dat ei în
ş
i
ş
i acela
ş
i nume ca
ş
i cei din nordul Dun
ă
rii – lat.
 Romani
, evoluat
ş
i diversificat dialectal :
armâni, r 
ă 
m
ă 
ni, rumeri.
Ei au conservat
ş
iexprimat cu mândrie con
ş
tiin
ţ
a individualit
ăţ
ii lor etnice
ş
i a originii lor romane, atât înformele rudimentare ale mentalit
ăţ
ii populare, cât
ş
i în formele erudite ale culturiisuperioare, dezvoltând, în chip asem
ă
n
ă
tor cu dacoromânii, ideea romanit
ăţ
ii lor 
ş
i punând-o în serviciul propriei afirm
ă
ri distincte în plan politic sau cultural. Structurile
ş
iinstitu
ţ
iile sociale fundamentale, primordiale, ale romanicilor din Balcani sunt, în esen
ţă
,acelea
ş
i cu ale celor din vechea Dacie: întâlnim
ş
i aici acelea
ş
i
Vlahii,
adic
ă
 
 Romanii,
ţă
ri române
ş
ti” cu relativ
ă
autonomie, admirabil intuite de Nicolae Iorga, acelea
ş
i
cnezate
ş
i
voievodate
, c
ă
rora diversitatea denumirilor ce li se atribuie în diferitele limbi decultur 
ă
sau vorbite din Balcani, deosebite de la o regiune la alta din pricina dezvolt
ă
rii lor în medii alogene
ş
i alofone, nu le poate ascunde tr 
ă
s
ă
turile comune. Îi g
ă
sim pe
vlahii
dinPeninsula Balcanic
ă
angaja
ţ
i în acelea
ş
i îndeletniciri tradi
ţ
ionale ca
ş
i
vlahii
din vecheaDacie, pe care le practic
ă
în chip aproape identic. Graiurile lor v
ă
desc pregnant unitatealor lingvistic
ă
originar 
ă
cu dacoromânii, faptul c
ă
 
ş
i unii
ş
i ceilal
ţ
i au vorbit neîntreruptaceea
ş
i latin
ă
vulgar 
ă
danubian
ă
, evoluat
ă
romanic
ş
i diversificat
ă
regional, influen
ţ
at
ă
 de acela
ş
i substrat tracic, la care s-a ad
ă
ugat, în aceea
ş
i perioad
ă
istoric
ă
, influen
ţ
aaceluia
ş
i adstrat vechi grecesc, precum
ş
i înrâurirea aceluia
ş
i superstrat sud-slav. Aspectul„balcanic” al românei este unitar – sus
ţ
inea Theodor Capidan – din Carpa
ţ
i pân
ă
în Pind,iar lexicul de baz
ă
, fondul principal al vocabularului, este acela
ş
i la dacoromâni
ş
i la to
ţ
iromanicii din Peninsul
ă
, m
ă
rturisind nu numai despre unitatea lor de origine
ş
i

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Ioana Diaconu liked this
haemusscribd liked this
Sturza Ion liked this
Floriana Gregora liked this
haemusscribd liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->