Professional Documents
Culture Documents
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XII -a
Martie 2009
AUTOR: prof. ing. gr.I LIGIA GLODEAN
Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny” Baia Mare
Modulul are alocate 150 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic şi 90
de ore de instruire practică ce se vor desfăşura în perioada alocată stagiului de pregătire
practică comasată timp de 5 săptămâni, câte 30 ore / săptămână. Prin parcurgerea
programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardele de
Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de calificări
profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire
profesională specific calificărilor.
Instruirea se poate realiza în ateliere, la şcoală sau la agenţi economici, pe
şantiere de construcţii, unde elevii se vor familiariza cu condiţiile reale de lucru pe
şantier. Se recomandă ca activitatea să se desfăşoare pe grupe de elevi, pentru ca
atingerea şi demonstrarea competenţelor vizate să fie relevantă.
In cazul desfăşurării stagiului de practică la un agent economic, acesta se
va desfăşura în baza convenţiei cadru încheiate cu reprezentantul partenerului
(agentului economic)
Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o
prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi
dificultatea acestora (conform Codului Muncii).
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe
care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică.
Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică.
NORME GENERALE
- utilajele acţionate electric sau cele care conţin transformatoare
statice se verifică înainte de punerea lor în funcţiune
- nu se vor folosi scule şi dispozitive defecte sau improvizate
- se va utiliza echipamentul de protecţie specific categoriei de lucrări
ce se execută
- la toate punctele de lucru se afişeză tăbliţe avertizoare,
indicatoare şi de interdicţie, specifice lucrărilor care se execută
- în cazul lucrărilor pe timp friguros, la toate punctele de lucru
trebuie să existe stingătoare de incendiu sau apă
- se curăţă de zăpadă şi gheaţă şi se presară cu nisip sau zgură
căile de acces pentru oameni, podinile de lucru, căile de rulare şi
drumurile
NORME SPECIFICE
La lucrările de fundaţii
Principala cauză a accidentelor constă în surparea malurilor săpăturilor provocate
de :
- săpături cu taluzuri insuficient de stabile
- nerespectarea principalelor dimensiuni ale excavaţiilor şi a limitelor de
adâncime prescrise de norme
- săpături sub un mal unde s-a creat un ieşind în consolă sau au apărut
bolovani izolaţi care pot cădea
- lipsa sprijinirilor sau sprijiniri necorespunzătoare precum şi demontarea
incorectă a acestora
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 8
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
- lovirea în timpul săpăturii a unor cabluri electrice sau conducte
subterane sub presiune
La lucrările de cofraje
- înainte de montarea cofrajului se curăţă locul de aşezare a acestuia
- înainte de turnarea betonului se asigură stabilitatea şi buna solidarizare a
părţilor lui componente
- montarea cofrajelor la înălţime trebuie făcută de pe podine de lucru,
aşezate pe schele de susţinere, interioare sau cu console
- podinele trebuir să aibă lăţimea minimă de 0,7m, să fie împrejmuite cu
balustrade de 1,00m înălţime
- în cazul cofrajului înclinat, podinele de lucru de pe care se montează
trebuie construite în trepte cu lăţimea de cel puţin 0,40m
- spaţiile de circulaţie trebuie să aibă o îălţime liberă de cel puţin 1,80m,
prin aşezarea corespunzătoare a solidarizărilor
- materialele, panourile şi piesele confecţionate se depozitează astfel încât
să nu se prodcă aglomerări
- depozitarea materialelor şi a elementelor de cofraj demontate este
interzisă pe podinele de lucru
- construcţiile la care turnarea betonului se face în cofraje alunecătoare
trebuie să fie împrejmuite la o distanţă de 1/10 din înălţimea acestora, iar
circulaţia în zona împrejmuită este interzisă
- starea cofrajului glisant, a împrejmuirilor, a podinilor şi a scărilor se
controlează zilnic, defectele constatate trebuind să fie remediate imediat
- la fiecare mutare a cofrajului glisant, toate obiectele nelegate de acesta
trebuie îndepărtate
- în timpul ridicări cofrajului glisant, vor fi admişi pe platformele de lucru
numai muncitorii special instruiţi şi cu avizul medicului pentru lucru la
înălţime
- la lucrările de cofraje care se execută la înălţime, toţi muncitorii trebie să
folosească în mod obligatoriu centuri de siguranţă bine prinse de părţile
fixe ale construcţiei, casca de protecţie şi accesoriile necesare
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
La confecţionarea armăturilor
- descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armături trebuie executate
pe un teren de lucru separat şi împrejmuit
- barele mai scurte de 30cm nu se ţin cu mâna la tăierea cu ştanţa
acţionată cu motor
- îndoirea manuală a armăturilor de oţel trbuie executată cu chei
speciale , în bună stare, care se verifcă zilnic înainte de începerea
lucrului
- circulaţia pe armăturile carcaselor sudate este interzisă
- la maşina de îndreptat oţel-beton capetele barelor se fixează în
mecanismul de tragere şi îndreptare numai după oprirea motorului
- praful metalic şi rugina care rezultă în urma prelucrării şi fasonării
armăturilor se îndepărtează numai cu perii şi mături, evitându-se
ştergerea lor cu mâna liberă
La lucrările de betonare
- accesul muncitorilor sub cupa betonierelor este interzis
- la betonierele acţionate electric se impune legarea la pământ a
tuturor instalaţiilor electrice
- betonierele se montează pe platforme bine consolidate
- curăţirea tobelor betonierelor, întrţinerea sau repararea lor este
permisă numai după oprirea maşinii şi deconectarea ei de la sursa de
curent electric
- mijloacele manuale şi mecanice cu care se transportă betonul se
verifică la începutul fiecărui schimb
- schelele şi eşafodajele pentru transportul betonului trebuie să aibă o
podină continuă, cu lăţimea de cel puţin 1,20m, împrejmuită cu
balustrade şi cu scânduri rebord
- în cazul folosirii pompelor de beton , înainte de introducerea betonului
pe conducte se verifică îmbinările şi racordările tronsoanelor conductei
ALE ELEVULUI
b) ____________________________________________
c) ____________________________________________
d) ____________________________________________
e) ____________________________________________
Obiectivul 2/
Obiectivul 3/
- denumirea structurii
- caracteristici
Legenda
1____________
2____________
3____________
4____________
Observaţii
Sarcina 1
( 5x 0,5 puncte)
Sarcina 2
( 6 puncte)
Sarcina 3
(1,5 puncte)
E1 E2 E3
Pregătirea 1. Aprovizionează locul √
de muncă cu materiale
locului de
2. Alege SDV-urile
muncă specifice şi le verifică
Trasarea 4.Trasează axa zidăriei
axelor şi grosimea zidului
zidăriei 5.Marchează golul
Executa- 6.Citeşte planul/schiţa
rea după care execută
zidăriei zidăria
simple 7.Execută zidăria
după un -întinderea şi nivelarea
alinia- mortarului
ment - aşezarea cărămizilor
-tăierea cărămizilor
- zidirea cărămizilor la
capetele zidului(repere)
- zidirea porţiunii dintre
repere
8.Verifică calitatea
zidăriei executate
Verifică SDV-urile
Trasează axa zidăriei şi grosimea zidului
Marchează golul
Verifică trasarea
Evaluator________________ Data_________
Operaţia Organizarea
Materiale S.D.V.-uri N.T.S.M.
locului de muncă
1.__________________
2.__________________
3.__________________
4.__________________
6.__________________
7.__________________
8.__________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________
Sarcina 1
Completaţi casetele de mai jos cu caracteristicile corespunzătoare fiecărui tip
de structură
Sarcina 2
Identificaţi cărui tip de structură îi corespunde obiectivul de construcţíe la
care efectuaţi instrirea practică. Precizaţi:
Denumire obiectiv________________________________________
Tipul structurii_____________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 21
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Materiale utilizate_________________________________________
Observaţii
Sarcina 1
(6puncte)
Sarcina 2
(4puncte)
a execuţiei *______________________________
Operaţia Organizarea
Materiale S.D.V.-uri N.T.S.M.
locului de muncă
2.__________________
3.__________________
4.__________________
5.__________________
7.__________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________
1._____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2._____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3._____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4._____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Atenţie: Dacă aveţi nevoie de sprijin în rezolvarea sarcinilor cereţi ajutor maistrului/
tutorelui de practică
Observaţii
Sarcina 1
( 6x 0,5 puncte)
Sarcina 2
( 3 puncte)
Sarcina 3
(4 puncte)
Atenţie: Profesorul/ Maistrul vă poate pune întrebări pentru a verifica dacă toţi elevii
din grup au înţeles rezultatele activităţii.
Operaţia Organizarea
Materiale S.D.V.-uri N.T.S.M.
locului de muncă
2. Verificarea elementelor
prefabricate şi a condiţiilor
de montaj
3.Montarea stâlpuli
- prinderea în dispozitiv
-ridicarea stâlpului
a. prin rotire
b. prin târâre
4.Introducerea stâlpului în
pahar şi fixarea provizorie
6. Împănarea finală şi
desprinderea finală
7. Betonarea stălpului în
fundaţie(monolitizarea)
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________
a) ...................................................................
b) ....................................................................
c) ............................................................................................
1...........................................................................................................................................................
.....................................................................................
2..........................................................................................................................................................
......................................................................................
3..........................................................................................................................................................
..........................................................................................
4..........................................................................................................................................................
..........................................................................................
Observaţii
Sarcina 1
(1,5puncte)
Sarcina 2
(3puncte)
Sarcina 3
(2,5puncte)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 35
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Sarcina 4
(3puncte)
FIŞA DE DOCUMENTARE
(Partiul de arhitectură)
Pe baza schemei funcţionale adoptate de comun acord în cadrul grupei elaboraţi variante de partiu
Partiul de arhitectură – reprezintă concretizarea practică a schemei funcţionale; cunoscând dimensiunile
necesare pentru fiecare încăpere, acestea se proiectează prin delimitarea lor de către elementele de
construcţie (pereţi, planşee)
Ţineţi cont de următoarele îndrumări
ÎNDRUMĂRI
Tra nsp unerea cât mai e xactă a sc hemei func ţiona le în spaţi ul
construit
Aceeaşi schemă func ţională se poate reali za pri n mai multe
tipuri de pa rtiuri, în func ţie de mod ul de dispune re a încăperilor şi
structura adoptată
Ţine ţi cont de amplasame nt ( mărimea şi forma te renului, po ziţia
clădirii faţă de s tradă, încadrarea clădirii în a nsamb lul
arhitectural specific zo nei de a mplasame nt)
BIBLIOGRAFIE:
[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002
[2] Comşa, Emil, Construcţii civile Vol I, Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj
Napoca 1991.
[3] *** Standarde STAS 8530/2-92 Coordonarea modulară în construcţii
FIŞA DE LUCRU
(Paşi în realizarea structurală a casei )
PROIECTAREA PARTIULUI
(VARIANTE)
Varianta de acoperiş
SUCCES !
JURNAL DE PRACTICĂ
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
AVANTAJELE SISTEMULUI
-izolare termică şi fonică bună DEZAVANTAJELE SISTEMULUI
-oferă posibilităţi multiple de rezolvare a -rezistenţe mecanice relativ reduse ale
partiurilor de arhitectură zidăriei
-nu necesită utilaje de capacitate mare pt. -posibilităţi reduse de utilizare
transport şi montaj
-execuţie simplă a zidăriei
-consum redus de armătură şi cofraje
ALCĂTUIREA STRUCTURILOR
GOLURI ÎN PEREŢI
-pereţii transv. de la capetele tronsoanelor se vor
prevedea plini, iar dacă sunt cu goluri acestea vor
fi cât mai mici
-pereţii longitudinali vor fi fără goluri pe prima,
respectiv ultima, travee
- a ≥ 0,90-1,50m
-b1, b2,c1, c2 , c3 ≥ 0,75 – 1,150m
- ( a1 + b1 + b2 ) / l ≥0,4-0,5 la per ext
-( c1 + c2 + c3 ) / l ≥ 0,65-0,80 la per int
PLANŞEELE UTILIZATE
În tabelul de mai jos se dau domeniile de utilizare a categoriilor de planşee în funcţie de
înălţimea clădirii, tipul structurii şi zona seismică
Sistem constructiv complex alcătuit din pietre naturale sau artificiale aşezate
ZIDĂRIA
ZIDĂRIA după anumite reguli, legate între ele cu mortar, legături metalice sau prin
însuşi modul de aşezare.
-legătura în lăţime
La zidăria de 1C -legătura în bloc
GENERALITĂŢI
Definiţie
– ansamblu de diafragme verticale(pereţi) +diafragmele
orizontale(planşee)=SISTEM SPAŢIAL RIGID de mare capacitate în
preluarea încărcărilor verticale şi orizontale
Reguli:
Diafragmele se dispun simetric faţă de axele principale ale clădirii
Pe fiecare direcţie principală a structurii să existe cel puţin 2 diafragme
Diafragmele să fie distribuite în structură la distanţe aproximativ egale pe ambele direcţii
Se recomndă ca distanţa dintre două diafragme succesive să nu depăşescă 12m
Pereţii interiori pot fi folosiţi ca diafragme ,în special aceia care separă încăperi cu funcţiuni diferite
sau care trebuie să asigure o izolare fonică sporită
Pereţi exteriori pot fi realizaţi din beton armat cu condiţia asigurării izolării termice
Subsolurile să fie rigide iar fundaţiile să fie continue sau tip radier
Clădirile cu lungime mare se fragmentează prin rosturi de dilataţie, realizând tronsoane cu lungime
între 45-55m
Pentru clădirile situate în zone cu gr seism> 7 :
se vor evita clădirile de formă L şi T în plan
se vor utiliza structuri cu diafragme rare
în cadrul aceluiaţi tronson, numărul de niveluri va fi pe cât posibil acelaşi
Armare intersecţii
Tabelul 1.
Termenul de decofrare (zile) pentru
Viteza de dezvoltare a temperatura
rezistenţei betonului mediului (° C)
+5 +10 + 15
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
Tabelul 2.
Condiţii tehnologice Termenul (în zile) de la
Viteza de dezvoltare a rezistentei Lentă Medie
betonului
Temperatura mediului (° C) +5+10+15 +5+10+15
Grinzi cu deschiderea de max.
6, 00 m 654 553
Grinzi cu deschidere > 6,00 m 1086 654
Grinzi cu deschideri de 6 12 m 21 18 14 11 7
GENERALITĂŢI
Reprezintă una din metodele de industrializare a lucrărilor de construcţii
Este un ansamblu de diafragme orizontale şi verticale, care prin imbinări
corespunzătoare formează un sistem spaţial rigid
Se utilizează la clădiri de locuit, hoteluri, cămine, internate
Se aplică la clădiri P+4E pentru zone cu gr.seismic >8 şi la P+8E în zonele cu
gr.sesmic ≤ 8
Avantaje:creşterea productivitaţii, scurtarea duratei de execuţie, reducerea
consumului de materiale, execuţia lucrărilor şi pe timp friguros
Dezavantaje:imposibilitate modificărilor funcţionale ulterioare, cost ridicat faţa de
varianta monolită, neasigurarea unei monolitizări perfecte
Prin modul de dispunere a diafgragmelor verticale se pot obţine următoarele tipuri
de structuri:
-structură tip fagure
-structură tip celular
-structură cu diafragme transversale şi longitudinale
- structură cu pereţi longitudinali neportanţi
-structură mixtă
ALCĂTUIREA GENERALĂ A STRUCTURII
(REGULI)
Folosirea unui număr cât mai restrâns de travei şi deschideri
Aplicarea strictă a modulării traveilor şi deschiderilor pe baza modulului de 30cm
sau de 60cm
Unificarea înălţimii etajelor la 2,70m
Forma în plan simetrică faţă de axa longitudinală şi evitarea disimetriilor
INFRASTRUCTURA –
-cu subsol general
- fundaţii continue, realizate din beton simplu, min Bc5
-pereţii de subsol-din beton monolit (min Bc10,g min=25cm) sau
prefabricat(minBc10, gmin=16cm)
-rezemarea pereţilorsubsolului pe fundaţii se realizează direct sau prin
intermediul unei centuri-cuzinet din b.a.de min Bc10
- la partea superioară, sub planşeu se realizează întotdeauna o centură
înglobată
-planşeele peste subsol-panouri prefabricate
SUPRASTRUCTURA-
- distanţa dintre panourile verticale ≤ 7,20m
-dispunerea în plan a diafragmelor de diferite rigidităţi să fie cât mai simetrică
- diafragmele să fie continue pe toată lăţimea şi lungimea tronsonului
- diafragmele să fie continue pe toată înălţimea clădirii, asigurând transmiterea
încărcărilor până la nivelul fundaţiilor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 61
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
-panourile ,atât cele de pereţi cât şi cele de planşee, se vor exetuta din acelaşi tip de
beton
- se vor dispune rosturi de dilataţie la dist max de 60m, rosturi de tasare în caz de
necesitatela dist de 35m şi rosturi antiseismice, când tronsoanele au rigidităţi diferite
ALCĂTUIREA PANOURILOR
Generalităţi
Feţele laterale de contur sunt prevăzute cu adâncituri locale (nişe, dinţi, alveole,
praguri ) pentru preluarea eforturilor din îmbinări
Dimensiunile nominale se stabilesc în funcţie de dimensiunile încăperilor
Se realizează din beton cu min Bc20
Armarea se face cu PC52, PC60 şi STNB sub formă de plase sau carcase sudate
Pentru manipulare, transport şi montaj sunt prevăzute cu cârlige de ridicare,
realizate din OB37 cu Ø 10 ; la panouri de pereţi se prevăd 2 cârlige, iar la panourile de
planşeu 4 sau 6 cârlige
Clasificare
După poziţie
-panouri de pereţi ext
-panouri de pereţi int
-panouri de planşeu
-panouri de scară
După structură
-panouri cu structură omogenă (1strat) pt per int şi planşee
-panouri cu structură neomogenă din 2 straturi (folosit rar)
- panouri cu structură neomogenă din 3 straturi la per ext
Modalităţi de semnalizare
Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care
conţin o culoare de securitate:
2. BĂLĂŞOIU, T., DIACONU, G., MUNTEANU, R., (2000), Educaţie pentru calitate
– document auxiliar curricular pentru licee tehnologice profil tehnic, M.E.N.
Proiect Phare RO9602-05 TTQM, Bucureşti. 2000
4. MARUSCIAC, D., (coord.), (1986), Construcţii civile II, Institutul Politehnic Cluj
Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj Napoca.
6. ROŞOGA, C-TIN., (1996), Îndrumarul zidarului Vol. I-II, Editura Matrix Rom,
Bucureşti.