Sa ocrotim padurile

Sandu Maria Andreea

Una din cele mai mari bogatii naturale ale judetului nostru, padurea, in ultimii ani,
datorita modificarilor climaterice – temperaturi ridicate, lipsa precipitatiilor, seceta
prelungita – care au dus la conditii neobisnuite pentru judetul nostru, a inregistrat un
numar ridicat de incendii.

In judetul nostru, care

are ca suprafata impadurita,
ocupa locul doi pe tara,
principalele cauze care au
determinat si determina, in continuare, izbucnirea
incendiilor de padure se numara focurile deschise
lasate fara supraveghere; jocul copiilor cu focul;
fumatul in locuri cu pericol de incendiu si mai
ales actiunile voite ale unor cetateni, in special de
la sate, de a arde vegetatia uscata de pe izlazurile,
pasunile si terenurile virane din aproprierea
padurilor.

Pentru prevenirea producerii unor evenimente care duc la distrugerea vegetatiei,

fondului forestier sau altor bunuri din zonele impadurite, se impune respectarea unor
masuri de protectie antiincendiu precum:

- instruirea persoanelor care desfasoara activitati in padure, asupra respectarii

normelor specifice de aparare impotriva incendiilor;

- asigurarea cantoanelor si ocoalelor silvice cu mijloace de prima interventie si

mentinerea acestora in stare de utilizare;

- amplasarea de panouri si pancarte de avertizare privind regulile de prevenire si

stingere a incendiilor de padure;

- planificarea, organizarea si efectuarea – de catre silvicultori – de patrulari, in

mod sustinut in perioadele de seceta si zilele nelucratoare;

- interzicerea arderii resturilor vegetale, fumatului si focului deschis, la o

distanta mai mica de 100 m de liziera padurii (cu exceptia locurilor special
amenajate), ca si aruncarea la intamplare a tigarilor si chibriturilor aprinse;

- interzicerea accesului autovehiculelor particulare pe drumurile forestiere, ca si

instalarea corturilor si gratarelor in alte locuri decat cele amenajate corespunzator.
 Pentru ca padurea – locul ideal de plimbare si
liniste in aer – sa nu fie expusa la pericole, intre care se
afla si riscurile focului, va recomandam urmatoarele:

- nu faceti foc decat in locuri permise, la

adapost de vant, curatand terenul din jur de
orice, ce se poate aprinde;

- abtineti-va sa faceti focul in cazul existentei unui vant puternic si pe timp de

seceta;

- nu aruncati chibrituri si tigari aprinse in padure (cel mai bine este insa, sa nu
fumam in padure);

- anuntati imediat orice incendiu pe care il observati!

Se spune, şi nu fără temei, că PĂDURILE sunt obrazul ţării. Aşa tăcute cum sunt, ele
spun adevăruri de durată legate de OM şi raporturile lui cu natura ce-l înconjoară. Marile
civilizaţii, apărute de-a lungul istoriei umane, s-au clădit, în mare măsură, cu LEMNUL
pădurilor din perioadele lor de înflorire.

România a fost şi mai continuă să fie, o ţară forestieră. În timpurile trecute, România a
fost acoperită cu păduri în proporţie de 60-70%. Astăzi doar 27% din suprafaţă mai este
împădurită.

Vrancea, ţinut de istorie şi legendă, are 39% din suprafaţă împădurită, dar repartizarea
acestora pe forme de relief nu este proporţională; doar 6% din păduri se găsesc la câmpie,
54% la dealuri şi 40% la munte. Cele cca. 175 hectare perdele forestiere de protecţie nu
satisfac „setea” câmpiei de padure.

În cadrul proceselor dinamice care se desfăşoară în natură, PĂDUREA reprezintă

principalul factor activ în menţinerea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător, necesar
creerii unui spaţiu optim pentru om. Pădurile au capacitatea de a reţine şi înmagazina
circa 10 mii metri cubi de apă pe an şi pe hectar. Din această cantitate, pădurea consumă
3-4 mii pentru a produce lemn, iar restul de 6-7 mii metri cubi se stochează în sol ca o
rezervă, care, prin stratul freatic, alimentează debitul izvoarelor, menţinând prin aceasta,
un regim de scurgere echilibrat şi permanent al cursurilor de apă. O parte din apa
absorbită iniţial de pădure, se restituie în atmosferă prin transpiraţie.De asemenea,
pădurea este un excelent depoluant al atmosferei, curăţând-o, ca un imens filtru, de praf şi
de alte impurităţi. Pentru a produce o tonă de biomasă lemnoasă, arborii consumă 1.8
tone de dioxid de carbon (gaz deosebit de toxic) şi eliberează 1,3 tone de oxigen.

Are şi un aport considerabil în ameliorarea factorilor climatici. Această funcţie a pădurii

se manifestă prin reflectarea şi absorbţia radiaţiilor de orice fel, atenuarea extremelor de
temperatură, creşterea şi menţinerea umidităţii din atmosferă, diminuarea intensităţii
vânturilor. Pădurile îmbogăţesc aerul cu ioni negativi, iar unele specii de arbori elimină
substanţe antimicrobiene cu efect distructiv asupra multor viruşi. Prezenţa pădurii se
manifestă prin coborarea maximelor şi ridicarea minimelor de temperatură a aerului; vara
temperatura este mai scăzută cu 1,9 grade Celsius, iar iarna, mai ridicate cu 1,7 grade
Celsius.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea a desfăşurat la începutul lunii aprilie, o

acţiune de plantare de copaci în zona coridorului ecologic între Pădurea Neagră şi
Pădurea Merişorului, părţi
componente ale Ariei Speciale de
Protecţie Avifaunistică – Lunca
Siretului Inferior. Acţiunea a avut
ca scop îmbunătăţirea situaţiei
privind coridorul ecologic, prin
completarea acestuia cu circa 350
de copaci.

Stiaţi că ….

• Pierderea zilnică netă de

păduri este de 20.000 de
hectare, o suprafaţă dublă
faţă de dimensiunile Parisului. Anual, pierderile ajung la 7.3 milioane de hectare.
• Din cantitatea de apă căzută din ploi, 66% se scurge la vale pe un teren fără
pădure, pe când pe un teren împădurit, doar 0,6-3,4%.
• Pe un teren ce nu are protecţia pădurii, o singură furtună puternică poate spulbera
un strat de 2,5 centimetri de sol care se formează în peste 100 de ani. Odată cu
acest strat se spulberă: 450-980 kg. de azot, 100-190 kg. fosfor, 3000-5000 kg.
potasiu, 15 kg. substanţă organică, de pe un singur hectar.
• Un arbore de fag (specie frecventă în pădurile noastre) de mărime medie, produce
ziua, într-o oră, 1,7 kg. oxigen, cantitate necesară unui om timp de trei zile.
• Pe o stradă din oraş, cu arbori plantaţi pe margine, este de trei ori mai puţin praf,
iar zgomotul produs de mijloacele de transport, este atenuat cu 10-18 decibeli faţă
de o stradă fără vegetaţi