Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Fractalii - Vânătoarea dimensiunii ascunse

Fractalii - Vânătoarea dimensiunii ascunse

Ratings: (0)|Views: 72|Likes:
Published by m3knk

More info:

Categories:Types, Reviews, Film
Published by: m3knk on Feb 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/26/2012

pdf

text

original

 
Postul de televiziune
PBS (Nova)
, a difuzat în 28 octombrie 2008, un documentafascinant,
Hunting the Hidden Dimension
, ca un elogiu binemeritat, adus unui matematician degeniu,
Benoit Mandelbrot
, care a impus, începând cu anul 1975, dar, mai ales, ca autor alcărţii
"The Fractal Geometry of Nature"
, un nou domeniu al matematicii, geometria fractală, alecărei prezenţe în viaţa cotidiană şi aplicaţii diverse, de nebănuit, sunt revelate, în parte, de acestfilm.S-ar putea să nu ştiţi, dar fractalii, la fel ca aerul pe care-l respirăm, sunt peste tot în jurul nostru,formele lor neregulate, repetitive, putând fi descoperite în formaţiunile noroase şi ramurile copacilor, în broccoli şi în culmile aspre ale munţilor şi, chiar, în ritmurile inimii umane, Nova purtându-ne înfilm, printr-o aventură uimitoare, cu ajutorul unui grup de matematicieni rebeli, hotărâţi să descifrezeregulile ce guvernează geometria fractală.Timp de secole, formele neregulate, fractale, au fost considerate a fi dincolo de frontierele posibile,ale cunoaşterii matematice, fiind categorisite drept "monştri", lipsiţi de orice aplicabilitate practică,fiind imaginaţi şi studiaţi iniţial de matematicieni ca Georg Cantor, Karl Weierstrass şi FelixHausdorff, ca fiind funcţii continue dar nediferenţiabile, şi abandonaţi, ulterior, fiindcă nu li se puteagăsi o explicaţie, în contextul limitatei geometrii euclidiene.Un fractal matematic, se bazează pe o ecuaţie ce este supusă unei iteraţii, o formă de conexiuneinversă, repetitivă.
 
Există multe exemple de fractali, care sunt descrişi ca având proprietăţi de auto-asemănare, cvasiauto-asemănare sau auto-asemănare statistică.Deşi sunt pure construcţii matematice, fractalii pot fi descoperiţi în natură, fapt pentru care au fostincluşi şi în opere de artă, având aplicaţii curente în medicină, seismologie şi analize tehnice dindomenii diverse.Un fractal are, adesea, următoarele caracteristici:- are o structură foarte complexă la scări oricât de mici, arbitrar alese;- este prea neregulat, pentru a putea fi descris, cu uşurinţă, în limbajul euclidian tradiţional;- prezintă auto-asemănare (aproximativă şi aleatorie);- are o dimensiune Hausdorff, care este mai mare decât dimensiunea sa topologică;- are o definiţie simplă, repetitivă.Deoarece arată similar, la toate nivelele de amplificare, fractalii sunt consideraţi, adeseori, ca fiindfiguri geometrice, infinit de complexe.Obiectele naturale, ce pot fi aproximate de fractali, includ: norii, culmile muntoase, fulgerele, liniilecostiere, fulgii de zăpadă, diverse vegetale (ca broccoli sau conopida), anumite tipare de culoare, întâlnite în lumea animală ş.a.m.d.Imagini de fractali, pot fi generate, automat, de programe computerizate, dar, deşi poartă aceasdenumire generică, nu manifestă toate caracteristicile meţionate anterior, cum ar fi, de exemplu,păstrarea auto-asemănării la orice nivel de amplificare.
 
Matematica ce stă la baza fractalilor, a început să se contureze în secolul al XVII-lea, cândmatematicianul şi filozoful Gottfried Leibniz, a remarcat, primul, auto-asemănarea repetitivă, deşi ela comis eroarea de a considera că, doar linia dreaptă, are această proprietate.Abia la 1872, a fost creată o funcţie matematică, a cărei reprezentare grafică, poate fi considerată afi fracta, nd, Karl Weierstrass, a dat un exemplu de funcţie neintuitivă, contindanediferenţiabilă. În 1904, Helge von Koch, nesatisfăcut de definiţia abstractă şi analitică a lui Weierstrass, a dat odefiniţie mai mult geometrică, unei funcţii similare, cunoscută, astăzi, sub numele de curba lui Koch.Funcţii iterative plane, complexe, au fost de asemenea investigate, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, de Henri Poincaré, Felix Klein, Pierre Fatou şi Gaston Julia, dar fără sprijinulgrafic al unui computer modern, totuşi, ei nu au avut posibilitatea vizualizării frumuseţii matematice,a multor funcţii pe care le-au descoperit. În anii '60, Benoit Mandelbrot, a început să studieze proprietăţi ca auto-asemănarea, în articoleprecum: "Cât de lungă, este linia costiea Marii Britanii" şi "Auto-asemănarea statistică şidimensiunea fracţională", care se bazau pe descoperiri, mai timpurii, ale matematicianului Lewis FryRichardson. Într-un final, în 1975, Mandelbrot inventează termenul de "fractal", pentru a diferenţia un obiect, acărui dimensiune, Hausdorff–Besicovitch, este mai mare decât dimensiunea sa topologică,ilustrându-şi spusele şi definiţiile matematice, cu vizualizări computerizate şocante, imagini bazatepe definiţii recursive, ce au captat atenţia publică şi au impus definitiv termenul de "fractal".Graţie fantasticei opere a lui Mandelbrot, care a regândit dimensiuni vitale, intuind ordinea dindezordine, matematicienii încep, astăzi, le întrevadă potenţialul enorm, aventurându-se într-unteritoriu necartografiat, al unor, deocamdată enigme, ale matematicii şi vieţii, descoperirile lor remarcabile, adâncind cunoştinţele noastre asupra naturii şi stimulând un nou val de inovaţiiştiinţifice, medicale şi artistice, mergând de la ecologia ameninţatei păduri tropicale, la efectelespeciale cinematografice şi moda vestimentară.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->