Professional Documents
Culture Documents
REFERAT
“SISTEME ŞI MIJLOACE DE INTERVENŢIE
ÎN CAZUL PRODUCERII ALUNECĂRILOR
DE TEREN”
- BUCUREŞTI 2001 -
CUPRINS
1. Introducere
2. Tipuri de hazard care afectează versanţii
3. Stabilitatea versanţilor şi terasamentelor privită ca problemă
de analiză de sistem
4. Reglementări privind dezastrele provocate de deplasări
5. Concepţia desfăşurării acţiunilor, sisteme şi mijloace de
intervenţie
6. Concluzii
7. Anexe
HAZARDE CARE AFECTEAZĂ VERSANŢII
• Râpa de desprindere - locul din care s-a desprins masa de pământ alunecată,
• Patul alunecării - suprafaţa care separă materialul în mişcare de substratul rămas pe loc.
• Corpul alunecării - masa de pământ deplasată.
• Fruntea alunecării - este partea din aval a materialului deplasat
CATEGORII DE ELEMENTE AFECTATE DE
ALUNECĂRILE DE TEREN
Mediul natural
Mediul construit
Populaţia
Bunurile de valoare
Cartări geologice
Lucrări miniere
Foraje
microtensiuni în pământ
– gradul de fisurare
– gradul de alterare
– stratificaţia
Se consideră că asupra masivului acţionează:
– factori perturbatori naturali (factori hidrometeorologici şi seismici)
– factori perturbatori artificiali (antropogeni)
Răspunsurile elementelor fizice structurale pot fi:
– diminuarea proprietăţilor de rezistenţă ale rocii;
– creşterea gradului de fisurare a masivului;
– creşterea gradului de alterare;
– reducerea rezistenţei mecanice între straturi şi blocuri
CARACTERIZAREA STĂRII SUBSISTEMULUI
„Eforturi unitare în teren”.
stările de eforturi şi deformaţii sunt provocate de următorii factori :
– greutatea rocilor situate deasupra secţiunii examinate, care
creează un câmp de eforturi gravitaţional;
– eforturile reziduale (presiunile tectonice actuale care se dezvoltă
continuu, provocate de procese geologice de adâncime sau
procese seismice
– eforturi datorate temperaturi interne a Pământului..
– activitatea de construcţii a omului
– zone unde această stare nu este atinsă şi roca dispune de o
rezervă de rezistenţă.
determinarea stării de eforturi unitare şi deformaţii a unui masiv de
rocă se face prin simplificarea modelului fizic real
ACŢIUNI DE PREVENIRE, PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE
- etapa predezastru -
- elaborarea regulamentelor şi reglementărilor privind prevenirea, intervenţia şi
înlăturarea efectelor alunecărilor de teren;
- se stabileşte şi se asigură funcţionarea permanentă a sistemului informaţional pe plan
local pentru alarmarea în caz de dezastre;
- întocmirea planurilor de apărare împotriva dezastrelor şi a studiilor de caz pentru
alunecările de teren la nivelul tuturor organismelor cu atribuţii şi răspunderi pe această
linie;
- informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc potenţial, iminenţei
producerii alunecărilor de teren, a efectelor acestora, precum şi asupra măsurilor luate;
- întocmirea şi punerea în aplicare a unor programe de cercetare, studii şi teme în
domeniul prevenirii şi apărării împotriva efectelor alunecărilor de teren;
- elaborarea de materiale necesare educaţiei sociale în ceea ce priveşte prevenirea şi
apărarea împotriva efectelor alunecărilor de teren;
- se constituie comisiile judeţene şi locale de apărare împotriva dezastrelor;
- se inventariază şi supraveghează sursele potenţiale de producere a alunecărilor de teren;
- alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucrărilor specifice de prevenire, astfel:
- modificarea geometriei ;
- drenaje
- lucrări de susţinere ;
- lucrări de ranforsare internă .
ACŢIUNI DE PREVENIRE, PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE
- În timpul dezastrului -
- măsuri şi acţiuni de protecţie individuală, familială şi de grup,
precum şi unele acţiuni posibile de evitare a apariţiei unor efecte
complementare (incendii, explozii), astfel:
- alarmarea populaţiei din zona de dezastru;
- organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor
materiale afectate, din zona de dezastru;
- organizarea cercetării în vederea culegerii datelor şi informaţiilor.
ACŢIUNI DE PREVENIRE, PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE
- etapa postdezastru -
Se desfăşoară acţiuni de intervenţie şi se continuă aplicarea unor măsuri de protecţie şi realizarea unor
acţiuni de prevenire a apariţiei unor accidente complementare, astfel:
- inventarierea şi evaluarea efectelor şi a pagubelor produse;
- cercetarea-căutarea şi deblocarea-salvarea, în funcţie de numărul şi tipul clădirilor prăbuşite, afectate de
alunecările de teren şi al victimelor potenţial captive sub ruine sau mase de pământ;
- limitarea avariilor la reţele şi instalaţii, în funcţie de caracterul efectelor;
- sprijiniri şi consolidări temporare, în funcţie de numărul şi tipul clădirilor inspectate şi declarate nesigure;
- intervenţii primare pentru stabilizarea şi monitorizarea proceselor de alunecare a versanţilor;
- evacuarea, supravegherea şi controlul clădirilor şi zonelor nesigure, în funcţie de natura şi caracterul
efectelor asupra mediului natural şi construit;
- asigurarea numărului de unităţi locative pentru locuirea temporară, în funcţie de numărul de unităţi locative
distruse şi numărul de sinistraţi; asigurarea asistenţei sociale şi psihologice pentru zonele afectate; necesităţi
specifice pentru categoriile de populaţie defavorizate;
- deblocarea unor căi de circulaţie, în funcţie de numărul şi tipul clădirilor prăbuşite, distruse sau acoperite de
mase de pământ şi al efectelor asupra reţelelor;
- primul ajutor medical, trierea şi transportul victimelor, ajutorul medical şi asistenţa medicală de urgenţă,
profilaxia, în funcţie de numărul de persoane afectate sau expuse riscului şi condiţiile conjuncturale;
- paza, ordinea, restricţii de circulaţie şi îndrumarea circulaţiei, în funcţie de natura şi mărimea distrugerilor;
- operaţiuni specifice în zonele afectate de sursele de mare risc;
- degajarea victimelor şi înhumarea cadavrelor, în funcţie de ritmul operaţiunilor de cercetare-căutare şi
deblocare-salvare;
- demolarea, transportul şi depozitarea materialelor rezultate, în funcţie de capacitatea de lucru a unităţilor
specializate.
ACŢIUNI DE PREVENIRE, PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE
- etapa acţiuni pe termen lung -