CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................2
1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR..................................................3
1.1. Contabilitatea cheltuielilor....................................................................................................3
1.2. Contabilitatea veniturilor......................................................................................................8
2. STUDIU DE CAZ CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR LA S.C.
AUTOHOUSE S.R.L.....................................................................................................................13
2.1. Prezentarea generală a S.C. AUTOHOUSE S.R.L.............................................................13
2. 2. Organizarea şi conducerea contabilităţii privind cheltuielile şi veniturile........................15
2.2.1. Categorii de cheltuieli şi reflectarea lor în contabilitatea financiară...............................15
2.2.2. Categorii de venituri şi reflectarea lor în contabilitatea financiară..................................24
CONCLUZII ŞI PROPUNERI......................................................................................................28
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................29
INTRODUCERE

În sistemul ştiinţelor contemporane „ştiinţa economică” ocupă un loc deosebit de important:

astăzi, nu există domeniu al vieţii economice şi sociale care, într-o măsură sau alta, să nu apeleze
la cunoştinţele economice. Deciziile şi acţiunile oamenilor se bazează tot mai mult pe
raţionamente, pe criterii şi calcule economice ştiinţifice.
Obiectul economiei ca ştiinţă îl constituie studierea vieţii economice reale, a fenomenelor şi
proceselor economice care au loc în domeniul producţiei schimbului reparaţiei şi consumului de
bunuri materiale şi servicii, al relaţiilor cauzale, legilor şi categoriilor economice, la diferite
trepte ale evoluţiei societăţii, oferind un mod economic de gîndire şi acţiune, putere de anticipare
şi raţionalitate, ţinînd seama de confruntarea necesităţilor nelimitate cu resursele limitate.
Vorbind despre economie ca ştiinţă, nu putem de a nu menţiona necesitatea şi importanţa
contabilităţii şi a analizei economico-financiare a întreprinderii. Actualmente, contabilitatea
reprezintă un limbaj universal de comunicare, care permite crearea relaţiilor de colaborarea atât
la nivel de economie naţională cât şi la nivel mondial.
Scopul principal al acestei lucrări îl constituie studierea detaliată a contabilităţii şi analizei
veniturilor pe care le obţine întreprinderea pe parcursul perioadei de gestiune precum şi a
cheltuielilor pe care le efectuează întreprinderea în vederea realizării veniturilor.
Profitul constituie raţiunea activităţii de producţie şi practic determină prosperarea întreprinderii
în perioada previzională. De regulă, toate unităţile de producţie, care se dovedesc a fi
neprofitabile, şi deci, nerentabile, sunt supuse falimentului.
Rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficienţei economice fiind criteriul
esenţial ce stă la baza adoptării deciziilor economico-financiare. În funcţie de acest criteriu,
managerii stabilesc continuitatea, extinderea, restrângerea sau reorientarea deciziilor. Deci,
putem cert menţiona că, contabilitatea şi analiza veniturilor şi a cheltuielilor reprezintă un studiu
complex, cu ajutorul căruia se poate determina multitudinea influenţei factorilor, care contribuie
la modificarea acestora pe parcursul unei perioade de activitate. În baza acestui studiu pot fi
elaborate decizii necesare în domeniul economic-financiar pentru ameliorarea situaţiei
nefavorabile şi crearea unor activităţi noi cu facilităţi adăugate pentru activitatea de producţie.
Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea
cheltuielilor precum şi structura veniturilor pe care le suportă întreprinderea în conformitate cu
actele normative şi legislative în vigoare, modul de contabilizare a acestora, modul de
determinare a rezultatelor financiare şi reflectarea lor în rapoartele financiare.

2
1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR

Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază

concepţia dualistă. În consecinţă, ea are ca obiect evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor şi
veniturilor în funcţie de natura lor.
Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de proces al
activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.
Aşa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă, cheltuielile se află într-o conexiune cu
veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de “matching”.
Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa veniturilor realizate
sunt ”activate” sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai
multor exerciţii. De asemenea sunt ”pasivizate ” sau recunoscute ca pasive toate veniturile
realizate în avans care sunt atribuite exerciţiilor viitoare.
Organizarea corespunzătoare a contabilităţii cheltuielilor şi a veniturilor presupune a avea
în vedere următoarele:
- obiectivele urmărite şi factorii de influenţă;
- sistemul documentelor justificative de evidenţă operativă;
- sistemul contabil al conturilor utilizate.

1.1. Contabilitatea cheltuielilor

În Planul General de Conturi acestea se regăsesc în clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”.
Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind
aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor. De asemenea sunt
incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de
mijloace fixe. Structural contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor se
diferenţiează în funcţie de natura resurselor utilizate.
Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele
consumabile, energie şi apa, precum şi mărfurile.
În toate cazurile când se foloseşe metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate în
cursul exerciţiului se înregistrează prin articolul contabil:

60 „Cheltuieli privind stocurile” = 3XX „Conturi de stocuri şi producţie în

curs de execuţie”

Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent, la conturile de cheltuieli se

înregistrează cumpărările de stocuri, iar consumurile stocate se determină pe baza relaţiei:

Cumpărări = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale constate

consumate de la furnizor iniţiale la inventariere.

Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale costurilor vândute, folosind

relaţia:

Costul mărfurilor = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale

cumpărate de la furnizori iniţiale la inventariere

Tipurile de îregistrări care intervin în aceste condiţii sunt:

a) preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerciţiului, a stocurilor iniţiale de materii prime,

materiale şi mărfuri:

3
 60 „Cheltuieli privind stocurile” = 3XX „Conturi de stocuri şi productie în
curs de execuţie”

b) înregistrarea cumpărărilor de stocuri în cursul exerciţiului:

% = 40 „Furnizori şi conturi asimilate”

60 „Cheltuieli privind stocurile”
4426 „TVA deductibilă”

c) preluarea ca stocuri, la închiderea exerciţiului, a stocurilor determinate şi evaluate pe bază de

inventar

3XX „Conturi de stocuri şi producţie în = 60 „Cheltuieli privind stocurile”

curs de execuţie”

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Cheltuielile ocazionate cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt grupate în două
categorii:
a) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea activităţii, în
ansamblu a întreprinderii cum sunt; lucrările de întreţinere şi reparaţiile; redevenţele;
locaţiile de gestiune şi chiriile; primele de asigurare; studiile şi cercetările. Toate aceste
cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 ” Cheltuieli cu lucrările şi serviciile
executate de terţi “
b) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de ansamblu
desfăşurate de întreprinderi cum sunt; colaborările cu terţii; comisioanele şi onorariile;
protocol, reclamă şi publicitate ;transportul de bunuri şi personal; deplasări detaşări şi
transferări; poştă şi telecomunicaţii; alte servicii executate de terţi. Aceste cheltuieli sunt
înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.
Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei generează înregistrarea:

61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile = 40 „Furnizori şi conturi asimilate”

executate de terţi”
Sau :
62 „Cheltuieli cu alte servicii executate = 51 „Conturi la bănci” (53 „Casa”)
de terţi”

În contabilitatea cheltuielilor privind lucrările şi serviciile furnizate de terţi se poate ivi

situaţia în care se primesc facturi fără a se executa în realitate. Este practica facturării în avans
privind livrări de bunuri eşalonate în timp.

Exemplu:
O factură în valoare de 100 privind o operaţie capitală.
Cumpărătorul va contabiliza factura la primirea ei:

% = 401 „Furnizori”
611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi
reparaţiile”
4426 „TVA deductibilă”

Ulterior, la închiderea exerciţiului efectul acestei cheltuieli asupra rezultatului este anulat
prin înregistrarea:
471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi
reparaţiile”
4
 Înregistarea este stornată la deschiderea exerciţiului următor;
611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”
reparaţiile”

Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate

a) impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat, pentru depăşirea fondului de
salarii admisibil:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 444 „Impozitul pe venituri de natura

vărsâminte asimilate” salariilor”

b) impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice
sub formă de: prorate din TVA deductibilă devine nedeductibilă; TVA colectată aferentă
bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor
peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub
forma avantajelor în natură; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă;
impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
alte impozite şi taxe.

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 4426 „TVA deductibilă”

vărsâminte asimilate” 4427 „TVA colectată”
446 „Alte impozite, taxe şi vărsâminte
asimilate”

c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice , destinate fondurilor speciale, sub
formă de contribuţii la: fondul special pentru sănătate (excepţie 4311 = 447); fondul special
pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice;

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 447 „Fonduri speciale- taxe şi vărsâminte
vărsâminte asimilate” asimilate”

Cheltuieli cu personalul
La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personalului,
cheltuielile privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale şi contribuţia întreprinderii la
fondul de şomaj.
Înregistrarea contabilă este de forma:

64 „Cheltuieli cu personalul” = 42 „Personal şi conturi asimilate”

43 „Asigurări sociale, protectie socială şi
conturi asimilate”

Alte cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistrează cheltuielile ocazionate de
pierderile din creanţe suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor şi
creanţelor, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoşi din evidenţă, valoarea
despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite, valoarea donaţiilor şi subvenţiilor şi
sponsorizărilor acordate.
Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea;

65 „Alte cheltuieli de exploatare” = 267 „Creante imobilizate”

4118 „Clienti incerţi sau în litigiu”

5
 167 „Alte împrumuturi şi datorii
asimilate”
3XX „Conturi de stocuri şi producţie în
curs de execuţie”
448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul
statului”
451 „Decontări între entităţile afiliate”
461 „Debitori diverşi”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
Se mai include în categoria altor cheltuieli de exploatare, cheltuielile rezultate din operţii
de capital, precum valoarea neamortizată a activelor amortizabile şi valoarea contabilă de intrare
a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidenţă pierderile determinate de
răscumpărarea propriilor acţiuni.
Înregistrarea cheltuielilor se face prin formula:

65 „Alte cheltuieli de exploatare” = 20 „Imobilizări necorporale”

21 „Imobilizări corporale”
26 „Imobilizări financiare”
501„Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”
505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

Contabilitatea cheltuielilor financiare

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creanţe legate de participaţii, pierderile
din vânzarea titlurilor de plasament , diferenţele de curs valutar din operaţiile curente şi
disponibilităţile în devize la închiderea exerciţiului financiar; dobânzile curente aferente
împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs; sconturile acordate clienţilor ;
alte cheltuieli financiare. Toate operaţiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin
conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”.
Semnificative sunt următoarele înregistrări :
a) cheltuieli cu dobânzile

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi

datorii asimilate”
451 „Decontări între entităţile afiliate”
4551 „Acţionari/ asociaţi conturi curente”
511 „Valori de încasat”
518 „Dobânzi”
5198„Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen scurt”
Mărimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii , mărimea creditului şi durata de
rambursare.
Contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin folosirea simultană a două
tehnici, cea a cheltuielilor de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în cursul exerciţiului.
Pentru a releva aspectele prezentate mai sus se presupune că o întreprindere contractează
la 01.06. “N” un credit bancar pe termen lung în sumă de 1200 lei, rata dobânzii 20 %, durata de
rambursare 2 ani, în două rate anuale de 600 lei.

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar cuprind diferenţele nefavorabile de curs
valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în devize ale întreprinderii.
Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este înregistrată la un anumit curs de
schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din ziua acceptării comenzii, cursul la data
6
transferului dreptului de proprietate , cursul de la data facturării sau cursul din ziua contabilizării
facturii. Diferenţa dintre cursul reţinut pentru contabilizare şi cursul din ziua plăţii/încasării
reprezintă un câştig sau pierdere înscrisă în venituirile sau cheltuielile financiare.
În cazul creanţelor cheltuielile privind diferenţele nefavorabile de curs valutar apar în
situaţia în care valoarea de contabilizare din momentul derulării operaţiei este mai mare decât
valoarea la cursul zilei din momentul încasării creanţei . Pentru datorii, diferenţele nefavorabile
apar în situaţia inversă.
În sfera cheltuielilor - veniturilor privind diferenţele de curs valutar se include şi
pierderile – câştigurile realizate din evaluarea la cursul de la 31.XII.N a disponibilităţilor în
devize existente în casierie şi a creditelor deschise în devize. Cheltuielile în situaţiile în care
cursul la 31.XII.N este mai mic decât cel de la contabilizare, venituri în situaţia inversă.
Exemplu:
Dacă o întreprindere are în casierie 1 USD procurat cu 3 lei, iar la închiderea exerciţiului
cursul de schimb este de 2.9 lei, diferenţa de 10 bani reprezintă o cheltuială. Pentru datorii
situaţia se interpretează în sens invers.

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 45 „Grup şi asociaţi”

valutar” 461 „Debitori diverşi”
462 „Creditori diverşi”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
541 „Acreditive”
542 „Avansuri de trezorerie”

Cheltuielile se înregistrează prin relaţia:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 16 „Îprumuturi şi datorii asimilate”

valutar” 267 „Creanţe imobilizate”
40 „Furnizori şi conturi asimilate”
41 „Clienţi şi conturi asimilate”

Alte cheltuieli financiare

Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte
conturi din această grupă. Exemplu, minusvalorile create ca diferenţă între valoarea contabilă şi
valoarea de plasament imediat negociabile ( de exemplu bonuri de tezaur) , evaluate la valoarea
lor pe piaţă.

Înregistrarea care se face în aceste condiţii este de forma :

668 „Alte cheltuieli financiare” = 50 „Investitii financiare pe termen scurt”

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare
cum sunt: calamităţile naturale şi exproprierile unor active.Se poate pune în discuţie dacă o
întreprindere care se află într-o zonă supusă frecvent calamităţilor naturale ( de exemplu , lângă
albia unui râu cu risc de inundaţii în fiecare primăvară ) poate considera valoarea pierderilor de
stocuri şi la producţia în curs de execuţie în categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim că
în activitatea extraordinară sunt cuprinse acele evenimente sau tranzacţii distincte de activităţile
curente ale întreprinderii care apar neregulat şi cu frecvenţă redusă.

Exemplu: În urma unor alunecări de teren, societatea comercială ALFA S.A. a constatat
distrugerea unei plantaţii de meri recent intrate pe rod, pierdere evaluată la suma de 1800 lei.
Înregistrarea contabilă este :
671 „Chetuieli privind calamităţile şi alte = 2134 „Animale şi plantaţii”
7
 evenimente extraordinare”

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

sau pierdere de valoare
Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau excepţionale, ocazionate de deprecierea
activelor amortizabile şi neamortizabile, precum şi cele determinate de constituirea
provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi a provizioanelor reglementate.
Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestei categorii de cheltuieli de exploatare, financiare
excepţionale se întemeiază pe calitatea lor de componentă a capacităţii de autofinanţare. Sunt
cheltuieli care nu generează plăţi pentru activitatea de trezorerie. De aceea se mai numesc şi
cheltuieli calculate.

Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaţia :

686 „Cheltuieli financiare privind = 15 „Provizioane”
amortizările şi ajustările pentru pierderea
de valoare”
28 „Amortizări privind imobilizările”
29„Ajustări pentru deprecierea sau
pierderea de valoare a imobilizărilor”
39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor
şi producţiei în curs de execuţie”
49„Ajustări pentru deprecierea
creanţelor”
59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie”

1.2. Contabilitatea veniturilor

Conturile în care sunt reflectate operaţiunile privind veniturile sunt conturi din clasa 7
“Conturi de venituri” care nu sunt conturi de bilanţ şi au formule contabile de pasiv. Nici aceste
conturi la sfârşitul perioadei de gestiune nu prezintă solduri.
Contabilitatea veniturilor din exploatare
În modelul continental de contabilitate, implicit în cel din tara noastră, criteriul de
delimitare şi înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel început cu obţinerea
producţiei şi se continuă cu vânzarea aceleiaşi producţii sau a mărfurilor cumpărate. Totodată, se
consideră venituri realizate , în funcţie de care se determină rezultatul, numai cele din stadiul de
vânzare, adică din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de
vânzări, cum sunt cele financiare şi, în unele cazuri, cele excepţionale, sunt considerate realizate
în momentul constatării sau încasării, după caz.
Tipuri de înregistrări care intervin sunt:
a) Veniturile din productia stocata, metoda inventarului permanent:
33 „Producţia în curs de execuţie” = 711 „Variaţia stocurilor”
34 „Produse”
36 „Animale”

Înregistrarea se face la costurile de producţie, sau la preţul prestabilit, după caz. Dacă se
face la preţul prestabilit conturilor de stocuri li se asociază la intrarea pe debit conturile de
diferenţe în roşu, sau în negru, după caz. Dacă s-a adoptat modalitatea înregistrării diferenţelor în
negru, tipurile de înregistrări sunt:

- diferenţe nefavorabile, costul de producţie este mai mare decât preţul prestabilit;
34 „Produse” = 711 „Variaţia stocurilor”
348 „Diferenţa de preţ la produse ”
36 „Animale”

8
 368 „Diferente de preţ la animale şi
păsări”

- diferenţe de preţ favorabile, costul de producţie este mai mic decât preţul prestabilit;
34 „Produse” = 711 „Variaţia stocurilor”
36 „Animale” 348 „Diferenţa de preţ la produse”
368 „Diferenţa de preţ la animale şi
păsări”

Înregistrările de mai sus se menţin şi în condiţiile metodei inventarului intermitent, cu

deosebirea că este evidenţiat numai stocul final constatat şi evaluat în cadrul inventarului la cost
de producţie. Deci, nu intră în rol conturile de difernţe de preţ. Totodată, la deschiderea
exerciţiului financiar pentru stocurile iniţiale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea:

711 „Variaţia stocurilor” = 33 „Producţia în curs de execuţie”

34 „Produse”
36”Animale”

b.) Semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistrează prin relaţia:

• obţinerea semifabricatelor din producţie proprie;

341 „Semifabricate” = 711 „Variaţia stocurilor”

• transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile;

302 „Materiale consumabile” = 341 „Semifabricate”

• consumul acestora;

602„Cheltuieli cu materialele = 302 „Materiale consumabile”

consumabile”

c) veniturile realizate cu ocazia vânzării produselor, lucrărilor, prestărilor de servicii şi

mărfurilor;

4111 „Clienţi” = 70„Cifra de afaceri”(la preţul de vânzare)

4427 „TVA colectată”
şi concomitent, în cazul metodei inventarului permanent:

• pentru costul de producţie sau preţul prestabilit privind producţia stocată vândută;
711 „Variaţia stocurilor” = 34 „Produse”
36 „Animale”
Dacă evidenţa se ţine la preţ prestabilit, conturilor de stocuri li se asociează cele care
evidenţiează difernţele între costul de producţie şi preţul prestabilit:
• pentru costul de cumpărare al mărfurilor vândute :
607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri”

Dacă evidenţa se ţine la preţ de vânzare, înregistrarea devine :

607 „Cheltuieli privind mărfurile” (costul = 371 „Mărfuri” (preţul de vânzare)

de cumpărare)
378 „Diferenţa de preţ la mărfuri”
(rabatul aferent preţului de vânzare)
9
d) veniturile din producţia de imobilizări, înregistrarea la costul de producţie:
20 „Imobilizări necorporale” = 72 „Venituri din producţia de
21 „Imobilizări corporale” imobilizări”
23 „Imobilizări în curs”

e) venituri din subvenţii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor
privind diferenţele de preţ la produsele subvenţionate ;
445 „Subventii” = 741„Venituri din subventii de exploatare”
512 „Conturi curente la banci”

f) venituri din creanţele reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi:

411 „Clienti” = 754 „Venituri din creante reactivate si
461 „Debitori diversi” debitori diversi”

g) alte venituri din exploatare , neincluse în producţia exerciţiului şi deci în valoarea adăugată:
• sumele datorate de salariaţi privind debitele , remuneraţii , sporuri sau adaosuri necuvenite şi
avansuri nejustificate :
428 „Alte datorii si creante in legatura cu = 758 „Alte venituri din exploatare”
personalul”

• sumele datorate de debitori diverşi , ca urmare a pagubelor produse de aceştia ;

461 „Debitori diversi” = 758 „Alte venituri din exploatare”

• sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă , cum este contribuţia părinţilor
pentru creşe şi grădiniţe;
512 „Conturi curente la banci” = 758 „Alte venituri din exploatare”
531 „Casa”

• valoarea pierderilor din calamităţi , înregistrate iniţial după natura lor , iar apoi decontarea
asupra cheltuielilor excepţionale , exemplu stocuri calamitate ;
60 „Cheltuieli privind stocurile” = 3XX „Conturi de stocuri si producţie în
curs de execuţie”
şi :
658 „Alte cheltuieli de exploatare” = 758 „Alte venituri din exploatare”

Contabilitatea veniturilor financiare

În categoria veniturilor finanaciare sunt incluse veniturile din : participaţii, titluri de
plasament, imobilizările financiare cedate, creanţele imobilizate, titlurile de plasament cedate,
diferenţele favorabile de curs valutar, dobânzile cuvenite, sconturile obţinute şi alte venituri
financiare.
Tipurile de înregistrări care intervin sunt:
a) dividendele de încasat sau încasate, după caz, de întreprindere pentru participaţiile la capitalul
altor societăţi :
451 „Decontari intre entitatile afiliate” = 761 „Venituri din imobilizări financiare”
461 „Debitori diverşi”
512 „Conturi curente la bănci”

b) dividende şi dobânzi de încasat sau încasate din titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu ;
461 „Debitori diversi” = 768 „Alte venituri financiare”
512 „Conturi curente la banci”

c) dobânzile de încasat sau încasate, după caz, precum creanţele imobilizate;

10
 2676 „Dobanda aferenta creanţelor legate = 763 „Venituri din creanţe imobilizate”
de interesele de participare”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

d) dividende aferente titlurilor de plasament ;

451 „Decontari intre entitatile afiliate” = 762 „Venituri din investitii financiare pe
461 „Debitori diversi” termen scurt”
512 „Conturi curente la banci”
531 „Casa”

e) venituri din titluri de plasament cedate , pentru diferenţe între preţul de cesiune şi cel de
cumpărare ;
641 „Debitori diverşi” = 50 „Investiţii financiare pe termen scurt”
512 „Conturi curente la bănci” 764„Venituri din investiţii financiare
531 „Casa” cedate”
509„Vărsăminte de efectuat pentru
investiţii pe termen scurt”

f) veniturile din diferenţele de curs valutar, rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în
devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii exerciţiului financiar;
16 „Împrumuturi şi datorii asimilate” = 765 „Venituri din diferente din curs
267 „Creanţe imobilizate” valutar”
40 „Furnizori şi conturi asimilate”
41 „Clienţi şi conturi asimilate”
45 „Grup şi asociaţi”
46 „Debitori şi creditori diverşi”
51 „Conturi la bănci”
53 „Casa”
54 „Acreditive”

g) dobânzi cuvenite pentru obligaţiuni şi alte tiltluri de plasament;

5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de = 762 „Venituri din investiţii financiare pe
plasament” termen scurt”

h) veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare şi din
creditele comerciale:
451 „Decontări între entităţile afiliate” = 766 „Venituri din dobanzi”
461 „Debitori diverşi”
472 „Venituri înregistrate în avans”
518 „Dobânzi”

Contabilitatea veniturilor extraordinare

Veniturile extraordinare pot apărea ca urmare a subvenţiilor primite pentru eliminarea
efectelor calamităţilor, pentru reamplasarea activităţilor productive în zone defavorizate sau
pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar şi din despăgubirile care însoţesc
exproprierea unor active pentru cauză de utilitate publică.

Exemplu:
Ca urmare a construcţiei unei căi ferate de utilitate publică o fâşie din terenul societăţii X
S.A. a fost expropriat, pentru care urmează să primească o despăgubire în valoare de 80000.
Înregistrarea contabilă este:

11
 512 „Conturi curente la bănci” = 771 „Venituri din subvenţii pentru
evenimente extraordinare şi altele
similare”

Contabilitatea veniturilor din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de

valoare
Veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare sunt
venituri calculate, determinate de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri şi a
celor reglementate.
Un venit din amortizări poate interveni numai în mod excepţional, printr-o schimbare de
plan de amortizare, care necesită diminuarea amortizării.
Toate veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare se
contabilizează a închiderea exerciţiului financiar, în cazul ieşirii activelor pentru care s-au
constituit provizioane pentru deprecieri şi în situaţia anulării parţiale sau totale a unor
provizioane rămase fără obiect.
Tipul de înregistrare privind veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau
pierdere de valoare este:
15 „Provizioane” = 78 „Venituri din provizioane şi ajustări
28 „Amortizări privind imobilizările” pentru depreciere sau pierdere de
29 „Ajustări pentru deprecierea sau valoare”
pierderea de valoare a imobilizării”
39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor
şi producţiei în curs de execuţie”
49 „Ajustări pentru deprecierea
creanţelor”
59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie”

Operaţiuni contabile privind veniturile

În operaţiunile contabile veniturile se pot grupa în două categorii:

12
2. STUDIU DE CAZ CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI
VENITURILOR LA S.C. AUTOHOUSE S.R.L.

2.1. Prezentarea generală a S.C. AUTOHOUSE S.R.L.

S.C. AUTOHOUSE S.R.L. este o societate înfiinţată în anul 2002, sub formă de societate
cu răspundere limitată pe durată nelimitată de către doi întreprinzători, amândoi fiind
administratori.
În cele ce urmează voi prezenta constituirea firmei şi domeniul de activitate conform
clasificării activităţilor cod CAEN.

S.C. AUTOHOUSE SRL

Detalii de identificare S.C. AUTOHOUSE S.R.L.
Nume firma S.C. AUTOHOUSE SRL
Cod Unic de Inregistrare RO 14558261
Nr. Inmatriculare J19/88/2002
Observatii

Pozitia S.C. AUTOHOUSE S.R.L. in Topul Firmelor:

Locul 1 in Top Afaceri Romania Intreprinderi Mici, localitatea SATU MARE

Sediu S.C. AUTOHOUSE S.R.L.- informatii de contact.

Judet HARGHITA
Localitate/Sector SATU MARE
Adresa STR. PRINCIPALA 36/A Cod 537165
0266-248.XXX
Telefon
0266-218.XXX
Fax 0266-217.XXX
Principal
Administratori:
DOMUC CAROL
ANDREI MUREŞAN
Persoane de Contact
Asociati:
DOMUC CAROL
ANDREI MUREŞAN
Domenii de activitate
principale
Cod CAEN 4531
Obiect Activitate Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule

Datorită experienţei în domeniu a conducerii şi angajaţilor săi firma poate asigura din stoc
sau la comandă orice tipo-dimensiune de anvelope atât pentru autoturisme cât şi pentru camioane
şi utilaje la preţuri competitive.
Firma poate oferi anvelope de cea mai bună calitate, mărci consacrate, toate tipo-
dimensiunile, pentru toate anotimpurile şi pentru toate gamele de viteză, anvelope care asigură
un control total în diverse condiţii, aderenţă şi tracţiune la cel mai înalt nivel.
S.C. AUTOHOUSE S.R.L. comercializează anvelope mărcile Michelin, Dunlop,
Goodyear, Nokian, Pirelli, Fulda, Continental, Kormoran, Semperit, Sava, Barum, Matador,
Brigestone, Firestone, Mitas, Firenza, Nexen, etc.
Scopul societăţii este efectuarea de prestaţii, lucrări şi servicii în domeniul comercializării
piese auto, anvelope şi transporturi auto.
Obiectul de activitate al societăţii constă în:

13
 • efectuarea de transporturi de mărfuri în trafic intern şi activităţi auxiliare
transportului;
• închirieri de autovehicule;
• expediţii de mărfuri, aprovizionare-desfacere, servicii şi alte activităţi din
domeniul auto.
Capitalul social la înfiinţare, este de 100.400 RON, împărţit în 10.040 părţi sociale a 10,00 RON
fiecare, astfel câte 5.020 pentru fiecare asociat.
S.C. AUTOHOUSE S.R.L. este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor. Întreaga
activitate a societăţii este verificată de Comisia de cenzori şi administrată de Consiliul de
Administraţie prin directorul general.

Structura tehnico – organizatorică a întreprinderii

Prin structura organizatorică a unei unităţi economice se realizează distribuirea autorităţii şi
responsabilităţii în cadrul acesteia5. Structura organizatorică a societăţii comerciale, urmărită în
raport cu volumul şi sarcinile de transport, se compune din: structura de exploatare şi structura
funcţională.
Structura de exploatare cuprinde:
• ateliere de întreţinere, servicii şi reparaţii;
• ateliere de reparaţii agregate auto şi revizii;
• staţii de exploatare, întreţinere reparaţii;
• service parc auto propriu.
Structura funcţională se compune din:
• servicii şi birouri (exploatare marfă şi dispecerat, tehnic, planificare,
organizare, normare, aprovizionare financiar, analize economice, contabilitate şi
control financiar intern, personal –învăţământ - salarizare şi administrativ,
protecţia muncii, etc).
Organizarea activităţii de comercializare vizează, în general, două aspecte:
1. organizarea şi respectarea fluxului tehnologic (stabilirea şi efectuarea tuturor operaţiilor
ce fac obiectul fluxului tehnologic în cel mai scurt timp şi în modul cel mai economic);
2. organizarea teritoriului;
Compartimentul financiar – contabil
În cadrul întreprinderii activităţile specifice funcţiei financiar contabile se desfăşoară în
cadrul unui compartiment specializat cu atribuţii bine definite denumit compartimentul financiar
- contabil.
Contabilitatea S.C. AUTOHOUSE S.R.L. se organizează în compartimente distincte
care sunt conduse de contabilul-şef. Compartimentul financiar-contabil este organul de lucru al
societăţii, subordonat contabilului-şef, care asigură ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce revin
societăţii în domeniul păstrării integrităţii patrimoniului, gospodăririi fondurilor materiale şi
băneşti, calculul şi evidenţa realizării indicatorilor tehnico-economici ai societăţii.
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, serviciul financiar-contabil colaborează cu organele
de specialitate locale, guvernamentale şi cu celelalte compartimente din societate. Atribuţiile
compartimentului financiar-contabil sunt:
- organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor materiale;
- asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile;
- întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari,
bilanţurile
- întocmeşte lunar balanţa de verificare sintetică şi balanţele analitice urmărind
concordanţa dintre acestea;
- organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale şi
urmăreşte definitivarea rezultatelor inventarierii;
- asigură plata la termen a datoriilor faţă de terţi;
- urmăreşte circulaţia documentelor cu banca şi cu terţii;
5
Oprea, D., Premisele şi consecintele informatizarii contabilitaţii, Ed. Graphix, Iasi, 1996, pp.23-24.
14
 - exercită controlul financiar preventiv privind legalitatea, oportunitatea,
necesitatea şi economicitatea operaţiunilor;
- urmăreşte utilizarea cu eficienţă a plafoanelor de credite şi ia măsuri pentru
diminuarea lor;
- analizează desfăşurarea ritmică a operaţiilor de decontare cu furnizorii şi
clienţii;
Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile
Legii contabilităţii nr. 82 / 1991, revine administratorului. În acest scop el trebuie să asigure
condiţiile necesare pentru:
- întocmirea documentelor justificative privind operaţiile patrimoniale;
- organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii;
- respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil;
- publicarea şi depunerea la termen la organele de drept a bilanţului contabil;
- păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor contabile;
- asigurarea organizării contabilităţii generale la specificul unităţii.

2. 2. Organizarea şi conducerea contabilităţii privind cheltuielile şi veniturile

Contabilitatea financiară a cheltuielilor în transportul auto de mărfuri îşi propune a
înregistra ansamblul cheltuielilor ocazionate de activitatea de comercializare a mărfurilor,
indiferent de gruparea acestora pe cheltuieli directe sau indirecte, atât la nivelul întreprinderii cât
şi la nivelul sediilor secundare şi condiţionare agregate din cadrul acesteia ca entitate ce îşi
desfăşoară activitatea independent.
Realizările din activitatea de comerţ şi din alte activităţi ale întreprinderii reprezintă
contravaloarea prestaţiilor pe care aceasta le încasează de la clienţi pe baza facturii şi a chitanţei
fiscale.
- Contravaloarea mărfurilor reprezintă veniturile de exploatare din activitatea de bază
a întreprinderii. Prestaţiile de servicii conexe se taxează direct sau se facturează pe baza tarifelor
prestabilite.
Contabilităţii îi revine sarcina de a evidenţia veniturile de încasat şi cele realizate, de a
urmări încasarea la timp a veniturilor şi de verifica modul cum au fost taxate prestaţiile.

2.2.1. Categorii de cheltuieli şi reflectarea lor în contabilitatea financiară

În cadrul cheltuielilor de exploatare un rol important îl ocupă cheltuielile cu materiale

consumabile, carburanţi, apă, energie, amortizarea mijloacelor fixe, uzura obiectelor de inventar,
obligaţiile salariale şi alte datorii asimilate acestora, cu primele de asigurare, lucrări şi servicii
executate de terţi.
Pe lângă consumurile rezultate din prestarea de servicii clienţilor precum şi cele
determinate de activitatea auxiliară în structura cheltuielilor de exploatare se includ şi cheltuielile
comerciale care reprezintă consumuri de muncă vie şi materializate însă sunt ocazionate de
aprovizionarea unităţii cu materiale consumabile, combustibil, etc., cu păstrarea şi depozitarea
acestora.
Cheltuielile cu materialele consumabile sunt reflectate cu ajutorul contului 602
"Cheltuieli cu materiale consumabile" :
- 6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" care se dezvoltă pe următoarele conturi analitice de
gradul II.
Materialele consumabile reprezintă acele active circulante (materiale auxiliare,
combustibil, piese de schimb) rezultate din munci anterioare şi se consumă în vederea onorării
serviciilor solicitate de clienţi.
Ponderea cheltuielilor cu combustibili şi piese de schimb ocupă un loc important în
totalul cheltuielilor.

15
 Dacă la sfârşitul lunii rămân anumite materiale auxiliare, piese de schimb neconsumate
acestea se restituie la magazie, operaţia având ca scop diminuarea cheltuielilor cu materialele
consumabile ridicate în plus de la depozit sau neutilizate în procesul de exploatare.
Înregistrările contabile corespunzătoare, privind acest tip de cheltuieli şi realizate pe baza
bonurilor de consum, sunt următoarele:

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 6021.01 = 3021.01 6245 6245
“Cheltuieli cu materiale “Materiale auxiliare”
auxiliare”
2. 6024 = 3024 21296 21296
“Cheltuieli privind piesele de “Piese de schimb”
schimb”
3. 6021.02 = 3021.02 15500 15500
“Cheltuieli cu anvelope şi “Anvelope şi camere
camere auto” auto”
4. 6022.U = 3022.02 472 472
“Cheltuieli privind ulei de “Ulei de motor”
motor”
5. 6022.M = 3022.01 67553 67553
“Cheltuieli privind motorina” “Motorina”
6. 6022.MTR = 3022.03 277 277
“Cheltuieli privind motorina “Motorina fără MTR”
fără MTR”
7. 6022.V = 3022.04 74 74
“Cheltuieli privind vaselina” “Vaselina”
8. 6028 = 3028 50 50
“Cheltuieli privind alte “Alte materiale
materiale auxiliare” consumabile”

Contabilitatea materialelor nestocate se ţine cu ajutorul contului 604 "Cheltuieli privind

materiale nestocate". În cadrul patrimoniului intră şi valori materiale care pe măsura primirii lor
se includ direct în cheltuielile. Este vorba de rechizite de birou, imprimate, alte materiale de
birou pe care unitatea consideră că nu este cazul să le stocheze.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. = 401 119
% “Furnizori”
604 100
“Cheltuieli privind
materialele nestocate”
4426 19
“TVA deductibilă”

Înregistrat factura reprezentând valoarea rechizitelor de birou

achiziţionate şi TVA-ul 19% aferent

Contabilitatea consumului de energie şi apă se ţine cu ajutorul contului 605 "Cheltuieli

privind energia şi apa". Rolul deosebit pe care-l au energia şi apa în procesul economic
productiv sau comercial cât şi ponderea însemnată pe care o deţin în unele ramuri în structura
costului de producţie justifică evidenţierea separată a cheltuielilor ocazionate de consumul de apă
şi energie necesare desfăşurării procesului de exploatare.
16
Nr. Sume Sume
Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. = 401 214
% “Furnizori”
605 180
“Cheltuieli privind energia şi
apa”
4426 34
“TVA deductibilă”

Înregistrat factura reprezentând energia şi apa şi TVA-ul

19% aferent

Cheltuielile de întreţinere şi reparaţii sunt contabilizate cu ajutorul contului 611

"Cheltuieli cu întreţinere şi reparaţii" .
Se ştie că uzura fizică nu afectează diferitele părţi ale maşinilor şi instalaţiilor în mod
egal şi ca urmare este necesar înlocuirea unor părţi ale mijloacelor fixe. Alături de aceste
înlocuiri este indispensabilă şi executarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru
menţinerea capacităţii normale de funcţionare a mijlocului fix. Executarea lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii curente se realizează în cadrul unor secţii specializate care în cea mai mare
parte se identifică cu atelierele acestora (atelierul de vulcanizare şi alte ateliere).

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. = 401 2142
% “Furnizori”
611 1800
“Cheltuieli cu întreţine-rea şi
reparaţiile”
4426 342
“TVA deductibilă”

Înregistrat factura reprezentând contravaloarea serviciilor de

aplicare a marcajelor reflectorizante

Cheltuielile cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii se contabilizează cu ajutorul

contului 612 "Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile".
Achiziţia de imobilizări corporale şi necorporale nu este singurul proces în urma căruia
se nasc datoriile unităţii patrimoniale faţă de furnizor. Sunt şi alte operaţii care determină apariţia
obligaţiei faţă de furnizor şi anume: concesiunea, locaţia de gestiune, închirierea diverselor
bunuri.
Societatea care primeşte concesiunea anumitor activităţi economice, servicii publice în
condiţiile stabilite în prealabil şi pe un anumit termen este obligată să plătească la date fixă o
anumită sumă care se numeşte redevenţă. De asemenea, bunurile din proprietate statului pot face
şi obiectul unui contract de închiriere ce se poate încheia şi cu o societate comercială.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare

17
1. % = 401 833
612 “Furnizori”
“Cheltuieli cu redevenţele, 700
locaţiile de gestiune şi
chiriile”
4426 133
“TVA deductibilă”
Înregistrat factura reprezentând contravaloarea serviciilor de
aplicare a marcajelor reflectorizante

Cheltuielile cu primele de asigurare sunt contabilizate cu ajutorul contului 613

"Cheltuieli cu primele de asigurările". Aceste cheltuielile sunt generate de asigurarea agenţilor
economici contra riscului pe care l-ar avea din cauza incendiilor, alunecărilor de teren, căderilor
pe clădiri a unor corpuri, avarierii sau distrugerii bunurilor de transporturi terestre, maritime şi a
altor acţiuni negative ale factorilor naturali.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 613 = 5311 5940 5940
“Cheltuieli cu primele de “Casa în lei”
asigurare”
Înregistrat cheltuielile cu primele de asigurare a fiecărei
maşini

Cheltuielile cu studiile şi cercetările se contabilizează cu ajutorul contului 614

"Cheltuieli cu studiile si cercetările"
Un rol important în atingerea unui nivel ridicat al eficienţei activităţii unităţii
patrimoniale îl joacă preocupările cu caracter de cercetare. Volumul activităţii de cercetare cât şi
calitatea informaţiilor pe care le oferă, influenţează în mare măsură elaborarea şi modul de luare
a deciziilor.
Prin intermediul acestui cont se oferă informaţii în legătură cu valoarea studiilor
efectuate de către unitate ce vizează problemele majore ale activităţii de prestări servicii, cum ar
fi specializarea şoferilor prin urmarea cursurilor auto pentru obţinerea unei noi categorii de
vehicule.

18
Nr. Sume Sume
Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. = 401 476
% “Furnizori”
614 400
“Cheltuieli cu studiile şi
cercetările”
4426 76
“TVA deductibilă”

Înregistrat factura reprezentând cheltuielile cu specializarea

şoferilor

Cheltuielile cu deplasări, detaşări şi transferări se contabilizează cu ajutorul contului

625 "Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări".
În cazul unităţilor deplasările efectuate de agenţi o dată cu transportul mărfii reprezintă
o cheltuială care se include în tariful pe km. Pentru compensarea cheltuielile suplimentare, pe
care persoana trimisă în delegare este nevoită să le facă datorită dislocării din mediul vieţii sale
obişnuite, societatea îi plăteşte o sumă de bani denumită diurnă. Dreptul de delegare se stabileşte
în raport cu numărul de zile calendaristice din perioada delegării şi suma fixă în lei pentru fiecare
zi de deplasare în alte localităţi în interesul serviciului. În baza ordinului de delegare se face
decontarea cheltuielilor (diurne, indemnizaţii de transport, cazare). Ordinul de delegare trebuie să
poarte în mod obligatoriu numărul şi data emiterii. După efectuarea deplasării persoana în cauză
întocmeşte un decont de cheltuieli într-un singur exemplar în vederea consemnării în
contabilitate a cheltuielilor efectuate. Lichidarea acestuia se poate face numai pe baza certificării
dată pe decont de către organul la propunerea căruia s-a aprobat deplasarea.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 625 = 542 118 118
“Cheltuieli cu primele de “Avansuri de trezorerie”
asigurare”

Înregistrat cheltuielile cu deplasarea făcută de salariaţi în

interes de serviciu

Pentru contabilizarea cheltuielilor poştale şi taxe de telecomunicaţii se utilizează contul

626 "Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii"
Societăţile comerciale recurg foarte des la servicii poştale şi telefonice pentru rezolvarea
corespondenţei, realizarea convorbirilor telefonice, efectuarea de abonamente la ziare şi
publicaţii periodice, expedierea coletelor. Convorbirile telefonice locale, interurbane,
internaţionale sunt exprimate în impulsuri şi se cuprind în factură alături de costul abonamentului
lunar.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. % = 5311 59
626 “Casa în lei”
“Cheltuieli poştale şi taxe de 50
telecomunicaţii”
4426
“TVA deductibilă” 9
19
 Înregistrat factura reprezentând valoarea a 10 cartele
telefonice achiziţionate
2. % 401 1190
626 “Furnizori”
“Cheltuieli poştale şi taxe de 1000
=
telecomunicaţii”
4426
“TVA deductibilă” 190
Înregistrat factura reprezentând valoarea convorbirilor
telefonice aferentă lunii anterioare

Cheltuielile cu servicii bancare şi asimilate se contabilizează cu ajutorul contului 627

"Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate" .
Agenţii economici sunt obligaţi să-şi păstreze resursele lor băneşti în conturi la bănci şi
prin acestea se efectuează majoritatea plăţilor. Pentru efectuarea plăţilor agenţii economici nu
numai ca trebuie să dispună de mijloace băneşti necesare în conturile lor dar sunt obligate şi la
plata unui comision. Nivelul lui diferă de la o bancă la alta indiferent de modalitatea de plată
efectuată.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 627 = 5121 30 30
“Cheltuieli cu serviciile “Conturi la bănci în lei”
bancare şi asimilate”

Înregistrat plata comisionului reţinut de bancă pentru

efectuarea tranzacţiilor în cont curent

Cheltuielile cu alte servicii executate de terţi se contabilizează cu ajutorul contului 628

"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi" .
În cadrul acestei categorii de cheltuielile sunt cuprinse alte lucrări şi servicii executate
de terţi care sunt indirect legate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unei societăţi
comerciale, utilizarea temporală a colaboratorilor externi pentru executarea unor lucrări de
specialitate, operaţiunile de comision, acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate, transport de
bunuri şi de personal efectuate de terţi.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. % = 401 845
628 “Furnizori” 710
“Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi ”
4426 135
“TVA deductibilă”
Înregistrat factura reprezentând valoarea serviciilor executate
de terţi constând în autorizaţii, licenţe de transport

În cadrul contabilitatea agenţilor economici creanţele sub forma clienţilor dubioşi sau
aflaţi în litigiu sunt delimitate şi evidenţiate distinct. În situaţia când nu se încasează creanţa sau
acţiunile de urmărire introduse la organele judecătoreşti au fost respinse sumele respective se
trec la pierderi.

20
 Astfel, în cadrul contului 654 "Pierderi din creanţe şi debitori diverşi" se ţine evidenţa
pierderilor din creanţe suportate de unitate.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 654 = 411 1500 1500
“Pierderi din creanţe şi “Furnizori”
debitori diverşi”
Înregistrat cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe

În cadrul grupei 63 „ Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” se evidenţiază

contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate". Fiind un cont de activ se
debitează cu sumele reprezentând: accizele, taxă pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
taxă asupra mijloacelor de transport, în corespondenţă cu creditul contului 446 „Alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate”.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 635 = 446 5600 5600
“Cheltuieli cu alte impozite, “Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

Înregistrat cheltuieli reprezentând impozite şi taxe

Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu salariile personalului şi cheltuielile

privind asigurările şi protecţia socială, respectiv contribuţia unităţii la asigurările sociale de stat,
contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate şi contribuţia unităţii pentru ajutorul de
şomaj.
Reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli este realizată cu ajutorul grupei de
conturi 64 „Cheltuieli cu personalul”, cuprinzând conturi distincte pentru componentele acestor
cheltuieli:
- Contul 641 "Cheltuieli cu remuneraţiile personalului" , care evidenţiază
salariile brute şi alte drepturi legate de muncă, cuvenite personalului: sporuri,
indemnizaţii etc..
- Contul 645 "Cheltuieli privind asigurările sociale şi protecţia socială"
dezvoltat pe subconturi utilizate pentru evidenţa contribuţiei unităţii la asigurările
sociale şi la fondul de şomaj.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 641 = 421 12649 12649
“Cheltuieli cu salariile “Personal – salarii
personalului” datorate”
Se înregistrează totalul salariilor brute conform statului de
plată
2. 6451 = 4311 2498 2498
“Contribuţia unităţii la “Contribuţia unităţii la
asigurările sociale” asigurările sociale”
Se înregistrează contribuţia la asigurările sociale de stat, în
cota de 19,75% aplicată la fondul de salarii brute

21
3. 6451 = 4311 885 885
“Contribuţia unităţii la “Contribuţia unităţii la
asigurările sociale” asigurările sociale”
Se înregistrează contribuţia unităţii la asigurările sociale de
sănătate, cota de 7%
4. 6452 = 4371 316 316
“Contribuţia unităţii pentru “Contribuţia unităţii la
ajutorul de şomaj” fondul de şomaj”
Se înregistrează contribuţia unităţii la fondul pentru ajutorul
de şomaj, cota de 2,5%

Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele reprezintă deprecierile ireversibile şi,

respectiv, reversibile pe care le suportă activele imobilizate şi cele circulante.
Deprecieri ireversibile suportă imobilizările de natura mijloacelor fixe şi amenajărilor de
terenuri ca urmare a utilizării lor, a influenţei factorilor naturali şi a progresului tehnic.
Pentru evidenţa acestor cheltuielile se foloseşte contul 681 „Cheltuielile de exploatare
privind amortizările şi provizioanele” şi anume contul 6811 "Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor".

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 6811 = 2813 34 34
“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea
privind amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
imobilizărilor” de transport”
Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea instrumentelor de
măsură şi control
2. 6811 = 2813 2170 2170
“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea
privind amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
imobilizărilor” de transport”
Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de
transport
3. 6811 2813 26 26
“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea
privind amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
imobilizărilor” de transport”
Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea mobilierului,
aparaturii birotice
4. 6813 = 491 1700 1700
“Cheltuieli de exploatare “Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea imobilizărilor” clienţi”
Se înregistrează constituirea unui provizion pentru
acoperirea pierderilor de neîncasare a clienţilor

Posibilitatea apariţiei la dispoziţia întreprinderii a unui capital temporar disponibil sau a

unui necesar de capital determină o serie de operaţii de plasare a capitalului disponibil sau de
atragere de capital, operaţii ce dau conţinut activităţii financiare. Aceste operaţii determină
cheltuieli precum şi venituri financiare.
Cheltuielile financiare sunt generate de operaţiunile ce constituie activitatea financiară a
unităţii patrimoniale şi constau din: pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind
titlurile de plasament cedate, pierderi de schimb valutar, dobânzi acordate, sconturi acordate, alte
22
asemenea cheltuieli şi, de asemenea, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele privind această
activitate.
Pentru evidenţa cheltuielilor financiare se folosesc conturile din grupa 66 “Cheltuieli
financiare” şi contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere
de valoare”.
Contul 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii” înregistrează în debit valoarea
pierderilor privind creanţele legate de participaţii, creditându-se prin transferul cheltuielilor
asupra contului de rezultate.
S.C. AUTOHOUSE S.R.L. deţine titluri de participare la o altă societate comercială şi a
acordat acesteia un împrumut pe termen lung în sumă de 1000 RON şi la scadenţă nu mai poate
să-şi recupereze împrumutul şi nici dobânda aferentă de 150 RON. Unitatea înregistrează suma
de 1150 RON drept pierderi din creanţe legate de participaţii, prin articolul contabil:

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 663 = % 1150
“Pierderi din creanţe legate 2673 1000
de participaţii” “Creanţe legate de
interesele de participare”
2674 150
“Dobânda aferentă
creanţelor legate de
interesele de participare”

Contul 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” evidenţiază diferenţele

nefavorabile de curs valutar suportate de unităţile patrimoniale. Aceste diferenţe se determină
pentru disponibilităţile din conturile bancare.
Societatea are în cont la bancă 1000 EUR, evidenţiaţi în contabilitate şi în lei la cursul
de 3,7 RON, deci 3700 RON. Cursul scade la 3,6 RON/EUR, deci rezultă o diferenţă
nefavorabilă de 100 RON. Înregistrarea contabilă este:

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 665 = 5124 100 100
“Cheltuieli din diferenţe de “Conturi la bănci în
curs valutar” valută”

Toate conturile de cheltuieli financiare se creditează la sfârşitul perioadei prin transferul

cheltuielilor în debitul contului de rezultate, regăsindu-se în partea de cheltuieli a formularului de
rezultate financiare.
Cheltuielile generate de operaţiile cu caracter accidental, neobişnuite în raport cu
activităţile ordinare ale întreprinderii sunt cheltuieli excepţionale.
Pentru evidenţierea acestor cheltuieli se foloseşte contul 671 “Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente extraordinare”.

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 671 = 5121 1000 1000
“Cheltuieli privind “Conturi la bănci în lei”
calamităţile şi alte
evenimente extraordinare”
Se achită o amendă prin contul de disponibil al societăţii

23
2. 671 = 5121 500 500
“Cheltuieli privind “Conturi la bănci în lei”
calamităţile şi alte
evenimente extraordinare”
Se donează suma de 500 lei unei fundaţii filantropice
3. 671 461 10 10
“Cheltuieli privind “Debitori diverşi”
calamităţile şi alte
evenimente extraordinare”
Se scoate din evidenţă o creanţă prescrisă
4. 671 = 3028 100 100
“Cheltuieli privind “Alte materiale
calamităţile şi alte consumabile”
evenimente extraordinare”
Se înregistrează valoarea materialelor distruse în urma unei
inundaţii

2.2.2. Categorii de venituri şi reflectarea lor în contabilitatea financiară

Realizările din activitatea de bază şi din alte activităţi ale întreprinderii reprezintă
contravaloarea prestaţiilor pe care acestea le încasează de la clienţi pe bază de facturi şi dispoziţii
de încasare. Contravaloarea comercializării de mărfuri reprezintă veniturile din activitatea de
bază19.
Întreprinderile care comercializează piese auto mai realizează venituri şi din alte prestări
de servicii (repararea şi condiţionarea agregatelor) denumite venituri din alte activităţi.
Prestaţiile pentru mărfuri se facturează pe baza tarifelor stabilite de unitate. Elementele
avute în vedere la calcularea acestor tarife sunt: felul mărfurilor, parcursul exprimat în kilometri
şi timpul exprimat în ore.
Contabilităţii financiare îi revine sarcina de a evidenţia veniturile de încasat şi cele
realizate, de a urmări încasarea la timp a veniturilor şi de a verifica modul cum au fost taxate
prestaţiile.
Veniturile din activitatea de bază, cât şi veniturile din alte activităţi se evidenţiază în
contabilitatea societăţii S.C. AUTOHOUSE S.R.L. cu ajutorul clasei de conturi 7 „ Conturi de
venituri”.
Contul 703 "Venituri din vânzarea produselor reziduale" este un cont cu funcţie de
pasiv, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din vânzarea produselor reziduale.
În creditul contului se înregistrează preţul de vânzare al produselor reziduale (exclusiv
taxa pe valoarea adăugată), livrate clienţilor (411); preţul de vânzare al produselor reziduale
(exclusiv taxa pe valoarea adăugată), pentru care nu s-au întocmit facturi (418). La sfârşitul
perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 5311 =
% 1745
“Casa în lei” 703 1466
“Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
4427 279
“TVA colectată”
Se înregistrează facturarea vânzării de deşeuri
către S.C. AVE S.A.

19
C.Pavel Contabilitatea construcţiilor si transporturilor, Editura Didactică, Bucureşti, 1980, pag 284
24
 Contul 704 "Venituri din lucrări executate şi servicii prestate" este un cont de pasiv,
ţine evidenţa veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate.
În creditul contului 704 "Venituri din lucrări executate şi servicii prestate" se
înregistrează: tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoare
adăugată), pentru care au fost emise facturi către clienţi (411); tarifele lucrărilor executate şi
serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoare adăugată), pentru care nu s-au întocmit facturi (408);
tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoare adăugată), încasate în
numerar (5311). La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de
profit şi pierdere (121).

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 4111.02 = % 3790
“Clienţi” 704 3185
“Venituri din lucrări
executate şi servicii
prestate” 605
4427
“TVA colectată”
Se înregistrează facturarea prestaţiilor marfă făcute către
clientul S.C. Coca- Cola S.A.
2. 4111.05 % 6783
“Clienţi” 704 5700
“Venituri din lucrări
= executate şi servicii
prestate” 1093
4427
“TVA colectată”
Se înregistrează facturarea prestaţiilor de marfă făcute către
clientul S.C. Elbac S.A.

Contul 754 "Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi" este un cont de pasiv cu
ajutorul căruia se ţine evidenţa creanţelor reactivate privind clienţi şi debitori diverşi.
În creditul contului 754 "Venituri din creanţe reactivate" se înregistrează venituri din
creanţe reactivate (411, 461). La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra
contului de profit şi pierdere (121).

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 461 = 754 1000 1000
“Debitori diverşi” “Venituri din creanţe
reactivate şi debitori
diverşi”
Înregistrat venituri din creanţe reactivate

Contul 758 " Alte venituri din exploatare" este un cont de pasiv care ţine evidenţa
veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturi distincte de venituri ale
activităţii de exploatare.
În creditul contului 758 " Alte venituri din exploatare" se înregistrează sume datorate de
debitori diverşi, ca urmare a pagubelor produse de către aceştia (461); sumele încasate
reprezentând venituri din exploatarea curentă (512, 531); valoarea reparaţiilor capitale efectuate
cu forţe proprii, constatate la încheierea exerciţiului ca fiind aferent exerciţiilor următoare (471).

25
 La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere
(121).

Nr. Sume Sume

Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 428 = 758 150 150
“Alte datorii şi creanţe în “Alte venituri din
legătură cu personalul” exploatare”
Se înregistrează sumele datorate de salariaţii Popa N. şi Bedo
Zs. reprezentând avansuri nejustificate în valoare de 150 lei

Veniturile financiare constau din dividendele obţinute de societatea comercială în

calitatea sa de acţionar, dobânzile primite pentru împrumuturile acordate pe termen lung sau
scurt, câştigurile din operaţii cu titluri de plasament, câştigurile din diferenţe de curs valutar, etc.
Pentru evidenţa acestor venituri se folosesc mai multe conturi, corespunzând diferitelor
surse de venit.

Contul 7613 “Venituri din interese de participare” evidenţiază veniturile sub formă de
dividende pe care întreprinderea le dobândeşte în calitate de participant (acţionar) la capitalul
altei societăţi comerciale.
Nr. Sume Sume
Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 5121 = 761 150 150
“Conturi la bănci în lei” “Venituri din interese de
participare”
Se înregistrează încasarea de dividende pentru acţiunile
deţinute în capitalul altei societăţi

Contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate” evidenţiază dobânzile aferente

împrumuturilor pe termen lung sau scurt, acordate altor societăţi.
Nr. Sume Sume
Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 5121 = 763 200 200
“Conturi la bănci în lei” “Venituri din creanţe
imobilizate”
Se înregistrează încasarea dobânzii pentru un împrumut
acordat altei societăţi

Contul 764 “Venituri din investiţii financiare cedate” evidenţiază veniturile nete
rezultate din vânzarea titlurilor de plasament, respectiv a diferenţelor favorabile dintre valoarea
totală a titlurilor de plasament cedate şi preţul de cesiune al acestora.
Nr. Sume Sume
Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 5121 = % 560
“Conturi la bănci în lei” 508 500
“Alte investiţii pe termen
scurt şi creanţe asimilate”
764 60
“Venituri din investiţii
financiare cedate”
Se vinde un pachet de acţiuni, valoarea nominală fiind de 500
lei, iar preţul de vânzare – încasat 560 lei.
26
 Contul 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” evidenţiază diferenţele favorabile
de curs valutar rezultate din operaţiunile curente, efectuate în devize (operaţiunile de lichidare a
creanţelor şi datoriilor în devize) sau aferente disponibilităţilor în devize.
Nr. Sume Sume
Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 5124 = % 7400
“Conturi la bănci în valută” 401 7200
“Furnizori”
765 200
“Venituri din diferenţe
de curs valutar”
Se încasează de la un client din străinătate o creanţă de 2000
EUR. Cursul în momentul constituirii creanţei a fost de 3,6
RON / EUR, iar cursul de schimb actual 3,7 RON / EUR.

Toate conturile de venituri financiare se debitează la sfârşitul perioadei prin repartizarea

sumelor colectate la contul de rezultate. În acest mod, veniturile financiare se vor regăsi în
formularul rezultatelor financiare, în partea de venituri. Prin diferenţa dintre veniturile financiare
şi cheltuielile financiare se determină rezultatul financiar: profit sau pierdere.
Sunt excepţionale şi se contabilizează ca atare veniturile determinate de operaţiile cu
caracter întâmplător, accidental în raport cu activitatea normală, curentă, a întreprinderii.
Pentru evidenţa acestor venituri se foloseşte contul 771 “Venituri din subvenţii pentru
evenimente extraordinare şi altele similare”. Astfel de venituri sunt: bunurile rezultate din
dezmembrarea unor imobilizări; valorile primite prin donaţie sau cu titlu gratuit; drepturile de
personal neridicate, după prescrierea lor; valoarea lipsurilor constatate cu ocazia inventarierii
imputate vinovaţilor de producerea lor; sumele datorate din despăgubiri sau penalităţi.
Nr. Sume Sume
Operaţiuni
crt. debitoare creditoare
1. 461 = % 2380
“Debitori diverşi” 771 2000
“Venituri din subvenţii
pentru evenimente
extraordinare şi altele
similare”
4427 380
“TVA colectată”
Se vinde un utilaj.

27
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concepţia mercantilistă susţinea că izvorul profitului îl constituie rezultatul activităţii de comerţ

exterior, iar concepţia fiziocrată a negat concepţia profitului comercial şi a considerat profitul ca
un venit provenit din activităţile agricole, şi doar mai tîrziu D. Ricardo a precizat pentru prima
dată distribuţia şi opoziţia dintre salariu şi profit, care însumate dau valoarea nou creată. Pînă la
concepţia actuală a profitului utilă pentru condiţiile economiei de piaţă au existat multe păreri
aferente noţiunii de profit şi sursele lui de apariţie.

Astăzi, profitul este raţiunea de a fi a unei unităţi economice, şi întreprinderile ce se dovedesc

neprofitabile sunt supuse falimentului.

Pentru a aborda mai amplu tema propusă este necesar de a defini şi noţiunile de: „Venit”,
„Consum”, „Cheltuieli”. Deci, prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte
teoretice privind definirea consumurilor şi cheltuielilor, structura veniturilor obţinute de
întreprindere, precum şi aspecte practice privind contabilizarea şi analiza rezultatelor financiare
ale întreprinderii.

Fluxul financiar al S.C. AUTOHOUSE S.R.L. în perioada 2007 – 2009 a avut o evoluţie
semnificativă de la un an al altul, de la un trimestru la altul, datorită faptului că unitatea a fost
determinată să-şi restrângă mult activitatea din cauza datoriilor mari pe care le avea faţă de
creditorii săi.

În activitatea de exploatare, fluxul financiar a avut un trend crescător în anul 2008, după care a
înregistrat o diminuare semnificativă.

Spre deosebire, activitatea de finanţare, a devenit cu trecerea timpului o activitate nerentabilă, cu

investiţii neperformante care au dus la risipirea surselor băneşti. Situaţia evoluţiei descrescânde
a fluxului financiar în activitatea financiară prezintă imposibilitatea firmei de a-şi plăti datoriile
faţă de diverşi creditori, precum şi imposibilitatea încasării contravaloarea serviciilor prestate de
la diferiţi beneficiari.

PROPUNERI:
 Intensificarea acţiunilor de recuperare a creanţelor şi crearea unui
compartiment special pentru recuperarea creanţelor. Această acţiune va duce la creşterea
lichidităţii societăţii, la plata datoriilor către stat, reducerea cheltuielilor cu penalizările care nu
sunt deductibile fiscal;
 Găsirea unor soluţii de aprovizionare cu materiale prin compensări în
vederea reducerii folosirii lichidităţilor, pentru plata datoriilor către stat;
 Îmbunătăţirea disciplinei de producţie astfel încât să se evite plăţi
salariale necuvenite;
 Organizarea societăţii pe centre de profit astfel încât să se cunoască
contribuţia fiecărui sector la profitul obţinut şi impozitul de profit aferent fiecărui centru.
Aceasta presupune organizarea contabilităţii până la întocmirea balanţei la nivel de centru de
profit;
 Evidenţa riguroasă a facturilor emise în corespondenţă cu avizele de
expediţie;
 Având în vedere volumul mare de documente primare se impune folosirea
frecventă a mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor.

28
BIBLIOGRAFIE

1. Florin Coman - Contabilitatea financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine.

2. Ion Cucui – Fundamentele contabilităţii, 2008
3. Gheorghe Diaconu, Cosmina Pitulici – Contabilitatea financiară armonizată a unitătilor
economice; editura “Biblioteca Târgovişte 2003”
4. O.Călin, I.Văduva, M.Hristea, H.Neamţu – Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1995
5. N.Feleagă, I.Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol I şi II, Editura Economică,
Bucureşti 1998
6. Feleagă Niculae, Ionaşcu Ion – Contabilitate financiară volumul I şi II Editura
Economică, Bucureşti 1993-1994;
7. Luminiţa Ionescu - Contabilitatea aprofundată a societăţilor comerciale, Editura
Fundaţiei România de Mâine.
8. Ristea Mihai – Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura CECCAR Bucureşti 1995;
9. Maria Niculescu – Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti 1997;
10. Călin Oprea şicolaboratorii: - Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1997
11. Mihai Ristea - Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti 2004.

Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000 Editura Economică

Legea contabilităţii nr 82/1991
Legea societăţilor comerciale nr 31/1990
Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii nr 82/1991
ORDINUL 1752 publicat in Monitorul Oficial Nr.1080 bis din 30 noiembrie 2005.
Reglementări contabile pentru agenţii economici, Editura Economică, Bucureşti, 2002

29