Professional Documents
Culture Documents
Cuza”
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Specializarea Economie Agroalimentară
Proiect achiziţii
Biscuiţi
Păduraru Ramona
Gavrilă Delia Oana
Călin Dana
- Iaşi 2004 –
1
Capitolul I: Date generale depre intreprindere..........................................3
Segmente tipice.......................................................................10
2
Politica privind protectia mediului înconjurător
1. gasirea si aplicarea in toate cazurile de tehnologii nepoluante;
2. respectarea legislaţiei de mediu în vigoare ca şi a prevederilor
standardelor refeitoare la cerinţele de mediu aplicabile respectivelor procese;
3. folosirea cu grijă a tuturor resurselor naţionale;
4. identificarea tuturor companiilor şi persoanelor implicate în
procesare de a conştientiza mai bine aceste imperative;
5. o contribuţie activă pentru a creşte grija pentru protecţia mediului
în cadrul comunităţii locale.
3
Asociatii firmei:
• Gavrila Delia Oana: aducand un aport de 5.000.000.000 lei;
• Calin Dana: aducand un aport de 5.000.000.000 lei;
• Paduraru Ramona: aducand un aport de 4.96.370.184 lei.
Toti asociatii au experienta in domeniul panifiactiei, subliniem faptul ca Gavrila
Delia detine firma de panificatie S.C. CRISDELY S.A; Calin Dana conduce
intreprinderea S.C. DULCINICA S.A si Paduraru Ramona – S.C. TIMES S.A
4
Directorul general: Iliuta Catalin- studii superioare Universutatea „Al. I. Cuza” din Iasi;
master in managementul afacerilor
5
Piaţa de biscuiţi din România are un potenţial foarte mare de dezvoltare şi prin
înfiinţarea firmei dorim să fim un jucator important pe piaţa biscuitilor, mai ales pe
sectorul business, reprezentat de diferitele specialitati de biscuiti cu cacao şi lapte.
Gustările dintre mese sunt o bună metodă de a completa necesarul zilnic de
nutrimente. Iar, dacă avem un program încărcat şi treburile zilnice nu ne dau voie să
ieşim din birou pentru o masă completă, ne putem satisface foamea şi cu diferite
gustări. Ar putea fi o banană pentru pauza de la ora 11, sau biscuiţi cu cacao pentru
după-amiaza. Dacă ai sărit peste micul dejun sau nu ai avut un prânz copios eşti
mereu tentat să ronţăi ceva între mesele principale. Gustarea nu este doar un mod
de a potoli foamea. Poate sa facă parte din rutina zilnica.
Conform datelor furnizate de Rompan, românii consumă de doua ori mai multe
produse de panificaţie decat francezii, consumul anual de 115 kg/locuitor înregistrat
în România fiind aproape dublu faţă de cel din Franţa şi cu circa 30% mai mare decât
în ţările UE. În România, consumul de pâine şi produse de panificaţie s-a redus la
jumatate ân ultimii 14 ani, iar tendinţa pentru perioada următoare este de micşorare a
cererii, ca urmare a orientarii populaţiei către alte produse.
Principalii concurenţi ai pâinii în zilele noastre sunt croisantele (simple sau
umplute), briosele, fulgii de cereale, dar şi produsele de panificaţie congelate.
Rompan a iniţiat împreună cu Institutul National de Nutriţie un program de
vitaminizare a produselor de panificaţie, în vederea compensării carenţelor
alimentare apărute ca urmare a scăderii semnificative în ultimii 10 ani a consumului
de pâine din făina neagră şi integrală bogată în vitamine, săruri şi minerale.
6
Firma îşi propune ca pentru următorii trei ani să producă următoarele tipuri de
biscuiţi:
biscuiţi simpli, 100 grame;
Ingrediente
7
Biscuiţii simpli conţin următoarele ingrediente:
făină 65%,
zahăr 10%,
grăsimi vegetale 15%,
lapte praf 8,6%,
sare 1%,
lecitină 0,4%.
8
Fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie (EA-1581) Fabricarea biscuiţilor,
pişcoturilor şi a altor produse similare (EA-1582)
Biscuiţii sunt un produs ce se găseşte în toate zonele din ţara noastră. El este
distribuit în general în magazinele alimentare, cât şi chioşcuri, supermarket-uri,
engross-uri. Biscuiţii nu vizează doar anumite zone geografice deoarece sunt
cumpăraţi de un număr mare de consumatori. Aceştia trebuie să fie disponibili în cât
mai multe debuşee pentru a fi la îndemâna oricui.
Aceasta este o caracteristică spaţială demnă de luat în considerare în situaţia
de faţă. Ea se referă la răspândirea şi repartiţia teritorială a vânzărilor şi mesajelor cu
caracter promoţional, la densitatea reţelelor de distribuţie şi la gradul de solicitare a
acestora. Astfel, pentru distribuirea biscuiţilor se va folosi o strategie intensivă care
va pune acest produs la dispoziţia consumatorului final prin toate debuşeele posibile.
Acest produs este de o valoare mică şi are o frecvenţă de cumpărare ridicată, astfel
decizia cumpărătorului nu este una complexă ci una care se ia la prima vedere. În
astfel de situaţii este spre folosul producătorilor să îl aibă expus în cât mai multe
locuri.
În raport cu gradul de concentrare spaţială, piaţa poate fi delimitată în zone şi
sectoare având priorităţi şi cerinţe diferite sub aspectul distanţelor, transporturilor,
conservării, a costului, a riscurilor. Astfel, majoritatea mărcilor vor fi comercializate în
zonele urbane, în zonele rurale nefiind disponibile toate mărcile deoarece puterea de
cumpărare este mult mai scăzută cât şi frecvenţa de consum a acestor persoane.
Alte aspecte privind aria pieţei se pot referi la: localizarea geografică a
burselor de mărfuri şi a zonelor de influenţă a acestora, localizarea diferitelor sisteme
şi condiţii de vămuire şi tranzit, a regimului certificatelor de origine, a protecţiei
produselor, desenelor, modelelor şi mărcilor.
Gradul de solicitare a reţelelor de distribuţie poate fi o altă caracteristică
spaţială a pieţei biscuiţilor. Aceasta priveşte aglomerarea actelor de cumpărare pe
zone, cartiere, străzi, magazine şi puncte de vânzare în cadrul aceleiaşi localităţi.
Mărimea sa este dependentă de configurarea fluxului de cumpărători, de frecvenţa
cumpărărilor şi de indicele de prezenţă a produselor.
Principalii concurenţi sunt celelalte firme ce produc biscuiţi cât şi firmele ce au
ca obiect de activitate produsele da panificaţie, croisantele (simple sau umplute),
briosele, dar si produsele de panificatie congelate.
Ne propunem, ca pentru anii 2005, 2006, şi 2007 să ocupăm piaţa Iaşiului.
9
Piaţa ţintă este reprezentată de populaţia din mediul urban, dar şi rural într-o
oarecare măsură cu vârste cuprinse între 4 şi 25 de ani.
Aceasta gama de biscuiti se adreseaza in special urmatoarelor segmente de piata:
copii
scolari
adulti
1. DEMOGRAFICE
Vârsta - copii, şcolari, adulţi;
Mediul - preponderent urban dar şi rural;
Venitul - mici, medii, mari,
Nivelul pregătirii - cu studii primare, studii liceale, studii
superioare terminate si neterminate.
2. COMPORTAMENTALE
Rată de cumpărare - mare;
Importanţa cumpărării - redusă;
Avantaje căutate - persoane care caută calitatea,
intensitatea plăcerii, economia, gustul,
aroma, ingredientele, prestigiul mărcii;
Statutul utilizatorului - non-utilizatori, foşti utilizatori, potenţiali
utilizatori, utilizatori pentru prima dată,
utilizatori obişnuiţi;
Fidelitatea - zero, medie, puternică, absolută;
Atitudine faţă de produs - entuziastă, pozitiva, indiferentă,
negativistă, ostilă.
10
2005 biscuiţi simpli 100.000 3.842 lei
biscuiţi cu cacao 150.000 5.535 lei
biscuiţi cu cremă 120.000 4.575 lei
2006 biscuiţi simpli 100.000 3.847 lei
biscuiţi cu cacao 200.000 5.662 lei
biscuiţi cu cremă 120.000 4.577 lei
2007 biscuiţi simpli 80.000 3.857 lei
biscuiţi cu cacao 210.000 5.668 lei
biscuiţi cu cremă 130.000 4.583 lei
11
100.000 150.000 120.000 reparaţii de
inventar
2005 1. Malaxor pentru 0,01 h 0,01 0,01 2 1.500 €
aluat
2. Cuptor 0,02 0,015 0,02 2 1.200 €
12
3. Maşină rotativă 0,01 0,02 0,02 3 7.434 €
de modelare
4. Râşniţă 0,012 0,011 0,01 1 4.980 €
Maşină rotativă de modelare, Greutate bucati: 100 – 2200 gr; greutate maşină
300 kg; putere 0,75 kw, structură fabricată din oţel,conul care rotunjeste
aluatul este placat cu nichel, nontoxic, canalele sunt îmbrăcate în aluminiu,
dispozitiv de îndepărtare a făinii rămase,montat pe suport turnat;
13
Râşniţă cu 2 cilindri, diametrul cilindrului 12cm, lungime 30 cm, greutate 200
kg, putere 1,1 KW, livrată cu cilindri de granit, deschidere/închidere a cilindrilor
opertă prin roată manuală, sistem de control cu angrenaj baie de ulei;
Mixer de cremă, capacitate 20 l, sitem de batere cu curea, viteză variabilă, 3
unelte, greutate 90 kg, putere 0,4 kw, încălzire electrică, maşină potrivită
pentru gătirea oricărui tip de cremă, îngheţată, zabaglione, caramel, ciocolată,
livrată cu bol termic pentru distribuirea căldurii mai eficientă;
Maşină de ambalare, realizează pungile cu trei suduri lucrează cu folie plană
sau eventual pliată, fără folie pantalon si este automată mare, cu realizarea
pungii sudate pe trei laturi.
1. Uj =
∑ Qij ⋅ ntij
unde:
Tdj
14
Uj = necesarul de utilaje;
Ns = numărul de schimburi;
2. Cuptor
15
4. Râşniţă
5. Mixer de cremă
6. Maşină de ambalare
7. Cernător
16
4. Râşniţă 2 utilaje 4.980 euro TBM Tecnopast
5. Mixer de cremă 1 utilaj 4.050 euro TBM Tecnopast
6. Maşină de ambalare 3 utilaje 2.900 euro TBM Tecnopast
7. Cernător 2 utilaje 600 euro TBM Tecnopast
1 € = 40.000 lei
2. Cuptor
17
100.000 X 0,01 + 200.000 X 0,02 + 120.000 X 0,02
U3 = = 3,6 = 4utilaje
2016
4. Râşniţă
5. Mixer de cremă
6. Maşină de ambalare
7. Cernător
18
4. Râşniţă 2 utilaje 4.980 euro TBM Tecnopast
5. Mixer de cremă 1 utilaj 4.050 euro TBM Tecnopast
6. Maşină de ambalare 3 utilaje 2.900 euro TBM Tecnopast
7. Cernător 3 utilaje 600 euro TBM Tecnopast
2. Cuptor
19
4. Râşniţă
5. Mixer de cremă
6. Maşină de ambalare
7. Cernător
20
În anul 2007 numărul de utilaje va rămâne acelaşi ca şi în anul 2006,
nemaifiind necesară achiziţionarea de alte utilaje deoarece numărul de produse
fabricate în acest an rămâne acelaşi ca şi în anul 2006. în schimb în acest an scade
numărul de produse din categoria 1 (biscuiţi simpli) de la 100.000 de bucăţi la 80.000
de bucăţi dar în acelaşi timp creşte numărul de produse din categoria 2 (biscuiţi cu
cacao) de la 200.000 la 210.000 şi 3 (biscuiţi cu fructe) de la 120.000 la 130.000.
oricum, numărul de produse rămâne acelaşi ca şi în anul 2006, şi anume 420.000 de
pachete de biscuiţi.
21
M8 – CTC 0,01 0,01 0,01 4.300.000
2006 M1 pentru U1 0,01 h 0,01 0,01 3.900.000
Mk =
∑ Qi ⋅ ntik
Tdk
Qi = cantitatea din produsul i
Ntik = norma de timp
Tdk = timpul disponibil al muncitorilor
22
SL = număr sârbâtori legale
Zco = număr zile de concediu
Ds = durata unui schimb
23
M3 3 3.500.000 10.500.000
M4 3 3.500.000 10.500.000
M5 1 4.000.000 4.000.000
M6 3 3.700.000 11.100.000
M7 3 4.000.000 12.000.000
M8 2 3.800.000 7.600.000
Total fond salarii 18 - 75.504.000
24
Muncitori direct Număr de Salariu Fond de salariu
productivi muncitori
M1 2 3.900.000 7.800.000
M2 4 4.000.000 16.000.000
M3 4 3.500.000 14.000.000
M4 3 3.500.000 10.500.000
M5 1 4.000.000 4.000.000
M6 3 3.700.000 11.100.000
M7 3 4.000.000 12.000.000
M8 2 3.800.000 7.600.000
Total fond salarii 19 - 79.004.000
25
80.000 ⋅ 0,013 + 210.000 ⋅ 0,013 + 130.000 ⋅ 0.013
M7 = = 2,94 = 3muncitori
1856
În anul 2007 se va mai angaja un muncitor pentru utilajul M5, respectiv mixer
de cremă deoarece s-a observat că singurul muncitor nu reuşeşte să exploateze
utilajul la întreaga lui capacitate.
Astfel numărul muncitorilor direct productivi cât şi salariile şi fondurile de salarii
pentru anul 2007, sunt prezentate în tabelul următor:
Dacă muncitorii direct productivi sunt în număr de 40, atunci muncitorii indirect
productivi vor reprezenta 15% din aceştia adică 18 x 15%= 2,7 = 3 muncitori
26
Pentru anul 2006
Dacă muncitorii direct productivi sunt în număr de 47, atunci muncitorii indirect
productivi vor reprezenta 15% din aceştia adică 19 x 15%= 2,85 = 3 muncitori
Dacă muncitorii direct productivi sunt în număr de 19, atunci muncitorii indirect
productivi vor reprezenta 15% din aceştia adică 19 x 15%= 2,85 = 3 muncitori
Vom menţine numărul de muncitori indirect productivi la 3.
27
Pentru anul 2005
Total fond de salarii = Fond de salarii pentru muncitori direct productivi + Fond
de salarii pentru muncitori indirect productivi
28
5.1. Consumul specific de materii prime, materiale (kg / bucată)
1 bucată = 100 de grame
Mp = ∑ Qi ⋅ Csi unde,
Zahăr
Mp2 = 100.000 x 0,01 + 150.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 3.700 kg de zahăr
Lapte praf
Mp3 = 100.000 x 0,006 + 150.000 x 0,01 + 120.000 x 0,0 = 3.300 kg lapte praf
29
Mp4 = 100.000 x 0.013 + 150.000 x 0,014 + 120.000 x 0,014 = 5.080 kg grăsimi
vegetale
Pudră de cacao
Mp5 = 100.000 x 0 + 150.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 750 kg pudră de cacao
Sare
Mp6 = 100.000 x 0.001 + 150.000 x 0,001 + 120.000 x 0.001 = 370 kg sare
Zahăr
Mp2 = 100.000 x 0,01 + 200.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 4.200 kg de zahăr
Lapte praf
Mp3 = 100.000 x 0,006 + 200.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 3.800 kg lapte praf
Pudră de cacao
Mp5 = 100.000 x 0 + 200.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 1.000 kg pudră de cacao
Sare
Mp6 = 100.000 x 0.001 + 200.000 x 0,001 + 120.000 x 0.001 = 420 kg sare
30
Mp1 = 80.000 x 0,07 + 210.000 x 0.06 + 130.000 x 0,065 = 26.650 kg de făină de
grâu.
Zahăr
Mp2 = 80.000 x 0,01 + 210.000 x 0,01 + 130.000 x 0,01 = 4.200 kg de zahăr
Lapte praf
Mp3 = 80.000 x 0,006 + 210.000 x 0,01 + 130.000 x 0,01 = 3.800 kg lapte praf
Pudră de cacao
Mp5 = 100.000 x 0 + 210.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 1.050 kg pudră de cacao
Sare
Mp5 = 80.000 x 0.001 + 210.000 x 0,001 + 130.000 x 0.001 = 420 kg sare
31
Inka 60.000 Ghana Bună
Skofat 56.000 Ecuador Satisfăcătoare
Sdn Bhd 63.000 Brazilia Foarte bună
62.000 Indonezia Foarte bună
Ug (F1) = 0,8 x 0,6 + 1 x 0,2 + 0,5 x 0,2 = 0,48 + 0,2 + 0,1 = 0,77
Ug (F2) = 1 x 0,6 + 0,3 x 0,2 + 0 x 0,2 = 0,6 + 0,06 + 0 = 0,66
Ug (F3) = 0 x 0,6 + 0,5 x 0,2 + 1 x 0,2 = 0 + 0,1 + 0,2 = 0,3
Ug (F4) = 0,3 x 0,6 + 0 x 0,2 + 1 x 0,2 = 0,18 + 0 + 0,2 = 0,38
32
Taxa pe valoare adăugată = 19% (Costul de import + Taxele vamale +
Comisioane vamale) = 19% (73.293.000 + 10.993.650 + 3.664.650)
TVA = 16.710.747 lei
Preţul în vamă = Cost de import + Taxele vamale + Comisioane vamale + TVA
= 104.662.047 lei
Preţul în vamă/kilogram = 104.662.047 : 1100 kg = 95.147 lei/kg
33
În anul 2006 avem nevoie de 1050 kg de pudră de cacao.Astfel, deoarece
vom importa această materie primă, vom achiziţiona o cantitate mai mare, respectiv
1.400 kilograme de pudră de cacao, pentru anul 2005:
1050 de kilograme le vom folosi pentru fabricarea biscuiţilor;
350 de kilograme le vom vinde la un preţ mai mare pe piaţa internă.
34
5. Moara 9.000 Bihor Foarte bună
Furnizorul de făină pe care îl vom alege este deci firma SC Boromir IND, din
Râmnicu Vâlcea, şi vom achiziţiona 23.800 kg de făină de grâu la preţul de 7.000 lei
kilogramul, în sumă de 197.654.000 lei.
În anul 2006, preţul de achiziţie cu TVA va fi de 8.350 lei/kg, iar în anul 2007
de 8.360 lei/kg.
35
1. E.S.O. AGRA 20.000 Calarasi Bună
2. SC Lali Oil Press SRL 25.000 Timis Foarte bună
3. Egyed Group 18.500 Timis Satisfăcătoare
Furnizorul de ulei pe care îl vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din
Calarasi, şi vom achiziţiona 5.080 kg ulei la preţul de 20.000 lei kilogramul, în sumă
de 92.640.000 lei.
Total kg grăsimi vegetale necesare –5.080 kg
Preţul de achiziţie –20.000 lei/kg
Total = 5.080 x 20.000 = 101.600.000
TVA = 19%, 101.600.000 x 19% = 19.304.000 lei
Preţ de achiziţie = 120.904.000 lei
Preţ de achiziţie/kg = 23.800 lei/kg
În anul 2006 preţul pentru 1 l de ulei va fi de 23.900, iar în anul 2007 preţul va
creşte la valoarea de 24.000 lei/l.
Furnizorul de zahăr pe care îl vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din
Calarasi, şi vom achiziţiona 3.700 kg zahăr la preţul de lei 17.474 kilogramul, în
sumă de 64.283.800 lei.
36
Preţ de achiziţie = 64.283.800 lei
Preţ de achiziţie/kg = 17.474 lei/kg
Furnizorul de lapte praf pe care îl vom alege este deci firma Alionexagro, din
Bucureşti, şi vom achiziţiona 3.300 kg lapte praf la preţul de 65.000 lei kilogramul, în
255.255.000 sumă de lei.
37
Preţul la lapte praf va râmăne acelaşi de a lungul anilor 2006 şi 2007.
Furnizorul de sare pe care îl vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din
Calarasi, şi vom achiziţiona 370 kg sare la preţul de 4.500 lei kilogramul, în sumă de
1.665.000 lei.
Total kg de sare necesare –370 kg
Preţul de achiziţie –4.500 lei/kg
Total = 370 x 4.500 = 1.665.000 lei
TVA = 19%, 1.665.000 x 19% = 316.350 lei
Preţ de achiziţie = 1.981.350lei
Preţ de achiziţie/kg = 5.355 lei/kg
În anul 2006, preţul pentru materia primă sare va fi de 5.360, iar în anul 2007
preţul va fi de 5.365 lei/kg.
38
KDT = CDM + CDS
1. Materiale auxiliare
Anul 2005
39
• Cuptor: 11 utilaje x 2 x 2016 = 44.352 KW
• Maşină rotativă de modelare: 4 x 0,75 x 2024 = 6.072 KW
• Râşniţă: 8 x 1,1 x 2024 = 17.811,2 KW
• Mixer de cremă: 1 x 0,4 x 2024 = 809,6 KW
• Maşină de ambalare: 6 x 0,5 x 2024 = 6.072 KW
• Cernător: 3 x 0,09 x 2016 = 544,32 KW
• Becuri: 20 X 0.01 X 2024 = 404,8 KW
Anul 2006
Pentru anul 2005, considerăm că 1 KW costă 2.500 lei.
Anul 2007
Pentru anul 2005, considerăm că 1 KW costă 2.570 lei.
40
• Becuri: 20 X 0.01 X 2024 = 404,8 KW
Luna Consum Total lei 2005 Total lei 2006 Total lei 2007
Noiembrie 2,873 2.579.954 2.591.446 2.625.922
Decembrie 3,670 3.295.660 3.310.340 3.354.380
Ianuarie 4,120 3.699.760 3.716.240 3.765.680
Februarie 3,812 3.423.176 3.438.424 3.484.168
Martie 2,540 2.280.920 2.291.080 2.321.560
Total 15.279.470 15.347.530 15.551.710
41
1.515.120.000
Am = = 151.120.000lei
10
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
6.6Chirii
42
Pentru anul 2005
Suprafaţa = 350 m2
Curs valutar 1€ = 40.000 lei
Preţul de chirie = 2,3 €/m2 = 92.000 lei/m3
Total = 350 x 2,3 € = 1.125 € = 32.200.000 lei
Total/an = 32.200.000 x 12 = 386.400.000 lei
43
CD = 387.744.000 lei
CGA = 379.764.000 lei
44
CDS = 1.303.567.800 lei
TCD = 2.177.808.460 lei
45
Capitolul VII: Calculul preţului
P1 = 0,07 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 23.800 + 0,001 x 5.355
= 1.537 lei
P2 = 0,06 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.800 + 0,005 x 95.147
+ 0,001 x 5.355 = 2.214 lei
P3 = 0,065 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.800 + 0,001 x 5.355
= 1.830 lei
P1 = 0,07 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 23.900 + 0,001 x 5.360
= 1.536 lei;
P2 = 0,06 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.900 + 0,005 x 95.147
+ 0,001 x 5.360 = 2.265 lei;
P3 = 0,065 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.900 + 0,001 x 5.350
= 1.831 lei;
46
Pentru anul 2007
Profit 150% = 3.216.835.931 x 1,5 = 4.825.253.896 lei
P1 = 0,07 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 24.000 + 0,001 x 5.360
= 1.543 lei
P2 = 0,06 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 24.000 + 0,005 x 95.147
+ 0,001 x 5.360 = 2.267 lei
P3 = 0,065 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 24.000 + 0,001 x 5.360
= 1.833 lei
Pentru 2005
P1 = 1.537 x 1,5 = 2.074 + 1.537 = 3.842 lei
P2 = 2.214 x 1,5 = 2.989 + 2.214 = 5.535 lei
P3 = 1.830 x 1,5 = 2.470 + 1830 = 4.575 lei
Pentru 2006
Pentru 2007
47
Profit = 4.644.555.276 lei
Venit din vânzări = 350 kg pudră de cacao x 95.147 = 33.301.450 lei
Total =7.774.226.910 lei
48
Capitolul VIII: Calcului pragului de rentabilitate
Rentabilitatea
Rentabilitatea = Efect / Efort
Pentru 2005: 4.644.555.276 / 3.096.370.184 = 1,5
Pentru 2006 : 4.816.767.859 /3.211.178.573 = 1,5
Pentru 2007: 4.825.253.896 / 3.216.835.931 = 1,5
CT
Qcr =
∑ pi ⋅ gi − ∑ Cvi ⋅ gi
∑ Cvi ⋅ gi = 1.906,47
CT
Qcr =
∑ pi ⋅ gi − ∑ Cvi ⋅ gi
∑ pi ⋅ gi = 4862
∑ Cvi ⋅ gi = 1929
49
Qcr = 1.033.370.133 / 4862 - 1929 = 352.325 bucăţi
1.048.426.135
CT
Qcr =
∑ pi ⋅ gi − ∑ Cvi ⋅ gi
∑ pi ⋅ gi = 4987
∑ Cvi ⋅ gi = 1994
imprumut amortizarea
an nerambursat dobanda lunara anuitati
1 1.600.000.000 400.000.000 800.000.000 1.200.000.000
2 800.000.000 200.000.000 800.000.000 1.000.000.000
50