Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Carpati partea I

Carpati partea I

Ratings: (0)|Views: 364|Likes:
Published by catalynus

More info:

Published by: catalynus on Feb 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2012

pdf

text

original

 
2. Regiunile geografice ale Carpaţilor 2.1. Regiunea Carpaţilor OrientaliPoziţional, această regiune corespunde părţii estice a Carpaţilor româneşti, începânddin nord, de la frontiera cu Ucraina. Extinderea ariei montane orientale între limitele denord, est şi vest menţionate este acceptată unanim în literatura de specialitate. Aproapeunanim este considerată limită sud-vestică valea Prahovei (culoarul de văi Prahova – Timiş). Diferă însă opinia formulată de către C.Martiniuc şi P.Coteţ (1960), conformcăreia ultimul segment al Carpaţilor Orientali este marcat de văile Dâmboviţei şi Bârsei.Argumentele primei poziţii constau în altitudinea şi masivitatea grupării montane aBucegilor, precum şi în anvergura de ax transcarpatic a culoarului Prahova – Timiş,susţinându-se astfel apartenenţa acestei grupări la Carpaţii Meridionali şi, în consecinţă,valoarea de limită a culoarului menţionat.O analiză geografică complexă evidenţiază şi argumentele celei de a doua poziţii :a. toate liniile tectonice importante şi principalele diviziuni morfo-structurale ale Carpaţilor Orientali se continuă, fără întrerupere, la vest de valea Prahovei – unitatea cristalină centrală cu învelişul său sedimentar mezozoic, flişul cretacic deCeahlău şi de Teleajen etc. chiar dacă marginal flişul paleogen este invadat desedimente mai noi, mio-pliocene şi relieful format pe acest suport este subcarpatic;b. în munţii dintre Prahova şi Dâmboviţa predomină depozite sedimentaremezozoice, în special conglomerate cretacice masive, ca în Ceahlău şi Ciucaş, şi nu rocicristaline, ca în Carpaţii Meridionali. Pe conglomerate s-a format un relief specific dedezagregare, similar celui din Carpaţii Orientali;c. relieful muilor dintre Prahova şi mbova este predominantstructural, format pe un suport cutat, cu cele mai frumoase sinclinale înălţate şi forme dehog-back din Carpaţii roneşti, în timp ce în Carpaţii Meridionali dominantamorfologieste dictade o structură de blocuri, formate prin fracturarea unuifundament cristalin rigid;
1
 
d. însemnătatea reliefului glaciar în această grupare este modestă, la fel ca în Carpaţii Orientali, în contrast puternic cu amploarea morfologiei glaciare dinCarpaţii Meridionali;e. sub aspect climatic, altitudinea grupării nu-i asigură precipitaţiile bogatedin Carpaţii Meridionali, foehnizarea impusă de ecranul constituit de culmea nordică aM.Făgăraş fiind potenţade influenţele climatice continentale, specifice în CarpaţiiOrientali;f. accesibilitatea culoarului Prahova-Timiş ca ax transcarpatic nu estenaturală (segmentul fiind îngust), ci amenajată destul de târziu; până la sfârşitul sec. alXVIII-lea circulaţia majoră folosea traseul antic, prin culoarul Bran-Rucăr, abia de lasfârşitul sec. al XIX-lea fiind realizată o arteră de circulaţie de importanţă naţională;g. acceptarea limitei respective pe valea Prahovei şi includerea grupăriiBucegilor în Carpaţii Meridionali transformă Ţara Bârsei-Trei Scaune într-o depresiunemarginală, în timp ce ea este o mare depresiune internă, specifică în Carpaţii Orientali,unde se înscrie în culoarul (ulucul) depresionar central.Pentru argumentele menţionate, a doua poziţie este mai întemeiată şi recomandabilă.În acelaşi timp, ţinându-se seama de masivitatea naturală a munţilor, de altitudinea lor,care depăşeşte în Bucegi 2500 m şi de funcţionalitatea culoarului Prahova-Timiş, întreagagrupare poate fi considerată o subregiune a Carpaţilor Orientali care are caractere detranziţie spre Carpaţii Meridionali.Între limitele menţionate, Carpaţii Orientali sunt diviziunea cea mai întinaCarpaţilor româneşti, în care se înscriu cu 35.484 km2, reprezentând 51% din suprafaţaacestora.
2
 
2.1.1. Constituţia geologică şi evoluţia Carpaţilor Orientali. ConsecinţeFundamentul Carpaţilor Orientali, ca şi al celorlalte regiuni carpatice , este constituitdintr-o masă de roci metamorfice, extrem de complicată, care a fost pusă în loc şitransformată succesiv în cel puţin trei mari cicluri orogenetice: ciclul prebaikalian (înprecambrian), nd au fost metamorfozate cele mai vechi serii cristaline, seria deHăghimaş-Rarău- Bretila şi seria de Rebra-Barnar,reprezentate printro masă de roci mezo metamorfice (gnaise oculare, micaşisturi, calcare şi dolomite cristaline), ciclul baikalian (în cambrian), când metamorfismul a fostmai redus, formându-se serii cristaline epimetamorfice, dintre care cea mai dezvoltatăeste cea de Tulgheş (şisturi cloritoase, sericitoase, sericito-cloritoase, cuarţite negre ş.a., în care uneori cele mai dure sunt rocile verzi, tufogene, cu structură porfiroidă), deosebitde importantă sub aspect economic, metamorfismul specific generând mineralizaţii deMn şi sulfuri complexe; ciclul hercinic, când metamorfismul a fost încă mai redus,caracteristic seriilor de Dămuc şi de Repedea (şisturi grafitoase, calcare cristaline ş.a.).Acest soclu cristalin aflorează numai în lungul părţii centrale, de la frontiera de nord şipână în nordul M.Ciucului, mai spre sud având numai o apariţie insulară, în partea vest – sud-vestică a M.Perşani. Pe alocuri este străpuns de intruziuni magmatice, dintre care ceamai importantă este reprezentată de masivul sienitic de la Ditrău.Începând din triasic, în aria Carpaţilor Orientali de astăzi a început un nou ciclu deevoluţie geosinclinală, care de fapt continuă şi care a fost marcat de repetate paroxismeorogenetice şi de migrarea continuă spre est a axului activ al geosinclinalului, pe seamabordurii Platformei Est-Europene. În acest geosinclinal, în triasic şi jurasic, pestefundamentul cristalin, s-a depus o cuvertură sedimentară apreciabilă ca volum,diferenţiată însă petrografic, predominant neritică (conglomerate, gresii, dolomite, calcarerecifale) în partea sa estică şi predominant de mare mai adâncă (marne, marnocalcare) încea vestică. Depozitele triasic-jurasice, exondate şi antrenate în orogenezele următoare,au fost în cea mai mare parte înlăturate prin denudaţie, în special post-cretacic, când axulcristalino-mezozoic era deja o arie montană rigidă. Acum aceste depozite nu mai apardecât insular, într-o serie de sinclinale (cuvete) cu poziţie marginală, înălţate ca efect alorogenezelor celor mai recente şi conservându-şi altitudinea şi datorită rezistenţei induse
3

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Tincu Cosmina liked this
Jullyann Zyx liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->