Buna seara, Cainilor. In acest al doilea numar al “foii”noastre vom vorbi despre atitudine, prezenta, motivatie sigestionarea diverselor situatii care apar in viata Peluzei.In 2003, la Sud s-au mutat 17 baieti. Am ajuns intr-un mediunou, ciudat si diferit de tot ceea ce cunoscusem noi pana atunci.Cele mai mari probleme erau numarul restrans si atragerea fara oinvitatie directa a unor oameni care prin gandire si principii sarezoneze cu noi.Desi ni se parea foarte greu, daca nu chiar imposibil, auaparut astfel de oameni (nu numai cei nemultumiti de situatiatribunei pe care o ocupau). Desi eram acoperiti de orice grupvizitator, desi de cele mai multe ori cantecele noastre nu treceaude sfertul de gazon verde din preajma noastra, cantam 90 deminute si o faceam cu entuziasm.Treptat, oameni care aveau in ei “samanta” de Sudist ni s-aualaturat si impreuna am dezvoltat acest curent si am conturatspiritul de Sudist, un spirit liber, care a reactivat entuziasmul si placerea de a veni la meciuri.Inmultindu-ne, am capatat indiscutabil o forta care de-alungul anilor ne-a tinut in viata. Dar aceasta forta trebuie legata deunitate, si nicidecum de numar. Desi ajunsesem sa fim 40 deoameni acasa, au fost deplasari in care am plecat 13 (Zilina),8(Braila), 5 (Galati, Piatra Neamt), 4 (Iasi), 2 (Cluj).Ca in orice familie, armonia nu era una perfecta – existaudisensiuni, certuri, neumultumiri. Insa odata intrati pe portilearenelor, nu mai era loc de diferente si divergente.
Add a Comment