Asistam la un fenomen interesant, o reintoarcere, parca, la perioada 92-96.Aceasta reintoarcere nu are conotatii pozitive deromantism, ci doar de regres, de remolipsire cu scarba, deznadejde,apatie, pasivitate.Traim un fotbal diferit, cu crainici enervanti, intrerupti de vocisporadice, de cantece mimate si de multe ori false ale unora caredoar pretind ca inteleg fotbalul. "Profesionalismul" parca a rapit jucatorilor pana si bucuria si ambitia maxima concentrate inmomentul cand gheata calca prima oara gazonul. Bucuria la gol eori cu gandul la bani, ori cu gandul la obtinerea rapida a respectuluisi iubirii suporterilor. Pe cat de apatic este jocul, pe atat dezgomotoase sunt declaratiile de a doua zi, pe atat de incendiare sunt"descoperirile" jurnalistilor (care au ca sursa de multe ori doar fantezia exagerata, nebunia si mai ales foamea de bani). Pe cat de putred este fotbalul, pe atat de mare e nevoia de a gasi tapiispasitori, de a afisa gesturi morale doar in aparenta. Afluenta banilor se pare ca nu satura, ci doar lacomeste mai mult un fotbalcare se descotoroseste de suporteri. Nu vom continua acum si aici descrierea acestui fotbal pe carenoi refuzam sa-l intelegem. Mai important e sa gasim metode de alupta impotriva lui, de a-l contracara, de a-l schimba. Si de aceea innumarul de azi ne vom opri putin asupra acelora care au dreptul sidatoria de a schimba lucrurile, de a participa, de a se constitui cavoce capabila sa influenteze pozitiv lucrurile - suporterii.Schema logica e simpla - suporterii vin pentru echipa/club,suporterii au datoria sa participe la viata clubului (si cum am spusintr-un numar anterior, cantatul e cea mai la indemana "arma";fiecare cand pleaca de la stadion trebuie sa fie cu gandul impacat caa facut ceva cu adevarat pentru culorile pe care le iubeste), dar maiau si dreptul de a face acest lucru. Si cand "restul fotbalului" refuzaacest drept, il limiteaza sau il incalca, suporterii trebuie sa-siuneasca vocea si sa si-l ceara.
Add a Comment