Romanul-realist,de tip balzacian,modern,social,citadin

Enigma Otiliei-1938
George Calinescu

Realismul= curent literar-artistic care s-a manifestat in plan European la mijlocul

secolului XIX
-reprezinta legatura/relatia dintre arta si realitate
-apare ca reactie la romantism,respingand idealizarea,fantezia
Trasaturi

*reprezentarea veridica a realitatii,surprinsa ca intr-o oglinda:”un roman e ca o oglinda

purtata de-a lungul unui drum batut de multa lume”(Stendhal,Rosu si Negru);
*teme preferate:familia,averea,parvenismul;
*narator obiectiv,omniscient,detasat>obiectivit. persp. narat.;
*personaje tipice-situatii tipice;
*complexitatea umana>utilizarea tehnicilor de analiza psihologica;
*limbajul-mijloc de caracterizare;
*descrieri amanuntite,stil sobru,impersonal;
*tehnica detaliului semnificativ,veridic;

Este un roman:*amploarea actiunii desfasurata pe mai multe planuri;

*conflictul complex
*prezenta personajelor numeroase si realizarea unei imagini ample asupra
vietii;

Este un roman obiectiv:* specificul relatiei narator-personaj;

 obiectivitatea ,impersonalitatea autorului;
 naratiunea la persoana a IIIa;
 veridicitatea;
 viziunea “dindarat”.

Este un roman realist-balzacian

*tema:” o fresca din viata burgheziei bucurestene”,familia,societatea;
*motivul mostenirii,al paternitatii;
*expozitiunea:situarea exacta in timp si spatiu,descrierea mediului dinspre exterior spre
interior;
*caracterizarea personajului:fizionomie,vestimentatie,cadru ambient,tendinta de
generalizare catre tipologie;
* tehnica detaliului semnificativ;
*descrieri amanuntite,lipsa de idealizare.

Perspectiva narativa:*naratiunea la persoana aIII a

*narator obiectiv,detasat
*conditia impersonalitatii este incalcata prin comentariul unui edil
*Obiectivitatea insa este una paradoxala,caci nu mai desemneaza absenta din evenimente
a unui narator impartial sau a demiurgului
Relatia Narator-Personaj *narator omniscient
*omnipresent(controleaza evolutia povestirii ca un regizor
universal)
* se ascunde in spatele mastilor sale-personajele

TEMA:confera incadrarea balzaciana si citadina,

Caracterul citadin=aspect al modernismului lovinescian
Fresca a burgheziei Bucurestene de la finele sec XX-[prezentata sub
detrminetul social-(banul ca valoare intr-o societate degradata moral)]=conditia
feudalului pe care se proceseaza Formarea/Maturizarea unui tanar care uinainte de a-si
face cariera traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie
*Roman al unei familii si istorie a umor mosteniri>roman realist-balzacian prin motivul
mostenirii si al paternitatii
Titlul initial,”parintii Otiliei” reflecta ideea balzaciana a paternitatii ,pt ca fiecare dintre
personaje desemneaza intr-un fel soarta orfanei Otilia,ca niste “parinti”
Naratorul schimba titlul-din motive editoriale si deplaseaza accentual de la un aspect
realist traditional la ….
Romanul-alcatuit pe mai multe planuri narrative,urmariea destinului unor personaje
prin acumularea detaliilor,destinul Otiliei,al lui Felix,al membrilor clanului Tulea,a lui
Stanica

Planuri narrative

1.Primul plan:urmareste lupta dusa de clanul Tulea pt obtinerea mostenirii lui Costache
Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu
2.Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix care,ramas orfan,vine la Bucuresti pt \
studia medicina,locuieste la tutorele lui si traieste iubirea adolescentina pt Otilia.
*autorul acorda interes si planurilor secundare pt sustinerea imaginii ample a societatii
citadine

Secvente narrative

*succesiunea secventelor narrative este redata prin inlantuire(respectarea cronologiei

faptelor) completata prin insertia unor micronaratiuni in structura romanului
*unele secvente narrative se realizeaza scenic,prin:-dispunerea personajelor
-spontaneitatea dialogului/elocventa
discursului
-notarea gesturilor si a vestimentatiei

Moduri de expunere:

*Dialogul-confera veridicitate si accentuarea epocii

*Descrierea *spatiilor(strada,arhitectura,decorul interior-camera)
Si a vestimentatiei,care sustine ideea de Univers Autentic(mimesis)
 Prin observatie si prin notarea detaliului semnificativ,descrierea devine mijloc de
caracterizare indirecta.
!imaginea Baraganului este redata intr-o descriere de tip romantic:prezenta realitatii in
plan fantastic

Incipit,Final-fixeaza veridic cadrul temporal(“intr-o seara de la inceputul lui iulie

1909”) si spatial(descrierea strazii Antim,a arhitecturii casei lui Mos Costache,a
interioarelor)
-prezinta principalele personaje,sugerea conflictul si traseaza principalele planuri epice
Finalul=inchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un Epilog.
Simetria Incipit-Final=se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui Mos Costache din
perspectiva lui Felix-intrusul,strainul-din fam Giurgiuveanu in momente diferite ale
existentei sale-adolescenta
-zece ani mai tarziu:”dupa razboi”

Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal(“intr-o seara de la

inceputul lui iulie 1909”)si spatiul(descrierea strazii Antim,a arhitecturii casei lui Mos
Costache,a interioarelor),prezinta principalele personaje,sugereaza conflictul si traseaza
principalele planuri epice.Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de
un epilog.Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui
mos Costache,din perspectiva lui Felix,,intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu,in
momente diferite ale existentei sale (adolescenta si aproximativ zece ani mai tarziu:”dupa
razboi”).
Actiunea romanului incepe cu venirea tanarului Felix,orfan,absolvent al Liceului
Internat din Iasi,la Bucuresti,in casa unchiului si tutorelui sau legal,pentru a urma
Facultatea de Medicina.Costache Giurgiuveanu este un rentier avar ,care o creste in casa
lui pe Otilia Marculescu,fiica sa vitrega,cu intentia de a o infiia.Aglae o considera un
pericol pentru mostenirea fratelui ei.
Expozitiunea e realizata in metoda realist-balzaciana:situarea exacta a actiunii in timp
si spatiu,veridicitatea sustinuta prin detaliile topografice,descrierea strazii in maniera
realista,finetea observatiei si notarea detaliului semnificativ.
“Intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele zece, un tanar de vreo
optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean, intra in strada Antim, venind dinspre
strada Sfintii Apostoli cu un soi de valiza in mana[…].in aceasta obscuritate, strada avea
un aspect bizar. Nici o casa nu era prea inalta si aproape nici una nu avea cat superior.
insa varietatea cea mai neprevazuta a arhitecturii (opera indeobste a zidarilor italieni),
marimea neobisnuita a ferestrelor, in raport cu forma scunda a cladirilor, ciubucaria,
ridicola prin grandoare, amestecul de frontoane grecesti si chiar ogive, facute insa din var si
lemn vopsit, umezeala, care dezghioca varul, si uscaciunea, care umfla lemnaria, faceau din
strada bucuresteana o caricatura in moloz a unei strazi italice.”
Caracteristicile arhitectonice ale straziisi ale casei lui mos Costache sunt surprinse de
“ochiul unui estet”,din perspective naratorului specializat,desi observatia ii este atribuita
personajului intrus,care cautaa o anumita casa.Familiarizarea cu mediul,prin procesul
restrangerii,de la strada,la casa,la interioare,la fizionomia si la gesturile local din
localnicilor(tehnica focalizarii),este o modalitate de patrundere a psihologiei personajelor
din acest spatiu,prin reconstituirea atmsferei.Pentru Balzac,o casa este un document
sociologic si moral.Strada si casa lui mos Costache sugereaza,prin detaliile
surprinse,contrastul dintre pretentia de confort si bun gust a unor locatari bogati,burghezi
imbogatiti candva,si realitate:inculti(aspectul de kitsch,amestecul de stiluri arhitectonice
incompatibile),zgarciti(case mici,cu ornamente din materiale ieftine),snobi(imitarea
arhitecturii clasice),delasatori(urme vizibile ale umezelii si ale uscaciunii,impresia de
paragina).Arhitectura sugereaza imaginea unei lumi in decline,care a avut candva energia
necesara pentru a dobandi avere,darn u si fondul cultural.
Patruns in locuinta,Felix il cunoaste pe unchiul sau,un omulet straniu care ii raspunde
balbait:”nu-mi sta nimeni aici,nu cunosc”,pe verisoara Otilia si asista la o scena de
familie:jocul de table.Naratorul ii atribuie lui Felix observarea obiectiva a personajelor
prezente in odaia inalta in care este introdus.Sunt realizate portretele fizice ale personajelor,
cu detalii vestimentare si fiziologice care sugereaza,in maniera clasica,trasaturi de character
si este prezentata in mod direct starea civila,statutul in familie,elemente de biografie.toate
aceste aspecte configureaza atmosfera neprimitoare,imeginea mediului in care patrunde
tanarul si prefigureaza cele doua planuri narrative si conflictul.Replicile Aglaei anticipeaza
conflictul succesoral,iar atitudinea protectoare a Otiliei motiveaza atasamentul lui Felix.
Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund:
I.Istoria mostenirii lui Costache Giurgiuveanu
II.destinul tanarului Felix Sima.

I.Competitia pentru mostenirea batranului avar este un prilej pentru observarea efectelor,in
plan moral,ale obsesiei banului.Batranul avar,proprietar de imobile,restaurante, actiuni,
nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect privitor la asigurarea
viitorului Otiliei,pentru a nu cheltui.Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii lui,
plan periclitat ipotetic de infierea Otiliei.Desi are o afectiune sincera pentru fata,batranul
amana infierea ei,de dragul banilor si din teama de Aglae.initial intr-un plan secundar,
Stanica Ratiu urmareste sa parvina,vizeaza averea clanului Tulea,dar smulge banii lui mos
Costache.Pretutindeni present,divers informat,amestecandu-se oriunde crede ca poate
obtine ceva bani sau poate da lovitura vietii lui,personajul sustine in fond intriga romanului,
pana la rezolvarea deznodamantului.Olimpia e parasita de Stanica,Aurica nu isi poate face
o situatie,Felix o pierde pe Otilia.
Alaturi de avaritie,lacomie si parvenitism,aspecte sociale supuse observatiei si criticii in
romanul realist,sunt infatisate aspecte ale familiei burgheze:relatia dintre parinti si
copii,relatia dintre soti,casatoria,orfanul.Casatoria face parte dintre preocuparile unor
personaje:Aurica,fata batrana,are obsesia casatoriei;Titi se tulbura erotic si traieste o scurta
experienta matimoniala;Pascalopol doreste sa aiba o familie si se casatoreste cu
Otilia;Stanica se insoara cu Olimpia pentru zestrea niciodata primita;felix se va casatori,
ratand prima iubire,dupa ce isi va face o cariera.Banul perverteste relatia dintre soti.stanica
se insoara pentru a-si face o situatie materiala,dar nu-si asuma rolul de sot sau de tata.In
clanul Tulea,rolurile sunt inversate:Aglae conduce autoritar,Simion brodeaza,iar mai traziu
e abandonat in ospiciu.Motivul paternitatii este infatisat diferentiat.Orfanii au doi
protectori:costache si pascalopol.Mos Costache este zgarcit,dar isi iubeste sincer fiica,desi
n-o adopta legal,in timp ce Aglae,adevaratul avar al romanului,striveste personalitatea
copiilor sai,anulandu-le sansa implinirii matrimoniale.
II.Planul formarii tanarului Felix,student la medicina,urmareste experientele traite de
acesta in casa unchiului sau,in special iubirea adolescentina pentru Otilia.Este gelos pe
Pascalopol,dar nu ia nicio decizie,fiindca primeaza dorinta de a-si face o cariera.Otilia il
iubeste pe Felix,dar dupa moartea lui mos Costache ii lasa tanarului libertatea de a-si
implini visul sI se casatoreste cu Pascalopol,barbat matur,care ii poate oferi intelegere si
protectie.In epilog,aflam ca Pascalopol i-a redat cu generozitate libertatea de a-si trai
tineretea,iar Otilia a devenit sotia unui conte exotic,cazand in platitudine.Ea ramane pentru
felix o imagine a eternului feminine,iar pentru Pascalopol,o enigma.
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite,care sugereaza
universal social prin tipurile umane realizate.O familie este a lui Costache,posesorul
averii,si Otilia Marculescu,adeolescenta orfana,fiica celei de-a doua sotii decedate.Aici
patrunde felix Sima,fiul surorii batranului,care vine la Bucuresti pentru a studia medicina si
locuieste la tutorele sau legal,mos Costache.Un alt intrus este Leonida Pascalopol,prieten al
batranului,pe care il adduce in familia Giurgiuveanu,afectiunea pt Otilia,pe care o cunoaste
de mica si dorinta de a avea o familie care sa-I umple singuratatea.
A doua familie,vecina si inrudita,care aspira la mostenirea averii batranului,este familia
surorii acestuia,Aglae.Calnul tulea este alcatuit din sotul Simion tulea,cei trei copii ai
lor:Olimpia,aurica si titi..In aceasta familie patrunde stanica Ratiu pentru a obtine zestrea ca
sot al Olimpiei.
Istoria unei mosteniri include doua conflicte succesorale:primul este iscat in jurul
averii lui mos Costache(adversitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei otilia),al doilea
destrama familia Tulea(interesul lui Stanica pentru averea batranului).Conflictul erotic
priveste rivalitatea adolescentului felix si al maturului pascalopol pt mana otiliei.
Pornind de la teza ‘obiectul romanului este omul ca fiinta morala”,G.Calinescu distinge
doua feluri de indivizi,in functie de caoacitatea de adaptare la lume:cei care se adapteaza
moral(au o conceptie morala asupra vietii,sunt capabili de motivatia actelor proprii:
Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual(organizati aproape
schematic si ilustrand cate un tip uman:cocheta,fata batrana,avarul,”baba absoluta”,
dementul senil).Ca intr-un roman al educatiei sentimentale,felix(proiectie a autorului in
adolescenta).
In general,caracterizarea personajelor se realizeaza ca intr-un roman realist-
balzacian.Prin tehnica focalizarii,caracterul personajelor se dezvaluie progresiv,pornind de
la datele exterioare ale existentei lor|:prezentarea mediului,descrierea locuintei,a camerei,a
fizionomiei,a gesturilor si a obisnuintelor.In mod direct,naratorul da lamurir despre gradele
de rudenie,starea civila,biografia personajelor reunite la inceputul romanului,la jocul de
table.Caracterele dezvaluite initial nu evolueaza pe parcursul romanului,dar trasaturile se
ingroasa prin acumularea detaliilor in caracterizarea indirecta(prin fapte,gesturi,replica
vestimentatie,relatii intre personaje).
Exceptie face portretul Otiliei,realizat prin tehnici moderne:comportamentismul si
reflectarea poliedrica.Pana in capitolul al XVI-lea,Otilia este prezentata exclusive prin
comportamentism(fapte,gesture,replici),fara a-I cunoaste gandurile din perspective unica a
naratorului,cu exceptia celor marturisite chiar de personaj.Aceasta tehnica este dublata,pe
acelasi spatiu narativ,de reflectare poliedrica a personalitatii Otiliei in constiinta celorlalte
personaje,ceea ce confera ambiguitate personajului,iar in plan symbolic sugereaza
enigma,misterul feminitatii.