Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Perspective Teoretice in Analiza Problemei Traficului de Fiinte Umane 23.02

Perspective Teoretice in Analiza Problemei Traficului de Fiinte Umane 23.02

Ratings: (0)|Views: 185|Likes:
Published by Oana Botezan

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Oana Botezan on Feb 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2013

pdf

text

original

 
1
Definirea traficului de persoane ca problemă socială
  Trafi
cul de persoane reprezintă o problemă socială majoră, națională și
transna
țională iar amploarea
acestuia este greu de cuantificat atât la nivel na
țional câtși la nivel internațional, nu numai datorită naturii i
nfrac
ționale, ascunse a traficului
, ci
și datorită politicilor imigraționiste laxe după aderarea României la spațiul comunitar.
Conform defini
ției lui Rubington și Weinberg, o problemă socială există atunci când”un număr semnificativ de indivizi consideră că o anumită situație socială esteincompatibilă cu valorile lor și ar trebui acționat pentru a înlătura situația respectivă”
(Rubington, Weinberg, 2002). Cei doi autori au teoretizat caracteristicile definirii unei
probleme sociale ca fiind următoarele (
Rubington, Weinberg, 2002):
1. Situa
ția presupusă a fi problematică 
; lipsa de concordan
ță a estimărilor 
diferitelor organiza
ții internaționale și europene în ceea ce privește numărul de
persoane traficate la nivel interna
țional împiedică autoarea acestei lucrări în redareaunui număr exact sau aproximativ al victimelor traficului. Estimările variză de la
800.000 de persoane la 2.5 milioane de persoane traficate anual în lume. În ceea ceprive
ște România, se manifestă din nou dezacordul statisticilor din domeniu, astfel,
de
și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane realizează statistici conformcărora numărul victimelor este în scădere începând cu anul 2005
(de la 2551 devictime
în 2005 la 780 de victime în 2009), Uniunea Europeană plasează România cafiind unul dintre principalele state sursă în traficul de ființe umane.
Traficul de
persoane reprezintă la nivel internațional a treia sursă de venit ilicit după traficul de
droguri
ș
i cel de arme, cumulând anual sume cuprinse între 30
și 40 de miliarde de
dolari (Morehouse, 2009). În contextul traficului de persoane, articularea acestui
subiect ca problemă socială majoră, împotriva căreia trebuie depuse eforturi
guvernamentale, inter-guvernamentale, neguvernamentale
și individuale susținute
,
este realizată de experți, la nivelul politicilor naționale și regionale, de activiști(lucrători în organizații neguvernamentale și voluntari), jurnaliști etc.
 
2. Incompatibilitatea situa
ției c
u anumite valori;
prin Conven
ția
Consiliului Europei privind Lupta Împotriva Traficului de Fiin
țe
Umane (2005), înarticolul 4 traficul de persoane este definit ca fiind ”recrutarea, transportul, transferul,cazarea sau
primirea persoanelor, prin ameninţarea cu sau utilizarea forţei sau altor 
forme de constrângere,
prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de osituaţie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru
 
2
obţinerea consimţământului unei persoane a
vând autoritate asupra altei persoane, în
scopul exploatării. Exploatarea cuprinde, cel puţin, exploatarea prostituţiei celorlalţisau alte forme de exploatare sexuală, munca sau servicii forţate, sclavia sau practicile
similare acesteia, aservirea sau prelevarea de organe”. În concordan
ță cu cel de
-al
doilea element al definirii problemelor sociale, putem observa că traficul de persoane
este incompatibil cu drepturile fundamentale ale omului care stau la baza valorilorfundamentale
și universal definite ale umanității (dreptul la sănătate, la educație
încazul victimelor minore-, la libertate, de a nu fi supuse unor tratamente crude
șidegradante, la demnitate, la muncă, la egalitate, la viață).
  
3. Un număr semnificativ de indivizi definesc situația respectivă ca problemă socială 
; lupta împotriva traficului de persoane nu reprezintă emblemacontemporaneității. Începând cu 1904, prin Acordul Internațional pentru Suprimarea
Comer
țului cu Sclavi Albi, au fost depuse eforturi internaționale pentru combaterea
 
acestui flagel. Până în 2000, legislația din domeniul traficului de persoane includea
referin
țe doar la traficarea persoanelor în vederea exploatării sexuale, cinci din celeşase tratate internaționale importante făcând referire la acest lucru iar în plus
, treptat,
pe parcursul celor peste o sută
de ani, la nivel interna
țional s
-a analizat în profunzimeatât natura transna
țională cât și cea națională (traficarea persoanelor în țara lor de
provenien
ță) a traficului de persoane, precum și acordul victimei în
astfel de cazuri.
Numărul semnificativ de persoane care au definit problema traficului de ființe umane
este reprezentat a
șadar de reprezentanții Organizației Națiunilor Unite, Uniunii
Europene, guvernelor statelor semnatare ale conven
țiilor, ministerelor ș
i institu
țiilor publice însărcinate cu combaterea și prevenirea traficului de persoane, precum și cu
asisten
ța acordată
victimelor, de reprezentan
ții societății civile (naționale și
interna
ționale), jurnaliști, dar și de către cetățeni.
 
4. Apelul la ac
ți
uni pentru remedierea problemei;
acel ceva ce ”trebuie făcut”
s-a concretizat în dezvoltarea cadrului juridic interna
țional și național care prevede
pedepsirea infrac
țiunilor asociate cu traficul de ființ
e umane. Pe parcursul a peste o
sută de ani, şase
acorduri
și convenții internaționale importante au fost adoptate în
domeniul traficului de fiin
țe umane: Acordul Internațional pentru suprimarea
traficului cu Sclavi Albi (1904), Conven
ția Inernațională pentru suprimarea traficului
de sclavi albi (1910), Con
venţia pentru suprimarea traficului de femei și copii (1921),Convenţia Internaţională pentru suprimarea traficului de femei care au atins vârstamajoratului (1933), Convenţia de la Geneva pentru suprimarea traficului de persoane
 
3
și a exploatării altor persoane (1949), Convenţia Naţiunilor Unite împotrivacriminalităţii transnaţionale organizate (2000
– România este stat semnatar)
și celedouă protocoale aferente convenției (Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi
pedepsirea traficului de persoane, în
special al femeilor şi copiilor; Protocolulîmpotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţionalla Convenţia
 
Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate).
  
În Uniunea Europeană, Convenția Cons
iliului Europei privind lupta împotrivatraficului de fiin
țe umane (2005) reprezintă principalul instrument juridic în domeniul
men
ționat; alte acte adiționale care pot fi citate în acest domeniu sunt Convenția
împotriva
 
torturii
și a altor forme de tratam
ent
și pedepse i
numane sau degradante
(1984) şi
Conven
ția pentru eliminarea discriminării împotriva femeii (1979). România
este stat semnatar al Conven
ției Consiliului Europei din 2005; principala lege
referitoare la traficul de persoane este Legea nr. 678
/2001 privind prevenirea şicombaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare, dar putem adăuga și legislația din domeniile auxiliare precum drepturile și protecția
copilului, egalitatea de
șanse între femei și bărbați, legislaț
ia din domeniul muncii, amigra
ției, protecției victimei etc.
 Planurile de ac
țiune ale guvernelor naționale, colaborarea cu organizațiile
neguvernamentale abilitate în domeniu
și campaniile de prevenire și combatere
atraficului de persoane
desfășurate d
e acestea se înscriu tot în sfera apelului la ac
țiune
în solu
ționarea sau diminuarea problemelor sociale. Unele dintre cele mai cunoscutecampanii de prevenire a traficului de persoane sunt: ”Liber sub soare! Informează
-te!
Traficul de persoane nu iartă!”
(Agen
ția Națională Împotriva Traficului de Persoane
ANITP- în colaborare cu Funda
ția World Vision Romania
– 2010)
și ”Omul cu două
fe
țe”
-
campanie de prevenire a exploatării sexuale a femeilor (Inspectoratul Generalal Poliţiei Române prin ANITP în cola
borare cu 3 ong-uri europene). Aceste campanii
au fost desfășurate în parteneriat cu instituții media pentru creșterea vizibilității șiabordarea unui număr cât mai extins de persoane.
  
Concluzii
și limitele lucrării
  
Traficul de fiin
țe umane reprezintă un domeniu de studiu foarte complex,cercetările din acest domeniu putându
-se încadra în sferele dreptului na
țional,
dreptului interna
țional, antropologiei, sociologiei, ps
ihologiei, asisten
ței sociale,științelor politice, criminologiei, drepturilor omului, feminismului, etică etc. O

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->